Sunteți pe pagina 1din 63

Plan de afaceri:

Modernizarea si dotarea unei cladiri existente si infiintarea unei gradinite particulare in


Alba Iulia Gradinita A&M

Cuprinsul planului de afaceri


1.Sinteza planului de afaceri: pag.2
1.1. Datele societatii comerciale
1.2.Obiectivul
1.3. Misiunea
2. Datele de identificare ale agentului economic: pag. 2
3. Descrierea afacerii: pag. 3-4
3.1.Factori de risc
I.Factorii macroeconomici
II.Piata
III.Calitatea serviciilor
IV.Factorii interni
4. Definirea pietei: pag. 4-5
4.1. Aria geografic de acoperire a serviciului
4.2. Clieni poteniali
4.3. Analiza stadiului actual al pieei
4.4. Previzionarea creterii pieei
5. Descrierea serviciilor oferite: pag. 5-6
6. Planul de marketing: pag. 6-7
6.1.Punctele tari ale afacerii, avantaje fa de competitori
6.2.Politica de pre
6.3. Promovarea serviciului
7. Organizarea si managementul firmei: pag. 7-8
7.1.Organigrama firmei
8. Situatia economico-financiara a firmei: pag. 8-9
9. Anexe
I. A.R.A.C.I.P.
II. Contract de comodat- spatiu
III. Plan cladire
IV. Fise de post echipa
V. C.V. uri echipa
VI. Registrul de riscuri

Motto:
,,Educaia este ceea ce rmne dupa ce ai uitat tot ceea ce ai nvat
Albert Einstein

1)Sinteza planului de afaceri


1.1.

Datele societii comerciale:

Denumirea societatii comerciale: S.C. A&M SRL-D


Societatea comercial din punct de vedere a formei este Societate cu rspundere
limitatdebutant SRL D
Denumirea gradinitei: Gradinita A&M
Adresa: Str. Horea, Closca si Crisan nr. 10
Loc: Alba Iulia jud. Alba
Tel: 0258-233654
Web: www.a&a.edu.ro
Mail: gradinita.a&a@gmail.com
Logo:

prezentare idee
Cod CAEN 8510 include invatamantul prescolar (invatamantul ce precede primul nivel)
capital social: 200 lei (20 pri)
sediul social: localitateaAlba-Iulia, judeul Alba, Str. Horea, Closca si Crisan nr. 10
Grdinia isi propune a fi o firm de servicii care dorete s promoveze pe pia servicii de
educaie precolar, adresndu-se familiilor cu posibiliti materiale medii i care acord un
timp mai mare serviciului (carierei).
Infiintarea unei gradinite private este dificila, pentru ca implica pe de o parte un proces
complicat de autorizare si respectarea multor cerinte, si pe de alta parte, un nivel important de
responsabilitate, centrul acestei activitati fiind copilul.
Pasii de urmat pentru deschiderea unei gradinite private sunt destul de anevoiosi,
procedura durand mai mult de un an si jumatate. Procedura implica procurarea unui spatiu
adecvat acestui tip de activitate, dotarea spatiului pentru gradinita si intocmirea dosarului
pentru autorizatie care va fi depus la ARACIP, institutie aflata in subordinea Ministerului
Educatiei siCulturii, pentru programarea vizitei de evaluare.
2

Este foarte important ca spatiul sa aiba cel putin doua intrari-iesiri (una principalareceptia/holul de primire si una secundara, pentru scoaterea copiilor in curte).
Atat cladirea, cat si curtea, trebuie sa corespunda anumitor cerinte ale Ministerului Educatiei ARACIP, Ministerului Sanatatii - Sanepid si Ministerului de Interne - Pompieri.
In ceea ce priveste amenajarea spatiului, aceasta trebuie realizata pentru a corespunde
numarului de grupe ce urmeaza a functiona, precum si numarului de copii care vor fi intr-o
grupa.
De retinut faptul ca marimea incaperilor decide numarul de copii - este nevoie de 6
metri cubi de aer pentru un copil si asta chiar este foarte important pentru comisia ARACIP,
care verifica la fata locului capacitatea incaperilor.
Institutia trebuie sa aiba un cabinet medical, bucatarie proprie, grupuri sanitare pentru copii si
pentru personal amenajate separat, toate sa corespunda normelor Sanepid.
Se considera suficient o toaleta si o chiuveta la un numar de 10 copii.
In primii pasi intra si angajarea pesonalului, care trebuie sa corespunda atat cerintelor Aracip,
cat si celor ale Sanepid.
Pentru directorul gradinitei si pentru educatori se cer anumite studii si experienta in domeniu,
iar asistenta medicala si bucatarul trebuie sa aiba calificarile cerute pentru posturile pe care le
detin. Dosarele acestora sunt verificate riguros de cate comisia Aracip.
Dosarul cu toate reglementarile si cerintele in vigoare necesare pentru obtinerea autorizatiei
de functionare de la Ministerul Educatiei si Cercetarii se gaseste la ARACIP (Anexa 1)
Acreditarea se obtine in doua etape. Prima este autorizarea de functionare provizorie
care constituie actul de infiintare a unitatii de invatamant, iar a doua este acreditarea, pentru
care se depune documentatia la ARACIP la cel mult doi ani de la absolvirea primei
promotii/primului ciclu de scolarizare a unitatii de invatamant autorizate.
Printre documentele necesare in raportul de evaluare interna la obtinerea autorizatiei
de functionare provizorie se numara: proiectul privind dezvoltarea, pe termen mediu 3-5 ani, a
unitatii de invatamant, oferta educationala, acte privind spatiile de invatamant si baza
materiala, precum si regimul de detinere al acestora, lista dotarilor disponibile, proiectul de
regulament intern al unitatii de invatamant etc.
Pentru acreditare, raportul de evaluare interna trebuie sa cuprinda documente precum:
studiu diagnostic privind stadiul de dezvoltare a unitatii de invatamant preuniversitar, precum
si eficienta interna si externa a unitatii de invatamant, pe ultimul ciclu de invatamant, noul
proiect de dezvoltare institutionala, in baza diagnozei realizate si prin comparatie cu proiectul
initial, realizat pe termen de 5 ani, planurile operationale pe ultimii 3 ani, care sa cuprinda si
evaluarea atingerii obiectivelor propuse, oferta educationala pentru anul scolar in
curs/urmator, dupa caz, lista obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe aflate in proprietatea
unitatii de invatamant, certificatul de atestare fiscala etc.
Dupa acreditare, organizatiile furnizoare de educatie se supun procedurii de evaluare
periodica. La inceput, gradinita nu este de sine statatoare, ea trebuie sa fie sustinuta financiar
de catre un ONG sau un SRL. De abia dupa trecerea unui numar de 3 ani de la obtinerea
autorizarii, comisia, dupa o noua reevaluare, acorda acreditarea gradinitei care de la data
obtinerii acreditarii se poate desprinde de societatea care a sprijinit-o.

Infiintarea si functionarea unei unitati particulare de invatamant,


furnizoare de educatie,
presupune indeplinirea unui set de formalitati la diverse institutii ale
statului roman, pentru
3

asigurarea atat a standardelor de calitate solicitate de lege, cat si


indeplinirea cumulativa a
prevederilor legale in acest sens privind infiintarea.
Prezentarea etapelor pentru deschiderea efectiva a unei gradinite
particulare:
O gradinita particulara poate imbraca fie forma unei societati comerciale
inregistrata la
Registrul Comertului, fie a unei fundatii sau asociatii non-profit.
O asociatie/fundatie ia nastere prin hotarare judecatoreasca a Judecatoriei
in a carei raza
teritoriala se va infiinta gradinita.
O conditie elementara pentru ca o asociatie/fundatie sa poata fi
gradinita/scoala, este ca
aceasta sa fie una non-profit.
Astfel, se va constitui societatea comerciala ca societate cu raspundere
limitata la Registrul
Comertului sau se vor face demersurile necesare pentru a constitui o
asociatie sau fundatie la
Administratia Financiara unde se doreste sediul gradinitei/scolii, cu singura
conditie ca
aceasta sa fie non-profit.
Algoritmul infiintarii unei asociatii/fundatii este urmatorul:
Cunoasterea legislatiei pt. asociaii si fundatii
Hotrrea infiintarii asociaiei/fundatiei
Intocmirea actului de constituire si a statutului
Stabilirea Fondatorilor si a responsabilitilor
Stabilirea sediului si a cenzorului
Contactarea judectorului responsabil cu asociaiile si fundaiile
Depunerea cererii pt. obinerea rezervrii de denumire la Ministerul de
Justitie
Ridicarea adeverinei pt. obinerea rezervrii de denumire.
Constituirea patrimoniului iniial crearea contului bancar, extras cont
bancar Semnarea si legalizarea la notar/avocat a actelor
Obinerea Cazierelor fiscale pentru membri conducerii si a copiilor cartii
de identitate
Adresarea cererii la judector, depunerea dosarului
Inscrierea Fundatiei la organele fiscale/financiare
Un pas important este obtinerea autorizatiei sanitare, obtinutain baza
urmatoarelor
formalitati:
* cerere adresata Directiei Judetene de Sanatate Publica
* dosar tehnic, care va cuprinde avizul sanitar
* dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitara
* declaratie pe proprie raspundere referitoare la asigurarea conformarii la
conditiile igienicosanitare
Ulterior constituirii societatii, respectiv asociatiei/fundatiei, urmeaza a se
declansa procedura
4

de obtinere a autorizatiei provizorie de functionare de la Agentia Romana


de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, conform mentiunilor
urmatoare.
Obtinerea autorizatiei si acreditarii de la ministerul educatiei:
Ulterior constituirii asociatiei sau fundatiei la Judecatoria in a carei raza
teritoriala isi va avea
sediul gradinita/scoala, urmeaza efectuarea procedurilor de obtinere a
acreditarii de la Agentia
Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar ARACIP.
In cunostinta de cauza si verificand toate optiunile s-a optat pentru forma
juridica SRL-D.
Componenta imobiliara
Specialistii in domeniul imobiliar le recomanda clientilor care cauta un spatiu pentru
dezvoltarea unei gradinite sa se orienteze in functie de cati copii vor gazdui in acel spatiu.
Managerul gradinitei, ec. ing. Alexandra Burz detine in proprietate (contract de vanzare
cumparare nr 15/ 21.05.2014) o vila P+1 (adresa de mai sus), cu multa lumina naturala,
incaperi decomandate si finisaje potrivite unei gradinite. La finisarea interioara s-a acordat
multa atentie sigurantei - treptele sa previna derapajul, mana curenta sa fie trainica etc.
(Contractul de comodat in Anexa)

1.2.

Obiectivul

Obiectul de activitate l reprezint ngrijirea i educarea copiilor de varst precolar, n


vederea dezvoltrii armonioase a personalitii acestora i pregtirea lor pentru urmtoarele
etape ale vieii.
Managerul Alexandra Burz, absolventa a modulului pedagogic de la UTCN, impreuna cu ing.
Ec. Mrginean Adriana, au gandit business-ul din perspectiva parintelui care isi va inscrie
copilul la gradinita respectiva. Astfel, ea are o orientare fata de client (copil si parinte), are o
buna capacitate de comunicare si consolidare a increderii, empatie, leadership, deoarece stie
exact ce isi doreste un parinte. Parintii doresc sa aiba un copil echilibrat, hranit sanatos, sa i se
dezvolte latura de comunicare, sa aiba contact cu o limba straina, sa se joace si sa invete in
acelasi timp, sa fie in siguranta si bine urmarit, cei care stau cu el sa nu fie agresivi sau
dominanti, dar sa-l deprinda cu regulile.
In opinia noastra, managerul unei gradinite trebuie sa fie atent la tot ceea ce inseamna igiena,
suport psihologic, personal calificat si aprobari legale. De asemenea, gradinita trebuie sa
asigure mai mult decat ceea ce ar putea asigura un hotel, si anume sa aiba si transport si sa
ofere parintilor increderea ca peste zi, atunci cand nu se pot ocupa de prichindei lor, acestia
sunt in siguranta.
5

1.3.Misiunea
Grdinia i stabilete ca misiune acoperirea unei nie de pia n zonele locuite de
tineret din Alba-Iulia unde nu exist instituii care s ofere astfel de servicii; n viitor
oragnizatia noastra are ca obiectiv extinderea activitii i n alte zone ale orasului unde se va
manifesta o cerere mai mare de astfel de servicii.
2)Datele de identificare ale agentului economic
Societatea comercial din punct de vedere a formei este
Societate cu rspundere limitat-Debutant SRL-D, infiintata in conformitate cu prevederile
ORDONANEI DE URGEN nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea nfiinrii i
dezvoltrii microntreprinderilor de ctre ntreprinztorii tineri Publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 103 din data de 9 februarie 2011.
capital social: 200 lei (20 pri)
sediul social: localitateaAlba-Iulia, judeul Alba
n cadrul Ministerului Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, prin Agenia pentru
Implementarea Proiectelor i Programelor pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii
(A.I.P.P.I.M.M), s-a lansat Programul pentru stimularea nfiinrii i dezvoltrii
microntreprinderilor de ctre ntreprinztorii tineri.
Prin acest program se acord faciliti pentru microntreprinderile nou-nfiinate, conduse de
ntreprinztori tineri, care desfoar pentru prima dat activitate economic, prin intermediul
unei societi cu rspundere limitat.
Practic, orice persoana fizica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii poate infiinta
o SRL- D:
- are capacitate juridic deplin de exerciiu
- are vrsta de pn la 35 de ani, mplinii cel mai trziu n ziua nregistrrii cererii de
nmatriculare a societii cu rspundere limitat n registrul comerului;
- anterior datei nmatriculrii societii n registrul comerului nu a mai fost acionar, asociat
sau membru al organelor de conducereale unei ntreprinderi constituite n Spaiul Economic
European;
-nfiineaz pentru prima dat o societate cu rspundere limitat n condiiile Legii nr.
31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
i ale prezentei ordonane de urgen;
Societatea astfel infiintata este obligatoriu o microintreprindere (platitoare de impozit pe
venit 3%) care functioneaza pe perioada nedeterminata.
SRL-D poate fi infiintata de cel putin un intreprinzator asociat unic sau maxim 5 asociati care
indeplinesc conditiile pentru a deveni intreprinzatori debutanti precizate mai sus.
6

Poate fi administrata de asociatul unic sau de unul sau mai multi administratori dintre asociati
Societatea comerciala debutanta are in obiectul de activitate doar 5 domenii de activitate
conform nomenclatorului CAEN dar printre aceste domenii nu pot fi : intermedieri financiare
i asigurri, tranzacii imobiliare, activiti de jocuri de noroc i pariuri, producie sau
comercializare de armament, muniii,explozibili, tutun, alcool, substane aflate sub control
naional, plante, substane i preparate stupefiante i psihotrope.
Daca ulterior infiintarii SRL-D doreste sa aleaga alte domenii de activitate, fiecare domeniu
nou ales va inlocui unul dintre cele alese initial as a fel incat sa ramana tot 5 domenii de
activitate pe care societatea sa le poata presta. Daca taxele de infiintare ale societatii nu se
platesc la infiintare, mentiunile ulterioare privind inlocuirea domeniilor de activitate sau a
asociatilor se platesc.
Rezervarea numelui societatii cu extensia SRL-D este deasemenea gratuita.
Deasemenea, taxele cu privire la lichidarea societatii de tip SRL-D se platesc.
Ulterior infiintarii obligatiile unei SRL-D sunt:
- s notifice n scris cu privire la nfiinare oficiul teritorial pentru ntreprinderi mici i mijlocii
i cooperaie (O.T.I.M.M.C.) al A.I.P.P.I.M.M. n a crui raz de competen i are sediul
social, n termen de cel mult 10 zile lucrtoare de la nregistrare, n vederea lurii n eviden.
- s angajeze cu contract de munc pe durat nedeterminat i s menin n activitate cel
puin un salariat chiar daca incepand cu 1 februarie calitatea de microintreprindere pentru un
SRL nu mai presupune angajarea a cel putin un salariat. Pentru SRL-D aceasta conditie este
inca necasara.
- daca SRL-D intentioneaza sa obtina fonduri europene nerambursabile in limita a 10.000
euro aceasta este obligata sa angajeze cu contract de munca cel putin 2 salariai de la
momentul obinerii facilitilor pn la pierderea calitii de microntreprindere aparinnd
intreprinztorului debutant. Nu este obligatoriu ca o SRL-D sa acceseze fondurile europene
dar are aceasta facilitate daca indeplineste conditiile necesare.
- s reinvesteasc anual cel puin 50% din profitul realizat n anul fiscal precedent.
- s depun la A.I.P.P.I.M.M. situaiile financiare semestriale i anuale, cu dovada nregistrrii
acestora la autoritile competente, precum i un raport semestrial de progres.
Microintreprinderea de tip SRL-D beneficiaza de urmatoarele facilitati:
- Scutirea de la plata contribuiilor de asigurri sociale datorate de angajatori, potrivit legii,
pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariai, angajai pe perioad
nedeterminat, insemnand ca SRL-D nu datoreaza doua contributii si anume CAS angajator
si fond de risc si accident. Restul contributiilor sunt aceleasi. Pentru fiecare salariat, scutirea
nu se acord pentru veniturile salariale lunare care depesc cuantumul ctigului salarial
7

