Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Petre Andrei

din Iasi
Facultatea de drept

Referat
la Criminalistica

Cercetarea infraciunilor de
furt i tlhrie

Profesor : Lect. Univ.Dr Mihai Stefanoaia


Autor : Mailovschi ( Baltag ) Alisa
0

1. Consideraii generale
Infractiunile de furt si tlharie sunt principalele infractiuni care, prin
frecventa si pericolul social ridicat, constituie un potential stres n viata de zi cu zi
a romnilor, reprezentnd peste 70 de procente din peisajul criminalitatii comise n
Romnia.
Furtul este definit, n forma sa simpla, n art. 208 alin. 1 C. pen. ca fiind
luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamntul acestuia
n scopul nsusirii lui pe nedrept.
Tlharia, n varianta tip, este incriminata n art. 211 C. pen., constnd n
furtul savrsit prin ntrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea
victimei n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat
de ntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru
nlaturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.
Att furtul, ct si tlharia sunt infractiuni ndreptate mpotriva patrimoniului,
cu precizarea ca tlharia este o infractiune complexa, cuprinznd n elementul sau
material o actiune principala cea de furt si o actiune adiacenta cea de violenta,
de amenintare sau de folosire a celorlalte mijloace de constrngere.
Prin notiunea de patrimoniu ntelegem att proprietatea publica, ai carei
titulari exclusivi sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale, precum si
proprietatea privata, al carei titular poate fi orice subiect de drept (persoane fizice,
organizatii sociale care au personalitate juridica, societati comerciale, regii
autonome, fundatii, asociatii cu scop lucrativ, cetateni straini sau apatrizi, statul si
unitatile administrativ teritoriale etc.).
Obiectul proprietatii publice l
constituie bunurile prevazute n mod expres n Legea fundamentala: bogatiile de
orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential
energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite n interes public, plajele, marea
teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental,
precum si alte bunuri stabilite de lege. Pentru a putea fi exploatate privat, bunurile
proprietate publica pot fi nchiriate sau concesionate.
Ca manifestare ce prezinta pericol social, furtul este fapta oricarei persoane
care fara drept, ia un lucru mobil din detentia sau posesia altei persoane, in scopul
de a si-l insusi pe nedrept. De fapt furtul reprezinta forma tipica a infractiunilor
patrimoniale ce se realizeaza prin actiunea de sustragere. Legea nu foloseste
denumirea de furt simplu, dar atata timp cat exista infractiunea distincta de furt
calificat, din punct de vedere terminologic aceasta denumire se impune.
elementul material al infractiunii de furt consta in actiunea de luare a unui
bun mobil din posesia sau detentia altei persoane. Prin a lua se intelege scoaterea
bunului din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau detentia careia se gasea
sau trebuia sa se gaseasca.
Prin urmare, pentru existenta infractiunii de furt trebuie indeplinite
cumulativ urmatoarele cerinte esentiale :
lucrul sustras sa fie un bun mobil
1

bunul sa see fi aflat in posesia sau detentia unei alte persoane


luarea bunului sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat
Ca infraciune contra patrimoniului, tlhria constituie cea mai grav form
sub care se poate comite fapta de furt. Elementul circumstanial de calificare este
ndreptat mpotriva persoanei, aceast interferen ntre relaii sociale diferite pe
de o parte, relaii privind patrimoniul, iar pe de alt parte relaii referitoare la
persoan - creaz anumite implicaii n sfera altor
infraciuni, fapt ce a determinat incriminarea tlhriei ca infraciune
Deci furtul constituie aciunea principal, de baz, n structura tlhriei, iar
folosirea violenei, a ameninrilor sau a altor forme de constrngere constituie
aciunea adiacent (secundar), de particularizare a aciunii principale.
Infraciunea de tlhrie const n acele fapte periculoase, din punct de vedere
social, care se rsfrng direct mpotriva relaiilor care asigur existena i
dezvoltarea avutului privat i public.
Tlhria este o infraciune grav, o fapt profund antisocial, reprezentnd
un grad de pericol ridicat, indiferent de natura avutului mpotriva cruia se
ndreapt.
Gravitatea deosebit a acestei infraciuni, gradul de pericol social al acestei
fapte rezid din ncalcarea concomitent a dou categorii de norme juridice: pe de
o parte normele care protejeaz viaa, integritatea corporal i sntatea persoanei,
iar pe de alt parte norme care asigur existena i dezvoltarea avutului.
ntrebuinarea actelor de constrngere sporete gradul de pericol social al
tlhriei, ntruct prin ntrebuinarea de violene sau ameninri ori prin punerea
victimei n starea de incontien sau neputina de a se apra, se anihileaz opoziia
victimei, violena servind ca mijloc pentru comiterea furtului, pstrarea bunului
furat, nlaturarea urmelor infraciunii sau scparea fptuitorului.
Prin ntrebuinarea violenei ca element al naturii obiective a infraciunii de
tlhrie se aduce atingere relaiilor sociale privind viaa, integritatea corporal,
sntatea, libertatea care formeaz obiectul juridic special adiacent al tlhriei.

