Sunteți pe pagina 1din 34

Universitatea Politehnica Bucuresti

PROIECT
Sisteme de Transport
Transportorul cu Raclete

Student: Stefu Stefan


Prof. Indrumator: Sl.dr.ing Marcu S.

2014-2015

Cuprins
Cerine iniiale aleproiectului:
a)
b)
c)
d)

capacitatea de lucru: Q=0.5gk/s ;


materialul transportat: porumb;
lungimea transportorului: L=2m;
unghiul de nclinare: 0 0.

1. Studiul solutiilor constructive similare


1.1.
Consideratiigenerale
1.2. Solutii constructive detransportoare
1.2.1 TransportorulMTMF-2,5
1.2.2 Transportorul cu raclete de tipTR-2
1.2.3 Transportorul cu raclete de tipTR-3
1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXinMachinery
1.3. Constructia principalelor parti component de la transportorul cu racletecuflux
discontinuu dematerial
1.3.1. Tipuri delanturi
1.3.2. Tipuri deraclete
2. Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici
2.1. Calculul dimensiunilor si pasului racletelor
2.2. Calculul puterii necesare actionarii transportorului
2.3. Alegerea si verificarea lantului
3. Calcule de dimensionare pentru arbori irulmeni
3.1. Transmisia cu lant
3.2. Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor dearbore
3.3. Alegerearulmentilor
3.4. Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-pana-rulment
4. Materialul graphic
4.1 Ansamblul general in 2 proiectii
4.2 Desen de subansamblu
4.3 Desen de executie la un reper

1 Studiul solutiilor constructive


similare
1.1 Consideratii generale
Transportoarele cu raclete sunt instalatii de transport continuu, cu unul
sau doua organe flexibile de tractiune (cablu sau lant) pe care sunt fixate la
intervale egale niste organe de lucru numite raclete.
Transportoarele cu raclete se folosesc, in general, pentru transport
lmaterialelor varsate care nu se aglomereaza si nici nu adera pe suprafetele cu
care vin in contact.Ele sunt folosite pentru distribuirea hranei animalelor,pentru
evacuarea gunoiului din adaposturi, pentru colectarea oualelor, in cadrul
fabricilor de nutreturi combinate pentru transportul diverselor componente
furajere, in constructia masinilor de recoltat.
Dupa modul de dispunere al materialului in fata racletelor avem:
- transportoare cu raclete cu flux discontinuu de material (fig. 1a);
- transportoare cu raclete cu flux continuu de material (fig. 1b).

Fig. 1 : Elementele componente ale transportorului cu raclete : 1-lant;


2-racleta ; 3-jgheab ; 4-cos de alimentare ; 5-fereastra de evacuare ; 6-roatamotoare

Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doua organe flexibile
de tractiune(lanturi sau cabluri-1)pe care se fixeaza,la interval egale,nisteorgane
de lucru numite raclete - 2, ce au forma corespunzatoare sectiunii transversale a
jgheabului - 3 sau a tubului prin care este transportat materialul.
Alimentarea cu material se face prin zona de alimentare - 4 dupa ce
transportorul a fost pus in functiune. Rotile de lant -6 sunt actionate de un motor
electric prin intermediul unei transmisii. Materialul aflat pe jgheab este deplasat
cu ajutorul racletelor si evacuat pe fereastra de evacuare - 5. Intinderea organului
de tractiune se realizeaza cu ajutorul rotii de lant, care are prevazut un system ce
permite deplasarea rotii in vederea intinderii organului detractiune.
La transportoarele cu flux discontinuu de material, materialul se dispune
sub forma unor gramezi in fata racletelor, iar la cele cu flux continuu de material

acesta formeaza o masa compacta de material cu inaltimea h mai mare decat


hraclete dand nastere racletelor innecate.

Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca


rezistenta la forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat
rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil
numai daca viteza racletelor este mai mica de 0,2-0,3m/s.
Din punct de vedere functional, la transportoarele cu raclete cu flux
discontinuu,vitezele de lucru sunt de 0,5-2m/s,iar la cele cu flux continuu,
vitezele sunt de 0,1-0,5m/s.
Din punct de vedere energetic,la transportoarele cu flux discontinuu de
material, fortele de frecare sunt mai mici.
Dupa cinematica organului de tractiune se deosebesc:
- transportoare cu raclete intr-un singur plan orizonta cu circuit inchis,system
intalnit la distribuirea hranei pasarilor si la evacuarea gunoiului la adaposturile
bovinelor ;
- cu miscarea organului de tractiune in doua planuri orizontale suprapuse,suprafata
purtatoare de sarcina fiind dispusa pe ramura superioara sau pe ramura inferioara;
- cu miscarea organului de tractiune intr-un planinclinat.
Dupa modul de folosire, transportoarele cu raclete pot fi mobile sau fixe.

1.2 Constructia principalelor parti componente


Se folosesc:
- lanturi cu eclise, bucse si role;
- lant cu raclet simplu;
- lant cu raclet dublu ;
- lant cu furci .
Lanturi cu raclete
La transportoarele cu raclete folosite in agricultura se folosesc, inprincipal,
lanturi cu eclise si bolturi, cu eclise bucse si role si cucarlige.
Racletele pot fi dintr-o bucata cu aclisa sau fixate pe acestea.Foarte
utilizate la transportoarele cu raclete sunt lanturile cu eclise, bucse si role ai caror
parametri constructivi si functionali sunt prezentati in tabelul 1.

Tabel1:Parametrii constructive si functionali ai lanturilor cu eclise,bucse si role


Constructiesimetrica
Constructieasimetrica
Parametri,mm Cudezaxare
Cudezaxare
Cudezaxare
Cudezaxare
mica
mare
mica
mare
t
d
d1
c
c1
c2
l1
l2
l3
b
b1
e
h1
Fr, kN
1,kg/m

19,05
12
7
12,9
20
8
15
18,5
16
2,5
17,5
1,9

38
16
6,5
22
52
30
8
8
21,5
3
20
30
2

38
16
6,5
22
26
8,5
18
21,5
17
3
51
2

38
16
7
22
26
32
10
4
23
3
50
35
2

Eclisele se executa prin stantare din table de otel OL60 sau


OLC45.Bolturile sunt executate din OL50 sau OLC45 cu capetele nituite.Bucsele
si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se cementeaza. Eclisele si bolturile se
calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC. Lanturile cu eclise, bucse si
role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparative cu celelalte tipuri de
lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu racleteo
formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tipEwarth),
STAS2577-67.
Racletele se executa din otel (tabla sau profile laminate), fonta
maleabila,lemn, mase plastice, panza cauciucata. Sectiunea transversala
aracletelor corespunde sectiunii jgheabului prin care se face transportul
materialului sipoatefi : dreptunghiulara, trapezoidala, circulara. Racletele pot fi
montate simetric sau asimetric fata de axa longitudinal a lantului,axat sau dezaxat
fata de planul de miscare al lantului.
Pasul racletelor este un multiplu al pasului lantului si se alege din conditia
de umplere si de rezistenta a imbinarii lant-racleta.
Transportorul poate avea un singur lant cu raclete sau mai multe lanturi.In
acest din urma caz, racletele se fixeaza la zalele a doua lanturi vecine.

Tabel 2: Valorile recomandate pentru dimensiunile racletelor


Materialultransportat
Dimensiunile racletelor,mm
B
h
120
130
140
150
280
300
300
340
400

Seminte si
spicedecerea
le
Stiuleti deporumb
Nutretinsilozat

30 ; 40 ; 50 ;60
40 ; 50 ; 60 ;70
40 ; 50 ; 60 ; 70 ;80
50 ; 60 ; 70 ;80
70 ; 80 ; 100 ;140
75 ; 120 ;150
75 ; 120 ;150
100 ; 120 ; 150 ;175
100 ; 120 ; 150 ; 180 ;200

Rotile de lant
Rotile de antrenare si intindere precum si rotile de ghidare se executa din
fonta cenusieFc20 si FC30.Suprafata de lucru a dintilor trebuie sa aiba o duritate
HB > 360 ceea ce se obtine printr-un tratament termic de calire si revenire.
Pentru transportoarele cu raclete se folosesc roti turnate cu dintii neprelucrati si
mai rar cu dinti prelucrati prin frezare.

