109. Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala ?

Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat

Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita
sunt >
Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare completa dupa indepartarea
factorilor locali
Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de
imbolnavire
o Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare
o Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin
suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de
biostimulare
110. Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ?
Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:
o De ordin medicamentos
o De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
o De echilibrare a ocluziei
Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in
evolutie
Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se
succeada la intervale de timp necesare, in general apropiate
o Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor
111. Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ?
Precoce
Sustinut
Complex
Diversificat
Intensiv
Individualizat
112. Directiile principale de tratament in boala parodontala.
In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
o Tratament antimicrobian
o Tratament chirurgical
o Tratament de echilibrare ocluzala
o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal
o Tratamentul complicatiilor
113. Etapele principale de tratament in boala parodontala
1. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
2. Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura
microbiana:
Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a
produsilor acestora
Detartraj supragingival
Detartraj subgingival profesional
Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si
secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare
1

114.
-

115.
-

116.
-

117.
-

118.
-

119.

4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni

5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice
superficiale
6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian
prechirurgical
7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau
hiperplaziile gingivale
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
10. Slefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica
12. Imobilizarea dintilor parodontotici
13. Tratament de bioreactivare
14. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute
prin tratament
Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana.
Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a
produsilor acestora
Detartraj supragingival
Detartraj subgingival profesional
Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
Tratamentul initial in boala parodontala
Faza initiala tratamenul initial prin:
o Tratamentul complicatiilor acute
o Igienizarea efectuata de medic
o Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
o Instruirea pacientilor privind igiena bucala
Tratamentul secundar in boala parodontala
Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:
o Prin proceduri chirurgicale
o Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
o Restaurari odontale si protetice
o Tratament ortodontic
o Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului
parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial
Profilaxia primara in boala parodontala
Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor
de igienizare a CB
o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale
Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala
Proflaxia secundara
o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
Profilaxia tertiara
o Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale
Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite
2

120.
-

121.
-

122.
-

123.
-

124.
-

125.
-

Igienizarea se face de catre medic prin:

o Debridare gingivala
o Detartraj supra si subgingival
o Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
o Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
o Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie
Debridarea gingivala
Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o detritusul organic moale
o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
debridarea gingivala imbina proceduri de :
detartraj supra si subgingival
chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie
subgingivala
debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie
Obiectivele periajului gingivo-dentar.
Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective:
o Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si
zonele gingivale adiacente
o Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
o Cresterea tonusului functional
o Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice
Criteriile alegerii periei de dinti.
Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt
confectionate:
o Natura, provenienta
o Numar
o Lungime
o Diametru
o Aranjament
o Consistenta: tari, moi
o Flexibilitate: rigide, suple
Avantajele periilor cu peri naturali
Suplete
O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
Nu produc traumatisme gingivale
Se incarca bine si retin pasta de dd
Dezavantajele periilor cu peri naturali:
Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri
organice
O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre
Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros
Periile aspre favorizeaza:
3

126.
-

127.
-

128.
-

129.
-

130.
-

131.
-

o Retractia gingivala
o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent
Frecventa periajului gingivo-dentar.
Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas,
keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala
Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv favorizeaza traumatismul si retractia
gingiei
Metoda BASS a periajului santului gingival
Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1 mm
Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
Capatul filamentelor spre santul gingival
Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
Avantaje:
o Insusirea cu usurinta de catre pacient
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale
Metoda STILLEMAN (modificata)
Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre
marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
Metoda CHARTERS de periaj interdentar
Se fol perii de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea ocluzala
Metoda indicata pentru:
o Masaj gingivala
o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu
lambou
Metoda periajului prin rotire
Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de
sac
Gura intredeschisa
Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala
Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar
Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal alimentele sunt deflectate de pe
suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
4

132.
-

133.
-

134.
-

135.
-

136.
-

137.
-

Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie fiziologica

Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu
presiune blanda
Metoda FONES
Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie miscari circulare cu diametru mare
Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
Periajul electric: indicatii, avantaje
Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
o Copii mici
o Persoane purtatoare de aparate ortodontice
o Persoane handicapate fizic
o Persoane cu abilitate manuala redusa
o Persoane lenese
o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
Avantaje:
o Indepartare eficienta a placii
o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare
Folosirea firului de matase in spatiile interdentare
Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
Reguli de intrebuintare:
o Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
o Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
o Introducere interdentara firul intins, presiune controlata pentru a nu leza papila
o Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos
o Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
o Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda
Substantele active continute in pastele de dinti
Pastele de dd contin substante ca:
o Azotat de potasiu
o Formaldehida si fluoruri
o Saruri anorganice (sulfat de Na,K)
Clorhexidina: calitati si indicatii
Calitati:
o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
Indicatii:
o Prevenirea depuneii placii
o Prezenta placii microbiene
o Gingivite acute
o Abcese parodontale marginale
o Gingivite cronice si parodontite marginale cronice
Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare
Mod de prezentare:
o Produs tipizat pt uz stomatologic solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool
5

138.
-

139.
-

140.
-

141.

o Solutii pt clatirea gurii 0.05% clorhexidina

o Geluri -0.2 %
o Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
o Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta
o Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
Mod de utilizare
o Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de
secunde dupa periaj
o Irigatie supragingivala o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%
o Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20%
clorhexidina
Clorhexidina: efecte secundare. }{
Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
o Depunerea crescuta de tartru supragingival
o Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
o Reactii alergice
o Tulburari digestive
o Tumefactii parotidiene
o La soareci =)) reactii oncogene
Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite
Sanguinarina
o Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
o Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina
o Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale
o Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
o Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
Triclosanul
o Este un eter hidroxifenil
o Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
o Inhiba prostaglandinele
o Utilizat sub forma de apa de gura 0.0% si paste de dd
Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut
Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro
serie de mecanisme ca:
o Reducerea glicolizei
o Inactivarea unor enzime microbiene
o Modificarea permeabilitatii de membrana
o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
Se folosesc:
o Fluorura de sodiu
o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie
1,65%
Instrumentarul pentru detartraj
6

