Sunteți pe pagina 1din 147

Lucrmes.

ouprinde un resumat sl teoriei calcnlnloi static elsstic


ggrinzilorcontinue cu seetinne constanti sau vasiabili, nume:
@i
plastic
pentru determinarea eforturilor qi reac$innilor din i n c h i n
roase
saroini fixe sau mobile, cum gi exemple de oaloul care *rat% modd de
folosire a formnlelor gi tabelelor.
Nous. editis este revizut& qi completatZ.
Lucrarea se adreseazi inginerilor conatmcto?i proieo-i
gi studentilm faonlti$.tilorde construc 11, cum si inginer~lorg~ stud:ntflor de d t e specialitgti oirora l i se pun pro leme legate de teorla gr~nedoroontmnue.

1'

Edijia de fat5 a lucrdrii ,&in& continue. Tabele de caleul" repreahti retipdrirea


edit& apdrute tn anul 1959, recdmtci gi cmpletatci cu u M t o a r e k :
- calcululdeforma$iilor elastice dintncwoiere ale pQnnzilwcontin% (subcap.3.4);
- calnclul grinzilor continue in d o m i u l plastic (cap. 4);
- ta6ela 116 (modulul de re&stenfd plastic lVp $ coefieientul de forma" y pentnc
difen'le sectiuni);
- e x m p l e b de calcul 6,18,19 gi 20.
Tolodalii numcirul tabelelor pentru grin& continue e u m l e n t de imjie constant
$ 2 , 3 sau 4 deschideri inegale a fosl redus de la 92 la 50 tabele, p a l dintre ele pennG
$t?dn inte*polaresufi&nt de exact6 ppntru valori intermediare ale rapoartelm deschiderilor.
Calnrlul p h t i e a1 slructurilw static nedeterminate realizate d i n m t n i a l e e h t i c o p h t i e e , cum este o,lelul m a l e sau b e l a u l armat, calm1 care a cdpdtat astdzi o extindere
destul de mare, p d t e luaren tn conside*are a rezervelor de rezisten$d pe care calnclul
elastic nu k poate p n e in evidenjri g i duce prth aeeasta la solu$i mi economice g i mni
rationale d e d t caleulul elastic.
Directivele C o n g r w l u i a1 111-lea a1 P.M.R. previd pe do o park. realizarea
wnui tlolum m r e de investitii tn loate h i i l e ecmacmiei nationale gi pe de a 1 6 park
eregterea tntr-u.n r i t m rapid a nUma:mlui ifisinerilm necesari produe$iei. Prin retipdrilea l w d r i i de t a p se d i un sprijin efectiv mtiVitdjii de proiectare a colzstnlcJiilor
de toate genurp'k gi pregdlirii de noi cadre dc ingineri pent?u e c m i u na$ionali.
AUTORUL

asenema e h t e de cmtructie, locwi sareinile peryunente d n t hahidhare, fiind


tn g m a l mull m; mari decCt sa7einite utdle ( d i m ea exemplu cam1 unui pod din heton
amnat preemprimal pe grinzi continue m d m " deschibi egale a 68 m ficcare, la care
bdl$zmea grinzii Fvr. h p s-a luat de 1,33 m faH de 5,OG m pe reazm).
herarea se adresea& in,ginerilor eonstncclwi proieclanti Qi studenfih f a m l h i f i h
de eonstmojii. E a poate li tmnsi folosiP $i de iwinerii sau studatid de alti specialitafe
atunci eEnd li se pun probleme legate de teoria gri&lor continue. Rolosirea labelelw
de e a h l upreazd w c a de proiectare $ipermite s i se r m h rapid $ie m i c problemle puse de pracliea in~z'weasei.
AUTORUL

Imraren d~ fi(i reprell.nf6 reedilarea, lair-un pi~zgur vokmz mai rrdur, o dour3
l u n 6 n anlmioarp ale aslontl?<i:,,Gn'nn eonhnse nc m m e n l de innjiv mriakl. Tea&
st tabple dp c a h l ' ' 11946)
ran1qnt.e cu m m l de itwrie cmlunt" 119491.
, si
. ..Cnnn
,.
~ m m aZucrare q w i n d e a , tn afar; de iabekk de c a b 1 ~ie m p l e i e de c a h l edrespukzdtoare. teoria oenerald cmvletd a arinzii continue cu mwnenl de inertie variabil,
En limp ee an &area a d& labellle de ealeul erau precedafe de un s&rt recumai
a1 temiei grin& continue cu moment de i w @ constant.
f n p&
park a lucrd~iide fat6 se dd un reeuml a1 teoriei grin& contilnue eu
moment de inn,tk variabil $
comlnnt,
i
care m p p n n d etoate f m u l e l e de ealcul $
indicai
tiik necesare d e h i v d r i i reacjiunilor, a e f o r M l m a defom~ajiiknEnlr4 grin%
continud ac;ionati de sareini (/or@si euple) distribuite sau concenkate, fixe sau mobile.
Formulele date permit, tntre allele, g i rezolvarea cancrilw de grinzi continu8 care nu
d n t cuprime C tabelele de calcul. Se presupm ezrnosmfe tecriile +wind probletnele de
statiea comtrucJiilar care inlervin C aceastri lucrare.
Partea a doua cuprinde 103 labele pentm @nda continud eu m e n 1 de k t i e
constant Qi 54 tabele pentrzc grinda cmtinui ou mammt de ilze7tie ieariahil (m vute
drepte ,si parabolice). Tabelele permit determinarea rm!iunilw V $ia eforturil?? En
lulgul grinzii (momente de tncovdere M $ifor,@ Biehare T ) din sarcini uniform distribuite g i concentrate, permanenti giutile (g, p, G, P), prenc?ngi dhsareini mobile (b' ''
de influen@ V , M , T ) . Fa@ de editia precedentti, se d m Bn plus 9 liniile de in.flw
V , M , T pentrn incircarea cu cuplul mobil M = l (tabela 103).
h
z parlea a treia se dau o swie de exemple de ealcul care ilustrewi modul
de tolosire a tabelelor sau rezolvarea unor problene ee nu se giisesc Fvrl tabele.
Formulele si labelek de ealcul din twezenta lunare d n t slabilite ue baza l e d
h i n d prin el h s u i i o p r o b h d Garte; de asemma nn.ncpri& calculul eL7continue tn d m n i u l plaslie.
Grinda continud cu m m t de i w t i e conslant este e l e m t u l static nedeten
~ r ?ria?
l de; b l f l n ~in
l pn1,:1;,.u dc loale zzjele a inginemlui conrbuclor proircfant.
Gnnda ccnl:nud ru mom~n!de i n d i e m r i d i l este Iolo~tMmat rar ri anume L ."..
sbuc!it irnpmfnnle nr desthtda mori sai sarcint p~rma.&nte m a n , nrm a? f i podu rile
de Sosea sau L tale lwafu, chidir:k inditjtnalr r d d~s~huleri
mar; el<. P r i ~Enqropawea
qrihzilw pe reazeme gi cmentrarea momentelor kcovoietoare C amte zone, se miqorea z i
i n mod corespunitw monznztele bcovoietoare Bn d m p , r m l t t n d o redueere importantii
a see$ipmilar elnnentelor $ideci a sareinilor permanenle din grmbtea prop?%; ori,

Grinda continui aqezati pe (n 1) reazeme consecutive, din care nnul este


fix (articulatie) qi celelalte mobile (reazeme simple), este de (n - 1) ori static
nedeterminati, adici de atitea ori cite reazeme intermediare are grinda. Reazemele mobile permit dilatarea qi contractia liberi s grinzii; reazemul fix face posibili echilibrarea componentelor dupi ax& grinzii ale fortelor exterioare.

't2L,Jvm
Fig. 1.

Grinda continui poate f i dreapti sau montaa de la inceput sub formi d e


linie f r h t i in dreptul reamelor. Vom considera mai departe numai cazul grinzii.
continue cu axa dreapt5 $i agezati pe reazeme de nivel (fig. 1).
Sarcinile aplioate grinzii pot f i forte sau cupluri, distribuite sau concentrate,
fixe sau mobile. Vom considera mai departe numai cazul sarcinilor cuprinse Sn
planul vertical de simetrie a1 grinzii; fortele de leglturi care echilibreazi sarcinile direct a.plicate vor f i reactiunile verticale Vo, V,, ... , V , qi impingerea ori11

zontali H,,,iar in lungul axei grinzii vor lua nagtere eforturile: forte axiale N,
forte tiietoare T g i momente Encovoietoare M.
Ca necunosoute finale static nedeterminate, independent de metoda de oalcul
folosit&,.se aleg momentele incovoietoare MI, M,,...,. M,, din dreptul reazemelor i.xtermediare. OdatEG aceste necunosoute determmate, grinda continu& se
poate descompune h n grinzi static determinate, actionate de sarcinile direct aplicate gi momentele hcovoietoare M, din dreptul reazemelor (7. fig. I), dupi care
se uot usor oalcula:
- reactiunile V $i H;
- eforturile N , T $i M in lungul axei grindlor;
- deplasirile in orice punct a1 grinzilor (rotiri gi sigeti)
CalcuIul se face pe baza ipotezelor eunoscute:
- materialul esti continuu, omogen gi izotrop;
- materialul este perfect elastic ~i eforturile siut proportionale cu ddormatiile (legea lui Hooke);
- oroarietZtile materialului sint constante in timp gi transmiterea eforturilor nn2de$nde he timp;
- sectiunile plane p i normale pe axa grinzii inainte de deformare, r8mEn
plane gi normale pe axa grinzii g i dupj deformare (ipoteza lni Bernoulli) ;
- deformatiile sint foarte mici gi ecuatiile de echilibru static se pot exprima
pentrn starea nedefonnat~la grinzii;
- este valabil principiul suprapunerii efeetelor, atft pentru eforturi, oEt ~i
pentrn deformatii.

in lungul grinzii (p, p,, nt). h


toarele relatii diferenjiale:
dN
-=dz

P,;

e eforturi ?i sarcinile aplicate grinzii exist2 urn%dT

= -p;

-- T + ep,
ds
d-M

+ m.

