1.

Deschiderea mostenirii si importanta juridica a acestui moment

(1) Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.

***Potrivit art. 954 CC in vigoare mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.Prin
urmare deschiderea mostenirii are loc fie prin moartea fizic constata, fie prin moartea declarata
judecatoreste.Trebuie retinut ca disparitia unei persoane nu are effect deoarece cel disparut este socotit a fi in viata
daca nu a intervenit o hotarare declarative de moarte ramasa definitive.Referitor la DATA deschiderii succesiunii
este momentul mortii PF despre a carei mostenire este vorba.Dovada mortii se poate face cu orice mijloc de
proba(certificate de deces, hot declarative de moarte).Daca este cazul persoanele interesate pot dovedi si ora si
minutul mortii nu numai data in cazul persoanelor cu vocatie succesorala.
***Importanta juridica a acestui moment consta in faptul ca in functie de aceasta
data:
-se determina capacitatea de a mosteni si vocatia succesorala, compunerea si stabilirea valorii masei succesorale.
-se det momentul inceperii, ca regula, a curgerii termenului de prescriptive a dreptului de optiune succesorala
-se det legea aplicabila,in caz de conflict a legii in timp.
-se det momentul pana la care retroactiveaza acceptarea sau renuntarea la mostenire.
-se determina momentul initial al indiviziunii, in cazul in care sunt mai multi mostenitori si Acela la care
retroactiveaza efectul declarative al partajului.
2.Locul deschiderii mostenirii si importanta juridica a acestui moment
ART 954 ALIN (2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.Nu are relevanta
daca a murit acolo sau nu si nici daca defunctul avea o alta resedinta.Dovada ultimului
domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa
de moarte ramasa definitiva.
(3) Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei,
mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai
sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care
lasa mostenirea. In cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul
deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in
aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile ale celui ce lasa mostenirea. Atunci cand in
patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania, locul deschiderii mostenirii este in
circumscriptia notarului public celui dintai sesizat.
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator atunci cand primul organ sesizat in
vederea desfasurarii procedurii succesorale este instanta judecatoreasca.
IMPORTANTA JURIDICA A STABILIRII LOCULUI DESCHIDERII MOSTENIRII consta in faptul ca:
-acest loc det competenta teritoriala a instantei de judecata care va judeca actiunile referitoare la mostenire(petitia
de ereditate, anularea certificatului de mostenitor,etc)
-secretarul Consiliului Local al localitatii ultimului domiciliu al defunctului poate cere (daca mostenirea cuprinde
bunuri immobile) deschiderea procedurii succesorale notariale si , daca este cazul, luarea masurilor de conservare.
-procedura succesoarala notariala este de competenta notarului public de la locul deschiderii mostenirii.

3.Conditiile pentru a mosteni - capacitatea de a mosteni

Pentru ca o persoana sa poata mosteni ea trebuie sa indeplineasca trei conditii generale:sa aiba
capacitate succesorala ,sa aiba vocative succesorala(adica sa fie chemata la mostenire),sa nu fie
nedemna de a mosteni.Aceste conditii trb sa fie indeplinite cumulative indifferent ca este vb de
mostenirea legala sau testamentara.Capacitatea de a mosteni este prevazuta la art 957 CC in
vigoare conform caruia o persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii
mostenirii.Prin urmare orice pers care exista la data deschiderii mostenirii are capacitate
succesorala.Prin urmare aceasta nu este legata direct de capacitate de fol si cea de exercitiu ci
priveste existenta in viata a persoanei succesibile.***Au capacitate succesoarala atat persoanele
nascute si aflate in viata la data deschiderii mostenirii cat si cele inca nenascute dar concepute
la data deschiderii mostenirii,cu conditia de a se naste vii chiar daca nu viabile(se considera
conceput la data deschiderii mostenirii orice copil, cu vocatie succesorala,nascut inainte de
implinirea a 300 de ile de la data mortii pers despre a carei mostenire este vorba).Au de

asemenea vocatie succesorala si pers disparate(sunt socotite de lege a fi in viata pana la

declararea jud a mortii) si persoanele juridice existente la data deschiderii mostenirii care au
capacitate succesorala de la data inregistrarii , de la data actului de infiintare, de la data
autorizarii constituirii lor sau de la data oricarei cerinte prevazute de lege.Trebuie precizat ca
pers juridice pot dobandi mostenirea numai in temeiul unui testament(prin legat).***Persoanele
care nu au capacitate succesorala sunt:
-pers predecedate(care au murit inaintea deschiderii mostenirii) si pers juridice desfiintate
-pers fizice inca neconcepute la data deschiderii mostenirii
-comorientii (pers decedate in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili ca una ar fi supravietuit
celeilalte) si codecedatii (pers cu vocative succesorala reciproca, ce au decedat in acelasi timp
dar nu in aceeasi imprejurare si nu se poate stabili ca una ar fi supravietuit celeilalte.
4.Conditiile pentru a mosteni - vocatia la mostenire
Pentru ca o persoana sa poata mosteni ea trebuie sa indeplineasca trei conditii generale:sa aiba
capacitate succesorala
,sa aiba vocative succesorala(adica sa fie chemata la mostenire),sa nu fie nedemna de a
mosteni.Aceste conditii trb sa fie indeplinite cumulative fie ca e vb de mostenirea legala sau
testamentara.
Potrivit art 962 din CC in vigoare, pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea
ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament. Rezulta ca vocatia
succesorala este determinarea pers indreptatite sa vina la mostenire, care se face fie prin lege,
fie prin testament.Legea confera vocative succesorala, adica cheama la mostenire rudele
defunctului, sotul supravietuitor si statul(comuna,orasul,municipiul).Testamentul cheama la
mostenire pers fizice sau juridice instituite ca legatari prin vointa testatorului.
5.Nedemnitatea succesorala - notiune,caractere
Nedemnitatea succesorala este sanctiunea civila a decaderii din dreptul de a mosteni care se
aplica persoanei(cu capacitate si vocatie succesorala) vinovata de o fapta grava fata de de
cujus.Sanctiunea nedemnitatii opereaza fie de drept, in temeiul legii, fie in baza unei hotarari
judecatoresti, iar nu in temeiul vointei defunctului.
Caracterele juridice ale nedemnitatii:
-se aplica numai daca faptele au fost savarsite cu vinovatie, deci implicit de persoane avand
discernamant.
-se aplica atat in cazul mostenirii legale cat si testamentare(noutate adusa de NCC)
-se aplica si produce efecte numai in privinta autorului faptei
-nu poate fi extinsa la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat numai de la mostenirea pers fata
de care s-a facut vinovat prin faptele comise.
-efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres de catre cel care lasa mostenirea,fie prin
testament, fie prin act authentic notarial(defunctul il poate ierta pe nedemn-alta noutate adusa
de NCC).
6.Nedemnitatea de drept si efectele acesteia
Din dispozitiile art 958 si 959 NCC rezulta ca nedemnitatea este de doua feluri:de drept si
judiciara.
1) Este de drept nedemna de a mosteni:
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel
care lasa mostenirea;
b) persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei
infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la
data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.
Conform alin(2) al art 958 NCC In cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate la alin.
(1) este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii
penale, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare
judecatoreasca civila definitiva.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate
sau din oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public, pe baza hotararii
judecatoresti din care rezulta nedemnitatea.

Efectele nedemnitatii
Efectele nedemnitatii sunt prevazute la art. 960 NCC.Exista trei tipuri de efecte:fata de
nedemn,fata de descendentii nedemnului si fata de terti. Efectele nedemnitatii fata de nedemn
(1) Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.
(2) Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de reacredinta.
Efectele nedemnitatii fata de descdendentii nedemnului.
In contradictie cu CC de la 1864 aceasta sanctiune nu mai produce efecte fata de descendentii
defunctului , acestia putand veni la mostenirea defunctului atat in nume propriu cat si prin
reprezentarea ascendentului lor nedemn.
Efectele nedemnitatii fata de terti.Conform art 960 alin (3) Actele de conservare, precum si
actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti,
sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre
nedemn si tertii dobanditori de buna-credinta, regulile din materia cartii funciare fiind insa
aplicabile.
7.Nedemnitatea judiciara si efectele acesteia
Potrivit alin 1 al art 959 poate fi declarata nedemna de a mosteni:
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa
mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au
avut ca urmare moartea victimei;
b) persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul
defunctului;
c) persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa
intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul. ***Conform alin (2) Sub sanctiunea
decaderii, orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare nedemnitatea in termen
de un an de la data deschiderii mostenirii. Introducerea actiunii constituie un act de acceptare
tacita a mostenirii de catre succesibilul reclamant.
(3) Daca hotararea de condamnare pentru faptele prevazute la alin. (1) lit. a) se pronunta ulterior
datei deschiderii mostenirii, termenul de un an se calculeaza de la data ramanerii definitive a
hotararii de condamnare.
(4) Atunci cand condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) lit. a) este impiedicata prin
decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea se
poate declara daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila
definitiva. In acest caz, termenul de un an curge de la aparitia cauzei de impiedicare a
condamnarii, daca aceasta a intervenit dupa deschiderea mostenirii.
(5) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), termenul de un an curge de la data cand
succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara deschiderii
mostenirii.
(6) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data
deschiderii mostenirii poate introduce actiunea prevazuta la alin. (2), in cazul in care, cu exceptia
autorului uneia dintre faptele prevazute la alin. (1), nu mai exista alti succesibili. Dispozitiile alin.
(2) (5) se aplica in mod corespunzator.
Efectele nedemnitatii
Efectele nedemnitatii sunt prevazute la art. 960 NCC.Exista trei tipuri de efecte:fata de
nedemn,fata de descendentii nedemnului si fata de terti.
Efectele nedemnitatii fata de nedemn
(1) Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.
(2) Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de reacredinta.
Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.
In contradictie cu CC de la 1864 aceasta sanctiune nu mai produce efecte fata de descendentii
defunctului , acestia putand veni la mostenirea defunctului atat in nume propriu cat si prin
reprezentarea ascendentului lor nedemn.
Efectele nedemnitatii fata de terti

Conform art 960 alin (3) Actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in
care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se
mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de bunacredinta, regulile din materia cartii funciare fiind insa aplicabile.
8.Principiile generale ale devolutiunii legale. Exceptii
In temeiul legii sunt chemate la mostenire rudele defunctului si, alaturi de ele, sotul
supravietuitor (doar in lipsa acestora statul).
1)Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali
Clasa de mostenitori este categoria de rude care, in mod colectiv exclude o alta categorie sau
este exclusa de ea.
Codul civil stabileste patru clase de mostenitori legali
a.clasa I, clasa descendentilor in linie directa, alcatuita din copii, nepoti, stranepoti, ai defunctului
b.clasa a II-a mixta clasa ascendentilor privilegiati (parintii defunctului) si a colateralilor
privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii pana la al iV-lea grad inclusiv)
c.clasa a III-a, clasa ascendentilor ordinari (bunici, strabunici ai defunctului fara limita de grad)
d.clasa a IV-a clasa colateralilor ordinari (unchile si matusile, verii primari si fratii surorile
bunicilor defunctului)
Rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor.
Prin exceptie sotul supravietuitor al defunctului, chiar daca nu este ruda ruda cu acesta si nu
face parte din nici o clasa,el vine in concurs cu oricare dintre acestia chemati la succesiune. Deci
sotul supravietuitor nu inlatura nici o clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la
mostenire (indiferent de clasa).
2)Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeiasi clasa
In cadrul aceleiasi clase, rudele de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cele mai indepartate in
grad.Exceptii:
a)in cadrul clasei a II a parintii defunctului(rude de gradul I) nu inlatura de la mostenire pe fratii si
surorile defunctului(rude de gradul II) ci vin impreuna la mostenire.
b)reprezentarea succesorala
3)Principiul egalitatii intre rudele din aceiasi clasa si din acelasi grad chemate la mostenire
Daca mostenitorii defunctului fac parte din aceeasi clasa si sunt de acelasi grad de rudenie, ei
vor imparti mostenirea in parti egale. Exceptii:
a)imparteala pe tulpini in cazul venirii la mostenire a rudelor de acelasi grad prin reprezentare
succesorala
b)imparteala pe linii a mostenirii in cazul in care sunt chemati doi sau mai multi colaterali
privilegiati(frati si surori) proveniti din parinti diferiti sau intre descendentii fratilor sau surorilor
de diferite categorii.

