Sunteți pe pagina 1din 98

TESTtrGRILAppNTRUDISCIPLINA

TEHNoLocTEFARMACEUTTcA
ANUL IV, SEM.I

TITULAR CURS
$.L. DR. FLORENTINARONCEA

TITULAR LUCRARI PRACTICE


PREP.UNIV. DRD.VALERIU IANCIJ

Jv."/

it,L'l

$EFCATEDRA
DR.LAURABUCTJR
CONF.TJNIV.
r'

L
, ft-c

FACULTATEA DE FARMACIE

BAZA DE DATE
FARMACIE IV, SEMESTRUL I, 2010 - 2011

PREPARATE PARENTERALE
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee
in una din urmatoarele situatii:
A. cind exista riscul contaminarii microbiene
B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica
E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos
2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de
verificare a eficientei sterilizarii
A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. cu manometre
D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. cu indicatori biologici
3. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este
folosit de FR X:
A. factorul F
B. factorul Z
C. factorul de letalitate
D. constanta de viteza a inactivarii
E. valoarea D
4. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele
situatii:
A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare
B. nu dispunem de aparatura necesara
C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare
E. din considerente economice
5. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul
uneia din urmatoarele procedee:
A. nomogramelor
B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului
1

C. graficelor
D. cifrelor Sprowl
E. echivalentilor in clorura de sodiu
6. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile
A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
7. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de
diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza
termic in recipientul final:
A. camere de clasa A
B. camere de clasa B
C. camere de clasa C
D. camere de clasa D
E. camere sterile
8.
B. pierderi de lichid extracelular,

E. edem cerebral.
9. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:
A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
10. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
11. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu
B. uree
C. bicarbonat de sodiu
D. clorura de potasiu
E. sulfat de magneziu
12. Procedeul aseptic utilizeaza:
A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile
2

B. temperatura ridicata
C. umiditate
D. radiatii ionizante
E. gaze
13. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:
A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a
numarului initial de microorganisme viabile
B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
90% a numarului initial de microorganisme viabile
C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere
de 85% a numarului initial de microorganisme viabile
D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere
de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere
de 80% a numarului initial de microorganisme viabile
14. Conform FR X la ob
auxiliare:

15. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii

mult 5micrometri

A. sterilizare la autoclav
C. tindalizare
D. sterilizare prin filtrare
E. sterilizare cu gaze
obieni n cazul preparatelor injectabile:

E. c

A. 121 C timp de 15 minute


B. 128C timp de 10 minute
3

C. 180C timp de 30 minute


D. 134C timp de 3 minute
E. 98C timp de 30 minute
19. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza n industrie n tancuri de capacitate mare, la
temperatura de cca:
A. 50 C
B. 60 C
C. 70 C
D. 80 C
E. 90 C
20. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR X:
A. perfuzie cu arginina
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorura de amoniu
E. perfuzia cu clorura de sodiu
21. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate
efectua:
A. prin autoclavare la 115-121 C timp de 5-8 minute
B. prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute
C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 C, 30 de minute
D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 C, 30 de minute
E. prin fierbere la 100 C
22. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. levuloza
E. sulfat de sodiu
23. Izotonizarea este obligatorie la:
A. solutii perfuzabile
B. solutii injectabile coloidale
C. solutii injectabile uleioase
D. suspensiile injectabile
E. solutii injectabile cu administrare subcutanata
24. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la:
A. 180 C, timp de 30 de minute
B. 190 C, timp de 1 ora
C. 200 C, timp de 3 ore
D. 250 C, timp de 30 de minute
E. 280 C, timp de 30 de minute
25. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:
A. caldurii uscate
4

B. aerului cald
C. vaporilor sub presiune
D. autoclavarii
E. oxidului de etilen
26. Sterilizarea cu aer cald provoaca:
A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare
B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene
C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa
D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia
E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic
27. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:
A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml)
B. medicamente folosite in imunoterapie
C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta
D. medicamente utilizate in angiografie
E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml
(pag. (8) 398)
28. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu
exceptia:
A. sunt sterile
B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi
C. sunt divizate in fiole sau flacoane
D. se administreaza parenteral

29. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:


A. bacterii gram-pozitive
B. bacterii gram-negative
C. virusuri
D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica
E. fungi
30. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult:
A. 5 micrometri
B. 2,5 micrometri
C. 1 micrometru
D. 0,22 micrometri
E. 0,1 micrometri
31. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de
absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului
A. intramuscular
B. subcutanat
C. intravenos
D. intraperitoneal
E. intraarticular
5

32. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica
A. ordinul zero
B. ordinul intii
C. ordinul doi
D. neliniara
E. imposibil de definit
33. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza
concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX
A. nomograme
B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries
C. scaderea punctului crioscopic
D. grafice
E. echivalentii de clorura de sodiu
34. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:
A. presiune
B. vid
C. umiditate
D. convectia fortata a aerului cald
E. gravitatie
35.
A. emulsii U/A,
B. emulsii A/U,
C.
D.
E. suspensii.
36. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:
A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,
B. spori de Bacillus subtilis var. niger,
C. Bacillus stearotermophilus,
D. tuburi cu indicatori de fuziune,
E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.
37. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:
A. costul mare al operatiei de sterilizare,
B. durata mare de timp pentru desorbtie,
C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,
D. functionarea la temperaturi inalte,
E. nici un raspuns nu este corect.
38. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
A. bactericid,
B. fungicid,
C. virulicid,
D. sporocid,
E. un lichid de culoare galbena.
6

39. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:


A. vaccinurile,
B. pulberile liofilizate,
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,
D. preparatele care contin substante termolabile,
E. preparatele care contin substante termostabile.
40. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:
A. hiperglicemie,
B. glicozurie,
C. anemie hemolitica,
D. diureza osmotica,
E. pierderea apei si electrolitilor.
41
A. suspensiile injectabile
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. emulsiile de uz intern

42. Toate prevederile d


A. sunt sterile,
C. sunt divizate n fiole sau flacoane,
E. se admite adaos
43.
A. plesnire,
B.
C. zbrcire,
D.
E.
telor fenomenul de :
A. crenelare,
C. aglutinare,
D. umflare,

45.
B. Chamberland
C. Jena
D. Seitz
E. Berkefeld.
7

46. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este:

C. -propiolactona,
D. oxid de etilen,
E. azot.

A. m/m,
B. m/V,
C. V/m,
D. V/V,
E. mol/L.
48.
A.
B.
C.
D.
E.

0,9%,
5%,
20%,
33%,
40%.

A.
B.
C.
D.
E.

intradermic,
i.m.
i.v.,
s.c.
nazal.

49.

50.
a lichidului extracelular al organismului uman:
A.
B. NaCl 0,9%,
C.
D.
E. Lactat de sodiu.
51.

dente de:
A.
B. pH,
C. Polaritatea solventului,
D.
E.

52.
A.
B. pH-ului,
C.
D.
E.
8

53.
A.
B. pH,
C. Vscozitate,
D.
E.
54.
1.
-0,520C sunt izotonice cu eritrocitele,
2. Ele sunt de asemenea izoosmotice.
A.
B.
C.
D.
E.
55. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce:
A. hiperglicemie
B. glicozurie
C. anemie hemolitica
D. diureza osmotica
E. pierderea apei si electrolitilor

56. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:


A. substante active
B. agenti de suspendare
C. solutii tampon
D. coloranti
E. conservanti antimicrobieni
57. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii, conform FR X:
A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens

58. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:


A. preparatele injectabile
B. preparatele perfuzabile emulsie A/U
C. concentratele pentru solutii injectabile
D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile
E. implanturile
59. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X,
urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia:
A. agentilor pentru cresterea solubilitatii
B. agentilor coloranti
C. agentilor izotonicizanti
D. agentilor pentru ajustarea pH-ului
E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantelor active.
60. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

A. fenoplaste
B. aminoplaste
C. polimeri termoplastici
D. poliizoprena
E. siliconici
61
A. poliacetalii
C. cauciucurile
E. poliuretanii
62. Sticla silico-sodoA. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV

63. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:
A. stabilizantilor chimici
B. bachelitei
C. plastifiantilor
D. antioxidantilor
E. colorantilor
64. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:
A. este o macromolecula anorganica,
B. este formata din silicati,
C. are structura semiorganizata,
D. este formata din tetraedri de SiO4,
E. poate contine atomi de sodiu.
65. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor
hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:
A. I,
B. V,
C. II,
D. IV,
E. III.
66. Sticla de tip IV este:
A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,
B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,
C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,
D. sticla neutra de borosilicat.
E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.
67. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:
10

A. tip I,
B. tip II,
C. tip III,
D. tip IV,
E. tip I si II.
6
A. tip III
B. tip II
C. tip I
D. tip IV
E. de toate tipurile
6
-sodico-

D. sunt destinate a fi refolosite

PREPARATE OFTALMICE
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal


A. prin izotonizare
B. prin adaugare de borat fenilmercuric
C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)
D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati
E. nu se intervine deoarece molecula este stabila
2. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal
A. adaugare de pirosulfit de sodiu
B. adaugare de clorhidrat de cisteina
C. adaugare de acid ascorbic
D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat
E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric
3. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele
enuntate:
A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice
B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric
C. se foloseste clorura de benzalconiu
D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea
E. cu o metoda adecvata
4. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire
prevazute in FR X si sunt usor oxidabile:
11

A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
5. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:
A. polisorbat 80
B. sapun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. tego-betaina
6. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:
A. 1g %
B. 0,1 g%
C. 0,5 g%
D. 2 g %
E. 0,05 g%
7. O picatura de colir are un volum de:
A. 40-50 microlitri
B. 10 microlitri
C. 1 microlitru
D. 7 microlitri
E. 20 microlitri
8. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:
A. 7-9 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
9. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:
A. 6,4-7,8
B. 4,5
C. 8
D. 3
E. 8,5
10. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X:
A. colirul cu cloramfenicol 0,5%
B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4%
C. colirul cu fizostigmina 0,25%
D. colirul cu sulfat de atropina 1%
E. colirul cu protargol 2%
11. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de
1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:
12