(1 a,b, c)

DOMENIUL ELASTIC
2. GRINDA SIMPLU REZEKATA
CA ELEMENT AL GRINZII CONTINUE
2.1. Ceneraliati. Echilibml unei grinzi, in cazul cel mai genera1 de Encilroare plan&, poate f i asigurat prin trei conditii simple de rezemare, care se realizeaG in mod obignuit printr-o articula.$ie gi un reazem simplu (fig. 2). Reactizc+tile V, Vl g i H, se determini cu ajutorul celor trei eeuatii de eehilibru static.
Eforturile AT, T gi M se determin5 cu metoda sectiunilor:
- f o r $ a a x i a 1 & N pe fata din dreapta a unei sectiuni a grinzii este
egali cu suma proiectiilor pe axa grinzii a tuturor fortelor exterioare (forte date
~i reactiuni) de la stinga sectiunii; N este pozitiv eind reprezinti o intindere
- f o r 3 a t & i e t o a r e T pe fats aoeleiagi sectiuni este egalg cu sum
proiec$iilor pe normala la axa grineii a tuturor fortelor exterioare dr la sting
scctiunii; T este pozitiv cSnd este dirijat de jos in sus;
- m o m e n t u 1 i n o o v o i e t o r M pe f&$a aceleiagi sectiwi este eg;
cu sunla momentelor, in raport cu centrnl de grentate a1 seotiunii, ale tuturor fo
telor exterioare de la stsectiunii, plus suma tuturor cuplurilor exterioare i
la stinga seetionii; M este pozitiv eind produce intinderi pe fata infrrioa~
a grinzii. .
.
Saroinile (forte g i cupluri) stnt pozitive eind aotioneazi ca h fig. 2.
Fortele care ac$ioneazi inclinat fat%do axa grinzii se pot Enlocui on oompouentrlc lor normale (p, P) gi tangentiale (pL, P,), ultimele aplicate cu excentricitatea e >, 0 fa$%de axa grinzii; primele produc numsi eforturi T gi M, iar
nltimele eforturi N, T gi M. Sarcinile aplio'te grineii pot fi forte $i cupluri con~ sicupluri repartiza%euniform, liniar, parabolic etc.
centrate (P, P,, M) s &forte

Fig. 2.

Din analiza definitiilor date eforturilor N, T gi M gi a relatiilor diferentiale


(1) se pot trage concluzii privind oonstruirea diagrmnelor acestor eforturi:
- coeficientul unghiular a1 tangentei geometrice la curba N , htr-o sec$iune
a grinzii, este egal cu for@ tangential%repartizati pe din dinma sec$iune, dar cu
semn sohimbat; pe por$innile de grind% cu p, = 0 rezult% N constant, iar Ln
sectinnile Sn care se aplici o forti tangential& conoentrati P, valoarea lui N face
un salt eeal on P.:
- cGeficientGi unghiular a1 tangentei geometrice la curba T, Sntr-o sectiune
a grinzii, este egal cu for$a normal&repartizati p din aoea sectiune, dar cu semn
sohimbat; pe poqiunile de grindi eu p = 0 rezulti T constant, iar h sectiunile

M&rimilestatic determinate s h t afectate de indicele s, isr cele static nedebrminate de indicele n.


2.2.2. F o r , t a c o n c e n t r a t d m o b i l d P = l (fig. 4). Liniile de
influenti ale reactiunilor sint date de expresiile:

Fn care se anlici o f o ~ @normal% concentrata P, valoarea lui T face un salt


igalcu P; '
coeficientul unghiular a1 tangentei gwmetrice la curba M , intr-o sectiune
a grinzii inc&rcat&numai cu fo* normale, este egal m f o e taietoare T din aces
sectiune; En sectiunile in care T este nu1 san trece prin valoarea zero, M este
maxim sau minim, iar in sec$iunile in m e T face un salt, tangents geometric&
la ourba M are o schimbare bmsci a inolin&rii;
- pe portiunile de grindi neindrcate, Teste wnstant, iar M variaz8 liniar;
- ne
r - nortiunile de grind5 i n c h a t e cu forte normale p uniform repartiza*,
T variazi imiar, iar M Api o paraboli de gradul doi;
pe portiunile de grindi i n c h a t e cu forte normale p repartizate liniar,
T variaci dup% o parahol& de gradul doi, iar M dup8 o paraboli de gradul trei;
- ne nortinuile de grind&
cu T > 0, M crqte, iar pe cele cu T < 0, M
descregte ;
- tangentele geometrice la curba M duse En dreptul a don8 sectiuni ale grinzii
se intersecteazk pe rezultanta fortelor normale aplicate pe grindi Intre aceste
sectiuni ;
pe portiunile de grind& incacate, h afari de forte normale, gi cu foqe
tangentiale excentrice repartizate p, ~icupluri repartizate m, coeficientul unghiular
al tangentei la curba M este dati de relacia (1c); En sectiunile in care se aplici o
Sorfi tangential5 excentrici cancentrat5 PI sau un cuplu concentrat M, valoarea
momentului inwvoietor face un salt egal cu eP,,,respectiv cu M (v. fig. 2).
Vom considera mai departe numai cazul gnnzii simplu rezemk pe dous reazcme de nivel, incLreati cu forte transversale verticale repartizate sau concentrate
( p , P) qi cu cupluri repartizate sau concentrate (m, M),pe care le echilibreazi
reactiunile verticale T o gi V1; 5n lungul grinzii apar eforturile T g i M. Cazul
Inc%c8rii cu forte tangentiale excentrice (p,, P,) poate f i inlocuit cu doui cazuri
mai simple ce se rezolv& separat: incircarea cu cupluri ea mai inainte (m = ep,;
M =eP,),gi hoircarea cu forte tangentiale axiale grinzii (p,, P,) cafe produo reactiunea orlzontali Ho in reazemul fix gi forte axiale N En lungul gnnzii.
2.2. Eforturi gi reactiuni. Determinarea aoestor mgrimi se face conform celor
aritate la -parwaful
2.1 (v. si exemplul 1). Se analizeazi mai departe trei cazuri
speciale.
2.2.1, s a i i f i x e. Griuda simplu rezemati ca element a1 grinzii
continue este supus8 la doui categorii de inciLr~i1i:
- sarcini direct aplicate ( p , P, m, M);
- cuplurile M, gi ~ , , a p l i c a t ela capetele grinzii $i care reprezints mmen
tele static nedeterminate dm dreptul reazemelor.
morturile gi reactiunile au valorile (fig. 3):

h e liniile de influen$% ale fortelor tiietoare din sectiuuile (0) gi (10)


$i cele ale reactiunilor exists relatiile:

&

To=Vo=E5'; TI,=-Vl=-5.

y,

(6a.b)

M,=M,,+Mm=M;,+Ml-i-+M,-;
T, = T,

+ T,,

='T,, - M, -I M..'

v, = v,, + vln= v,
Y,=V,+V,.

2'

*
-I=

=v, + 1

M1-M,=-Tv

Linia de influenti a fortei tsietoare din sectiunea a/b are expresii:


T'--'=-E
pentruzga;
Z'
penbx',<b.
(7a,b)

"-

c=-=E'

Link de influenti a momentului incovoietor din sectiunea a/b este d a a


de relatia:

(2)

(3)

+T~;

Fig. 4.

Fig. 3.

(4 a)

(4b!

Ordonata maxim8 a liniei de influenti a momentului ineovoietor are loc In


seotiunea a/b cu valoarea M = abll; extremitatea ordonatei maxime descrie parabola xx'll de sigeati 0,25 1.
T I , = Vl sfnt date In tabela 5; In
Liniile de influenti M., To = T o gi
aceeagi tabel& sint date gi momentele inoovoietoare gi fortele Gietoare maxime gi
minime din incircarea cu sarciui uniform repartizate, ipotezele de hcgrcare fiind
stabilite pe baza liniilor de influen@.

Tabelele 6 ?i 7 sint nlclttuite in mod analog pentru grinda static nedeterminati cu o singurl deschidere $i eu moment de inefiie constant.
2.2.3. C u p l u l c o n c e n t r a t m o b i l M = l ( f i g . 5). Liniile de
influens ale resctiunilor si ale fortelor aietosre sfnt date de relatia:

- rotirea

ink-o sectiune a grinzii r ale este numeric egalL cu forta tsietoare


din aceeagi sectiune a grinzii conjugate JeLrcatTi, cu suprafata de momcnte reduse
MIEI (sarcina elastid MIEI):

Linia de influen@ a momentului incovoietor din sectiunea a/b se determini%


cu formula:
B

Mi = - = const. pentru x 4 a ; M',=


1

- -a1 =const.

pentru x'

,< b.