9.Reprezentarea succesorala - notiune,natura juridica,conditii de aplicare

Notiune.Potrivit art 965 NCC prin Reprezentare succesorala, un mostenitor legal de grad mai
indepartat, numit reprezentant, urca, in virtutea legii, in drepturile ascendentului sau, numit
reprezentat, pt a culege partea din mostenire ce I s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost
nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii.
Reprezentarea succesorala este un beneficiu al legii deoarece prin efectele pe care le produce
inlatura consecintele inechitabile ale principiului proximitatii gradul de rudenie si ale principiului
egalitatii intre rudele de acelasi grad.Mostenirea nu se va imparti in mod egal intre succesori (pe
capete), ci dupa numarul descendentilor de gradul I (pe tulpini).Trebuie precizat ca reprezentarea
succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta
descendentilor din frati si surori .Conditiile reprezentatii succesorale
Descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori, pot beneficia de reprezentare
succesorala numai daca sunt indeplinite trei conditii:
1)cel reprezentat sa fie decedat sau declarat nedemn la data deschiderii mostenirii

O persoana in viata nu poate fi reprezentata daca renunta la mostenire.Persoana disparuta de

asemenea nu poate fi reprezentata deoarece atata timp cat nu exista o hot declarative de
moarte aceasta este considerate de lege a fi in viata.
2)Reprezentantul trb sa fie descendent in linie dreapta al defunctului sau descendent din fratii
sau surorile defunctului pt ca locul celui reprezentat sa fie util. Conditia este indeplinita daca cel
reprezentat ar fi avut chemare la mostenire.
3)Reprezentantul sa indeplineasca conditiile necesare pentru a-l mosteni pe defunct (sa aiba
vocatie si capacitate succesorala, sa nu fie nedemn).Reprezentantul nu trebuie sa indeplineasca
conditiile necesare pentru a-l mosteni pe reprezentat ci pe defunct.
10.Efectele reprezentarii succesorale-generale si particulare*Efectele generale ale reprezentarii succesorale
Efectele reprezentarii succesorale constau in faptul ca reprezentantul urca in locul si gradul celui
reprezentat si deci va culege din mostenire partea care I s-ar fi cuvenit acestuia.Asa fiind,
mostenirea se va imparti pe tulpini, iar nu pe capete(dupa nr celor care vin la mostenire).In acest
sens art 968 alin.1 prevede ca in cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala,
mostenirea se imparte pe tulpina.Prin tulpina se intelege:
-inauntrul clasei I, descendentul de gradul intai care culege mostenirea sau e reprezentat la
mostenire
-inauntrul clasei a II a, colateralul privilegiat de gr II care culege mostenirea sau este reprezentat
la mostenire.
Daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri in cadrul fiecarei ramuri subdivizarea se face tot
pe tulpina, descendentilor de acelasi grad din ramura impartinduli-se intre ei in mod egal.De
asemenea trb precizat ca pers care mostenesc prin reprezentare sunt mostenitori legali, si ei vin
atat la pasivul cat si la activul mostenirii in cotele parti cuvenite.De asemenea in calitate de
mostenitori legali ei se bucura de dreptul de optiune succesorala, putand, independent unul de
altul sa accepte sau sa renunte la aceasta mostenire.
Efectele particulare ale reprezentarii succesorale
Potr art 969 alin.1 NCC, copii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care
nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au
mostenit prin reprezentarea ndemnului, daca vin la mostenirea lui in concurs cu alti copii ai sai,
conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat ndemnul.Raportul se face numai
in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a deposit
valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a
reprezentarii.Raportul se face potrivit dispozitiilor prevazute de NCC la art. 1146-1154.
11.Clasa I de mostenitori legali - drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturi
Clasa I de mostenitori sau clasa descendentilor cuprinde copiii, nepotii, stranepoti etc. defunctului din casatorie, din
afara casatoriei sau din infiere.Potr art 975 alin 1 NCC decendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie
dreapta la nesfarsit.Aceasta clasa vizeaza atat copii din casatorie si din afara acesteia cat si copii adoptati.In
present nu mai exista decat o forma de adoptie si anume infierea spre deosebire de VCC care deosebea intre
adoptia cu efecte depline si cea cu efecte restranse.In cazul impartirii mostenirii intre descendenti acestia
dobandesc intreaga mostenire pe care o vor imparti in mod egal daca vin singuri la mostenire,iar daca vin in concurs
cu sotul supravietuitor culeg impreuna o cota de .
Din punct de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor lor succesorale, mostenitorii din aceasta clasa:
a)sunt mostenitori rezervatari adica beneficiaza in temeiul legii de o parte din mostenire si anume rezerva
succesorala de care defunctul nu poate dispune prin donatii sau legate.
b)sunt mostenitori sezinari adica au dreptul de a intra in stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral chiar inainte
de eliberarea certificatului de mostenitor si posibilitatea de a exercita drepturile si actiunile defunctului
c)pot veni la mostenire atat in nume propriu cat si prin reprezentare succesorala
d)sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la cel care lasa mostenirea, adica sa readuca la masa succesorala
bunurile primate cu titlul de donatie(daca donatia a fost facuta fara scutire de raport).
12)Clasa a II a de mostenitori legali-drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturi.

Conform art 976 CC clasa a II a sau clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati este alcatuita din
parintii defunctului(din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie) precum si din fratii si surorile defunctului(din
casatorie si din afara acesteia sau din infiere) si decendentii acestora pana la gradul al patrulea inclusiv.
Conform alin (3) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire daca descendentii nu indeplinesc
conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 963 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Art. 977 Impartirea mostenirii intre sotul supravietuitor, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati

(1) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali
privilegiati ai defunctului, partea cuvenita clasei a doua este de doua treimi din mostenire.
(2) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali
privilegiati ai defunctului, partea cuvenita clasei a doua este de o jumatate din mostenire.
Art. 978 Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati

Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati se imparte intre
acestia in functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin la mostenire, dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care la mostenire vine un singur parinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiati, indiferent
de numarul lor, vor culege trei sferturi;
b) in cazul in care la mostenire vin 2 parinti, acestia vor culege impreuna o jumatate, iar colateralii privilegiati,
indiferent de numarul lor, vor culege cealalta jumatate.
Art. 979 Absenta ascendentilor privilegiati sau a colateralilor privilegiati

(1) In cazul in care colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, ascendentii privilegiati
vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua.
(2) In cazul in care ascendentii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, colateralii privilegiati
vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua.
Art. 980 Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati

Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.
Art. 981 Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati

(1) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal.
(2) In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare succesorala, mostenirea sau partea din
mostenire ce li se cuvine se imparte intre ei pe tulpina.
(3) In cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, mostenirea sau partea din
mostenire ce li se cuvine se imparte, in mod egal, intre linia materna si cea paterna. In cadrul fiecarei linii, sunt
aplicabile dispozitiile alin. (1) si (2).
(4) In ipoteza prevazuta la alin. (3), colateralii privilegiati care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor culege, pe
fiecare dintre acestea, partea din mostenire ce li se cuvine.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale ascendentilor privilegiati.Ascendentii privilegiati sunt mostenitori
rezervatari si sezinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume propriu si nu sunt obligati sa raporteze donatiile primite
de la defunct.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale colaterilor privilegiati.Fratii si surorile defunctului pot veni la
mostenire numai in nume propriu, in timp ce descendentii lor, pana la gradul al patrulea inclusiv pot veni la
mostenire si prin reprezentare succesorala.Colateralii privilegiati nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari si ei
nu sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct.

13.Clasa a III a de mostenitori legali-drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturi.

Aceasta clasa cuprinde acendentii ordinary care potr art 928 alin 1 CC sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale
defunctului, cu exceptia parintilor acestuia(de exemplu bunici,strabunici, fara limita in grad).
Conform alin 2) Ascendentii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni.
(3) Ascendentii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4) In concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari ai defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un

sfert din mostenire.

(5) Mostenirea sau partea din most cuvenita ascenden ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in mod egal.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor ordinari
Acestia nu sunt nici mostenitori rezervatari si nici sezinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume propriu si nu sunt
obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct..

14.Clasa a IV a de mostenitori legali-drepturile si caracterele juridice ale acestor drepturi

Potrivit art 983 alin.1 NCC, aceasta clasa este formata din colateralii ordinari ai defunctului si anume rudele
colaterale ale acestuia pana la gradul al patrulea inclusiv ,cu exceptia colateralilor privilegiati(de exemplu unchii,
matusile si verii primari din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie).
(2) Colateralii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati si ascendentii
ordinari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 964 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator.
(3) Colateralii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4) In concurs cu sotul supravietuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un
sfert din mostenire.
(5) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in
mod egal.
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor ordinari.Ei pot veni la mostenire numai in nume
propriu,nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari si de asemenea nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.
15.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor - cota succesorala,dreptul de abitatie si dreptul special
Conform Art. 970 sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii, nu exista o
hotarare de divort definitiva. SS mosteneste cu conditia ca pe langa conditiile generale cerute de
lege(capacitate,vocative succesorala si sa nu fie nedemn) el trebuie sa aiba calitatea de sot la data deschiderii
mostenirii.
Art. 971 Vocatia la mostenire a sotului supravietuitor

(1) Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali.
(2) In absenta persoanelor prevazute la alin. (1) sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate sa vina la
mostenire, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire.
Art. 972 Cota succesorala a sotului supravietuitor (1) Cota sotului supravietuitor este de:
a) un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului;
b) o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai
defunctului;
c) o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali
privilegiati ai defunctului;
d) trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
(2) Cota sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite se stabileste ca si cand
acesta ar fi venit in concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele.
(3) Daca, in urma casatoriei putative, doua sau mai multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota stabilita
potrivit alin. (1) si (2) se imparte in mod egal intre acestea.
Art. 973 Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor

(1) Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor
sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, daca

aceasta casa face parte din bunurile mostenirii.

(2) Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil. (si un drept real, temporar)
(3) Oricare dintre mostenitori poate cere fie restrangerea dreptului de abitatie, daca locuinta nu este necesara in
intregime sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei, daca pune la dispozitia sotului supravietuitor o
alta locuinta corespunzatoare.
(4) Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii. Acest drept
inceteaza, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor.
(5) Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie reglementat prin prezentul articol se solutioneaza de catre instanta
competenta sa judece partajul mostenirii, care va hotari de urgenta, in camera de consiliu.
Art. 974 Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor

Cand nu vine in concurs cu descendentii defunctului, sotul supravietuitor mosteneste, pe langa cota stabilita potrivit
art. 972, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor.
De exemplu:bunurile care serveau la mobilarea locuintei si obiecte de uz casnic:aspirator, masina de spalat etc.
Nu fac parte din categorie:autoturismul,motocicleta,bunuri de uz professional etc.

16.Testamentul - notiune,caractere,continut
a.notiune - actul unilateral, personal si revocabil, prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre
formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viata
b.caractere
- este un act juridic unilateral. Testamentul este un act juridic intrucat presupune o manifestare de vointa facuta in
scopul de a produce efecte juridice si este unilateral intrucat presupune numai manifestarea de vointa a autorului
sau
-este un act juridic personal. Aceasta inseamna ca testamentul nu poate fi intocmit decat de catre parte personal,.
Manifestarea de vointa trebuie sa fie obligatoriu a partii, exprimata personal, intr-una dintre formele prevazute de
lege.
-este un act juridic individual. Astfel,este interzis sub sanctiunea nulitatii absolute, ca doua sau mai multe persoane
sa-si afirme dispozitiile de ultima vointa prin acelasi act, indiferent daca testeaza una in favoarea celeilalte sau in
favoarea unui tert. In reglementarea actuala aceasta interdictie poarta denumirea de "testament reciproc".
-este un act revocabil. Autorul sau poate, pana in ultima clipa a vietii sale, sa modifice sau sa revoce testamentul
pe care l-a incheiat. O persoana poate, in timpul vietii sale, sa intocmeasca , sa modifice sau sa revoce, ori de cate
ori doreste, testamentul sau
-este un act de dispozitie. Aceasta caracteristica este proprie testamentului cel putin in privinta legatelor care sunt
acte juridice cu titlu gratuit, mai precis liberalitati, prin care se diminueaza un patrimoniu si se imbogateste un altul,
fara primirea unui contraechivalent.
-este un act juridic solemn.Codul civil permite testatorului incheierea actului sau numai in formele permise de lege.
-este un act juridic pentru cauza de moarte adica isi produce efecte doar dupa moartea testatorului.
c.continut
Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si
la desemnarea directa sau indirecta a legatarului. Alaturi de aceste dispozitii sau chiar si in lipsa unor asemenea
dispozitii, testamentul poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare,

dezmostenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii
care produc efecte dupa decesul testatorului.
17.Conditiile de validitate ale testamentului
Conditiile de fond
1.1. Capacitatea. In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de a dispune prin liberalitati, iar
cel in favoarea caruia s-a dispus sa aiba capacitatea de a primi prin testament.
Incapacitatile de a dispune prin testament sunt urmatoarele:
a) incapacitatea totala a minorului care nu a implinit varsta de 16 ani de a dispune prin testament
b) incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament decat de 1/2 din ceea ce ar putea
dispune ca major
c) incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament in favoarea tutorelui sau; Este
exceptat de la aceasta incapacitate minorul intre 16-18 ani care poate dispune in favoarea tutorelui sau cu conditia
ca acesta din urma sa fie un ascendent al sau
d) incapacitatea interzisului judecatoresc si a celui care fara a fi pus sub interdictie este lipsit de discernamant in
momentul incheierii testamentului.
1.2. Consimtamantul. Pentru validitatea oricarui act juridic, si deci si a testamentului, se cere ca la baza lui sa existe
o vointa libera si nealterata de vreun viciu, cum sunt eroarea, dolul sau violenta. Absenta consimtamantului atrage
sanctiunea nulitatii absolute, caci lipseste unul din elementele esentiale ale actului juridic.
Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a testamentului.
1.3. Obiectul. Pe langa conditiile privind capacitatea si consimtamantul analizate mai sus, pentru validitatea
testamentului se cere ca acesta sa aiba un obiect determinat sau determinabil si in acelasi timp licit.
1.4. Cauza. Cauza dispozitiilor testamentare trebuie sa fie licita si morala.
Conditiile de forma
Asa cum rezulta din insasi definitia testamentului el este un act juridic solemn. Pentru a fi valid legiuitorul cere
respectarea anumitor conditii de forma prin care vointa testatorului trebuie sa se exprime pentru a putea produce
efecte juridice. In concluzie este ceruta forma ad validitatem.De principiu lipsa formei ceruta de lege este
sanctionata cu nulitatea absoluta a testamentului