Examinare:
o Sonde de parodontometrie
o Sonde exploratorii
Detartraj si chiuretaj radicular:
o Seceri
o Sapaligi
o Pile (razuse)
o Chiurete
Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj
o Palnii de cauciuc rozetate sau nu
o Perii rotative
o Benzi abrazive si de lustruit
Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
Parte activa fol pt indepartarea depozitelor de tartru
Partea pasiva de legatura cu manerul
Manerul suprafata striata
142. Secerile pentru detartraj
Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingibal sar pot patrunde si in santul gingival +
pungi mici
Sunt de 2 tipuri:
o Anterioare cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o singura curbura pentru dd
frontali
o Posterioare in contra< , cu 2 curburi acces interdentar la PM si M
Indicatii si mod de utilizare:
o Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival
o Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia
permite insinuarea lor
143. Daltile de detartraj
Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive
Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr
Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate
Indicatii si mod de utilizare:
o Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale
ale dd frontali
o Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala
o Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali
144. Sapaliga de detartraj
Este un instrument cu partea activa in < de 99-100o fata de partea pasiva
Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45o
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active, bine
exprim
Domeniu de aplicare:
o La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta
o La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga
Indicatii si mod de utilizare:
o Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub marginea gingivala libera
(numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
7

o Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie
o Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala
o Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incisala sau ocluzala
145. Pilele sau razusele
Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 901050
Ca o serie de 4-5 sapaligi
Baza instrumentului este rotunda sau ovala
Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul
(frontali/lat)
Indicatii si mod de utilizare:
o Pilele sunt indicate pentru:
Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand
aceasta este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea
acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
o Instrum e plasat in axul lung
deplasari prin apasare verticale
exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor
parod
146. Chiuretele parodontale
Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de
granulatie din pungile parodontale
Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile
parodontale, spatiile interdentare si interradiculare
Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile
Partea activa
o Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)
o Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de
lingura
o Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
o In sectiune are forma semicirculara
Partea pasiva
o Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor
radacinii
o Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii
active) sa fie tinut paralel cu axul vertical al dintelui
Exista 2 tipuri principale de chiurete:
UNIVERSALE
SPECIALE
o Chiuretele UNIVERSALE
Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de
axul longitudinal al partii pasive
8

Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele
sanatoase, fara pungi, retractii sau furcatii descoperite
Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat si
pe peretele dur dentar (radicular) al pungii
Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
BARNHART 1/2 si 5/6
COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX
o Chiuretele SPECIALE
Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
Caracteristici GRACEY
Suprafata faciala se situeaza la un < de 70o fata de axu lung la primei parti
pasive
Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient
activa, cealalta (dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele
gingival)
Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in
acest scop
Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza
cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente
1/2, 3/4 -> incisivi + canini
5/6 -> incisivi + canini + PM
7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
11/12 -> fetele M ale dd laterali
13/14 -> fetele D ale dd laterali
o Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele
M&D
Chiuretele GRACEY profilactice
Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel k cele standard,
dar au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
Folosite in special pt detartraj supragingival
Au numarul de cod precedat de P
Chiuretele GRACEY peste cinci sau dupa cinci
Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard
Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm
Chiuretele GRACEY mini cinci
Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard
o Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara
Partea pasiva la fel ca cele peste cinci
Chiuretele EXTRARIGIDE
4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12

Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate extrarigide

Indicatii:
o Indepartarea tartrului foarte aderent
o Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular
INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
1. Detartrajul santului gingival
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival
cu alte instrumente
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea
cementului necrotic
5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
MOD DE ACTIUNE GRACEY
Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110o disloca tartrul, iar marginea
opusa nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70o )
Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens invers
-> chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare =
CHIURETAJ IN CAMP INCHIS
TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
1. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata
2. Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini
3. Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina
a. La baza pungii parodontale, dedesuptul depozitului de tartru, suprafata
faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un unghi mai
mic de 90o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
b. Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre
ocluzal si incizal, dar si de presiune laterala controlata, mentinand
permanent contactul cu dintele
4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice
a. Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele
aproximale ale dd laterali
b. Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers (se
intoarce cu 180 gr)
147. Chiuretajul radicular
Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si
a cementului infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
Tehnica:
o Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
o Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
o Se aplica o presiune laterala controlata
o Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
o Se fac si miscari oblice si orizontale
o Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
o Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii
148. Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj
10

149.
-

150.

151.
-

152.

Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe
modalitati:
o Cupe de cauciuc simple sau cu lamele fine in interior
Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
o Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
Se incarca cu pasta de lustruit
o Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
Discuri fine
Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
Benzi late de matase cerata
Componentele aparatelor cu ultrasunete
Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
o Aparate bazate pe efectul piezoelectric
o Aparate magnetostrictive
Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
1. Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
2. Piesa de mana si partea terminala activa
3. Sistemul de racire cu apa
4. Dispozitivul de pornire/oprire
Indicatiile detartrajului cu ultrasunete
1. Tartru supragingival
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
4. Gingivostomatita ulcero-necrotica pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru
si pentru a nu accentua durerile
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate dat
traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
6. I nfazele incipiente de imbolnavire
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival
Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete
Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
Pacientii cu reflexe de voma exagerate
Hiperestezie dentinara accentuata
Copii mici
Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul
Tehnica detartrajului cu ultrasunete
A. Pregatirea pacientului
a. Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichin in faringe
b. Protectia pacientului cu un sort pe piept
B. Pregatirea instrumentarului
a. Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
i. Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului
b. Controlul jetului de apa
c. Controlul puterii generatorului de vibratii
d. Aplicarea aspiratorului de saliva
C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
11

a. Detartraj vertical
Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata de
suprafata de smalt
Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens
b. Detartraj orizontal si in diagonala
Completeaza detartrajul vertical
Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit
Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare
Varinta terminala rotunjita pt suprafetele dentare O ale I sup si inf
c. Detartraj fin
Se face cu instrumentul de tip secera care indeparteaza punctele de tartru restant de
pe suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival
d. Detartraj ultrafin
Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme
din gropitele si santurile coronare
Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm
153. Avantajele detartrajului cu ultrasunete
Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale
Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie
dentinara
154. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete
Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si
dislocari ale cementului
Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg
supraalveolare
Dureri hiperestezice greu de suportat
Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau
nemetalice
Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul
cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi patogeni
Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician
In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea
activa a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa
faringiana sau inghitit
155. Detartrajul sonic
Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt antrenate
de un jet puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina
Avantaje:
o Pret de cost mai mic
o Volum redus
o Aplicare si indepartare usoara
o Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
o Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti
o Nu necesita racire cu apa
Dezavantaje
12

o Are o singura treapta de putere

o Eficienta mai redusa
156. Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.
Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele
parodontale de explorare, flexibile car sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte
In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si
refacerea corecta
Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul
interdentar este liber, sau obturatia e la distanta de gingie
Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit
157. Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite
Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de combatere a infectiei microbiene si a
inflamatiei gingivale, trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si
placii dentare bacteriene
Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia => initiaza si
intretin inflamatia gingivala
Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de
autocuratire
In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si
finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal
Particularitati:
o Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a
maginii gingivle adicente procesului carios
o Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta, marirea ei de vol se reduce prin
tamponament sau mesare cu o substanta astringenta
158. Atitudinea fata de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese
carioase
Atunci cand s`a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza
deasupra sau in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
o Electrocauterizare
o Gingivectomie
Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul numai in cazul unei
hipertrofii reduse
159. Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale
O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a
dentinei alterate si obturatia provizorie
Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale
din vecinatate
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin:
o Indepartarea tartrului si a placii
o Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana
Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare
160. Tamponamentul; Badijonajul
Tamponamentul
13

o Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din
tifon
Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu
Stimuleaza circulatia si vascularizarea
Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii bacteriene
Badijonajul
o Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu
bulete de vata cu diam de 3-5 mm, sterile
Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de rotatie
la baza papilei
161. Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor
Se obtie din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm si lungimea de 1-2 cm
Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf`ul bont al unei
sonde vechi sectionate sau cu ajutorul unei spatule
Timp de mentinere 5-10 minute pt sol cu clorura de Zinc
162. Irigatiile subgingivale
Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si
PM cronice
Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana
163. Instilatiile in pungile parodontale
Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet
Recipientul cu pasta se introduce in corpul serincii si se aplica acul special cu capatul scurt
Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza
Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite
Dintele sau zona dentara se izoleaza
Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta relueaza
Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare
Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte
164. Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale
???
165. Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare
Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in
functie de cantitate in 1-4 puncte:
o In fosa canina maxilara
o In dreptul radacinilor PM la mandibula
O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor
chirurgicale)
166. Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale
Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a
suprafetei radiculare in tratam chirurgical al PM cronice
o Scop: regenerare buna
Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare
167. Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale
Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa
distilata
Indicatii:
14

168.
-

169.
-

170.
-

171.
-

172.
-

173.
-

o Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei

o Fistule apico-gingivale
o Ulceratii gingivale de cauza microbiana
Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice
Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale
Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice
In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al
gingivitelor si parodontitelor marginale cronice
Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii
Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata actiune antispetica, hemostatica si de
indepartare a detritusurilor
o Indicatii:
Gingivite acute si subacute
Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator
Abcese parodontale marginale incizate
Gingivostomatita ulcero-necrotica
Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala
Plagi chirurgicale inainte suturii
Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri
Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol
o Indicatii :
Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina
Albirea dintilor
Proprietatile clorurii de zinc
Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor
In solutie concentrata 3-% - efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale
al santului gingival
Actiune cicatrizanta
Indicatiile utilizarii antisepticului protargol
o Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
Gingivite acute si subacute
Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj
Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese
Tratametul abcesului parodontal marginal
Gingivostomatita ulcero-necrotica
Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag
Are actiune bacteriostatica in c% slaba
30% - efect cauterizant + bactericid
Indicatii:
o Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
o Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale
in special dupa gingivectomii
Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept
Indicatii :
o Gingivite subacute si acute
o gingivostomatita ulcero-necrotica
mod de utilizare:
15

o in solutie apoas 2% - pentru atigeri de uz extern

o solutie diluata 0.01% - pentru clatire sau spalaturi
174. Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala
Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
o Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice infectate, in infectii si ulceratii ale
mucoasei bucale, gingivostomatite micotice
o Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene
Are actiune antiseptica redusa
o Rivanol bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica
Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi
o Rosul de Congo efect hemostatic si antimicrobian
175. Tetraciclina: calitati si indicatii
Calitati:
o Actiune antimicrobiana
o Actiune antiinflamatorie
o Actiune antiproteolitica si antioxidanta
o Actiune anticolagenolitica
o Actiune reparatorie si regenerativa
o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
o Inhiba resorbtia osului alveolar
Indicatii
o administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
o se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme
agresive generalizate la orice varsta
o in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.
o Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.
176. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale
Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe
Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa
administrarea pe cale generala
Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g
o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%
177. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale
Inhibarea sintezei peretelui
Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
celular
Inhibarea permeabilitatii
Nistatina, Polimixina
membranei citoplasmatice
Inhibarea sintezei proteice
Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina,
Lindomicina, Clindamicina, Cloramfenicol
Inhibarea sintezei acizilor
Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina
nucleici
16

178. Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului
marginal
Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
o In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu
febra)
o In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
o In parodontitele agresive
o In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
o In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
o In parodontite cu caracter recidivant
o Inainte si/sau dupa manopere sangerande
Contraindicatii:
o Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz,
coloratie)
Tulburari secundare:
o Alergii subcutanate
o Tulburari gastrointestinale
o Tendinopatii
o Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice
179. Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati
AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
o TETRACICLINELE indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus
actinomicetemcomitans
Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
o METRONIDAZOLUL util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam
convetional
Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
o CLINDAMICINA activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
o FLUOROCHINOLONELE active pe stafilococi
La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea
concentratie mai mare decat in serul sanguin
o AZITROMICINA activa pe multi patogeni parodontali
Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:
o Greutatea corpului
o Timpul de metabolizare
o Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene
Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) 2 ori/zi
Metronidazol 2-3 ori/zi
Clindamicina 2 ori/zi
Tetracicline 1-2 ori/zi
Azitromicina 1 data /zi
180. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale
Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
o Indicatii: stomatita micotica NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza
o Mod de adm suspensie flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
17

181.
-

182.
-

183.
-

184.
-

185.
-

186.
-

o Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri
total)
Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie 25 mg natamicina
o Indicatii: stomatite micotice, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi 7-10 zile
Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale
La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
La adulti 1.000.000 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore
Medicatia cortizonica: mod de actiune
Hidrocortizonul si glucocorticoizii reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau
biologica)
In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa
o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
In fazele tardive ale inflamatiei
o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteice, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in
combaterea unor manifestari alergice
Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala
Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
o Hidrocortizonu acetat
o Prednison
o Prednisolon
o Triamcinolon
o Dexametazona
o Nystolocal
Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale
In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :
o De tip Romergan, sol orala 0,1%
o Maleat de dimetilen (Fenistil)
o Se fol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata
Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale
Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute, severe de infetie
herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente
Dintre substantele antivirotice se cunosc:
o Amantadina
o Vidarabina
o Aciclovirul 3- 4 ori/zi timp de 7 zile
o Rodilemid
Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala
Propolis = produs natural de secretie al albinelor
Efecte:
o Antibacterian
o Antimicotic
o Antiinflamator
o Vasoconstrictor
18

187.
-

188.

