Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astfel, apelul face parte din desfurarea normal, obinuit a procesului penal, mpiedicnd
rmnerea definitiv a hotrrii primei instane.
De aceea, nu ar fi justificat un apel separat numai mpotriva acestor ncheieri, ci este firesc ca acestea
s fie atacate numai o dat cu hotrrea asupra fondului, cu care se afl n strns legtur.
n alin.3 al art.361 se mai prevede c apelul declarat mpotriva sentinei se socotete fcut i
mpotriva ncheierilor, chiar dac acestea au fost date dup pronunarea sentinei.Nu toate sentinele i
ncheierile sunt supuse apelului, unele sunt susceptibile a fi atacate numai cu recurs, altele nefiind
ns supuse nici unei ci de atac.
Astfel, s-a artat7 c, pentru a putea fi exercitat calea de atac a apelului, este necesar ndeplinirea
cumulativ a urmtoarelor condiii:
-hotrrea judectoreasc atacat s fie dat n prim instan;
-hotrrea s nu fie definitiv;
-legea s nu interzic atacarea hotrrii respective, adic aceasta s fie susceptibil a fi atacat cu
apel;
-s existe un titular legal al dreptului de apel, iar acesta s aib interesul s-l exercite i s-i
manifeste voina n acest sens;
-apelul s fie declarat n forma i n termenul prevzute de lege.
n ceea ce privete sentinele susceptibile de apel, acestea au fost clasificate, n funcie de felul
competenei n baza creia prima instan a soluionat cauza, n urmtoarele categorii:
-sentine penale prin care au fost soluionate n prim instan aciunea penal i aciunea civil sau
numai una dintre ele. Acestea pot fi:
-sentine de condamnare, achitare sau ncetare a procesului penal, indiferent dac aciunea civil a
fost admis, respins ori lsat nesoluionat;
-sentine prin care, dei nu s-a aplicat o pedeaps, s-a luat o msur de siguran sau o msur
educativ;
-sentine prin care prima instan a admis sau a respins o cerere de revocare ori nlocuire a libertii
supravegheate sau o cerere pentru liberarea minorului dintr-un centru de reeducare nainte de a deveni
major ori pentru revocarea sau prelungirea internrii ntr-un centru de reeducare;
-sentine prin care prima instan, care se pronunase anterior asupra aciunii penale, a soluionat
numai aciunea civil sau cnd, dup decesul inculpatului i ncetarea procesului penal, judecarea
aciunii civile a continuat fa de motenitorii acestuia;
-unele sentine pronunate n cadrul soluionrii unei ci extraordinare de atac, cum ar fi, spre
exemplu, sentina prin care a fost respins n principiu cererea de revizuire sau prin care a fost admis
sau respins n fond aceast cale de atac i cea dat n cazul n care contestaia n anulare a fost
introdus la prima instan pe temeiul autoritii de lucru judecat;
-sentine pronunate de judectorie sau tribunal n baza art.460 C.proc.pen., ca instan de executare
sau ca instan n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, n soluionarea unor situaii legate de
executarea hotrrii penale, cum ar fi: schimbrile necesare n executarea unor pedepse sau
schimbrile i incidentele ce se pot ivi cu ocazia punerii n executare a msurilor de siguran;
-sentine pronunate n cadrul unor proceduri speciale: reabilitarea, constatarea rezultatelor
reconstituirii unui dosar sau nscris, recunoaterea hotrrilor penale sau a actelor judiciare strine.
El se constituie astfel ntr-un garant al aplicrii corecte a legii, iar atunci cnd legea a fost greit
aplicat folosete calea de atac a apelului sau a recursului, dup caz, pentru restabilirea legalitii. Din
aceste considerente, spre deosebire de ceilali titulari ai dreptului de apel, procurorul nu exercit
dreptul de apel n nume propriu, pentru a-i realiza un drept sau un interes personal, ci n temeiul
obligaiei sale de a veghea la respectarea principiului legalitii n procesul penal.
Astfel, procurorul poate exercita aceast cale de atac ori de cte ori, pe parcursul procesului penal, se
incalc dispoziiile legale i se prejudiciaz interesele prilor, iar acestea rmn n pasivitate,
nefolosind dreptul conferit de lege de a ataca hotrrea.Procurorul poate declara apel mpotriva
tuturor hotrrilor judectoreti supuse acestei ci de atac, indiferent dac a participat sau nu la
judecarea cauzelor respective.
Apelul inculpatului este personal si independent, el neputnd ataca dect acele dispoziii din
hotrre care au legtur cu situaia sa proprie, nu i n privina altor persoane.
Inculpatul poate declara apel mpotriva sentinei de achitare sau de ncetare a procesului penal i n
ceea ce privete temeiurile achitrii sau ncetrii procesului penal.
n aceste cazuri inculpatul va putea ataca hotrrea numai n ipoteza n care, prin schimbarea
temeiurilor de achitare sau ncetare a procesului penal i s-ar crea o situaie mai favorabil. Prin
exercitarea apelului, inculpatul trebuie s justifice un interes legitim.
Apelul mai poate fi exercitat n numele inculpatului i de urmtoarele categorii de subieci procesuali:
-reprezentantul legal, pentru persoanele fizice i pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu
sau cu capacitate de exerciiu restrns;
-aprtorul, ales sau din oficiu, care l-a asistat pe inculpat n faa primei instane, acesta fiind
ndreptit s exercite apelul fr a fi necesar pentru aceasta o nou mputernicire avocaial ori
alegerea unui nou aprtor. n cazul exercitrii apelului de ctre aprtor, inculpatul rmne n
continuare titularul dreptului de apel, el putnd declara c nu i nsueste apelul declarat de
aprtorul su;
-soul inculpatului va putea face apel numai n interesul celuilalt so, inculpat n proces, nu i n
numele i interesul su propriu, dup decesul soului.
Martorul, expertul, interpretul si aprtorul pot declara apel numai cu privire la cheltuielile
judiciare ce li se cuvin (art.362 alin.1 lit.e) C.proc.pen.). Aceste persoane nu sunt pri n procesul
penal principal, dar au calitatea de subieci procesuali, fiind ndreptii s atace cu apel un act
procesual, atunci cnd drepturile lor privind cheltuielile judiciare au fost netemeinic sau nelegal
stabilite ori nu au fost luate n considerare.
Apelul declarat de aprtor vizeaz interesele proprii ale acestuia i nu ale prii pe care a asistat-o n
cursul procesului penal, n aceast situaie doar aprtorul fiind titular al dreptului de apel.Pentru
aceste persoane poate declara apel i reprezentantul legal sau aprtorul.
Prin excepie, cererea se poate depune, n cazul persoanelor aflate n stare de deinere, la
administraia locului de deinere, iar dac apelul este declarat oral, acesta se va consemna ntr-un
proces-verbal ncheiat de administraia locului de detinere.
Depunerea cererii de apel la o alt instan dect cea prevzut de art. 367 alin.1 C.proc.pen. nu va
atrage sanciunea nulitii acesteia; cererea va fi trimis de ndat la instana a crei hotrre este
apelat i va fi socotit ca fcut n termen dac a fost depus ori trimis prin pot nainte de
expirarea termenului de apel.
Cererea corect introdus la instana a crei hotrre se atac va fi trimis, mpreun cu dosarul cauzei,
instanei superioare. Potrivit art. 366 alin.1 C.proc.pen. cererea de apel mbrac forma scris si trebuie
semnat de ctre persoana care face declaratia. Se poate declara apel i oral, n edinta n care s-a
pronunat hotrrea. Preedintele completului ia act de declaraia de apel i o consemneaz ntr-un
proces-verbal care ine loc de cerere de apel i produce toate efectele unei asemenea cereri.
Din punct de vedere formal, legea nu cere dect ca declaraia s provin de la apelant sau de la
reprezentantul acestuia ori substituitul su procesual i s fie primit n termen.
n cazul n care cererea de apel este fcut n scris, o condiie esenial pentru identificarea
apelantului este semntura acestuia. Cererea poate fi semnat de apelantul nsui, de reprezentantul
su legal ori de aprtor, iar n cazul inculpatului, de soul acestuia. Dac cererea de apel se face de
ctre o alt persoan dect apelantul, trebuie s se menioneze n cuprinsul cererii pentru cine se
declar apel.
Dac cererea este fcut de ctre reprezentant, acesta va trebui s anexeze, n mod obligatoriu, i
procura special n baza creia este mputernicit s exercite calea de atac.