mediu brut pe economie din anul anterior. Operarea declaratiei 112 se face prin alegerea
scutirilor la plata din sectiunea B si prin alegerea de pe prima pagina a declaratiei a optiunii
fond de risc si accident NU. Dupa operare se revine la prima pagina si se apasa butonul
Adauga/Actualizeaza creante. Ulterior acestei operatiuni contributia CAS angajator si fond
de risc si accident vor disparea din declaratie.
Observatie: Din nefericire formularul 010 care se va intocmi cu ocazia angajarii primului
salariat, moment de la care societatea devine platitoare de contributii, nu are optiune pentru
plata CAS asigurat si angajator ca sa puteti alege de acolo ca doriti sa fiti platitor doar pentru
CAS asigurat. Din aceasta cauza se poate intampla sa primiti notificari privind faptul ca v-ati
inregistrat ca platitor si de CAS angajator si in urma transmiterii declaratiei 112 aceasta
contributie nu apare in fisa deloc. Aceasta situatie se poate remedia la administratia financiara
de pe raza caruia apartine sediul social. Alta solutie deocamdata nu exista. Puteti in schimb sa
nu va intregistrati societatea ca platitoare de fond de risc si accident in declaratia 010.
- Scutirea de la plata taxelor pentru operaiunile de nmatriculare efectuate la oficiile
registrului comerului pentru nregistrarea microntreprinderii. Practic taxele ocazionate cu
infiintarea la Registrul Comertului a societatii de tip SRL-D nu se platesc.
- consiliere, instruire i sprijin din partea O.T.I.M.M.C. al A.I.P.P.I.M.M. n a crui raz de
competen i are sediul social prin aceasta intelegandu-se ca in incinta Registrului
Comertului exista un birou de consultanta care va ajuta in mod gratuit cu privire la redactarea
documentelor de infiintare.
Calitatea de microintreprindere debutant se pierde in urmatoarele situatii
- la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc 3 ani de la data inregistrarii
- in orice moment in care se constata ca societatea nu mai indeplineste conditiile obligatorii
- la data la care intreprinzatorul debutant decide incetarea activitatii
- cand a fost declansata procedura de insolventa
- in termen de 45 de zile lucrtoare de la data scadenei unei obligaii fiscale nendeplinite
- la data depunerii situaiei financiare semestriale sau anuale, dac cifra de afaceri pe anul n
curs a atins echivalentul n lei al sumei de 500.000 euro (la atingerea acestui prag,
microntreprinderea are obligaia de a notifica n scris, cel mai trziu pn la sfritul lunii
urmtoare, oficiul registrului comerului n acrui raz teritorial se afl sediul su social).
n termen de cel mult 45 de zile lucrtoare de la pierderea calitii de microntreprindere
aparinnd ntreprinztorului debutant, societatea comercial respectiv are obligaia s
procedeze la schimbarea denumirii din SRL-D in SRL.
n situaia cesionrii prilor sociale de ctre ntreprinztorul debutant, acordarea facilitilor
continu dac cesionarul ndeplinete condiiile prevzutela art. 2 i depune declaraia pe
8

propria rspundere la A.I.P.P.I.M.M. n termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii


cesionrii. n caz contrar, facilitile se consider necuvenite i se recupereaz conform
procedurilor stabilite.
n situaia n care microntreprinderea aparinnd ntreprinztorului debutant este supus
reorganizrii prin fuziune sau divizare, acordarea facilitilor continu n aceleai condiii,
dac asociatul unic sau fiecare asociat al noii microntreprinderi ndeplinete condiiile
prevzute la art. 2 i persoana juridicrezultat ndeplinete condiiile prevzute la art. 3, iar
declaraiile
necesare
se
depun la A.I.P.P.I.M.M., n termen de cel mult 15 zile lucrtoare de la data nmatriculrii n
registrul comerului a noii persoane juridice. n caz contrar, facilitile se consider
necuvenite i se recupereaz.
Facilitile se recupereaz i n cazul n care cifra de afaceri nsumat apersoanelor juridice
rezultate n urma reorganizrii depete echivalentul n lei a 500.000 euro la data nregistrrii
fuziunii sau divizrii.

3. Descrierea afacerii
Scurt descriere a viziunii si a misiunii
Oamenii sunt din ce n ce mai ocupai. n acelai timp fiecare dorete s ofere
maximum familiei. Au crescut exigenele referitoare la pregtirea copiilor. Oamenii sunt din
ce n ce mai dispui s plteasc pentru un serviciu de educaie de calitate, n care copilului s
i se urmreasc evoluia, s fie testat i s fie tratat individual. Acestea sunt premisele din plan
social care creeaz n plan economic premisele dezvoltrii sectorului de grdinie private.
Fiind vorba de copii, prinii sunt preocupai n primul rnd de condiiile de igien i calitatea
produselor alimentare servite copiilor. De aceea o mare parte din investiia pentru o grdini
privat trebuie concentrat n amenajarea grdiniei i n utilarea acesteia. Nu este suficient
ns s existe condiiile, dac nu exist educatori bine pregtii, care s aplice o metodologie
modern. O parte din investiii trebuie s fie orientate spre achiziia de jocuri, cri, etc. De
asemenea colaborarea cu un psiholog care s-i testeze pe copii este o investiie care trebuie
luat n calcul.
In proiectarea afacerii au fost identificate urmatoarele surse de risc:
I.Factorii macroeconomici
II.Piata
III.Calitatea serviciilor
IV.Factori interni
I.Factorii macroeconomicireprezinta influenta pe care parametrii economicigenerali, mediul
de afaceri si legislatia o pot avea asupra afacerii. Dinpreviziunile economice pentru anii 2014
si 2015, desi se preconizeaza ocrestere economica scazuta, oscilatiile inflatiei si a regimului
taxelor nu vorinfluentanegativ afacerea din urmatoarele motive:
-Se estimeaza o continuare a investitiilor in educatia si formarea copilului,la un nivel mult mai
ridicat anilor precedenti;
9

-firma va avea o strategie de guerila fata de concurenta in ideea de a atrageclienti deja


existentirespectiv acapararea pietei deja formate prinfurnizarea unui serviciu premium.
-Serviciile firmei sunt servicii de prima necesitate in dezvoltarea siformarea copiilor.
II.Piata, reprezinta un risc relativ scazut pornind de la premizaca firma vine inintampinarea
unei nevoi neacoperite.
III.Calitatea serviciilor, poate reprezenta un risc in masura in care firma nu va tinepasul la
nivelmondial cu inovarea in privinta serviciilor oferite.Totusi,consideram ca acest risc este
scazut datorita faptului cafirma acorda o atentiespeciala calitatii serviciului oferit.
IV.Riscul,factorilor internieste legat in principal de personal si de capacitateamanageriala a
initiatorilor firmei. Numarul redus de persoane programatepentru gestiunea si dezvoltarea
afacerii, denota un riscredus legat de personalsi o capacitate de adaptare ridicata la situatii de
criza.
4.Definirea pietei
4.1 Aria geografic de acoperire a serviciului
Firma i va incepe activitatea n orasul Alba-Iulia, cu dorina de extindere nTransilvania
dupa primii doi ani de activitate.Constructia, proprietate, a fost ridicata avand ca destinatiegradinita de copii. Este astfel gradinita ce ofera copiilor spatial necesar pentru activitati
instructiv-educative, sportive,recreative, de odihna, etc.. Cadrul ambiental dispune de o dotare
moderna si atractiva.
4.2 Clieni poteniali
Persoane fizicese adreseaza familiilor cu posibiliti materiale medii i care acord un timp
mai mare serviciului (carierei).
4.3 Analiza stadiului actual al pieei-nevoi i tendine
Exist o nevoie acut a acesti servici. n judetul Alba gradinitele particulare sau de stat nu
acopera nevoia inpusa de natalitatea in proces de crestere, constatand ca gradinitele nu sunt
bine repartizate in muncipiul Alba Iulia.
4.4 Previzionarea creterii pieei
(se observa o schimbare de obiceiuri , Dac pn nu de mult copilul era ingrijit de bunici,
matusi, vecini, din lipsa banilor dintr-o obisnuinta perpetuata din generatie in generatie,
lucrurile incep sa se schimbe.
5. Descrierea serviciilor oferite
Echipa Grdiniei A&M le ofer copiilor n primul i n primul rnd educaie i cele
mai bune condiii de dezvoltare cognitiv-intelectual, psiho-afectiv si psiho-motric, ntr-un
mediu cald i primitor, respectnd cele mai nalte standarde.
Grdinia A&M ofer copiilor un program de educaie n limbile: romn, german ,
englez i optional, maghiar.
Pe tot parcursul unei zile, copiii nva n mod interactiv i plcut, obinuindu-se la
nceput cu melodicitatea i pronunia limbii, nvnd cuvinte din vocabularul de baz i apoi
fcnd primii pai n vorbirea limbii strine studiate.
10

Acumularea cunotinelor nu se produce doar prin lecii tipice de predare-nvare, ci i prin


metode interactive de stimulare care incurajeaz explorrile, ncercrile i experimentele, ca
experiene autonome de nvare.
De asemenea, Grdinia promoveaz alturi de micare, gimnastic i sport, importana unei
viei sntoase i echilibrate.
Momentul de micare i nviorare va fi nelipsit din grdinia noastr.
Activitile desfurate n grdinia noastr, promoveaz i stimuleaz dezvoltarea
intelectual, afectiv, social i fizic a fiecarui copil n parte, avndu-se n vedere atingerea
urmtoarelor finaliti ale educaiei timpurii:
Dezvoltarea liber, integral i armonioas a personalitii copilului, n funcie de
ritmul propriu i de trebuinele sale, sprijinind formarea autonom i creativ a acestuia;
Dezvoltarea capacitii de a interaciona cu ali copii, cu adulii i cu mediul, pentru a
dobndi cunotine, deprinderi, atitudini i conduite noi;
ncurajarea explorrilor, exerciiilor, ncercrilor i experimentrilor, ca modaliti
autonome de nvare;
Descoperirea de ctre fiecare copil, a propriei identiti i dezvoltarea unei imagini de
sine pozitive;
Sprijinirea copilului n achiziionarea de cunotine, capaciti i deprinderi necesare
acestuia la intrarea n coal i pe tot parcursul vieii;
Activitile desfurate n Grdinia A&M promoveaz implicarea copiilor n ct mai
multe activiti culturale i educative, alturi de echipa noastr de experi n educaie.
Pe lng programele tematice desfurate de Pate i de Crciun , urmrim s cretem copiii
n respect fa de natur si n iubire fa de lumea care ne nconjoar.
Copiii din Grdinia A&M vor nvaa despre importana colectrii hrtiei i a separrii
deeurilor. n acest fel, ei ii dezvolt creativitatea i ndemnarea, realiznd diverse activiti
cu materiale refolosibile i nva s protejeze mediul n care trim.
Resursele necesare ????
Preconizam activitati ECO - Din dragoste, pentru natur:
-Confecionarea unor jucrii ecologice;
-Jocuri cu jucrii ecologice;
-Activiti matematice cu material individual ecologic;
-Tablouri, folosindu-se materiale reciclabile, prin tehnica colajului;
-Mrioare din materiale reciclabile;
-Pictur pe sticl;
-Felicitri i obiecte decorative cu materiale reciclabile;
-Plantarea unor semine, flori i rsaduri cu legume;
-Plantarea unor pomi, mpreun cu prinii i educatorii;
-Ieiri, vizite i excursii n natur;

Principiul invatarii experientiale este principalul nostru obiectiv si drept urmare


organizam ori de cate ori este necesar iesiri in natura, spectacole, vizite la Zoo, plimbari
tematice, etc. Organizam de doua ori pe an serbari de evaluare a cunostintelor copiilor si
11

serbari interactive. De asemenea, nu trecem cu vederea evenimentele importante din viata


fiecarui copil si le sarbatorim cum se cuvine (zi de nastere, onomastica).
Gradinita organizeaza cursuri de limba germana intensivegermana prin poveste.
Gradinita desfasoara activitati optionale si cluburi incluse in taxa( limba engleza, limba
germana, clubul bunelor maniere, clubul arte plastice, clubul jocurilor distractive si de
miscare, clubul muzica vocala) si cu taxa (pian, Fun Science, karate, comunicare prin arta
teatrala, creatie si inteligenta emotionala,gimnastica sportive si elemente de dans,inot, tenis de
camp
Atu-uri:
Calitatea serviciilor reprezint cheia succesului acestei afaceri:
-Cursurile oferite
-Activitatile extra
-Pretul scazut avand in vedere faptul ca anumite costuri, gen chirie, la noi sunt inexistente
-Dotarile i ambianta creata in interiorul gradinitei precum si gradina acesteia reprezint un
pionierat pe piaa serviciilor educationale din Alba Iulia, ntruct nu exist n prezent n zona.
Grdinia A&M vine n ntmpinarea nevoilor prescolarilor, oferind un program
deosebit de educaie, n cele mai bune condiii, realizat prin metode moderne i interactive de
predare, n vederea dezvoltrii copilului ntr-o personalitate activ si creatoare, n
conformitate cu cerinele de baz ale societii i a potenialului su biopsihic i individual.
Grdinia A&M este locul n care se acord atenie, ngrijire i iubire, fiecrui copil.
Calitatea i profesionalismul, constituie elemente caracteristice ale ntregii activiti derulate
n grdini, precum i a relaiilor interumane, din cadrul instituiei noastre. Dezvoltarea
fizic, psihic, spiritual, social, afectiv, cognitiv i cultural a copiilor, reprezint pentru
noi o prioritate. Pe drumul formrii, vom cluzi n decursul timpului, copii din toate clasele
sociale, excluznd discriminarea de orice fel. Personalul specializat va pune n aplicare reguli
de etic, moral i deontologie profesional, oferindu-le copiilor o educaie complet,
plecnd de la premisa c grdinia reprezint un context favorabil pentru formarea individului
din punct de vedere moral, opernd cu concepte precum dreptate, echitate, buntate i adevr.
Grdinia va pune un accent deosebit pe comunicarea optim i n timp real cu prinii, zilnic
i cu ocazia edinelor de consiliere.
Grdinia noastr va lua parte n mod activ la viaa comunitii din Alba - Iulia, se va
implic n proiecte naionale i internationale, va organiza evenimente pentru copii,
transformnd perioada copilriei, ntr-o lume de basm, pentru cei mici.
Respectarea si insusirea regulilor este primordiala in educarea unui copil, deoarece il ajuta sasi asume responsabilitatea actiunilor lui, sa ii respecte pe ceilalti copii si obiectele acestora.
Gradinita A&M ofera un mediu cald si sigur, o atmosfera relaxanta si placuta, educatori
cu experienta in strategiile noi, moderne de predare-invatare a regulilor de viata si
comportament adecvat. Copilul este laudat, incurajat verbal, i se ofera recompense ca sa se
simta comfortabil si apreciat pentru eforturile, actiunile si realizarile lui pozitive.
Astfel copiii reusesc sa vina in contact direct cu lumea inconjuratoare prin metode
didactice conform programei in vigoare, cat si prin jocuri libere alese pe centre de activitate.
Reguli de comportament
12

inauntru mergem, afara alergam;

inauntru vorbim, afara strigam;

pun jucariile la loc;

nu radem de alti copii;

imi tin mainile si picioarele pentru mine;

ridic mana si nu intrerup cand cineva vorbeste;

folosesc cuvintele bitte, danke,please si thank you;

la masa stau la locul meu si mananc in liniste;

la masa mestec cu gura inchisa.

Program si taxe:
Educatie timpurie ( 2-3 ani )
Program normal 07:30-12:30 580 RON
Program prelungit 07:30-18:00 600 RON
Gradinita Nivel I ( 3-4 ani ) si ( 4-5 ani )
Program normal 07:30-12:30 580 RON
Program prelungit 07:30-18:00 600 RON
Gradinita Nivel II ( 5-6 ani) si ( 6-7 ani )
Program normal 07:30-12:30 580 RON
Program prelungit 07:30-18:00 600 RON
Inscrieri:
Completarea dosarului de inscriere necesita urmatoarele acte:
1. formular de inscriere ( disponibil la sediul gradinitei)
2. copie dupa certificatul de nastere al copilului
3. copie dupa cartea de identitate a parintilor / tutorelui legal
4. aviz epidemiologic de intrare in colectivitate eliberat de la medicul de familie
5. dovada de vaccinare de la medicul de familie
6. exudat faringian
7. examen coproparazitologic
8. fisa de evaluare de la gradinita frecventata anterior (daca este cazul)
Curriculum
Grdinia A&M asigur un program educaional ce cuprinde ariile curriculare ale programei
Ministerului Educaiei i Cercetrii, adaptat la nevoile i abilitile fiecarui copil.
Tipurile de activiti ntlnite n grdini sunt activiti pe domenii experieniale, activiti
liber-alese, activiti de dezvoltare personal.
13

De asemenea, promovm i susinem conceptul de dezvoltare global a copilului, prin


accentuarea importanei Domeniilor Experientiale.
Fiecare Domeniu Experienial se mpletete armonios cu cellalt, ajutndu-i pe copii s i
dezvolte personalitatea.
Activitile din Curriculumul Naional sunt desfurate n mod integrat, n concordan cu
tema sptmnii si cu planificarea anual, ajutnd la realizarea obiectivelor programei pentru
urmtoarele domenii:

Domeniul Limba si Comunicare Urmrete educarea limbajului i a comunicrii orale,


prin exerciii de vocabular, poezii, memorizri, poveti, povestiri, ghicitori, lectura
educatoarei, lectur dupa imagini i diverse jocuri didactice.