Tabel

Principalii
pentrulanturiletransportoarelor

Parametri
Grosimeadintelui
S(mm)
Raza deracordare
r(mm)

19,05
5,5
6

parametri

constructivi

Dimensiunile pasului, ps(mm)


25,4
30
38
7
9
12
8

ai

rotilor

41,3
14
8

1.3 Solutii constructive detransportoare


1.2.1 TransportorulMTMF-2,5
Transportorul este format din unul sau mai multe lanturi care constituie organul
de tractiune pe care se fixeaza la o anumita distanta niste palete sau corniere

(raclete) care au forma corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabuluiprin


care lantul cu raclete transportamaterialele.
Jgheaburile au, de obicei,sectiunea transversal de forma dreptunghiulara sau
trapezoidala putand fi deschise saucomplet inchise.Lanturile sunt antrenate de
catre doua roti de lant montate pe un arbore, in zona de descarcare a
transportorului, in zona de incarcare existand alte doua roti de lant montate pe
arbore care au rolul de a intinde lantul.
Deplasarea materialului in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca
rezistenta la forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat
rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil
daca viteza racletelor este mai mica de 0,2 0,3m/s.
Actionarea transportorului se face de la un grup de actionare format dintrun motor electric si o transmisie mai complexa (reductor, o transmisie cu curele
si/sau o transmisie cu lant), daca transportorul este de tip stationar independent,
sau de la transmisia masinii daca acesta face parte din component unei masini
agricole.
Pentru a obtine viteze diferite de transport,transmisia este prevazuta cu
posibilitatea modificarii raportului de transmitere la arborele deantrenare.

Fig. 3 : Schema cinematica a transportorului cu raclete de la MTMF

Avantaje ale transportorului MTMF-2,5:


- constructie relativ simpla;
- posibilitatea depasarii sarcinii pe trasee sub orice unghi de inclinare
fatadeorizontala.
Dezavantaje ale transportorului MTMF-2,5:
- rezistente mari de deplasare a sarcinilor ;
- consum ridicat de energie;
- uzura rapida a organului de tractiune si a jgheabului;
- vatamarea materialului transportat ca urmare a prinderii intre raclete si jgheab.
Incarcarea si descarcarea transportorului se poate face in orice punct de pe
lungimea transportorului.
Caracteristicile tehnice ale transportorului cu raclete de la masina de tocat si
macinat furaje MTMF-2,5 sunt:
- vitezele transportului de alimentare.................................... 0,066 si 0,65 m/s;
- puterea motorului electric de actionare transportor..............................1,5 kw;
- turatia motorului electric de actionare transportor......................1000 rot/min;
-raportul de reducere al reductorului..........................................................33,6;
- diametrul saibei conducatoare de la motorul electric...........................80mm;
- diametrul rotii conduse a transmisiei cu curele.........................95 si 120 mm;
- numarul de dinti al rotilor transmisiei cu lant.......................... .z1=17 ; z2=30;
- lungimea/latimea transportorului..............................................2290/472 mm;

Fig. 4 : Schema constructiva a racletei transportorului MTMF-2,5


Principalele reglaje care se pot efectua la transportorul de alimentare al
masinii MTMF-2,5 sunt:
- reglarea vitezei de transport, prin modificarea raportului de transmitere al
transmisiei cu curea trapezoidala (schimbarea rotii conduse de curea), functie
de furajele care trebuiesc prelucrate pe masina;
- inversarea sensului de deplasare a transportorului, in cazul in care apareo
avarie la masina,pentru a o elibera de furajele de pe transportor si pentru a
remedia defectiunile;
- reglarea intinderii lantului cu raclete, prin actionarea dispozitivului cu surub
de intindere a lantului.

1.2.3 Transportoru TR-3

Este destinat pentru transportul carbunelui din abataje frontale scurte si


Caracteristicitehnice
- debit maxim faraparavane

t/h

150

- vitezalantului
- numarullanturilor
- tipullantului
- putereainstalata
- lungimea maxima detransport
- masaneta

m/s
buc
kW
m
kg

0,8
2
18 x 64
1 x 22; 2 x 22
60; 120
**

lungi, preabataje sigalerii.