Pentru persoana care nu poate semna cererea de apel, indiferent de motiv, Codul de procedur penal
prevede posibilitatea atestrii acesteia de ctre un grefier de la instana a crei hotrre se atac sau de
ctre aprtorul apelantului. n cazul n care apelantul nu se poate deplasa la instan, atestarea poate
fi fcut de primarul sau secretarul consiliului local ori de un funcionar desemnat de acetia, din
localitatea unde domiciliaz apelantul.
Cererea de apel nesemnat sau neatestat poate fi confirmat n instan de parte sau de
reprezentantul ei, ns nuntrul termenului de apel. Confirmarea poate fi si tacit, de exemplu prin
simpla prezentare a apelantului n fata instanei de apel i propunerea de ctre acesta a unei probe.
Motivarea apelului presupune justificarea folosirii acestei ci de atac de ctre titular i are rolul de
a preciza i delimita cadrul discuiei n faa instanei de control i al judecii acestei instane.
Motivele de apel se formuleaz fie n scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care
trebuie depus cel mai trziu pn n ziua judecii, fie oral, n fata instanei, cu ocazia dezbaterii
apelului.Motivarea apelului nu constituie o cerin obligatorie, ceea ce nseamn c din cuprinsul
cererii pot lipsi motivele de apel. Apelul poate rmne i nemotivat, fr ca aceasta s mpiedice
instana de apel s examineze fondul cauzei. Apelul va fi judecat chiar i n lipsa apelantului i deci
nu va putea fi respins ca nesusinut.
Prin motivele de apel pot fi avute n vedere, practic, toate viciile de procedur i de judecat care
afecteaz hotrrea atacat, legea neimpunnd nici o restricie n acest sens. Viciile de procedur
(vitium in procendo) constau n nclcri ale dispoziiilor legale care reglementeaz desfurarea
procesului penal, care nu s-au acoperit prin neinvocare n conditiile art.197 alin.4 C.proc.pen. viciile
de judecat (vitium in judecando) reprezint erori svrite fie n stabilirea strii de fapt (error facti),
fie n aplicarea unor norme de drept substanial (error in jure).
II.3. Termenul de apel
Art. 363 C.proc.pen. stabileste regula conform creia termenul de apel este de 10 zile, dac legea
nu dispune altfel.Termenul de apel este un termen procedural legal i are caracter imperativ n sensul
c depirea lui atrage decderea din dreptul de a exercita calea de atac.
Dac totui apelantul a introdus cererea dup mplinirea termenului, aceasta urmeaz a fi respins ca
tardiv. Termenul de apel este determinat i fix, durata sa, stabilit prin lege, fiind invariabil.
De la regula prevzut la art. 363 exist o serie de situaii de excepie care presupun exercitarea
apelului ntr-un termen mai mic de 10 zile. Astfel, art. 477 alin.1 C.proc.pen. stabilete c termenul de
apel mpotriva hotrrii instanei, n cazul unor infraciuni flagrante, este de 3 zile.
Dac instana constat ns c judecata nu se poate desfura potrivit procedurii speciale
prevzut pentru infraciunile flagrante, va dispune, n baza art.472, ca soluionarea cauzei s se fac
potrivit procedurii obinuite, n care termenul de apel este de 10 zile.
De asemenea , n cazul n care instana dispune cu privire la luarea, ncetarea sau nlocuirea
msurilor preventive, termenul de apel este de 3 zile. Termenul de apel se calculeaz pe zile libere, cu
prorogarea, cnd este cazul, a momentului final. Instana de apel are ndatorirea de a verifica dac
apelul a fost sau nu declarat n termen.
Momentul de la care ncepe s curg termenul de apel este diferit n raport cu calitatea i situaia
procesual a titularului dreptului de apel:
-pentru procuror, dac a participat la dezbateri, termenul curge de la pronuntare. n cazurile n care
procurorul nu ia parte la edina de judecat, participarea sa fiind facultativ, instanei i revine
obligaia de a trimite de ndat dosarul procurorului, n vederea eventualei exercitri a dreptului de
apel, iar acesta este obligat s-l restituie dup expirarea termenului de apel. n aceast situaie
termenul curge de la nregistrarea de ctre Parchet a adresei de trimitere a dosarului. Dac procurorul
a participat la judecat, dei participarea sa nu era obligatorie, termenul de apel va incepe s curg de
la pronunare;
- pentru pri, termenul de apel curge n mod difereniat, dup cum acestea au fost sau nu prezente la
dezbateri sau la pronunare. Pot aprea urmtoarele situaii:
-pentru partea care a fost prezent la dezbateri sau la pronunare, termenul curge de la pronunare.
-atunci cnd partea a lipsit att la dezbateri ct i la pronunare, termenul de apel ncepe s curg de la
comunicarea copiei de pe dispozitivul hotrrii. Art. 360 alin.1C.proc.pen. prevede c se vor
comunica prilor care au lipsit att la judecat ct i la pronunare copii de pe dispozitivul hotrrii.
- inculpatul deinut, militar n termen etc., care a lipsit la pronunare, poate exercita dreptul de apel
din momentul comunicrii hotrrii, chiar dac a fost prezent la dezbateri i chiar dac pronunarea sa fcut n ziua cnd au avut loc dezbaterile. Pentru inculpatul prezent la dezbateri, dar care a lipsit la
pronunare, termenul de apel curge de la pronunare; comunicarea dispozitivului deciziei de ctre
instana de apel inculpatului liber este irelevant n ce privete data de la care se socotete termenul
de apel8;
- pentru martor, expert, interpret i aprtor termenul de apel ncepe s curg de la pronunarea
ncheierii prin care instana a dispus asupra cheltuielilor judiciare i cel mai trziu n 10 zile de la
pronunarea sentinei prin care s-a soluionat cauza.
8 C.S.J., s.pen., dec.nr.2396/2000, n Buletinul Jurisprudenei Curii Supreme de Justiie pe anul 2000, p.381.
Reprezentantul legal poate retrage apelul n ceea ce privete latura civil a cauzei, potrivit legii
civile. Apelul declarat de procuror nu poate fi retras dect de ctre procurorul ierarhic superior.
Prin aceast dispoziie a art. 369 alin.3 C.proc.pen. se urmrete a se asigura un control eficient
asupra modului n care reprezentanii Ministerului Public neleg s se foloseasc de calea de atac a
apelului. Apelul retras n aceste condiii poate fi insuit de partea n favoarea creia a fost declarat.
10 Dec. nr.470 din 20 octombrie 1997 a Curii de Apel Suceava, n Buletinul Jurisprudenei- Culegere de practic
judiciar pe anii 1997-1998
reinerii i arestrii preventive, ori dac s-a dispus suspendarea executrii pedepsei sau executarea ei
la locul de munc sau n cazul cnd s-a aplicat amend.
n temeiul efectului extensiv, orice act procesual ndeplinit de unul din membrii grupului se
rsfrnge asupra celorlali, atunci cnd privete un aspect obiectiv.Art. 373 C.proc.pen. prevede i o
limitare a efectului extensiv.
Astfel, instana de apel, judecnd apelul i cu privire la prile care nu l-au declarat sau la care acesta
nu se refer i modific soluia pronunat n prim instan n privina acestora, nu le poate crea o
situaie mai grea. ntruct situaia apelantului nu poate fi agravat, nici situaia celorlalte pri din
grupul procesual, asupra crora se extinde apelul nu poate fi nrutit.
Pentru ca efectul extensiv s poat funciona, se cer a fi ndeplinite urmtoarele condiii:
-existena unui apel valabil declarat.Un apel inadmisibil ori un apel tardiv nu vor antrena examinarea
cauzei prin extindere i cu privire la prile care nu au atacat hotrrea, ntruct nu determin
soluionarea pe fond a cauzei de ctre instana de apel.
- existena unor subieci procesuali care au aceeai calitate sau un interes comun, adic trebuie s
existe mai multe pri care aparin aceluiai grup procesual (consortium litis) i ntre care opereaz
solidaritatea procesual;
-existena unei uniti procesuale, ceea ce presupune ca toate prile respective s fie judecate
deodat, s figureze ca subieci procesuali n aceeai cauz;
-existena utilitii funcionale, adic apelul s profite i prilor care nu au exercitat calea de atac sau
la care aceasta nu se refer.
Art.375 alin.2 C.proc.pen. prevede c judecarea apelului se face cu citarea prilor. Nu vor fi ns
citate toate prile, ci numai acelea n privina crora apelul poate produce efecte 12. Apelul
procurorului, fcut fr nici un fel de rezerv i fr a fi motivat, presupune citarea tuturor prilor,
ntruct acest apel are un efect devolutiv integral, nvestind instana de apel cu examinarea ntregii
cauze, att n favoarea ct i n defavoarea prilor.
Dac mai multe pri diferite au declarat apel, acestea vor fi citate, pn la conexare, n fiecare apel.