18.Testamentul olograf
Testamentul olograf este acela pentru a crui validitate se cere ca testatorul s l scrie, dateze i semneze cu mna
lui. Testamentul este nul absolut dac nu sunt respectate aceste condiii de validitate la ntocmirea lui
Avantaje
- poate fi fcut oriunde i oricnd dorete testatorul,
- este gratuit(prin exceptie nu cand se cere expertiza grafoscopica si trebuie achitate cheltuielile cerute de expert)
- este supus celor mai simple formaliti, ns acest lucru l face i mai uor de atacat, spre deosebire de
testamentul autentic
Dezavantaje
- costuri mai mari la dezbaterea motenirii(sunt situaii cnd va trebui efectuat o expertiz grafoscopic
- voina testatorului poate fi uor influenat prin sugestie sau captaie de ctre persoanele interesate.
- este foarte uor de falsificat
- este mult mai uor de atacat n instan fa de testamentul autentic a crui contestare este mai anevoioas,
Condiiile de validitate ale testamentului olograf

-Scrierea testamentului olograf

Testatorul trebuie s scrie testamentul n ntregime cu propria mn, fr ca aceasta s fie "condus" de o ter
persoan.Testamentul olograf se poate scrie pe orice fel de suport material, cu orice instrument de i in orice
metod de scriere.Testamentul scris de o alt persoan este nul.
-Data testamentului olograf.
Data redactrii testamentului prezint o deosebit importan practic, deoarece:
- permite a se verifica mprejurarea dac testatorul avea sau nu capacitate la momentul ntocmirii testamentului;
- n cazul pluralitii de testamente succesive,
Datarea testamentului trebuie s cuprind anul, luna i ziua redactrii acestuia, n litere sau cifre.Data trebuie scris
integral de mna testatorului. Totui, jurisprudena mai veche a admis ca fiind valabil data parial scris de mna
testatorului, parial tiprit.
-Semntura testamentului olograf.
Prin semntur, testatorul atest c testamentul este opera sa i c exprim ultima lui voin.Semntura trebuie s
fie manuscris. Semntura fiind o formalitate esenial, lipsa ei atrage nulitatea absolut a testamentului.
19.Testamentul autentic
Testamentul autentic este testamentul autentificat de notarul public sau de o alt persoan nvestit cu autoritate
public de ctre stat, potrivit legii. Cu ocazia autentificrii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori.
Avantaje:
- face mai dificila folosirea mijloacelor dolosive;
- asigura pastrarea testamentului;
- garanteaza indeplinirea dispozitiilor de ultima vointa (un exemplar ramane la notarul public);
- poate fi folosit si de aceea care nu pot sa scrie.
Dezavantaje:
- nu asigura pastrarea secretului de ultima vointa a celui care il foloseste
- necesita cheltuieli materiale
- necesita timp pentru intocmirea lui.
Intocmirea testamentului autentic
Conform art 1044 alin.1) Testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului, care se ingrijeste de scrierea actului si
apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da sa il citeasca, mentionandu-se expres indeplinirea acestor formalitati. Daca
dispunatorul isi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul autentic ii va fi citit de catre notar.
(2) Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa.
(3) Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare de catre notar.
Autentificarea testamentului autentic
Conform art 1045 alin. Indeplinirea operatiunii de autentificare a testamentului se constata printr-o incheiere de
autentificare a notarului public si se face de regula, la sediul biroului notarului public.Daca se constata ca nu sunt
indeplinite conditiile de autentificare cerute de lege, notarul va da, numai daca testatorul staruie in cerere, o
incheiere de respingere care va trebui sa cuprinda motivul pentru care cererea a fost respinsa, precum si calea de
atac pe care testatorul o poate face la judecatorie si la termenul in care poate fi exercitata.Daca nu se indeplinesc
toate formalitatile esentiale testamentul va fi nul absolut ca testament autentic, insa va putea fi valabil ca testament
olograf, daca a fost scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului.Testametul autentic face dovada deplina
pana la inscrierea in fals.
Exista si cazuri de Autentificarea in situatii particulare .Potr Art. 1.045 (1) In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din
orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face mentiune despre aceasta imprejurare in incheierea pe care o
intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura. Mentiunea va fi citita testatorului de catre notar, in prezenta a 2 martori,
aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii testatorului.
(2) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata notarului public, prin inscrierea de
catre parte, inaintea semnaturii, a mentiunii consimt la prezentul act, pe care l-am citit.
(3) Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, in imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret,
(4) Pentru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul public va intreba daca a auzit bine cand i s-a citit cuprinsul testamentului,
consemnand aceasta in incheierea de autentificare.

Potr art 1046 In scop de informare a persoanelor care justifica existenta unui interes legitim, notarul care autentifica

testamentul are obligatia sa il inscrie, de indata, in Registrul national notarial tinut in format electronic, potrivit legii.
Informatii cu privire la existenta unui testament se pot da numai dupa decesul testatorului.
20.Testamentele privilegiate
Testamentele privilegiate sunt testamente autentice n form simplificat, ntocmite de persoane care, temporar, se
afl n situaii excepionale, prevzute de lege. Astfel de situatii sunt: starea de rzboi pe teritoriu strin sau prizonier
la inamic, ntr-un loc asediat, fr comunicaie cu exteriorul etc. Aceste testamente se numesc privilegiate datorit
faptului c, pentru ntocmirea lor, legea permite formaliti mai reduse, in interesul testatorilor.
n ceea ce privete formele testamentelor privilegiate, acestea sunt:
1. Testamentul militarilor
2. Testamentul fcut n timp de boal contagioas
3. Testamentul maritim
n ceea ce privete condiiile de form ale testamentelor privilegiate, acestea, sub sanciunea nulitii absolute,
trebuie ntocmite n form scris.De asemenea, legea cere ca toate testamentele privilegiate, sub sanciunea nulitii
absolute, s fie semnate de ctre urmtoarele persoane:
- de testator, iar n ipoteza n care nu tie sau nu poate s semneze, se face meniune despre aceast mprejurare,
precum i despre cauza mpiedicrii;
- de agentul instrumentator;
- de cel puin unul dintre cei doi martori, fcndu-se meniune despre motivul care a mpiedicat semnarea
testamentului i de ctre cellalt.
Testamentele privilegiate i produc efectele de la data deschiderii motenirii, dar numai dac testatorul a decedat n
mprejurrile excepionale, care l-au mpiedicat s testeze n formele ordinare. n caz contrar, testamentele i
pierd eficacitatea dup 6 luni (n cazul testamentului militarilor i cel al testamentului fcut pe timpul unei boli
contagioase) i, respectiv, dup 3 luni (n cazul testamentului maritim) de la data cnd a ncetat cauza care l-a
mpiedicat pe testator s testeze n formele ordinare .Testamentele privilegiate, fiind considerate testamente
autentice simplificate, au fora probant corespunztoare acestora.
21.Revocarea testamentelor
Revocarea voluntar expres(art 1051)
(1) Un testament nu poate fi revocat expres, n tot sau n parte, dect printr-un act autentic notarial sau printr-un
testament ulterior.
(2) Testamentul care revoc un testament anterior poate fi ntocmit ntr-o form diferit de aceea a testamentului
revocat.
(3) Revocarea expres a testamentului fcut printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va
nscrie de ndat de ctre notar n registrul naional notarial prevzut la Art. 1046.
Revocarea voluntar tacit(art 1052)
(1) Testatorul poate revoca testamentul olograf i prin distrugerea, ruperea sau tergerea sa. tergerea unei
dispoziii a testamentului olograf de ctre testator implic revocarea acelei dispoziii. Modificrile realizate prin
tergere se semneaz de ctre testator.(2) Distrugerea, ruperea sau tergerea testamentului olograf, cunoscut de
testator, atrage de asemenea revocarea, cu condiia ca acesta s fi fost n msur s l refac.
(3) Testamentul ulterior nu l revoc pe cel anterior dect n msura n care conine dispoziii contrare sau
incompatibile cu acesta. Efectele revocrii nu sunt nlturate n caz de caducitate sau revocare a testamentului
ulterior.
22.Testamentul - notiune,caractere juridice,proba si interpretarea testamentului
! Notiune,caractere juridice vezi subiectul 16
a. proba
(1) Orice persoan care pretinde un drept ce se ntemeiaz pe un testament trebuie s dovedeasc existena i
coninutul lui n una dintre formele prevzute de lege.(2) Dac testamentul a disprut printr-un caz fortuit sau de

for major ori prin fapta unui ter, fie dup moartea testatorului, fie n timpul vieii sale, ns fr ca acesta s i fi
cunoscut dispariia, valabilitatea formei i cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de prob
b.interpretarea
(1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile i testamentului, n msura n care sunt compatibile cu
caracterele juridice ale acestuia.(2) Elementele extrinseci nscrisului testamentar pot fi folosite numai n msura n
care se sprijin pe cele intrinseci.(3) Legatul n favoarea creditorului nu este prezumat a fi fcut n compensaia
creanei sale.

23.Legatul - notiune si clasificare

Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la
decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu sau o fractiune din aceasta ori
anumite bunuri determinate
A.Clasificarea legatelor dupa obiectul lor
Legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte, uneia sau mai multor persoane,
universalitatea bunurilor sale. Legatul este universal daca confera vocatie la intreaga mostenire
Legatul cu titlu universal Legatul este cu titlu universal daca confera legatarului vocatie la o cota parte din
mostenire, cota parte exprimata printr-o fractiune matematica sau prin indicarea unei mase succesorale ,
determinate prin natura lor juridica de imobile sau de imobile
Legatul cu titlu particular orice legat care nu este cu titlu universal ete singular, el nu are un drept eventual
launiversalitatea succesiunii sau la o fractiune din acea universalitate, ci numai asupra unuor bunuri dterminate,
indiferent de numarul si valoarea acestor bunuri
B.In functie de modalitati
-legatul pur si simplu este legatul care nu este afectat de nici o modalitate.
-legatul cu termen
-legatul sub conditie conditia care afecteaza existenta (nasterea sau desfiintarea) legatului poate fi suspensiva sau
rezolutorie
-legatul cu sarcina specifica liberalitatilor, sarcina- ca modalitate a legatului este o obligatie impusa de testator
legatarului, care dupa acceptarea legatului este tinut s-a execute.
24.Legatul alternativ,conjunctiv,al bunului altuia,al rentei viagere sau al unei creante de intretinere
a.legatul alternativ - in cazul n care legatarului cu titlu particular i-a fost lsat fie un bun, fie altul, dreptul de
alegere revine celui inut s execute legatul, dac testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui ter
b.legatul conjunctiv - (1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cnd testatorul a lsat, prin
acelai testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, fr a preciza
partea fiecruia.(2) n cazul legatului conjunctiv, dac unul dintre legatari nu vrea sau nu poate s primeasc legatul,
partea lui va profita celorlali legatari.(3) Prevederile alin. (2) se aplic i atunci cnd obiectul legatului conjunctiv l
constituie un dezmembrmnt al dreptului de proprietate
c.legatul bunului altuia - (1) Cnd bunul individual determinat care a fcut obiectul unui legat cu titlu particular
aparine unei alte persoane dect testatorul i nu este cuprins n patrimoniul acestuia la data deschiderii motenirii,
atunci se aplic dispoziiile prezentului articol.(2) Dac, la data ntocmirii testamentului, testatorul nu a tiut c bunul
nu este al su, legatul este anulabil.(3) n cazul n care testatorul a tiut c bunul nu este al su, cel nsrcinat cu
executarea legatului este obligat, la alegerea sa, s dea fie bunul n natur, fie valoarea acestuia de la data
deschiderii motenirii.
d.legatul rentei viagere sau al unei creante de intretinere - Cnd obiectul legatului cuprinde o rent viager sau
o crean de ntreinere, executarea acestuia este datorat din ziua deschiderii motenirii.
25.Executiunea testamentara