(10 a, b)

- sggeata intr-o sectiune a grinzii $ale este n)rne$c egallt cu momentul ineovoietor din aoccagi sectiune a grinzii eon ugate incarcata cu s~lprafyade momente
reduse MIEI (sarcina elastid MIEI):

In relatiile de mai Znainte, mirimile M pi I sfnt functii de r.


Rotirile axei deformate sub axa ini la1 nedeformatB a grinzii se socotesc pozitive (fig. 6), iar eele de deasupra ei, nedivl:; shgetile 8 sint pozitiye cind centrele
de greutate ale sectiunilor grinzii se deplaseazl de sus in jos.
In mod obi~nuiteste suficient s?i s$ calculeze rotirile rp' pip" $i sigetile 8.'
2.3.1. C r i n d a cu rnomenf e inertme colzstant.
2.3.1.1. Movnmlul ~neovoielor M'd= 1 aplicat tn mcnpi~le~lails sthlga a1
grinzii (fig. 7, a) saw M" = 1 A cap tul dzn dreapkz (fig. 7, 6) - tabela 4,
nr. 32 qi 33).
I

Fig. 6.

Fig. 6.

2.3. Deiormatii elastice din incovoiere. Pentru calculul grinzilor continue este
necesar s i se cunoascl rotirile 7' pip" ale sectiunilor din dreptul reazemelor grinzii
simplu rezemate actionat3 de saaeini direct aplicate (p, P, m, N) g i de doui
cupluri aplicate la capetele grinzii (M', M"); rotirile sectiunilor sint egale cu rotirile axei deformate conform ipotezei lui Bernoulli. Pentru studiul deformat,iilor
--,----grinzilor este necesar 6% se poatk determina 2x1 fiecare sectiune a grinzii simplu
rezemate rotirea p a sectiunii $i sltgeata 8 a axei deformate.
La calculul deformatiilor elastice nu se tine seama de influenta for@(
toare T, deformatiile produse de fortele tiietoare fiind neglijabile in raport ou
produse de momentele incovoietoare; fac exceptie grinzile fnalte, la w e kiltin
a sectiunii transversale depi%$epto115 din deschiderea 2 a grinzii, cfnd se ii
considera$ie si influenp fortelor tiietoare.
Rotirile sectiunilor gi sigetile axei deformate se pot dekmina folosind c
t
rema grinzii conjugate (fig. 6):

Unghiurile de rotire pe reazeme:


rp'=n'=cr=-.-.

1 1
fi EI

3 EI'

(14 a , h)

8i
'#
+
,

=p =

1
l.-.
6

El'

3 EJ

(fig. 7, b).

(14 C, d)

ll
,

SE'Z

a
5-,d N

t:$Z

g - p xII
5sg z.
"--"
"I^"
"
-.
Ci:
a w l g *J
' 8.c 9 J2

--

zg F

*;;: a?
Z'Gi
'$ '.'
ab:

" Egg
zag
".
5,
3 & ~,
%I-.. - P * Ps ~
g'gg
-.- " 2
st%
,.f
"2;
.-.
2
.2 G - %j3 1 % g "
2 g!-z
41g
I
_,
m
% mJ E .
wg
-2

e a$

0- a

p0

6 E
.p

z5.

-?I

II

J"

ajr

II

;
:01-

;Z$.Il

Jn

F r.
m

P - N . ~3
wm
e 3 5

&5.=.
II 5 -

rSg,E. 7
11

-.
Jn
d a 2 s
w$".$
* ISrn
11 "
,
g
r - e: g

-.
-,

4 s s
w0 P O l oE.

gF g a g
0 0.

C.'

;21

-1-

II

I
3
I1

-1-

rr

h a

'2

II

II

X:

-1-

E"

."
1
J"

e:o

ll

2 2

1
I

&-a,

gg'0 1
a'?

"F'

b '

I\

$&

r
-.

P Z

GS

29
I.?

-z

- C

P-2

?'

II

"1,

m!-

Jn

2 a-m E,

-*

2.3.7.4. Guplul concenlrat mbi1 M = 1 (fig. 8, b) - (tabela 4, nr. 34).


Unghiurile de rotire pe reazeme, cind cuplul concentrat mobil M = 1 parcurge intreaga descbidere a grinzii, au valorile:

SBgeatn axei deformate in sectiunea a/b = 515':


(1 - a)
8, = a-&,At=

la
2h

= -alAlo

c(1 - c),

(27)

w raloarea maximi .la mijlocul deschiderii:


1'
8, ms = alAla.

ah .
.
(27 a)
Axa defo~matia grinzii este un aac do cerc (aproximatfi printr-o paraboli in
formula 27).
Variatia de temperaturi in m a grinzii 61' = (1," t4/2 fati de temperatura
de montaj (de exeoutie) produce alungirea grinzii cu AZ = q 6,. 1.
Variatia de temperaturi nu produce efortnri in grinda simplu rezemati.
2.3.1.6. Alk tncireriri. Unghiurile de rotire pe reazeme p' sip", respectiv termenii de indrcare k' gi k", pentru diferite inckciri intilnite in mod obignuit in
practici, altele decit cele de mai iuainte, se gisesc gata calculate in tabela 4.
Sggetile axei deformate se pot calcula plecind de la formula generala. (13),
cu E I = oonst.
2.3.1.7. Rolirile pe veazeme pentru fnca'reiri totale se calculea7A cu formulele:
''= aM' PM" 9'; r" = PM' + rrM" + pa,
(28 a, b)
fn care M' pi M" sin1 momentele inoovoietoare din dreptul reazemelor (momentele
de continnitate - v. fig. 1). iar p' = k'jEI $i p" = k"/EI rotbile pe reazeme
produse de incirekile aplicate in lungul grinzii (exclusiv cuplele d 4 ' ~ iM").
Tinind seama de relatiile (14), formulele (28) se pot scrie:
6EIs' = 2M'Z
Mnl $6k'; ~ E I T =
' M'l 2MX1+ 6k".
(29 a,, b)