Instana va putea dispune conexarea fie din oficiu, fie la cererea oricreia dintre pri.
Preedintele instanei, fixnd termenul de judecat, are i ndatorirea de a lua msuri pentru
desemnarea unui aprtor din oficiu, n acele cazuri n care asistena judiciar este obligatorie. Tot
preedintele instanei va stabili completul de judecat care va soluiona apelul, innd seama ca nici
unul den judectorii care alctuiesc completul s nu se afle n cazurile de incompatibilitate prevzute
n art. 46, 47 i 48 C.proc.pen.
Preedintele completului de judecat trebuie s ia din timp toate msurile necesare, pentru ca la
termenul fixat judecarea cauzei s nu sufere amnare. De asemenea, lista cauzelor fixate pentru
judecat trebuie s fie ntocmit i afiat la instan, spre vedere, cu 24 de ore naintea termenului de
judecat. Conform art.295, la ntocmirea listei se ine seama de data intrrii cauzelor la instan,
dndu-se ntietate cauzelor n care sunt deinui i celor cu privire la care legea prevede c judecata
se face de urgen.
12 Astfel, n apelul inculpatului, care nu a fost obligat la despgubiri, partea civil nu va fi citat (Curtea de Apel
Bucureti, s.I pen., nch. din 2 noiembrie 1993, n Culegere de practic judiciar penal pe anul 1993, Ed. ansa,
Bucureti, 1994, p.26-27).
13 Ghe. Mateu, Calea de atac ordinar a apelului, Rev. Dreptul, nr. 3 din 1994, p.30.
III.4.2.Admiterea apelului
Instana superioar va admite apelul atunci cnd constat c hotrrea primei instane este
necorespunztoare, potrivit art. 379 pct.2 C.proc.pen., admiterea apelului implic n mod obligatoriu
desfiinarea hotrrii primei instane. Aceasta se desfiineaz n ntregime, dar n limitele efectului
devolutiv i extensiv.
Art. 382 C.proc.pen. prevede i posibilitatea ca hotrrea atacat s fie desfiinat numai cu privire la
unele fapte sau persoane ori numai n ceea ce privete latura penal sau latura civil. Astfel, instana
de apel poate desfiina hotrrea atacat n ntregime sau doar parial.
Ca urmare a admiterii apelului i desfiinarea hotrrii primei instane, pot fi pronunate urmtoarele
soluii:
1. Admiterea apelului, cu pronunarea unei noi hotrri de ctre instana de apel (art.379 pct.2 lit.b
C.proc.pen). n acest caz instana de apel desfiineaz hotrrea primei instane, pe care o reformeaz
prin admiterea apelului.
2. Admiterea apelului cu rejudecarea cauzei de ctre instana a crei hotrre a fost desfiinat
(art.379 pct.2 lit.b C.proc.pen.). Aceast soluie este posibil numai n ipotezele limitativ prevzute de
art.379 pct.2 lit.b:
- judecata n prim instan a avut loc n absena unei pri legal citate;
- judecata a avut loc n absena prii care, dei legal citat, a fost n imposibilitate de a se prezenta i
de a ntiina instana despre aceast imposibilitate;
- prin hotrrea primei instane nu a fost rezolvat fondul cauzei.n aceste trei cazuri rejudecarea va
avea loc la instana a crei hotrre a fost atacat;
- instana care a pronunat hotrrea atacat nu era competent potrivit legii. n acest caz, rejudecarea
va avea loc n faa instanei competente i nu n faa primei instane, pentru c astfel s-ar repeta
greeala privind competena, pe care s-a ntemeiat cererea de apel.
act procedural rmas valabil de la care procesul i reia cursul. Toate actele efectuate anterior acestuia
rmn valabile, alctuind, mpreun cu activitatea procesual ce i succede, temeiul legal al hotrrii
care va fi pronunat de instana de trimitere.
Dac instana de apel admite apelul i desfiineaz hotrrea primei instane, trimind cauza spre
rejudecare, instana de trimitere va pronuna o sentin, care poate fi atacat din nou cu apel, n
conformitate cu regula general nscris n art.361 C.proc.pen.
APELUL
cale de atac n procesul penal
Coordonator,
lect. drd. BLNEASA CRISTINA
SUCEAVA 2012
Student,
BICEANU FLORIN-MARIAN
AP, anul III , ZI
Grupa 1
CUPRINS
Bibliografie
1. Buneci Petre - Drept procesual penal. Curs universitar, Ed. Pinguin Book, Bucureti, 2004.
2. Cosneanu, Rodica Aspecte teoretice i practice privind instituia apelului i recursului,
Revista de Drept Penal, nr.1 din 1996.
3. Ministerul Justiiei Culegere de practic judiciar pe anul 2002, Ed. All Beck, Bucureti,
2003.
4. Neagu Ion Tratat de procedur penal, Ed. Global Lex, Bucureti, 2002.
5. Paraschiv Carmen Silvia Drept procesual penal, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002.
6. Pvleanu Vasile Drept procesual penal. Partea special, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2002.
7. Rdescu, Dumitru; Jipa, Cristian Apelul i recursul n procesul penal, Ed. Juridic,
Bucureti, 2003.
SPEE
1.Nerespectarea dispoziiilor art.14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea
probelor biologice n vederea stabilirii intoxicaiei etilice aprobate prin Ordinul
nr.376/10.04.2006 al Ministerului Sntii
Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice n vederea
stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sntii,
prevede ca, n situatia n care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat
imediat, acestea se pastreaza la frigider, n sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.
Din interpretarea normei legale mentionate rezulta ca, n mod obisnuit, probele biologice prelevate
trebuie naintate n vederea prelucrarii imediat, acceptndu-se ca, n cazuri exceptionale, aceasta sa
se realizeze n maxim de 3 zile si numai cu conditia de a fi pastrate la frigider la o temperatura
cuprinsa ntre 0 si 4 grade C, dispozitiile legale fiind edictate pentru evitarea degradarii probelor n
situatiile n care acestea nu pot fi pastrate n mod real la temperatura scazuta.
Examinnd actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca, prin sentinta penala nr.
489/P/21.03.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia n dosarul penal nr. 56/256/2008, s-a
dispus, n baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a cod penal si art.74 rap. la
art.76 lit. d cod penal, condamnarea inculpatului S.A., la cte o pedeapsa de 8 (opt) luni
nchisoare pentru savrsirea a doua infractiuni, faptele din 09.12.2006 si 18.08.2007 iar n baza
art.87 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 lit. a cod penal si art. 74 rap. la art.76 lit. d cod
penal, la pedeapsa de 8 (opt) luni nchisoare, fapta din 09.12.2006.
n baza art. 83 cod penal, s-a revocat suspendarea conditionata pentru pedepsele de 6 luni
nchisoare aplicata prin sentinta penala nr.1524/18.06.2004 a Judecatoriei Medgidia si pedeapsa de 1
an nchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 2120/20.09.2004 a Judecatoriei Medgidia, pedepse ce
s-au contopit potrivit art. 33-34 cod penal si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an
nchisoare, pedeapsa ce s-a adaugat, conform art. 83 cod penal la pedepsele nou aplicate rezultnd
astfel trei pedepse de cte 1 an si 8 luni nchisoare, pedepse care, la rndul lor s-au contopit n
pedeapsa cea mai grea de 1 an si 8 luni nchisoare.Potrivit art.71 cod penal, s-a interzis inculpatului
drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a si b cod penal, pe durata executarii pedepsei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, n baza materialului probator administrat n
cauza, a retinut urmatoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 4190/P/2006 din 17.12.2007 al Parchetului de pe lnga Judecatoria Medgidia,
s-a dispus punerea n miscare a actiunii penale si trimiterea n judecata a inculpatului S.A.,
pentru savrsirea infractiunilor prev. de art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., doua
infractiuni, respectiv din datele de 09.12.2006 si 18.08.2007 si. de art. 87 alin. 1 din OUG nr.
195/2002 rep., fapta din data de 09.12.2006.
La data de 08/09.12.2006, n jurul orelor 00,05, organele de politie au oprit n trafic, respectiv pe
strada G. si P. din Municipiul Medgidia, autoturismul marca Dacia Break, autoturism ce era condus
de catre inculpat, care potrivit adresei nr. 39281/2007 emisa de SPCRPCV Constanta, nu figureaza
n evidente cu permis auto.
S-a stabilit, n baza probelor biologice de snge recoltate, conform Buletinului de analiza
toxicologica alcoolemie nr. 141-142/11.01.2007 emis de SML Constanta, c inculpatul S.A. avea la
proba I ora 0,15 o alcoolemie de 1 g %o si la proba II ora 1,15 o alcoolemie de 0,70 g %o.