Execuiunea testamentar privete modalitile n care vor fi aduse la ndeplinire dispoziiile de ultim voin ale lui
de cuius. Aceste dispoziii pot fi puse n executare de ctre motenitorii legali ai defunctului sau de ctre legatarii
universali, dar testatorul poate desemna prin testament una sau mai multe persoane care s aib aceast misiune
i anume de a aduce la ndeplinire ntocmi dispoziiile testamentare, care poart denumirea de executori
testamentari.Execuiunea testamentar este reglementat n art. 1077-1085 din noul Cod civil.Desemnarea unui
executor testamentar se poate face numai prin testament, dup regulile de desemnarea a legatarului, iar revocarea
unei asemenea dispoziii la fel.
Un element de noutate este acela c desemnarea executorului testamentar se poate face i de ctre un ter care
este indicat tot de ctre testator prin testament .Aa cum rezult din dispoziiile art. 1078 din noul Cod civil,
persoana desemnat ca executor testamentar trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu, la data deschiderii
succesiunii.Testatorul poate desemna una sau mai multe persoane ca executori testamentary.Pot avea calitatea de
executor testamentar i notarii, cu condiia de a nu fi nvestii cu derularea procedurii succesorale notariale, precum
i avocaii.
Natura juridic a instituiei executorului testamentar
ntruct n vechiul Cod civil nu existau dispoziii legale care s determine expres natura juridic a execuiei
testamentare, n doctrin s-a susinut c executorul testamentar este un mandatar special al testatorului, astfel c i
se aplic regulile de la contractul de mandat, n msura n care legea nu dispune altfel. n Noul Cod civil, prelunduse teza majoritar exprimat n doctrin, prin art. 1082 alin. 2, se prevede c: Executorul testamentar rspunde ca
un mandatar n legtur cu executarea dispoziiilor testamentare.
Calificat, aadar, ca un mandat de natur special, execuiunea testamentar are caracteristici care o aseamn
cu mandatul, dar i unele care o deosebesc.
Doctrina a scos n eviden urmtoarele asemnri i cu mandatul de drept comun:
a) Acceptarea ca i refuzul execuiunii testamentare sunt, la fel ca la contractul de mandat, facultative.
b) Executorul testamentar are aceleai obligaii ca i mandatarul; are obligaia de a ndeplini mandatul, de a sa
socoteal i de a rspunde pentru faptele persoanei substituite n executarea mandatului.
c) La fel ca la contractul de mandat, puterile executorului testamentar au caracter intuitu personae, astfel c moartea
celui desemnat ca executor testamentar atrage ncetarea mandatului.
Execuiunea testamentar fiind un mandat cu caracter special exista si deosebiri fa de mandatul propriu-zis:
a) Atribuiunile executorului testamentar ncep la moartea testatorului pe cnd cele ale mandatarului nceteaz la
moartea mandantului. Motenitorii testatorului nu pot revoca executorul testamentar dect n cazurile i condiiile
stabilite de lege, pe cnd n cazul contractului de mandat, motenitorii mandantului, n cazul excepional al
continurii mandatului i dup moartea mandantului, pot s-l revoce pe mandatar oricnd;
b) Executorul testamentar poate fi numit numai prin testament, aadar ntr-o form solemn, pe cnd la contractul
de mandat, care are caracter consensual, numirea mandatarului se poate realiza chiar n mod tacit;
c) n timp ce la contractul de mandat limitele mputernicirii mandatarului sunt lsate la libera apreciere a prilor,
limitele i atribuiile executorului testamentar sunt determinate imperativ de ctre legiuitor;
d) n cazul mandatului obinuit, mandatarul poate renuna oricnd la mandat , notificnd mandantului renunarea sa,
executorul testamentar ns odat ce a acceptat misiunea nu poate renuna la ea dect sub forma unei declaraii
autentice notariale.
Atribuiile i puterile executorului testamentar
Art. 1079 din nou Cod civil prevede n aceast privin c Executorul testamentar are dreptul s administreze
patrimoniul succesoral pe o perioad de cel mult 2 ani de la data deschiderii motenirii, chiar dac testatorul nu i-a
conferit n mod expres acest drept.Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrns doar la o parte din
patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.Termenul de doi ani poate fi prelungit de ctre instana de
judecat, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de cte un an.
Noul Cod civil, prin art. 1080 acord executorului testamentar urmtoarele atribuii:

a. de a cere, n condiiile legii, punerea sigiliilor, dac printre motenitori sunt i minori, persoane puse sub interdicie
judectoreasc sau disprute;
b. s struie n a se face inventarul bunurilor motenirii n prezena sau cu citarea motenitorilor;
c. s cear instanei s ncuviineze vnzarea bunurilor, n lips de sume suficiente pentru executarea legatelor.
Instana poate ncuviina vnzarea imobilelor succesorale numai dac nu exist motenitori rezervatari.
d. s depun diligene pentru executarea testamentului, iar n caz de contestaie pentru a apra validitatea sa, att
pe cale principal prin justiie, ct i pe cale incidental;
e. s plteasc datoriile motenirii, dac a fost mputernicit n acest sens prin testament. n lipsa unei astfel de
mputerniciri el va putea achita datoriile numai cu ncuviinarea instanei de judecat. Am precizat mai sus
controversa din vechea doctrin n legtur cu plata de ctre executorul testamentar a creditorilor motenirii. n
prezent el nu poate face astfel de pli pur i simplu n puterea legii, ci, fie cu ncuviinarea testatorului, fie a instanei
de judecat;
f. s ncaseze creanele motenirii;
g. executorul testamentar poate proceda la partajarea bunurilor succesorale , dac a avut n acest sens abilitarea
testatorului, iar proiectul prezentat de ctre el este aprobat de toi motenitorii.
ncetarea execuiunii testamentare
Atribuiile executorului testamentar nceteaz, potrivit art. 1085 din noul Cod civil n urmtoarele cazuri:
- n cazul n care au fost executate sau este imposibil aducerea a ndeplinire a dispoziiilor cuprinse n testament;
- n cazul n care executorul testamentar renun la execuiunea testamentar n forma unei declaraii autentice
notariale.
- n cazul n care executorul testamentar a fost pus sub interdicie;
- n cazul n care executorul testamentar a fost revocat de ctre instana de judecat la cererea motenitorilor
defunctului pentru motive temeinice
- n cazul n care a expirat termenul de exercitare a dreptului de administrare, afar de cazul n care instana de
judecat decide prelungirea termenului.
Potrivit art. 1082 din noul Cod civil, executorul testamentar are obligaia de a da socoteal la sfritul fiecrui an,
pentru gestiunea sa, succesorilor universali, chiar dac nu exist motenitori rezervatari. Aceast obligaie se
transmite motenitorilor executorului astfel c n cazul n care el a decedat nainte de a-i fi ndeplinit aceast
obligaie ea urmeaz s fie ndeplinit de motenitorii si. Obligaia de a da socoteal exist evident i n ipoteza c
execuia testamentar ar dura mai puin de un an. n ceea ce privete executarea dispoziiilor testamentare,
executorul testamentar rspunde la fel ca un mandatar.n cazul pluralitii de executori testamentari, rspunderea lor
este solidar, cu excepia cazului n care testatorul le-a mprit atribuiile i fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea
ncredinat.
26.Rezerva succesorala si cotitatea disponibila,cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor
a.notiuni
Rezerva succesoral(art 1086) este partea din bunurile motenirii la care motenitorii rezervatari au dreptul n
virtutea legii, chiar mpotriva voinei defunctului, manifestat prin liberaliti ori dezmoteniri.Sunt mostenitori
rezervatari:SS,descendentii si ascendentii privilegiati.Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor este de jumatate din
cota succesorala care in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor I s ar fi cuvenit ca mostenitor legal.
Cotitatea disponibil(art 1089) este partea din bunurile motenirii care nu este rezervat prin lege i de care
defunctul putea dispune n mod nengrdit prin liberaliti.
b.cotitatea disponibila a SS*art 1090)
(1) Liberalitile neraportabile fcute soului supravieuitor, care vine la motenire n concurs cu ali descendeni
dect cei comuni lor, nu pot depi un sfert din motenire i nici partea descendentului care a primit cel mai puin.(2)
Dac defunctul nu a dispus prin liberaliti de diferena dintre cotitatea disponibil stabilit potrivit Art. 1089 i
cotitatea disponibil special, atunci aceast diferen revine descendenilor.(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic

n mod corespunztor atunci cnd descendentul menionat la alin. (1) a fost dezmotenit direct, iar de aceast
dezmotenire ar beneficia soul supravieuitor.
27.Ineficacitatea legatelor
Prin ineficacitatea legatelor vom intelege acele ipoteze in care ele nu-si produc efectele pe care, in principiu, ar
trebui sa le produca.In privinta cauzelor care duc la ineficacitatea legatelor se amintesc in doctrina nulitatea,
revocarea si caducitatea, dar uneori s-a mai adaugat si reductiunea legatelor , cu toate ca efectul reductiunii
liberalitatilor excesive este tot caducitatea acelor legate. Toate cauzele de ineficacitate au aceleasi efect si anume
desfiintarea retroactiva a legatelor, insa pe cand cauzele de nulitate (relativa sau absoluta) existau anterior sau
concomitent cu momentul intocmirii testamentului, cauzele de revocare sau cele de caducitate sunt intotdeauna
posterioare acestui moment. In cazul revocarii ca si cauza de ineficacitate aceasta este de doua feluri : voluntara,
cand se datoreaza vointei unilaterale a testatorului si judecatoreasca cand este determinata de unele fapte culpabile
ale legatarului si se pronunta prin hotarare judecatoreasca.
28.Revocarea legatelor
Revocarea este de doua feluri : voluntara, cand se datoreaza vointei unilaterale a testatorului si judecatoreasca cand
este determinata de unele fapte culpabile ale legatarului si se pronunta prin hotarare judecatoreasca.
1.Revocarea voluntara a legatelor este supusa dispozitiilor privind revocarea voluntara a testamentului.Testamentul
este prin esenta lui revocabil in tot cursul vietii testatorului
a. Revocarea voluntara expresa. Potrivit art. 920 C. civ., revocarea voluntara expresa se poate realiza fie printr-un
nou testament, din cele reglementate de lege, fie printr-un act authentic notarial.
b. Revocarea voluntara tacita sau indirecta. Revocarea este considerata tacita atunci cand testatorul nu o declara in
mod expres dar vointa sa revocatorie rezulta fara echivoc din acte sau fapte juridice savarsite de el sau cunoscute
numai de acesta.Codul civil prevede urm cazuri de revocare tacita si anume:
incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului ulterior cu cele ale testamentului anterior
instrainarea voluntara a bunului care face obiectul legatului.
-prin distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului olograf
Revocarea judecatoreasca a legatelor. Revocarea judecatoreasca a legatelor nu se datoreaza manifestarii de vointa
a testatorului ci ea poate fi ceruta, in cazul neindeplinirii, fara justificare a sarcinii instituite de testator.Testatorul
poate institui in cuprinsul testamentului unele sarcini pe care legatarul, de vreme ce a acceptat legatul, este obligat
sa le aduca la indeplinire, dupa data deschiderii succesiunii.Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata
si pentru ingratitudine in urm cazuri:1. daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau
stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l a instiintat.
2.daca legatarul se face vinovat de fapte penale,cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa
memoriei testatorului.
29.Caducitatea legatelor.Caducitatea este o cauz de ineficacitate a legatului instituit valabil si nerevocat, care
const n imposibilitatea executrii lui, din cauze obiective posterioare ntocmirii testamentului sau pentru c
legatarul a renunat la el dup deschiderea motenirii.Ceea ce au n comun nulitatea, revocarea i caducitatea este
faptul c toate duc la ineficacitatea (lipsirea de efecte a legatelor). Motivele i condiiile ineficacitii difer ns de la
una la alta.Cazuri de caducitate.Orice legat devine caduc atunci cand:
a) legatarul nu mai este in viata la data deschiderii mostenirii;
b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;
c) legatarul este nedemn;
d) legatarul renunta la legat;
e) legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter
pur personal;
f) bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa
testatorului, in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul.

31. Reductiunea liberalitatiilor excesive stabilirea rezervei si a cotitatii disponibile , caile de realizare
1.Stabilirea rezervei succesorale i a cotitii disponibile.

Rezerva succesoral i cotitatea disponibil se determin n funcie de valoarea masei succesorale la data
deschiderii motenirii. Aa fiind, una dintre problemele importante care se pun este aceea de a stabili masa
succesoral rmas dup defunct. Masa succesoral nu se confund cu bunurile efectiv gsite n patrimoniul
defunctului la data deschiderii motenirii.Noiunea de mas succesoral include, pe lng aceste bunuri, i bunurile
pe care defunctul le donase n timpul vieii, bunuri a cror valoare se adaug la activul net al motenirii, doar pentru
efectuarea unui calcul pe hrtie. Potrivit art.1091alin.1 C.civ, valoarea masei succesorale, n funcie de care se
determin rezerva succesoral i cotitatea disponibil, se stabilete astfel:
a) determinarea activului brut al motenirii, prin nsumarea valorii bunurilor existente n patrimoniul succesoral la
data deschiderii motenirii
b) determinarea activului net al motenirii, prin scderea pasivului succesoral din activul brut;
c) reunirea fictiv, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaiilor fcute de cel care las motenirea;
Potrivit art.1091 alin.2 C.civ, n vederea aplicrii art.1091 alin.1 lit. c C.civ, se ia n considerare:
-valoarea bunurilor donate la data deschiderii motenirii, inndu-se seama de starea lor n momentul donaiei, din
care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donaie;
-dac bunurile au fost nstrinate de donatar, se ine seama de valoarea lor la data nstrinrii;
-dac bunurile donate au fost nlocuite cu altele, se ine cont de valoarea, la data deschiderii motenirii, a bunurilor
intrate n patrimoniu i de starea lor la momentul dobndirii; totui, dac devalorizarea bunurilor intrate n patrimoniu
era inevitabil la data dobndirii, n virtutea naturii lor, nlocuirea bunurilor nu este luat n considerare (n acest caz,
apreciem c se va lua n considerare valoarea bunului donat, la data deschiderii motenirii, inndu-se cont de
starea acestuia n momentul donaiei );
-n ipoteza n care bunul donat sau cel care l-a nlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donaia nu
se va supune reunirii fictive;
-sumele de bani sunt supuse indexrii n raport cu indicele inflaiei, corespunztor perioadei cuprinse ntre data
intrriilor n patrimoniul donatarului i data deschiderii motenirii.
n schimb, conform art. 1091 alin.3C.civ., nu se va ine seama n stabilirea rezervei de darurile obinuite(daruri
manual <25000), de donaiile remuneratorii i, n msura n care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru
ntreinerea sau formarea profesional a descendenilor, a prinilor sau a soului supravieuitor i nici de cheltuielile
de nunt.Pn la proba contrar, nstrinarea cu titlu oneros ctre un descendent ori un ascendent privilegiat sau
ctre soul supravieuitor este prezumat a fi o donaie, dac nstrinarea s-a fcut cu rezerva uzufructului, uzului ori
abitaiei sau n schimbul ntreinerii pe via ori a unei rente viagere.
Prezumia opereaz numai n favoarea descendenilor, ascendenilor privilegiai i a soului supravieuitor ai
defunctului dac acetia nu au consimit la nstrinare(art.1091 alin.4C.civ.).
Dup ce s-a stabilit, conform art.1091 alin.1C.civ., valoarea total a masei succesorale, se pot calcula valorile
rezervei succesorale i respectiv a cotitii disponibile, exprimate n fraciunile prevzute de lege.
Conform art.1091 alin.5C.civ., la stabilirea rezervei nu se ine seama de cei care au renunat la motenire, cu
excepia celor obligai la raport, potrivit art.1147 alin.2 C.civ.
2.Caile de realizare a reductiunii
Reduciunea liberalitilor excesive se poate realiza prin buna nvoial a celor interesai (art.1094 alin.1 C.civ.).
n lipsa unei asemenea nvoieli, reduciunea poate fi invocat n faa instanei de judecat pe cale de excepie sau
pe cale de aciune,dup caz (art.1094 alin.2 C.civ.).
Excepia de reduciune va fi ridicat de ctre motenitorul rezervatar atunci cnd bunul ce face obiectul legatului
se afl n posesia sa, iar legatarul pretinde plata legatului, adic predarea bunului.De regul, bunurile ce fac obiectul
unui legat se afl n posesia motenitorului rezervatar, obligat la predarea lor. n asemenea situaii, rezervatarul va
putea invoca excepia de reduciune, refuznd plata legatului sau fcnd plata doar pn la concurena valorii
cotitii disponibile.Excepia de reduciune este imprescriptibil extinctiv (art.1095 alin.3 C.civ.).
Aciunea n reduciune se exercit atunci cnd bunul donat se afl deja n posesia gratificatului, iar motenitorul
rezervatar cere reduciunea liberalitii i restituirea bunului.Reduciunea profit numai motenitorului rezervatar