Domeniul tiine Activitile au rol de iniiere matematic i de cunoatere a mediului,


prin experimente, observri n natur, jocuri didactice, problematizri i discuii de grup.

Domeniul Estetic i Creativ Ajut copiii s-i descopere simul estetic liber-creator,
cuprinznd activiti muzicale, exerciii de ritm i de educare a auzului, precum si activiti de
desen, pictur i modelaj.

Domeniul Psihomotric Dezvolt motricitatea copiilor, ndemnarea, spiritul de echip


si de competiie, favoriznd dezvoltarea fizic armonioas a acestora.

Domeniul Om i Societate Urmrete educarea prin activiti moral-civice, dezvoltarea


deprinderilor practice si gospodreti, educarea unui comportament ecologic i dezvoltarea
abilitilor practice.
Jocul este activitatea fundamental a copilului, pe care se sprijin rutinele, tranziiile i
activitile de nvare. Prin urmare, jocul influeneaz ntreaga conduit a copilului i
prefigureaz personalitatea n plin formare a acestuia. Aadar, mijlocul principal de realizare
a procesului instructiv-educativ n anteprecolaritate i n precolaritate este jocul (ca joc
liber, dirijat sau didactic).
Jocurile i activitile didactice alese i ajut pe copii s socializeze n mod progresiv i s se
iniieze n cunoaterea lumii fizice, a matematicii, a limbajului i a mediului cultural cruia i
aparin.
Aceste activiti se desfoar pe grupuri mici, n perechi sau n mod individual iar reuita
realizrii jocurilor, depinde n mare msur de modul n care este organizat mediul
educaional.
Activitatile liber alese stimuleaz copilul ajutndu-l s se orienteze. n cadrul activitilor
desfurate n sala de grup, educatoarea acorda o atenie deosebit organizrii spaiului pe
centre :

Biblioteca, Colul csuei/Joc de rol, Construcii, tiin, Arte.


Organizarea acestor centre, se face n funcie de nivelul de vrst al copiilor i de tematica
sptamnii, copiii avnd posibilitatea s aleag centrul preferat.
Activitati extrascolare:
Vizite la Grdina Zoologic, la Grdina Botanic, la Muzee etc.

Plimbri n parcuri;

Drumeii i excursii;

Serbri i activiti culturale;

Carnaval;

Expozitii i bazare;

Vizionarea filmelor i pieselor de teatru pentru copii;

Parteneriate cu coli, cu comunitatea local i cu alte instituii;

Parteneriate internaionale cu Austria, Germania si Australia;

Workshopuri pentru copii i prini;

Participarea la diverse concursuri naionale i evenimente interjudeene pentru copii;


14


Organizarea i participarea la evenimente caritabile n parteneriat cu diverse instituii
din comunitatea local si din Bucureti.
Program si adaptare
Cu litera ,, A incepem alfabetul, cu acomodarea primii pasi in viata. In Gradinita ,, A&M
acomodarea copilului se face treptat si in stransa colaborare cu parintii. Copilul trebuie sa aiba
incredere si sa isi formeze o atitudine pozitiva, sa vina cu drag si sa se simta protejat.
Impreuna cu parintii, si in functie de personalitatea copilului, se stabileste un program
personal si individual de acomodare.
Copiii trebuie tratati cu o atentie speciala, cu multa rabdare si afectiune deoarece pentru
majoritatea este prima intalnire cu un mediu nou complet diferit de cel familial. Ei trebuie sa
socializeze in prima etapa cu educatoarea, apoi cu ceilalti copii din grupa si gradinita. Este un
proces care necesita timp si o buna comunicare intre familie si institutie.
Programul zilnic
7.30 - 8.30 - Jocuri si activitati la libera alegere
8.30 - 9.00 - Primirea copiilor pe centre de activitate
9.00 - 9.15 - Gimnastica de dimineata si dans
9.15 - 9.45 - Micul dejun
9.45 - 10.00 Activitati de igiena
10.00- 10.30 - Cercul de dimineata - Morgenkreis- Circle time10.30-10.45- Jocuri de miscare
11.00- 11.30- Activitati pe domenii experientiale
11.30- 12.30- Activitati in aer liber
12.30-13.00- Masa de pranz
13.00-15.30- Odihna
15.30- 16:00 - Gustare
16.00- 17.00 - Activitate didactica optionala
17:00-18:00- Activitate recreativa
Orarul zilnic - In functie de tematica saptamanii, se stabileste orarul fiecarei zilei.
Educatoarea grupei este coorodonata de catre directorul educativ, cu specializare in Germania,
in alegerea tematicii, planificarea lectiei si obtinerea performantei. In fiecare zi au loc
activitati de invatare din cadrul domeniului limba si comunicare, domeniului estetic- creativ,
domeniului stiinte, domeniului psiho-motric, domeniului om si societate.
Educatie pentru semeni si mediu - pe langa programele umanitare desfasurate de Paste si
Craciun , urmarim sa crestem copiii in respect fata de natura si iubire pentru lumea care ne
inconjoara. Copiii din Gradinita ,, A&M vor invata despre importanta colectarii hartiei si
separarea deseurilor. Isi vor dezvolta creativitatea si indemanarea desfasurand diverse
activitati cu materiale refolosibile si vor invata sa protejeze mediul in care traim.
Activitatile desfasurate in Gradinita ,, A&M vor promova si stimula dezvoltarea intelectuala,
afectiva, sociala si fizica a fiecarui copil in parte.
Echipa
Implicarea in cat mai multe activitati culturale educative si cuprinzatoare va fi facuta de
echipa noastra de experti in educatie. Adultii si educatorii sunt piloni activ implicati in
procesul de educare al copiilor. Ei reprezinta primul model pe care copiii il urmeaza,
15

conturandu-le personalitatea si sustinandu-i in dobandirea aptitudinilor. Parteneriatul dintre


cadrele didactice si parinti este un element cheie in munca noastra. In Gradinita ,, A&M se
pune in mod deosebit accentul pe munca in echipa, pe stransa colaborare intre cadrele
didactice si pe mentinerea unei relatii roditoare si benefice dezvoltarii copilului. Echipa din
Gradinita A&M va fi cuprinde personal tanar, plin de engergie, iubire si devotament fata de
munca depusa. Personalul selectat este specializat, calificat si cu experienta in domeniul
educatiei
Relatia familie Comunitate Gradinita
Punctul de baza in munca noastra este stabilirea unei relatii de comunicare cu parintii.
Colaborarea dintre institutia noastra si parinti este esentiala. De asemenea Gradinita se
implica in proiecte nationale si internationale, ia parte activ la viata comunitatii din Alba Iulia, organizeaza evenimente pentru copii si parinti si transforma perioada copilariei intr-o
lume de basm pentru cei mici.
In Gradinita A&M fiecare luna aduce cel putin un eveniment deosebit la care sunt invitate
toate grupele sa participe, iar la planificarea activitatilor se tine cont de varsta copiilor si
limba de predare a grupei.
Activitati de educatie nonformala preconizate:
,, Waldtiere auf Weltreise este un proiect ce va fi desfasurat in parteneriat cu Instutul
Goethe din Bucuresti si Institutul Goethe din Melbourne, Australia. Vom fi singura
gradinita din Romania care va participa la acest proiect.
,, Lumea dinozaurilor . In cadrul proiectului vom participa la o expozitie de dinozauri
.
,, Saptamana painii In cadrul acestui proiect vom afla mai multe despre cum se
produce paine, vizitand o fabrica de paine .
Participarea la concursul de dans,, Dansul stelutelor avizat de catre Inspectoratul
Scolar Alba.
Eveniment de caritate ,, Targ de primavara organizat in parteneriat cu HARIBO
ROMANIA si Mini Golf in centrul comercial ,, Alba Mall
Parteneriat cu scoala Colegiul National ,, Horea, Closca si Crisan ,, Gradinita,
izvor al prieteniei
Parteneriat cu scoala Colegiul National ,, Horea, Closca si Crisan ,, Obiceiuri si
traditii romanesti

Carnavalul animalelor
Serbari de Craciun, 8 Martie , sfarsit de an scolar
Jocuri si concursuri de 1 iunie
Workshop de creatie ,, Magic Easter Eggs - Atelier de creatie cu parintii
Festival de toamna ,, Povestea dovleacului
Spectacol de improvizatie cu parinti si copii
Piese de teatru in fiecare luna
16

Asistenta medicala
Asistenta medicala a Gradinitei A&M este asigurata de medicul specialist pediatru
angajat D-na Dr. Felecan Maria Liana. Pentru prevenirea eventualelor imbolnaviri se
efectueaza zilnic un triaj epidemiologic la fiecare grupa. In situatia in care copilul prezinta
semne clinice de boala se fac recomandari de tratament sau se indruma copilul spre un
serviciu de specialitate la nevoie ( nu se permite intrarea acestuia in colectivul gradinitei). In
cadrul examenului de bilant al starii de sanatate ( in urma controlului periodic) este apreciata
dezvoltarea fizica a copilului. Prin colaborarea medic-educatoare se urmareste o apreciere cat
mai atenta a dezvoltarii neuro-psihomotorii individuale si a limbajului copiilor. Deoarece
copiii, la fel ca adultii, au personalitati calitati si nevoi diferite, observarea si analiza constanta
a comportamentului fiecarui copil, permite atat descoperirea cat si fructificarea punctelor forte
favorizand dezvoltarea armonioasa pe termen lung al copilului. Deoarece etapa prescolara
este cea in care se invata si se consolideaza deprinderile de igiena, este foarte importanta
supravegherea atenta a modului in care se respecta igiena individuala a copiilor in timpul
spalarii si la servirea mesei. Lectiile practice oferite copiilor despre felul in care pot sa isi
pastreze sanatatea: calirea organismului (aer, soare) alimente sanatoase, igiena, comportament
in colectivitate au un impact deosebit asupra copiilor.
Meniul
Meniul este asigurat de firma de catering Best Food SRL, informatii la www.bestfood.com
Din grija pentru copiii, din dorinta ca ei sa fie intotdeauna ingrijiti foarte bine si sa aiba parte
de cea mai buna mancare cand sunt la gradinita am ales cea mai buna firma de catering,
specializata in prepararea hranei pentru copii, care sunt cei mai pretentiosi clienti in materie
de mancare. Din dorinta de a le oferi ceva gustos, ceva estetic si ceva sanatos, Best Food
foloseste cele mai bune, cele mai proaspete si naturale ingrediente. Produsele nu contin
niciun fel de conservant si sunt in conformitate cu ultimele norme legislative.
Meniurile stabilite sunt in conformitate cu urmatoarele reglementari:
Calculul valorilor nutritive este conform cu Ordinul nr. 1563/12.09.2008
Ordin nr. 1563/12.09.2008
Lista alimentelor nerecomandate precolarilor i colarilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 651 din 15/09/2008
Vazand Referatul de aprobare al Autoritatii de Sanatate Publica si al Inspectiei Sanitare de
Stat din cadrul Ministerului Sanatatii Publice nr. E.N. 9.562 din 12 septembrie 2008, avand in
vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de
invatamant preuniversitar, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii Publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul sanatatii publice emite urmatorul ordin:
Art. 1 (1) Se aproba Lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor, prevazuta in
anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.
(2) In incinta unitatilor de invatamant este interzisa comercializarea produselor care se
incadreaza in criteriile si limitele prevazute in lista din anexa nr. 1.
Art. 2 Se aproba principiile care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si
adolescenti, prevazute in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 3 Se aproba necesarul zilnic de calorii, substante nutritive si elemente minerale pentru
copii si adolescenti, prevazute in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 4 Se aproba echivalentele alimentare, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de
alimente pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti, datele orientative privind valoarea
calorica a alimentelor si caracteristicile nutritionale ale grupelor alimentare utilizate pentru
alcatuirea meniurilor la copii si adolescenti (cantitati comerciale bruto), prevazute in anexa nr.
4, care face parte integranta din prezentul ordin.
17

Art. 5 Se aproba piramida alimentara pentru nutritia copiilor si adolescentilor, in functie de


necesarul caloric, grupele de alimente si grupa de varsta, prevazuta in anexa nr. 5, care face
parte integranta din prezentul ordin.
Art. 6 Pentru ducerea la indeplinire a art. 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie
sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar, se vor respecta prevederile Ordinului
ministrului sanatatii nr. 1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile
pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor, cu modificarile ulterioare, precum
si dispozitiile prezentului ordin.
Art. 7 Operatorii economici care distribuie si/sau comercializeaza alimente in incinta
unitatilor de invatamant trebuie sa faca dovada compozitiei alimentelor prin eticheta,
specificatii de la producator sau buletine de analiza.
Art. 8 Structurile din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, autoritatile de sanatate publica
judetene si a municipiului Bucuresti si inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului
Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin si vor controla respectarea lor.
Art. 9 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
PRINCIPIILE care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescent
1. Caracteristici in alimentatia copilului
a) Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.
b) Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala,
evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.
2. Principii in alimentatia copilului
Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii
de baza, si anume:
a) asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile de
alimente din toate grupele si subgrupele alimentare
b) asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai
mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu
un continut crescut de grasimi si adaos de zahar
c) consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport
scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de
colectivitati
1. Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de
copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate,
specificului activitatii si anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse
in anexele nr. 3 si 4, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate.
De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10%
din ratia energetica zilnica.
3. In alcatuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa
in anexa nr. 5.
a) Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii
recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.
b) O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau
folosind ca unitate de masura ceasca.
c) In cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se
stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta,
sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite (de
exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu
18

derivate lactate; in schimb, se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de
pranz nu se vor servi felurile 1 si 2 preponderent cu glucide din cereale, de
exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).
5. Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect
excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de
fasole cu iaurt sau cu compot).
6. Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau
la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau
prajite.
7. Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si
adaugare de legume frunze in supe si ciorbe.
8. Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp.
4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine,
cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, carne, pui, peste si oua.
b) Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c) Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.
d) Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari
formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu
fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.
e) Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei
de mancare.
f) Cantitatea de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o modalitate practica de
stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i
servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g) Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta
interes.
5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:
a) sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere;
b) sa asigure un aport corespunzator de proteine/zi, prin consumul de carne, oua, produse
lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,
c) sa asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vaca, pasare si
porc, legumele inclusiv fasole si alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze
verzi;
d) gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime;
e) sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei.
Anexa nr. 2 - ECHIVALENTELE ALIMENTARE, necesarul estimativ zilnic al diferitelor
grupe de alimente pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti, datele orientative privind
valoarea calorica a alimentelor si caracteristicile nutritionale ale grupelor alimentare utilizate
pentru alcatuirea meniurilor la copii si adolescenti (cantitati comerciale bruto)
Art. 1 Pentru aprecierea cantitatilor de alimente consumate in medie pe zi de un copil, se va
realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioada de 10 zile
lucratoare (in doua saptamani consecutive) in lunile februarie, mai si octombrie. Cantitatile
din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor imparti la numarul total de
consumatori din cele 10 zile, obtinandu-se ratia medie pe copil, care se va compara cu ratiile
recomandate din tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente
pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti".
Art. 2 Continutul alimentelor in calorii si in anumite substante nutritive (proteine, lipide si
glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compozitia alimentelor, rezultatele
19

obtinute comparandu-se cu necesarul zilnic consemnat in anexa nr. 3 "Necesarul zilnic de


calorii, substante nutritive si elemente minerale pentru copii si adolescenti".
Art. 3 Se permite depasirea ratiilor recomandate cu pana la 20% la lapte si produse lactate,
carne si preparate din carne, peste, legume si fructe. La copiii anteprescolari si prescolari nu
se recomanda untura, ca grasime animala, ci numai untul sau smantana.
Art. 4 In cresele cu orar de zi si in gradinitele cu orar prelungit ratiile realizate trebuie sa
reprezinte 75-80% din ratiile recomandate in tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al
diferitelor grupe de alimente pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti".
Art. 5 Pentru calcularea meniurilor se vor folosi urmatoarele echivalente alimentare:
a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspat;
b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspat;
c) 100 g cascaval = 700 ml lapte proaspat;
d) 100 g branza telemea de vaca = 550 ml lapte proaspat;
e) 100 g branza telemea de oi = 450 ml lapte proaspat;
f) 100 g branza proaspata de vaca = 400 ml lapte proaspat;
g) 100 g cas = la fel ca la branza telemea;
h) 100 g mezeluri = 125 g carne;
i) 100 g specialitati din carne (sunca de Praga, muschi file, muschi tiganesc, ceafa, pastrama
etc.) = 135 g carne;
j) 100 g smantana = 40 g unt;
k) 100 g paine neagra = 71 g faina;
l) 100 g paine semialba (intermediara) = 73 g faina;
m) 100 g paine alba = 76 g faina;
n) 100 g paste fainoase (inclusiv biscuiti fara crema) = 100 g faina;
o) 100 g malai, orez, gris = 100 g faina;
p) 100 g compot = 15 g zahar;
q) 100 g dulceata = 70 g zahar;
r) 100 g gem, peltea, marmelada = 40 g zahar;
s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahar;
t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahar;
u) 100 g bomboane = 90 g zahar;
v) 100 g miere = 80 g zahar;
w) 100 g ciocolata = 50 g zahar si 30 g grasime vegetala;
x) 100 g bulion sau pasta de rosii = 600 g patlagele rosii (tomate);
y) 100 g suc de rosii = 135 g tomate;
z) 100 g varza acra = 130 g varza cruda;
aa) 100 g muraturi = 125 g legume crude;
bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;
cc) 100 g morcovi deshidratati =1.700 g morcovi cruzi;
dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.
Legea 123/27.05.2008
Legea nr. 123/27.05.2008
Pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 02/06/2008
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I
Definitii
Art. 1. In sensul prezentei legi, prin alimentatie sanatoasa se intelege acel mod de alimentatie
dovedit stiintific a fi optim cresterii, dezvoltarii si mentinerii starii de sanatate a copiilor si
adolescentilor in colectivitati.
20