La data de 18.08.2007, n jurul orelor 21,50, pe strada G., a fost oprit n trafic autoturismul marca
Opel Astra, condus de catre inculpatul S.A.
Situatia de fapt a fost stabilita n baza urmatoarelor mijloace de proba: procesele verbale de depistare
a inculpatului din datele de 09.12.2006 si 18.08.2007, buletinul de analiza toxicologica alcoolemie
nr.141-142/11.01.2007 emis de SML Constanta, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor S.S.
si G.D., I.I. si B.I.
S-a stabilit, n raport de situatia de fapt retinuta ca faptele inculpatului ntrunesc elementele
constitutive ale infractiunilor prev. de art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., doua infractiuni,
respectiv din datele de 09.12.2006 si 18.08.2007 si. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.,
fapta din data de 09.12.2006.
La stabilirea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului pentru fiecare infractiune, s-au avut n vedere
criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 cod penal, respectiv limitele de
pedeapsa prevazute de lege, modul si mprejurarile de savrsire a faptelor asa cum au fost retinute
mai sus, gradul de pericol social relativ ridicat al faptelor avnd n vedere ca, desi a fost depistat
prima data conducnd fara permis, din nou a condus, tot fara permis, datele personale ale
inculpatului respectiv vrsta de 37 ani, fara studii, casatorit, recidivist, precum si atitudinea sincera
de recunoastere si regret a faptelor.
n raport de condamnarile anterioare ale inculpatului respectiv, 6 luni nchisoare, cu suspendarea
conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr. 1524/18.06.2004 a Judecatoriei
Medgidia si 1 an nchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta
penala nr. 2120/20.09.2004 a Judecatoriei Medgidia s-a dispus, n baza art. 83 cod penal, revocarea
suspendarii conditionate a executarii acestora precum si contopirea lor, urmare a faptului ca s-au
stabilit pentru infractiuni concurente.
Fata de aceleai criterii s-au reinut, totui, n favoarea inculpatului circumstantele atenuante prev. de
art.74 cod penal, carora li s-a dat eficienta prevazuta de art.76 cod penal, prin aplicarea unor pedepse
sub minimul special, pedepse la care s-a adaugat pedeapsa rezultanta de 1 an nchisoare.
ntruct faptele ce fac obiectul prezentului dosar sunt concurente, s-a dispus potrivit art.33-34 cod
penal, contopirea pedepselor stabilite si aplicarea pedepsei celei mai grele.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat, n raport cu criteriile de mai sus, si
vaznd perseverenta infractionala a inculpatului, ca scopul pedepsei nu poate fi realizat dect prin
executarea pedepsei n regim de detentie.n baza art.71 cod penal, s-au interzis inculpatului
drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a si b cod penal.
mpotriva sus-mentionatei sentine a formulat apel inculpatul.
Prin decizia penala nr.58/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta n dosarul penal
nr.56/256/2008, s-a dispus, n baza art.379 pct.1 lit. b cod procedura penala, respingerea, ca
nefondat, a apelului declarat de apelantul inculpat S.A.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
n mod corect prima instanta, corobornd procesele verbale de depistare cu buletinul de analiza
toxicologica alcoolemie nr.141-142/11.01.2007 al SML Constanta, depozitiile martorilor si
recunoasterea inculpatului S.A., a stabilit situatia de fapt dedusa judecatii si vinovatia autorului n
savrsirea faptelor retinute n sarcina, constnd n conducerea unui autoturism pe drumurile publice
la data de 09.12.2006, avnd n snge o mbibatie alcoolica peste limita legala si fara a poseda
permis, precum si n conducerea, din nou, la data de 18.08.2007 a unui autoturism fara permis.
Solicitarea inculpatului de a i se restitui cauza la procuror, formulata sub forma unui prim motiv de
apel, este nentemeiata, ntruct, desi din punct de vedere scriptic actul de sesizare nu contine
formula consacrata prin decizia n interesul legii nr.9/2008, totusi din punct de vedere formal
verificarea impusa de lege a avut loc.
Astfel, pe prima fila a rechizitoriului, n partea din dreapta sus, exista aplicata mentiunea V, avnd
semnificatia verificat, urmata de stampila unitatii parchetului si semnatura primului procuror, asa
nct restituirea cauzei la organul de urmarire penala, doar pentru motivul ca sintagma consacrata n
decizia naltei Curti nu se regaseste ntocmai, ar fi consecinta unui formalism excesiv.
Ct priveste solicitarea inculpatului de a fi achitat pentru o cauza cum este iresponsabilitatea, asa
cum este ea reglementata de art.48 cod penal, aceasta nu poate fi primita, deoarece Raportul de
expertiza medico - legala psihiatrica nr.318/P/18.11.2008, efectuat n faza de apel, evidentiaza faptul
ca discernamntul este pastrat.
Chiar daca prin raportul initial se apreciaza ca discernamntul este mult diminuat, concluzia trebuie
interpretata fata de afectiunile anterioare comiterii faptelor, deoarece n partea expozitiva a raportului
s-au strecurat erori de consemnare cu privire la data reala a faptelor deduse judecatii, aspect
evidentiat prin suplimentul la raport.
mprejurarea ca inculpatul poseda un bagaj lexical precar si ca acesta prezinta un nivel redus al
intelectului, pe fondul unor tulburari de personalitate, nu este de natura sa conduca la abolirea
discernamntului, ci doar la diminuarea acestuia, astfel cum se concluzioneaza prin raportul de
expertiza.
Faptul c instana de apel nu are ndoiala asupra starii de sanatate a inculpatului, rezulta din aceea
ca inculpatul a recunoscut comiterea infractiunilor, n modalitatea descrisa, fiind pe deplin constient
de consecintele actelor sale.
De altfel, inculpatul a scris si semnat o parte din declaratiile date n cursul urmaririi penale, a dovedit
coerenta n exprimare, iar n fata instantei de fond a sustinut ca urmeaza cursurile scolii de soferi si
ca este programat la examen pe data de 28.02.2008, ceea ce dovedeste, n afara oricarui dubiu, ca are
reprezentarea faptelor sale.
Mai mult, demersurile inculpatului n obtinerea permisului de conducere rezulta si din nscrisurile
depuse la dosarul primei instante, ceea ce dovedeste ntelegerea semnificatiei faptelor anterioare.
Probele administrate n faza urmaririi penale si n cursul judecatii fac dovada deplina a faptelor
pentru care inculpatul a fost trimis n judecata, pedepsele aplicate de prima instanta sunt corect
dozate, avnd n vedere conduita sincera a inculpatului, dar si starea de recidiva si gradul de pericol
social al faptelor.
S-a apreciat ca, fata de perseverenta infractionala a inculpatului nu se impune adoptarea unei solutii
de achitare si nici de reducere a pedepselor, prima instanta dovedind clementa n stabilirea
cuantumului pedepsei nchisorii.
mpotriva deciziei penale nr. 58/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta n dosarul penal
nr.56/256/2008 si a sentintei penale nr.489/P/21.03.2008 pronuntata de Judecatoria Medgidia n
dosarul penal nr.56/256/2008, a formulat recurs inculpatul S.A., criticnd-o pentru nelegalitate si
netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:
n mod gresit s-a dispus si mentinut condamnarea inculpatului S.A. pentru savrsirea infractiunii
prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 ntruct probele biologice n baza carora s-a constatat
mbibatia alcoolica n snge au fost tinute n medii improprii de conservare si cu depasirea
termenului reglementat de dispozitiile art.14 din Normele metodologice privind prelevarea probelor
biologice n vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al
Ministrului Sanatatii.
Se invoca, totodata, nelegalitatea probei si din perspectiva modului n care s-a realizat recoltarea
probei de snge, cu o seringa de unica folosinta si nu cu instrumentarul din trusa speciala la care face
trimitere art.30 si art.6 lit. c din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii.
n consecin, se solicita nlaturarea din materialul probator a buletinului de analiza toxicologica cu
consecinta achitarii inculpatului n baza art.10 lit.d cod procedura penala.
n mod gresit s-a dispus si mentinut condamnarea inculpatului S.A. pentru savrsirea infractiunilor
prev. de art. 86 alin 1 din OUG 195/2002, ntruct, raportat la aceste infractiuni, recurentul inculpat
se afla n situatia prevazuta de art.48 cod penal, motiv pentru care solicita achitarea si pentru aceste
infractiuni, n baza art.10 lit. e cod procedura penala.