care a invocat-o, pe cale de excepie sau a cerut-o pe cale de aciune n justiie, pe rnd n limita necesar ntregirii
rezervei sale. n acest sens, art.1094 alin.3 C.civ. prevede c:"n cazul pluralitii de motenitori rezervatari,
reduciunea opereaz numai n limita cotei de rezerv cuvenite celui care a cerut-o i profit numai acestuia".
Aciunea n reduciune este prescriptibil.Astfel,conform art.1095 alin.1C.civ., dreptul la aciunea n reduciune a
liberalitilor excesive se prescrie n termen de 3 ani de la data deschiderii motenirii sau, dup caz, de la data la
care motenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formeaz obiectul liberalitilor.
n cazul liberalitilor excesive a cror existen nu a fost cunoscut de motenitorii rezervatari, termenul de
prescripie ncepe s curgde la data cnd au cunoscut existena acestora i caracterul lor excesiv (art.1095
alin.2C.civ.).Dovada depirii cotitii disponibile este n sarcina motenitorului rezervatar reclamant i poate fi
fcut prin orice mijloc de prob (fiind vorba despre o simpl stare de fapt).

32. Reductiunea liberalitatiilor excesive ordinea reductiunii

I. Ordinea reduciunii liberalitilor excesive

Aa cum era i sub imperiul legislaiei anterioare, potrivit art.1096 alin.1 C.civ., legatele se reduc naintea donaiilor.
Aceast regul opereaz n cazul n care defunctul a fcut att donaii, ct i legate.
Regula reduciunii legatelor naintea donaiilor se justific prin aceea c legatele sunt ultimele liberaliti fcute de
defunct, ntruct produc efecte numai la data deschiderii motenirii. De aceea, se apreciaz c datorit lor s-a adus
atingere rezervei succesorale, liberalitile anterioare fiind fcute din cotitatea disponibil.
Legatele se reduc toate deodat i proporional, afar dac testatorul a dispus c anumite legate vor avea
preferin, caz n care vor fi reduse mai nti celelalte legate (art.1096 alin.2 C.civ.). Aceast regul are caracter
dispozitiv, ceea ce nseamn c testatorul poate dispune ca legatele preferate s fie reduse la urm i numai dac
rezerva succesoral nu a fost ntregit prin reduciunea celorlalte.
Dac reducerea n ntregime a tuturor legatelor nu este suficient pentru a rentregi rezerva succesoral, se va trece
la reduciunea donaiilor.Astfel, conform art. 1096 alin.3C.civ., donaiile se reduc succesiv, n ordinea invers a datei
lor, ncepnd cu cea mai nou.Aceast regul se justific prin aceea c donaiile mai noi au adus atingere rezervei
succesorale.
Donaiile concomitente (care au aceeai dat) se reduc toate deodat i proporional, afar dac donatorul a dispus
c anumite donaii vor avea preferin, caz n care vor fi reduse mai nti celelalte donaii (art.1096 alin.4C.civ.).
Dac beneficiarul donaiei care ar trebui redus este insolvabil, se va proceda la reduciunea donaiei anterioare
(art.1096 alin.5C.civ.).
Ordinea reducerii liberalitilor depinznd de data lor, aceasta va trebui s fie dovedit, potrivit dreptului comun,fie
cunscrisul autentic al donaiei, fie printr-un nscris sub semntur privat cu dat cert, fie -n cazul darurilor
manuale -prin orice mijloc de prob (remiterea bunului fiind un fapt juridic).
33. Reductiunea liberalitatiilor excesive efectele reductiunii , imputarea liberalitatiilor
Efectele reductiunii
Potrivit art. 1097 alin.1 C.civ., reduciunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, dup caz, desfiinarea donaiilor
n msura necesar ntregirii rezervei succesorale.
Deci, n cazul legatelor reduciunea are ca efect caducitatea acestora, adic vor deveni ineficace, n tot sau n parte,
n msura necesar ntregirii rezervei succesorale.n cazul donaiilor fcute de defunct n timpul vieii sale,
reduciunea are ca efect revocarea contractului de donaie, dreptul donatarului desfiinndu-se cu efect retroactiv,
dar nu din momentul ncheierii actului de donaie, ci numai de la data deschiderii motenirii, cci n acest moment
trebuie ntregit rezerva;
Conform art. 1097 alin.2 C.civ., ntregirea rezervei, ca urmare a reduciunii, se realizeaz n natur;
Aa fiind, donatarul va trebui s restituie bunul, pstrnd ns fructele naturale sau civile percepute naintea
deschiderii motenirii.
Mai mult, n cazul ntregirii rezervei n natur, gratificatul pstreaz fructele prii din bun care depete cotitatea
disponibil, percepute pn la data la care cei ndreptii au cerut reduciunea (art.1097 alin.6C.civ.).

Reduciunea se realizeaz prin echivalent n cazul n care, nainte de deschiderea motenirii, donatarul a nstrinat
bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum i atunci cnd bunul a pierit dintr-o cauz imputabil
donatarului (art.1097 alin.3C.civ.).
Cnd donaia supus reduciunii a fost fcut unui motenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaiei,
acesta va putea pstra n contul rezervei sale partea care depete cotitatea disponibil (art.1097 alin.4C.civ.).
Dac donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supus reduciunii reprezint mai puin de jumtate din
valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate pstra bunul, iar reduciunea necesar ntregirii rezervei celorlali
motenitori rezervatari se va face prin luare mai puin sau prin echivalent bnesc (art.1097 alin.5 C.civ.).
Imputarea liberalitatiilor
Potrivit art.1099 alin.1C.civ., dac beneficiarul liberalitii nu este motenitor rezervatar, liberalitatea primit de el se
imput asupra cotitii disponibile, iar dac o depete, este supus reduciunii.
Conform alin. (2) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea nu este supusa raportului, ea se imputa
asupra cotitatii disponibile. Daca este cazul, excedentul se imputa asupra cotei de rezerva la care are dreptul
gratificatul si, daca o depaseste, este supus reductiunii.
In cazul alin.3 dac gratificatul este motenitor rezervatar i liberalitatea este supus raportului (de exemplu, o
donaie fcut fr scutire de raport), ea se imput asupra rezervei celui gratificat, iar dac exist, excedentul se
imput asupra cotitii disponibile, afar de cazul n care dispuntorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei
globale. n acest ultim caz, numai partea care excedeaz rezervei globale se imput asupra cotitii disponibile. n
toate cazurile, dac se depete cotitatea disponibil, liberalitatea este supus reduciunii (art.1099 alin.3 C.civ.).
Dac exist mai multe liberaliti, imputarea se face conform art.1099 alin. 1-3C.civ., innd seama i de ordinea
reduciunii liberalitilor excesive.
34. Acceptarea mostenirii
n conformitate cu dispoziiile art. 1106 C.civ.:" Nimeni nu poate fi obligat s accepte o motenire ce i se cuvine".Prin
urmare, dei transmiterea patrimoniului succesoral se face de plin drept, din momentul deschiderii moteniri, totui
ea nu are caracter definitiv i obligatoriu pentru motenitori.Succesibilii au dreptul de a alege ntre acceptarea
motenirii (situaie n care i consolideaz titlul de motenitor) i renunarea la aceasta (cnd i desfiineaz,
retroactiv calitatea de motenitor). Acceptarea motenirii fiind liber, nseamn c ea poate fi fcut, n principiu,
numai de ctre succesibilul ndreptit. Cu toate acestea, potrivit art. 1107C.civ., creditorii succesibilului pot accepta
motenirea, pe calea aciunii oblice, n limita ndestulrii creanei lor.
Felurile acceptrii motenirii.Din disp art.1108 alin.1C.C rezult c acceptarea motenirii poate fi:expres sau tacit.
A. Acceptarea expres.***Acceptarea motenirii este expres atunci cnd succesibilul i nsuete explicit titlul sau
calitatea de motenitor printr-un nscris autentic sau sub semntur privat (art.1108 alin.2C.civ.).
B. Acceptarea tacit***Acceptarea motenirii este tacit cnd succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea
s l fac dect n calitate de motenitor (art.1108 alin.3C.civ.).
Potrivit art. 1110 alin.1 C.civ., actele de dispoziie juridic privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra motenirii
atrag acceptarea tacit a acesteia.Sunt astfel de acte:
a) nstrinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de ctre succesibil a drepturilor asupra motenirii;
b)renunarea, chiar gratuit, n folosul unuia sau mai multor motenitori determinai;
c) renunarea la motenire, cu titlu oneros, chiar n favoarea tuturor comotenitorilor sau motenitorilor subsecveni.
De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacit a motenirii actele de dispoziie, administrare definitiv ori
folosin a unor bunuri din motenire (art.1110 alin.2C.civ.). Actele de conservare, supraveghere i de administrare
provizorie nu valoreaz acceptare, dac din mprejurrile n care acestea s-au efectuat nu rezult c succesibilul ia nsuit prin ele calitatea de motenitor (art.1110 alin.3C.civ.).Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele
de natur urgent a cror ndeplinire este necesar pentru normala punere n valoare, pe termen scurt, a bunurilor
motenirii (art.1110 alin.4C.civ.).

35. Renuntarea la mostenire si prezumtia de renuntare

Renunarea la motenire este manifestarea de voin prin care succesibilul declar, n cadrul termenului de
prescripie a dreptului de opiune succesoral, c renun la titlul de motenitor.
Renunarea la motenire presupune urmtoarele condiii de fond:
a) n principiu, renunarea este expres, ea nu se presupune cu exceptia cazurilor prev la art.1112 i art. 1113
b) renunarea se poate face numai dup deschiderea motenirii
c) renunarea este un act juridic indivizibil; succesibilul nu poate renuna la o parte din motenire, pentru a accepta o
alt parte;
d) renunarea nu poate fi dect pur abdicativ (impersonal i cu titlu gratuit);
Condiii de form
Renunarea la motenire este un act juridic solemn.n acest sens, art. 1120 alin.2C.civ. prevede c:
"Declaraia de renunare se face n form autentic la orice notar public, sau, dup caz, la misiunile diplomatice i
oficiile consulare ale Romniei,n condiiile i limitele prevzute de lege".
Aa cum s-a artat n literatura juridic, renunarea la motenire trebuie s ndeplineasc dou condiii de form,una
pentru validitate i alta pentru opozabilitate:
-declaraia de renunare la motenire trebuie s fie dat n form autentic, la orice notar public; nerespectarea
formei solemne cerut de lege atrage nulitatea absolut a renunrii, situaie n care succesibilul pstreaz dreptul
de opiune ct vreme termenul de un an nu a expirat;
*** nulitatea renunrii nu se confund cu revocarea renunrii, aceasta din urm se poate face numai n condiiile
special prevzute de lege; de asemenea, nulitatea renunrii nu atrage acceptarea motenirii;
-pentru informarea terilor, declaraia de renunare la motenire se va nscrie, pe cheltuiala renuntorului, n registrul
naional notarial, inut n format electronic, potrivit legii (art.1120 alin.3C.civ.); nscrierea se face pentru opozabilitate,
fiind o condiie de publicitate, iar nu de valabilitate a actului de renunare.
"Prezumtia de renuntare Art. 1.112
(1) Este prezumat, pana la proba contrara, ca a renuntat la mostenire succesibilul care, desi cunostea deschiderea
mostenirii si calitatea lui de succesibil, nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala, prin acceptarea mostenirii
sau renuntarea expresa la mostenire, in termenul de un an prevazut la art. 1.103.
(2) Prezumtia de renuntare opereaza, dupa implinirea termenului de un an de la deschiderea mostenirii, daca
succesibilul, citat in condiiile legii, nu face dovada exercitarii dreptului de optiune succesorala. Citatia trebuie sa
cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia, pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila, si
precizarea ca, daca succesibilul nu si-a exercitat dreptul de a accepta mostenirea in termenul de decadere prevazut
la art. 1.103, este prezumat ca renunta la mostenire."