Tabel5
** Masa neta a transportorului este in functie de varianta constructiva solicitata debenefici

1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXinMachinery

Tabel6
Type

Specification

Transportation
capacity(m3/h)

Negative
pressure(Pa)

Dust
proportion(t/m3)

Material
particle
size(mm)

Length
(m)

Trough
width
(mm)

Motor
power
(kw)

Horizontal
inclination
type

XYD160
XYD200
XYD250
XYD310
XYD430
XYD450
XHS200
XHS250

1~3
2.5~5
4~8
8~12
10~14
12~18
2.5~5
4~8

7800
7800
7800
7800
7800
7800
14000
14000

0.6~1.4
0.6~1.4
0.6~1.4
0.6~1.4
0.6~1.4
0.6~1.4
1.1~4
1.1~4

12
12
12
12
12
12
12
12

6~60
6~60
6~60
6~60
6~60
6~60
6~60
6~60

160
200
250
310
430
450
200
250

1.5~4
1.5~5
1.5~7.5
2.2~11
2.2~11
3~15
1.5~7.5
1.5~7.5

1.4 Constructia principalelor parti componente de la


transportorul cu raclete cu flux discontinuu de
material
1.4.1 Tipuri delanturi
In cazul acestor tipuri de transportoare se folosesc:
- lanturi cu eclise si bolturi;
- lanturi cu eclise, bucse sirole;
- lant cu raclet simplu;
- lant cu raclet dublu ;
- lant cu furci .
Foarte utilizate la transportoarele cu raclete sunt cu eclise, bucse si
roleaicaror parametri constructivi si functionali sunt dati in tabelul 1.

Fig. 5 Lanturi cu eclise, bucse si role:a,c constructie simetrica


cudezaxaremica, respectiv mare ;b,d constructie asimetrica cu dezaxare
mica,respectivmare
Eclisele se executa prin stantare din table de otel OL 60 sau OLC 45.
Bolturile sunt executate din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si
rolele se executa din OLC 15,OLC 20si se cementeaza. Eclisele si bolturile se
calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC. Lanturile cu eclise, bucse si
role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparative cucelelalte tipuri de
lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete o

formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tipEwarth),
STAS2577-67
Lanturi pentru transportoare
Aceste lanturi sunt utilizate pentru transport in industria de prelucrare a
lemnului. Sunt fabricate conform normei interne de ntreprindere numai in
categoria de rezistenta U1.

Fig.6 Lant pentru trasportoare produs de TREFOS.A.Galati

Tabel7 :Caracteristicitehnice
Calibru d(mm)

Pasp(mm)

Latimeb(mm)

Nominal

Tolerante

Nominal

Tolerante

Nominal

Tolerante

Sarcinade
proba(k
N)

Sarcinade
rupere(k
N)

22

+0.3/-0.5

100

+/-2.3

77

+/-2.3

50

200

22

+0.3/-0.5

120

+/-2.3

77

+/-2.3

60

200

26

+0.4/-0.8

140

+/-2.6

87

+/-2.6

80

252

28

+0.4/-0.8

160

+/-2.8

94

+/-2.8

100

300

30

+0.4/-0.8

180

+/-3.0

101

+/-3.0

130

340

1.4.2 Tipuri de raclete


Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice,panza
cauciucata si au sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se
transporta materialul. Racletele pot fi dintr-o bucata cu eclisa sau fixate pe
acestea.

2.Calculul pricipalilor parametric constructivi


In cazul materialelor care curg usor, in timpul transportului, in
fatafiecareiracleteseacumuleazaocantitatedematerialacareisuprafatafacecufundul
jgheabului unghiul (unghiul de taluz natural in miscare) daca jgheabul are (+
) daca transportorul este inclinat cu unghiul.