Se face trimitere la actele medicale din care rezulta starea de sanatate a inculpatului si la raportul
medico-legal din care rezulta ca are discernamntul mult diminuat.
n subsidiar, se sustine ca, n mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului ntruct fata de
circumstantele reale n care s-au comis cele doua fapte, respectiv distanta parcursa si fata de
circumstantele personale ale inculpatului, respectiv starea de sanatate, faptele comise nu prezinta n
concret gradul de pericol social al unei infractiuni, fiind incidente dispozitiile art.181 cod penal, cu
consecinta achitarii acestuia n temeiul art.10 lit. b ind.1 cod procedura penala.
Examinnd legalitatea si temeinicia sentintei primei instante si deciziei instantei de apel, conform
art. 385 ind.14 cod procedura penala, din perspectiva criticilor formulate, n limitele prev. de art. 385
ind.6 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice
privind prelevarea probelor biologice n vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul
nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii, prevede ca, n situatia n care transportul sau
depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, n sediile
unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.
Din interpretarea normei legale mentionate rezulta ca, n mod obisnuit, probele biologice prelevate
trebuie naintate n vederea prelucrarii imediat, acceptndu-se ca, n cazuri exceptionale, aceasta sa
se realizeze n maxim de 3 zile si numai cu conditia de a fi pastrate la frigider la o temperatura
cuprinsa ntre 0 si 4 grade C, dispozitiile legale fiind edictate pentru evitarea degradarii probelor n
situatiile n care acestea nu pot fi pastrate n mod real la temperatura scazuta.
In speta, de la data prelevarii probelor biologice, respectiv 9 decembrie 2006 si pna la data
prelucrarii lor, respectiv 11 ianuarie 2007, au trecut mai mult de 3 zile, fiind evident ca aceste
dispozitii legale au fost ncalcate.
Retinem c, desi nu s-au invocat si dovedit situatii exceptionale care sa fi determinat ntrzierea
transportului si depunerii probelor biologice, si care sa justifice nedepunerea acestora imediat, s-a
depasit si timpul prevazut de norma legala n care este garantata pastrarea nealterat a probelor
biologice i care sa conduc la certitudinea c rezultatul din buletinul de analiza este corect.
Mai mult, nu s-a probat, prin nici un mijloc de proba, ca probele biologice prelevate de la inculpat au
fost pastrate n conditiile impuse de dispozitia legala mentionata.n consecin, va fi nlaturat din
materialul probator administrat n cauza buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr.141
142/11.01.2007 al SML Constanta.
Urmare a nlturarii acestei probe, nu se mai poate dovedi mbibaia alcoolic avut n snge de catre
inculpat la momentul depistarii sale, astfel nct, n mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului
pentru savrsirea infractiunii prev. de 87 alin 1 din OUG 195/2002, impunndu-se achitarea acestuia
n baza art.11 pct.2 lit. a n ref. la art.10 lit. d cod procedura penala.
Prin condamnarea inculpatului pentru comiterea acestei infractiuni, att instanta de fond ct si
instanta de apel au comis o grava eroare de fapt, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9
pct.18 cod procedura penala.n mod corect, att prima instan ct i instana de apel nu au
reinut incidena dispozitiilor art.48 cod penal, critic formulat n acest sens fiind
penala, achitarea inculpatului S.A. pentru savrsirea infractiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG
195/2002.
Ca o consecin a achitarii se va nlatura din contopire pedeapsa de 8 luni nchisoare aplicata
pentru infraciunea pentru care s-a dispus achitarea.
Se vor menine celelalte dispoziii care nu sunt contrare prezentei decizii.
n baza art.192 alin.3 cod procedura penala,cheltuielile judiciare avansate de stat ramn n
sarcina acestuia.
Dosarul 1981/118/2009
2.Cazul de casare prevzut de art.3859 pct. 2 Cod procedur penal.Instana nelegal sesizat.
Stabilind ca actul de sesizare al instanei este plngerea prilor vtmate formulat n condiiile
art.278 ind.1 alin.1 Cod procedur penal, instanta de fond era obligata ca, prin ncheierea de sedinta
din 27.12.2007 pronuntata de Judecatoria Tulcea, sa dispuna punerea n miscare a actiunii penale
mpotriva intimatului M.T., pentru ca ncheierea mentionata s devin act de inculpare.
n cazul n care legiuitorul ar fi intentionat ca plngerea partilor vatamate formulata n conditiile
art.278 ind.1 alin.1 cod procedura penala sa constituie att act de sesizare ct si act de inculpare ar fi
mentionat expres acest aspect, mprejurare care obliga instanta sa caracterizeze plngerea persoanei
vatamate ca un simplu mod de sesizare, fara nici o consecinta asupra punerii n miscare a actiunii
penale, act procesual obligatoriu pentru ca intimatul sa dobndeasca calitatea de inculpat.
Aceast obligaie, dei nu este stabilit printr-un text legal expres n Capitolul VII din codul de
procedura penala, care reglementeaza plngerea mpotriva masurilor si actelor de urmarire penala,
rezulta fara echivoc din interpretarea coroborata a dispozitiilor art.278a alin.8 lit. c cod procedura
penala, art.221 si urm. cod procedura penala, precum si a dispozitiilor legale referitoare la punerea n
miscare a actiunii penale n diferite momente procesuale.
Totodat, n sensul acestei concluzii este si faptul ca numai organele judiciare, deci numai subiectii
procesuali oficiali, respectiv organul de urmarire penala, procurorul sau instanta de judecata, au
competenta de a dispune punerea n miscare a actiunii penale prin ordonanta, rechizitoriu, declaratie
orala si prin ncheiere, actiunea penala apartinnd statului.
Punerea n micare a actiunii penale este obligatorie, ntruct numai n aceasta modalitate se
dobndeste de catre persoana nvinuita de savrsirea unei infractiuni, calitatea de inculpat, calitate
care i confera anumite drepturi ce trebuie respectate de catre organele judiciare, inclusiv de catre
instanta de judecata.
Nefiind pus n micare actiunea penal, instanta de judecat nu a fost sesizat n mod legal cu
savrsirea de catre inculpat a infractiunii prev. de art.291 cod penal, atta timp ct, obiectul actiunii
penale l constituie tragerea la raspundere penala a persoanelor fizice sau juridice care au savrsit
infractiuni.Fata de obiectul actiunii penale, instanta de fond era obligata, prin aceeasi ncheiere, sa
precizeze expres infractiunea pentru care a nteles sa puna n miscare actiunea penala si n raport de
care se va efectua cercetarea judecatoreasca, si fata de care inculpatul sa si realizeze apararea,
aspect ce a fost omis de catre instanta de fond, neputndu-se presupune de catre instanta de fond
pentru ce infractiuni va desfasura cercetarea judecatoreasca si va dispune o solutie n cauza, aspect
ce tine tot de legala sesizare a instantei.
Daca s-ar fi considerat plngerea persoanei vatamate ca fiind actul de inculpare, cercetarea
judecatoreasca ar fi trebuit sa aiba ca obiect si infractiunea prev. de art.290 cod penal, astfel cum
rezulta din considerentele plngerii.
Prin Ordonana nr.1066/P/2002 emisa de Parchetul de pe lnga Judecatoria Tulcea, s-a dispus
scoaterea de sub urmrire penal a nvinuitului M.T., i totodat nenceperea urmaririi penale
fata de AN, sub aspectul comiterii infractiunii de fals n nscrisuri sub semnatur privat,
situaie n care instana de fond nu putea s desfiineze, n totalitate, aceasta ordonanta n
temeiul art.278a alin.8 lit. c cod procedura penala, avnd n vedere ca autorii sunt necunoscuti,
iar fata de acestia nu s-a efectuat urmarirea penala, situatie ce a fost solutionata de catre CCJ
prin aceea ca nu se poate dispune o asemenea solutie n cazul n care s-a dispus, prin
ordonanta, nenceperea urmaririi penale.
Fata de aspectele reliefate, au fost ncalcate att de catre instanta de apel ct si de catre instanta de
fond dispozitiile referitoare la sesizarea instantei, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9
pct.2, caz de casare pus n discutia partilor din oficiu.
Examinnd actele i lucrarile dosarului, Curtea constat c, prin sentinta penal nr. 146/10.02.2009,
pronuntat de Judecatoria Tulcea n dosarul penal nr. 6040/327/2007, a fost condamnat inculpatul
M.T., la pedeapsa de 3 luni nchisoare pentru savrsirea infractiunii prev. de art. 291 teza
ultima cod penal si n baza art. 71alin.2 cod penal s-au interzis inculpatului pe durata
executarii acestei pedepse drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza ultima si lit. b cod penal.
n baza art.81 si art.71 alin.5 cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei
principale si a celei accesorii pe durata termenului de ncercare de 2 ani si 3 luni.