Valorile coeficientilor ok = (3 F,'% -1) gi a; = (1-3 53 se gisesc calculate,


pentru fiecare zccime a deschiderii grinzii, in tabela 1. Expresia termenilor de
inctrcare k' gi k" este de asemenea dati, sub alt&forms, in tabela 4, nr. 34.
1.iniile de influent5 ale unghinrilor de rotire p' $i p", respectiv ale termenilor
de inc&care k' vi k", sint parable de gradul doi (V. fig. 8, b).
Sageata axei deformate in sectiunea %/b, = 5115;:
- in stinga cuplului M = 1 (chd E , 4 5):
~~~

- in

dreptul cuplului M = 1 (cind


1 1'
SM=-.-[5(35"
6 EI

- oind cuplul M = 1 oalci

5,

n:

- 1)+,E3];

in mijlooul grinzii:
,8 = 0.

(24 0)

(24 d)

din formulele (24 a pi b) sint


1,iniile de influent& ale coeficientilor a$6gi
fiecare zeciG a desehiderii grinzii.
date in tabela 3
2.3.1.5. Variaiia cEe ternperaturi fa@ de ternperatwa de montaj*(k emcecutie)
(tabela 4, nr. 35). Considerim o variatie liniari de temperaturi pe mn%l$imeah a
grinzii, temperatura t; a fibrei inferioare fiind considerati mai mare deci! temperatura tz a fibrei superioare, ass, incit Al0=t,"- t x i n aceasti%situatie uugh~unlede
de dilatare termirl liniari.
rotire ~e reazeme sint pozitive); noam cu a,coeficientul
. ..
~ n ~ b i n r i de
l e rotire pe reazemo au valorile:

Termenii de incLrcare k' gi kl sint dati fn ttibela 4.


2.3.2. G r i n d a e u m o m e n t d e i n e r i i e v a r i a b i 1 , a v t n d
v u t e d r e p t e s a u p a r a l~ o 1 i e e. Cazul curent a1 grinzilor continue eu
moment de iner$ie variabil este ace1 al grinzilor cu vute (Engrogiri) pe reazeme,
partea centrali a fiedrei deschideri avfnd moment de inertie constant (fig. 9.)
Practic se utilizeazi dou&tipuri de vute; vule drepte, la care fa$a inferioari este
dupB o linie dreapti (fig. 9, a, 10, a $i b) $i vute paraboliee, la care fa$&inferioara
este dupi o parabolL (fig. 9, b, 10, e gi d).

I
Fig. 9.

Grinda simplu rezemati, ca element al grinzii continue, poate sH f e nesimeMe$, avind vl~tAla un singur capit (fig. 10, a gi c) sau simelricii, avind vute la
amindoui capetele (fig. 10, b si d).
Se fac notatiilc:
A1 - lungimea vutei, cu A 4 1 pentm grinda nesimetrici, respectiv A 0,6
pentru grinda simetrici (A reprezinta, lungimea relativh a vutei);

I, - momentul de ineeie minim a1 sectiunii grinzii (momentul de iner$ie pe


portiunea cu sectiune constanti);
I, - momentul de inertie maxim (la capitnl vutei, in axa reazemului) ;
n = I,: I , - raportul dintre momentul de inertie m i n i [;i cel maxim;
I, - momentul de inertje in sectiunea x/x' a grinzii.

Expresiile (83)s; (35) se pot integr' ai~alitic[3 valorile termenilor de hclircare el, c, gi c, se giisesc gata ealcolade in tabele e; 62, 63, 64 si 66 in fnnc$ir
de A, n, forma vutei gi simetria san nesimetria grinzii.
Calculul analitic a1 sigetilor axei deformate, prinintegrare directi, pornind
de la formula generall (l3), este dificil gi laborios; este mai simplu s& se foloseascL
calcnlul aproximativ analitic sau grabic, bazat pe teorema grinzii conjugate

,'. 4.12)~

(V

~ l i e i i l eaxei deformate se pot determina ugor cu ajotorul tabelelor 68, 69, 70,
71, in care se dautermenii de inckcare k, si k, pentru forta concentrat& mobili
P = 1, oici, conform teoremei reciprociti$ii deforma$iilor (Yaxwell), se poate
scrie (v. fig. 13, a):
pentru M' = 1 :

Pe portiunea de grind& cu sectiune constanti rezulti I, = lo= const; b~


lungul vutei din stinga a grinzii, I, are expresia:
penbu vuta dreapts:
I, = (1 - c q s I,;
(30 a)

vuta parabolic&:

I,

= (1

1%
k,;
EI.

(36 a)

2.3.2.2. Sarcina uniform vepartizaki q pe toalil lungirnea grim% Unghiurile


de rotirc pe reazeme au valorile:
- pentru grinda simetrici:

-C ~ ) ~ I , ,
- pentru

cu

C-1-v;

pentru M * = 1;

Fig. 10.

- pentru

?P=,

Xnr.,1=

Al -

gi 0 , < 5 = - < I ,
A1

grinda nesimetricz:

(31 a, b).

(pentru vuta din dreapta - la gr&i simetrice se hlocuiegte x cu x' gi 5 cu 5').


2.3.2.1. M m l u l twncovoielor M' = 1 aplicat t n capritul din s s ~ a1
a grinzii,
sau M" = 1 tn eapritul din dreapta (fig. 7). Unghiurile de rotire pe reazeme, pornind de la formulele generale (ll),se pot scrie:
- pentrn grinda simetricK:

91"

'P = -kl;
BI,

= 3c

v X

El,

kz,

(38 a, b)

ou
1

I,
21-

,( z*1'
1

X"

1=

dz
I,

2-

I I z
,21 ) ( B
0

sa

dz

la

z*

(39a,b)

Valorile termenilor de inekeare k, k, $i k, se gisesc gata caloulate in bbelele 62, 63, 65 gi 67.
2.3.2.3. Forja eonceatrafa: mobilii P = 1 (fig. 8,
Unghiurile de rotire pe
reazeme au va,lorile:
1. . , 'P" = 11 kt.
9, = - &
(40 a, b)

BI,

310

CU

- pentru

grinda nesimetrioK:

'

2"

dz

sZ 1 z ' a ddz

( I - ) ~ + + ~ ~ P . ~ ;(41 a)

' k ~ = a ( ~

(41b)
Liniile de influen@ ale termenilor de PncLcare k, $i k, sint date in tabe-

lele 68, 69, 70 gi 71.

2.3.2.4. Guplul eoneenlral mobil 1ll = 1 (fig. 8, b). Determinarea ungbiurilor


de rotire pe reazeme se poate face ca in cazul precedent, pornind de la formula (ll),
dar calmlul este laborios pi dificil. Unghiurile de rotirc pe reazeme se pot lnsi
caleula suficient de exact (cu o eroare de citeva procente), folosind tabelele 68, 69,
70 si 71 gata oaloulate; pentru aceasta se
inlocuiegte cuplul M = 1, care actionead
in sectiunea alb s grinzii, cu ouplul eP = 1
din aoecs~iseetiune (fig. I]), la care bra$ul de pirghie e se poate alege oricft de mic
dorim. In tabelele amintito mai inainte,
ordonatelc liniilor de influenti ale termenilor de indrcare k, si k, sint calculate pentru fiecare zeeime a deschiderii grinzii ( A x =
= 0,l l ) , asa inclt se poate lua e = 0,01 1
pentru un calcul suficient de exact. Confonn
principiului suprapunerii efeotelor se poate
scrie:
,
1
z2
'
- ~ l p p+(pp.,
.
=
.;
EI, (k;-k;) ; (42 a)
'Pad

I
care actioneazi fortele concentrate P (pentru sectiunile cuprinse intre valorile date
iinghiurilc de rotire pe reazeme se calin Lthele se interpoleazi liniar), dupi
culeazB cu formulele:

ca/re

la

l q n = 131.
-~pk2.

(43 a, b)

fncHrcarea cu s a r c i n a unlform repartizatis q pe o


1u n g i m e s d i n d e s c h i d e r e
g r i n z i i: se calculeazB suprafap S
a liniei de influent;i. k,, respectiv k,, pe unglmea lncKrcat8, dupi regula trapezului
( d a d limita fncbdrii cade intre douis o donate, se interpoleazH liniar pentru determinarea ordonatei la limita ino&rcirii),dupioare unghiurile de rotire pe reazemc
se determini cu formulele:
I

9'
1

Suprafetele S au dimensiunea une lungimi (ordonatele k sint numere, iar


abscisele A x sint lungimi).
l n c i r c a r e a c u s a r c i n i q(z) r e p a r t i z a t i d u p i o l e g e
o a r e c a r e (liniarH, parabolic& etc.): se descompune sarcina repartizati in forte
elementare concentrate AP (dupH regula trapezului, spre exemplu) si apoi se procedeazi ca in cazul fortelor couocntrate.
~ n c i r c a r e ac u o u p l u r
concentrate sau repartiz a t e; se procedeazi in mod analog ca in cazul incircilrii cu forte concentrate sau
I
repartizate.
Var i a tia d e t emp er a t
determini diagrama de momente inccv
-.
Ten@ de temGatnrH AtD,momentul in voletor htr-o sectiune x/i' a grinzii avind
valoarca:
'

Termenii de lnczrcare k;, k;, k; $i


(pozitivi) se determini5 prin interFig. 11.
polare liniari fntre valorile vecine, date
in tabelele 68. 69. 70 $i 71. Unghiurile de
$i p&=, rezulti pozitive sau negative, in functie de pozitia cuplului
rotire Q,-,
M = 1p e grind5 (v. fig. 8, a g i exemplul 3).
Bormulele (42) slnt valabile pentm sac$iunile 1,2, ..., 8, 9 ale grinzii. Pentru
sectiunea 0 (reazemnl din stinga) $i sectiunea 10 (reazemui din dreapta) folosim
formulele (32) $i (34), tinind seama 06:
- in sectiunea 0:
,
,,
.
'Pk-I = 9M.4 p1 Ya-I = (Pw-1%
(42 C, d)

,*'

-Jk2

k;

2.3.2.5. Alte Ccirciri. Determinarea prin calcul a unghiurilor de rotire pe