1.5 Calculul dimensiunilor si pasului racletelor


1. Latimea jgheabului, respectiv lungimea racletei:
B

k1 Q

ku v
c0

[m];

B
k
1

,unde:

ku coeficient de umplere, functie de proprietatile de materialului transportat;ku


= 0,670,7;
c0coefficient de corectie care tine seama de faptul ca la marirea vitezei de
transport, coeficientul de umplere se micsoreaza ; c0 =0,97 0,75;
Q capacitatea de transport a trnsportorului,kg/s;
densitatea materialului transportat, kg/m3;
v viteza lantului transportorului,m/s.
Coeficientul de umplere este mic (ku=0,570,8)in cazul in care se
transporta materiale care curg usor si in cazul in care raportul pr / h si inclinarile
transportorului sunt mari,si este mai mare(ku=0,80,9)in cazul materialelor care
curg greu. Rezulta ca este recomandabil ca la transportoarele inclinate pasul
racletelor sa fie mic.
Valorile coeficientului de corectie c0 ce depinde de viteza transportorului
sunt date in tabelul7:

v,m/s
c0

0,5
0,97

1
0,92

1,5
0,85

Tabel 7:
2
0,75

2. Inaltimea racletelor:
B

h
1

k1

h2

,unde h inaltimea stratului dematerial;

k1=2-4. Alegem k1=3 si


vomobtine:k1=B/h=3;
ku=0,7;
c0=0,97 pentru v=0,5[m/s] (conform tabelului 7)
faina=460-6400
(kg/m3)(conformanexa4).
Alegem faina=550[kg/m3];

34
B
0,80,950,8550

2
1

334,4

0,1894m

Inaltimearacletelor:
h

k1

0,189
3

0,06313m

Alegem h=0,06m

3. Pasulracletelor:
p r k 2 h
k 2 (2,5 3) k 2 2,5

In aceste conditii vomobtine:


pr 2,5 0,06 0,15m

1.6 Calculul puterii necesare actionarii transportorului


In timpul transportului materialelor apar forte rezistente datorita ridicarii
materialului, datorita frecarii materialului transportat si a lantului cu raclete de
jgheab, datorita fortelor si momentelor de frecare ce apar la deplasarea lantului pe
ghidaje, datorita rigiditatii lantului la trecerea peste rotile de lant
1.

Forta de rezistenta la incarcarea transportorului cumaterial:

F1 Qvku
c0

0,76 4.21 N;

2.

Forta rezistenta ce apare pe ramura incarcata a transportorului:

F2

1 1 sin

cos g L

'

(N);

unde:

1 , 1 -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lantului cu raclete,


(kg/m);
L lungimeatransportorului,
(m);
Q 5.5
11
masa pe metru liniar amaterialului,
(kg/m);
1
v

0,5

1 k 1 masa liniara a lantului curaclete,


'

(kg/m);

k 2 (0,5 6)
k 2 (0,6 9)

pentru transportoare cu un lant;


pentru transportoare cu doua lanturi;
Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doualanturi.
In acest caz vom obtine:
'

10,753,5

(kg/m);

= 30 unghiul de inclinare al transportorului fata de planulorizontal;wr


= 2,25 coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune.
Coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune wr,depindede
tipul lantului transportorului si de capacitatea de transport. Pentru
capacitatidetransport Q = 4,5 36 t/h , coeficientul de rezistenta va avea
urmatoarele valori:
wr = 2,25 1,05 pentru transportor cu lant, cu eclise si bolturi;wr
= 4,2 1,7 pentru transportor cu lant cu zalestantate.
Alegem transportor cu lant cu zalestantate

L = 5,5 (m);
53,5 sin30 02,25cos30 0 9,8138,5 0,52,250,8669,813487,42N;
F
2

4. Forta rezistenta ce apare in ramura descarcata:


F
'

sincosgL3,5 2,25sin30 cos30 9,81326,67827N


0

5. Forta de tractiune:
Ft c(F1 F2 F3)unde:

c coeficient care tine seama de frecarea din lagare si de rigiditatea


lantului la trecerea peste rotile motoare si ghidaje

c c c
1

c1=1,03 1,1 pentru role cu unghi de infasurare > , n fiind numarul acestor
role;c2=1,031,05pentru role cu unghi de infasurare /2,n fiind numarul
acestorrole.
Alegem:
c1 = 1,1;
m = 2;
c2 = 1,04; n = 3;
(roti dintatecilindrice)
m

c c c 1,1 1,04 1,36


1

Ft c(F1 F2 F3)1,36(4.2148827)706,1256

(N);