A. formula prezentata in monografia Injectabilia


B. tabele cu scaderea punctului de congelare
C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu
D. metoda hematocritului modificat
E. diferite nomograme
12. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt:
A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil
B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil
C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin
E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu

14. FR X prevede monografii de general


A. pulberi oftalmice
B. creioane oftalmice
C. unguente oftalmice
D. comprimate oftalmice
E. inserte oftalmice

face prin:

ce sterile

A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute


-20 minute
C. autoclav la 115C timp de 25-30 minute
115C timp de 25-30 minute
E. la 98-100C timp de 30 de minute

13

18. Steril
A. sterilizare

19. Conservarea picaturilor pentru ochi se face:


A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator
B. la loc racoros
C. n flacoane bine nchise
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
20. n cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie
de cel mult:
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
21. n legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca:
A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate dect cele hipertone
B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea
C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active
D. agentii de crestere a vscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active
E. pH-ul nu influenteaza toleranta
22. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:
A. are concentratia 0,1 %
B. se pastreaza la Separanda
C. prezinta pH cupris ntre 6,5 - 7,5
D. are efect miotic
E. se conserva cu diacetat de hexidina
23. Unguentele oflalmice se conserva:
A. n recipiente sterile de cel mult 20 g
B. n recipiente bine nchise
C. la cel mult 25 C
D. ferit de lumina
E. la loc racoros
24. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse ntre:
A. 2 - 7,3
B. 4 - 7,5
C. 3 - 6,9
D. 6,4 - 7,8
E. 6,5 - 9
14

25. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este:
A. Pseudomonas fluorescens
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Proteus vulgaris
E. Pseudonomas aeruginosa
26. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X:
A. colir cu cloramfenicol 0,5 %
B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 %
C. colir cu fizostigmina 0,25 %
D. colir cu sulfat de atropina 1 %
E. colir cu protargol 2 %
27. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii
izotonice sterile:
A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m)
B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m)
C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m)
D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m)
E. cand se obtine o solutie saturata
28. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea
mai mica viteza
A. colire apoase
B. suspensii apoase
C. suspensii uleioase
D. unguente
E. inserte cu cedare controlata
29. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa numai
de catre unele substante medicamentoase din colire
A. hidrofila
B. descuamata
C. cheratinizata
D. mucina
E. lipofila
30. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care
corneea este lezata
A. nici un risc
B. iritare
C. conjunctivita
D. blefarita
E. pierderea vederii
31. Ce reactie de degradare poate suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care FRX a
luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata
A. oxidare
B. racemizare
15

C. hidroliza
D. reducere
E. decarboxilare
32. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant
A. apa distilata
B. uleiul de floarea soarelui
C. propilenglicolul
D. tampon fosfat
E. tampon acid boric
33. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in sacul
conjunctival
A. 1-2 picaturi
B. 1picatura
C. 32 picaturi
D. 4-5 picturi
E. lavaj continuu
34. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra
biodisponibilitatii oculare
A. nici un efect
B. efect moderat
C. efect insemnat
D. impiedica miscarea pleoapelor
E. sunt contraindicati
35. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie in
colire
A. gentamicina
B. azotatul de argint
C. polimixina
D. fluoresceina
E. acetatul de hidrocortizona
36. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul
glaucomului
A. atropina
B. pilocarpina
C. efedrina
D. nistatina
E. sulfacetamida
37. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o
biodisponibilitate oculara
A. iris
B. corpii ciliari
C. umoarea apoasa
D. cristalinul
E. nervul optic
16

38. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este importanta


pentru o buna absorbtie prin cornee
A. solubilitatea in apa
B. pKa
C. natura legaturilor intermoleculare
D. ionizarea
E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut
39. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:
A. 7-10 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
40. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:
A. 40-50 mPa.s
B. 10 cP
C. 100 cP
D. 500 cP
E. 1000 cP
41. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:
A. sterilizarii,
B. prepararii pe cale aseptica,
C. filtrarii sterilizante,
D. adaosului de substante colorante,
E. combinarea procedeelor a), b) si c).
42. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc:
A. 180 C - 30 minute,
B. 140 C - 60 minute,
C. 160 C - 60 minute,
D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice,
E. pentru solutiile apoase.
43. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:
A. colirelor multidoza,
B. mioticelor,
C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara,
D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor,
E. colirelor unidoza.
44. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:
A. solutiile coloidale se izotonizeaza,
B. solutiile hipertonice se izotonizeaza,
C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia,
D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile.
E. solutiile hipotonice se izotonizeaza.
17

45

C. glicer
E. apa pentru preparate injectabile

90%
A.< 250
B. < 125
C. < 120
D.< 100
E. < 25
47. Colirul oficinal n care boratul f
'A. colirul cu azotat de argint
B.
C.
D. colirul cu cloramfenicol
E. colirul cu sulfat de zinc
48.

tratie de 1: 100000 este:

A.
B. azotat de sodiu
C.
D. acid boric
E. acid boric - borax

49. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:


A. are loc la 180 C - 30 minute,
B. are loc la 140 C - 60 minute,
C. are loc la 160 C - 60 minute,
D. se aplica pentru solutiile apoase,
E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice.
50. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:
A. valoarea pH-ului sanguin
B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal
C. egala cu 7
D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima
E. egala cu 10
51. Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
A. diferite metode de sterilizare
B. preparare pe cale aseptic
C. adugare de conservanti antimicrobieni
D. sunt corecte doar raspunsurile a si b
E. sunt corecte rspunsurile a, b si c
52. In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa
deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca:
A. 15 zile
B. 4 saptamani
C. 8 saptamani
D. 30 zile

18

E. 45 zile
53. Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot ficonditionate in
recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult:
A. 50 ml
B. 100 ml
C. 150 ml
D. 200 ml
E. 250 ml

EMULSII
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect


A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita
B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita
C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa
D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se
coloreaza daca emulsia este de tip ulei in apa
E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara
2. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la
emulsii:precizati la care
A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei
B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri
C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui
gram de faza uleioasa
D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft
E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins
3. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. viscozitatea
C. umectarea
D. densitatea
E. tensiunea interfaciala
4. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect
A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
5. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena:
A. 10 %
B. 74,02 %
C. 50 %
19

D. 30 %
E. 75 %
6. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei
uleioase, este:
A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa
B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa
C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa
D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa
E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa
7. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este:
A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea
B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea
C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea
D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
8. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este
stabilita de:
A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului complex
C. teoria lui Bankroft
D. teoria lui Harkins
E. teoria penei
9. Alegerea unui emulgator nu depinde de:
B. natura fazei uleioase

E. culoarea fazei apoase

B. toxici
C. de tip A/U
D. de tip U/A

A. densitatea fazelor
B. vscozitatea mediului de dispersie
20

D. gradul de hidratare
E. gustul fazei apoase

14. Antioxidanti solubili n ulei utilizati n emulsii:


A. acid ascorbic
B. clorhidrat de cisteina
C. metabisulfit de sodiu
D. butilhidroxitoluen
E. tioglicerol
15. Emulsia uleioasa contine:
A. 10 parti ulei de floarea-soarelui
B. 7,5 parti apa distilata
C. 5 parti ulei de floarea-soarelui
D. 7,5 parti guma arabica
E. 10 parti apa distilata
16. Emulsiile sunt sisteme disperse:
A. omogene
B. eterogene
C. grosiere
D. ultramicroeterogene
E. macroeterogene
17. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de:
A. apa n ulei
B. ulei/apa/ulei
C. ulei n apa
D. ulei de parafina
E. ulei de ricin
18. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii:
A. U/A
B. A/U
C. emulsii instabile
D. microemulsii
E. emulsii mutiple
19. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter:
A. monostearat de gliceril
B. dioctilsulfosuccinat de sodiu
21

C. sapunuri de trietanolamina
D. lecitina
E. clorura de benzalkoniu

A. tipul de emulsie
B. natura emulgatorului
C. temperatura de conservare
D. conservatorul antimicrobian folosit
E. "A se agita nainte de administrare"
21. Insta

22.
A. naturii fazei uleioase
B. tipului de emulsie dorit

23. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori


A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei
interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
24. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii:
A. emulsia cu bromoform
B. emulsia de ulei de vaselina
C. emulsia uleioasa
D. emulsia de ulei de peste
E. emulsia cosmetica antisolara
25. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor
A. Marangoni
B. Harkins
C. Bankroft
D. teoria filmului complex
E. cu ajutorul particulelor solide
26. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii
A. numaratorul Coulter
B. dspozitivul Ocusert
22

C. balanta Figurovski
D. pipeta Andreasen
E. nefelometru
27. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia:
A. galat de propil
B. clorura de benzalconiu
C. acid benzoic
D. bromura de cetiltrimetilamoniu
E. nitrat fenil mercuric
28. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este :
A. sarcina electrica
B. diametrul picaturilor fazei dispersate
C. tensiunea interfaciala
D. densitatea fazelor
E. vascozitatea madiului de dispersie
29.Linimentele sunt:
A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta
B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
C. destinate aplicarii pe mucoase
D. alcatuite din doua faze lichide miscibile
E. emulsii ce contin mucilagii
30. Emulsiile de uz extern:
A. sunt preparate numai lichide
B. se utilizeaza doar cele A/U
C. se folosesc mucilagiile cu rol protector
D. cele U/A sunt lavabile
E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici
31. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie:
A. de tip U/A
B. iritanti
C. de tip A/U
D. toxici
E. incompatibili cu substantele active
32. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia:
A. bromura de cetiltrimetilamoniu
B. monostearat de glicerol
C. span
D. stearat de etilenglicol
E. tween
33. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii cu exceptia:
A. se folosesc in cantitati mari
B. au actiune fungicida
23

C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa


D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A
E. au actiune bacteriostatica
34.