reazeme, pornind de la formula (11), pentru alte cazuri de incirciri (jn genul celor
din tahela 4) duoe la cxpresii greu de integrat. Unghiurile de rotire pe reazeme se pot lnsi d c u l a ugor cn ajutorul liniilor de influenti date de formulele (40) in cazul incircHrii cu forte, respectiv de fomulele (42) in cazul
incir&ii ou cupluri.
fn c i r c a r e a c u f o r t e c o n c e n t r a t e: se determins din tabelele
68, 69, 70 sau 71 valorile termenilor de lncircare k, gi in sectiunile grinzii in

Jionali, deoarece
deformatia grinzii se
dintre cele doui fete ale
incastrare partial& sau totali la
apar momente de
incovoiere in luugul grinzii. Ing. V. P
tabele care dau direct
momentele de incastrare perfects
temperaturii, pentru
grinda cu vute drepte.
2.3.3. G r i n d . r u n o m e n ) d e i n r r l i e r a r i a b i l o r i c r n .
Se trateazH cazul general al grinzii si plu rezema6 la care momentul de ine6ie
I a1 sectiunii transversale variazi
in lungul grinzii yi nu dupi o lege mzits,, care s&permit5 o rezolvare &naltlB usoar& a integralelor definite din formulele (ll), (12) gi (13). Se noteazi ou I, mornentul de ineflie minim.

I'

.I

Pentru efectuarea integralelor definite din forniulele de mai inainte sc utiiizeaz& metoda aproximativil cunosr,uti a Ensnmirii dt. cantititi elementare, fic aria.litic, fie grafic.

2.3.3.1. Caleulul analitic


2.3.3.1.1. ]t n c & r c a r e a o u s a r c i n i f i x e. Se consider& i n c h a r e a
cu momentul incovoietor M' = 1 aplicat in capitul din stiuga a1 grinzii (care
produce rotirile pe reazeme a' y i pi), M" = 1in eap'tul din dreapta al grinzii (care
producc rotirilc pe reazeme p gi
6 7
8 9 lo ,") ~i forte gi cupluri, repartizate
sau concentrate, aplicate in lungul
grinzii (care produc rotirilc pe reazeme p' g i p").
Caloulul se face dupil metoda
de insumare a lni Simnson. Pentrn aoeasta, se impart: lungimea
grinzii Eutr-un numir par de n p k t i
cgale (10, 20, 50 etc. pirti egale,
dupL precizia doritil a oalculului),
aga inclt:
Fig. 12.
I = aAx
(46)
ei se calculeazi momentul do iner$ie I, yi momentul lncovoietor M, din Enc&rciri,
In fiecare punct de diviziune (fig. 12): rezulti M , = 5' pentru inckcasea M' = 1,
respectiv MX= F; pentru M" = 1.
Unghiurile de rotire pe reazeme, porniud de la formulele (ll), au valorile:

unde k este coeficientul din metoda lui Simpson (k = 1;4; 2; 4 ; 2; ...; 2; 4; 1).
Pentru usurinta caloulelor. sumele
din formulele de mai inainte (care se extind
pe lntreka iingime a grinzii) se e f z u e a z i organizat cu 'jutorul unei tabele (coloanele 10, 11, 12, 13 gi 14 din tabela a).
I n cazul uuei variatii de temperaturi Ato (In conditiile de la pct. 2.3.1.6),
rotirile pe reazeme p; $i pi se pot wlcula cu formulele (48 a, b), momentol incovoietor M; lulndu-se cu valoarea (conven$ional&) dati de formula (45).

SQetile axei deformate produse de cuplul M' = 1 aplicat in oapatul din sthgaa1 grinzii, respectiv M"=l ln capitul din dreapta, se pot calcula ca lapct. 2.3.3.1.2.
Sligetile axei defonnste produse de sareini aplicate in lungul grinzii sau d e
o variatie de temperaturi At" se pot calcula mai uqor gi suficient de exact pe cale
grafici ca la pot. 2.3.3.2.

2.3.3.1.2. F o r $ a c o 11 o e n t r a t & m o b i 1 & P = 1. Pentru determinarea unghiurilor de rotire pe reazeme p' gi p" produsede forta mobili P = 1sefoloseyte teorema reciprocititii deformatiilor (Maxwell -fig. 13, a); tinhd seama.
gi de formula (13), se poate scrie:

astfel lncit d e b i n a r e a unghiurilor de rotire p' pi p" se reduce la determinarea.


sigetilor axei deformate a grinzii pentru lnc&roarea M' = 1, reapectiv M" = 1
(linia axei deformate reprezinti chiar linia de influenta, a unghiurilor de rotire pe.
reazeme).
Cu Mx = x'/l = t', fonnula (49 a) se poate scrie:

Sub aceasti form&,partea a doua a relatiei de mai sus reprezinti momentul'.


in sectiunea ajb a grinzii conjugate iuckcati cu suprafata de molnoovoietor
mente reduse MJojI, = x' Io/lI, = t' Io/I,.

Cousideri~ugrinda impLrtit8 iutr-uu numkr par de pirti egale, ca la pet.


2.3.3.1.1. Valoarea inc&rcirii cuprinsH intre doug sectiuni consrcutive este:
W;

As
=2

Zo
10
(-&n->
S;n-l + &),
1,

spre exempln: w; =

;(

A z I,

F,;

%.

&-

- u(,,,

AZ
3

C" kI5,

As

8K;=EIop;= EI

10
+4;)

{foqele w: se presupun, suficient de exact, c i actioneazi la mijlocul intervalului Ax).


Poqa tHietoare intr-o sectiune oarecare are valoarea:
8; = EL-,

sprc extmplu:

w;-.
2

Calculele se organizeazil ca in
Pentru determinarea anghiului
deazi la fel:

p" pe reazemul din dreapta se proceI

spre exemplu: X;= 3;- foi.


(calculele se incep de la reazemul din
(coloana 10, tahela a):

15

16

--

17

12 1
w:

--

18

1.

,I

$1

20

m;=o
wr,=m;+s,~s-w

,Ax

WP

S T 5;=51-~;
, ,A z

w.3

,AX
w.,

, Ax

,Ax
m ; = n : + ~ ~ ~ z - u r- .

g.;-8k-w;

R;=DI(;+B;As-w.-

~;AS

w ~ ; = ~ ; + ~ ; A z -' w
2-

Q;AZ

m;=m;+r;~s-w

s,=s/;-t~i

5t,=m;+$;~z-w

C;AZ

Az
rn;=m;+bi;~~-i.~

-8 -

-9

W;

wo

--

Fig. 13.

I0

Molnentul incovoietor in aceeasi secfiune este:


aW;, =Elo?' = EI$' = 91Z&_,

-.

+S;,.,Ax - tnk As2

,,A=
"7

l 2

I;-~[;-w;

,A z
2

.A z
. A2z
~ R , - W I ; + ~ , A Z - W $-

'

,AX
,A z

p=rn;+d;~~-w,- 2
~m~

---

.A2
2

Q;-S~-W;

WI

, As

- 1 ,
'

Zl

rm-,-"% i
In:-n;,+.r:.ln=-=T
d

--

Tobela b

18

.-

AX

' 2

, Az

, AX
mio= mi + 5 ; ~ z w,, y =o

WIO

(50 a)

2.3.3.1.3. C u p 1 u 1 c o n c
naaea unghiurilor do rotire pe

m o b i 1 M = 1. Pentru determiproduse de cuplul mobil M = I se


29

folosegte tearema reciprocititii defom~atiilor(Maxwell -fig. 13, b); tinind seama


gi de formula. (l2), se poate scrie:

Se alege scara 1: q pen* fortele elementare wm, reactiunile Vo gi V,, forta


tiietoare T, ?i produsul El, (toate aceste mbimi se misoari in kgcmz).
Se.constmiepte poligonul de forte w,,,?i cu un pol oarecare 0, avind distanta
polari H = EIo/p, se construiegte apoi poligonul funicular 0,, el, :.., El5 7O*.
Din conditia c i momentul incovoietor 8K, este nu1 pe reazeme se obtlne llnla de

astfel incit determinarea unghiurilor de rotire pe reazeme p' g i pn produse de cuplul


mobil M = 1 din seotiunea a/b se reduce la determinazea unghiurilor de rotire p,
$i 7, in sectiunea a/b produse de monlentul Encovoietor M' = 1 aplicat in reazemu1 din stinga, respectiv Y"= 1 in reazemul din dreapta.
Considerim grinda h p i r $ i t i in n p&rti egale, ca la pct. 2.3.3.1.1. Wrmulele (51) se mai pot scrie:

Unghiurile de rotire a' gi a" sint date de formulele (47 a gi b); integralele
definite din formulele de mai fnainte se calculeaz&cu metoda aproximativi a trapezului, ordonatele E,'I,/I,(respectiv cIo/I,) fiind date in coloana 16, tabela a.
Unghiurile de rotire pe reazeme p' gi p" rezulti phitive sau negative, functie
de pozitia cuplului M = 1 pe grinds (v. gi fig. 8, a).
2.3.3.2. Calculul gufie. Pentru indrcarea cu sazcini fixe, formulele (11), (12)
$i (13) se pot sorie sub forma:

I n aceasti situatie, eonsiderind grinda conjugati incircatl ou suprafata de


momente reduse M,Io/I,, reactiunile Vo gi V, (respectiv unghiurile de rotiue pe
reazeme 7' gi p"), forta tiietoare 8, (respectiv unghiul de rotire 7 in sectinnea
alb) gi momentul incovoiotor Qn, (respectiv sageat5 S hrsectiunea alb) se pot determina grafic cu ajntorul poligonului de forte +ia1 poligonului funicular(fig. 14).
Se imparte grinda intr-un numir n. de pirti egale, aga incik 1 = nAx (pentru
claritatea desenului, grinda din fig. 14 s-a impirtit in cinoi pi$i egale; practic se
ia un n u m b mai mare dc diviziuni, dup%precizia doria a calculului). Se alege
scara 1 : p pentru lungimi.
Se calculeaz& ordonatele MLI.11.:
", in nunotele d e divizinne si se traseazi diagrama de momente reduse; figiile elementare de IHtirne A s gi i&ltime M;I,/I, se