Art. 2. In cuprinsul dispozitiilor prezentei legi, sub denumirea aliment nerecomandat


prescolarilor si scolarilor se intelege un aliment cu un aport substantial de compusi cu efect
daunator sanatatii, ca grasimi, sare, zahar, indulcitori, aditivi alimentari, in detrimentul
compusilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale.
Art. 3. In sensul prezentei legi, prin colectivitati se intelege toate unitatile de invatamant
preuniversitar de stat si particulare, inclusiv centrele de vacanta, unitati ce asigura servicii
similare, cresele si unitatile destinate gazduirii elevilor dupa terminarea programului scolar.
Art. 4. Unitatile care asigura prepararea si distribuirea alimentelor catre colectivitatile
prevazute la art. 3 sunt obligate sa respecte prevederile prezentei legi.
CAPITOLUL II
Principii si norme de baza
Art. 5. In cadrul general al asigurarii bunastarii cetatenilor, statul recunoaste importanta
deosebita a sanatatii populatiei.
Art. 6. Deprinderea de catre cetateni a unei alimentatii sanatoase este o componenta majora a
sanatatii publice.
Art. 7. Prezenta lege afirma rolul statului, al societatii civile si al cetatenilor in promovarea
unei alimentatii sanatoase in randul tinerei generatii.
Art. 8. Dreptul societatii civile si al cetatenilor de a se implica in elaborarea strategiilor si
metodologiilor prezentei legi este garantat.
CAPITOLUL III
Reglementari principale
Art. 9. Institutiile abilitate ale statului intocmesc, actualizeaza si difuzeaza lista alimentelor
nerecomandate prescolarilor si scolarilor, dupa cum urmeaza:
a) Ministerul Sanatatii Publice intocmeste si actualizeaza lista alimentelor nerecomandate
prescolarilor si scolarilor, conform recomandarilor specialistilor in nutritie;
b) inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti preiau lista prevazuta la lit. a) si
o comunicatuturor unitatilor de invatamant, mai putin creselor;
c) creselor li se comunica lista direct de catre Ministerul Sanatatii Publice.
Art. 10. In incinta unitatilor de invatamant sunt interzise prepararea, comercializarea si
distribuirea oricaror alimente continute in lista prevazuta la art. 9 lit. a).
Art. 11. Meniurile servite in cantinele sau locatiile asimilate cu cantinele din colectivitati sunt
avizate de catre personalul medical si aprobate de catre conducatorul unitatii.
CAPITOLUL IV
Reglementari suplimentare
Art. 12. Campaniile de promovare a alimentatiei sanatoase in colectivitati se deruleaza cu
acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si cu respectarea prevederilor
legislatiei in vigoare.
Art. 13. Programele scolare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului vor
cuprinde teme privind formarea unui comportament alimentar sanatos la copii si adolescenti.
Art. 14. Programele de formare si perfectionare a cadrelor din invatamantul prescolar, scolar,
gimnazial si liceal vor contine notiuni cu caracter stiintific privitoare la alimentatia sanatoasa
si promovarea acesteia prin activitatea de invatamant.
CAPITOLUL V
Sesizarea, constatarea si sanctionarea incalcarilor legii
Art. 15. Constatarea incalcarilor prezentei legi si aplicarea sanctiunilor se fac de catre
Inspectia Sanitara de Stat din cadrul Ministerului Sanatatii Publice.
Art. 16. Constituie contraventii incalcarea dispozitiilor art. 9-12 si se sanctioneaza conform
reglementarilor in vigoare.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 17. Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
21

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si


ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
Toate preparatele sunt ambalate si transportate in conditii de maxima igiena.
Zilnic, toate preparatele sunt insotite de Declaratia de conformitate intocmita conform legii.
Bucatarii alcatuiesc saptamanal meniuri diverse, bazandu-se pe notiunile de calitate, cantitate
si prospetime. In spiritul pastrarii unei planete mai curate, Best Food incurajeaza reciclarea
materialelor refolosibile si reducerea risipei.

Meniu saptamanal varianta 1


Ziua

Ora

Denumire produs

Gramaj

Calorii

Lapte

150ml

73

70gr

170

200ml

120

Pulp de pui la tav

75gr

200

Pilaf de orez

150gr

190

Chifl

40gr

110

Mar

1buc

30

150ml

73

Unt

10gr

60

unc pui

50gr

150

Ardei

30gr

40

Paine

60gr

150

Sup de pui cu tieei

200ml

120

Chiftelue marinate

70/70gr

280

Mic Dejun
Fulgi cereale
Sup crema de legume
Luni
Pranz

Supliment
Marti

Lapte

Mic Dejun

Pranz

22

Piure cartofi

150gr

160

Chifla

40gr

110

Prajitura de casa

70gr

200

150ml

80

Unt

10gr

60

Cascaval

50gr

230

Ardei

30gr

40

Paine

60gr

150

200ml

220

Piept de pui natur

70gr

95

Piure de spanac

150gr

40

Chifla

40gr

110

Banana

1buc

50

150ml

73

70gr

190

Ciorba de pui a la grec

200ml

220

Pulpe pui cu sos de legume

75/50gr

270

Cartofi natur

150gr

140

Chifla

40gr

110

Supliment

Prajitura de casa

70gr

200

Mic Dejun

Cacao cu lapte

150ml

90

10gr

60

Supliment

Ceai cu lamaie

Mic Dejun

Miercuri
Ciorba de perisoare

Pranz

Supliment

Lapte
Mic dejun
Cereale musli

Joi
Pranz

Vineri

Unt
23

Ou fiert tare

30gr

100

Sunca

30gr

80

Paine

60gr

150

200ml

210

Peste pane

75gr

250

Orez cu legume

150gr

200

Chifla

40gr

110

Iaurt 70gr

1 buc

80

Denumire produs

Gramaj

Calorii

Lapte

150ml

73

Unt

10gr

60

Cascaval

50gr

230

Ardei

30gr

40

Paine

60gr

150

Supa de chimen cu crutoane

200ml

120

Ciulama de pui

70/70gr

200

Paste fainoase

125gr

180

Chifla

40gr

110

Supliment

Banane

1buc

30

Mic Dejun

Lapte

150ml

73

Ciorba de vacuta

Pranz

Supliment

Meniu saptamanal varianta 2


Ziua

Ora

Mic Dejun

Luni

Pranz

Marti

24

Cereale musli

50gr

180

200ml

120

Snitel de pui

70gr

95

Legume asortate

150gr

80

Chifla

40gr

110

Prajitura de casa

70gr

200

150ml

80

Unt

10gr

60

Ou fiert

30gr

100

Sunca

30gr

80

Paine

60gr

150

200ml

150

Piept de pui

70gr

90

Mazare sote

150gr

80

Chifla

40gr

110

Iaurt 70gr

1buc

80

150ml

90

Unt

10gr

60

Miere

30gr

80

Paine

60gr

150

200ml

220

70/30gr

250

150gr

150

Supa de morcovi cu orez

Pranz

Supliment

Ceai cu lamaie

Mic Dejun

Miercuri
Ciorba de pui cu zdrente

Pranz

Supliment
Joi

Cacao cu lapte

Mic Dejun

Pranz

Ciorba de cartofi cu carne de


porc
Pulpa de porc la tava
Cartofi taranesti
25

Supliment
Mic Dejun

Vineri

Chifla

40gr

110

Pere

1 buc

50

200ml

270

Ciorba de legume

200ml

200

Papricas de pui

70/50gr

250

Galuste

120gr

150

Chifla

40gr

110

Prajitura de casa

70gr

200

Orez cu lapte, gem si


scortisoara

Pranz

Supliment

Pret meniu compus din pranz si supliment 9 lei /zi /persoana

Pret meniu compus din mic dejun 2 lei /zi /persoana

Meniul este orientativ , la cerere se pot crea si alte variante agreate si de parinti

Transportul si ambalajele sunt incluse in pret.

Informatii suplimentare la telefon 0723-697381, 0258-435085

6.Planul de marketing
6.1.Punctele tari ale afacerii, avantaje fa de competitori
Organizarea de activitati interesante si educative in afara spatiului gradinitei
Oferim la alegere cursuri de limbi straine
Un spatiu de joaca in gradina gradinitei, special amenajat, ideal pentru copii
program scurt sau prelungit
Oportunitati pentru puncte tari si puncta slabe
6.2.Politica de pre
26

Firma doreste sa practice preuri care ofer un raport optim calitate/pret. Strategiapreurilor
noastreeste una flexibil, care permite acordarea de discount-uri clienilorfideli, dar fr mari
oscilaii,innd cont demodificrile ce pot surveni ntre cererea ioferta de pe pia. Totodat
se au nvedere costurile de prestare ale serviciilor n cele maibune condiii astfel nct
calitatea s nu fie afectat.
6.3.Promovarea serviciului
Promovarea serviciilor si produselor noastre se va realiza n principal prin
distribuireamaterialelorpublicitare (pliante, brosuri), prin canale electronice si un in ultimul
randrecomandarile clientului multumit. Firma va beneficia de un website, care va promova
pepia,imaginea iprodcele firmei. Website-ul va oferi informaii utile tuturor celorinteresai
i va permite o transmitere direct ctre clieni a ofertelor noastre, oferind idatele de contact
n vedereaunei comunicri directe cu clienii sau potenialii notriclieni. Recomandrile
clienilor,multumiti de serviciile noastre, vor determina noiclieni. Am adoptat aceast
strategie dedistribuie a serviciilor deoarece ea asigur ocretere lent, dar susinuta a cifrei de
afaceri, i mentine o profitabilitate ridicata
7. Organizarea si managementul firmei
7.1.Organigrama firmei
Organigrama firmei cuprinde:
departamentul financiar-contabil,
departamentul administrativ,
departamentul educational
si departamentul de marketing
fiecare fiind coordonate de ctre
un director, cu specializare pe domeniul pe care activeaz.
Managementul firmei este asigurat de directorul general, care este iadministratorul firmei.
Dep.financiar-contabil este incredinat unei firme specializate.
Pentru inceput in departamentul de Marketing se poate incepe cu o singura persoana. Un alt
departament important al firmei este dep. educational, cel mai vast departament.

27

Ec. Ing. Burz


Alexandra
Manager
general
Dep.
Financiarcontabil
Externalizat

Ec. ing.
Marginean
Adriana
Dep.
Administrativ

Aprovizionare
gradinita

Igiena si
curatenie
10 persoane

Firma Catering
Alba Iulia

Dep.
Educational

Dep.
Marketing

12 profesori

1 persoana

12
supraveghetori

Profesori
externi

8. Situatia economico-financiara a firmei

Investitiile nu se fac doar in faza initiala. Pe parcursul derularii activitatii se investesc bani
pentru intretinerea cladirii, plata personalului, achizitionarea de noi jucarii, echipamente si
material didactic. Aceste sume pot ajunge la circa 10.000 de lei lunar
28

ANEXE
A.R.A.C.I.P.
Ce este A.R.A.C.I.P.?
Instituie public de interes naional, n subordinea Ministerului Educaiei i Cercetrii, cu
personalitate juridic i cu buget propriu de venituri i cheltuieli, nfiinat prin Ordonana de
urgen a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitii educaiei, aprobat prin Legea nr.
87/2006.
Care este misiunea ARACIP?
A.R.A.C.I.P. realizeaz:

evaluarea extern a calitii educaiei oferite de instituiile de nvmnt


preuniversitar i de alte organizaii furnizoare de educaie;

autorizarea, acreditarea i evaluarea periodic a unitilor de nvmnt preuniversitar.

Care sunt activitile ARACIP?

realizeaz activitatea de evaluare i acreditare a furnizorilor de educaie din


nvmntul preuniversitar;

efectueaz, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaiei i cercetrii,


evaluarea calitii educaiei din nvmntul preuniversitar;

realizeaz, mpreun cu inspectoratele colare i direciile de resort din Ministerului


Educaiei i Cercetrii activitatea de monitorizare i control al calitii;
29

efectueaz, cel puin o dat la 3 ani, evaluarea organizaiilor furnizoare de educaie


acreditate;

propune Ministerului Educatiei i Cercetrii nfiinarea i acreditarea, prin ordin, a


instituiilor de nvmnt preuniversitar pentru fiecare nivel de nvmnt, program
de studii i calificare profesional, dup caz;

elaboreaz standardele, standardele de referin i indicatorii de performan,


metodologia de evaluare instituional i de acreditare, manuale de evaluare intern a
calitii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate,
analize de sistem asupra calitii nvmntului preuniversitar din Romnia,
recomandri de mbuntire a calitii invmntului preuniversitar, codul de etic
profesional a experilor n evaluare i acreditare.

CONTRACT DE COMODAT
PRILE CONTRACTANTE
ntre
Art. 1. S.C. .............. S.R.L. cu sediul n ........., str. ......., nr. ...., judeul ............., n calitate de
comodant,
reprezentat
prin
..............
i
Art. 2. Dl/D-na ..................., domiciliat n ........, str. ........, nr. ...., judeul ...... n calitate de
comodatar
OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 3. Obiectul contractului l constituie mprumutul locuintei aflate in proprietatea personala
a d-rei. Burz Alexandra n calitate de comodant, pe care S.C. A&M S.R.L. se oblig s o
utilizeze pentru infiintare gradinita particulara
TERMEN
Art. 4. mprumutul se acord pe durata .................................
DREPTURILE I OBLIGAIILE PRILOR
Art.
5.
Comodantul
are
dreptul:
- de a primi................................................................................................................................
- de a exercita............................................................................................................................
Art. 6. Comodatarul are dreptul:
- de a .........................................................................................................................................
Art. 7. Comodantul se oblig:
- s ...............................................................................................................................................
30

Art. 8. Comodatarul se oblig:


- s ................................................................................................................................................
s
conserve
bunurile
mprumutate;
- s foloseasc bunurile potrivit destinaiei stabilite prin prezentul contract;
- s restituie la data ncheierii contractului bunurile mprumutate.
RSPUNDEREA
Art. 9. Comodatarul rspunde pentru deteriorarea sau pierderea - n tot sau n parte - a
lucrului, dac nu dovedete c deteriorarea ori pieirea s-a produs fortuit sau c deteriorarea
este consecina folosirii potrivit destinaiei i fr culp din partea sa.
FORA MAJOR
Art.
10.
Fora
major
apr
de rspundere
partea
care
o
invoc.
Partea contractant care invoc for major, o poate face opozabil celeilalte pri cu condiia
informrii despre apariia cauzei de for major n cel mult 5 zile de la apariia acesteia
adugnd o confirmare a unor autoriti competente care s certifice realitatea i exactitatea
cauzei.
NCETAREA CONTRACTULUI
Art. 11. Raporturile contractuale nceteaz prin restituirea lucrului n stare corespunztoare la
termenul
prevzut
n
contract.
Art. 12. n caz de nerespectare a obligaiilor de ctre comodatar, comodantul poate cere
rezilierea contractului.
LITIGII
Art. 13. Litigiile dintre prile contractante, n cazul n care nu vor fi rezolvate pe cale
amiabil, vor fi soluionate de instanele judectoreti competente.
Prezentul contract a fost ncheiat astzi ....... n 3 exemplare originale, din care unul rmne la
comodant, unul la comodatar i unul la notariat.
Semnturile prilor
COMODATANT,
S.C.
COMODATAR,
Dl./D-na ............

..............

S.R.L.

31

...........

Plan cladire

32

a) Fisa de post administrator gradinita

FIA CADRU A POSTULUI


administrator - patrimoniu

n temeiul Legii educaiei naionale nr.1/2011, cu modificrile i completrile


ulterioare, n temeiul contractului individual de munc nregistrat n registrul general de
eviden a salariailor cu numrul , se ncheie astzi, .., prezenta fi a
postului:
Numele i prenumele
Specialitatea .
Denumirea postului ..
Decizie de numire
ncadrarea.