S-a admis, n parte actiunea civil formulat de catre prtile civile D.P. si R.P. si n baza art.14 alin.2
lit. a cod procedura penala, s-a desfiintat, n parte nscrisul intitulat Contract de vnzare-cumparare
ncheiat intre Comisia de Lichidare CAP M. si M.T., respectiv n ceea ce priveste mentiunea 2500
din cuprinsul propozitiei Se atribuie cumparatorului n proprietate suprafata de 2500 mp, respectiv
cota indiviza de _____ % din teren, potrivit legii fondului funciar nr. 18/1990, art. 35 alin. 2., fiind
obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 de lei catre fiecare din partile civile reprezentnd daune
morale fiind respinse, ca nefondate, celelalte pretentii civile.
Pentru a pronuna aceast sentint, instanta de fond, n baza materialului probator administrat n
cauza, a retinut urmatoarele:Partile vatamate D.P. si R.P. au sesizat Judecatoria Tulcea cu
plngere in temeiul art.278a cod procedura penala, solicitnd desfiintarea ordonantelor nr.
351/II/2007 si 1066/P/2002 ale Parchetului de pe lnga Judecatoria Tulcea.
Prin ncheierea de sedin din 27.12.2007, Judecatoria Tulcea, n baza art. 278a alin.8 lit. c cod
procedura penala a admis plngerea formulata de ctre prile vtmate, a desfiintat att
ordonanta nr. 1066/P/2002, ct si ordonanta nr. 351/II/2007 ale Parchetului de pe lnga Judecatoria
Tulcea si a retinut cauza spre a fi judecata n fond.
In dosarul civil nr. 3302/2000 al Judectoriei Tulcea, M.T. a solicitat n contradictoriu cu D.D., D.P.
si D.P. constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 64221/14.04.1997, sustinnd ca,
terenul cuprins in titlul de proprietate amintit i-a fost vndut anterior de catre Comisia de Lichidare a
CAP M., astfel ca asupra acestuia nu se putea reconstitui dreptul de proprietate, depunnd la dosar,
n copie xerox, un contract de vnzare cumparare, in care se mentiona ca acesta ar fi cumparat, o
constructie in suprafata de 64 mp precum si terenul aferent de 2500 mp, nscris ce a fost defaimat, ca
fals de catre numita D.P., fapt pentru care instanta civila a dispus depunerea originalului nscrisului
la dosarul cauzei, pentru a fi trimis la procuror in vederea cercetarii falsului.
Dupa depunerea originalului, la data de 02.11.2001, presedintele completului de judecata a ncheiat
un proces verbal de constatare a starii materiale a nscrisului in care a aratat ca nscrisul este in
stare de degradare, avnd aplicata o banda adeziva, este un formular tipizat, completat cu scris de
mna, cu pasta de pix. Prezinta la rubrica Se atribuie cumparatorului n proprietate terenul aferent
locuintei in suprafata de o completare constnd in 2500 cu pasta de pix de alta culoare dect
celelalte mentiuni
La aceeasi data, Judecatoria Tulcea a dispus, n baza art.183 cod procedura civila, suspendarea
judecatii si naintarea nscrisului defaimat ca fals catre Parchetul de pe lnga Judecatoria Tulcea, nsa
dupa suspendarea judecatii, originalul nscrisului amintit a disparut, conditii n care dupa repunerea
pe rol a cauzei, instanta s-a vazut nevoita sa trimita la Parchetul doar o copie xerox a nscrisului
defaimat ca fals.
Prin ordonanta din 04.06.2003 din dosarul 1066/P/2002, Parchetul de pe lnga Judecatoria Tulcea
a dispus scoaterea de sub urmarire penala n ceea ce priveste infractiunea prev. de art.291 cod
penal si nenceperea urmaririi penale in ceea ce priveste infractiunea prev. de art.290 cod
penal, ordonanta mpotriva careia partile vatamate au formulat plngere care a fost respinsa
ca nefondata prin ordonanta din data de 01.10.2007.
S-a stabilit ca, nscrisul a fost modificat ulterior, la o data necunoscuta, prin adaugarea mentiunii
2500 in cuprinsul propozitiei Se atribuie cumparatorului n proprietate suprafata de 2500 mp,
respectiv cota indiviza de _____ % din teren, potrivit legii fondului funciar nr. 18/1990, art 35 alin.
2., aratndu-se ca, desi nscrisul original nu mai exista, pentru a fi suspus unei expertize de
specialitate, totusi aceasta concluzie se desprinde din procesul verbal de constatare a starii materiale
a nscrisului, ntocmit la data de 02.11.2001 de catre Judectoria Tulcea precum si din depozitiile
martorilor audiati care au aratat ca, la momentul lichidarii patrimoniului fostului CAP M., Comisia
de Lichidare a nstrainat, prin vnzare catre persoane fizice, doar constructiile, nu si terenul aferent,
acesta fiind dat doar n folosinta, declaratii ce se coroboreaza si cu celelalte nscrisuri aflate in
dosarul de urmarire penala
S-a apreciat ca inculpatul avea cunostin de caracterul fals al meniunii, ntruct, la momentul
ncheierii contractului, acesta a luat la cunostinta de continutul sau, iar ulterior, la momentul la care a
platit pretul la casieria CAP, pe chitantele eliberate de catre martora H.I, s-a mentionat ca suma de
30.000 de lei reprezinta contravaloare casa.
Ct priveste scopul urmrit de catre inculpat la momentul folosirii nscrisului, acesta a constat in
influenarea solutiei in dosarul civil nr. 3302/2000 al Judecatoriei Tulcea, cauza in care inculpatul
solicitase constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 64221/14.04.1997, prin care
partilor vatamate li se reconstituise dreptul de proprietate asupra unui teren n suprafata de 3 ha 7592
mp, teren ce includea si suprafata de 2500 mp nscrisa n contractul de vnzare cumparare, astfel
nct, folosirea nscrisului a fost facuta n vederea producerii de consecinte juridice.
n raport de situatia de fapt retinut, s-a stabilit c, fapta inculpatului ntrunete elementele
constitutive ale infraciunii prev. de art.291 teza a II-a cod penal.
Referitor la prescriptia raspunderii penale, s-a apreciat ca termenul de prescriptie a nceput sa curga
la data de 24.10.2001, cnd originalul nscrisului a fost depus la dosarul cauzei, aceasta fiind data
savrsirii infractiunii, aratndu-se ca, ntreruperea cursului prescriptiei a intervenit, prima data, in
urma ordonantei de scoatere de sub urmarire penala din data de 04.06.2003, data de la care a nceput
sa curga un nou termen si apoi din nou, n urma pronuntarii ncheierii din 27.12.2007, cnd
plngerea petentilor a fost admisa de catre instanta de judecata, astfel nct, termenul de prescriptie
urmeaza a se mplini doar dupa trecerea unei perioade de 7 ani si 6 luni de la data savrsirii faptei,
conform art. 124 cod penal, termen care nu s-a mplinit pna la momentul pronuntarii prezentei
hotarri.
Sub aspectul laturii civile s-a apreciat canu se impune desfiintarea totala ci numai partiala ntruct
doar mentiunea 2500 din cuprinsul propozitiei Se atribuie cumparatorului n proprietate suprafata
de 2500 mp, respectiv cota indiviza de _____ % din teren, potrivit legii fondului funciar nr. 18/1990,
art. 35 alin. 2. este falsa, astfel ca s-a dispus desfiintarea partiala a nscrisului, doar cu privire la
acesta mentiune, potrivit art.14 alin.3 lit. a cod procedura penala.
S-a retinut ca, desfiintarea partial a nscrisului nu are ca efect automat constatarea dreptului de
proprietate al partilor civile asupra terenului in cauza, astfel ca acestia nu pot invoca o lipsa de
folosinta a acestuia si, implicit, un prejudiciu material cauzat de aceasta lipsa.
S-a apreciat ca fiind ntemeiata cererea de obligare la plata daunelor morale, ntruct prin folosirea
acestui nscris falsificat, cauza civila, nregistrata sub numarul 3302/2000 pe rolul Judecatoriei
Tulcea, a suferit numeroase amnari si suspendari, crend partilor civile un prejudiciu moral ce se
cuvine a fi reparat, prejudiciu cuantificat la suma de 10.000 lei.
mpotriva acestei sentine a formulat apel inculpatul M.T.
Prin decizia penala nr.60/28.04.2009, pronuntata de Tribunalul Tulcea n dosarul penal nr.
6040/327/2007, s-a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul M.T.