36. Sezina
Noiunea de sezin.Noiunea de "sezin", denumit i "posesiunea motenirii", are n materia dreptului succesoral
un neles special. Astfel, potrivit art.1125C.civ." Pe lng stpnirea de fapt exercitat asupra patrimoniului
succesoral,sezina le confer motenitorilor sezinari i dreptul de a administra acest patrimoniu i de a exercita
drepturile i aciunile defunctului".Aa cum s-a artat n literatura juridic, sezina confer motenitorului respectiv
posibilitatea juridic de a intra n stpnirea bunurilor succesorale i de a exercita drepturile i aciunile dobndite de
la defunct, fr a fi necesar atestarea prealabil a calitii de motenitor.
Rezult c sezina este un beneficiu al legii ntruct, spre deosebire de motenitorii nesezinari, motenitorii sezinari
au, chiar de la data deschiderii motenirii, exerciiul drepturilor i aciunilor aferente bunurilor succesorale .
Motenitorii sezinari. Conform art. 1126 C.civ., sunt motenitori sezinari soul supravieuitor, descendenii i
ascendenii privilegiai.Calitatea de motenitor sezinar este condiionat de vocaia concret la motenire; numai cei
care vin efectiv la motenire vor fi motenitori sezinari; cei care au fost nlturai de la motenire prin prezena altor
motenitori dintr-o clas preferat sau de grad preferat ori din cauza nedemnitii sau renunrii la motenire, nu pot

avea calitatea de motenitori sezinari.Ins, trebuie precizat c motenitorul rezervatar dezmotenit, atunci cnd
accept motenirea, pstreaz calitatea de sezinar, deoarece culege rezerva succesoral.
Art. 1.127 Dobandirea sezinei de catre mostenitorii legali nesezinari
(1) Mostenitorii legali nesezinari dobandesc sezina numai prin eliberarea certificatului de mostenitor, dar cu efect
retroactiv din ziua deschiderii mostenirii.
(2) Pana la intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate fi urmarit in calitate de
mostenitor.
Art. 1.128 Intrarea legatarului universal sau cu titlu universal in stapanirea mostenirii
(1) Legatarul universal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la mostenitorii rezervatari. Daca
asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea
certificatului de mostenitor.
(2) Legatarul cu titlu universal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la mostenitorii rezervatari sau,
dupa caz, de la legatarul universal intrat in stapanirea mostenirii ori de la mostenitorii legali nerezervatari care au
intrat in stapanirea mostenirii, fie de drept, fie prin eliberarea certificatului de mostenitor. Daca asemenea mostenitori
nu exista sau refuza, legatarul cu titlu universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de
mostenitor.
Art. 1.129 Predarea legatului cu titlu particular
Legatarul cu titlu particular intra in posesia obiectului legatului din ziua in care acesta i-a fost predat de bunavoie
sau, in lipsa, din ziua depunerii la instanta a cererii de predare.
37. Petitia de ereditare si certificatul de mostenitor
PETITIA DE EREDITARE .Noiune .Petitia de ereditate repr mijlocul juridic pe care l are la ndemn adevratul
motenitor pentru recunoaterea calitii sale de motenitor i, pe cale de consecin, pentru a intra n posesiunea
patrimoniului succesoral.Petiia de ereditate este aciunea civil prin care motenitorul cu vocaie universal sau cu
titlu universal solicit instanei de judecat recunoaterea calitii sale de motenitor legal sau testamentar i
obligarea celui ce deine bunurile motenirii la restituirea lor.
Calitate procesual activ (reclamant) o poate avea numai motenitorul cu vocaie universal sau cu titlu universal.
De aceast aciune nu beneficiaz legatarul cu titlu particular ntruct,pentru predarea legatului, acesta are la
dispoziie alte aciuni (aa cum am artat,fie o aciune personal,prescriptibil,ntemeiat pe testament, fie o aciune
real, n revendicare sau confesorie). Calitate procesual pasiv (prt) o are motenitorul apparent.
Caracterele juridice.Petiia de ereditate prezint urmtoarele caractere juridice:
a) este o aciune real, deoarece reclamantul urmrete s l deposedeze pe motenitorul aparent de bunurile
succesorale i s intre el n stpnirea lor;
b) este o aciune divizibil, n sensul c fiecare motenitor reclamant acioneaz pentru sine, solicitnd partea la
care el este ndreptit; tot la fel, dac sunt mai muli pri(motenitori apareni), care dein bunuri din patrimoniul
succesoral,fiecare se apr pe sine i cu privire la bunurile pe care el le deine;
c) este o aciune imprescriptibil extinctiv, aa cum rezult din dispoziiile art. 1130C.civ.: "motenitorul cu vocaie
universal sau cu titlu universal poate obine oricnd recunoaterea calitii sale de motenitor....".
Delimitarea petiiei de ereditate de alte aciuni
Petiia de ereditate se deosebete de aciunea n revendicare deoarece disputa prilor din proces are ca obiect
calitatea de motenitor universal sau cu titlu universal al defunctului, predarea bunurilor succesorale fiind doar miza
acestei dispute. n schimb, n cadrul aciunii n revendicare, disputa prilor se refer la calitatea de proprietar (nu de
motenitor) asupra unui bun individual determinat.
Art. 1.131 Efectele recunoasterii calitatii de mostenitor
(1) Recunoasterea calitatii de mostenitor il obliga pe detinatorul fara titlu al bunurilor din patrimoniul succesoral la
restituirea acestor bunuri.(2) In privinta actelor juridice incheiate intre detinatorul fara titlu al bunurilor succesorale si
terti,se mentin,daca profita mostenitorilor.
CERTIFICATUL DE MOSTENITOR .Noiune

Dovada calitii de motenitor se face, de regul, cu certificatul de motenitor. Dac nu s-a eliberat certificatde
motenitor (ntruct emiterea acestuia nu este obligatorie) sau mpotriva unui astfel de certificat, dovada calitii de
motenitor se poate face cu alte mijloace de dovad admise de lege.Certificatul de motenitor este actul emis de
notarul public, n cadrul procedurii succesorale notariale reglementat de Legea nr.36/1995, care atest calitatea
unei persoane de a fi motenitor legal sau testamentar al unei persoane decedate .
Certificatul de motenitor se elibereaz,la cererea oricrui motenitor legal sau testamentar acceptant,de ctre
notarul public din circumscriptia ultimului domiciliu al defunctului.
Coninutul certificatului de motenitor
Potrivit art.1132C.civ.,certificatul de motenitor cuprinde constatri referitoare la patrimoniul succesoral, numrul i
calitatea motenitorilor i cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum i alte meniuni prevzute de lege. De
exemplu, conform art. 81 i 83 din Legea nr.36/1995, certificatul mai poate cuprinde:
-meniuni despre cel care las motenirea(data decesului,ultimul domiciliu etc.);
-meniuni referitoare la un partaj voluntar, realizat ntre motenitori;
-meniuni n legtur cu reduciunea liberalitilor excesive.
Se admite c certificatul de motenitor ndeplinete dou funcii importante;
-mijloc de nsezinare; astfel, motenitorii nesezinari dobndesc sezina prin eliberarea certificatului de motenitor, dar
cu efect retroactiv din ziua deschiderii motenirii (art. 1127 alin.1 C.civ.);
-instrument probator; pn la constatarea sau declararea nulitii acestuia,certificatul de motenitor face dovad
deplin n privina calitii de motenitor,a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecrui motenitor n parte
Certificatul de calitate de motenitor
Art. 84 din Legea nr.36/1995 prevede posibilitatea eliberrii de ctre notarul public a unui certificat de calitate de
motenitor, care se emite numai n cazul n care determinarea existenei unor bunuri n patrimoniul succesoral
necesit operaiuni de durat i motenitorii cer s li se stabileasc doar calitatea. Acest certificat face dovada
numai n privina calitii de motenitor i se emite atunci cnd nu s-a fcut proba existenei unor bunuri n
patrimoniul defunctului.
38. Indiviziunea succesorala , notiune , partajul succesoral
Indiviziunea succesorala
Patrimoniul defunctului, rmas la data deschiderii motenii, se poate transmite fie ctre un singur motenitor, fie
ctre doi sau mai muli motenitori. n aceast din urm situaie ntre motenitori se nate o stare de indiviziune
succesoral.Deci, indiviziunea succesoral presupune o pluralitate de titulari ai dreptului de proprietate.
Indiviziunea succesoral este acea modalitate a patrimoniului transmis mortis cauza ctre doi sau mai muli
motenitori legali sau legatari universali ori cu titlu universal, n care fiecare dintre ei are o cot-parte ideal din
motenire (1/2, 1/3, 1/4 etc), fr ca aceast cot s fie concretizat n materialitatea ei, asupra unor anumite bunuri
din motenire.
Partajul succesoral
Noul Cod civil nu reglementeaz n amnunt partajul succesoral, preciznd c dispoziiile de drept comun n
material partajului art.669-686 C.civ.se aplic i partajului succesoral, n msura n care nu sunt incompatibile cu
acesta.Potrivit art.669C.civ."ncetarea coproprietii prin partaj poate fi cerut oricnd,afara de cazul cand partajul a
fost suspendat prin lege,act juridic ori hot jud". Rezult c prin partaj nceteaz starea de coproprietate. Ca urmare,
partajul (mpreala) este operaiunea juridic prin care nceteaz starea de indiviziune, n sensul c se realizeaz o
mprire efectiv, n natur sau prin echivalent, a bunurilor aflate n indiviziune, cota parte ideal de drept fiind
nlocuit cu un drept exclusiv de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri determinate.
Condiiile generale de fond ale partajului succesoral
Condiiile de fond ale partajului succesoral vizeaz persoanele care pot cere partajul, capacitatea lor de exerciiu i,
n mod excepional, necesitatea unei autorizaii administrative.
a) Persoanele care pot cere partajul succesoral sunt cele de mai jos:

Persoanele care pot formula aciunea de partaj succesoral (care aucalitate procesual activ) sunt motenitorii legali i
testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii n drepturi ai coproprietarilor, precum i creditorii personali ai
coindivizarilor, ns acetia din urm numai pe calea aciunii oblice. De asemenea, i creditorii succesiunii pot solicita
partajul pe calea aciunii oblice, aflndu-se ntr-o situaie similar celei a creditorilor personali ai succesorilor.

b) Capacitatea de exerciiu necesar pentru a cere partajul succesoral.

Avnd n vedere consecinele pe care le are asupra patrimoniilor coindivizarilor, partajul este calificat drept un act
de dispoziie, iar nu de administrare a patrimoniului.De aceea, coindivizarii care solicit sau particip la ieirea din
indiviziune trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin.
c) Necesitatea unei autorizaii administrative.
n principiu, ieirea din indiviziune nu este condiionat de obinerea unei autorizaii administrative prealabile. Prin
excepie,dac n masa succesoral se gsesc construcii, iar mpreala acestora n natur ar necesita modificri
arhitectonice, atunci este obligatorie eliberarea autorizaiei potrivit legii.
Obiectul partajului succesoral
In principiu, obiectul partajului succesoral l constituie numai bunurile aflate n indiviziune, adic bunurile care, prin
natura lor, nu sunt susceptibile de a fi divizate automat, n puterea legii, ci impun necesitatea unei mpreli ntre
motenitori. Precizm c unele bunuri, dei existau n patrimoniul defunctului la data deschiderii motenirii, totui nu
fac obiectul partajului succesoral:
-bunurile individual determinate care fac obiectul unor legate cu titlu particular; numai dac legatul ar avea ca obiect
o cot-parte din dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat at legatarul ar deveni coindivizar si ar
participa la partaj
-sumele de bani depuse la CEC Bank sau la o alt banc, pe care defunctul (deponent) le lsase prin clauz
testamentar unei anumite persoane,care s le dobndeasc la data deschiderii motenirii (legat particular);
-adugirile i mbuntirile aduse de ctre motenitori unor bunuri succesorale; n msura n care aceste bunuri nu
cad n lotul coindivizarului care le-a adus mbuntirile, acestea vor putea constitui obiect de desocotire ntre
motenitori;
-bunurile care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a fi mprite; de exemplu, amintirile de familie;motenitorii pot
iei din indiviziune cu privire la bunurile care constituie amintiri de familie numai prin partaj voluntar;
-servituile i prile comune din imobilele destinate folosinei n comun;acestea fac obiectul dreptului de proprietate
comun forat i perpetu, partajul fiind inadmisibil (art.671 alin.1C.civ.);
-dreptul real de folosin asupra locurilor de nmormntare i lucrrilor funerare
Pe de alt parte, sunt i bunuri care fac obiectul partajului succesoral, dei nu au existat n patrimoniul defunctului la
data deschiderii motenirii:
-bunurile aduse la masa succesoral ca urmare a raportului donaiilor sau ca efect al reduciunii liberalitilor
excesive;
-bunurile care intr n masa succesoral n temeiul subrogaiei reale cu titlu universal(de exemplu,despgubirile
pltite pentru distrugerea unui bun succesoral de ctre un ter);
-terenurile asupra crora s-a reconstituit dreptul de proprietate n baza Legii fondului funciar nr.18/1991 i pentru
care titlul de proprietate a fost eliberat dup data deschiderii motenirii;
-fructele naturale, industriale sau civile produse de bunurile succesorale ulterior datei deschiderii motenirii; acestea
se cuvin tuturor coindivizarilor, cu excepia cazului n care ei au realizat un partaj de folosin a bunurilor
succesorale sau unul dintre comotenitori a folosit bunul n temeiul unui titlu(de exemplu, contract de comodat,
dreptul de abitaie al soului supravieuitor etc.); aa cum s-a artat n literatura juridic, cota-parte din fructe poate fi
cerut nu numai n cadrul aciunii de partaj, dar i printr-o aciune separat;
Felurile partajului succesoral
Din dispoziiile art. 670 C.civ.rezult c partajul poate fi fcut prin bun nvoial sau prin hotrre judectoreasc).
***Partajul voluntar
n conformitate cu dispoziiile art. 1144 alin.1 C.civ.: "Dac toi motenitorii sunt prezeni i au capacitate de exerciiu
deplin, partajul se poate realiza prin bun nvoial, n forma i prin actul pe care prile le convin.

