Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
din Iasi
Facultatea de drept
Referat
la Criminalistica
Cercetarea infraciunilor de
furt i tlhrie
1. Consideraii generale
Infractiunile de furt si tlharie sunt principalele infractiuni care, prin
frecventa si pericolul social ridicat, constituie un potential stres n viata de zi cu zi
a romnilor, reprezentnd peste 70 de procente din peisajul criminalitatii comise n
Romnia.
Furtul este definit, n forma sa simpla, n art. 208 alin. 1 C. pen. ca fiind
luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamntul acestuia
n scopul nsusirii lui pe nedrept.
Tlharia, n varianta tip, este incriminata n art. 211 C. pen., constnd n
furtul savrsit prin ntrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea
victimei n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat
de ntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru
nlaturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.
Att furtul, ct si tlharia sunt infractiuni ndreptate mpotriva patrimoniului,
cu precizarea ca tlharia este o infractiune complexa, cuprinznd n elementul sau
material o actiune principala cea de furt si o actiune adiacenta cea de violenta,
de amenintare sau de folosire a celorlalte mijloace de constrngere.
Prin notiunea de patrimoniu ntelegem att proprietatea publica, ai carei
titulari exclusivi sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale, precum si
proprietatea privata, al carei titular poate fi orice subiect de drept (persoane fizice,
organizatii sociale care au personalitate juridica, societati comerciale, regii
autonome, fundatii, asociatii cu scop lucrativ, cetateni straini sau apatrizi, statul si
unitatile administrativ teritoriale etc.).
Obiectul proprietatii publice l
constituie bunurile prevazute n mod expres n Legea fundamentala: bogatiile de
orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential
energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite n interes public, plajele, marea
teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental,
precum si alte bunuri stabilite de lege. Pentru a putea fi exploatate privat, bunurile
proprietate publica pot fi nchiriate sau concesionate.
Ca manifestare ce prezinta pericol social, furtul este fapta oricarei persoane
care fara drept, ia un lucru mobil din detentia sau posesia altei persoane, in scopul
de a si-l insusi pe nedrept. De fapt furtul reprezinta forma tipica a infractiunilor
patrimoniale ce se realizeaza prin actiunea de sustragere. Legea nu foloseste
denumirea de furt simplu, dar atata timp cat exista infractiunea distincta de furt
calificat, din punct de vedere terminologic aceasta denumire se impune.
elementul material al infractiunii de furt consta in actiunea de luare a unui
bun mobil din posesia sau detentia altei persoane. Prin a lua se intelege scoaterea
bunului din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau detentia careia se gasea
sau trebuia sa se gaseasca.
Prin urmare, pentru existenta infractiunii de furt trebuie indeplinite
cumulativ urmatoarele cerinte esentiale :
lucrul sustras sa fie un bun mobil
1
urmarile faptei asupra vietii, integritatii corporale sau sanatii victimei activitatii
ilicite.
Determinarea acestor bunuri sustrase este necesara pentru :
darea acestora in urmarire
identificarea lor asupra faptuitorilor ori altor persoane care au intrat in
posesia lor
restabilirea situatiei anterioare, prin restituirea lucrurilor partii
vatamate
verificarea daca bunurile sau valorile reclamate ca furate se gaseau in
patrimoniul persoanei fizice sau juridice in momentul savarsirii
furtului sau talhariei
aprecierea daca pretentiile civile formulate sunt justificate ori cei
pagubiti incearca sa obtina o despagubire mai mare decat li s-ar
cuveni in drept
corecta individualizare a faptei si reliefarea cauzelor, conditiilor,
imprejurarilor care au favorizat savarsirea faptei
asigurarea unei corecte incadrari juridice a faptei, tinand cont de
faptul ca formele agravate ale furtului si talhariei sunt conditionate de
consecintele deosebit de grave care s-au produs prin fapta ilicita.
In practica de urmarire penala s-au intalnit situatii cand asupra unor persoane
cercetate au fost descoperite bunuri si valori, pe care acestea nu le-au putut
justifica. Problema stabilirii personei/persoanelor pagubite ridica unele probleme
deosebite, datorita faptului ca cei prejudiciati, sesizeaa organele de urmarire penala
de pe raza unde isi au domiciliul.