Puterea necesara antrenarii transportorului:


3

P 10 F t vc '

(kw);

c =1,21,3,coefficientcetineseamaderigiditatealantuluilatrecereapeste
rotile motoare;
(kw);
Alegem c0 =1,25
3

P10 706,12560.81.250.706

Puterea motorului electric de actionare:


P
P 1.25
m

tr

unde:

tr randamentultransmisiei;tr
=0,9;
In acest caz vomavea:

P 1.25
m

0,706
0,9

0,9805

(kw);

1.7 Alegerea si verificarea lantului


Fortele rezistente ce apar in diverse sectiuni ale transportorului se
determina asemanator cu determinarea fortelor rezistente de la transportoarele cu
banda. Deosebirea fata de transportoarele cu banda o reprezinta faptul ca in
punctul in care se presupune ca rezistenta este minima se allege F min=200500
daN.
Pentru L 25 m avem:
'

m( l 2 l )L
m(523,5)336

kg ;
(kg);

Deoarece v = 0,5 m/s nu se calculeaza forta dinamica (Fd =0).

1. Fa =Fdescarcare
(N);Alegem Fmin = 300daN
Fa = Fmin = 3000N.
2. Fb = Fa +F3

= 3000 + 27= 3027 N;

3. Fc= Fd+ Fb; Fd=0 Fc=Fb=3027 N ;4. Fe


= Fc + F1 = 3027 + 4,21= 3031,21 N;5. Ff =
F2 + Fe = 488 + 3031,21 = 3519,21N;
Ff = Fmax=3519,21N
6. Fr = k *Fmax;
K = 8 pentru v = 0,5m/s

Fmax = Ff;
In acest caz vom avea:Fr
= 8 * 3519,21 = 28153,68 N;

Forta realizata de sistemul deintindere:


Fint = Fb + Fc = 3027 + 3027 = 6054N

Sageata maxima a lantului pe ramura descarcata:


l

f max

8F

min

g
a

f ;

l2 = L /2
s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe o singura roata de
lant;
fmax

3
5( ) 2 9.81
2

83000

0.00459 m;

Sageata maxima' pe2 ramura incarcata:


fmax

( ) l
l
8F min

f m;

l1 = L /3
f

s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe doua roti delant


(53,5)19.81

0.003474m;
8 3000

max

fmax fa = 3 /2

pentru ramura descarcata de material;

3
0.00459 0,004591,5
2

(m);
fmax fa = 3 /3
pentru ramura incarcata cu material;
3
0.003474 0,0034741m.
3

2 Calcule de dimensionare pentru arbori irulmeni


2.1 Transmisia culant

Alegem lant cu reclise, bucse si role in functie de PD.

PD = P/ cp = 2.369 / 0.83 = 2.85kw


Allegem cp in functie de z1, cp=0.83
Din STAS 5174-66 alegem lant cu role si zale scurte, avand simbolul16A.
- Pasul lantului p= 25,4 mm;
- Sarcina maxima de rupere pentru lant simplu: S = 60kN;
- Latimea interioara: min = 15, 88mm;
- Latimea peste eclisele interioare: a1 max = 22,61mm;
- Latimea intre eclisele exterioare: a2 min = 22,74mm;
- Diametrul exterior alrolei:

d1 max = 15,88mm;

- Diametrul interior al bucsei: d2 min =7,97mm;


- Latimea eclisei:-interioare: b1 max = 24,13mm;
-exterioare: b2 max =20,83 mm;
- Diametrul boltului: d3 max = 7,92mm.