Cerine:
Studii:

studii specifice postului..


vechime.
grad didactic

Relaii profesionale:
-

ierarhice de subordonare: director, director adjunct


de colaborare : cu personalul didactic, didactic-auxiliar,personalul unitii de
nvmnt;
de reprezentare a unitii colare
ATRIBUII SPECIFICE POSTULUI
33

1. PROIECTAREA ACTIVITII
Nr.crt Elemente de competen
Indicatori de performan
1.1

Elaborarea documentelor
de proiectare a activitii
conform specificului
postului

Elaboreaz planul de munc anual i semestrial pentru


compartimentul administrativ n corelaie cu planul managerial
al unitii i l aduce la cunotin directorului i
subordonailor

1.2

Realizarea planificrii
activitii de distribuire a
materialelor i accesoriilor
necesare desfurrii
activitii personalului din
nvmnt

Rezolv, cu aprobarea directorului , toate problemele ce revin


sectorului administrativ-gospodresc;
Pred la nceputul fiecrui an colar, sub inventar, fiecrui
nvtor/diriginte al clasei sala de clas cu toate dotrile i
materialele didactice i le preia , la sfritul anului colar , pe
baz de proces verbal
Distribuie materialele de curenie i ntreinere personalului
din subordine pe baza bonurilor de consum , aprobate de
director
Rspunde de buna planificare i ntrebuinare a materialelor i
instalaiilor pe care le are n subordine

1.3

Elaborarea graficelor de
activitate pentru personalul
de ngrijire i paz din
unitatea de nvmnt

ntocmete graficul de paz, procesele verbale privind predarea


i primirea serviciului de paz n coal;
ine evidena concediilor de odihn a personalului subordonat
i realizeaz mpreun cu directorul unitii, evaluarea anual a
acetuia ;ntocmete situaii statictice referitoare la salarii
( S3,S1);
ntocmete OP-uri pentru virarea diverselor pli efectuate de
ctre serviciul contabilitate;

1.4

Elaborarea tematicii i a
graficului de control ale
activitii personalului din
subordine;

Elaboreaz mpreun cu directorul colii grafice de control


pentru personalul din subordine ;
Urmrete aplicarea irespectarea normelor de igien
Ia msurile necesare pentru a se efectua la localuri i la
mobilierul deteriorat

2. REALIZAREA ACTIVITILOR
34

Nr.crt

Elemente de competen

Indicatori de performan

2.1

Identificarea soluiilor
optime, prin consultare cu
conducerea unitii , pentru
toate problemele ce revin
sectorului administrativ

Face propuneri de nlocuire a bunurilor ce nu mai pot fi


folosite ( propuneri de casare )
Se preocup de procurarea materialelor pentru efectuarea
cureniei i dezinseciei, precum i a unor obiecte de
inventar , pentru desfurarea activitilor educative i cultural
sportive;
Respinge documentele de micare a valorilor materiale ,
obiectede inventar, mijloace fixe, ce nu corespund realitii ,
informnd conducerea colii;

2.2

Organizarea i gestionarea Gestioneaz i rspunde de pstrarea bunurilor mobiliare i de


bazei materiale a unitii de inventar ale instituiei , pe care le repartizeaz pe subgestiuni i
nvmnt
ine evidena acestora pe surse de finanare, listeaz lunar
intrrile, ieirile , centralizatorul BC,NIR.

2.3

Elaborarea documentaiei
necesare , conform
normelor n vigoare pentru
realizarea de achiziii
publice n vederea
dezvoltrii bazei tehnicomateriale ale unitii de
nvmnt

Se preocup de elaborarea documentaiei necesare conform


normelor n vigoare, pentru realizarea de achiziii publice n
vederea dezvoltrii bazei tehnico-materiale a colii cu
aprobarea conducerii unitii i consultarea contabilului ef al
colii

2.4

nregistrarea ntregului
invenatr mobil i imobil al
unitii de nvmnt n
registrul de inventar al
acesteia i n evidenele
contabile

Efectueaz nregistrri n fiele de magazie,cu excepia


documentelor neaprobate
Realizeaz , mpreun cu comisia de inventariere a
patrimoniului din coal, inventarierea anual a bazei materiale
a colii
Rspunde nemijlocit de gestionarea bunurilor , urmrete
utilizarea raional a energiei electrice , combustibilului, apei
i a materialelor consumabile din unitate.

2.5

2.6

Asigurarea ndeplinirii
formelor legale privind
schimbarea destinaiei
bunurilor ce aparin unitii
de nvmnt.

Elaboreaz i ine evidena bonurilor de transfer dintre unitile


predatoare i primitoare

Recuperarea/remedierea
pagubelor materiale , de
orice fel, aflate n

Recupereaz mpreun cu diriginii pagubele produse de elevi;

Efectueaz transferuri de materiale din coal ctre alte uniti


numai cu aprobarea directorului unitii.

Coordoneaz activitatea de remediere a pagubelor materiale de


35

patrimoniul colii

orice fel din coal.

3. COMUNICARE I RELAIONARE
Nr.crt

Elemente de competen

Indicatori de performan

3.1

Asigurarea condiiilor de
relaionare eficient cu
ntregul personal al unitii
de nvmnt

Contribuie la dezvoltarea unui climat favorabil muncii n


echip mpreun cu personalul din subordine;

Promovarea unui
comportament asertiv n
relaiile cu personalul
unitii de nvmnt

ntreine relaii de colaborare cu personalul unitii de


nvmnt

Asigurarea comunicrii cu
factorii ierarhici superiori ,
familia, partenerii
economici i sociali

Folosete un limbaj adecvat, cordial n relaiile cu factorii


ierarhici superiori , prinii i partenerii economici i sociali ai
colii.

3.2

3.3

ntreine relaii principiale cu ntreg personalul unitii

Vine n sprijinul rezolvrii situaiilor conflictuale din coal ,


evitnd orice dispute cu tere persoane

Are spirit de cooperare, incluznd solicitudine cu toate


persoanele cu care vine n contact n unitate

4. MANAGEMENTUL CARIEREI I AL DEZVOLTRII PERSONALE


Nr.crt Elemente de competen
Indicatori de performan
4.1

Identificarea nevoilor
proprii de dezvoltare

Manifest interes pentru dezvoltarea profesional i personal,


iniiativ i creativitate n activitile pe care le desfoar

4.2

Participarea la stagii de
formare/cursuri de
perfecionare

Particip periodic la cursuri de perfecionare n domeniu ,


artnd disponibilitate n investiia resurselor umane

4.3

Aplicarea n activitatea
curent a cunotinelor
/abilitilor /competenelor
dobndite prin formare
continu/perfecionare

Arat competen n coordonarea activitii de curenie i


dezinsecie din unitate ;
Aplic cu responsabilitate prevederile normelor n vigoare
privind distribuirea produselor lactate i de panificaie n coli,
precum i a fructelor, pe perioada desfurrii cursurilor
colare.

5. CONTRIBUIA LA DEZVOLTAREA INSTITUIONAL I LA


PROMOVAREA IMAGINII UNITII COLARE
36

Nr.crt

Elemente de competen

Indicatori de performan

5.1

Promovarea sistemului de
valori al unitii la nivelul
comunitii

Contribuie la promovarea imaginii colii, mpreun cu tot


personalul colii , venind cu idei originale sau populariznd
investiiile ce s-au fcut n unitate.

5.2

Facilitarea procesului de
cunoatere , nelegere,
nsuire i respectare a
regulilor sociale

Manifest interes pentru respectarea n unitate aROI;

Participarea i implicarea
n procesul decizional n
cadrul instituiei i la
elaborarea i
implementarea proiectului
instituional

Elaboreaz i mbuntete periodic proceduri operaionale


compatibile serviciului administrativ ;

5.4

Iniierea i derularea
proiectelor i
parteneriatelor

Iniiaz i elaboreaz proiecte i parteneriate cu diferii


parteneri economici i sociali , urmrind derularea acestora n
parametrii scopului urmrit.

5.5

Atragerea de sponsori n
vederea dezvoltrii bazei
materiale a unitii

Atrage sponsori n vederea dezvoltrii bazei materiale a


unitii, ncheind contracte de sponsorizare cu acetia, cu
aprobarea conducerii unitii

5.3

ncurajeaz disciplina muncii personalului din subordine;


Evit orice conflict din unitate.

Manifest inovaie n luarea unor decizii mpreun cu


conducerea colii
Cunoate prevederile proiectului de dezvoltare instituional al
colii i vine cu propuneri pentru mbuntirea acestuia

ine legtura cu Asociaia de prini a colii n vederea


stabilirii necesitilor i nevoilor colii i atragerea de fonduri
extrabugetare

II.
ALTE ATRIBUII
n funcie de nevoile specifice ale unitii de nvmnt , salariatul este obligat s
ndeplineasc i alte sarcini repartizate de angajator , precum i s respecte normele ,
procedurile de sntate i securitate a muncii , de PSI i ISU , n condiiile legii:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________

37

Rspunderea disciplinar:
Nendeplinirea sarcinilor de serviciu sau ndeplinirea lor n mod necorespunztor
atrage dup sine diminuarea calificativului i/sau sancionarea disciplinar, conform
prevederilor legii.

Director,

Semntura titularului de luare la cunotin

Data:.

b) Fisa de post Ingrijitor gradinita (femeie de servici)


UNITATEA DE INVATAMANT ______________________
LOCALITATEA..........................................
JUDEUL........................................
FIA INDIVIDUALA A POSTULUI NR___
NGRIJITOR CURENIE
In temeiul Legii nr.128/1997, Codului muncii (Legea nr.53/2003), H.G. nr.749/1998 i al
contractului colectiv de munc, ncheiat ntre M.Ed.C. i Federaiile sindicale reprezentative
din nvmnt nregistrat la Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei cu nr.
596/15/12.11.2007 la care subsemnatul(a) ader, obligandu-ma sa respect prevederile art. 55
din contractul colectiv de munca, se ncheie prezenta fi individuala a postului de ngrijitor
curenie:
DENUMIREA POSTULUI: ngrijitor curenie
POZIIA N COR (numele): 913201
OBIECTIVELE SPECIFICE ALE ACTIVITII DE MUNC:
sprijinirea procesului de ngrijire i educare a copiilor ntre 2 i 7 ani
COMPARTIMENTUL: administrativ
NIVELUL POSTULUI: de execuie
CERINTE:
38

PREGTIREA PROFESIONAL: -studii medii


-scoal profesional
-coal general
RELAII DE MUNC:
- a) Ierarhice: este subordonat directorului i administratorului
- b) Functionale: ISJ Alba, alte unitati de invatamant
- c) De colaborare : Colaboreaz cu educatoarele i cu ntreg personalul de ngrijire
Domnul/doamna ________________ posesor al contractului individual de munca,
inregistrat in registrul de evidenta a contractelor individuala de munca la nr.____, negociaza
in conditiile art:______ din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini,
structurate pe urmatoarele capitole:
CAPITOLUL 1: - Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 1 norma de baza
corespunzatoare unei parti de 100% din salariul de baza, stabilite la data de____________.
SARCINI DE SERVICIU
GESTIONAREA BUNURILOR:
Preia sub inventar, de la administrator, bunurile din slile de grup, holuri, grup sanitar, casa
cazanelor, cmri, curte, spaii de joac i rspunde de pstrarea lor;
Preia materialele de curenie sptmnal sau ori de cte ori este nevoie de ele;
Rspunde de bunurile personale ale copiilor, educatoarelor, a tuturor persoanelor aflate n
sala de grup, holuri, vestiare i holuri
(mbrcminte, nclminte, geni, etc.)
b) EFECTUAREA LUCRRILOR DE NGRIJIRE A SECTORULUI:
1.Asigurarea nclzirii corespunztoare a spaiilor de nvmnt, prin tierea lemnelor,
crarea lor, aprinderea i ntreinerea focului;
2.Aspirarea prafului;
3.tergerea prafului de pe mobilier, flori, calorifere, pervazuri, etc;
4.Mturarea spaiilor care nu se aspir;
5.Splat geamuri, ui, mobilier, faian, duumele, gresie;
6.Dezinfecia grupurilor sanitare zilnic(W.C.-uri, chiuvete, olie, faian, gresie);
7.Dezinfecia jucriilor i a mobilierului (sptmnal);
8.ngrijete florile din slile de grup, holuri i din curte;
9.Pstrez instalaiile sanitare i de nclzire central n condiii normale de funcionare;
10.Asigur curenia aparatelor de joac, din spaiile de joac din curtea grdiniei;
11.Asigur curenia n toat incinta grdiniei;
12.Execut mici lucrri de reparaii (vopsit mobilier, vruit);
13.Respect normele P.S.I.;
14.Aterne i aranjeaz paturile copiilor la culcare i sculare;
15.mbrac i dezbrac copiii la culcare i sculare, la sosire i plecare acas, etc.;
16.ncal i descal copiii;
17.Supravegheaz copiii n lipsa educatoarei i rspunde de securitatea acestora;
18.nsoete copiii la toalet, la baie, la sala de mese i dormitoare, n curtea de joac, n
excursii, plimbri;
19.Supravegheaz copiii n timpul somnului dac este solicitat,
20.Ajut educatoarele la pregtirea i distribuirea materialului didactic
39

i la ascuirea creioanelor.
c) CONSERVAREA BUNURILOR:
1.Controleaz zilnic uile, geamurile, mobilierul, centrala termic, robinetele, W.C.-le i
semnaleaz defeciunile constatate directorului, administratorului, muncitorului de ntreinere
sau responsabilelor cu igiena i curenia;
2.Noteaz n caietul de sarcini pentru muncitorul de ntreinere defeciunile constatate i
lucrrile de reparaii sau ntreinere ce necesit a fi efectuate, n cazul cnd acesta nu este n
unitate.
PROGRAMUL ZILNIC
06-00-aprinderea focurilor, tersul prafului n slile de grup, bi, vestiare, holuri i cabinet
metodic,
-mturarea trotuarelor, a curilor de joac,
-primirea i supravegherea copiilor pn la sosirea educatoarelor;
08-12-curenie curent pe holuri, grupuri sanitare, nsoirea copiilor la baie, toalet,n curte,
excursii, plimbri,
-alimentarea i ntreinerea focurilor,
-pregtirea slii pentru servirea gustrii,
-tergerea msuelor dup servirea gustrii;
11-11,30-pauz de mas;
12-13-pregtirea ptuurilor pentru culcare i aranjarea slii de grup, aerisirea slilor;
13-13,30-imbrcarea copiilor n pijama;
13,30-15,30-efectuarea cureniei pe holuri, grup sanitar,curte, trotuare;
15,30-16-mbrcarea copiilor, adunarea lenjeriei i a ptuurilor;
16-16,30-pauz de mas;
16,30-17-efectuarea cureniei i pregtirea lemnelor pentru foc;
17-18- mbrcatul i nclatul copiilor pentru plecarea acas;
18-17 sau 20-efectuarea cureniei n slile de grup, aspirarea tuturor spaiilor,
-verificarea tuturor aparatelor, instalaiilor, uilor i geamurilor din unitate.
Capitolul 2: Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentand ____________ norma
de baza (ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de _______ din salariul de baza,
conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceput de an scolar______.
Capitolul 3: - Activitati suplimentare neprevazute in incadrarea pe post, efectuate prin ordin
de serviciu, etc. Si care se vor plati prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere, etc.:
Nr. Crt.

Activitate data
a

Recompens Director
ata prin
______

Observati
i

n funcie de nevoile specifice unitii, salariatul se oblig s ndeplineasc i


alte sarcini repartizate de conducerea unitii, n condiiile legii

40

Capitolul 4: Activitati suplimentare deosebite efectuate cu inalt profesionalism cu rezultate


deosebite ce constituie argumentele pentru acordarea salariului de merit sau a premiilor
lunare, in conformitate cu HG nr. 281/1993, cu modificarile ulterioare:
Nr. Crt.