A. sunt preparate farmaceutice formate din 2 faze lichide nemiscibile


B.sunt destinate administ
C.
D.
1: 10

35.
A. raportul dintre par
B.
C.
D.
E. toate cele de mai sus
36. Pentru a forma emulsii stabile de tip AlU
de 3
A.
B. ntre 3 si 6
C. ntre 1 si 15
D.
10
37.
A. solubilitate mare n lipide,
B. valoare HLB sub 6,
C. valoare HLB ntre 8 18,
D.
le faze,
E.
38. Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul:
A. A/U,
B. U /A
C. U /A /U
D. A /U /A
E. toate tipurile de mai sus.
39. Pentru a forma emulsii stabile de tip UlA
A.
B. ntre 3 si 6
C. ntre 6 8
D. ntre 8 18
E.
40. Tipul de emulsie este determinat mai ales de:
A. raportul volumetric al fazelor,
B. agentul de emulsionare folosit,
D. temperatura la care se face prepararea,
E. echipamentul utilizat.

24

41.
A.
B.

E. dau emulsii de tip A/U.

AEROSOLI
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1

A. liofilizare
B. precipitare
C. antrenare cu vapori de
CDE D.dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor)
E.E. dispersare cu un gaz propulsor
F.
A.
B.
ABC C.
D.
uz
A. cele mai multe preparate sunt de tip spray
B.
ABCE C.
D.
E.

AC

re ridicat

A.
B.
C. Ia p
D. sub presiune, la cald
E. la vid

5.
A. propulsorul poate fi: CO2, N20, Ar, N2
B. gazele comprimate pot fi partial solubile sau insolubile n produsul dispersat
C.
ABCE D.
E.
lui din recipient
A. fie inerte din punct de vedere chimic
B. fie neinflamabile
ABCE

25

C.
D.
E.
7. Care
A.
B.
ACDE de tip UlA
C.
D.
E.
propulsorul

-o emulsie
cu gaze comprimate

valabile pentru aerosoJii cu gaze lichetiate:


A.
cantitatea acestuia
B.
C.presiunea n recipie

E. se obtin printr-un proces tehnologic s


ABCD
9. Din categoria gazelorpropulsoare lichefiate fac parte:
A. azot
B. freon 11
BDE C. argon
D.freon 12
E. freon 114
A.bronhodilatatoare
B. antibiotice
ABCEC. vasoconstrictoare
D.antipiretice
E.anestezice
11.
A. ntre 1B. ntre 30AC C. <
D.ntre 3E. >
A.
re
B.
ABCDC. resort
D.tub p1onjor
E. dop
13. Valva are rolul de a:
A. asigura utilizarea continutului aflat sub presiune
B.
ABC
C. permite distributia continutului printrD.asigura disp
26

ABDEC.
D.viteza de emisie
E.
15.
A.
B.
ABDEC. se folosesc exclusiv pentru efect sistemic
D.
E.

cardiotonice vasodilatatoare

A. sunt dispersii coloidale de particule lichi de sau solide ntrun mediu de dispersie gazos
B.
C.
ABC
expansiunea particulelor dispersate
D.
preparatului
E.
i referitoare la gazele propul
A.
B. pot ti gaze comprimate
pot ti gaze lichefiate
ABCDC.
D.
E.
18. Propul
A. gaze comprimate
B. lichide sub presiune
AC C. gaze lichefiate
D. aer

le nazale
A. < 30,
B. 20-30 m ajung la nivelul traheei
C. 10-20 m ajung la nivelul bronhiilor
ABCE
D. 3-10
E. < 3
A.
B.
ABCDC. mecanica respiratorie
D. timpul de contact ntre aerosol
E.

27

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


PREPARATE PARENTERALE
1. Administ
A.
B.
C.
D. este comod
E.
ABCE

-intestinal.

2.
A.umflare,
B.
C. crenelare,
D. aglutinare,
E. toate fenomenele de mai sus.
AB
3. Conform F.R. X
B. materiale din fibre celulozice,

E. suspensii apoase termostabile.


AD
4. Conform F. R.
B. pulberilor termostabile,
C. materialelor plastice termostabile,
E. materialelor textile.
ACE
5. Medicamentele perfuzabile

lsii U/A
ABDE
6

-R- X, astfel:

C. g/g,
28

E. calorii
ABDE
7. Care dint

C. perfuzia de sorbitol,
E. perfuzia de lipide
ACDE
8
A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu,
B. perfuzia de lactat de sodiu,
D. perfuzia de acetat de amoniu,
E. perfuzia de trometamol.
ABDE
9

:
0,

0,
C. perfuzia de manitol 100%0,
D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0,
E. perfuzia de sorbitol 50%0.
BDE

10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:


A. apa

BCD
11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede:

ata de folosire,

ABC
12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede:
de maximum 50 m,
2 minute,
CDE
29

13. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:

D. perfuzii cu lipide,
E. perfuzii cu aminoacizi.
AE
14
A. hemoliza eritrocitelor,

E. modificarea pH-ului sanguin.


BC
15
B. administrare prin injectare,
D. sensibilizare la locul de administrare,
AC
16
B. ad
C. folosirea unui solvent lipofil,
D. folosirea de geluri lipofile,
BCD
17.
A.
B.
C.
D.
E.

AD
18.
A. 100 ml,
B. 250 ml,
C. 500 ml,
D. 1000 ml,
E. 2000 ml.
ABCD

de :

19.
30

A.
B.
C. emulsii A/U,
D. emulsii U/A,
E. suspensii
AD
20.
A.
B. la rece,
C.
D. la temperatura camerei,
E. n recipiente incolore.
AB
21.

niciun fel de presiune

A. fe
B.
C. alcool,
D. propilenglicol,
E. uree.
ACDE

22
B. hipopotasemie,

ACE
23
B. edem cerebral,
C. glaucom acut congestiv,

BCD
24
B. re
C. aport energetic,
E. combaterea stenozei pilorice.
AB
25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

31

A. confectionarea fiolelor
B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate
C. conditionarea unguentelor
D. conditionarea comprimatelor
E. conditionarea capsulelor

AB
26. n starea de alcaloza se administreaza
A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, n formele usoare
B. carbonat acid de sodiu
C. acetat de sodiu
D. lactat de sodiu
E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai grave.

AE
27. In starea de alcaloza nu se administreaza:
A. carbonat acid de sodiu
B. acetat de sodiu
C. lactat de sodiu
D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare
E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

ABC
28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:
A. are un pH egal cu cel al sangelui
B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5
C. are un pH usor acid
D. are un pH usor alcalin
E. are un pH 7,35-7,40

AE
29. Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U
B. sunt de tip U/A
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale
E. contin emulgatori tip A/U
BD
30. Amestecul tampon acid boric-borax:
A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile
BCD
31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:
A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600
B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000
C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa
D. se asociaza cu alcoolul si apa
E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa
32

ACD
32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
A. gelifundolul
B. polividona
C. dextranul 1
D. hemacelul
E. plasmagelul
ABDE
33. Formele parenterale cu eliberare conventional sunt:
A. solutiile injectabile apoase
B. comprimatele pentru solutii injectabile
C. pudrele sterile
D. emulsiile uleioase
E. solutiile injectabile uleioase
ABC
34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza:
A. monogliceride acetilate
B. lactat de sodiu
C. lecitine obtinute din galbenusul de ou
D. acetat de sodiu
E. lecitine obtinute din soia
ACE
35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueaz prin:
A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri
B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen
D.testul Limulus
E. msurarea hipertermiei la iepuri
AB
36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale nlocuitoare de volum
plasmatic sunt:
A. s prezinte presiune coloid-osmotic
B. mas molecular relativ corespunztoare
C. solubilitate n ap
D. solubilitate n lipide
E. s nu fie filtrabile renal
ABC
37.
A. emulsiilor de uz intern
B. suspensiilor cu administrare i.v.
C. solutiilor injectabile
D. suspensiilor injectabile
E. pulberilor pentru solutii injectabile
33

ABCE
38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventional:
A. emulsiile uleioase
B. solutiile injectabile uleioase
C. solutiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru solutii injectabile
AB
39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza
urmatoarele determinari:
A. miros
B. uniformitatea continutului
C. endotoxine bacteriene - pirogene
D. culoare
E. gust
BC
40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru:
A. implanturi
B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile
D. preparate perfuzabile
E. preparate injectabile
BCDE
41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt:
A. izotonie
B. izohidrie
C. capacitate tampon
D. culoare verde
E. toleranta
ABCE
42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta:
A. filtre din retele poroase solide
B. filtre de sticla fritata
C. filtre de azbest
D. filtre presa cu rame
E. filtre Millipore
ABCE
43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii
referitoare la preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal
B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal
C. sunt preparate nesterile
D. sunt preparate sterile
34

E. se regasesc in monografia Parenteralia


ABDE
44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie
sa se mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
B. culoarea preparatului parenteral
C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene
ACDE
45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile
prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
ABC
46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile
perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
ABCE
47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa
sub presiune
A. la 121 C timp de cel putin 15 minute
B. la 121 C timp de cel putin 30 minute
C. D. la 115 C timp de cel putin 15 minute
D. la 115 C timp de cel putin 30 minute
E. in autoclave
ADE
48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
ABCD
49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz
35

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant


B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
ABC
50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante
ABCD
51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor
indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
AB
52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
ABC
53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:
A. umiditatea
B. presiunea
C. temperatura
D. gravitatia
E. lumina
ABC
54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
ABCD
55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
36

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml


B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
ABC
56. Solutiile perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura
AE
57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:
A. vapori de apa sub presiune la 121 C 15 minute
B. vapori de apa sub presiune la 134 C 3-5 minute
C. caldura uscata la 160-170 C
D. radiatii ionizante
E. gaze
ABCD
58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
A. 180 C, 30 minute
B. 170 C, 1 ora
C. 160 C, 3 ore
D. 150 C, 4 ore
E. 120 C, 5 ore
ABC
59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
A. 115-116 C, 1-7 bar, 30 minute
B. 121-123 C, 2 bar, 15 minute
C. 126-129 C, 2,4 bar, 10 minute
D. 123-138 C, 3 bar, 3 minute
E. 140 C, 3,5 bar, 2 minute
ABCD
60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:
A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara
B. autoclave echilibrate cu aer
C. autoclave cu vid
D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara
E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral
ABC
61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
37