2. Problemele care trebuiesc lmurite n urma efecturii cercetrii


Avand in vedere formele pe care le imbraca infractiunile de furt si talharie,
varietatea modalitatilor de comitere, frecventa cu care se savarsesc si prejudiciile
cauzate, organele de urmarire penala au datoria sa analizeze, in detaliu fiecare
cauza in parte, sa stabileasca problemele pe care trebuie sa le lamureasca
cercetarea si, pe aceasta baza, sa desfasoare activitatile specifice pentru
administrarea probelor.
Sesizate despre savarsirea unor astfel de fapte, organele de urmarire trebuie
sa lamureasca o serie de probleme, care vor fi analizate in sectiunea ce urmeaza.
2.1. Stabilirea exact a locului i a timpului svririi faptei
Lamurirea acestei probleme prezinta importanta din mai multe considerente :
2

pentru ncadrarea corecta a infractiunii de furt sau tlharie: de exemplu,


furtul sau tlharia savrsite ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de
transport ori n timpul noptii;
deoarece locul faptei este cel mai bogat n urme;
deoarece locul si timpul ofera indicii pretioase pentru formarea cercului
de suspecti, verificarea alibiurilor acestora;
pentru selectionarea martorilor oculari, verificarea sinceritatii persoanei
vatamate privind bunurile sau valorile despre care pretinde ca a fost
deposedata;
pentru determinarea precisa a bunurilor sustrase, estimarea cuantumului
prejudiciului cauzat, precum si a caracteristicilor de identificare, pentru
darea n urmarire locala sau generala n vederea prinderii faptuitorilor.
2.2. Modurile de operare folosite
Lamurirea problemei modului de operare folosit reprezinta fara indoiala, una
din sarcinile esentiale alre cercetarii. Atat furtul cat si talharia pot fi comise intr-o
multitudine de modalitati normative si faptice.
Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca furtul s-a comis in
vreuna din imprejurarile ce duc la calificarea faptei (doua sau mai multe persoane
impreuna, prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei
mincinoase), iar in cazul talharie, o corecta incadrare juridica a faptei.
De asemenea cunoasterea modului de operare folosit la savarsirea furtului
sau talhariei determina luarea operativa a masurilor de identificare si ridicare a
obiectelor ce au servit la comiterea faptei. In acest sens se va urmari
stabilirea cailor de acces folosite de infractori;
daca a actionat unul sau mai multi infractori;
daca infractorii prezinta anumite vicii sau deprinderi profesionale;
ct timp s-a aflat n locul faptei faptuitorul;
daca a cunoscut amplasarea locului faptei;
identificarea si ridicarea obiectelor care au servit la savrsirea
infractiunii;
formarea cercului de suspecti;
ncadrarea juridica a faptei savrsite.
2.3. Bunurile, valorile care au fost sustrase i persoana prejudiciat
Bunurile si valorile care formeaza obiectul acestor infractiuni imbraca o
diversitate de forme si tipuri. Lamurirea acestui aspect se impune pe de o parte
pentru a stabili natura bunurilor obiect al infractiunii, cuantumul prejudiciului
cauzat proprietatii si consecintele acestuia, iar pe de o alta parte, pentru a se stabili
3