Dac printre bunurile succesorale se afl imobile, convenia de partaj trebuie ncheiat n form autentic, sub
sanciunea nulitii absolute".Rezult c pentru validitatea partajului prin bun nvoial trebuie s fie ndeplinite
urmtoarele condiii:
-s fie prezeni toi motenitorii coindivizari(personal sau prin reprezentant cu procur special);
-s aib capacitate de exerciiu deplin;
-motenitorii coindivizari s fie de acord cu realizarea mprelii pe aceast cale i cu clauzele conveniei
Potrivit Legii nr.36/1995 a notarilor publici i a activitii notariale, partajul voluntar se poate face i n cadrul
procedurii succesorale notariale,caz n care actul de mpreal va putea fi cuprins n ncheierea final sau se va
putea ntocmi separat, ntr-una din formele prescrise de lege.
***Partajul judiciar
La acest fel de mpreal se ajunge atunci cnd coindivizarii nu se pot nelege cu privire la mpreal sau unul
dintre motenitori este minor ori interzis i instana de tutel refuz autorizarea partajului voluntar.
Precizm c motenitorii coindivizari se pot adresa instanei de judecat cu o cerere de partaj fr s fie necesar
vreo ncercare de partaj voluntar.Oricare dintre coindivizari va putea cere partajul judiciar, cu condiia s-i cheme n
judecat pe toi ceilali coindivizari; n caz contrar, mpreala este lovit de nulitate absolut, cci partajul
presupune participarea tuturor coproprietarilor(art.684 alin.2C.civ.).Instana competent teritorial este judectoria n
circumscripia creia se afl ultimul domiciliu al defunctului.
***Efectele juridice ale partajului
Conform art 680 (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani
ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii
actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
(2) In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma
autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara.
***Desfiinarea partajului succesoral
Partajul prin bun nvoial poate fi desfiinat pentru aceleai cauze ca i contractele (art.684 alin.1C.civ.).
Ca urmare, ne respectarea condiiilor eseniale pentru validitatea unui contract (art.1179C.civ.), atrage sanciunea
nulitii relative sau absolute a partajului:a) Nulitatea relativ.
Nerespectarea regulilor prevzute de lege referitoare la protecia persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu sau
cu capacitate de exerciiu restrns ori privitoare la ocrotirea persoanelor disprute este sancionat cu nulitatea
relativ a partajului. Nulitatea relativ poate fi invocat de ctre persoana ocrotit sau de reprezentanii si legali, n
termenul general de prescripie de 3 ani. De asemenea,se poate cere anularea partajului pentru existena viciilor de
consimmnt ale violenei sau dolului, conform dreptului comun.Dolul trebuie s emane de la un coprta, cci n
caz contrar el rmne fr inciden asupra partajului.Nulitatea relativ pentru incapacitate sau pentru vicii de
consimmnt, poate fi acoperit prin ratificarea expres sau tacit a mprelii.
b) Nulitatea absolut.
Conform art. 684 alin.2C.civ., partajul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolut.De
asemenea, potrivit dreptului comun, partajul va fi nul absolut dac s-a ncheiat cu violarea unor norme
imperative.Ca efect al nulitii(relative sau absolute), partajul este desfiinat cu efecte retroactive, ca i cnd nu s-ar
fi realizat, cu consecina renaterii strii de indiviziune.***Conform art 684 alin.3 Partajul este insa valabil chiar daca
nu cuprinde toate bunurile commune;pentru bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar.
39. Raportul donatiilor notiune , principii si exceptii
Noiune.Conform art. 1146 alin.1 C.civ.: "Raportul donaiilor este obligaia pe care o au ntre ei soul supravieuitor
i descendenii defunctului care vin efectiv i mpreun la motenirea legal de a readuce la motenire bunurile care
le-au fost donate fr scutire de raport de ctre cel ce las motenirea".
(2) In lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati la alin. (1) sunt obligati la raport numai daca
ar fi avut vocatie concreta la mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi deschis la data donatiei.
Sunt supuse raportului acele donaii care au fost fcute de defunct fr scutire de raport.

Utilitatea practic a instituiei juridice a raportului donaiilor const n faptul c motenitorul donatar se bucur totui
de unele avantaje fa de ceilali motenitori,care nu au primit donaii, i anume :
-pstreaz fructele culese, veniturile scadente pn n ziua deschiderii motenirii, precum i echivalentul bnesc al
folosinei exercitate de donatar asupra bunului donat;
-poate pstra bunul donat n natur, fcnd raportul prin echivalent;
-poate opta pentru renunarea la motenire i pstrarea integral a donaiei, dar n limitele cotitii disponibile;n
acest sens, art.1147 alin.1C.civ.prevede c "n caz de renunare la motenirea legal, descendentul sau soul
supravieuitor nu mai are obligaia de raport, putnd pstra liberalitatea primit n limitele cotitii disponibile .
Excepiile de la obligaia de raport
Din dispoziiile art. 1150 alin.1C.civ.rezult c nu sunt supuse raportului:
-donaiile pe care defunctul le-a fcut cu scutire de raport;
-donaiile deghizate sub forma unor nstrinri cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu excepia
cazului n care se dovedete c cel care a lsat motenirea a urmrit un alt scopdect scutirea de raport;
-darurile obinuite)Daruri manuale facute in favoarea unei persoane cu ocazia unor evenimente mai deosebite din viata acesteia ),
donaiile remuneratorii(daruri in bani) i, n msura n care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru ntreinerea
sau,dac este cazul, pentru formarea profesional a descendenilor, a prinilor sau a soului i nici cheltuielile de
nunt, n msura n care cel care las motenirea nu a dispus altfel;
-fructele culese, veniturile scadente pn n ziua deschiderii motenirii i echivalentul bnesc al folosinei exercitate
de donatar asupra bunului donat;
-raportul nu este datorat nici n cazul n care bunul donat a pierit fr culpa donatarului.
Cu toate acestea, dac bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizaii ncasate ca urmare a pieirii sale,
donatarul este inut s fac raportul bunului n msura n care indemnizaia a servit la reconstituirea acelui bun. n
cazul n care indemnizaia nu a fost utilizat n acest scop, ea nsi este supus raportului. Dac indemnizaia
rezult dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaz numai n msura n care depete cuantumul total al
primelor pltite de donatar (art.1150 alin.2C.civ.);
-bunurile donate n cadrul partajului de ascendent (raportarea donaiei ar nsemna desfiinarea partajului de
ascendent).Toate celelalte donaii sunt supuse raportului, indiferent de forma n care au fost realizate.

40. Raportul donatiilor moduri si cai de realizare

Modurile de efectuare a raportului
Noul Cod civil prevede la art. 1151 alin. 1 c: "Raportul se face prin echivalent. Este considerat ca nescris
dispoziia care impune donatarului raportul n natur".Cu toate acestea, art.1151 alin.2C.civ.prevede c donatarul
poate efectua raportul n natur dac la data cererii de raport este nc proprietarul bunului i nu l-a grevat cu o
sarcin reali nici nu l-a dat n locaiune pentru o perioad mai mare de 3 ani.
Raportul n natur const n readucerea efectiv la masa succesoral a bunului primit cu titlu de donaie de la cel
care las motenirea.Raportul prin echivalent const n readucerea la masa succesoral a valorii bunului donat,
donatarul pstrnd bunul primit de la de cujus.
Conform art. 1151 alin. 3C.civ., raportul prin echivalent se poate realiza prin trei moduri i anume:
a) prin preluare; raportul prin preluare se realizeaz prin luarea din masa succesoral de ctre motenitorii
ndreptii la raport a unor bunuri, pe ct posibil de aceeai natur i calitate cu cele care au format obiectul

donaiei, innd seama de cotele succesorale ale fiecruia (art.1151 alin.4); dup preluare bunurile rmase se
mpart ntre toi comotenitorii;
b) prin imputaie; n cazul raportului prin imputaie, valoarea donaiei se scade din partea motenitorului obligat la
raport (art.1151 alin.5C.civ.); practic, valoarea donaiei fcute se reunete fictiv, pentru calcul, la masa succesoral,
dup care se calculeaz valoarea cotei din motenire cuvenit donatarului obligat la raport i, din aceast parte, se
scade valoarea donaiei primite.
c) n bani; n cazul raportului n bani, cel obligat la raport va depune la dispoziia celorlali motenitori o sum de
bani care reprezint diferena dintre valoarea bunului donat i partea din aceast valoare ce corespunde cotei sale
succesorale (art.1151 alin.6C.civ.).
Potrivit art. 1153 alin.1C.civ., n vederea efecturii raportului prin echivalent, se ia n considerare valoarea bunului
donat la momentul judecii, inndu-se ns cont de starea lui n momentul donaiei, din care se scade valoarea, la
momentul judecii, a sarcinilor asumate prin contractul de donaie.
Dac bunul a fost nstrinat de donatar anterior cererii de raport, se ine seama de valoarea lui la data
nstrinrii.Dac bunul donat a fost nlocuit cu altul, se ine cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat n
patrimoniu i de starea lui la momentul dobndirii. Totui, dac devalorizarea bunului intrat n patrimoniu era
inevitabil la data dobndirii, n virtutea naturii sale, nlocuirea bunului nu este luat n considerare (art. 1153
alin.2C.civ.).Sumele de bani sunt supuse indexrii n raport cu indicele inflaiei, corespunztor perioadei cuprinse
ntre data intrrii lor n patrimoniul donatarului i data realizrii raportului (art.1153 alin.3C.civ.).
n conformitate cu dispoziiile art. 1154 alin.1C.civ., donatarul are dreptul s recupereze, proporional cu cotele
succesorale, cheltuielile rezonabile pe care le-a fcut cu lucrrile adugate, precum i cu lucrrile autonome
necesare i utile pn la data raportului.
n acelai timp, donatarul este rspunztor de toate degradrile i deteriorrile care au micorat valoarea bunului ca
urmare a faptei sale culpabile (art.1154 alin.2C.civ.).
Donatarul poate reine bunul pn la plata efectiv a sumelor ce i sunt datorate pentru cheltuielile prevzute la
art.1154 alin.1C.civ., afar de cazul n care creana lui se compenseaz cu despgubirile pe care el le datoreaz
potrivit art.1154 alin.2 C.civ.
Caile de realizare
Din dispoziiile art. 1152 alin.1C.civ.rezult c raportul se realizeaz n cadrul partajului, prin bun nvoial sau pe
cale judectoreasc.Prin urmare, raportul donaiilor se poate realiza i n cadrul procedurii succesorale notariale,
dac toi comotenitorii se neleg asupra unei mpreli prin bun nvoial i sunt respectate dispoziiile legale
referitoare la partajul voluntar.
Dac prile interesate nu se neleg, atunci nenelegerile urmeaz s fie soluionate de ctre instana de
judecat.Raportul cerut de unul dintre motenitori profit i celorlali motenitori ndreptii s solicite raportul, cu
excepia celor care au renunat n mod expres la raport(art.1152 alin.2C.civ.).ntruct raportul se realizeaz n cadrul
partajului(art.1152 alin.1C.civ.), iar partajul poate fi cerut oricnd, aciunea de ieire din indiviziune fiind
imprescriptibil, considerm c cererea de raport nu se poate prescrie, atta timp ct mpreala nu s-a efectuat.
Aa cum s-a artat n literatura juridic"aciunea n raport ine atta timp ct ine i aciunea n mpreal, care este
imprescriptibil. Raportul fiind, n adevr, o operaie a mprelii, nu poate s se prescrie n mod separat" n ipoteza
n care s-ar descoperi o donaie raportabil dup efectuarea partajului, se va proceda la un partaj suplimentar,
ntruct raportul donaiilor se poate face numai n cadrul partajului .