189.
-

190.
-

o Decongestiv
o Anestezic de suprafata
o Cicatrizant
o Trofic tisular
Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale
In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si
actiuni antimicrobiene, antifungice, antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte
secundare nocive:
o Propolisul
o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Ticiverol
o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
o Extractum rathanlae
o Extractum rhey
Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale
o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Ticiverol
o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
o Extractum rathanlae
o Extractum rhey
Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune
In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic, Cantastim, Imudon,
Polidin sunt preparate bacteriene cu actiuni precum:
o Cresterea rezistentei antiinfectioase
o Cresterea puterii fagocitare a PMN
o Cresterea valorii complementului seric
o Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului
o Cresterea IgG si IgA
o Stimularea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul
Vaccinarea in boala parodontala
Vaccin stafilococic
o Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular
o Ritm de administrare la 2-3 zile
o Concomitent se adm AB (local si general)
Cantastim extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa
o Actiune: stimulare a macrofagelor
o Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor
marg
o Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare
o Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani
realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt
legate de dificultatea de a prpara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai
19

191.
-

192.
-

193.
-

194.
-

195.
-

multe microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre
limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al
tesutului parodontal lezat arata existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate
ceea ce releva rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani
prepararea unui vaccin corpuscular din porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol.
Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate
din speciile bateroides in leziunile gingivale induse prin ligatura
Utilizarea laserului in parodontologie
Efecte biologice:
o Stimularea sintezei de ADN
o Activarea fagocitozei
o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
o Cresterea activitatii fibroblastilor
o Favorizarea schimburilor ionice
o Stimularea locala a dinamicii vasculare
o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
Domenii de utilizare
o Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces,
decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)
Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili
Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial
Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui act
minim de maticatie
Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare, cel mai bine prin infiltratie
Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie
Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici
Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce
tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.
o Se realizeaza in special la M inf
Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este
sectionata, iar radacina cu punga parodontala este extrasa
Amputarea radiculara se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase
o Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii
corono-radiculare, urmata de extractie
o Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor
o Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup
Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale
Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:
1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
2. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare
3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul
alveolar cu restaurarea aditionala
Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica
Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic
Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na
20

196.
-

197.
-

198.
-

199.

200.
-

201.
-

202.
-

Dezavantaje:
o Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase)
o Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale =
gingivectomie chimica
Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune
Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat, total
redresat si filtrat
Mod de actiune :
o Cauterizare pr-zisa
o Sectionarea tisulara
o Electrocoagulare
o Fulguratii
o electrodisecatie
Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de
medic in anumite limite
Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat
Prevenirea sangerarii in camp uscat
Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
Se autosterilizeaza
Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata
Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar
Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala
1. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri
semnificative de la valorile normale
2. Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)
3. Efectuarea tratamentului antimicrobian
4. Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare
Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal
Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale
care au produs:
o Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
o Pungi parodontale adevarate
o Hiperplazii gingivale
o Defecte mucogingivale
Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal
Principala CI locala este legata de starea igienei bucale
Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei
chirurgicale de suprimare a continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos
antimicrobian
Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal
Leucemii acute
Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani
Hemofilia
Starile casectice din TBC, tumori maligne
21

Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala

Psihozele majore
203. Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal
Diabetul
Boala ADDISON
Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare
Epilepsia
PARKINSON
204. Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala
1. Instrumentar de consultatie si explorare
o Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN(pt masurarea adancimii pungii)
2. Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie
3. Instrumentar de incizie si sectionare
o Bisturie cu lama de unica folosinta
o Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX
o Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal
o Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 pt incizia marginala si aproximala si pt indepartarea
gingiei incizate
4. Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar
o Decolatoare mucozale si periostale
5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru modelarea
osului alveolar
o Instrum de detartraj subgingival
o Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa sau inelare
o Chiurete GRACEY
o Razuse sau pile
o Pense ciupitoare de os
o Daltite de os
o Freze preferabil de os LINDEMAN
6. Instrumentar de sutura
o Ace, de preferinta atraumatice
o Pense mentinatoare de ac
7. Instrumentar ajutator
o Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt
campuri, canule de aspiratie
8. Materiale:
Campuri chirurgicale
Comprese de tifon
Rulouri de vata
Bulete de vata
Anestezice
Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
Fire de sutura
Cimenturi chirurgicale
205. Microchirurgia parodontalala
Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3
obiective:
-

22

206.

207.
-

208.
-

209.
-

210.
-

o Iluminarea mai buna a campului operator

o Marirea imaginii campului operator
o Cresterea preciziei campului operator
Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura, micropense
Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal
1) Pregatirea campului operator
2) Anestezie
3) Accesul in zona de operat prin:
a. Acces direct
b. Incizie
c. Sectionare
d. Decolare
4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii in gingivoplastii
5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:
a. Chiuretajul pungii
b. Chiuretajul radacinii
c. Chiuretajul osos
6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic
7) Protectia plagii prin:
a. Mese supragingivale
b. Sutura
c. Cimenturi chirurgicale
Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare
Chiuretaj gingival si subgingival
Gingivectomia
Gingivectomia gingivo-plastica
Operatiile cu lambou
Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie
Chirurgia mucogingivala
Indicatiile chiuretajului gingival
Chiuretajul gingival este indicat in:
1) Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele
mai mici atingeri
2) Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false,
care nu cedeaza la tratament antimicrobian
Contraindicatiile chiuretajului gingival
Chiuretajul gingival este contraindicat in :
1) Gingivite alergice
2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos
Tehnica chiuretajului gingival
Instrumentarul principar chiurete fine de tip GRACEY
Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o
presiune moderata pe marginea gingivala si pe gingia fixa
Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei inflamate
Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%
Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment
chirurgical de protectie
Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al
eventualelor zone de cement dezgolit
23

211.

212.
-

213.
214.
-

215.
-

216.
-

217.
-

Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare

Indicatiile chiuretajului subgingival
1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
2) Pungi parodontale foarte adanci
3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin
accesibile prin crearea unui microlambou papilar
4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului
parodontal marginal
5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
6) Fistule apico-gingivale
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale
Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival
Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare
Contraindicatiile chiuretajului subgingival
1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj
Chiuretaj subgingival in camp inchis
Fara decolari gingivale
Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare
pentru accesul instrumentului la pungile parodontale
Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile
Chiuretaj subgingival in camp deschis
Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest
Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul
alveolar
Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subadiacent inflamat si necrozat
Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
In pungile parodontale se efectueaza
o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
o Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos
Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival
Protectia plagii se face diferentiat
o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese
interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara presiune
Mesele se scot la 24 h
o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar
Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
o In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie
Se mentine 3 zile
Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile
Indicatiile gingivectomiei
Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor
parodontale sau gingia hiperplaziata
Indicatii:
24

218.
-

219.
-

220.