urmarile faptei asupra vietii, integritatii corporale sau sanatii victimei activitatii
ilicite.
Determinarea acestor bunuri sustrase este necesara pentru :
darea acestora in urmarire
identificarea lor asupra faptuitorilor ori altor persoane care au intrat in
posesia lor
restabilirea situatiei anterioare, prin restituirea lucrurilor partii
vatamate
verificarea daca bunurile sau valorile reclamate ca furate se gaseau in
patrimoniul persoanei fizice sau juridice in momentul savarsirii
furtului sau talhariei
aprecierea daca pretentiile civile formulate sunt justificate ori cei
pagubiti incearca sa obtina o despagubire mai mare decat li s-ar
cuveni in drept
corecta individualizare a faptei si reliefarea cauzelor, conditiilor,
imprejurarilor care au favorizat savarsirea faptei
asigurarea unei corecte incadrari juridice a faptei, tinand cont de
faptul ca formele agravate ale furtului si talhariei sunt conditionate de
consecintele deosebit de grave care s-au produs prin fapta ilicita.
In practica de urmarire penala s-au intalnit situatii cand asupra unor persoane
cercetate au fost descoperite bunuri si valori, pe care acestea nu le-au putut
justifica. Problema stabilirii personei/persoanelor pagubite ridica unele probleme
deosebite, datorita faptului ca cei prejudiciati, sesizeaa organele de urmarire penala
de pe raza unde isi au domiciliul.
2.4. Fptuitorii i contribuia fiecruia la svrirea infraciunii
Aceasta problema se pune in cazul furturilor si talhariilor comise de grupuri
de infractori. Importanta stabilirii faptuitorilor, a calitatii si contributiei fiecaruia la
consumarea activitatii infractionale este determinata de necesitatea efectuarii unei
incadrari juridice crespunzatoare faptelor comise si tragerea la raspundere a celor
vinovati, in raport de contributia si calitatea avuta.
Dupa cum este cunoscuct, in functie de numarul participantilor, furtul poate
fi calificat sau nu. Aceasta circumstanta agravanta opereaza in situatia savarsirii
faptei de doua sau mai multe persoane impreuna si ea implica executarea unor
actiuni comune si simultane, care necesita prezenta tuturor faptuitorilor la locul
faptei.
Aceasta agravanta nu este conditionata de aptitudinea tuturor participantilor
de a fi trasi la raspundere penala. Ea este incidenta chiar daca unul intre faptuitori
s-a aflat in eroare de fapt, nestiind ca bunurile la a caror sustragere a participat nu
apartin unuia dintre faptuitori.
Lamurind problemele legate de faptuitori, calitatea si contributia la
savarsirea infractiunii, organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca sunt
4

indeplinite si conditiile legale pentru a se retine si infractiunea de asociere in


vederea comiterii de infractiuni. De aici si necesitatea de a lamuri si alte aspecte
ale cauzei, vizand perioada de cand faptuitorii actioneaza impreuna, intelegerile
intervenite intre ei, scopul constituirii in grup si rolul fiecaruia.
2.5. Existena concursului de infraciuni
De regula, infractiunile de furt si talharie se savarsesc in concurs cu alte
infractiuni de acest gen, cu infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice,
la regimul armelor si munitiilor, substantelor stupefiante, violare de domiciliu,
distrugere etc.
Astfel, fapta unei persoane de a lua din incinta unei societati comerciale un
autoturism in scopul de a si-l insusi pe nedrept si apoi, dupa ce a circulat cu el, de
a-si insusi, in momentul abandonarii autoturismului, unele piese componente
constituie doua infractiuni de furt, savarsite in momente diferite si in realizarea
unor scopuri diferite, aflandu-ne astfel in fata unui concurs real.
Fapta unei persoane de a-si insusi bunurile persoanei vatamate prin
amenintare cu cutitul intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie,
iar nu ale infractiunii de santaj, in cauza nefiind vorba despre un concurs de
infractiuni.
Pentru existenta infractiunii de talharie este necesar ca faptuitorul sa fi
exercitat violentele fie in scopul comiterii unui furt, fie fupa savarsirea furtului,
pentru a pastra bunul furat, pentru a inlatura urmele infractiunii sau pentru a-si
asigura scaparea.
2.6. Conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit
savrsirea furtului sau talhariei
Cunoasterea acestor cauze si mprejurari permite organelor de urmarire
penala realizarea actului preventiv prin alegerea celor mai eficiente metode de
combatere a unor astfel de infractiuni.
Ca principale cauze care favorizeaza savarsirea de astfel de fapte antisociale
amintim:
insuficienta preocupare pentru folosirea sistemelor de paza si
alarmare;
neasigurarea cu ncuietori corespunzatoare, gratii la geamuri;
neglijenta si lipsa de raspundere din partea personalului de paza;
pastrarea n locuinte sau unitati comerciale a unor sume importante de
bani, valuta sau bijuterii;
posibilitatea valorificarii cu usurinta a bunurilor provenite din furturi
sau tlharii n talciocuri, consignatii, case de amanet, trguri etc., fara
a exista o reglementare legala stricta