asimileazi cu ~araleloerame.asa Encit ..fortele elementare" care actioneazi minda
conjugati se pot calcu~acu forkula: .. '
&

..

Fig. 14.

spre exemplu:
Se determini grafic centrele de greutate ale suprafetelor elementare gi se
aplicl in ele fortele elementare w,, obtinhdu-se poligonul de pozitie al acestor forte.

kchidere t) a poligonului funicular. Duoindu-se In poligonul de forte o razi polar&


paraleli ou 0, se obtin valorile reactiunilor Vo gi V,.
Poligmul funicular astfel desenat reprezinti - intr-o prim& aproxima:ie ~ b i a rax& deforrnati a grinzii. I n realitate axa deformati a grinzii este o cnrbZcontinui insoris& in poligonul funicular si tangenti3 la laturile awstui poligon in dreptul punctelor de divisiune a grinzii, d c i numai in aceste puncte tangenta p la axa

deformati ~isigeata
8 a axei deformate coincid cu latura gi ordonata poligonului
funicular.
. Luind pentru distanta polar%H vnloarea E l J p yi 1: p fiind scara lungimilor,
,,
= H&,, spre exemplu 31tl =H1,) rezulta in desen in udevirata
sagetile 8 (cu %
lor mkrime (la scara 1: I), in schimb unghiuriIe de rotire p apar deformate in poligouul funicular.
Un~hiurilede rotire pe reaaeme se deduc usor din relatiile:

reactiunile Vo pi Vln~&surindu-sedirect din poligonul de forte.


Pentru dcterminarea suficient de exacta a unghiului de rotire p intr-o sffitiune
oarecare ajb a grinzii, se deseneazz diagrama fo$lor tiietoare 9, ca in fig. 14
(diagrama este curba continui - linia intrerupti - care are valori calculate grafic
exact in drcptul punctelor de diviziune a grinzii). Se misoar8 in aceastl diagram%
forta tiietoare 5,,, (spre exemplu 5,)si se obtine:
~

El0

p = om , spre exemplu

ip

- o%

(58)

--EI,'

S se m2soari direct. la adevirata mlrime, fn -poligonul


fnnic~llar(spre
S5neata
- .~
exemplu s&geata 6 , Fu sectiuuea m = 2).
In cazul unei variatii de temperaturi At" (in conditiile de la pot. 2.3:1.5),
rotirile pe reazeme si p; pi sigetile 1, se determini ca in cazul in&cltrclrl~ cu
sarcini fixc, ordonatele diagramei de momente iucovoietoare (conventionale) M ,
din fig. 14 calcuIfndu-se, in punctele de diviziune, cu formula (45).
Pentm determiuarea unghimilor de rotire pe reazeme p' gi p" produse de for+
concentrat5 mobill P = 1, se procedeaz&ca mai Enainte, consideriod grinda incircatl cu momentul incovcietor Y'= 1 in capitul din sttnga, respectiv M" 1
in capitul din dreapta (la care corespuude diagrama de momente reduse t'l,/I,,
respectiv SI,/I, -fig. 13, a), fntrucft,conformteoremei reciprocit&$iideformatiilor,
se poate scrie:
T' =a', respeotiv rp" = S",
(59 a, b)
0~

unde 8'. respectiv S", este sigeata produs&de momentul M' = 1,respectiv Ma = 1,
En sectiunea in c u e calch forta concentrat5 mobili P = 1.
Peutru determinarea unghiurilor de rotire pe reazeme p' yi p" produse de
M = 1, se procedeazz oa in cnzul precedent, rici se poate

Independent de metoda folositil pentm calculul grinzii continue, necunoscutele finale r h i n de fapt momentele incovoietoare M I , M,,....M,, ce apar in
grindl in dreptul reazemelor 1, 2, ..., n - 1 din sarcini exterioare sau din alte
cause (denivelarea reazemelor, variatii de temperaturi etc.), intmcit pornind de
v~rtila valorile acestor necunoscute se pot determina fn continuare reactiunile
- - - - ~ -- ~~ a l eVo, V l , V z , ..., V,-,, V,, efoiturile M yi T in lungul axei grinzii si deplaskile (rotiui $i seeti) En orice punct a1 grinzii.
Pentru calculul grinzilor continue sipoato folosi atit metoda eforturilor, cft
si metoda denlasPilor.
1. hletoha eforturilor dnce la sistemul de ecuatii de trei momente, sistem ce
~ o a t efi rezolvat:
a) direct, printr-un procedeu oarecare algebric (prin substitutie, prin eliminare, cu determinanti, cu algoritmul lui Gauss) ceea ce conduce la aya-numita
metodi a ecuatiilor celor trei momente;
b) prin recuren;i, ceea ce conduce la metoda punctelor fixe;
c) prin iteratie, ceea ce conduce la metoda momentelor la noduri.
2. Metoda deplasirilor dnce la sistemul de ecuatii de trei rotiri, sistem ce
poate fi rezolvat:
a) direct, ea mai fnainte;
b) prin recurenti, ceea ce conduce la metoda lui XlouEek;
c) prin iteratie, ceea ce conduce la:
d metoda transmiterii rotirilor, c h d se aleg ca neonnoscute chiar rdtirile
la noduri;
p) metoda repartiz&riimomentelor (Cross), cind se aleg ca necunoscute momentele la mpetele barelor, adic& direct necunoscntele care intereseazs.
La sfirgitul calculului prin metoda deplasbilor se trece de la rotiri la momentele hcovoietoare MI,ME,..., MnI,, (cind in calcul se opereazii direct cu rotiri).
Se dau in continuare metodele de calcul de la pnnctele la, l b , $i 2cp de mai
inainte; pentru celelalte metode se vor consulta lucr&rile [I], [El, [18].
3.1.1. M e l o d a e e u a f i i l o r c e l o r t r e i m o m e n f e (Clnpeyron).
Pentru reazemul m, ecuatia lui Clapeyron are forma:
~~

- (rp;

Mm-=P,. Mm(4,+a',.,) +Jf,,b,+~=

~~

+ qb+,).

(59 a)
Pentru o grind& continu& cu n deechiden (fig. lb), se pot scrie (n-1) ecuatii
de forma (59), a d i d atitea ecuatii cite reazeme intermediare are grinda, respectiv

(60 a, b)

p' = pl, respectiv p" = p,,

unde p,, respectiv p,, este unghiul de rotire produs de momentul M' = 1, respectiv
Jf" = 1, in sectiunea in care calc&cuplul concentrat mob11 M = 1.

3. GRINDA

CONTINUA h' DOMENIUL ELASTIC

3.1. Determinarea momentelor ineovoietoare static nedeterminate de pe renzeme. Grinda coutinui agezata, pe n + 1reazeme consecutive este de n - 1ori static
nedeterminat5, in ipoteza c&un reazem este fix (articulatie) iyi celelalte mobile (re&zeme simple); cind grinda este.pw$ial sau perfect incastrata in unul sau , ambele
reazeme extreme; atunci apar una sau doui necunoscute static nedetermlnate in
plus, aga incit numkul total al nec~~noscutelor
devine n sau n I.

Fig. 15.

cite necunoscute static nedetermihate are sistemul, &ci M, =.O gi Me= 0. Problema se reduce deci la rezolvarea unui sistem de (la - 1)
-,e a ~ n t nliniare cu (n - 1)
necunoscnte.
\

--7

Daci grinda este perfect incaskat& in reazemele extreme, apar doul necunoscute in plus ( M , gi M,,), pentru care se pot scrie doul ecnatii suplimentare:

Moa;+Mlp,=-q,;

M,.lp,+M,a~=-~,.

(60 a, b)

Pentm grinzi cu vute drepte sau parabolice, unghiurile de rotire a', a" h i P,
precum si uughiurile de rotire q' gi q" produse de sarcina uniform repartizatic q,
sint datx En tabelele 62-67; pentru f o e concentrate sau sarciui repartizate
dup& o lege oarecare (care pot fi inlocuite cu forte elementare concentrate), unghiurile p' $i p " se pot ealeula cu ajutorul liniilor de influenti din tabelele 68-71.
h cazul grinzii continue cu moment de inerfie constant, ecuatiile de mai
kainte se transformi in:

zmMm-,

+ 2(1m + Zm+x)Mm+

L+1

Mma = - 6 (k",

%+,)

(59 b)

si

211M,+~M,=-6ki;

l,M,,-l+21,M,=-6k~.

Determinarea punctelor fixe K, respectiv L , se face pornind de ladeschiderea


din stinga, respoctiv din dreapta:

(60e,d)

Termenii de inoBrcare k' gi k" se gisesc in tabela 4.


Metoda ccuatiilor celor trei momente este practicl pentru grinzi continue cu
putine deschideri, la care se incarcB mai multe deschideri deodati.
3.1.2. M e i o d a p u n c t e 1 o r f 2. x e. Pozitia punctelor fixe K , pi Lm
din deschiderea l, se determini prin distantele a,$i h,, (fig. 16):

respectiv:

Daci grinda este Encastrati elastic in unul sau ambele reazeme extreme, distantele a, si b, sint diferite de zero. Notim cu E nnghiul de rotire a reazemului
extrem cind in ace1 reazmn se aplici un moment M = 1 (v. gi [6]) gi cu 6 = e-"
gradul de incastrare a1 capitului grinzii in reazem; penku inoastrarea perfect&
avem E = 0 $i0 = 1, iar pentru articulatie E = m @i8 = 0.
Pozitia pnnotelor fixe K 1 $i L, se determing prin distantele a, gi b, (fig. 16):