Pentru a pronuna aceast decizie, instana de apel a retinut urmatoarele:
Referitor la susinerea apelantului-inculpat c nu ar fi avut cunostint de termenele de judecat, s-a
retinut ca, sustinerea apelantului-inculpat nu este dovedita, sens n care se releva ca, ncheierea prin
care s-a admis plngerea este datata cu 27.12.2007 si pna n luna octombrie 2008 inculpatul a fost
citat n repetate rnduri nsa a refuzat sa se prezinte n fata instantei de fond, mai mult inculpatul a
semnat personal unele citatii si, desi sustine ca semnatura sa ar fi fost falsificat, acesta avea
posibilitatea sa formuleze plngere penala mpotriva factorului postal.
S-a artat, totodat, c instanta de apel nu are prerogative sa constate n cadrul acestui proces
dac semnatura de pe citatii este fals sau adevarat, inculpatul fiind cel care trebuia s
formuleze plngere penal dac susinerea privind falsificarea semnturii era real.
Referitor la cele invocate de aparatorul inculpatului n sensul ca acesta a facut cunoscut instantei de
fond ca inculpatul este plecat n strainatate, nsa cercetarea judecatoreasca a continuat ncalcndu-se
astfel dreptul la aparare, s-a constatat ca, si n cazul in care sustinerea ar fi reala nu presupune ca
lipsa inculpatului mpiedica continuarea cercetarii judecatoresti avnd in vedere principiul celeritatii
solutionarii cauzelor penale.
Pe fondul cauzei, s-a retinut ca, desi nscrisul original a disparut de la dosar si nu poarte fi expertizat.
totusi exista un proces verbal ntocmit la 2.11.2001 de catre Judectoria Tulcea n care se arata ca
mentiunea 2500 mp este facuta cu pix de alta culoare, modificarea nscrisului fiind astfel evidenta,
decisiva n acest sens fiind depozitia martorului C.M., care a declarat ca dupa de a fost la domiciliul
inculpatului a observat ca nscrisul original fusese modificat trecndu-si suprafata de 2500 mp si i-a
transmis sotiei inculpatului ca mentiunea era facuta cu alt pix, nefiind scrisul martorei precum si
faptul ca, n afara de momentul ncheierii contractului, acesta a luat cunostinta de continutul sau si
ulterior, atunci cnd a platit pretul la casieria C.A.P. pe chitantele eliberate de martora H.I., fiind
mentionata suma de 30.000 lei ce reprezinta contravaloare casa
n aceste conditii, s-a constatat ca nu are relevan cine a operat modificarile din continutul
contractului cta vreme falsul fiind vizibil si evident, inculpatul a depus acest nscris n dosarul civil
nr. 3302/2000 al Judecatoriei Tulcea fiind dovedita si latura subiectiva a infractiunii de uz de fals
mai ales ca la momentul lichidarii patrimoniului CAP M., Comisia de lichidare a nstrainat prin
vnzare catre diferite persoane fizice doar constructiile, nu si terenul aferent, acest lucru fiind de
notorietate n localitatea respectiva, terenul fiind dat doar n folosinta acestor persoane pna la
aparitia unor reglementari legale.
Referitor la termenul de prescriptie a raspunderii penale, s-a constatat ca, la data de 2.11.2001,
presedintele completului de judecata din dosarul civil nr. 3302/2000, aflat pe rolul Judecatoriei
Tulcea, a constatat ca nscrisul este n stare de degradare, avnd o banda adeziva, este un formular
tipizat, completat cu scris de mna cu pasta de pix, precum si faptul ca, nscrisul prezentat a fost
vizat spre neschimbare la data de 2.11.2001 pentru care s-a ncheiat si acel proces verbal.
Potrivit ncheierii din sedinta din data de 02.11.2001, originalul nscrisului a fost depus la dosarul
cauzei in intervalul de timp 24.10.2001 02.11.2001, drept pentru care s-a considerat ca data
folosirii sale este 02.11.2001, n conditiile n care uzul de fals este o infractiune instantanee care se
consuma la momentul depunerii nscrisului falsificat n vederea producerii unor consecinte juridice.
n prezenta cauza, ntreruperea cursului prescriptiei a intervenit prima data in urma ordonantei de
scoatere de sub urmarire penala din data de 04.06.2003, data de la care a nceput sa curga un nou
termen de 5 ani si apoi din nou n urma pronuntarii ncheierii din 27.12.2007, cnd plngerea
petentilor a fost admisa de catre instanta de judecata, cauza fiind retinuta spre judecare, moment la
care numitul M.T. a devenit inculpat, astfel nct, termenul de prescriptie urmeaza a se mplini
doar dupa trecerea unei perioade de 7 ani si 6 luni de la data savririi faptei, respectiv la data
de 01.05.2009.
Referitor la actiunea civila s-a constatat ca, n mod legal, s-a dispus desfiintarea n parte a nscrisului
conform art.14 pct.2 lit. a si art.348 cod procedura penala cu privire la mentiunea suprafetei de 2500
mp teren precum si referitor la daunele morale acordate.
mpotriva deciziei penale nr.60/28.04.2009 pronuntata de Tribunalul Tulcea n dosarul penal nr.
6040/327/2007 si a sentintei penale nr.146/10.02.2009 pronuntata de Judecatoria Tulcea n acelasi
dosar a formulat recurs inculpatul criticnd-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele
aspecte:
n mod greit s-a reinut de catre cele doua instante ca procedura de citare cu inculpatul recurent a
fost legal ndeplinita la termenele de judecata acordate, acesta neavnd posibilitatea de a lua la
cunostinta de calitatea sa procesuala.Se releva n acest sens ca inculpatul a participat ntr-un proces,
n doua stadii procesuale diferite, n care a avut calitati distincte si trebuia sa fie citat pentru ca avea
dreptul sa-si formuleze apararile n raport de calitatea pe care o avea n momentul respectiv.
Inculpatul a participat ntr-o prima faza a procesului n calitate de intimat n plngerile formulate de
partea adversa, mpotriva rezolutiilor de scoatere de sub urmarire penala, cadru procesual care s-a
nchis prin ncheierea din data de 27 decembrie 2007 iar ulterior, inculpatului i s-a deschis un alt
cadru procesual n care el trebuia sa fie citat n calitate de inculpat conform dispozitiilor codului de
procedura penala, privind judecata n prima instanta, asa cum prevad dispozitiile art.2781 al.1 lit.c
cod procedura penala.
La instanta de apel, s-a depus cartea de identitate a inculpatului din care rezulta ca, n dovezile
de comunicare factorul postal trecuse date nereale care nu concordau cu cele din actul de
identitate, mai mult, s-a aratat ca semnatura de pe procesul verbal de ndeplinire a procedurii
de citare nu apartine inculpatului, instanta de apel nlaturnd aceste sustineri fara a le
verifica, limitndu-se a reliefa ca inculpatul nu s-a nscris n fals, nsa aceasta procedura este
prevazuta doar n codul de procedura civila, fapt pentru care, instantele erau obligate sa
dispuna propriile verificari.
Se apreciaza, n raport de aceast critica, ca fiind incident cazul de casare prevazut de art.385 ind.9
pct.21 cod procedura penala.n mod gresit instantele de fond au dispus condamnarea inculpatului
pentru savrsirea infractiunii prev. de art.291 cod penal.
n acest sens se releva ca, att instanta de fond ct si cea de apel, au concluzionat gresit ca actul
original depus de inculpat la dosarul civil ar fi fals, fara ca acest act sa existe si sa poata fi verificat
nemijlocit si, mai ales fara sa caute si sa examineze exemplarul II original care a ramas n posesia
comisiei de lichidare, respectiv Primaria, cu att mai mult cu ct inculpatul a depus originalul actului
n discutie la dosarul instantei civile din propria initiativa, act care, fiind bilateral, un exemplar
original exista si n posesia celeilalte parti, Comisia de lichidare a CAP, a carei arhiva se afla ori
trebuie sa se afle n pastrarea primariei.
Dupa preluarea actului original, instanta l-a pierdut, la dosar existnd doar un proces verbal de
descriere a starii nscrisului n care se mentioneaza ca numarul 2.500 metri patrati este scris cu pix
de alta culoare.
Se apreciaza, n raport de aceasta critica, ca fiind incident cazul de casare prevazut de art.385 ind.9
pct.18 cod procedura penala.
n mod gresit s-a stabilit de catre cele doua instante ca termenul de prescriptie a raspunderii penale
nu s-a mplinit, fiind eronata retinerea faptului ca inculpatul a folosit actul original n perioada
24.10.2001 02.11.2001, ceea ce este evident gresit pentru ca un asemenea demers este instantaneu
si se consuma ntr-un moment care nu poate dura mai multe zile, fiind obligata sa ia n considerare
data care este cea mai favorabila inculpatului, respectiv 24.10.2001, data n raport de care, termenul
de prescriptie se mplinea la data de 22.04.2009.