3. Activiti ce se ntreprind pentru administrarea probelor

3.1. Cercetarea la faa locului


Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile crora, cu tot
caracterul lor aa-zis auxiliar, li se atribuie o semnificaie deosebit n realizarea
scopului procesului penal.
Dat fiind multitudinea modalitatilor de savarsire a infractiunilor de furt si
talharie si a diversitatii imprejurarilor in care se comit astfel de fapte, in
acceptiunea de loc al faptei se include in general:
locul n care s-au aflat bunurile si valorile sustrase;
itinerarul parcurs de infractor pentru a ajunge la locul faptei;
locul n care faptuitorii s-au ascuns si au pndit victima;
itinerarul parcurs de infractor dupa comiterea faptei;
locurile n care au fost ascunse obiectele corp-delict sau obiectele si
valorile provenite din savrsirea infractiunii;
locurile n care s-au ascuns infractorii pentru a scapa de urmarire.
Pornind de la datele pe care le ofer natura locului faptei, observarea i
interpretarea modului de operare, activitatea ilicit desfurat de infractori,
precum i succesiunea aciunilor ntreprinse n cmpul infracional, organele de
urmrire penal au posibilitatea s delimiteze suprafaa de cercetat i s stabileasc
metodele concrete de cercetare.
Prin observarea i interpretarea modului de operare, organele de urmrire
penal trebuie s stabileasc locul de unde va ncepe cercetarea, modul n care se
va face aceasta, pentru a nu scpa examinrii nici o urm sau mijloc material de
prob.
De o foarte mare importan este determinarea microurmelor care ar putea
exista i a locurilor unde trebuie cutate. Descoperirea microurmelor are ca punct
de plecare identificarea, relevarea, fixarea i ridicarea urmelor i interpretarea
corect a mecanismului de formare a lor.
Cu prilejul cercetrii cilor de acces spre locurile unde se aflau bunurile i
valorile sustrase trebuie s se examineze amnunit suprafeele pe unde s-a realizat
ptrunderea acoperi, zid, plafon, ferestre, ui etc. Pe aceste ci de acces pot
fi descoperite urme de nclminte, urme plantare, instrumente folosite pentru
efracie, obiecte sau pri din obiectele sustrase, ori, chiar lucruri aparinnd
fptuitorilor pierdute sau abandonate
6