221.
-

222.
-

1) Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi

chiuretat corespunzator
2) Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
3) Abcese parodontale marginale recidivante
4) Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat,
dilacerabil, friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival
5) Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale
6) Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si hormonala
7) Alungirea coroanei dentare
Instrumentar folosit in gingivectomie
Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN pt marcarea portiunilor cele mai declive
Bisturiu cu lama nr 15 pt incizie
Bisturiu KIRKLAND in zonele aprozimele incizia secundara
Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie
Instrumentul KIRKLAND
Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
Forfecute de plastie sau clesti de tesut modelarea fina a conturului gingiei
Contraindicatiile gingivectomiei
Gingivite alergice
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)
Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)
Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)
Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala
Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
o Igiena bucala defectuoasa
o Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica
o Implicarea furcatiilor la molari si PM
Tehnica gingivectomiei
1) Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau cu
pensa CRANE-KAPLAN (br neted se introduce in punga pensare -> punct hemoragic = incizie
1-2 mm sub)
2) Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 bisturiu la 45gr fata de pl orizontal
a. Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice
b. Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara
c. In zonele aproximale incizia secundara bisturiul KIRKLAND
d. Incizia secundara independent de incizia primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX
3) Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice
4) Detartraj minutios al radacinilor expuse
5) Chiuretajul radacinii
6) Indepartarea tesuturilor de granulatie
7) Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut
8) Toaleta plagii ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%
9) Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale
Protectia plagii dupa gingivectomie
Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale
Cim cu eugenol pot da reactii alergice
Cimenturi chirurgicale
Ciment fara eugenol-cel mai utilizat
25

o Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina

o Se intareste in 10-15 minute
o Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed
Alte cimenturi chirurgicale:
o Ciment chirurgical cu oxid de Zn
o Cianoacrilati sub forma lichida se intarest in 5-10 secunde
o Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina
Cimenturile se mentin in medie o saptamana
Dupa primele 3 zile toaleta plagii se aplica din nou ciment
Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol
La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera
cimentul
223. Vindecarea plagii dupa gingivectomie
Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut, caracterizata prin
vasodilatatie si infiltrat leucocitar in corion
La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi:
o Superficial = necrotic
o Intermediat = bogat in leucocite
o Profund =fibrinos
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi in timp ce stratul necrozat
este eliminat treptat
La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu
Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii
224. Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice
= gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea morfologiei
functionale a conturului gingival prin proceduri plastice
Indicatii:
o Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica
o Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale
o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in
zonele vizibile, frontale
225. Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice
o Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica
o Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de
recidiva
226. Tehnica gingivectomiei gingivoplastice
Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura
Tehnica:
o Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata
Intrasulcular la nivelul marginii ginvicale libere
Extrasulcular pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza
papilelor
o Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
o Interdentar, incizia se completeaca cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de
plastie
o Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost
o Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice, ramolite
26

227.
-

228.
-

229.
-

230.

231.

232.
-

233.

o Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la

periostul subadiacent, pentru a nu permite migrarea acesteia
o Protejare cu mese iodoformate
o Firele se scot la 7-8 zile
o Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator
Clasificarea operatiilor cu lambou
In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
o Reflectat in intregime
o Partial reflectat
In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
o Mucozal
o Mucoperiostal
In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
o Apical
o Lateral
o Coronar
In raport cu gradul de extindere al lamboului
o Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
o Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd
Avantajele operatiilor cu lambou
Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale
Dezavantajele operatiilor cu lambou
Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze
Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului
subadiacent
Indicatiile operatiilor cu lambou
1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea
mucogingiv
2) Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
3) Pungi parodontale osoase
4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
7) Interventii de regenerare tisulara ghidata
8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
9) Recidive dupa chiuretaj subgingival
Contraindicatiile operatiilor cu lambou
1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
2) Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab
vascularizata
Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou
Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si protectiei
plagii prin sutura
Tehnica operatiilor cu lambou
27

1) Incizie orizontala in bizou intern pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de

marginea gingivala libera
2) 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave
3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu
perfora mucoperiostul
4) Hemostaza dupa decolarea lamboului prin tamponament
5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se
face cu instrumente de detartraj (gheara, chiurete, pense
6) Indepartarea tartrului subgingival restant
7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale
8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale
9) Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si
conjunctiv cu chiurete GRACEY
10) Controlul osului alveolar restant
11) Hemostaza
12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii
peretilor alveolari distrusi prin resorbtie osoasa
14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de
regenerare tisulara gradata
15) Protectia plagii prin sutura
234. Incizia in operatiile cu lambou
Incizia orizontala
o In bizou intern
o Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea gingivala libera
o Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau 15c
Incizia verticala
o Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale
o Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte, de o parte si de alta a zonei
bolnave de operat
235. Sutura in operatiile cu lambou
Rolurile suturii
o Reduce sangerarea postoperatorie
o Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila
o Reduce durerile postoperatorii
o Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale
o Favorizeaza vindecarea
Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice
Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal
Sutura poate fi:
o Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit
o In lasou pt a mentine un lambou unic repozitionat
o Continua similara celei in lasou
o De plapumar cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile
lambourilor, iesind la suprafata inainte de acestea.
236. Operatia cu lambou partial reflectat
Avantaje
28

o Dilacerari tisulare reduse

o Dislocari de os minime
o Traumatism alveolar redus
o Reacolare gingivala buna
o Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
o Aspect fizionomic mai bun
Dezavantaje:
o Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala
Indicatii:
o Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
Tehnica:
1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de
aceasta pe versantul oral
2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
3) A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se
excizeaza tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete
incizate initial
4) In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj,
chiuretaj radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.
237. Operatia cu lambou mucozal
Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet
Interventia se practica pt:
o Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si
predispun la retractie gingivala
o Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal repozitionat apical
238. Operatia cu lambou repozitionat apical
Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare a
pungilor parodontale
Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor
radiculare descoperite
Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular
desfiintarea pungilor parodontale palatinale:
o Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si
excizarea peretilor
o A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
o Se chiureteaza
o Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala
239. Operatia cu lambou deplasat coronar
Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s`au produs retractii gingivale
cu pungi parodontale
In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a la mandibula
Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu adic
citric sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de
sac vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului.
29

240. Chirurgia osoasa alveolara

- Interventii de rezectie si modelare osoasa ostectomii si osteoplastii se realizeaza in
o Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul
oaselor maxilare
o Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar
o Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar
o Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
- Intercventii de restaurare a osului alveolar
o Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie
ajutatoare, terapeutica.
o 2 directii de tratament:
Fara utilizarea unui material aditional
Prin tratament de aditie
241. Grefele osoase
- Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
o Reducerea adancimii pungilor parodontale
o Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte
o Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
o Inaltarea nivelului de os alveolar restant
- Clasificare:
o Grefe de origine umana
Grefe osoase autogene sau autologe umane
Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa
extractii, os medular recoltat din zona tuberozitatii
Din afara CB: fragmente de os iliac
Grefe osoase alogene sau omologe umane
os iliac
Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)
o Materiale sintetice inlocuitoare de os
Materiale sintetice aloplastice
Hidroxiapatite neporoase
Hidroxiapatite poroase
Beta tricalciu fosfat
Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si
Alte materiale utilizate in terapia de aditie
Sulfatul de Ca
Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
Colagen
Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier
242. Materiale de aditie in chirurgia parodontala
- Interpore200
- Synthograft
- Frialit
- Allotropat 50
- Permagraft
- Biovitroceramica
30

243. Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale

- Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de
stimulare a restructurarii conjunctive desmozomale
o Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal
bariere mecanice, unele cu valoare biologica, si care conduc la regenerarea gingivoparodontala
244. Rolul membranelor in chirurgia parodontala
- Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal
- Sunt de 2 feluri:
o Resorbabile
o Neresorbabile
- Se utilizeaza in :
o Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III
o Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)
o Incongruente dento-alveolare cu inghesuire
o Resorbtii osoase orizontale
245. Tipuri de membrane in chirurgia parodontala
- Membrane neresorbabile
o Membrane din politetrafluoroetilena expandata
o Cauciuc de diga
- Membrane resorbabile
o De colagen
o Acid polilactic
o Acid poliglicolic
o Dura mater liofilizata
246. Operatia cu lambou deplasat lateral
- Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati
- Tehnica:
o Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea
subtire dinspre aceasta zona
o Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi
in intregime zona de retractie
o Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa
alveolara
o Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical
247. Biovitroceramica in chirurgia parodontala
- Folosita la noi sub forma produsului PAW-1
- Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor de fluor care conduc la formarea de fluor-hidroxiapatita
- Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0,5-3,5mm) sau ca membrana resorbabila
- Adera de osul natural : fizic sau chimic
248. Chirurgia mucogingivala
- Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor parodontale
sau ca interventii de sine statatoare
- Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt:
o Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa, redusa de obicei,
prin bride cu insertie inalta (frecvent in zona C)
o Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei
de gingie fixa, dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare
31

249.
-

250.
-

251.
-

252.
-

253.
-

254.

o Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu retractie

gingivala
o Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 246)
Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala
Ingrijirile postoperatorii se refera la :
o Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator
o Igiena zonei operate si a intregii CB
o Reluarea progresiva a masticatiei
o Controlul plagii la 24 de ore
o Controlul final al plagii suturate sau protejate
o Controale periodice
Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici
Coroana de invelis acrilica
o Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:
Adaptare necorespunzatoare
Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)
Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare
o Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii
parodontopati
o Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice
Coroanele de invelis metalice
o Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare in
punti stabilizatoare
o Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti se poate favoriza descimentarea coroanelor
o Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm
o Coroana de invelis din 2 bucati nu este recomandata ca elem de agregare in punti
Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati
Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii
fiziologice
Corpul de punte:
o Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat
o Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:
La maxilar reducerea latimii dinspre vestibular
La mandibula reducerea latimii dinspre lingual
o Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati
In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama de protectia parodontiului
marginal prin:
o Decoletare in zona gingivala
o Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare
Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati
Urmareste:
o Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara)
o Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici
o Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal)
o Imobilizari
Principii de imobilizare
32

1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate
din masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu
mobilitate normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
3) Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta
amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)
4) Principiul biologic corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a
sistemului de imobilizare in cavitatea bucala
255. Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati
- Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
- Din cauza curburii arcadelor dentare, directia principala de solicitare la fortele transversale novice
variaza dupa pozitia dintilor. In acest sens exista 3 situatii
o INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar sunt deplasati de fortele din
plan sagital
o PM si M suporta fortele in plan sagital, dar sunt deplasat de fortele care actioneaza in plan
frontal (v-o)
o C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la 45o fata de planul sagital sau
frontal
- Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe, deplasarea va fi impiedicata si anulata de
rezistenta opusa de celalalt grup, care va fi sustinut de grupul precedent
256. Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici
- Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare
in CB
a) Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala
Imobiliz sa nu ofere zone de retentie
Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire trebuie evitata plasarea in pct de
contact
Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatiul este liber
prin retractia papilei
b) Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de leziuni, si sa se realizeze cu
minime de substanta dentara
c) Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale
d) Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
e) Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente
f) Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB
257. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile
- Sistemele mobile
o avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de necesitate,pot oferi perioade de
odihna,se igienizeaza usor,se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul purtarii,se
pot combina cu o proteza mobila.
o
dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere microtraumatisme repetate,solicitari
nefiziologice la inserare si dezinserare->cresterea mobilitatii dentare.
- Sistemele fixe
o avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor paraaxiale nocive,repartizarea
echilibrata a solicitarilor la nivelul tuturor dd. imobilizati,integritate biologica
superioara(preferata de bolnavi)
33

258.
-

259.
-

260.
-

o dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita eforturi clinice si de lab.,materiale cu

inalte calitati mecano-chimice,pret de cost ridicat
Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici
Pt. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd. parodiontotici trebuie luate in
considerare urmatoarele: starea organului pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd.,sistemul de
imobilizare preconizat.
Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm. cazuri:
o pulpa dent. cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de vitalitate;
o procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase;
o pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical;
o dd. cu volum coronar mic (I inf.)
o dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale;
o modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de vitalitate;
o cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a mobilitatii dent. dupa extirpari ca
tratam. al cariilor complicate la alti dd.
Clasificarea sistemelor de imobilizare
Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a. Imobilizare temporara
b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare extracoronara
b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
c. Imobilizare pericoronara
3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare prin sisteme fixe
b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile
c. Imobilizare prin sisteme demontabile
4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor
dd lipsa si din acest punct de vedere se cunosc:
a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica
b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica
5) In functie de starea pulpei dentare
a. Imobilizare efectuata pe dd vitali
b. Imobilizare efectuata pe dd devitali
6) In functie de modalitatea de realizare
a. Realizate in cabinet
b. Realizate cu ajutorul laboratorului
7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare
a. Imobilizari bidentare si pluridentare
b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
8) In functie de suportul imobilizarii
a. Dento-dentara
b. Dento-maxilara
Imobilizarea temporara
Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili, parodontotici, prin sisteme
cu caracter tranzitor, care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale
Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice
34

- Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni

- Imobilizarea temp poate fi:
o Continua cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare
o Discontinua cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de
despovarare)
o Provizorie de scurta durata asigura dd asupra carora se fac interv scurte (detartraj,
slefuiri)
o Semipermanenta de lunga durata
261. Legaturile nemetalice de imobilizare
- Nemetalice: fir de matase, mase plastice
- Usor de realizat, fizionomice
- Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
- Pot fi aplicate numai pe dd frontali
- Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna)
262. Ligaturile metalice de imobilizare
- Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5 -6 luni) reprezinta un mijloc
terapeutic important, in special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal
- Dd frontali mandibulari beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma
- Dd laterali improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor
- Sunt realizate in principal in 3 variante:
o Ligatura in 8 (sau hipocratica)
o Ligatura in scara
o Ligatura cojocareasca
263. Imobilizarea prin ligatura de sarma in 8
- Instrumentar:
o sarma de vipla de =0,25 mm
o 2 pense hemostatice
o foarfece de sarma.
- Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. Frontali
- Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de contact si incizal de
cingulum
- in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C
- Capatul celalalt al sarmei,fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica
- Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa,iar capatul fix este
angajat in acelasi mod,dar in sens invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma.
- Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna,la extremitatea fetei V
- nodul se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi
- Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei
sonde.
264. Imobilizarea prin ligatura de sarma in scara
- Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si
succesiv pe fetele O si V ale dd., intre cingulum si incizal.
- Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm.,se indoaie in ac de par, se introduc interdentar (anse
interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale.
- Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila interdentara,
dupa ce au fost sectionate la o distanta de 2-3 mm. de firul principal V.
265. Ligatura cojocareasca
- Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal, de la C
la C
35

Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa, dupa care va inconjura firul O si
va iesi V prin acelasi spatiu interdentar dintre C si IL
- In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere
(D,V,M)
- De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.
266. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice
Dd. frontali:
o se creaza santuri retentive (freza con invers) in medie a fetei O.Cu / fara devitalizare,in functie
de volumul coronar.
o In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni (=0,8-1 mm)
pe toata lungimea santului,rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).
o Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.
Dd. laterali:
o se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari, e nevoie ca materialul
compozit sa suporte solicitarile).
o Solidarizarea unuia/mai multor dd. laterali mobili, dar obligatoriu flancati de dd. ferm implantati.
Ex.: la niv. M1 se realizeaza o cavitate MOD, la niv. M 2 si PM1 se realizeaza o cavitate
OM respectiv OD.
Se obtureaza cavitatile verticale, in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu
partea plana pe peretele pulpar,dupa care se obtureaza cavitatile orizontale continuu,fara
separarea dd. si cu respectarea morfologie ocluzale.
267. imobilizarea cu materiale compozite
Sina/atela de imobilizare din mat. compozite auto/fotopolimerizabile:pt imobilizarea temp. de lunga
durata (6-12 luni) pe fata L a frontalilor inf.
Etape:
o Izolare
o demineralizare pe fetele O si proximale ale dd.
o aplicarea materialului compozit care va forma o atela-sina de 4 mm. latime si 2-3 mm. grosime
pe fata O,cu prelungiri pe fetele proximale (invizibile pe fetele V).
268. Atele acrilice duble, vestibulo-orale de imobilizare
Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic. si intarite la acest niv. cu sarma de vipla.
Se realiz. cel mai bine pe model/ in cabinet cu acrilat auto, sub forma unei gutiere ext. pana la nivelul
ecuatorului dd.
Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala, atela de contentie.
Avantaje:realiz. rapida, rigida.
Dezavantaje: in zona frontala sup. produce blocaje,chiar in oc. psalidodonta; produce mici traumatisme
la inserare/dezinserare; favorizeaza retentia alim. si inflam. gingivale.
269. Imobilizari cu anse de sarma in U intracoronar si intraradicular
Se realizeaza bi- si pluridentar,dupa devitalizarea dd.
Metoda este indicata in special pt. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm implantat sau chiar de
intregul grup frontal.
270. Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice
Mijloace fixe,cu ajutorul laboratorului:
o cor. acrilice unite intre ele;
o cor. metalice totale/partiale unite;
o cor. semifizionomice / de substitutie unite;
o punti stabilizatoare;
36

271. Aparatul sina de imobilizare MAMLOCK

Utilizat pt. frontalii devitali;
Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un
corp comun.
Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.
Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect fizionomic, integrare
biologica rapida, confort si siguranta functionala.
272. Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare
Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti mecanici, fizici , chimici sau
proceduri balneoterapeutice
Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe existenta in citoplasma cell
tinere a unor activatori biologici asemanatori hormonilor
Mecanisme de actiune:
o Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si
prin aport de acid hialuronic activeaza eliminarea metabolitilor intermediari
o Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
o Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic, restabilirea potentialului de membrana,
activeaza procesele anabolice (constructive) si reducerea celor catabolice (distructive)
o Stimuleaza mecanismele imune, responsabile de activarea formarii de AC si de citokine
273. Indicatiile bioterapiei de reactivare
o Parodontite agresive (juvenila, rapid progresiva) numai dupa tratament antimicrobian si eventual
chirurgical care au produs o ameliorare
o Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament medicamentos
o Parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru amelioare si vindecare
o Parodontita distrofica (mixta)
o Parodontopatii involutive
274. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala
Extracte de muguri dent. (fetus de vitel)
Extract de placenta, extract total de ochi
extract de corp vitros din camera post. a ochiului
extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin)
extract de namol sapropelic.
275. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala
Extract de germeni de porum produs Insadol
Extract de Aloe
276. Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica
Novocaina sau procaina cea mai utilizata
o Administrarea se face dupa testarea intradermica
277. Vitamino terapia in gingivite si parodontite
Vitamina A
o Mentine troficitatea epiteliala
o Drajeuri sau capsule moi 10.000 UI 1-2 / zi
Vitamina B1
o Normalizeaza metabolismul glucidic
o Actiune antinevritica, trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa
o 2 cpr 0,1 gr /zi asociate cu vit B6 1 dr/zi 14-21 de zile
Vitamina
C
37

o Rol in formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului vascular

o Cpr 0,250 g , 2-4 ori /zi 10 zile
Vitamina E
o 1-2 capsule 0,1 /zi
Paradenyl contine vit B1, C, D 1-2 drajeuri de 3 ori /zi 30 de zile
278. Masajul gingival
Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit`ul dentar
Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical spre coronar cu 2 degete
aplicate pe verantele V si O
Masajul se face cca 5-10 min zilnic, timp de o luna
Este contraindicat in zonele inflamate, abcese parodontale marginale
279. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice
Se folosesc:
o ape minerale sulfuroase (Govora, Calimanesti)
o Ape termale (Simleul Silvanei)
Actioneaza
mecanic, termic si chimic ( in special actiunea antiinflamatoare, keratolitica si keratoplastica
a ionului SO4-)
280. Tratamentul gingivitei cronice simple
Este produsa intotdeauna de placa bacteriana si influentata, dar nu cauzata de bolile generale
Tratamentul urmareste:
o Depistarea factorilor cauzali locali (placa) si favorizanti (tartru, obt in exces, coroane neadaptate)
o Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii
o Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena
o Debridare gingivala
o Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste abrazive si poate fi precedat de
tratament cu AB, pentru reducerea riscului de infectie
o Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea microulceratiilo
o Aplicarea dupa detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrobiene (antiseptice, astringente,
oxidante)
o Tratamentul bolilor generale asociate
281. Tratamentul gingivite cronice hiperplazice de cauza microbiana
Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei hipertrofice prin:
o Gingivectomie
o Gingivectomie gingivo-plastica
o Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
282. Tratamentul gingivitei pubertare
Indepartarea si prevenirea acumularii de placa
Debridare gingivala
Indepartarea tartrului supra si subgingival
Tratament antimicrobian
Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
283. Tratamentul gingivitei de sarcina
Indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta
Leziunile gingivale se trateza de regula conservativ (medicamentos si antimicrobian)
Hiperplaziile se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia
284. Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite
Trebuie evitate
38