Pentru roata delant:


Deoarece p = 25,4 [mm] vom avea numarul de dinti, z=30dinti.
Dimensiunile rotilor de lant vorfi:
- Pasul de coarda: p = p= 25,4mm;
- Diametrul nominal al rolei lantului: d1 = 15,88mm;
-

Diametrul de fund: Di = Dd d1 = 244,23-15,88 = 228,35mm;

- Diametrul de varf:
Demax Dd 1.25pd1
= 244,23 + 1,25*25,4 15,88= 260,225mm;
D

emin

Dd p (1

1.6
)d1 =244,23+25,4(1-1,6/30)15,88=252,40mm;
z

Diametrul dedivizare:
d

p
180
sin z

25,4 244,23 mm;


0,104
180
sin 30

- Diametru roleicalibru:
dc = d1 = 15,88mm;
- Dimensiunea peste role pentru numar par dedinti:
M = Dd + dc nominal = 244,23+ 15,88= 260,11mm;
- Raza de curbuara a locasuluirolei:
profil minim: R1 min = 0,505*d1 = 0,505*15,88=8, 0194 mm;
profil maxim: R1 max = 0,505*d1 + 0,069*(d1)1/3 = 0,505*15,88+0,069*(15,88)1/3
R1 max = 8,4464 mm;

- Unghiul locasuluirolei:
max = 140 90/z = 140 - 90/30 =137
min = 120 90/z = 120 90/30 =117
- Raza de curbura a flanculuidintelui:
R2 min = 0,12*d1*(z+2) = 0,12*15.88*(30+2) = 60.979mm;
R2 max = 8* d1*(z2 + 180)*10-3 = 137.203 mm;
-

Latimea dintelui: B1 = 0,95*amin = 0,95*15,88 = 15,086mm;

- Tesirea dintelui: f =0,1p0,15p.


Alegem f = 0,1p = 0,1*25,4 = 2,54mm;

Raza de tesire minima: R3 min = p =25,4mm;

- Raza efectiva de racordare la obadarotii:


R4 ef = 0,4 mm;
Pentru 19.05 < p 44.45
- Diametrul obadei rotii:
D pctg

180

1.05b

2R
1max

4ef

1 25,4ctg

180

1.0524,1320.41
30

D5 = 214,7 mm;
- Distanta dintre randurile de zale: e = 8,11mm;

2.2 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor dearbore


Arborii sunt solicitati la torsiune (prin intermediul lor se transmit moment
de torsiune de la o roata la alta, sau de la o roata la o semicupla decuplaj)si
incovoiere,ca urmare a fortelor introduce de angrenaje si de transmisiile prin
element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt: otelurile carbon de
uz general OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, oteluri carbon de calitate OLC
25, OLC 35, OLC 45 STAS 880-80, oteluri aliate pentru piese tratate termic sau
termo chimic 13CrNi30, 15Cr08, 18MoCr10 STAS 791-88. De obicei, in cazul
pinioanelor, arborii se confectioneaza din acelasi material cu acestea, pinionul
fiind dintr-o bucata cu arborele. Intr-o astfel de situatie, materialul arborelui este
impus implicit de cel folosit pentru angrenaj.
In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate,
intrucat nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora.
Intr-o astfel de situatie, predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul
elemment cunoscut fiind momentul de torsiune, Mt. In acest caz, se admit valori
reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune, a t = 1530 Mpa, ca urmare a
faptului ca arborele este solicitat si la incovoiere.
16 M

d
t

, unde

Mt = (N mm)si

at

M 10
t

unde

30 p
,
n

p = puterea,
(kW);n =(rot/min);

at =(MPa);

at = 1030 (MPa).

Alegem at = 10(MPa);

n =2*;

r = Dd/2=

incare
= v/r;
v = viteza lant = 0,5m/s);r
= raza la roata delant;
244,23/2=122,115mm;

v
0.5
n 2 2
28rot/min;
3
r
112,11510
6 30 2,369
6
M 10
10 94,2 807998,21 N*mm;
t

28
16 807998,21
d

10

31

Alegerea capetelor de arbore


Capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele parti
aletransmisieimecanice sau intre transmisie si motorul de actionare, respectiv
masina delucru, sunt standardizate, conform STAS8724/3-74.
Alegerea lor se va face in functie de momentul de torsiune decalcul,
capabil sa-l transmita arborele. Odata ales diametrul capatului de
arbore,sestabilesc tolerantele, clasa de precizie a diametrului acestuia, precum
silungimeacapatuluidearbore.Inceeaceprivestelungimeacapatuluidearbore,aceasta
poate fi aleasa serie scurta (recomandata din considerent de economie dematerial)
sau serielunga.
Deoarece d = 74,39 (mm), dca = 75 (mm) si l = 140 (mm) serie
lunga,undel-lungimea capatului dearbore.