O atenie deosebit trebuie acordat descoperirii i fixrii urmelor


instrumentelor cu care s-a realizat forarea. Totodat, pe obiectele respective
ndeosebi pe geamuri, piese de mobil, obiecte metalice nichelate .a. trebuie
cutate, relevate, fixate i ridicate urme papilare. Pentru aceasta, nu trebuie omis
nici un obiect care, prin natura sa, poate primi i pstra asemenea urme i pe care lar fi putut atinge fptuitorul.
Examinnd ncperile n care se aflau bunurile i valorile sustrase, cercetarea
trebuie s evidenieze modul de amplasare a acestora, urmele periferice ale
obiectelor disprute, urmele de forare ale sistemelor de nchidere a. uilor,
dulapurilor, lzilor etc.
Din punct de vedere psihologic, obiectele i fenomenele percepute de
infractor n timpul comiterii faptei instrumentele folosite pentru efracie,
contextul spaio-temporal, eventuali martori etc. provoac acestuia anumite
triri i reacii emoionale, triri i reacii care sunt determinate, att de surescitarea
nervoas pe care o triete autorul faptei, ct i de imperfeciunea simurilor.
Infractorul triete real riscul, este stpnit de teama de a nu fi descoperit, iar
apariia unor situaii neprevzute, extreme ex. apariia paznicilor, a lucrtorilor
de poliie ori a unor martori l fac s-i piard controlul i s acioneze
precipitat. Numai n acest mod pot fi explicate scprile" sau gafele", cum ar fi:
pierderea obiectelor personale n cmpul infraciunii ori a unor corpuri delicte,
renunarea la portul mnuilor, netergerea unor categorii de urme,
autoaccidentarea .a. Toate acestea denot o bulversare a structurilor emoionale al
fptuitorului i lipsa de,control asupra comportrii obinuite, caracteristice unei
gndiri i activiti normale.
Indiferent de modalitile n care s-a svrit furtul, o atenie deosebit
trebuie acordat evidenierii aa-numitelor mprejurri negative. Dintre
mprejurrile negative sau indiciile ce. pot demonstra nscenarea furtului,
menionm urmtoarele:
la faa locului nu se constat urme, care n mod normal ar trebui s
existe dup tabloul oferit de cmpul infracional - de exemplu, lipsa
urmelor mijloacelor de transport atunci cnd bunurile reclamate ca
furate nu puteau fi transportate n alt mod, iar solul trebuia s pstreze
desenul antiderapant al anvelopelor;
condiiile existente nu permiteau svrirea faptei n mprejurrile
date;
la faa locului se descoper urme ce nu pot fi justificate n raport cu
natura activitilor desfurate de infractori.
orificiile create prin spargerea uilor ori dimensiunile geamurilor nu
permit nici intrarea fptuitorilor i nici scoaterea bunurilor despre care
se afirm c au fost sustrase;
dei se ncearc s se acrediteze ideea c infractorul a ptruns pe
fereastr i tot pe acolo a prsit locul faptei, mpreun cu obiectele
furate, praful de pe pervazul acesteia este intact;
7

lactul care, potrivit afirmaiilor, asigura ncperea este gsit tiat, dar
n jurul uii i pe lact nu se gsesc particule metalice provenite din
pilire sau tiere;
bunurile despre care se susine c au fost furate nu puteau fi depozitate
n locul indicat, avnd n vedere natura, forma i mrimea lor .a.
Atunci cnd se constat asemenea mprejurri negative", organele de
urmrire penal trebuie s caute instrumentele cu care s-au putut crea" urmele,
menite s demonstreze furtul sesizat unelte cu care s-a practicat sprtura n
zid, clete, patent, pnz de bomfaier etc.
Cercetarea la faa locului n cazul infraciunii de tlhrie urmrete, n
general, identificarea, relevarea, fixarea i ridicarea acelorai categorii de urme. n
plus, trebuie cutate urmele specifice agresiunii, respectiv urmele de snge, noduri
i legturi, corpuri contondente ori instrumentele tietoare, neptoare,
despictoare cu care au fost produse leziunile pe corpul victimei, fire de pr, fire
textile, urme vegetale, particule de sol .a.
Dac victima a rmas la locul faptei, examenul acesteia trebuie s
evidenieze leziunile existente pe corpul ei, dimensiunile, forma i amplasarea lor,
poziia iniial n care a fost gsit etc. Totodat, se va proceda la examinarea
amnunit a inutei vestimentare i a nclmintei. Modul n care se face
examinarea victimei i a garderobei acesteia, precum i descrierea constatrilor
fcute n procesul-verbal nu difer de activitile similare ce se desfoar cu
ocazia cercetrii infraciunii de omor82, n situaia n care victima a fost pus n
stare de incontien ori n imposibilitatea de a se apra prin folosirea de substane
narcotice, cu ocazia cercetrii la faa locului se vor cuta ambalaje, recipiente,
tifon, tampoane de vat, crpe etc. purtnd urmele unor astfel de substane.
Atunci cnd fptuitorii au fost prini la faa locului, se impune examinarea
amnunit a corpului acestora i a inutei vestimentare n vederea identificrii
leziunilor pe care le prezint create de victim n aciunea sa de a se apra ,
urme luate de pe corpul i hainele victimei urme de snge, sput, microfibre
textile etc. , precum i urme luate de la locul comiterii tlhriei, cum ar fi:
microparticule de sol, lemn, metal, vopsea etc.
De asemenea, se va examina mbrcmintea i nclmintea fptuitorilor n
vederea descoperirii rupturilor generate de lupta cu victima, bunurilor i
valorilor obiect al tlhriei, obiectelor, instrumentelor ori substanelor folosite la
svrirea faptei.
3.2. Constatarea infraciunii flagrante
Printre activitile cu pondere nsemnat pe linia prevenirii, un rol important
l ocup constatarea infraciunii flagrante.
Importana acestei activiti este dat, pe de o parte, de faptul c duce la
mpiedicarea consumrii activitii ilicite iar, pe de alt parte, prin descoperirea
operativ a infraciunilor comise se realizeaz tragerea la rspundere penal a
fptuitorilor la un moment ct mai apropiat de cel al comiterii faptei. Apropierea
8