C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni


D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate
BCDE
62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:
A. la 120 C timp de cel putin 3 ore
B. la 140 C timp de cel putin 3 ore
C. la 160 C timp de cel putin 3 ore
D. la 170 C timp de cel putin 1 ora
E. la 180 C timp de cel putin 30 minute
CDE
63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:
A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile
BCE
64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:
A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata
ABE
65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate
cu exceptia:
A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari
B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale
C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice
D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice
E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice
BDE
66

B. nu-

-chimice prin sterilizare la autoclav

BC
67
38

B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant


C. emulsii A/U
E. emulsii U/A
BD
68
A. oxigenul
B. formaldehida
C. oxidul de etilen
D. dioxidul de carbon
E. -propiolactona
BCE
69. P
A. numai perfuziile sunt preparate sterile
B. volumul perfuziilor este mai mic
C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)

CDE
70. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:
A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuzi
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine
BDE
71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza
ABDE
72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
ABDE
73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
39

D. pulberi
E. solutii uleioase
ACDE
74. ntr-o ncapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:
A. ntr-o curgere tubulenta
B. unidirectional
C. laminar
D. bidirectional
E. tangential
BC
75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu
ABCD
76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
A. cristalizare n conditii de sterilitate
B. liofilizare
C. aerosolizare si uscare
D. granulare
E. evaporare a solventului prin ncalzire
ABC
77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face:
A. cu vapori de apa sub presiune
B. cu oxid de etilen
C. prin iradiere
D. cu caldura uscata
E. prin fierbere
AC
78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate
face cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV
ABE
79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
A. sterilizarea prin filtrare
B. sterilizarea termica
40

C. sterilizarea cu gaze
D. sterilizarea cu radiatii
E. prepararea pe cale aseptica
AE
80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea
proteinelor germenilor prin actiunea:
A. fortei de penetratie a umiditatii
B. fortei de penetratie a temperaturii
C. presiunii vaporilor de apa
D. vitezei mari de circulatie a aerului
E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald
ABC
81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:
A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate
CDE
82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:
A. sisteme prefuzoare
B. pompe perfuzabile neimplantabile
C. pompe implantabile
D. implante
E. microemulsii
ABC
83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:
A. intradermoreactie
B. imunoterapie
C. administrarea produselor de contrast
D. administrarea antianginoaselor
E. preparatelor pe baza de insulina (retard)
ABE
84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:
A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile
AB
85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor
A. de contrast
B. vasopresoare
C. anestezice generale
41

D. hipotensoare
E. antianginoase
BDE
86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai
secundare:
A. calea intracardiaca
B. calea intravenoasa
C. calea intramusculara
D. calea subcutanata
E. calea intraarticulara
AE
87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile
injectabile
E. confera o mai mare stabilitate
BCDE
88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor
parenterale:
A. lipsa particulelor insolubile in solutie
B. apirogenitatea
C. sterilitatea
D. izohidria
E. izotonia
ABC
89. Asepsia:
A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor
substante chimice
B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme
intr-un preparat medicamentos
C. se realizeaza prin metode fizice si chimice
D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni
E. este o metoda curativa
BC
90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:
A. filtrare sterilizanta
B. caldura
C. agenti chimici
D. radiatii ionizante
E. procedeul de preparare aseptica
BCD
91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:
42

A. sterilizarea prin caldura umeda


B. sterilizarea cu radiatii ionizante
C. filtrarea sterilizanta
D. sterilizarea cu gaze
E. sterilizarea prin caldura uscata
ABCE
92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea cu gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea pe cale aspetica
ABC
93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale
AE
94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A
B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari
D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie,
calorii
E. sunt preparate sterile si apirogene
ABDE
95. Sterilizarea este procesul care desemneaza:
A. producerea starii de sterilitate
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi
intr-un preparat medicamentos
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante
chimice
fizici
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau
indepartate din produs
AE
96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici:
A. Bacillus subtilis (var.niger)
B. Candida albicans
C. Bacillus stearothermophilus
D. Bacilus pumilus
43

E. Bacillus sphaericus
AC
97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:
A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza
CD
98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:
A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal
B. se administreaza in volume mari
C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A
D. este obligatoriu sa fie sterile
E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile
ABCE
99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:
A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice
AE
100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
ABCD
101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la
solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
ABCE
102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
44

E. cind nu dispunem de indicatori biologici


ABC
103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. apa sterilizata
D. apa distilata pentru preparate injectabile
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
DE
104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
ABC
105. Ce este sterilizarea
A. desemneaza producerea starii de sterilitate
B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite
C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintrun produs
D. asepsie
E. dezinfectie
ABC
106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare
A. caldura uscata
B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele
ABCD
107. Ce este valoarea D
A. timpul de reducere zecimal
B. timpul echivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
AD
108. Ce este valoarea inactivarii termice
A. factorul Z
B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D
C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura
D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor
E. arata rezistenta germenilor in functie de pH
ABCD
45

109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate


A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura
C. este un procedeu sigur
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti
E. este putin folosit
ABDE
110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare
A. formaldehida
B. acid peracetic
C. oxidul de etilen
D. oxipropilciclohexanul
E. oxidul de azot
ABCD
111. Sterilizare prin radiatii ionizante
A. utilizeaza raze gama sau beta
B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137
C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor
D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator
E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic
ABCE
112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta
A. se aplica numai la solutii apoase
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse
C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica
ABCD
113. Ce sunt pirogenele
A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor
distruge sau indeparta
ABCD
114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor
A. partea lipidica A
B. nucleul endotoxinei din oze
C. lantul-O-specific cu efect antigenic
D. grupari fosfat
E. lipozomi terminali
ABCD
46

115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei


A. hidroliza
B. caldura umeda
C. alchilarea
D. oxid de etilen
E. clatire cu apa apirogena
ABCD
116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor
A. adsorbtia
B. respingere electrostatica
C. interactiuni hidrofobe
D. distilarea
E. ultrafiltrarea
ACDE
117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile
A. trebuie sa asigure stabilitatea
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric
ABCE
118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene
A. adsorbtie pe carbune activ
B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu
C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni
D. tratare cu acid clorhidric
E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea
microbiologica
AE
119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil
A. etanol
B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid
ABCD
120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil
ABCD
121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale
47

A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic
ABCD
122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale
A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic
ABDE
123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale
A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu
ABCD
124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat
prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit
E. fluxul de aer este laminar
BCDE
125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile
A. fiole
B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala
C. fiolele se fabrica din sticla sodica
D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare
E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea
ADE
126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie
A. pulverizare cu apa rece, sub presiune
B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune
C. suflare cu aer filtrat,sub presiune
D. repetarea operatiilor descrise
E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu
ABCD
127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente
parenterale
48

A. polietilena
B. polipropilena
C. clorura de polivinil
D. azotatul de celuloza
E. politetrafluoroetilena
ABC
128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor
A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml
B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm
C. toate perfuziile sunt izotonice
D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni
E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti
ACD
129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare
intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului
acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma
ACDE
130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala
A. glucide
B. uleiuri vegetale emulsionate in apa
C. aminoacizi
D. oligoelemente, vitamine
E. inlocuitori de singe
ABCD
131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase
A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu
injectiile
B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt
C. pentru cresterea tolerantei la administrare
D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral
E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice
periculoase
ABCD
132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
A. 180 C, 30 min.
B. 170 C, 1 h.
C. 160 C, 2h.
D. 150 C, 4 h.
E. 120 C, 5 h.
ABC
49

133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:


A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. intracardiaca
E. intraarticulara
ABC
134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
ABC
135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.
B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
ABC
136. Metodele netermice de sterilizare sunt:
A. radiatii UV
B. gaze
C. filtrarea sterilizanta
D. radiatii ionizante
E. sterilizarea in autoclav
ABCD
137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a
solutiilor injectabile sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea aseptica
ABC
138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:
A. repetata
B. fractionata
C. discontinua
D. bazata pe principiul osmozei
E. care distruge virusurile
ABCD
50

139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:


A. cu vapori fluenti sau destinsi
B. in autoclav cu robinetul deschis
C. la temperatura de 100 C, 60 min.
D. la temperatura de 121 C, 15 min.
E. mult folosita
ABCD
140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:
A. efectul de cernere
B. efectul de adsorbtie
C. efectul de osmoza
D. efectul de difuzie
E. clarificare a solutiei
ABE
141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:
A. solutii apoase,
B. solutii uleioase,
C. emulsii U/A,
D. emulsii A/U,
E. suspensii apoase.
AC
142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea
medicamentelor:
A. permeabilitate la gaze, vapori
B. adsorbtia
C. cedarea de aditivi
D. elasticitatea
E. inertia chimica
ABC
143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:
A. preparate parenterale de orice tip
B. preparate parenterale neapoase
C. pulberi de uz parenteral
D. preparate de uz neparenteral
E. ambalaje de conditionare secundara
BCD
144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodo calcica
D. sodo calcica cu suprafata tratata
E. sodica
AD
51

145
B. caracterele dielectrice bune

E. sensibilitate la U.V.
ABCD
146. Sticla de tip III:
A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de
suprafata
B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata
C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase
D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si
pulberilor de uz parenteral
E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz
neparenteral
BD
147. Dezavantajele sticlei se refera la:
A. volum mare
B. impermeabilitate absoluta
C. greutate mare
D. suprafata neteda
E. fragilitate
ACE
148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:
A. au volum redus
B. au rezistenta mica la temperatura
C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor
D. au greutate redusa
E. prezinta soliditate mecanica inalta
ADE
149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase
A. tip I, borosilicica
B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata
C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie
D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa
E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat
AB

52

PREPARATE OFTALMICE
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1.
A.S
B.

(m/m);

C.
D.
E.
ABCD

ile hipotonice se izo

-un material filtrant adecvat;


;

2. Conform
A.
B.
C. sterilitate;
D.testul de acantoz
E. pH.
ABC
3.
A.dextranii;
B.alcoolul polivinilic;
C.hidroxietilceluloza;
D.tiomersalul;
E. hidroxipropilmetilceluloza.