Activitate
a
supliment
ara
deosebita

data

Recompen
sata prin
______

Director

Observat
ii

DIFICULTATEA OPERAIUNILOR SPECIFICE POSTULUI:


a).Complexitatea postului:
-executarea cureniei i a dezinfeciei;
-ngrijirea copiilor;
b).Necesitatea unor aptitudini deosebite:
-afectivitate fa de copii;
-empatie ;
-capacitatea de organizare a muncii;
c).Condiiile fizice ale muncii:
-activitatea ngrijitoarei de curenie se desfoar in toat grdinia, iar atunci cnd situaie o
cere la grup, n curte, acolo unde este nevoie de ea;
RESPONSABILITATEA IMPLICAT DE POST:
-asumarea responsabilitii n ngrijirea copiilor i asigurarea securitii acestora;
-asumarea responsabilitii n pstrarea i ntreinerea cureniei, a materialelor i a
mijloacelor din dotare;
SFERA DE RELAII:
a).Gradul de solicitare din partea unitii:
-respectarea Regulamentului de ordine interioar;
-participarea la instructajul de protecia muncii i P.S.I.;
-participarea la instructaje de cunoatere i aplicare a normelor igienico-sanitare;
efectueaz controale medicale periodice.
b).Gradul de solicitare din partea prinilor:
-manifest solicitudine fa de prinii copiilor;
c).Gradul de implicare n executarea atribuiilor de serviciu:
-utilizarea n mod eficient a resurselor puse la dispoziia: echipamente, materiale de curenie
i dezinfecie;
-rspunde cu promptitudine sarcinilor date de conducerea unitii;
-aduce la cunotina efului de compartiment orice disfuncionaliti aprute n sectorul
respectiv;
-posed abiliti de munc n echip.
d).Comportamentul i conduita:
41

-s aib un comportament i o conduit adecvat unei instituii de nvmnt att fa de


copii, ct i fa de colegi;
-s manifeste respect fa de copilul precolar, care are nevoie de ocrotire , supraveghere,
dragoste i sensibilitate;
- are obligatia sa poarte echipament de lucru si protectie adecvat.
- sa respecte cu strictete normele de igiena, protectia muncii si PSI.
- sa nu consume bauturi alcoolice n timpul programului de lucru.
- sa se comporte civilizat fata de cadrele de conducere si colegii de munca.
PROGRAMUL DE LUCRU:
-schimbul I:-in perioada de var, cnd nu se face foc: 07-15;
-n perioada de iarn, cnd se face foc: 06-14;
schimbul II:-n perioada de var, cnd nu se face foc: 12-20;
-n perioada de iarn, cnd se face foc:12-19.
SECTORUL DE CURENIE I NGRIJIRE:
Suprafaa din urmtoarele spaii:
-6 sli de grup,
-holuri,
-vestiare,
-cabinet metodic,
-grup sanitar copii i aduli,
-cmri,
-sala cazanelor,
-curtea i spaiul din jurul grdiniei,
-curile de joac,
-grupurile de flori i spaiu verde din jurul grdiniei,
-magazia de lemne.
Nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a sarcinilor de serviciu, stabilite
prin prezenta Fi a postului, atrage dup sine sancionarea legal.
Salariul:-conform legislaiei salarizrii bugetare.
Am luat la cunotin i sunt de acord si ma oblig sa respect cele de mai sus.
Am primit un exemplar din Fia postului pentru ingrijitor .
DIRECTOR,
________________

SALARIAT,
____________

(Localitatea)
Data:..

c) Fisa de post contabil


42

UNITATEA DE INVATAMANT____________________
LOCALITATEA..........................................
JUDEUL........................................
FIA INDIVIDUALA A POSTULUI NR_________________
ADMINISTRATOR FINANCIAR

In temeiul Legii nr.128/1997, Codului muncii (Legea nr.53/2003), H.G. nr.749/1998 i al


contractului colectiv de munc, ncheiat ntre M.Ed.C. i Federaiile sindicale reprezentative
din nvmnt nregistrat la Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei cu nr.
596/15/12.11.2007 la care subsemnatul(a) ader, obligandu-ma sa respect prevederile art. 55
din contractul colectiv de munca, se ncheie prezenta fi individuala a postului de
administrator de patrimoniu:
DENUMIREA POSTULUI: administrator financiar
POZIIA N COR (numele): 412207
OBIECTIVELE SPECIFICE ALE ACTIVITII DE MUNC:
Contabilul ef trebuie s asigure i s rspund de buna organizare i desfurare a activitii
financiare a unitii, n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare.
COMPARTIMENTUL: financiar - contabil
NIVELUL POSTULUI: conducere
CERINTE:
PREGTIREA PROFESIONAL:
-studii superioare de specialitate: economist
RELAII DE MUNC:
- a) Ierarhice: este subordonat directorului unitatii de invatamant si contabilului sef al ISJ
- b) Functionale: ISJ , alte unitati de invatamant
- c) De colaborare :
- cu toate serviciile (compartimentele) din cadrul institutiei de invatamant
- unitile colare
- Inspectoratul colar Judeean
- Primaria
- uniti colare din jude i din ar
- Administraia financiar-bancar i alte instituii cu care unitatea colaboreaz
- alte personae fizice si juridice
Domnul/doamna ________________ posesor al contractului individual de munca,
inregistrat in registrul de evidenta a contractelor individuala de munca la nr.____, negociaza
in conditiile art:______ din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini,
structurate pe urmatoarele capitole:

43

CAPITOLUL 1: - Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 1 norma de baza


corespunzatoare unei parti de 100% din salariul de baza, stabilite la data de____________.
1.1. SARCINI DE SERVICIU
angajeaz unitatea alturi de director n orice aciune patrimonial
reprezint unitatea alturi de conductorul acesteia n relaiile cu agenii economici n
cazul ncheierii contractelor economice, n conformitate cu legislaia n vigoare
organizeaz i execut viza de control financiar preventiv n conformitatea cu prevederile
legale
ntocmete planul de venituri i cheltuieli bugetare i extrabugetare, la termenele i n
condiiile prevzute de lege
urmrete ncadrarea strict n condiiile aprobate pe toate coordonatele clasificaiei
bugetare
ntocmete acte justificative i documente contabile cu respectarea formularelor i
regulilor de alctuire i completare n vigoare
efectueaz sau organizeaz i conduce efectuarea operaiunilor contabile, att sintetic ct
i analitic i are n vedere ca evidena s fie inut la zi
ntocmete formele pentru efectuarea ncasrilor i plilor n numerar sau prin conturi
bancare, pentru urmrirea debitorilor i creditorilor
organizeaz inventarierea valorilor materiale i bneti; instruiete personalul n vederea
efecturii corecte a operaiunii de inventariere
instruiete i controleaz periodic personalul care gestioneaz valori materiale
constituie contracte de garanii pentru gestionari i urmrete modul de formare a
garaniilor materiale
ntocmete i execut planul de munc i salarii al unitii, n conformitate cu statul de
funciuni al unitii
duce la ndeplinire deciziile cu privire la rspunderea material, disciplinar i
administrativ a salariailor
ntocmete drile de seam contabile i contul de execuie bugetar
verific statele de plat, indemnizaiile de concediu de odihn, statele de plat a burselor,
listele de avans chenzinal
verific legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume, n limitele de competen stabilite de
lege
verific documentele privind nchirierea spaiilor
fundamenteaz necesarul de credite avnd n vedere necesitile unitilor subordonate
repartizeaz pe baz de referate de necesitate, materialele de ntreinere, combustibil
ntocmete referat i-l supune aprobrii directorului privind componena comisiilor de
recepie att pentru materiale, ct i pentru bunuri intrate n unitate, prin dotri de la buget,
din autofinanare, donaii etc.
ntocmete lunar balana de verificare pe rulaje i solduri
ntocmete balana analitic trimestrial
claseaz i pstreaz toate actele justificative de cheltuieli, documente contabile, fie,
balane de verificare
ndeplinete orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conductorul unitii sau
stipulate expres n acte normative.
rezolv, prin consultare cu conducerea unitii, toate problemele ce revin
compartimentului financiar contabil
respecta normele de protectia muncii si de sanatate potrivit reglementarilor in vigoare
sesizeaza abaterile celor in masura sa ia decizii pentru remedierea acestora .
44

semneaza fisele de lichidare a celor ce parasesc institutia , numai dupa o atenta


verificare raspunde pecuniar de respectarea acestei indatoriri .
elaboreaza impreuna cu conducerea institutiei fisa postului pentru personalul din
subordine;
raspunde de arhivarea documentelor specifice compartimentului contabilitate: asigura
pastrarea in arhiva institutiei de invatamant, timp de 10 (zece) ani a tuturor
documentelor justificative ce stau la baza inregistrarilor in contabilitate
asigura respectarea normelor emise de Ministerul Finantelor cu privire la intocmirea si
utilizarea documentelor justificative pentru toate operatiunile patrimoniale si
inregistrarea lor in contabilitate in perioada la care se refera ;
raspunde de inregistrarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar
respecta Regulamentul de Ordine Interioara si Regulamentul de Functionare al
institutiei de invatamant, aducandu-l si la cunostinta personalului din subordine;
raspunde de intocmirea corecta a sarcinilor conform fisei postului;
pastreaza confidentialitatea datelor la care are acces;
actualizarea atributiilor se va face in functie de modificarile organizatorice legislative
care apar;
Realizeaz i menine contactul cu furnizorii de resurse i utiliti
Intocmeste impreuna cu Compartimentul de achizitii publice , planul de achizitii
1.2. ASPECTE LEGATE DE PROTECTIA MUNCII
Protectia muncii se efectueaza in conformitate cu normele de protectia muncii la locul de
munca. Administratorul are obligatia de a respecta aceste norme si de a participa la sedintele
de protectia muncii.
1.3. PROGRAMUL ZILNIC
Programul de lucru este de luni pana vineri de la ora 08:00 la 16:00, respectandu-se
dispozitiile legale referitoare la sarbatori legale si efectuarea concediului de odihna.
1.4. UNELTE, INSTRUMENTE, ECHIPAMENT DE LUCRU:
instrumente specifice muncii de birou (computer, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefon,
etc.).
CAPITOLUL 2: Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentand ____________
norma de baza (ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de _______ din salariul de baza,
conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceput de an scolar______.
CAPITOLUL 3: - Activitati suplimentare neprevazute in incadrarea pe post, efectuate prin
ordin de serviciu, etc. si care se vor plati prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere, etc.:
Nr. Crt.

Activitate data
a

Recompens Director
ata prin
______

Observati
i

n funcie de nevoile specifice unitii, salariatul se oblig s ndeplineasc i


alte sarcini repartizate de conducerea unitii, n condiiile legii

45

CAPITOLUL 4: Activitati suplimentare deosebite efectuate cu inalt profesionalism cu


rezultate deosebite ce constituie argumentele pentru acordarea salariului de merit sau a
premiilor lunare, in conformitate cu HG nr. 281/1993, cu modificarile ulterioare:
Nr. Crt.

Activitate
a
supliment
ara
deosebita

data

Recompen
sata prin
______

Director

Observat
ii

DIFICULTATEA OPERAIUNILOR SPECIFICE POSTULUI:


a).NECESITATEA UNOR APTITUDINI DEOSEBITE:
-capacitatea de organizare a muncii;
- organizare i coordonare
- analiz i sintez
- planificare i aciune strategic
- control i depistare a deficienelor
- rezolvarea eficient a obiectivelor i problemelor
- excelent comunicare oral i scris
- lucru eficient n echip, att ca lider, ct i ca membru al acesteia
- bun capacitate de relaionare cu superiorii, colegii, subordonaii i publicul general
- bune abiliti de gestionare a resurselor umane
- capacitate de consiliere i ndrumare
- abiliti de mediere i negociere
- gestionarea eficient a resurselor alocate
- abilitatea de a lucra sistematic,
- precizie,
- ndemnare de lucru cu cifrele
- si abilitatea de a negocia cu oamenii
- inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);
- capacitate de organizare si conducere a activitatii;
- capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de
decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
- corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii
b) RESPONSABILITATEA IMPLICAT DE POST:
n raport cu aparatura si materialele utilizate:
- tehnologia computerizata
- si echipamentul uzual de birou.
c) SFERA DE RELAII:
Gradul de solicitare din partea unitii:
- respectarea Regulamentului de ordine interioar;
- participarea la instructajul de protecia muncii i P.S.I.;
- participarea la instructaje de cunoatere i aplicare a normelor igienico-sanitare;
- efectueaz controale medicale periodice.
46

Gradul de implicare n executarea atribuiilor de serviciu:


-utilizarea n mod eficient a resurselor puse la dispoziie
-rspunde cu promptitudine sarcinilor date de conducerea unitii;
-aduce la cunotina efului de compartiment orice disfuncionaliti aprute n sectorul
respectiv;
-posed abiliti de munc n echip.
Comportamentul i conduita:
-s aib un comportament i o conduit adecvat unei instituii de nvmnt att fa de
copii, ct i fa de colegi;
- sa respecte cu strictete normele de igiena, protectia muncii si PSI.
- sa nu consume bauturi alcoolice n timpul programului de lucru.
- sa se comporte civilizat fata de cadrele de conducere si colegii de munca.
d) CERINTE PENTRU EXERCITARE:
1.Cerinte medicale:
1.1. rezistenta la oboseala si solicitari efective si intelectuale;
1.2. acuitate auditiva normala;
1.3. vorbire normala.
2. Cerinte psihologice:
2.1. inteligenta de nivelul mediu (capacitate de analiza si sinteza, memorie dezvoltata);
2.2. asumarea responsabilitatilor;
2.3. rezistenta la sarcini repetitive;
2.4. capacitate de relationare interumana;
2.5. adaptare la sarcini de lucru schimbatoare;
2.6. echilibru emotional.
3. Activitati fizice:
3.1. lucrul in pozitie sezanda perioade indelungate;
3.2. vorbire;
3.3. ascultare;
3.4. diferentiere a culorilor;
3.5. folosire a mainilor;
3.6. folosire a degetelor;
3.7. comutare si concentrare a privirii.
4. Educatie si pregatire profesionala:
4.1. cel putin studii medii;
4.2. cunostintele de operare pe calculator constituie un avantaj.
5.Deprinderi transferabile:
5.1. acordare si transmitere de informatii;
5.2. culegere, clasificare si interpretare a informatiilor;
5.3. planificare si organizare a operatiilor si activitatilor;
5.4. pregatire de materiale si rapoarte.
Nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a sarcinilor de serviciu, stabilite
prin prezenta Fi a postului, atrage dup sine sancionarea legal.
47

Salariul: - conform legislaiei salarizrii bugetare.


Am luat la cunotin i sunt de acord si ma oblig sa respect cele de mai sus.
Am primit un exemplar din Fia postului pentru administrator financiar.
DIRECTOR,
____________________

SALARIAT,
_________________

(Localitatea)
Data:..

d) FISA DE POST EDUCATOARE


1. Denumirea compartimentului:
2. Denumirea postului:
Educatoare
3. Numele si prenumele salariatului:
NUME SI PRENUME SALARIAT
4. Se subordoneaza:
5. Numele sefului ierarhic:
NUME SI PRENUME SEF IERARHIC
6. Subordoneaza:
Numai daca este cazul
7. Drept de semnatura:
Intern:
Extern:
8. Relatii functionale:

9. Pregatirea si experienta:
10. Autoritate si libertate organizatorica:
Daca este cazul
11. Responsabilitati si sarcini:
48

Capitolul I Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 100% din norma de baza,


corespunzatoare unei parti de 100% din salariu de baza.
1.COMUNICARE- competente comunicationale
1a. Comunicarea educatoare- copil
-Selecteaza modalitati de comunicare adecvate;
-Selectarea modalitatilor de comunicare in functie de continutul informatiei, particularitatile
de varsta si individuale ale copiilor, respectarea diversitatii culturale a acestora;
-Transmite informatii cu caracter instructiv-educativ;
-Accesibilizarea informatiilor cu caracter instructiv-educativ si respectarea obiectivelor din
programa;
-Utilizeaza feedback-ul in comunicare;
-Selectarea unor situatii de lucru adecvata in scopul compararii mesajului transmis cu cel
receptat de copil;
-Faciliteaza comunicarea cu copiii;
-Stabilirea unor situatii de comunicare care sa faciliteze schimbul de informatii educatoarecopil, copil-copil, cooperarea si interactionarea eficienta.
1b. Comunicarea intre cadrele didactice
-Colaborarea cu celelalte cadre didactice pentru asigurarea continuitatii gradinita- scoala;
-Se informeaza despre copii;
-Comunicarea permanenta cu alte cadre didactice care desfasoara activitati la aceeasi grupa
(optionale, extracurriculare) pentru a obtine informatii relevante despre evolutia copiilor;
prelucrarea si corelarea informatiilor obtinute pentru a determina o apreciere obiectiva a
copiilor;
-Abordeaza aspecte metodice si pedagogice ale activitatii didactice;
-Comunicarea permanenta cu celelalte cadre didactice pentru a identifica cele mai potrivite
metode in vederea eficientizarii demersului didactic.
1c. Comunicarea cu parintii
-Informeaza familia copilului;
-Informarea periodica a familiei copilului cu privire la progresul acestuia, comportamentul
social etc;
-Solicita informatii;
-Solicitarea unor date suplimentare despre comportamentul copilului in familie, atitudinea fata
de invatare, alte informatii, pentru o cunoastere a copilului din perspective diferite;
-Consiliaza familia copilului;
-Descoperirea cauzelor unor comportamente si identificarea modalitatilor de solutionare a
acestora. Indrumarea familiei catre persoane/ institutii specializate si autorizate pentru
consiliere si desfasurarea unor cursuri cu parintii (in calitate de instructor autorizat);
2. PROIECTARE - competente proiective
2a. Planificarea si proiectarea activitatilor instructiv-educative
-Analizeaza planul de invatamant si curriculumul corespunzator;
-Cunoasterea, respectarea si aplicarea personalizata a curriculumului national, corespunzator
specificului grupei de copii;
-Alege materialele auxiliare;
-Selectarea materialelor auxiliare in conformitate cu legislatia in vigoare si utilizarea lor
conform capacitatilor de invatare ale copiilor;
-Intocmeste planificarea calendaristica anuala si saptamanala;
49