Calculnd termenul prescriptiei speciale conform art.124 Cod procedura penala, de la aceasta data,
instanta de apel trebuia sa constate ca acesta s-a mplinit la 22 aprilie 2009 si nu la 1 mai 2009 si n
baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedura penala, sa dispuna ncetarea procesului penal.
Se apreciaza, n raport de aceasta critica, ca fiind incident cazul de casare prevazut de art.385 ind.9
pct.15 cod procedur penal.
n mod gresit instanele au obligat inculpatul la plata daunelor morale ctre prile vtmate
D.P. si D.P.
n acest sens se releva ca, potrivit art.24 cod procedura penala coroborat cu art.14 cod procedura
penala, persoana care a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala se poate constitui parte civila
si poate primi despagubiri pentru pagubele pricinuite prin fapta penala, conform legii civile.
Sub acest aspect este de retinut ca falsul si uzul de fals nu sunt producatoare de astfel de prejudicii.
Cu privire la daunele morale acordate, hotarrea astfel cum este motivata este gresita deoarece
raporteaza daunele morale acordate la amnarile si suspendarile suferite de partile vatamate n
dosarul civil nr.3302/2000, pierznd din vedere ca n final, actiunea inculpatului n acest dosar a fost
admisa prin hotarrea irevocabila a Curtii de Apel si ca, n raport de aceasta situatie, cel care a
suferit daune morale este inculpatul si nu cei care au pierdut procesul.
Examinnd legalitatea si temeinicia sentintei primei instante si deciziei instantei de apel, conform
art. 385 ind.14 cod procedura penala, din perspectiva criticilor formulate, n limitele prev de art.385
ind.6 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:
Prile vtmate D.P. si R.P. au sesizat Judectoria Tulcea cu plngere n temeiul art. 278a cod
procedura penal, solicitnd desfiinarea ordonanelor nr. 351/II/2007 si nr. 1066/P/2002 ale
Parchetului de pe lnga Judecatoria Tulcea.
Prin ncheierea de sedinta din 27.12.2007, Judecatoria Tulcea, n baza art. 278a alin.8 lit. c cod
procedura penala a admis plngerea formulata de catre partile vatamate, a desfiintat att ordonanta
nr. 1066/P/2002, ct si ordonanta nr. 351/II/2007 ale Parchetului de pe lnga Judecatoria Tulcea si a
retinut cauza spre a fi judecata n fond.
Fata de temeiul admiterii plngerii, respectiv art. 278a alin.8 lit. c cod procedura penala, actul de
sesizare al instantei l constituie plngerea partilor vatamate formulata n conditiile art.278 ind.1
alin.1 cod procedura penala.
Stabilind ca actul de sesizare al instantei este plngerea partilor vatamate formulata n conditiile
art.278 ind.1 alin.1 cod procedura penala, instanta de fond era obligata ca, prin ncheierea de sedinta
din 27.12.2007 pronuntata de Judecatoria Tulcea, sa dispuna punerea n miscare a actiunii penale
mpotriva intimatului M.T., pentru ca ncheierea mentionata sa devina act de inculpare.
n cazul n care legiuitorul ar fi intentionat ca plngerea partilor vatamate formulata n conditiile
art.278 ind.1 alin.1 cod procedura penala sa constituie att act de sesizare ct si act de inculpare ar fi
mentionat expres acest aspect, mprejurare care obliga instanta sa caracterizeze plngerea persoanei
vatamate ca un simplu mod de sesizare, fara nici o consecinta asupra punerii n miscare a actiunii
penale, act procesual obligatoriu pentru ca intimatul sa dobndeasca calitatea de inculpat.
Aceasta obligatie, desi nu este stabilita printr-un text legal expres n Capitolul VII din codul de
procedura penala, care reglementeaza plngerea mpotriva masurilor si actelor de urmarire penala,
rezulta fara echivoc din interpretarea coroborata a dispozitiilor art.278a alin.8 lit. c cod procedura
penala, art.221 si urm. cod procedura penala, precum si a dispozitiilor legale referitoare la punerea n
miscare a actiunii penale n diferite momente procesuale.
Totodat, n sensul acestei concluzii este si faptul ca numai organele judiciare, deci numai subiectii
procesuali oficiali, respectiv organul de urmarire penala, procurorul sau instanta de judecata, au
competenta de a dispune punerea n miscare a actiunii penale prin ordonanta, rechizitoriu, declaratie
orala si prin ncheiere, actiunea penala apartinnd statului.
Punerea n miscare a actiunii penale este obligatorie, ntruct numai n aceasta modalitate se
dobndeste de catre persoana nvinuita de savrsirea unei infractiuni, calitatea de inculpat, calitate
care i confera anumite drepturi ce trebuie respectate de catre organele judiciare, inclusiv de catre
instanta de judecata.
Nefiind pusa n miscare actiunea penala, instanta de judecata nu a fost sesizata n mod legal cu
savrsirea de catre inculpat a infractiunii prev. de art.291 cod penal, atta timp ct, obiectul actiunii
penale l constituie tragerea la raspundere penala a persoanelor fizice sau juridice care au savrsit
infractiuni.
Fa de obiectul actiunii penale, instanta de fond era obligata, prin aceeasi ncheiere, sa precizeze
expres infractiunea pentru care a nteles sa puna n miscare actiunea penala si n raport de care se va
efectua cercetarea judecatoreasca, si fata de care inculpatul sa si realizeze apararea, aspect ce a fost
omis de catre instanta de fond, neputndu-se presupune de catre instanta de fond pentru ce
infractiuni va desfasura cercetarea judecatoreasca si va dispune o solutie n cauza, aspect ce tine tot
de legala sesizare a instantei.
Evidentiem ca, daca s-ar fi considerat plngerea persoanei vatamate ca fiind actul de inculpare,
cercetarea judecatoreasca ar fi trebuit sa aiba ca obiect si infractiunea prev. de art.290 cod penal,
astfel cum rezulta din considerentele plngerii.Confuzia instantei de fond, determinata de aspectele
mentionate, este evidenta n conditiile n care, la mai multe termene de judecata, dupa pronuntarea
ncheierii din 27.12.2007, inculpatul a fost citat tot n calitate de intimat, citatiile fiind emise cu
mentionarea acestei calitati procesuale.
Reinem, ca, nefiind pus n miscare aciunea penal, intimatul M.T. nu a dobndit calitatea de
inculpat, fiind judecat i condamnat fara s dobndeasca niciodat aceast calitate.
Fa de aceeasi mprejurare, recurentului i s-a ncalcat dreptul la aparare, nefiindu-i aduse la
cunostinta drepturile procesuale recunoscute de legea procesual penala, respectiv cele prev. de art.
70 cod procedura penala.
Reinem totodata, ca, prin Ordonanta nr.1066/P/2002 emis de Parchetul de pe lnga
Judecatoria Tulcea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a nvinuitului M.T., si
totodata nenceperea urmaririi penale fata de AN, sub aspectul comiterii infractiunii de fals n
nscrisuri sub semnatura privata, situatie n care instanta de fond nu putea sa desfiinteze, n
totalitate aceasta ordonanta n temeiul art.278a alin.8 lit. c cod procedura penala, avnd n
vedere ca, autorii sunt necunoscuti iar fata de acestia nu s-a efectuat urmarirea penala, situatie
ce a fost solutionata de catre CCJ prin aceea ca nu se poate dispune o asemenea solutie n
cazul n care s-a dispus, prin ordonanta, nenceperea urmaririi penale.
Fa de aspectele reliefate, retinem ncalcarea att de catre instanta de apel ct si de catre instanta de
fond a dispozitiilor referitoare la sesizarea instantei, fiind incident cazul de casare prev. de art.385
ind.9 pct.2, caz de casare pus n discutia partilor din oficiu.
n consecint, Curtea, n baza art.385 ind.15 alin.1 pct.2 lit. c si alin.3 cod procedura penala,
va admite recursul declarat de inculpatul M.T., va casa decizia penala nr.60/28.04.2009
pronuntata de Tribunalul Tulcea si sentinta penala nr.146/10.02.2009 pronuntata de
Judecatoria Tulcea precum si ncheierea din 27.12.2007 pronuntata de Judecatoria Tulcea,
toate n dosarul penal nr.6040/327/2007, si va trimite cauza spre rejudecare Judecatoriei
Tulcea.
La rejudecare, se vor avea n vedere si criticile formulate de catre recurent referitoare la toate
aspectele nvederate.n baza art.192 alin.3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de
stat ramn n sarcina acestuia.
Dosarul 6040/327/2007.