ABCE
4.
A.acetatul de fenilmercur;
B.
C.carbopolii;
D.dextranii;

ABE
5.
A. colirul cu azotat de argint;
B.
C. colirul cu azotat de pilocar
D.colirul cu rezorcinol;
E. colirul cu protargol.
CD
6.

53

B. laurilsulfat de sodiu;
C.
D. ulei de tim;
E. ulei de eucalipt.
BCDE

7.
. A.
B acid boric;
C. borax;
D.c1oramfenicol;
E. sulfat de zinc.
ABCE
8. C
'!

'
D.
E.

ABC
9.
introduse n sacul conjunctival:
A izotonie;
B. izohidrie;
C. sterilitate;
D.
E.
CDE

ftalmice

a medicamentelor la nivelul ochiului depinde de :


10.
A.
B.
C. integritatea corneei
D. tonicitatea solutiilor
BCDE

11.
A.
tura corpului
B. pH-ul apropiat de pH-ullichidului lacrimal
C. particule solide n suspensie
D.
E. vscozitate de maximum 40-50 cP
ABDE
12.
A.

c:
54

B.azotat de potasiu
C.propilenglicol
D.acid boric
E.sorbitol
ABDE
13.
A.
B.
C.
D.
E.

:
,9 g%

ABD
14.
A. lumina
B. temperatura
C. natura solventului
D. aerul
E. pHABD
15. Factorii interni care influen
A. natura solventului
B. pHC. oxigenul
D. natura substantelor auxiliare folosite
E. sistemul de nchidere a flacoanelor

oftalmice sunt:' ,

ABD
A. colire u
B.
C.
D.
E.unguente oftalmice
AC

B.
C.
D.
ABCE

sibilizant sau alergic


'
:

A.
B.
a preparate lor
C.
D. eficacitatea preparatelor
E. stabilitatea n timp a preparatelor
BCDE

A.
B.
C.
D.

te
"

,
'

,
55

E.
ABCE
20.
A.
B. borat de fenilmercur
C. alcool polivinilic
D. clorbutanol
E.
ACE

AC

21.
A.
B.
C.
D.
E.

22. Asigurarea steri


A. sterilizarea cu aer cald
B. adaos de conservanti
C. sterilizarea cu oxid 'de etilen
D.
BE
23. Bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice trebuie:
A.
iritante
"
B.
C.
D.

>

BCDE

A.
B.sterilitate
C. izotonie
D.
ABCE
25. Suspensiile apoase folosite n oftalmologie permit:
B. adminis
C.
D. realizarea unui efect prelungit
E.
BD
26.
A.
B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate
C.
D. utilizarea colirelbr ulei oase
E.
BCD
56

mentionati n FR.X:
A. borat de fenilniercur
B.
C. parahidroxibenzoat de etil
D.
E. alcool feniletilic
ABD
28. Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
A. preparare pe cale aseptic
B. sterilizare
C. filtrare sterilizant
D. adugare de conservanti antimicrobieni
E. sunt corecte rspunsurile a, b, c.
ABCD
29. Dextranii:
A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape
D. sunt macromolecule
E. se obtin prin fermentatia zaharozei
BDE
30. Zefirolul:
A. este clorura de benzalconiu
B. este acetat de clorhexidina
C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02%
D. se foloseste in concentratii 1-2%
E. este bactericid pe germeni gram - si gram +
ACE
31. Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
A. solutia de metilceluloza 1%
B. alcoolul polivinilic
C. gelatina
D. uleiul de ricin
E. uleiul de arahide
DE
32. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de:
A. comprimate
B. suspensii
C. capsule
D. solutii
E. geluri
BE
33. Sistemul OCCUSERT:
A. contine pilocarpina baza
57

B. contine pilocarpina nitrica


C. contine un element de control al cedarii substantei
D. este un sistem terapeutic transdermic
E. contine nitroglicerina
AC
34. Baile oculare nu trebuie sa fie:
A. sterile
B. cu particule in suspensie
C. izotonice
D. izohidrice
E. conditionate in recipiente nesterile
BE
35. Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt:
A. metode ce utilizeaz formule de calcul
B. metode grafice
C. metode ce utilizeaz tabele
D. metoda celor mai mici ptrate
E. metoda dreptunghiului
ABC
36. Lentilele de contact moi:
A sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)
C. au pori de 0,1-0,2 nm
D. au pori de 2,2-3 nm
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular
AD
37. Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele
conditii:
A. s permit sterilizarea preparatului oftalmic
B. s nu obstrueze cile lacrimale
C. s fie tolerati de mucoasa ocular
D. s fie liposolubili
E. s fie inerti din punct de vedere chimic
ABCE
38. Eliberarea substantei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat
depinde de:
A. natura suportului n care este introdus substanta medicamentoas
B. culoarea ochilor
C. factori biologici
D. propriettile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
E. firma productoare
ACD
39. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:
58

A. sunt mai transparenti dect sticla


B. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare
C. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare
D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
E. sunt dificili de sterilizat prin cldur
CDE
40. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile:
A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice,
B. indicate cnd substantele medicamentoase au solubilitate limitat n ap,
C. sunt sterile,
D. nu sunt prevzute de FR X,
E. sunt forme farmaceutice solide.
ABC
41. Latexurile oftalmice:
A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
B. se instileaz n fundul de sac conjunctival
C. sunt dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventional
E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit
BCE
42. Pentru conditionarea colirelor se folosesc:
A. celofanul,
B. plastomerii,
C. bachelita,
D. sticla,
E. elastomerii.
BDE
43. Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt:
A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile
B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva
C. cresc tensiunea superficiala
D. scad rezistenta barieiei epiteliale
E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
ABD
44. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti
antimicrobieni
B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza
C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase
E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa
BE
45. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:
59

A. sunt unguente, crme sau geluri sterile


B. sunt unguente sau crme sterile
C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de
unguent
corespunzatoare
D. au un aspect omogen
E. se conserva in recipiente bine inchise
ACD
46. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival
B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si
forma
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival
C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local
D. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic
E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile
BD
47. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
A. picaturi auriculare
B. solutii bentru bai oculare
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
D. preparate oftalmice semisolide
E. implanturi oftalmice
BCDE
48. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a
picaturilor pentru ochi
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
BC
49. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire
A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH-ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
BC
50. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea
picaturilor pentru ochi
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
60

D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
BD
51. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
AC
52. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru
ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
ABDE
53. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul
neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
CE
54. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu
pilocarpina
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
DE
55. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt
A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur
D. acetat de clorhexidina
E. clorura de benzalconiu
CDE
61

56. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
CDE
57. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme
tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
CD
58. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate
mai jos:precizati-le
A. printrunidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de
clorhexidin
E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida,
lizozim
ACD
59. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:
A. sa fie hidrosolubili
B. sa formeze solutii transparente
C. sa formeze solutii viscoase
D. sa fie bine tolerati
E. sa nu obstrueze caile lacrimale
ABDE
60. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:
A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
ABCD
61. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
62

D. gradul de ionizare a substantei active


E. temperatura
ACD
62. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:
A. colirele hipotonice
B. colirele hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
ACE
63. Colire oficinale in F.R.X. sunt:
A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
BCD
64. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:
A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
D. clorura de benzalconiu
E. diacetat de clorhexidina
ADE
65. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de
atropina sunt false:
A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1%
B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5%
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu
D. se conserva la Separanda
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu
BDE
66. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt:
A. puritate
B. stabilitatea chimica a substantei active
C. inocuitate
D. eficienta terapeutica
E. numai puritate
ABCD
67. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival
C. reflexul de lacrimare
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic
63

E. lezarea corneei
BCD
68. Implantele oculare:
A. sunt forme farmaceutice lichide
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi
C. nu se aplica pe cornee
D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide
BDE
69. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol:
A. sunt oficinale in FR.X
B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu
C. au o concentratie de 2% rezorcinol
D. se conserva la Separanda
E. se elibereaza in recipiente incolore
AD
70

D. apa pentru preparate injectabile


BCDE
71

C. factori biologici
E. culoarea ochilor
ACD
72.

D. pulberi pentr
BDE
73. Latexurile oftalmice:

D. sunt fo
ABC
64

74
A. metoda dreptunghiului
C. metode ce utiliz
E. metode grafice
BDE
75
-7,5

-9,5
-5
BD
76. Plastomerii

ACE
77
A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile

BCD
78. Agentii de crestere a vscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc:
A. la suspensii
B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea
C. pentru usurarea manipularii
D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact
E. la baile oculare
ABCD
79. Baile oculare:
A. se prescriu n cantitati de cel putin 50 g
B. trebuie sa fie izohidrice
C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii
D. se utilizeaza n termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
E. trebuie sa fie sterile
AE
80. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza:
65

A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu
ACD
81. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt:
A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidina
C. fenoseptul
D. clorura de benzalconiu
E. fenolul
BCD
82. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:
A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vscozitatii
D. ndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata
ABD
83. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:
A. are concentratia 1 %
B. se pastreaza la Venena
C. trebuie sa prezinte un pH cuprins ntre 4 - 5,5
D. are efect miotic
E. se prepara cu tampon fosfat
BD
84. Picaturile de ochi se vor izotoniza n cazul n care:
A. substanta activa este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
AC
85. Solutiile oftalmice oficinale n FR X sunt:
A. Oculoguttae chloramfenicoli
B. Oculoguttae atropini sulfatis
C. Oculoguttae resorcinoli
D. Oculoguttae zinci sulfatis
E. Oculoguttae oxacilini
BC
86. In cazul colirelor unidoza:
A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
66

C. se respecta conditiile de preparare aseptica


D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o
buna toleranta locala
ACD
87. Agentii de vascozitate utilizati in formularea colirelor:
A. asigura o tolerabilitate mai buna
B. au rol emolient
C. reduc stabilitatea in timp a substantei medicamentoase
D. cresc fluxul lacrimal
E. cauzeaza voalarea trecatoare a vederii, mai ales daca se utilizeaza in concentratii mici
AB
88. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:
A. sunt promotori de absorbtie
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor
BCD
89. Ca agenti vascozifianti in colire se folosesc:
A. polivinilpirolidona
B. glucoza
C. dextrani
D. gelatina
E. colagen
ACDE
90. Baile oculare:
A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g
ABD
91. Baile oculare:
A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37 C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere
BCD
92. Pulberile pentru colire:
A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie
B. sunt preparate multidoza
C. reprezinta doze unitare
67