La limitc rezultl:
- pentru incastrarea perfect&( c = 0):

- pentru articulatie sau reazem simplu


a, = 0;

(E

= m):

h , = 0.

(63 a, b)

Mai departe punctele fixe K,, K, etc., respectiv L,,,L,-, etc., se determius
cu formulele (61).
In ca~ul'~r'inziicontinue cu moment do 'inertie constant, formulele de mai
inainte se trausform?i in:

- pentru incastrarea elastic& ( 0 < c < w):


Fiecare deschidere are doui puncte fixe K @iL, afar&de deschiderile extreme,
unde:
a,=O;

b,=0.

(63 n, b)

- pentru

incaskarea perfect% (E = 0 ) ;

.=L.3 ' an e-&.


3,

(66 C, d)

- pentru articulatie sau reazem simplu (c = m):


a,=O;

b, = 0 .

Metoda puuotelor fixe se folosegte in special pentru determinarea Iiniilor de


influent& (v. pot. 3.2); ea p a t e fi folositi gi in cazul sarcinilor fixe eind sfnt
multe ipoteze de hcgrcare si in fiecare ipotezi se incarci numai cite un singur eimp.
3.1.3. M e t o d a r e p a r t i z d r i i m o m e n t e 1 o r (Cross). Se presupune cunoscuti metoda Cross [5], [6]. Calculnl se conduce dupl cum urmeazi
(fig. 18).

(63 e, d)

La tncircrorarea deschiderii 1, cu sarcini direct aplioate, momentele de incovoiere static nedeterminate de pe reazemele vecine au valorile (fig. 17):

Fig. 18.

... 1, ,... l,,,

Se calculeazi rigiditltile barelor l,, I,,


- pentru deschiderile intcrioare:

Fig. 17.

m"

p;
C1--

.
I
J

m
Js

.
I
J

p; '
--a!

1, cu formulele:

(70a, b)

-' pentni descbiderilc extreme:

respectiv pentru grinda cu moment de inortie constant:


60,
Mm-1 = y
[kLbm - Em(1,
G"'m

eu:

ern = 1,

- (a,

- 5,,,)1;

+ bm).

respectiv pentru grinda ou moment do inortie constant:


(67 0)

(681

In celclalte desrhidtr~mamentc.Ie dc fntovo~ere~ a r i a 7 sliniar de la un reazenl


la altul, jar linia mom~ntelortreceprin punctele f ~ x aledesch~derilur
e
respectlvt.:
Mm-, = - Mm-1
&+I

%-I

in-,

- a,"-%

am+,
- M m L+I
- am+,

etc.;

Dac& grinda este incastrati elastic in reazemele extreme (s fiind unghiul de


rotire a reazemlllui extrem cind in ace1 reazem se aplici un moment M = 1)
atnnci rigidititile barelor extreme I, ?i I, au valorile:

(69 a)
respcctiv pentru grinda cu moment de inertie constant:

etc.

Cina sint mai multe deschideri Enclrcate, momentele de lncovoiere totale


rezultl din insumarea momentelor partiale eorespunzitoare hc&roirii fiecirei deschideri in parte (principiul suprapunerii efectelor).

L a limite rezulta:
- pentru lncastrarea perfect5

- pentru

(e = 0):

artioulatie sau reazem sim$lu


11

= 0;

,.-t

(E = m):

(80 a,, b)

=O,

respectiv pentru grinda cu moment de inrrtie constant:


(e=

- pentru

artieulafie sau reazem simplu

(E

= m):

(i= 00):

respectiv pentru grinda ru moment de inertie constant:


(E

= 0):

MI,,=

4EI
;
1,

4EI

m".I, = -;

1.

(73 c, d)

Se calculcazi apoi coefieientii de repartitie (rigidit8tile relative) pentru nodurile interioare 1, 2, ..., n - 2 , n - I:

7~

T..
I.

- -.Lm-.
mji

+ rnjh

; rjk=--

mia
mji

0):

+ "jk

(76 ;I b)

pi in continuare coeficien$ii de transmitere:

tl,o = 0,5;
t, o = 0 ;

f,_l.,

= 0,5;
= 0.

(79 c, d)
(80 a , b)

Coeficientii de rep.uti$ie sint totdoauna negativi, iar coefieientii de transmi$ere, totdeauna pozitivi.
Sc oalouleazP momentele de incastrare pcrfecti din capetele barelor (in desebiderile incbcate), folosind regula de semne Cross (fig. 18), comuni metodei deplasirilor:
- pentru desohiderile extreme:

- penku

desohiderile interioare:

Unghinrile de rotire a',a", P, rp' gi rp", pentru grinda cu vute drepte $i parrholico, sint date in tabelele 62-71 (pentru tnc2rciri cu forte concentrate sau distribuitc dupi o lege oarecare se folosesc liniile de influenti ip' ~i rp" din tabelele
68-71; v. si 2.3.2.5).
Pentru griuda cu moment de inertie constant, fomnlele de mai inainte se
transform% in:

respectiv pentru grinda cu moment de inertie canstant:


h-0

= 0;

11+2 = 0,5;

I,+j= 0,5;

ti+

= 0,5.

(77 e, f , g, h)

Cind grinda este incastrat%elastic in reazrmole extreme, corficir!ntii de transniiiere spre aceste reazrmr au vahrile:

termenii de inc8roare k' gi k" fiind dati in tabela 4.


Cind grinda este incastrat2 elastic fn reazemele extrcnie, momentele de
incastrare partial% in reazemele 0 gi n gi de inasstrare perfect& in reazemele 1 gi
n-1 ale desohiderilor extreme au valorile:

respectiv pentm grinda cu moment de inertie constant:

La limite rezult8:
- pentru fnoastrarea perfeeti

(c = 0):

PI;;
=(11

,,= k.
a"

(79 a , b)

respectiv pentru grinda cu moment de iner$ie constant:


No1 =

Mn,,n=+

M , ~= - 2 [2k;(1

+ 2(2hh- k;) YO;

2[2k;r(1+38n)-k;llYn;
1"

M,,

,-I =

+4 38@)- k;] YO;

2 (2ki - kk)
- ---YR,
C

tasarea unui reazem se misoari fa$%de linia de inchidere, adicI f a g de linia care
unelte reazemele vecine celui oons~derat in pozitiile lor tasate); rezulti:
(83 c,d)

(84

La, limite, pentru incastrare perfecti in reazemele extreme (E=O), formulele


(83 si 84) se transformi fn formule de tipul (82), iar pentru articulatie sau reazem
simplu (E = m), in formulele (81).
Se efectueazi apoi calculul iterativ al mementelor inwvoietoare static nedeterminate din dreptul reazemelor chiar pe schemagrinzii continue (v. vi exemplele
4, c yi 7, c). Pentru usuring u r m k i i i caleulului, se noteaze momentele de repartieat (adici momentele de incastrare perfects) cu I), momentele repartizate cu 2)
pi momentele transmise cu 3). Se face echilibrarea succesiv.%a nodurilor, incephd
cu nodul cel mai dezechilibrat, si iteratia se continu% pin& la gradul de precizie
dont. Suma algebrich a, tuturor momentelor din cap&tul fieokei bare (adicl a
momentului de Encastrare perfecti yi a momentelor repartizate gi transmise) reprezinti momentul fncovoietor static nedeterminat. Se trece apoi de la regula de semne
Cross la regula din metoda eforturilor (fig. 18).
,

p'=+-,

urn

L,

p,=--;

urn

rpr=-,,,

r,

Xomentele ineovoietoare ce iau


valorile urmitoare, determinate prin

urn

Vm
rp,+1=+-.

L,+l

(86)

din denivelarea reazemului m au


punctelor fixe (fig. 19):

M , + , = - > . ~ ~ v ~ . ~ ! T L .am+,
,
I,+, . Pm+,, ,c
h & cm fm+, - bm+,

(87 C)

I,.

respectiv pentru grinda cu moment de i e r t ~ econstant:

Celelalte momente pe reazeme se d termini cu formulele (69).


CEnd sint mai multe deniveliri de reazeme, se determine momentele incovoietoare pentru fiecare denivelare in p a r t si apoi, se supfapun efectele.
Calculul se poate face gi cu ajutor 1 metode1 repartizZrii momentelor (v. pet.
3.1.3). Xomentele de incastrare perfecti roduse de denivelarea v, a reazemului m
au valoriie:

Llm.,& fm L

in?,,

Fig. 19.

/m.r

----I

Metoda repartiz&rii momentelor este practic5 pentru grinzi cu multe deschideri, la care celelalte metode sfnt laborioase sau In cazul cind nu dispunem
de tahele.
3.1.4. f f r i n z i c o r r t i a r e c u r e a z e m e t a s a b d l e , a v t n d
lasriri date. h t r - o grind&continue cu n desohideri, presupunem ce reazemul m
se deniveleazi cu cantitatea v, fa@ de linia reazemelor vecine, presupuse fixe.
Denivelares vm se socotegte pozitivi la o deplasare in jos a reazemului qi negativi
b caz contrar (dacii se taseazi simultan mai multe rememe, cu cantititi diferite,

Mm+l,m = - - *

urn

+ Bm+t
t

.L}& + , ~ ~
- Pm+,
+,

rcspectiv pentru grinda cu moment de inrrfie constant:

.
9

(89 d)

Dacl reazemul extre~n0 rste incastrat elastic qi reazemul I re deniveleazs


eu cantitatea 4, momentele de incastrare partiali in 0 pi de inca8trare perfeca
in I au valorile:

Se calculeazi pozitia punctelor fixe If pi L cu formulele (61-66) -(fig. 1G).


~.r-i-o.-n rEm
Se aplici in reazemul n perechea de momente e x-t-.
-~- = 1- , rare
--.- qv
..
transmit prin punotele fixe ping la capetele grinzii continue, resultind momentcla