celor dou momente al comiterii i al sancionrii are repercusiuni att


asupra fptuitorilor, ct i asupra altor persoane predispuse la svrirea furturilor
ori a altor genuri de infraciuni.
Practica organelor judiciare demonstreaz c furturile, svrite ntr-o
multitudine de modaliti faptice se comit, de regul, pe timp de noapte, de
grupuri de infractori ce folosesc mijloace de transport att pentru a ajunge n
locul unde sunt depozitate bunurile i valorile, ct i pentru a transporta produsul
infraciunii i a iei rapid din zona unde au comis fapta. n raport de datele
menionate i alte aspecte rezultate din analizarea cauzei se vor stabili urmtoarele:
locul unde urmeaz s se acioneze;
componena echipei ce va aciona cu sarcini precise pentru fiecare
participant;
modul n care se va aciona pe diferite variante n raport cu
activitile desfurate de fptuitori, msurile de precauie pe care i le
iau, aciunile ce le ntreprind pentru a intra n posesia bunurilor i
valorilor etc;
momentul interveniei echipei, n aa fel nct infractorii s fie prini
avnd asupra lor bunurile ori valorile furate, instrumentele ori
obiectele de care s-au folosit pentru svrirea faptei.
dotarea tehnico-material a echipei, att pentru efectuarea cercetrilor
la faa locului, ct i pentru deplasarea membrilor echipei, inclusiv
mijloacele de comunicare ntre cei ce efectueaz constatarea i de
imobilizare a infractorilor - bastoane de cauciuc, armamentul din
dotare, cini de serviciu etc;
traseul ce urmeaz a fi parcurs de echip pentru intrarea n
dispozitivul stabilit;
alte persoane care particip la constatarea infraciunii flagrante
specialiti, martori asisteni.
Realizarea elementului surpriz constituie, n toate situaiile, condiia
asigurrii succesului. De asemenea, izolarea i percheziionarea fptuitorilor,
inclusiv a bagajelor i mijlocului de transport folosit de acetia, permit
descoperirea unor probe i mijloace materiale de prob utile cauzei i, n acelai
timp, asigur prevenirea unor evenimente negative, ca de exemplu, asupra
infractorilor ar putea fi gsite arme. substane etc. cu care ar putea ataca organele
de urmrire penal ori s-i provoace vtmri.
3. Identificarea i ascultarea martorilor. Ascultarea prii vtmate
Martorii pot fi identificai din rndul persoanelor care au perceput unele
episcade ale faptei, care au vzut la infractori bunuri provenite din furt sau tlhrie,
care au confecionat acestora diverse chei sau instrumente folosite ulterior la
comiterea infraciunilor , care au primit sau cumprat anumite bunuri din cele
sustrase ori care cunosc despre preocuprile infractorilor, modul cum i-au petrecut
timpul n perioada critic, anturajul, felul de via etc.
9