41. Partajul de ascendent

Noiune, reglementare, natura juridic
Partajul de ascendent este un act juridic ntre vii (donaie) sau pentru cauz de moarte (testament) prin care
ascendentul face partajul bunurilor sale ntre toi descendenii si, care ndeplinesc condiiile cerute pentru a veni la
motenire.Dac n partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile motenirii, bunurile necuprinse se vor
partaja conform legii (art.1162C.civ.).
Avnd n vedere inconvenientele strii de indiviziune, dificultile partajului succesoral, posibilele nenelegeri ntre
motenitori,noul Cod civil reglementeaz partajul de ascendent la art. 1160 -1163.
Astfel, art. 1160 prevede c "ascendenii pot face partajul bunurilor lor ntre descendeni".n literatura juridic s-a
artat c dispoziiile legale referitoare la partajul de ascendent sunt de excepie, n lipsa lor un asemenea partaj
neputndu-se face deoarece s-ar contraveni regulilor de drept comun, care interzic actele juridice asupra unei
moteniri nedeschise.
.Ca natur juridic, mpreala de ascendent este un act juridic mixt: pe de o parte este o liberalitate (donaie sau
legat testamentar), iar, pe de alt parte, un act de mpreal, dar de natur special ntruct nu pune capt strii de
indiviziune, ci prentmpin naterea unei indiviziuni ntre descendenii dispuntorului la data deschiderii motenirii.
Aa fiind, la realizarea partajului de ascendent vor trebui respectate att condiiile de valabilitate ale donaiei sau
testamentului, ct i cele ale partajului.
Condiiile de validitate ale partajului de ascendent
Realizarea partajului de ascendent n mod valabil presupunerespectarea unor condiii de form i de fond, aa cum
vom arta mai jos.
A. Condiii de form.
Potrivit art.1161 alin.1C.civ.partajul de ascendent se poate realiza prin donaie sau prin testament, cu respectarea
formelor, condiiilor i regulilor prevzute de lege pentru aceste acte juridice.Nerespectarea condiiilor de form,
prevzute de lege pentru aceste acte juridice, atrage sanciunea nulitii absolute a partajului de ascendant.
B. Condiii de fond.
Partajul de ascendent fiind un act juridic, el trebuie s ndeplineasc condiiile de fond de drept comun (capacitate,
consimmnt, obiect i cauz) prevzute de lege pentru validitatea donaiilor i testamentelor.
Descendenii ntre care se face partajul de ascendent trebuie s ndeplineasc condiiile cerute de lege pentru a
veni la motenire, fie n nume propriu, fie prin reprezentare(vocaie succesoral concret, s nu fie nedemni i s fi
acceptat motenirea).ndeplinirea condiiilor se apreciaz n raport cu data deschiderii motenirii.
42. Plata datoriilor
Plata pasivului. Regula divizrii de drept a pasivului succesoral
Regula divizrii de drept a pasivului succesoral ntre motenitori rezult din dispoziiile art. 1155 alin.3 C.civ., care se
refer expres la "regula divizrii de drept a pasivului succesoral", preciznd situaiilede excepie cnd aceast regul
nu se aplic.Prin urmare, regula este aceea c pasivul succesoral (datoriile i sarcinile motenirii) se transmite
divizat de drept ntre motenitori, de la data deschiderii motenirii.
Motenitorii obligai s suporte pasivul succesoral sunt motenitorii universali i cu titlu universal,deoarece ei
dobndesc prin motenire un patrimoniu sau o fraciune din patrimoniu.
n schimb, legatarii cu titlu particular, neavnd vocaie la o universalitate, nu contribuie, n principiu, la plata pasivului
succesoral.
Potrivit art. 1155 alin.1C.civ., motenitorii universali i cu titlu universal contribuie la plata datoriilor i sarcinilor
motenirii proporional cu cota succesoral ce i revine fiecruia.
Regula divizrii de drept a pasivului succesoral proporional cu cota succesoral nu este imperativ, defunctul avnd
posibilitatea de a nsrcina pe unul dintre motenitori s execute singur obligaia.Consecinele divizrii de drept a
pasivului succesoral poart asupra dreptului de urmrire al creditorilor motenirii. Astfel, ei pot urmri pe fiecare
dintre comotenitori numai pentru partea din datorie care i revine, proporional cu cota succesoral. Ca urmare,
insolvabilitatea unuia dintre motenitori va fi suportat de creditori i nu de ctre ceilali comotenitori.

Excepiile de la divizarea de drept a pasivului motenirii

Dei pasivul succesoral se transmite divizat de drept ntre motenitori, dreptul de gaj general al creditorilor motenirii
asupra bunurilor succesorale rmne indivizibil ct timp dureaz starea de indiviziune ntre motenitori.
Prin urmare, creditorii motenirii vor putea urmrii oricare din bunurile succesorale pentru ntreaga datorie, fr s li
se poat opune beneficiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. n acest sens, art.1155 alin.2C.civ.prevede c:
"nainte de partajul succesoral, creditorii ale cror creane provin din conservarea sau din administrarea bunurilor
motenirii ori s-au nscut nainte de deschiderea motenirii pot cere s fie pltii din bunurile aflate n indiviziune. De
asemenea, ei pot solicita executarea silit asupra acestor bunuri".
n acest caz, creditorii motenirii nu suport riscul insolvabilitii unora dintre motenitori, fiind satisfcui integral din
preul obinut, neinndu-se seama de divizarea ntre motenitori a pasivului .

Potrivit art.1155 alin.3C.civ., regula divizrii de drept a pasivului succesoral nu se aplic dac:
a) obligaia este indivizibil; n aceast situaie, creditorii motenirii pot urmri pe oricare dintre motenitori pentru
ntreaga datorie;
b) obligaia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestaie determinat asupra unui astfel de bun;
motenitorul care are posesia bunului va putea fi urmrit singur, pentru ntreaga datorie;
c) obligaia este garantat cu o ipotec sau o alt garanie real;
n acest caz,motenitorul care primete bunul afectat garaniei va fi obligat pentru tot, ns numai n limita valorii
acelui bun, iar participarea sa ia restul pasivului motenirii se reduce corespunztor;
d) unul dintre motenitori este nsrcinat, prin titlu, s execute singur obligaia. Acest titlu poate consta fie ntr-o
convenie ncheiat de defunct cu creditorul, fie ntr-o convenie nc
heiat ntre motenitori dup deschiderea motenirii. De asemenea, titlul poate fi i un testament. n acest ultim caz,
scutirea celorlali motenitori constituie o liberalitate, supus reduciunii dac este necesar.
Situaia creditorilor personali ai motenitorilor
n conformitate cu dispoziiile art. 1156 alin.1, nainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui motenitor
nu pot urmri partea acestuia din bunurile motenirii.
ns, creditorii personali ai motenitorilor i orice persoan ce justific un interes legitim pot s cear partajul n
numele debitorului lor, pot pretinde s fie prezeni la partajul prin bun nvoial sau pot s intervin n procesul de
partaj (art.1156alin.2C.civ.).
Dac creditorii personali au cerut s fie prezeni la partaj, ei trebuie s fie convocai. n caz contrar, dac partajul s-a
realizat n lipsa lor i fr s fi fost convocai, creditorii pot solicita revocarea partajului fr s fie obligai s
dovedeasc frauda coprtailor(art.1156 alin.4C.civ.). n toate celelalte cazuri, aciunea n revocarea partajului este
supus dispoziiilor art.1562C.civ.
Aciunea de partaj introdus de creditori poate fi respins de ctre ceilali motenitori, dac acetia au pltit datoria
n numele i pe seama motenitorului debitor (art.1156 alin.3C.civ.).
Potrivit art.1156 alin.5C.civ., din bunurile motenirii atribuite la partaj, precum i din cele care le iau locul n
patrimoniul motenitorului, creditorii motenirii vor fi pltii cu preferin fa de creditorii personali ai
motenitorului.Aceste dispoziii sunt aplicabile i legatarilor cu titlu particular ori de cte ori obiectul legatului nu
const ntr-un bun individual determinat(art.1156 alin.6C.civ.).
Regresul ntre motenitori
Potrivit art.1157 alin.1C.civ.,motenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garaniei reale sau din orice
alt cauz, a pltit din datoria comun mai mult dect partea sa are drept de regres mpotriva celorlali motenitori,
ns numai pentru partea din datoria comun ce revenea fiecruia, chiar i atunci cnd motenitorul care a pltit
datoria ar fi fost subrogat n drepturile creditorilor.Motenitorul solvens poate folosi oricare din urmtoarele aciuni:
-aciunea ntemeiat pe gestiunea de afaceri(art.1330C.civ.);

-aciunea bazat pe obligaia de garanie a mpreli(art.683C.civ.); mprejurarea c a fost obligat s plteasc mai
mult dect partea sa, poate fi considerat un caz de tulburare i eviciune a motenitorului solvens,ceea ce
angajeaz obligaia de garanie a celorlali motenitori;
-aciunea izvort din subrogaia legal (art.1596C.civ.);
n toate cazurile, aciunea este divizibil; motenitorul solvens poate s-i urmreasc pe ceilali comotenitori numai
pentru partea din datoria comun ce revenea fiecruia. Riscul insolvabilitii unui comotenitor va fi suportat de
ctre toi ceilali, inclusiv motenitorul solvens, proporional cu cotele succesorale ale fiecruia.
n acest sens, conform art. 1157 alin.2C.civ. :"cnd unul dintre motenitorii universali sau cu titlu universal este
insolvabil, partea lui din pasivul motenirii se mparte ntre toi ceilali n proporie cu cotele succesorale ale
fiecruia".
ntruct are ca obiect valorificarea unei creane, aciunea n regres, indiferent din ce categorie face parte, este o
aciune personala, prescriptibil n termenul general de prescripie de 3 ani, putndu-se valorifica fie pe cale
separat,fie n cadrul aciunii de partaj .
De asemenea, motenitorul are dreptul de a cere plata creanelor pe care le are fa de motenire de la ceilali
motenitori, ca orice alt creditor al motenirii(art.1157 alin.3C.civ.).
Limitele rspunderii motenitorilor universali i cu titlu universal pentru pasivul motenirii
Conform art. 1114 alin.2C.civ., motenitorii legali i legatarii universali sau cu titlu universal rspund pentru datoriile
i sarcinile motenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporional cu cota fiecruia.
Raportul datoriilor
Potrivit art. 1158 alin.1C.civ., dac,la data partajului succesoral, un motenitor are o datorie cert i lichid fa de
motenire, aceasta se lichideaz prin luare mai puin.Prin urmare, raportul datoriilor este mijloc de
stingere(lichidare)a datoriei pe care un motenitor o are fa de motenire.
Raportul datoriilor "prin luare mai puin"const n faptul c motenitorul debitor va prelua din masa succesoral la
partaj mai puine bunuri,ca valoare, dect cota-parte ce-i revine din motenire, corespunztor valorii datoriei.
Raportul prin luare mai puin se face fie prin imputaie, fie prin preluare.
43. substitutiile fideicomisare
Notiune Art. 993

Dispozitia prin care o persoana, denumita instituit, este insarcinata sa administreze bunul sau bunurile care
constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita unui tert, denumit substituit, desemnat de dispunator, nu produce
efecte decat in cazul in care este permisa de lege.
Substitutia fideicomisara Art. 994

(1) O liberalitate poate fi grevata de o sarcina care consta in obligatia instituitului, donatar sau legatar, de a
administra bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite, la decesul sau, substituitului desemnat de
dispunator.
(2) Instituitului i se aplica in mod corespunzator dispozitiile din prezentul cod referitoare la fiduciar.
(3) Incapacitatile de a dispune se apreciaza in raport cu dispunatorul, iar cele de a primi, in raport cu instituitul si cu
substituitul.
Efectele cu privire la bunuri Art. 995

(1) Sarcina prevazuta la art. 994 produce efecte numai cu privire la bunurile care au constituit obiectul liberalitatii si
care la data decesului instituitului pot fi identificate si se afla in patrimoniul sau.
(2) Atunci cand liberalitatea are ca obiect valori mobiliare, sarcina produce efecte si asupra valorilor mobiliare care le
inlocuiesc.
(3) Daca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalitatilor de publicitate, sarcina trebuie sa respecte aceleasi
formalitati. In cazul imobilelor, sarcina este supusa notarii in cartea funciara.
Drepturile substituitului Art. 996

(1) Drepturile substituitului se nasc la moartea instituitului.

(2) Substituitul dobandeste bunurile care constituie obiectul liberalitatii ca efect al vointei dispunatorului.
(3) Substituitul nu poate fi, la randul sau, supus obligatiei de administrare si de transmitere a bunurilor.
Garantiile si asigurarile Art. 997

In vederea executarii sarcinii, dispunatorul poate impune instituitului constituirea de garantii si incheierea unor
contracte de asigurare.
Imputarea sarcinii asupra cotitatii disponibile Art. 998

Daca instituitul este mostenitor rezervatar al dispunatorului, sarcina nu poate incalca rezerva sa succesorala.
Acceptarea donatiei dupa decesul dispunatorului Art. 999

Oferta de donatie facuta substituitului poate fi acceptata de acesta si dupa decesul dispunatorului.
Ineficacitatea substitutiei Art. 1.000

Atunci cand substituitul predecedeaza instituitului sau renunta la beneficiul liberalitatii, bunul revine instituitului, cu
exceptia cazului in care s-a prevazut ca bunul va fi cules de mostenitorii substituitului ori a fost desemnat un al
doilea substituit.
44. mostenirea vacanta
Noiunea de motenire vacant.
Potrivit art. 1135 alin.1 din noul Cod civil, dac nu exist motenitori legali sau testamentari, motenirea este
vacant.
Motenirea este vacant nu numai dac nu exist motenitori legali sau testamentari, ci i n cazul n care, chiar
dac acetia exist,vocaia lor succesoral concret nu se ntinde asupra ntregii moteniri. n acest sens, art.
1135alin.2 prevede c dac prin legat s-a atribuit numai o parte a motenirii i nu exist motenitori legali ori vocaia
acestora a fost restrns ca efect al testamentului lsat de defunct, partea din motenire rmas neatribuit este
vacant.
De asemenea,n cazul n care exist numai motenitori legali rezervatari,ns acetia au fost dezmotenii de
defunct prin testament, fr s instituie vreun legatar, rezervatarii vor culege totui rezerva ce li se cuvine n temeiul
legii, restul patrimoniului succesoral reprezint motenire vacant.
n toate cazurile, prin lipsa de motenitori la care se refer art. 1135 alin.1trebuie s nelegem nu numai absena
fizic a motenitorilor, ci i absena lor n sens juridic, determinate de renunarea ori de nlturarea lor de la
motenire ca urmare a dezmotenirii, nedemnitii ori revocrii pe cale judectoreasc a legatului.
Potrivit art. 1136 alin.1, ct timp motenirea nu a fost acceptat sau dac succesibilul nu este cunoscut, notarul
public competent poate s numeasc un curator special al motenirii, pentru aprarea drepturilor motenitorului
eventual(care are drepturile i ndatoririle de administrare prevzute la art.1117 alin. 3-5).
Dac exist indicii c motenirea urmeaz s fie declarat vacant, notarul public competent ntiineaz i organul
care reprezint comuna, oraul sau municipiul (art.1136 alin.3).