D. se administreaza ca atare, prin insuflare


E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj
ACE
93. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:
A. solutii pentru lentile de contact
B. latexuri oftalmice
C. solutii oftalmice uleioase
D. suspensii oftalmice
E. unguente oftalmice
BCDE
94. Unguentele oftalmice:
A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive
BDE
95. Toleranta colirelor depinde de:
A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri
ABC
96. Agentii de vascozitate folositi in formularea colirelor:
A. sunt polimeri precum metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, alcool polivinilic, etc.
B. trebuie sa realizaze solutii transparente
C. trebuie sa formeze solutii cu o vascozitate mai mare de 55 cP
D. maresc contactul preparatului cu corneea
E. cresc fluxul lacrimal
ABD
97. Unguentele oftalmice:
A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea
B. se administreaza preferabil ziua
C. au in formulare baze liposolubile si neiritante
D. trebuie sa fie apirogene
E. trebuie sa fie sterile
ACE
98. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se
refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
68

E. reflexul de lacrimare
CDE
99. Factorii fizico-chimici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase
se refera la:
A. starea si functionarea ochiului
B. capacitatea sacului lacrimal
C. tonicitatea solutiei oftalmice
D. vascozitatea preparatului
E. masa moleculara a substantei medicamentoase
CDE
100. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului
ABC
101. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:
A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului
ACE
102. Baile oculare
A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt sterile
C. pot contine particule in suspensie
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g
ABDE
103. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee:
A. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B. filtrare sterilizanta
C. preparare pe cale aseptica
D. adaugarea de substante conservante antimicrobiene
E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus
ABC
104. Substantele antiinfectioase utilizate in formularea colirelor sunt:
A. antiseptice
B. antibiotice
C. antivirale
D. antiinflamatoare
E. cicloplegice
69

ABC
105. Sistemele terapeutice oculare:
A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza
ABCE
106. Precizati agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in
FR X:
A. borat de fenilmercur
B. clorura de benzalconiu
C. p-hidroxibenzoat de etil
D. diacetat de clorhexidina
E. alcool feniletilic
ABD
107. Care sunt proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire
A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
BC
108. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor
sisteme tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
CD
109. Care sunt sistemele disperse ale substantelor medicamentoase incorporate in colire,
conform farmacopeei
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
AC
110. Implantul ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina are urmatoarele
caracteristici
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
70

DE
111. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi
A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries
B. bazate pe punctul de congelare
C. cifre Sprowl
D. grafice
E. calorimetrice
ABCD
112. Ce rol pot avea amestecurile tampon din colire
A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica
CDE
113. Care dintre substantele medicamentoase folosite in colire sunt midriatice
A. pilocarpina
B. atropina
C. tropicamida
D. resorcinolul
E. ciclopentolatul
BCE
114. Care dintre straturile corneei au o natura lipofila
A. epiteliul
B. membrana Bowman
C. stroma
D. membrana Descemet
E. endoteliul
AE
115. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii colirelor
A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare
ABCD
116. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
ACD
71

117. Unguentele oftalmice:


A. prelungesc durata contactului cu corneea
B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9 C)
E. nu voaleaza ochiul
ABCD
118. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%
ABC
119. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:
A. picaturi pentru ochi
B. bai oculare
C. unguente oftalmice
D. spray-uri
E. perfuzii
ABCD
120. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:
A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.
AB
121. Germenii microbieni contanminanti ai solutiilor oftalmice sunt:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Bacillus subtilis
E. Bacillus stearothermophilus
ABCD
122. In practica, pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza:
A. coeficientii de disociere
B. punctul de congelare
C. tabele cu valorile Sprowl
D. nomograme
E. sarcina electrica
ABCD
123. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:
A. scad tensiunea superficiala
72

B. scad rezistenta barierei epiteliale


C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase
ABDE
124. Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:
A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.
ABE
125. Baile oculare nu trebuie sa fie:
A. sterile,
B. cu particule in suspensie,
C. izotonice,
D. izohidrice,
E. conditionate in recipiente de maxim 10 ml.
BE
126

BCD
U
EMULSII

AD

ABCE

A.ulei de f1oarea-soarelui 10 g%
B.ulei de f1oarea-soarelui 5 g%
10 g%
C.
D.
1
E.
2. Determinarea tipului de emulsie se poate face prin:
lrii
A.
B.
C.
D.determinarea vitezei de separare a fazelor
E.
.

73

A.
B.
C.
D.
E.
ABC
:
A.
B.
C.
D
E. dimensiunea particulelor sub 10 micrometri.
AB

AC

5. Referitor la conservarea emulsiilor F.RX prevede:


A.
-15 0 C
B.
C.
D.
E.
6. Vscozitatea unei emulsii depinde n general de:
A. vscozitatea fazei externe
B.
C.
D. natura emulgatorului
E. natura fazei externe
ABCD

ACD

7. lnsta
A. cremare
B. rncezirea fazei uleioase
C. dezemulsionare
D. inversarea tipului de emulsie
E. peptizare

A.adsorbtia si orientarea la interfata celor d


B.
C. conferirea d
D.
E.
ABCD

CE

9.Un emulgator care


A. solubilitate n lipide
B. valoarea HLB sub 6
C. dipolmoment ridicat
D.
E. valoarea HLB 8-16

UlA

emulsiilor de tip UlA:


A. pectine
tnuri de metale bivalente
B.
C.
D.
E.
ACD
74

11. Laurilsulfatul de sodiu este un emulgator:


A. neionogen
B. de tip U/A
C. de tip AlU
D.anionactiv
E.amfifil
BD

DE

A.
B. carbopoli
C.
D.
E. spanuri
13. Din grupa emulgatorilor cationactivi fac parte:
A. cetilstearilsulfat de sodiu
B.
C. laurilsulfat de sodiu
D. clo
E. clo

BDE
A. span 20
B. tween 80
C. laurilsulfat de sodiu
D.monostearat de gliceril
E.stearat de sodiu
BCE
15. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte:
A. stearat de amoniu
B. stearat de calciu
C. cetilstearilsulfat de sodiu
D. laurilsulfat de sodiu
E. clorura de benzalconiu
ABCD
ase
B. formarea unui film multimolecular n jurul particulelor de ulei
C.
D.
BC
17.
ai emulsiilor prin:
A.
B.
C. fo~ma~ea de filme compl
-zis,
D. conferirea de sarcini electrice particulelor fazei interne
ii mediului de dispersie
E.
CE

75

18.
A.
B.vscozitatea mediului de dispersie;
C.
D.diametrul particulelor fazei dispersate;
E. tensiunea
BCDE

19. Conform FR X. la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substante auxiliare:


A.
B.
C.
D.
E.sisteme tampon.
ABD
20. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte:
A.stearat de amoniu;
B.polisorbat 80;
C.cetilstearilsulfat de sodiu;
D.laurilsulfat de sodiu;
E.
ACD
21.Din grupa emulgatorilor insolubili fac parte:
A.
B.talc;
C.vegum;
D.amidon;
E.stearat de magneziu.
AC
A.este neionogen;
B.
U/A;
C.
A/U;
D.este anionactiv;
E.este amfoter.
BD
23.
e organice folosite ca emulgatori sunt:
A.neionogene;
B.emulgatori de tip U/A;
C.emulgatori de tip A/U;
D.anionactive;
E.folosite la prepararea emulsi
BD
24.Spanurile folosite ca emulgatori sunt:
A.e
bitanul;
B.
C. emulgatori de tip A/U;
76

D. emulgatori de tip U/A;


E. produse lipofile.
ACE
25. LinimenteleA.
B.
C.
D.
E.
ABCD

ine:

26.Tweenurile folosite ca emulgatori sunt:


A. derivat! de polioxietilen ai esterilor
B. esteri ai
etilenglicoli;
C. emulgaiori de tip A/U;
D.emulgatori de tip U/A;
E. neionogeni.
ADE
27.
A. nipagin;
B. nipasol;
C. a-tocoferol;
D. acid benzoic;
E. butilhidroxianisol.

ABD
28.
A.
B.

onjurate de un strat de emulgator;


siei;

C.
D.
E.

AB
29. La formularea emul
A. tipul de emulsie de realizat;
B.
C. perioada de valabilitate a emulsiei;
D. compatibilitatea cu emulgatorii;
E.
.
ABDE
20.
A.
B.
77

C. este un proces reversibil;


D. este un proces ireversibil;
E. are drept urmare transformarea unei emulsii de tip U/A ntr-o emulsie de tip A/U sau
viceversa.
BDE
31. Din categoria emulgatorilor naturali fac parte:
A.
B. carbopolii;
C. guma tragacanta;
D.
ii.
E.
ACE
32.
A. butilhidroxiantisol;
B. butilhidroxitoluen;
C. a-tocoferol;
D.galat de propil;
E. nipaesteri.
ABCD

A/U se folosesc:

33. Din grupa emulgatorilor neionici fac parte:


A. monostearat de gliceril;
B. span 60;
C. tween 80;
D. pluronicii;
E.
ABCD
34.Care di
A.

B.

n mediul apos;
n ioni in mediul apos;
C.
D. sunt stabili
E. sunt instabili in mediul acid sau bazic.
ABD
35.Tragacanta, ca agent de emulsionare:
A. are capacitate de emulsio
B. este un emulgator natural;
C.
D.este un emulgator de tip A/U;
E. este un emulgator primar.
ABC
36.
A.
78

B.
C.
D.
E. monostearat de gliceril
ABCD

A. tipul de emulsie dorit;


B.
C. in
D. calea de administrare;
E. considerente de ordin economic (pret).
ABDE
38. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe
cei trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt:
A. faza apoasa
B. faza uleioasa
C. emulgatorul
D. substanta medicamentoasa
E. conservantul antimicrobian
ABC
39. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa
A. Span 80
B. Tween 80
C. guma arabica
D. co-polimer de etilena-propilena (Pluronics)
E. Eudragit
BCD
40. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii
A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza inter
C. se pastreaza la 8-10 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
AC
41. Cum se face alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de
tensioactivi
A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori
B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori
C. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni
D. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni
E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se
emulsioneaza
ADE