2.3 Alegerea rulmentilor


Alegerea tipului de rulment constituie o problema complexa pentru
proiectant. El trebuie sa ia in considerare unele criterii cumsunt:
-directia si marimea sarcinii;
-turatia de functionare;
-marimea deformatiilor unghiulare;
-preluarea dilatarilor axiale alearborilor;
-posibilitatea de montare si demontare cat mai usoara;
-spatiul disponibil pentru montaj;
-clasa de utilizare a rulmentilor (conform STAS 5115-85, se prefer alegerea
rulmentilor din clasa de utilizare 1,care se fabrica in mod curent);
-modul de utilizarea ungerii rulmentilor.
Ca marime, rulmentul se allege in functie de diametrul fusului dfus si de
conditiile functionale (de incarcare, de turatia arborelui) pe care se monteaza.
Diametrul fusului se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore
dca si trebuie sa fie divizibil la cinci, cu valoarea exprimata in mm.
dfus = dca + 85mm
Diametrulfusului:

Dr= 5 +75 = 80mm


Alegem rulmenti radiali cu bile numarul 6012 din STAS3041-68.
D = 140 mm;
B = 26 mm;
r= 3 mm;

2.4 Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-pana-rulment


Asamblarea rotilor dintate a rotilor de curea si de lant pe
arboriitransmisieimecanice se realizeaza de regula prin intermediul penelor
paralele, al canelurilor si al strangerii proprii (asamblari presate). Se pot folosi, de
asemenea,pentru capete de arbori asamblarea pe con, la care,pentru siguranta, se
utilizeaza pana disc. Geometria penelor si canelurilor este standardizata si se
alege in functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj si de latimea
butucului rotii dintate,de curea sau de lant ce se monteaza pe arboreal respectiv.
Cele mai utilizate elemente de asamblere arbore-butuc, in transmisiile
mecanice, sunt penele paralele.
Alegem pana forma A din STAS 1004-81 cu urmatoarele dimensiuni:
Pana1:
Dimensiunilepenei:
depana:b =20
(mm)
h =12 (mm)
l =56 (mm)
c = 0,60(mm)
Pana2:
Dimensiunilepenei:
depana:b =22
(mm)
h =14 (mm)
l =63 (mm)
c = 0,60(mm)

Dimensiuni canal
(mm)
t1 =7,5
t2 =4,9 (mm)
r2= 0,40(mm)

Dimensiuni canal
(mm)
t1 =9.0
t2 =5.4 (mm)
r2= 0,60(mm)

Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui d0 si de


inaltimea butucului LB, respectiv lungimea capatului de arbore lC, se face
verificarea acestora. Verificarea penelor paralele consta in determinarea
tensiunilor efective de strivire pm si de forfecare f si compararea acestora cu
eforturile admisibile: pam,af.
4M t KA
pm
hlcd 0
f

incare:

2 M t K A
bld
0

pam = 100120(MPa)
af = 6080(MPa),

Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborelerespectiv;KA =


factorul deutilizare;
h, b = dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS1004-82);
lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de formapenei. lc = l
b/2, pentru pene paralele forma A (cu capeterotunjite)
Verificareapenelor:

pam = 100120(MPa) I.

Pana1:
4M t KA
pm
hlcd 0

4807998,211
124675

= 78,067 (MPa) pam

lc =l-b/2
2807998,211
205675

2 M t K A
f bld =
0

= 19,238 [MPa] af = 60...80(MPa)

II.Pana2:
2 M t K A
pm
hlcd 0
M t KA

f
bld 0

=
=

4807998,211
1452752
807998,21

1
226375

= 59,194 (MPa) pam


= 15,545 [MPa] af = 60...80(MPa)

Materialulgrafic