o Rx
o Orice medicatie care traverseaza placenta si poate avea efect toxic
o Sedintele lungi, obositoare in pozitie sezanda
o Tratamenteile in trimestrul III
o Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere
285. Tratamenul hiperplaziilor leucemice
Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog, in urma unui tratament
de specialitate corespunzator
286. Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase
In formele cu ulceratii/suprainfectari tratam antimicrobian pana la disparitia fen acute
Tratam chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu obisnuit sau electric
Recidivele sunt frecvente
Tratament local: spalaturi cu sol antiseptice: cloramina, H2O2, extracte vegetale cu actiune
antibacteriana, solutii colutorii complexe cu AB
Tratam chirurgical: gingivectomie si chiuretak al tesutului de granulatie
287. Tratamenul gingivitelor descuamative
Tratament local:
o Igiena locala cu perii moi, netraumatizante
o Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa caldutza de 2-3 ori /zi
o Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi
Tratament general
o Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat
o In pemfigus: Metotrexat
o In sclerodermie: imunosupresoare
288. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice
Spalaturi bucale, efectuate des (din in de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului cu
cloramina 3%0
Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin sterede cu tampoane imbibate in H2O2
Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu ultrasunete)
Se aplica colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, AB, anestezice de contact
289. Tratamentul gingivostomatitei herpetice
Spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina 3%0, ceai de musetel, solutie Romazulan
Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale
Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%
Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D
Unguente cu AB: tetraciclina, Negamincin B
Medicatie antivirala Acyclovir
Vaccin antiherpetic
Rodilemid injectabil
290. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante
Spalaturi cu solutii slab antiseptice
Clatirea burii cu Romazulan, Ticiverol
Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30%
Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen, violet de gentiana
Paste sau geluri cu corticoizi
Pulverizatii cu spray Codecam
Aplicatii de colutorii cu AB
NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina
39

AB-in alterari ale starii generale

Corticoterapie, vitaminoterapie, antialergice, tranchilizante (diazepam)
291. Tratamentul gingivostomatitelor micotice
In formele acute:
o Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10%
o Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana zilnic timp de 7 zile
o Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)
In
formele
cronice:
o Amfotericina B AB puternic, dar toxic
292. Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila
Parodontita prepubertala
o Tratament antimicrobian
o Tratamentul bolii generale
Parodontita juvenila:
o Debridare gingivala, detartraj
o Tratament antimicrobian Augmentin, Metronidazol, Tetraciclina
o Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dd nerecuperabili
o Examinari periodice
293. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale
Debridare gingivala, detartraj
Tratament antimicrobian si antiinflamator k in gingivita simpla
Tratament chirurgical : chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false,
papilectomie, gingivectomie
Bioterapie de reactivare
294. Tratamentul parodontiei agresive, rapid progresiva
Debridare gingivala, detartraj
Tratament antimicrobian local si pe cale generala Amoxicilina, augmentin, metronidazol
Tratament chirurgical
Tratament de reechilibrare ocluzala
Bioterapie de reactivare
295. Tratamentul parodontitei distrofice (mixta)
Reducerea componentei inflamatorii bacteriene
Reducerea chirurgicala a pungilor
Reechilibrare ocluzala
Reducerea componentei distrofice printr`o bioterapie de reactivare
296. Tratamentul retractiilor gingivale
- retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/- pungi parod: grefa de tes. conjunctic; lambou
mucogingival deplasat spre coronar/lateral; regenerare tisulara ghidata.
- retractii constitutionale, de cauza mecanica, dupa unele interventii chirugicale: tehnici de periaj
vertical,dinspre gingie spre incizal/ocluzal cu periute moi; limitarea nr. de periaje pe zi,se mentine cel de
seara (obligatoriu) iar celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena; limitarea timpului de
periaj la 3-5 min. pt. ambele arcade; evitarea apelor de gura astringente; fol. produselor de bioreactivare
tisulara; proceduri balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.
297. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal
- Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta
- Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
- Instilatii cu pasta TM, sau o mesa afanata, imbimata in Protargol
- Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari, voluminoase sau localizate palatinal
-

40

298. Tratamentul hiperesteziei dentinare

- Indepartarea completa, zilnic, a placii
- Atingeri cu glicerina calda
- Aplicatii de cristale de clorura de Zn sub izolare, mentinute 2-3 minute
- Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub izolare
- Impregnari cu ferocianura de K
- Aplicarii de solutie clorura de Ca
- Aplicatii de formalina
- Floururi: de sodiu cu caolin si glicerina
- Paste de dd cu fluor
- Corticosterioizi locali
- Fulguratii cu aparatul de diametrie
299. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal
- Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
- Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
- Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
300. Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor
- Gradul 1:
o Debridare gingivala, detartraj
o Chiuretaj subgingival
o Gingivectomie
- Gradul 2:
o Chiuretaj subgingival
o Operatii cu lambou si terapie de aditie
o Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
- Gradul 3 si 4
o Chiuretaj subgingival in scop paliativ
o Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie rezultate incerte
o Premolarizare
o Amputatie radiculara
o extractie
301. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardivasculari
- Sedinte scurte de tratament
- Tratament antimicrobian cu AB
- Premedicatie cu anxioltice (Diazepam)
- Evitarea extractiilor multiple, traumatice, prelungite prin manopere sangerande mai ales la cei cu
medicatie anticoagulanta
- CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarct miocardic
- CI ultrasunete la cei cu stimulatoare
- Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare
302. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie
- Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia fracturilor de maxilar)
- Se recomanda in zonele ulcero-necrotice
o Spalaturi repetate la intervale scurte
o Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
o Aplicarii locale de trombina
o Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB
o In abcese parodontale -> AB pe cale generala, iar local manevre blande de evacuare a exudatului
41

o Se va evita periajul gingivodentar poate produce sangerari

303. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet
- Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici
- In cazul manoperelor simple (debridare, detartra, papilectomie) nu sunt necesare masuri deosebite de
precautie
- Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineatza
- In cazul tratam chirurigicale glucoza intravenos pt a evita instalarea unei hipoglicemii de stress
- Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie
- Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce leziuni cerebrale ireversibile
- Atitudinea de urgenta:
o Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat)
o Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar
o Daca si`a pierdut cunostinta glucoza 20 ml i.v.
o Se cheama servicul de salvare

42