-Stabilirea si ordonarea coerenta si corespunzatoare colectivului de copii, a activitatilor;


estimarea atenta si revizuirea periodica a bugetului de timp alocat fiecarei teme (proiect
tematic) in functie de interesul manifestat de copii pentru aceasta si de capacitatile lor de
invatare;
-Intocmeste proiecte de activitate didactica/ schite de proiect;
-Elaborarea proiectelor didactice pentru activitatile desfasurate cu copiii, tinand cont de
urmatoarele repere: rigoare stiintifica, strategii activ-participative si obiective operationale
corect formulate.
2b Planificarea si proiectarea curriculumului optional
-Stabileste oferta de curriculum optional;
-Analizarea resurselor materiale si umane de care dispune gradinita, precum si a intereselor
copiilor in vederea stabilirii ofertei de curriculum optional;
-Proiecteaza curriculumul optional;
-Corelarea obiectivelor cu continuturile, respectand interesele copiilor;
-Dezvolta curriculumul optional;
-Identificarea resurselor informationale adecvate continuturilor stabilite;
-Selectarea activitatilor de invatare cu un caracter formativ.
2c. Planificarea si proiectarea activitatilor extrascolare
Stabileste oferta activitatilor extrascolare;
Analizarea resurselor materiale si umane de care dispune gradinita, precum si a intereselor
copiilor in vederea stabilirii ofertei de activitati extrascolare;
Proiecteaza curriculumul pentru activitati extrascolare;
Corelarea obiectivelor cu continuturile, respectand interesele copiilor;
Dezvolta curriculumul pentru activitati extrascolare;
Identificarea resurselor informationale adecvate continuturilor stabilite;
Selectarea activitatilor de invatare cu un caracter formativ.
3. MANAGEMENT EDUCATIONAL- competente manageriale
3a. Asigurarea mijloacelor de invatamant, a materialului didactic si a auxiliarelor didactice
-Identifica necesarul de material didactic
-Identificarea mijloacelor de invatamant, a materialului didactic si a auxiliarelor didactice
adecvate particularitatilor de varsta ale copiilor, nivelului de dezvoltare intelectuala si
continuturilor activitatilor planificate
-Elaboreaza/ confectioneaza/ achizationeaza material didactic, mijloacele de invatamant
auxiliare didactice necesare
-Elaborarea/ confectionarea/ achizationarea de material didactic, mijloace de invatamant si
auxiliare didactice necesare, avand in vedere functiile pe care acestea trebuie sa le
indeplineasca
3b. Organizarea si amenajarea mediului educational
-Organizeaza spatiul educational;
-Amenajarea mediului educational in conformitate cu tipul de activitate desfasurata (activitate
in perechi, invatarea prin cooperare etc.) astfel incat sa ofere posibilitati multiple de
desfasurare eficienta a activitatilor;
-Amenajarea ariilor de stimulare/ colturi/ zone/ centre de interes in sala de grupa, in vederea
unei invatari stimulative si eficiente;
-Incurajeaza implicarea copiilor in amenajarea mediului educational;
-Valorizarea eforturilor tuturor copiilor prin expunerea lucrarilor realizate, prin amenajarea
coltului tematic al grupei atunci cand se trece la o noua tema, prin marcarea diferitelor
50

evenimente (trecerea anotimpurilor, evenimente istorice, religioase etc.);


-Implica parintii copiilor in amenajarea mediului educational al grupei;
-Implicarea parintilor in luarea deciziilor privind amenajarea spatiului educational in
beneficiul copiilor.
3c. Conducerea procesului didactic
-Desfasoara metodic activitatile cu copiii;
-Conducerea activitatilor desfasurate cu copiii in conformitate cu proiectul/ schita de proiect
stabilit(a); gasirea de cai si mijloace eficiente pentru a transmite cunostinte copiilor,
respectand principiile didactice; crearea unor situatii noi in vederea aplicarii cunostintelor si
deprinderilor insusite de copii;
-Implica activ copiii in procesul instructiv- educativ;
-Stimularea copiilor in vederea participarii acestora la propria lor formare si dezvoltare;
individualizarea activitatii cu copiii;
-Asigura securitatea copiilor in timpul desfasurarii activitatilor;
-Verificarea permanenta a starii spatiului grupei (mobilier, echipamente etc) a materialelor
puse la dispozitia copiilor cu prilejul activitatilor instructiv- educative planificate, in vederea
prevenirii unor accidente sau evenimente neprevazute.
4. EVALUARE- Competente evaluative
-Elaboreaza instrumente de evaluare;
-Elaborarea unor instrumente alternative de evaluare, adecvate atat continutului, cat si
obiectivelor propuse;
-Aplica instrumente de evaluare;
-Aplicarea unor probe de evaluare, in diferite momente ale procesului didactic, in functie de
obiectivele evaluarii.
4b. Inregistrarea si valorificarea rezultatelor copiilor
-Completeaza caietul de observatii asupra copiilor
-Inregistrarea periodica in caietul de observatii asupra copiilor, a aprecierii juste a
performantelor acestora.
-Completeaza fisa de evaluare a copilului;
-Consemnarea in fisa psihopedagogica a copilului, cu responsabilitate, a unor date relevante
despre dezvoltarea acestuia la sfarsitul prescolaritatii, pentru a oferi familiei si invatatorului
informatiile necesare;
-Valorifica rezultatele;
-Revizuirea periodica a planificarii calendaristice sau saptamanale si ajustarea acesteia tinand
cont de rezultatele evaluarilor initiale, continue sau sumative; identificarea masurilor
ameliorative pentru copiii cu dificultati de invatare si a masurilor de dezvoltare pentru copiii
cu performante.
5. DEZVOLTARE PROFESIONALA- Competente de dezvoltare
5a. Identificarea nevoilor de formare si planificarea activitatilor metodice
-Identifica nevoile proprii de formare;
-Identificarea necesarului propriu de formare, in functie de dinamica informatiei din domeniu;
-Manifestarea unei atitudini obiective in autoevaluare;
-Planifica activitati metodice;
-Planificarea activitatii metodice zilnic, tinand cont de nevoile proprii identificate, de
activitatile metodice si de perfectionare communicate la nivel national, la nivel de judet sau la
nivel de unitate.
51

5b. Participare la propria formare si valorificarea achizitiilor


-Participarea la propria formare si dezvoltare personala si profesionala;
-Manifestarea unui interes constant pentru activitati care conduc la propria dezvoltare, atat in
plan profesional cat si in plan personal;
-Valorifica informatiile achizitionate;
-Aplicarea, in activitatea didactica, a informatiilor obtinute in cadrul intalnirilor metodice, a
cursurilor de formare sau prin studiu individual.
12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:
Daca este cazul
13. Semnaturi:
14. Data semnarii:

e) CV educatoare
Nume, prenume: FLORINA IACOB
Telefon: O743.531 244
E-mail:

florynaiacob@yahoo.com

Cetenia: Roman
Data naterii: 16 noiembrie 1986
Stare civil: Necasatorita
Experiena profesionala:
Perioada / Functia ocupat - Septembrie 2011 prezent
Profesor invatamantul prescolar
Principalele activiti si responsabiliti
Desfasurarea activitatilor instructiv-educative conform cu documentele reglatorii;
Colaborarea cu prescolarii si cu parintii acestora in vederea asigurarii calitatii invatarii;
Formarea unor trasaturi pozitive de caracter ;
Desfasurarea unor activitati demonstrative;
Participarea la cursuri de perfectionare continua;
Completarea planificarii si a evaluarilor semestriale;
Participarea la diverse parteneriate cu scoala,cu centre educationale si centre culturale.
Numele si adresa angajatorului: Gradinita A&M, Alba-Iulia
Tipul activitii sau sectorul de activitate - Sector educatie
Perioada / Functia ocupat - Septembrie 2010 - august 2011
Educatoare
Numele si adresa angajatorului : Gradinita Prichindel, sect 4, Bucuresti
52

Tipul activitii sau sectorul de activitate - Sector educatie


Perioada / Functia ocupat Septembrie 2009 - August 2010 - Educatoare
Numele si adresa angajatorului : Gradinita Prichindel, sect 4, Bucuresti
Tipul activitii sau sectorul de activitate - Sector educatie
Perioada / Functia ocupat - Septembrie 2005 Iunie 2008 - Educatoare-titulara
Principalele activiti si responsabiliti
Selectarea modalitilor de comunicare n funcie de coninutul informaiei, perticularitile
de vrst i individuale ale copiilor, respectarea diversitii culturale a acestora.
Accesibilizarea informaiilor cu caracter instructiv-educativ, i respectarea obiectivelor de
referin din programa precolar.
Stabilirea unor situaii de comunicare care s faciliteze schimbul de informaii educatoarecopil, copil-copil, cooperarea i interacionarea eficient.
Numele si adresa angajatorului : Gradinita Nr235 Heliade ,sect2, Bucuresti
Tipul activitii sau sectorul de activitate - Sector educatie

Educaie i formare
Perioada: 2011-prezent
Domenii principale studiate / competente dobndite: Masterat Audio-Video-Comunicare
audio-video, Sociologia televiziunii, Management in comunicarea audio-video, Massmedia si
societate, Imaginea liderilor politici, Discurs informational.
Numele si tipul instituiei de nvmnt
Perioada: 2008 2011
Domenii principale studiate / competente dobndite - Specializare Comunicare si Relatii
Publice
Creatie in publicitate, BTL ,Managementul Institutiilor de Publicitate, Relatii publice,
Massmedia
Radio, Practica de specialitate.
Numele si tipul instituiei de nvmnt : Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii,
Universitatea Bucuresti
Perioada: 2005 2010
Calificarea / diploma obinut: Diploma de licenta
Domenii principale studiate / competente dobndite: Specializare Geografie
Geografia fizica a continentelor,Geografia Populatiei,Geografia economica,Geografie
umana,Geografia solurilor,Amenajare teritoriala si dezvoltare
durabila,Teledetectie,Geologie,Practica de specialitate.
Numele si tipul instituiei de nvmnt: Facultatea de Geografie, Universitatea Bucuresti
Perioada: 2001 2005
Calificarea / diploma obinut: Diplom de bacalaureat
Domenii principale studiate / competente dobndite: Specializare invatator-educatoare
Numele si tipul instituiei de nvmnt - Liceul Pedagogic Ploiesti,JEAN MONNET
53

Aptitudini i competene personale:


Limba matern - Romn
Limbi strine cunoscute
Englez: avansat
Francez : incepator
Competene i abiliti sociale
Aptitudini de comunicare, cooperare, spirit de iniiativ, proactivitate, abiliti de munc n
echip. Empatie si implicare.
Competene i aptitudini organizatorice
Capacitatea de a reaciona eficient n situaii limit, capacitate de asumare a rspunderii,
orientare spre rezultate, meticulozitate, managementul proiectelor.
Competene i cunotine de utilizare a calculatorului
Windows XP, MS Office, internet.
Alte competene i aptitudini
Creativitate, asimilare rapid a cunotinelor, capacitate de adaptare, entuziasm, gndire
pozitiv, integritate, corectitudine, orientare spre calitate,aptitudini artistice(pictura,teatru)
Informaii suplimentare
Specializari:
Participari la diverse cursuri de pregtire i formare profesional:
- Atestat de competente in Arta actoruluieliberat de UNATC
- Curs de management educational
- Certificat de obtinerea gradului didactic 2, media 9.16
- Certificat de obtinerea definitivatului in invatamant, media 9.09
- Curs de Engleza(finalizat cu atestat) in cadrul Facultatii de Geografie
- Atestat de predare a limbii engleze pentru ciclul primar, media 10
- Modul psiho-pedagogic in cadrul Facultatii de Geografie
- Curs de formarea caracterului avizat de CCDCharacter First
- Curs avizat de CCD in parteneriat cu voluntarii A.C.T.O.R
- Schimb de experienta cu Scoala Britanica
- Certificat Formarea Formatorului
- Atestat de metodist.
Hobby-uri:
Teatrul, publicitatea, pictura, cltoriile.

Registrul riscurilor
Evaluarea riscurilor n nvmnt
Prevenirea accidentelor
o Alunecri, mpiedicri i cderi
o Managementul contractorilor
o Activiti de ntreinere
54

o Securitatea i sntatea n laboratoare i ateliere


Securitatea laboratoarelor
Securitatea atelierelor
Protecia sntii
Elemente psihosociale
o Stresul legat de munc
o Violena
o Hruirea
Afeciuni musculo-scheletice

Prevenirea accidentelor
O instituie de nvmnt trebuie s fie un loc de munc i un mediu de nvare sigur i
sntos. Pentru a realiza acest lucru, evaluarea riscurilor trebuie s analizeze proiectul,
amplasarea i construcia mediului de munc. Dac la locul respectiv sunt prezente grupuri
vulnerabile (de exemplu, cei foarte tineri) trebuie acordat o atenie deosebit i trebuie s se
in seama de necesitilor persoanelor cu disabiliti.
Printre domeniile care trebuie analizate pentru prevenirea accidentelor sunt alunecrile,
mpiedicrile i cderile, managementul antreprenorilor care lucreaz n incint, activitile de
ntreinere i securitatea laboratoarelor i atelierelor.
Dei pericolele i riscurile n grdinie, coli i faculti variaz, exist unele elemente care se
aplic tuturor colilor i facultilor:
Locurile de munc din interior, indiferent c sunt clase, cancelarii sau buctrii trebuie
s aib ventilare, iluminat, umiditate i spaiu adecvate i trebuie s fie inute curate;
Dac n instituia de nvmnt intr vehicule, pentru acestea trebuie s existe trasee
clare i, dac este posibil, pietonii trebuie s fie separai de vehicule;
Zonele pietonale trebuie s fie bine ntreinute, n special pavajul. colile trebuie s
permit micri masive ale persoanelor;
Trebuie acordat o grij deosebit proteciei mpotriva cderilor din zone cum sunt
balcoanele i scrile. Pentru protecia copiilor mici poate fi necesar o balustrad de
protecie suplimentar;
Ferestrele i uile transparente trebuie s fie marcate clar i construite din material
adecvat.
Alunecri, mpiedicri i cderi
n mod normal, alunecrile i mpiedicrile sunt cele mai obinuite tipuri de accidente i, n
instituiile de nvmnt unde pot fi muli tineri care se mic ntr un spaiu relativ mic, riscul
este mai mare dect la alte locuri de munc. Reducnd riscul acestor tipuri de accidente, putei
reduce numrul de accidente care se produc n coala sau facultatea dumneavoastr.
Ca parte a evalurii riscurilor trebuie s se aib n vedere cauzele alunecrilor i
mpiedicrilor i mijloacele de reducere a producerii acestora. Acestea pot fi mprite n mai
muli factori de risc (sursa: Fia informativ pentru educaie nr.2 Prevenirea incidentelor de
alunecare i mpiedicare n Serviciul de Sntate i Securitate din sectorul educaie. Marea
Britanie).
De mediu (pardoseli, scri, pante etc.)
De contaminare (ap, alimente, gunoi etc.)
De organizare (sarcin, cultura securitii, etc.)
nclminte
55

Factori individuali (informare i instruire, supraveghere etc.)

La evaluarea riscurilor trebuie s fie luat n considerare fiecare factor de risc i trebuie s se
acioneze adecvat pentru eliminarea riscului. De exemplu:
Se niveleaz suprafeele neregulate pentru reducerea riscului de mpiedicare;
Se asigur curenia i prevenirea scurgerilor;
Se educ lucrtorii i elevii pentru identificarea riscurilor poteniale i ce trebuie s
fac dac vd un pericol, de exemplu de alunecare;
Se aplic practic o politic de pantofi sensibili.
Se ine seama de TOI membrii personalului i de TOI elevii (poate fi personal cu
dizabiliti, iar unii elevi, de exemplu, copii foarte mici, pot avea nevoi speciale).
Managementul contractorilor
Multe coli utilizeaz antreprenori pentru diferite activiti, variind de la repararea i
ntreinerea cldirilor la funcii cheie cum sunt furnizarea alimentaiei i curenia. Deoarece
n coal pot exista grupuri de vrst vulnerabile, sntatea i securitatea trebuie s fie
gestionate corect, n special cnd n incinta scolii exist persoane strine. Legislaia european
atribuie ndatoriri att angajatorului ct i antreprenorului pentru asigurarea sntii i
securitii celor care pot fi afectai de activitate (de exemplu, personalul, copiii).
n mod normal, angajatorul, prin persoana responsabil cu securitatea instituiei de
nvmnt, trebuie s asigure:
Competena i proceduri de securitate i sntate ale contractorului nainte de
nceperea contractului;
Comunicarea clar ntre coal i antreprenor pentru protejarea securitii lucrtorilor
i copiilor (aceasta incluznd examinarea, planificarea procesului i normarea muncii
(de exemplu, n cazul n care zonele care trebuie s fie ntreinute sunt utilizate de alte
persoane din coal, cum sunt copiii care utilizeaz terenul de joac n momentul n
care se efectueaz activitatea de ntreinere);
Antreprenorii cunosc procedurile de urmat i riscurile suplimentare ale lucrului n
instituii de nvmnt;
Personalul colii ine elevii n afara zonei de lucru;
Echipamentele utilizate (ale antreprenorilor sau ale colii) sunt adecvate;
Pe durata activitii sunt respectate toate msurile de prevenire pentru securitatea
personalului i a copiilor;
La sfritul contractului, o ncheiere satisfctoare a muncii i un schimb de
documentaii de securitate.
Activiti de ntreinere
ntreinerea i repararea cldirilor colilor poate fi o sarcin continu cu un ngrijitor din
coal sau cu antreprenori din afar. Indiferent care este situaia, activitatea de ntreinere
trebuie s fie ntotdeauna inclus n evaluarea riscurilor. De exemplu, trebuie luat n
considerare munca legat de ntreinerea zilnic, cum sunt curenia i reparaiile minore.
Lucrtorii i elevii trebuie s fie protejai de orice pericole specifice (de exemplu, lichide
toxice de curat). Depozitarea substanelor i uneltelor poate avea o importan deosebit.
ntreinerea i repararea cldirilor colilor poate implica antreprenori externi. ntre coal i
antreprenor trebuie s existe o comunicare clar pentru asigurarea securitii att a lucrtorilor
ct i a copiilor. Antreprenorii trebuie s cunoasc riscurile suplimentare generate de munca n
56