79

42. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii; pecizati care dintre enunturi sunt
corecte
A. ecremare
B. sedimentare
C. floculare
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
DE
43. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice
A. unguente
B. supozitoare
C. emulsii
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
CDE
44. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente:precizati care din
enunturi sunt corecte
A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
AD
45. Precizati factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor
A. densitatea fazelor
B. viscozitatea mediului de dispersie
C. raportul de concentratii a fazelor
D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
ABCD
46. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati
A. sunt preparate lichide
B. sunt preparate lichide sau semisolide
C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa
D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele
E. linimentele snt incluse la unguente
AD
47. Caracteristicile linimentelor sunt:
A. emulsii aplicate pe piele
B. contin sapunuri
C. contin substante cu actiune emolienta
D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
E. sunt sterile
ABCD
80

48. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:
A. se topeste faza grasa la 70 C in cuva
B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
D. emulsia se raceste sub agitare
E. restul apei se adauga la rece
ABDE
49. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:
A. sedimentarea
B. ecremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
ABC
50. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:
A. faza uleioasa
B. faza apoasa
C. emulgatorul
D. agentul de crestere a viscozitatii
E. conservantul
ABC
51. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:
A. actiune bactericida
B. actiune fungicida
C. o actiune inhibitoare in cantitate minima
D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat
E. solubilitate mare in ulei
ABCD
52. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:
A. microscopic
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. conductometric
D. prin diluare
E. cu ajutorul indicelui de refractie
AB
53. Emulsiile pot fi administrate:
A. pe cale orala
B. pe piele
C. ca preparate parenterale
D. pe mucoasa nazala
E. pe mucoasa oftalmica
ABCD
54. Emulsiile se pastreaza:
A. in recipiente bine inchise
81

B. la temperatura camerei
C. la temperaturi de 8-15 C
D. la intuneric
E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"
ACE
55. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:
A. sa realizeze emulsii tip U/A
B. sa realizeze emulsii tip A/U
C. sa fie netoxic
D. sa contina tensioactivi neionici
E. sa contina tensioactivi ionici
ACD
56. Conform FR.X, emulsiile se prepara in urmatoarele etape:
A. emulgatorul se dizolva in faza externa
B. emulgatorul se dizolva in faza interna
C. faza interna se disperseaza in faza externa care contine emulgatorul
D. faza externa se disperseaza in faza interna care contine emulgatorul
E. emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m)
ACE
57. Conform FR.X, emulsiile:
A. sunt preparate farmaceutice lichide foarte viscoase
B. sunt constituite din doua faze lichide nemiscibile
C. sunt realizate cu ajutorul emulgatorilor
D. se pot administra intern sau extern
E. se administreaza numai intern
BCD
58. Conform FR.X, substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:
A. stabilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. agenti pentru corectarea gustului
E. agenti peptizanti
ABCD
59. Emulsiile de uz intern:
A. sunt prevazute in FR.X sub forma unei monografii de generalitati
B. sunt numai emulsii de tip U/A
C. sunt numai emulsii de tip A/U
D. sunt denumite si linimente
E. pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului
BE
60. Fenomenele reversibile de instabilitate a emulsiilor sunt:
A. sedimentarea
B. flocularea
C. coalescenta
82

D. ecremarea
E. separarea de faze (dezemulsionarea)
ABD
61. Mecanismul de emulsionare/stabilizare al polimerilor se explica prin:
A. teoria lui Bankroft
B. teoria filmului complex
C. formarea unui film interfacial multimolecular, rezistent la coalescenta
D. cresterea viscozitatii fazei externe apoase
E. adsorbtia orientata a emulgatorului la interfata
BCD
62. Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la emulsia uleioasa sunt
adevarate:
A. este oficinala in FR.X
B. se prepara prin diluare cu apa a emulsiei primare
C. este o emulsie de tip U/A
D. este o emulsie de tip A/U
E. nu poate fi utilizata ca vehicul la prepararea emulsiilor magistrale
ABC
63. Prevederile FR.X privind caracteristicile organoleptice ale emulsiilor sunt:
A. au aspect laptos si omogen
B. se conserva in recipiente bine inchise, la 8 - 15 C
C. culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor
D. recipientele care contin emulsii poarta mentiunea "A se agita inainte de administrare"
E. diluate cu faza externa in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogene
ACE
64. Stabilirea tipului de emulsie (U/A sau A/U) se poate face:
A. prin diluare
B. prin determinarea cifrei K
C. prin fluorescenta
D. conductometric
E. prin intermediul indicatorilor, la examinare microscopica
ACDE
65. Stabilitatea emulsiilor poate fi crescuta prin:
A. cresterea diferentei de densitate a fazelor
B. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
C. cresterea concentratiei fazei dispersate
D. reducerea tensiunii interfaciale
E. reducerea diametrului picaturilor fazei interne
BDE
66. Agitarea mpreun

e
83

ACE
67. Dezemulsionarea se produce prin:
B. centrifugare
D. prin agitarea amestecului
E. schimbarea etichetei produsului
ABC
68. Emulsiile multiple:
A. sunt de tip A/U/A
B. sunt de tip U/A

AD
69. Emulsiile pot f
B. topice

ABCD
70. Emulsiile sunt:
A. sisteme disperse eterogene
solide
D. de tip A/U
E. de tip U/A
ACDE
71
A. ecremare
B. floculare
D. separarea fazelor
E. modificarea volumului n timp
ABCD
72. Microemulsiile:
A. sunt sisteme disperse opalescente
B. sunt sisteme disperse clare

-0,5 cm
BC
84

73. Teoria filmului complex:

externe a emulsiei
E. apare n cazul emulsiilor U/A
BCE
74. Alegerea emulgatorului depinde de:
A. tipul de emulsie dorit
B. natura substantei medicamentoase care trebuie emulsionat
C. prezenta unor electroliti
D. diametrul picaturilor fazei dispersate
E. calea de administrare
ABCE
75. Dupa FR X conservarea emulsiilor se realizeaza:
A. n recipiente bine nchise
B. la rece
C. ferit de lumina
D. la temperatura de 8-15 C
E. la temperatura camerei
AD
76. Dupa teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaza:
A. faza n care se dizolva
B. faza n care nu se dizolva
C. faza interna
D. faza externa
E. ambele faze
BC
77. Emulsiile multiple reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita prin
administrare:
A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. orala
E. parenterala
BD
78. Factorii care determina reducerea actiunii antimicrobiene al conservantilor folosite la
prepararea emulsiilor:
A. proprietatile reologice a emulsiei
B. pH-ul emulsiei
C. coeficientul de repartitie lipid/apa a conservantilor
D. raportul dintre faza uleioasa si faza apoasa
E. tipul emulgatorului
BC
85

79. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor:


A. sarcina electrica
B. tensiunea interfaciala
C. gradul de hidratare
D. tipul emulsiei
E. tipul emulgatorului
ABC
80. n compozitia linimentelor intra:
A. sapunuri
B. substante cu actiune analgezica
C. substante cu actiune emolienta
D. substante cu actiune revulsiva
E. substante cu actiune laxativa
ABCD
81. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeza cu:
A. mori coloidale
B. ultrasunete
C. omogenizatoare cu supapa
D. agitatoare mecanice
E. amestecatoare
ABC
82. Tipul emulsiei poate fi determinat:
A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. prin pastrare n cilindri gradati
D. prin diluare
E. conductometric
BE
83. Emulsiile multiple:
A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita
B. sunt destinate administrarii orale
C. sunt destinate administrarii intramusculare
D. sunt sisteme disperse clare
E. sunt destinate unei actiuni rapide a substantei medicamentoase
ABC
84. Emulgatorii de uz intern:
A. sunt de tipul U/A (ulei/apa)
B. sunt reprezentati in general de mucilagii sau tensioactivi neionici
C. sunt reprezentati mai ales de tensioactivi anionici
D. sunt reprezentati de tensioactivi cationici
E. trebuie sa fie netoxici, neiritanti
ABE
85. Proprietatile reologice ale unei emulsii dermatologice:
A. sunt proprietati tipice preparatelor de tip plastic
86

B. desemneaza o curgere Newtoniana


C. determina, in general, o consistenta fluida
D. determina, in general, o consistenta ridicata
E. reclama caracteristici de etalare pe tegument
ADE
86. Care dintre factorii urmatori pot determina reducerea actiunii antimicrobiene a
conservantilor folositi in formularea emulsiilor ?
A. distributia sa preferentiala in faza uleioasa
B. distributia in faza apoasa
C. includerea in micelele tensioactivilor folositi ca emulgatori
D. ionizarea insemnata determinata de pH
E. nici unul din factorii de mai sus
ACD
87. Controlul stabilitatii fizice a emulsiilor se face prin:
A. observarea fenomenului de sedimentare sau ecremare ce au loc in timp, pe emulsii pastrate in
cilindri gradati
B. determinarea vascozitatii
C. examinarea aspectului (la microscop sau cu lupa)
D. aprecierea comportamentului la centrifugare sau la incalzire
E. identificarea si determinarea continutului in substanta activa
ABCD
88. Care dintre factorii enumerati mai jos influenteaza stabilitatea emulsiilor ?
A. tensiunea interfaciala
B. densitatea fazelor
C. raza particulelor suspendate
D. raportul de concentratie al fazelor
E. gradul de hidratare a polimerilor utilizati ca emulgatori
ABDE
89. Care dintre urmatoarele fenomene de instabilitate ale unei emulsii sunt reversibile ?
A. sedimentarea
B. cremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. separarea fazelor
ABC
90. Asocierile de tensioactivi folosite pentru emulsionare:
A. se aleg in functie de valoarea HLB ale emulgatorilor si a fazei uleioase care se emulsioneaza
B. produc, in general, un film interfacial mixt mai instabil
C. formeaza un film interfacial coerent
D. necesita concentratii mai reduse pentru emulsionare
E. reclama utilizarea unor concentratii mai mari pentru emulsionare
ACD
91. Inversarea emulsiilor poate avea loc prin:
A. micsorarea diferentei densitatii celor doua faze
87