Dac situaia permite, martorii aculari trebuie s fie identificai chiar cu


ocazia cercetrii la faa locului. Practica judiciar demonstreaz c ascultarea
acestora, la faa locului, ofer date deosebit de preioase pentru organul de urmrire
penal. Acest fapt se datoreaz, pe de o,parte, impresiilor proaspete din memoria
martorilor aflai nc sub impresiile emoiilor cauzate de evenimentul perceput
iar, pe de alt parte, datorit faptului c depoziiile lor nu au suferit nici un fel
de alterri generate de contribuia" unor persoane interesate ori estompate de
trecerea timpului.
Cu ocazia ascultrii martorilor trebuie s fie lmurite urmtoarele probleme
principale:
locul unde s-au aflat n momentul perceperii celor relatate;
distana de la locul unde s-au aflat i locul unde s-a comis fapta sau
vreun episod al acesteia;
condiiile de timp, atmosferice i'de vizibilitate n care au perceput;
aciunile desfurate de fptuitori n acel moment;
modul n care fptuitorii au intrat n posesia bunurilor sau valorilor,
loviturile aplicate victimei, obiectul sau instrumentul cu care au lovit;
aciunile victimei de a se apra i a scpa de agresori;
semnalmentele fptuitorilor i inuta vestimentar, eventual dac i
cunoate numele, prenumele, porecla ori alte date de identificare;
starea victimei dup comiterea tlhriei - existena leziunilor pe corpul
acesteia, zona n care erau dispuse, dac a discutat cu persoana
vtmat i coninutul discuiilor purtate;
dac cei n cauz aveau asupra lor obiecte, colete, geamantane mrime, culoare, alte caracteristici individuale - i modul cum le
transportau, cu uurin, cu efort deosebit etc.
mijlocul de transport folosit de ctre fptuitori - culoare, tip, marc,
eventual numr de nmatriculare etc;
direcia din care au venit i direcia n care s-au deplasat autorii
furtului sau tlhriei;
alte persoane care mai cunosc despre svrirea infraciunii i
mprejurrile n care au luat la cunotin despre aceasta n mod
direct sau din surse mediate;
posibilitatea de a recunoate pe autorii faptei n situaia n care i-ar
revedea .a.
i n cazul persoanei vtmate, ascultarea trebuie s se fac fie cu ocazia
cercetrii la faa locului, fie la un moment ct mai apropiat de cel al comiterii
faptei. Aceasta cu att mai mult cu ct victima ar putea deceda, lipsind astfel
organul de urmrire penal de unele informaii deosebit de utile pentru cauz.
Din acest considerent, ascultarea, chiar neformal, se impune ca o necesitate
de prim ordin.
10

De regul n cazul acestor infraciuni persoana vtmat sesizeaz organele


de urmrire penal prin plngere. Ascultarea sumar, imediat dup depunerea
plngerii, este necesar pentru obinerea unui minim de date n vederea
direcionrii cercetrilor, inclusiv a cercetrii la faa locului i elaborrii
versiunilor.
Din declaraiile persoanei vtmate trebuie s rezulte urmtoarele:
mprejurrile n care a luat cunotin despre svrirea furtului ori,
dup caz, a fost victima tlhriei;
bunurile i valorile ce i-au fost sustrase, caracteristicile acestora,
modul de ambalare sau montare a acestora pe diverse suporturi;
modul n care a fost ameninat, lovit sau pus n imposibilitatea de a
se apra de ctre agresor i felul n care a ncercat s se apere,
eventualele urme lsate pe corpul i vestimentaia autorului tlhriei;
semnalmentele fptuitorului, iar n caz c-1 cunoate, datele de
identificare;
persoanele care cunoteau despre existena bunurilor i valorilor
sustrase, precum i cele care aveau acces n locurile unde se aflau
acestea;
contravaloarea bunurilor i valorilor sustrase, i suma cu care se
constituie parte civil n proces;
starea sntii dup comiterea tlhriei, actele medico-legale ce o
atest, precum i preteniile civile pe care le are, decurgnd din
vtmrile pricinuite;
posibilitatea de a recunoate bunurile de care a fost deposedat prin
infraciune ori pe autorul infraciunii
3.4. Efectuarea percheziiei
Cu ocazia cercetrii furtului i tlhriei efectuarea percheziiei se constituie
ntr-o activitate de cea mai mare importan, un mijloc eficace pentru dovedirea
vinoviei fptuitorilor.
Atunci cnd se pregtete percheziia nu trebuie s se piard din vedere nici
un detaliu cunoaterea fptuitorului n toate componentele laturilor sale psihocom-portamentale, obinerea datelor referitoare la amplasarea imobilului, stabilirea
locurilor pe unde percheziionatul ar putea, eventual, s dispar, vecinii .a. dar,
n mod deosebit, trebuie s se determine scopui percheziiei.
Este evident c,
scopul principal l constituie descoperirea bunurilor i valorilor sustrase, a
obiectelor i instrumentelor ori armelor, substanelor utilizate n comiterea
furtului sau tlhriei. Dar, nu trebuie omis c la domiciliul sau locul de munc al
fptuitorilor pot fi descoperite i alte bunuri sau valori ce au fcut obiectul unor
furturi comise anterior ori care sunt deinute contrar dispoziiilor legale - arme,
11