instituii de nvmnt, iar personalul colii trebuie s fie instruit n etape pentru a ine elevii
n afara zonei de munc.
Pentru reducerea riscului de accidente la transport, livrrile trebuie s fie programate astfel
nct vehiculele s nu se gseasc la locul de munc n perioadele n care elevii intr sau ies
din incint.
De asemenea, trebuie s se ia n considerare munca legat de ntreinerea zilnic, cum sunt
curenia i reparaiile minore. Lucrtorii i elevii trebuie s fie protejai de orice riscuri
specifice (de exemplu, lichide de curat toxice). Stocarea substanelor i uneltelor poate avea
o importan deosebit.
Securitatea i sntatea n laboratoare i ateliere
Laboratoarele i atelierele sunt locuri n care este cel mai probabil ca elevii s fie expui la
riscuri generate de substane i mecanisme periculoase. Nivelul de educaie va influena mult
tipul de pericol i gradul de risc, dar exist unele elemente comune:
Trebuie afiate clar instruciuni scrise i subliniate regulile de securitate;
Instruciunile de securitate trebuie s fie prezentate oral i afiate;
Profesorii trebuie s reprezinte exemple bune prin comportamentul lor;
Trebuie s existe o supraveghere permanent suficient;
Toi cei care lucreaz la o main trebuie s cunoasc bine instruciunile de utilizare i
toate cerinele de ntreinere, precum i de sntate i securitate.
Securitatea laboratoarelor
La evaluarea riscurilor trebuie s fie identificate pericolele specifice din laboratoare. Nivelul
de educaie va influena mult tipul de pericol i gradul de risc, dar exist unele elemente
comune:
Substanele periculoase, uneltele i echipamentele trebuie s fie depozitate n siguran
pentru a mpiedica utilizarea neautorizat;
Echipamentele tiinifice din laboratoare trebuie s fie ntreinute regulat;
Pentru utilizare n caz de urgen trebuie s existe echipamente adecvate, de exemplu
duuri de urgen.
Poate fi relevant legislaia naional bazat pe directiva Consiliului 94/33/CE din 22 iunie
1994 privind protecia tinerilor la locul de munc, n special pentru schemele referitoare la
experiena n munc.
Securitatea atelierelor
Atelierele sunt locurile unde este cel mai probabil ca studenii i elevii s fie expui la
mecanisme periculoase. Operatorul mainilor trebuie s cunoasc toate instruciunile de
utilizare a acestora i toate cerinele de ntreinere i de securitate. Trebuie s se furnizeze
mbrcminte de protecie i echipamente individuale de protecie adecvate (de exemplu,
pentru protecia ochilor). Mainile i uneltele trebuie s fie verificate i ntreinute regulat.
Trebuie s existe o supraveghere permanent suficient.
Protecia sntii
Deseori, un pericol pentru sntate poate fi mai greu de identificat dect accidentele
poteniale. Mai multe informaii privind riscurile pentru sntate sunt disponibile, n mai
multe limbi, de la Agenie.
Vrsta copiilor poate afecta riscul la care sunt expui lucrtorii din sectorul nvmnt. De
57

exemplu: copiii pot fi purttori de boli infecioase cum este varicela, care pot fi transmise
personalului care nu este imunizat. Ridicarea i purtarea copiilor, n special copiii mici sau cei
cu nevoi speciale, poate duce la un risc ridicat de afeciuni musculo-scheletice. Lucrul cu
adolesceni poate implica un risc mai mare de violen dect lucrul cu alte grupuri de vrst.
Elemente psihosociale
Sectorul nvmnt difer de alte ramuri de activitate prin aceea c la locul respectiv exist
muli tineri care pot avea nevoi speciale. Aceast caracteristic nseamn c personalul (nu
numai profesorii) este expus riscului de stres i violen legat de munc. De asemenea, ntr-o
instituie de nvmnt, hruirea poate constitui o problem, la fel ca n orice al loc de
munc.
Stresul legat de munc se produce atunci cnd solicitrile mediului de munc depesc
capacitatea lucrtorilor de a le face fa (sau controla). Nu este o boal, dar poate duce la
boal mental sau fizic.
Violena la locul de munc este un incident n care o persoan este abuzat, ameninat sau
agresat la locul de munc i care pune n pericol securitatea, sntatea, bunstarea sau
performana n munc. Ea cuprinde insulte, ameninri sau agresiune fizic sau psihic
exercitat de persoane din afara organizaiei mpotriva unei persoane aflat la locul su de
munc.
Hruirea moral este un comportament iraional, repetat, fa de un angajat sau un grup de
angajai, care creeaz un risc pentru sntate i securitate. Se menioneaz c hruirea este
intern (adic provine de la cineva din cadrul organizaiei), iar violena este extern (de
exemplu, din partea unui copil).
Stresul legat de munc
Stresul legat de munc se produce atunci cnd solicitrile mediului de munc depesc
capacitatea lucrtorului de a le face fa (sau controla). Nu este o boal, dar poate duce la
boal mental sau fizic. Stresul legat de munc este un simptom al unei probleme
organizatorice, nu al unei slbiciuni individuale. Stresul i poate afecta pe toi cei din sectorul
nvmnt, nu numai pe profesori.
Rapoartele arat c peste un sfert din lucrtorii Uniunii Europene cred c stresul legat de
munc le afecteaz sntatea. O sarcin de munc grea poate contribui la stresul legat de
munc.
Exist multe surse de stres pentru profesori. Unele cauze sunt prezentate mai jos:
Presiuni privind abilitile profesionale (de exemplu, introducerea unor metode noi de
predare, modificri ale programei i ale cursurilor);
Presiuni economice (salariu necorespunztor, nesigurana serviciului);
Elevii (de exemplu, numrul crescut de elevi ntr-o clas, lipsa de motivare, atenie i
interes a elevilor, realizarea unor noi obiective de predat sau nevoia de a atinge noi
niveluri de cunoatere ale elevilor);
Relaii dificile printe/profesor (poate din cauza noilor cerine privind rolurile
profesorului sau din cauza participrii din ce n ce mai sczut a printelui);
Planificare i programare slab (de exemplu, restructurare continu, reforme frecvente
n sistemul de educaie profesional, trecerea de la munca individual la munc de
echip, lips de personal i subvenii slabe, ierarhie administrativ puternic cu lips
de sprijin, resurse financiare insuficiente);
58

Presiuni sociale i personale (cum ar fi preocuparea pentru calitatea educaiei, lips de


coeren ntre scopurile personale i obligaiile profesionale, nerecunoatere i
dezaprobare, lips de respect public);
coala ca un loc de munc stresant (de la sarcini de munc i ore de munc excesive,
lipsa de timp, lips de control i autonomie, zgomotul mediului nconjurtor, ventilaie
proast, lips de solidaritate i de moral, prea multe materiale de scris i ndatoriri
administrative).

n educaie stresul este unul dintre cele mai importante riscuri pentru sntate. colile sunt
locuri din ce n ce mai stresante. Nivelul stresului raportat la meseria de profesor este mult
peste media pentru industrie, alte servicii i societate n general.
Pentru a face fa unora dintre aceste probleme trebuie s fie introduse modificri
organizatorice i instituionale, dei nu exist o singur cauz a stresului i deci nu pot fi
soluii simple. Mai jos sunt prezentate apte etape pentru reducerea stresului:
Analiza adecvat a riscurilor;
Planificarea atent a aciunilor preventive;
Combinarea msurilor orientate ctre munc i a celor orientate ctre lucrtor;
Soluii specifice contextului;
Utilizarea unor specialiti externi corespunztori;
Dialog social efectiv, parteneriat i implicarea lucrtorilor;
Aciuni preventive susinute i sprijinul conducerii.
Pentru identificarea nivelurilor de stres i pentru dezvoltarea strategiilor de rezolvare poate fi
utilizat evaluarea stresului prin chestionare relevante. De asemenea, este util conversaia cu
colegii i stabilirea duratei pentru fiecare activitate. Pot fi de ajutor discuiile cu eful catedrei
i cu directorii. De asemenea, n aceste situaii, sindicatele profesorilor i pot susine
membrii.
Violen
Violena n coli i n alte instituii de nvmnt produce o ngrijorare din ce n ce mai mare.
Rezultatele celei de a 3-a Anchete Europene privind Condiiile de Munc 2000 arat c 4%
dintre angajai au fost supui violenei la locul lor de munc (din interiorul sau din exteriorul
locului de munc) i, n plus, 12% dintre lucrtorii din sectorul nvmnt au raportat c au
fost supui intimidrii.
Violena n munc este un incident n care o persoan este abuzat, ameninat sau atacat la
locul de munc i care pune n pericol securitatea, sntatea, bunstarea sau performana n
munc a acesteia. Ea cuprinde insulte, ameninri sau agresiune fizic i psihic, exercitat de
persoane din afara organizaiei mpotriva unei persoane aflat la locul su de munc. Violena
poate avea i o dimensiune rasial sau sexual. Pentru personal, violena este o problem de
securitate i sntate i trebuie s fie tratat la nivelul organizaiei. Nu este o problem a
individului.
n general, un act de violen apare ntr-o situaie unde exist o tensiune sau presiune foarte
ridicat sau suprimat i n care sunt n joc probleme personale. Un conflict care nu a fost
rezolvat corespunztor poate escalada ctre violen. Lucrtorii din sectorul nvmnt pot fi
victimele violenei deoarece agresorii i vd ca reprezentani ai instituiei sau sistemului.
Elevii, fotii elevi, prinii, vizitatorii sau intruii pot iniia violen mpotriva personalului din
sectorul nvmnt. Nu numai profesorii sufer din cauza violenei la locul de munc, ci i
59

asistenii, personalul de ntreinere, personalul pentru curenie, buctarii, secretarele i alt


personal ajuttor.
Lucrtorii sunt expui cel mai mult riscului de violen atunci cnd serviciile lor implic:
Tratarea direct cu elevii i/sau tutorii acestora,
Munc la ore trzii sau de unul singur,
Vizite n afara colii sau acas la elevi, sau
Lucrul cu copii cu nevoi speciale.
Riscurile trebuie s fie identificate nainte de a ncepe activitatea trebuie s fie determinate
vulnerabilitile i s fie aplicate practic msurile potrivite, pentru managementul lor, pe baza
informaiilor disponibile despre bune practici. Dac este necesar, trebuie s fie consultate
autoritile relevante. Personalul trebuie s fie informat despre riscurile posibile i s fie
instruit corespunztor.
n cele ce urmeaz se prezint o list de ntrebri care ajut la identificarea zonelor n care se
pot lua msuri pentru reducerea riscului de violen pentru personal.
Proiectarea mediului de munc
Acolo unde exist risc de violen se pot mbunti vizibilitatea i iluminatul?
Poate fi mai bine controlat accesul la locul de munc, iar vizibilitatea i intrrile pot fi
mbuntite pentru a permite verificarea vizitatorilor?
Se pot nlocui uneltele, instrumentele echipamentele i mobilierul care pot fi folosite
ca arme?
Pot fi mbuntite msurile de securitate fizic (de exemplu, alarmele)?
Se poate realiza un mediu fizic pozitiv (de exemplu, culorile, controlul atmosferei)?
Msuri administrative de inere sub control
Politica antiviolen poate fi mbuntit i prezentat mai bine?
Personalul, prinii i elevii sunt informai despre drepturile i responsabilitile lor?
Exist un comitet de securitate care poate analiza problema violenei?
Exist proceduri adecvate n locul respectiv pentru cazul n care se produce un
incident i cnd au fost acestea revizuite ultima dat? Este adecvat procesul de pstrare
a nregistrrilor, iar nregistrrile sunt revzute pentru a identifica modelele sau
riscurile?
Se poate mbunti comunicarea dintre lucrtori i conducere, n privina violenei?
n evaluarea riscurilor, problemaviolenei este tratat corespunztor?
Au fost adoptate practici de lucru mai sigure (de exemplu, escortarea colegilor, a celor
ce lucreaz pn trziu, supravegherea elevilor de doi membri ai personalului acolo
unde este posibil)?
Numrul personalului este suficient pentru a asigura securitatea personalului?
Personalul poate coopera pentru elaborarea propriilor metode de munc?
Exist structuri de sprijin (de exemplu servicii de consiliere) n locul respectiv?
Cum sunt supravegheai vizitatorii n incinta colii?
Strategii comportamentale
Angajaii sunt instruii pentru un rspuns nonviolent i rezolvarea conflictului?
Sunt instruii pentru recunoaterea semnelor timpurii i potenialului unor acte de
violen?
60

Sunt prevzute servicii de educaie psihologic pentru sfaturi i consiliere?


Elevii i prinii sunt implicai n elaborarea unei politici de toleran zero pentru
violen, limbaj i comportare discriminatorii, grosolnii sau hruire?
Este ncurajat dezvoltarea unui sentiment de comunitate i cooperare?
Sunt ncurajate atitudinile pozitive, tolerana i respectul fa de ceilali?
Sunt popularizate bunele practici?

Creterea cunoaterii i parteneriate


Autoritile sunt implicate n programe de cretere a cunotinelor relevante?
Exist cooperare ntre personalul colii, directori, prini, elevi, autoriti i sindicate?
Este important s existe proceduri bine cunoscute care s fie urmate n cazul producerii unui
incident violent, n scopul prevenirii unor vtmri suplimentare pentru victim i limitrii
deteriorrilor suferite. n aceast privin, este important ca:
Persoana care a fost victima unei violene sau a fost martor la un act de violen, s
nu fie lsat singur n orele ce urmeaz evenimentelor;
Conducerea trebuie s se implice, s manifeste simpatie i sprijin pentru victim;
S se acorde victimei sprijin psihologic att imediat ct i ulterior n eventualitatea
unui stres post-traumatic;
S se acorde sprijin victimei pentru proceduri administrative i legale (de exemplu,
cum s raporteze incidentul);
S se informeze ceilali lucrtori;
S se revizuiasc evalurile riscurilor pentru identificarea unor msuri suplimentare,
dac este necesar.
Violena n educaie nu afecteaz numai victimele directe, ci i alte persoane care utilizeaz
acelai mediu (personalul, copii i tinerii). Reacia persoanelor la actele de violen, indiferent
dac sunt victime sau observatori, poate depinde de personalitatea lor, de strategiile de reacie
nvate, de mediul fizic i de normele i regulile de organizare. Rspunsurile imediate pot fi
pasive (acceptare sau evitare) sau active (negociere, autoaprare fizic).
Consecinele actelor de violen pentru persoane sunt:
Vtmare fizic
Stres
Traum emoional
Sentimente de neputin
Demotivare.
Consecinele pentru angajator/organizaie sunt:
Schimbare mai frecvent a personalului,
Abstenteism crescut i concediu medical
Costuri de asigurare mai mari.
Hruirea
Hruirea este un comportament iraional, repetat, asupra unui angajat sau un grup de angajai,
care creeaz un risc pentru sntate i securitate. Spre deosebire de violen, care vine de
obicei din exterior, hruirea se produce ntre colegi.
n acest context prin comportament iraional se nelege acel comportament pe care o
61

persoan raional, innd cont de toate mprejurrile, l consider c victimizeaz, umilete,


discrediteaz sau amenin; termenul de comportament include aciuni individuale sau de
grup. Ca mijloc de victimizare se poate folosi un sistem de munc. Sintagma risc pentru
sntate i securitate se refer la riscul de afectare a sntii mentale sau fizice a unui
angajat.
Hruirea se previne cel mai bine prin dezvoltarea unei culturi a organizaiei, cu standarde i
valori mpotriva hruirii. Aceasta se poate realiza prin:
Instruirea tuturor privind hruirea;
Cercetarea ntinderii i naturii problemei;
Formularea unei politici cu indicaii clare pentru interaciunea social;
Distribuirea efectiv a standardelor i valorilor organizaiei la toate nivelurile
organizaiei prin mijloace cum sunt manuale pentru personal, edine de informare,
ziare;
Asigurarea ca standardele i valorile organizaiei s fie cunoscute i respectate de toi
angajaii;
mbuntirea responsabilitii i competenei managementului n rezolvarea
conflictului;
Stabilirea unui contact independent pentru angajai;
Implicarea angajailor i a reprezentanilor lor n evaluarea riscurilor i n activitile
de prevenire a hruirii.
Afeciuni musculo-scheletice
Manipularea manual implic micarea unor greuti mari prin fora minilor sau a corpului i
trebuie s fie evitat. n sectorul nvmnt, exist un risc deosebit de rnire cnd sunt ridicai
copiii. Afeciunile profesionale ale membrelor superioare pot apare datorit unei proiectri
ergonomice slabe a locurilor de munc, de exemplu n activitatea prelungit la calculator la
birourile colii. De asemenea, mutarea echipamentului pentru exerciii fizice poate conduce la
dureri de spate.
Activitile care pot produce afeciuni musculo-scheletice sunt dactilografierea ntr-o poziie
necorespunztoare, micri repetate foarte des, presiunea manual direct pe esuturi ale
corpului, organizarea proast a muncii (i modul n care o percep lucrtorii), scrisul pe tabl la
nlimi mai mari dect nlimea umerilor, etc.
Abordarea european a prevenirii:
Se evit riscurile de afeciuni musculo-scheletice (AMS).
Se evalueaz riscurile de AMS care nu pot fi evitate.
Se combat riscurile de AMS la surs.
Se adapteaz munca la individ.
Se adapteaz munca la progresul tehnic.
Se nlocuiesc elementele periculoase cu cele nepericuloase sau mai puin periculoase.
Se elaboreaz o politic de prevenire global, coerent.
Msurile de prevenire colective au prioritate fa de msurile de prevenire individuale.
Se realizeaz formarea i perfecionarea adecvate a angajailor.
Resurse bine structurate, trebuie urmarita structura cursului
Resurse
Furnizori
62

Potentiali clienti
Structura similara cu cea a cursului
Eliminarea standardelor doar le numim
Asigurarea personalului

63