B. schimbarea cationului unui sapun emulgator


C. cresterea vascozitatii mediului de dispersie
D. schimbarea raportului concentratiilor emulgatorilor, in emulsii preparate cu ajutorul unor
asocieri de doi emulgatori
E. cresterea temperaturii
BDE
92. In emulsii de uz extern se folosesc ca emulgatori:
A. mucilagii
B. sapunuri
C. ceruri
D. colesterol
E. lanolina
BCDE
93

C. agenti de floculare

ABD
94. Conform FR X, conservarea emulsiilor se face:
A. n recipiente bine nchise
B. la rece
C. la temperatura camerei
A, E
AE
95.
B. vscozitatea fazei externe

E. pH-ul fazei interne


ABC
96

rne
ACD
97. Alegerea fazei uleioase a unei emulsii se face dependent de:
A. calea de administrare
B. tipul de emulsie
88

E. considerente economice
AC
98. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori:

D. ceruri emulgatoare
CE
99
A. metilparaben
B. propilparaben
C. butilhidroxianisol
D. metabisulfit de sodiu
E. butilhidroxitoluen
AB
100. Determinarea tipului de emulsie se face prin:

E. determinarea pH-ului
ABD
101

E. volumul de sedimentare
AB

102. Conform FR X, emulsiile de uz

AB
103. Conform FR X, la prepararea e
89

auxiliare
ABD
104. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente
A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
AD
105. Prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii
A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza interna
C. se pastreaza la 8-15 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
AC
106. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor
A. densitatea fazelor
B. viscozitatea mediului de dispersie
C. raportul de concentratii a fazelor
D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
ABCD
107. Care dintre factorii inclusi in ecuatia Stokes au o influenta direct proportionala asupra
vitezei de sedimentare-ecemare a unei emulsii
A. marimea particulelor
B. viscozitatea
C. densitatea fazei dispersate
D. densitatea mediului de dispersie
E. acceleratia gravitationala
ACDE
108. Care sunt criteriile de alegere a fazei uleioase pentru obtinerea unei emulsii
A. calea de administrare
B. consistenta dorita a preparatului
C. eventuale interactiuni intre componenti
D. potentialul iritant al componentilor
E. consumul energetic in faza de omogenizare
ABCD
109. Ce fel de conservanti se pot asocia unei emulsii
A. clorura de benzalconiu
B. lecitina
C. acidul benzoic
D. nitratul fenilmercuric
90

E. nipaginul/nipasolul
ACDE
110. Cum poate avea loc micsorarea disponibilitatii conservantului in faza apoasa a unei
emulsii ulei/apa, fapt nedorit in formulare
A. distributie preferentiala in faza uleioasa
B. formare de complecsi greu solubili in apa
C. includerea in micelele emulgatorului tensioactiv
D. modificarea gradului de ionizare datorita pH-ului
E. reducerea actiunii antimicrobiene
ABCD
111. Ce factori determina alegerea aparaturii de emulsionare la nivel industrial
A. volumul total al lichidului care se amesteca
B. viscozitatea sistemului
C. tensiunea interfaciala
D. costul componentilor
E. considerente economice
ABCE
112. Ce tipuri de emulsii farmaceutice se pot intilni
A. preparate topice
B. parenterale in alimentarea parenterala
C. emulsii multiple cu cedare prelungita
D. emulsii clare sau microemulsii pentru cedare rapida
E. unguente si supozitoare cu substante emulsionate
ABC
113. Ce afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie:
A. sunt preparate semisolide
B. sunt preparate lichide
C. constituite dintr-un sistem dispers
D. contin mai multe faze
E. se administreaza extern
BCE
114. Care sunt caracteristicile ce nu corespund in descrierea emulsiilor:
A. aspect clar
B. diluate cu faza interna raman omogene
C. aspect laptos si omogen
D. culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor
E. diluate cu faza externa raman omogene
AB
115. Ce mecanisme pot explica formarea emulsiei:
A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului interfacial
C. teoria penei
D. teoria filmului complex
E. nici un mecanism
91

ABCD
116. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor dupa legea Stokes pot fi:
A. raza particulei
B. densitatea fazelor
C. viscozitatea
D. raportul de concentratii a fazelor
E. sarcina electrica
ABC
117. Se pot adauga antioxidanti pentru faza apoasa a emulsiilor urmatoarele substante:
A. metabisulfit de sodiu
B. tioglicerol
C. palmitat de ascorbil
D. butilhidroxitoluen
E. lecitina
AB
118. Emulsiile de uz intern:
A. sunt de tipul U/A
B. sunt de tip A/U
C. se folosesc in general mucilagii
D. se foloseste colesterolul sau lecitina
E. emulgatorul trebuie sa fie iritant
AC
119. Emulsiile multiple:
A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune imediata
B. sunt de tipul A/U/A
C. se administreaza strict extern
D. se administreaza parenteral
E. pot contine picaturi de ulei dispersate in picaturi de apa
BD
120. Antioxidantii solubili in ulei utilizati la prepararea emulsiilor pot fi:
A. acid ascorbic
B. clorura de benzalconiu
C. galat de propil
D. butilhidroxitoluen
E. lecitina
CDE
121. Procedee pentru controlul tipului emulsiilor:
A. prin diluare
B. conductometric
C. prin fluorescenta
D. viteza de sedimentare
E. potentialul zeta
ABC
92

122. Alegerea fazei uleiose la formularea emulsiilor depinde de:


A. calea de administrare(intern, extern,parenteral)
B. consistenta dorita
C. sarcina electrica
D. posibile incompatibilitati cu ingredientele emulsiei
E. tensiunea interfaciala
ABD
123. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. hidratarea
C. fortele de respingere si atractie intre particule
D. tipul de emulgator
E. valoarea HLB a componentei lipofile
ABC
124. Afirmatii adevarate despre microemulsii:
A. sunt sisteme disperse eterogene clare
B. cantitatea fazei interne este mai mica
C. sunt formate din doua faze lichide miscibile
D. sunt numai tip U/A
E. au utilizari cosmetice
ABE
125. Marimea particulelor unei emulsii se poate determina:
A. cu pipeta Andreasen
B. microscopic cu ajutorul unui micrometru ocular etalonat
C. prin diluare
D. cu ajutorul indicatorilor
E. cu numaratorul Coulter
BE
126. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:
A. sunt sisteme disperse eterogene
B. de tip U/A
C. de tip A/U
D. constituite din doua lichide miscibile
E. constiuite din o substanta solida si una lichida
ABC
127. Afirmatii adevarate despre emulsiile multiple:
A. sunt de tip U/A
B. sunt sisteme de administrare cu efect imediat
C. pot contine picaturi uleiose in solutie apoasa
D. sunt de tip A/U/A
E. sunt sisteme de administrare cu efect prelungit
DE
128. Din categoria substantelor tensioactive anionice fac parte :
A. lauril sulfat de sodiu
93

B. sapunuri alcaline
C. lecitina
D. stearat de etilenglicol
E. clorura de benzalconiu
AB
129. La formarea emulsiilor, teoria filmului complex :
A. se aplica pentru emulgatori de tip polimeri
B. reprezinta formarea unui film complex multimolecular
C. apare in cazul emulsiilor tip U/a
D. se aplica pentru emulgatori de tip tensioactivi
E. emulgatorul determina si o micsorare a vascozitatii fazei externe
ABC
130. Emulsia uleioasa se prepara conform Farmacopeei din:
A. apa distilata
B. ulei de floarea soarelui
C. guma arabica dezenzimata
D. ulei de ricin
E. guma tragacanta
ABC
131. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:
A. sunt constituite din doua sau mai multe lichide miscibile
B. sunt sisteme disperse eterogene
C. sunt de tip A/U
D. sunt de tip U/A
E. sunt constituite din doua sau mai multe substante solide
BCD
132. Doua lichide nemiscibile la agitarea impreuna:
A. determina dispersarea temporara a unuia in celalalt
B. duce la cresterea suprafetei de separatie intre faze
C. la incetarea agitarii apare fenomenul de coalescenta
D. la incetarea lucrului mecanic cele doua lichide raman dispersate
E. duce la scaderea energiei libere interfaciale
ABC

94

BIBLIOGRAFIE
1.
Popovici I., Lupuleasa D.
2001.
2.
Popovici I., Lupuleasa D.
2008.
3.
4.
5.
2001.
6.
*** Farmacopeea Romn
2004.

T
Napoca, 2001.

PREPARATE PARENTERALE

NR. CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

B
E
E
C
B
D
A
B
A
A
A
A
D
C
E
C
C
C
E
C

NR.
CRT
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

NR. CRT
A
D
A
D
A
B
A
E
D
D
C
B
B
D
C
B
C
E
E
C

41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

NR. CRT
A
E
C
E
A
D
B
B
D
D
A
A
D
D
C
A
E
B
B
C

61
62
63
64
65
66
67
68
69

C
D
B
A
B
E
E
C
B

95

NR. CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

C
E
D
C
A
A
A
A
A
D
A
C
A
C
E
E
C
E
A
B

PREPARATE OFTALMICE
NR. CRT
21
C
C
22
C
23
D
24
E
25
D
26
D
27
E
28
E
29
E
30
C
31
C
32
B
33
B
34
E
35
B
36
C
37
E
38
A
39
A
40

NR. CRT
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53

D
E
A
E
C
E
C
D
D
D
E
B
D

EMULSII
NR. CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

B
B
E
C
B
C
C
C
E
E
D
E
C
D
A
B
C
B
D
E

NR. CRT
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

NR. CRT
41

E
C
C
B
A
A
C
B
D
A
A
A
E
A
B
C
B
D
B

96

COMPLEMENT MULTIPLU
AEROSOLI
NR. CRT
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

CDE
ABC
ABCE
AC
ABCE
ABCE
ACDE
ABCD
BDE
ABCE
AC
ABCD
ABC
ABDE
ABDE
ABC
ABCD
AC
ABCE
ABCD

97