2.4. Fptuitorii i contribuia fiecruia la svrirea infraciunii
Aceasta problema se pune in cazul furturilor si talhariilor comise de grupuri
de infractori. Importanta stabilirii faptuitorilor, a calitatii si contributiei fiecaruia la
consumarea activitatii infractionale este determinata de necesitatea efectuarii unei
incadrari juridice crespunzatoare faptelor comise si tragerea la raspundere a celor
vinovati, in raport de contributia si calitatea avuta.
Dupa cum este cunoscuct, in functie de numarul participantilor, furtul poate
fi calificat sau nu. Aceasta circumstanta agravanta opereaza in situatia savarsirii
faptei de doua sau mai multe persoane impreuna si ea implica executarea unor
actiuni comune si simultane, care necesita prezenta tuturor faptuitorilor la locul
faptei.
Aceasta agravanta nu este conditionata de aptitudinea tuturor participantilor
de a fi trasi la raspundere penala. Ea este incidenta chiar daca unul intre faptuitori
s-a aflat in eroare de fapt, nestiind ca bunurile la a caror sustragere a participat nu
apartin unuia dintre faptuitori.
Lamurind problemele legate de faptuitori, calitatea si contributia la
savarsirea infractiunii, organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca sunt
4
lactul care, potrivit afirmaiilor, asigura ncperea este gsit tiat, dar
n jurul uii i pe lact nu se gsesc particule metalice provenite din
pilire sau tiere;
bunurile despre care se susine c au fost furate nu puteau fi depozitate
n locul indicat, avnd n vedere natura, forma i mrimea lor .a.
Atunci cnd se constat asemenea mprejurri negative", organele de
urmrire penal trebuie s caute instrumentele cu care s-au putut crea" urmele,
menite s demonstreze furtul sesizat unelte cu care s-a practicat sprtura n
zid, clete, patent, pnz de bomfaier etc.
Cercetarea la faa locului n cazul infraciunii de tlhrie urmrete, n
general, identificarea, relevarea, fixarea i ridicarea acelorai categorii de urme. n
plus, trebuie cutate urmele specifice agresiunii, respectiv urmele de snge, noduri
i legturi, corpuri contondente ori instrumentele tietoare, neptoare,
despictoare cu care au fost produse leziunile pe corpul victimei, fire de pr, fire
textile, urme vegetale, particule de sol .a.
Dac victima a rmas la locul faptei, examenul acesteia trebuie s
evidenieze leziunile existente pe corpul ei, dimensiunile, forma i amplasarea lor,
poziia iniial n care a fost gsit etc. Totodat, se va proceda la examinarea
amnunit a inutei vestimentare i a nclmintei. Modul n care se face
examinarea victimei i a garderobei acesteia, precum i descrierea constatrilor
fcute n procesul-verbal nu difer de activitile similare ce se desfoar cu
ocazia cercetrii infraciunii de omor82, n situaia n care victima a fost pus n
stare de incontien ori n imposibilitatea de a se apra prin folosirea de substane
narcotice, cu ocazia cercetrii la faa locului se vor cuta ambalaje, recipiente,
tifon, tampoane de vat, crpe etc. purtnd urmele unor astfel de substane.
Atunci cnd fptuitorii au fost prini la faa locului, se impune examinarea
amnunit a corpului acestora i a inutei vestimentare n vederea identificrii
leziunilor pe care le prezint create de victim n aciunea sa de a se apra ,
urme luate de pe corpul i hainele victimei urme de snge, sput, microfibre
textile etc. , precum i urme luate de la locul comiterii tlhriei, cum ar fi:
microparticule de sol, lemn, metal, vopsea etc.
De asemenea, se va examina mbrcmintea i nclmintea fptuitorilor n
vederea descoperirii rupturilor generate de lupta cu victima, bunurilor i
valorilor obiect al tlhriei, obiectelor, instrumentelor ori substanelor folosite la
svrirea faptei.
3.2. Constatarea infraciunii flagrante
Printre activitile cu pondere nsemnat pe linia prevenirii, un rol important
l ocup constatarea infraciunii flagrante.
Importana acestei activiti este dat, pe de o parte, de faptul c duce la
mpiedicarea consumrii activitii ilicite iar, pe de alt parte, prin descoperirea
operativ a infraciunilor comise se realizeaz tragerea la rspundere penal a
fptuitorilor la un moment ct mai apropiat de cel al comiterii faptei. Apropierea
8
Bibliografie
1. Emilian Stancu, Criminalistic vol. 2. Tactica i metodologia
Bucureti, 1973
4. Dobrinoiu Vasile, Norel Neagu, Drept penal partea speciala,
13
14