muniii, substane toxice sau stupefiante etc. De asemenea, trebuie cutate


obiectele de mbrcminte i nclminte purtate de fptuitor n momentul
svririi infraciunii i care au lsat urme la faa locului.
De asemenea, pentru administrarea probatoriului, in afara activitatilor
desfasurate mai sus, se poate apela si la aplicarea tehnicilor de vrf din domeniul
diferitelor tiine fizic, chimie, biologie etc. de ctre tiina criminalisticii
este un fapt de notorietate.
In literatura de specialitate s-a evideniat faptul c, orict de bine dotat ar fi
un laborator criminalistic, orict de variate i moderne tehnici de analiz ar utiliza,
aportul cuceririi tiinei este sensibil diminuat dac cel care instrumenteaz cauza
nu caut i nu descoper toate urmele infraciunii, nu are cunotine generale
referitoare la examinrile ce se fac n laboratoarele criminalistice, nu analizeaz
exact urmele susceptibile de a fi valorificate tiinific i, mai ales, nu formuleaz
sau formuleaz incomplet ntrebrile la care trebuie s rspund specialitii.
In cazul furturilor comise prin efracie, prin folosirea cheilor originale, a
urmelor de nclminte, biologice, pilitur de fier, rumegu, fragmente de geam,
urme ale instrumentelor folosite, descoperite pe ui, ficnete, case de bani, seifuri,
dulapuri,
duumea, ci de acces, vor face, dup caz, obiectul constatrilor tehnico-tiinifice
sau a expertizelor:
dactiloscopice
traseologice
fizico-chimice
biocriminalistice.
Acelai genuri de constatri tehnico-tiinifice i expertize se vor dispune i
n cazul furturilor svrite prin demontarea, tierea, spargerea geamurilor de la
ferestre, vitrine, ui ori prin forarea uilor i a ncuietorilor.
La dispoziia specialitilor vor fi puse urmele descoperite - de gurire, de
rupere, de tiere, papilare, biologice, fragmente de sticl, fire textile - precum i
microurmele descoperite - particule de metal sau de lemn, de roc sau diamant,
folosit la tiere, praf, rugin, var etc.
In cazul infraciunilor de tlhrie se poate apela si la constatrile medicolegale, astfel dac victima a fost supus la violene fizice, constatarea medicolegal trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri:
dac victima prezint sau nu leziuni corporale
natura leziunilor constatate, mecanismul lor de formare i natura
obiectului sau instrumentului cu care au fost create
data producerii leziunilor
consecinele leziunilor provocate asupra integritii corporale,
sntii sau vieii victimei, respectiv numrul de zile de ngrijiri
medicale necesare pentru vindecare ori dac loviturile aplicate au pus
sau nu n pericol viaa persoanei
data instalrii morii i mecanismul de producere
12

dac, n baza probelor existente se poate concluziona c n cauz este


vorba de automutilare n vederea simulrii tlhriei
raportul de cauzalitate ntre leziunile existente pe corpul victimei
i rezultatul produs. Acest ultim aspect se impune lmurit n situaia n
care, n urma tlhriei, a survenit decesul victimei.
Expertiza medico-legal, dispus asupra victimei tlhriei, are menirea de a
stabili urmrile infraciunii, cu nrurire direct asupra ncadrrii juridice a faptei,
cunoscut fiind c provocarea de vtmri corporale grave ori moartea victimei
constituie agravante ale infraciunii de tlhrie.

Bibliografie
1. Emilian Stancu, Criminalistic vol. 2. Tactica i metodologia

criminalistic, Editura Actami, Bucuresti, 1999


2. Vasile Berchesan, Constantin Aioanioaie, Tratat de metodic

criminalistic, Vol. I, Editura Carpai, Bucureti, 1994


3. T. Bogdan, Probleme de psihologie judiciar, Editura tiinific,

Bucureti, 1973
4. Dobrinoiu Vasile, Norel Neagu, Drept penal partea speciala,

Curs universitar, Editura Universul Juridic, Bucureti 2014

13

14