pe reazeme 81Lm, 8L
l,
... gi 311,+,, &
,,
... (formulelc 69).

respectiv pentru grinda cn moment dc inertie constant:


Ma1 =

+ GElu,
1:

M,,= +

6EZv,
1:

m-2

La limite, pentru incastrare perfect& in reazemul extrem (c, = 0), formulele


(90) se transformi in formule de tipul (89 a, b gi e, f,) i w pentru articulatie sau
rcazcm simplu (c, = M) in formulele:

m-/

2,"-,

2- T
z",

mtz

m+ I

rn,,-

;'P.I
A

rnr3.r

% 2 4
!,",2

!m+;=lp

Fig. 20

rcspectiv pentm grinda cu moment de inertie constant:

3.1.5. V a r i a l i i d e t e m p e r a t u r d f a t i d e t e m p e ~ a t u r a
d e n o n t a f . lntr-o grindi continu5 cu un reazem fix (articulatie) gi relelalte
mobile (reazrme simple), nu apw eforturi decit din variatia de temperaturi Ato =
= 1: - t i intre fata interioari gi fata superioara a grinzii, deoarece dilatarra in
lungul grinzii produsk de variatia de temperaturi (11 + t:)/2 in a x i este liberi.
Momentele incovoietoare static nedeterminate de pe reazeme produsc dc varia$is de temperature At" se pot calcula cu oricare din metodele aritafe la pet. 3.1,
respectiv cu formulele date la pot. 3.1.1, 3.1.2 gi 3.1.3, inlocuind rotirile pe reazeme
p' gi p" prodnse de inc5rcilri ou,rotirile pe reazeme p; gi p; produse de variatia
de temperatur5 Ato; rotbile pi g i pf se determini ca lapct. 2.3.1.5 (v. pi tal)ela 4,
nr..45), 2.3.2.5, 2.3.3.1.1 ~i 2.3.3.2.
Intre reazemele grinzii continue, momentul incovoietor variazi lininr.
3.2 Linii de influen$H
3.2.1. L i n i i d e i n f l u e n t d p e n t r r / o r ! a c o n c e n t r n t d
n o b i l d P=l.
3.2.1.1. Mpmente tneoeoietoare static nedeteminnte pe reweme. Liuia de infloen@ a momentului incovoietor M, de pe reazemnl m al unri grinzi continue cu n
deschideri se determini dupi cum urmeazk (fig. 20).

Ordonatele liniei de influenti pentru deschiderild din dreapta reazrmului n,


spre exemplu pentrn descbiderca l , , se ealculcazk cu formula:

Idem pentru deschiderile din stinga reazemului n:

Unghiurile de rotire P, p' gi p", peutru grinzi cu vute.drepte gi pambolice,


sint date in tabelele 62-64. 66 si 68-71,
Pentru grinda ou moment dc inertic constant, formulele (03 a, b) sc transform& in:

Liniile de influent& ale coeficientilor w;. gi o; se iau din tabela 1.


Formulele (93 c, d) reprezinti diferenta a doui parabole cubice. Curba rrzultants admite un punct de inflexiune pentru fiecare deschidere, afar5 dr cin~purile marginale, unde una din parabole lipsegte ( c h i @It,-,=8ILa=O :i L81t,=81(n=0).
Ordouatele liniei de influenti sint de forma Mm = xl, unde x este un numk.
La o grindi continui cu deschideri inegale este comod s i se ia in calcule, c;a
deschidere de bae5, deschiderea primului cimp' de la stinga: 1, = 1; ordona.tele

liniei de influen* vor rezulta de forma M m = xl, daci h formulele (93) toate deschiderile se inlocuiesc cu valorile:
m, m,,, ... m, ... sint numere pozitivc.
Pentru ugurin$&qi control, calculele se aranjeazi in tabele.
Cum rezultii din fig. 20, ciud fo$a P = 1oulci in eimpurile vecine reazemului
pentru care s-a calculat linia de influen@, momentul iucovoietor pe reazem este
negativ; cind forta P = 1trece En celelalte cimpuri, momentul pe reazem schimbi
alternativ de semn.
3.2.1.2. M o m ~ t ehcovoietoare tn clmp. Problema este static determinatii.
Linia de infloen!B a momentului de incovoiere M,, in sectiuuea x/x' a deschiderii 1,

unde

liuiile de influen* ale momentelor iueovoietoare de pc reazemele m - 1qi m determinate ca la act. 3.2.1.1.
Alura l6iiIor de influenti M, qi semnele ordonatelor acestor linii depind,
aaa cum rezulti din fig. 22, de pozitia sectiunii x/x' f a t i de punctele fixe K gi L.
3.2.1.3. Fwk Iriietwe. Pcutru o deschiderc oarocarc 1, so oalculeazi liniile
de influenti
qi Th ale for$elor tiietoare din seotiunile aflate imediat in
dreapta reuzemului m - 1 i;i fn stlnga reazemului m (fig. 23).

x,

Fig. 22.

Fig. 21

se calculeazi eu formulele (fig. 21):


- pentru deschiderea l,,,:

- pentru celelalte deschideri:


unde 8.K,
reprezint5 linia de influenti, static determinatj, a momentului lncovoietor din sectiirnca z/x' a grinzii simplu rezemate l, (tabela 5), iar M-, $i M,,,
Fig. 28.

45

Pentru deschidcrra I,, avcm:


Ifm-*-Nm

Tb-,

.
8,-,

: T,=%, -

1,

Mm-'-Mm
1,

(96 a, h)

iar pentru toate celelalte deschideri:

Tm_,
= Tb= - Mm-r

- Mm

1,

(96 c)

,
pi Z , reprezintl liuiile de influrnJX, s t a t i c determinate, ale fortelor
undc X
tiietoare din sectiunile imediat vecine reazemelor grinzii simplu rczemate 4, (liniile
dn influenti To pi T,, din tabela 5).
Linia de influenti a forte; tilietoare T, din sectiunea s/x'a. deschiderii L,
este dat8 de ramura liniei de influrnfi T
,, situati l a dreapta seotiunii pi de
ramura liniei de influenli T, situati la stinga sectiunii (diagrama hasurati din
fig. 23 jos).
3.2.1.4. Rene&J. Linia de influenti a reactiunii V,, do pe reazemul m se calcnleazk cu formula (fig. 24):
Vm= - Tk 1Tm.
(97)
am-2
/

1 Tm qi V,, peutru inelrrcarea cu


Liniile de inflneu!i &
M
I
, ,,,
T,-,,
,
mobill P = 1, sint d4t.e:
- in tabelele 35-60 pentru grinzi continue cu moment de inertie constant
$i 2-5 desohideri egale sau inegaie:
- in tabelele 72-91, 92-93, 96- 7, 100-101, 104-105, 108-109 ?i
,112-113 pentru g i n z i continue cu mome t de inertie variahil (vute drepte pi parabolice) pi 2-4 deschideri.
3.2.1.5. Folosirea liniilor de influenti. Pentru calculul eforturilor M si T $i
a1 reac$iuuilor V produse de sareini mobile, se, dcs~neaziliniile de influenti sub
formi de diagrame, puuindu-se in abscisl luug~meagrinzii ?i in ordonate, ordonatele liniilor de influenti calculate p e n t 4 fiecare zeeime a deschidcrilor grinzii.
Se procedeazi apoi dupX cum urmeazl:
1) C o n v o i d e s a r c i n i c o b c e n t r a t e . Se deseneazi pe calc
convoiul,' distantele dintre for@ luindu-se a scara lungimilor pentru diagrama liniei
de influenti. Se plimbi hirtia de calc culoonvoiul peste diagrama liuiei de infiuen@ pi prin citeva incerciri se gbegte pozi,ia convoiului care produce efortul maxim
sau minim, introduoind convoiul pe la un a p l t sau altul a1 grinaii $iinc&clnd convenabil anumite bucle - pozitive sau ne a t ~ v e ale liniei de influent&. Pentru
$ ? '
momente incovoietoare qi reactiuui se asaza,
in general, forta cea mai marc in
dreptul ordonatei maxime; pentru forte $ietoare se agazi in general, prima fort&
a convoiului h dreptul sectiuuii in care se calculeazi efortul.
Se misoari apoi ordonata liniei de influenti in dreptul fieckei forte; cihd
forta ca,dr intre d o u l ordonate, se inlerp leazil liniar, grafic sau aualitie. Daci I
ostc lungimca deschiderii marginale din s inga a grinzii, efortul maxim sau minim
so determini, prin calcul, cu formulelo:
- pentru momentcle incovoietoare:
forts coneentrati

d
R

- pentru

for!elo tiictoare:

T =.dYp;

- pcntru

Fig. 24.

reacfiuni:

v=

ZP,

undc z, y, z sint ordonatele liniei dc inflden* misurate in dreptulfor$elor P.


Proiectantii experimentati pot oiti ducat in tabele ordonatele x, y, z din dreptul fortelor P, fir& a mai fi nevoiti s i dbseneze.diagramele liniilor de influen@.
2) S a r c i n a m o b i l i u n i f r m d i s t r i h u i t a p. Dacl sarcina mobilg incarel fntreaga grindi sau [or$iunile de grindi care dau eforturile
maxime sau minime, atunci valorile M, T qi V se gisesc gata oaleulate En tabelele
saroinilor uniform distrihuite g g i p (v. di pot. 3.3).
Da& sarcina mobili Encarci numai o portiune dintr-o desohidere oarecare
I, = ml, atuuci efortul este egal cu sarciA p iumul$it&ou suprafata liniei dc influent& pc poqiunea i n c l c a t i :
Fig. 25.

M,T

Pcntru rcazemele extreme rezulti (fig. 25):

v, = T,; v,=

- T,,.

(97 a, b)

8aU

= pS.

Suprafap S sc calculeazi, cu sufici ntir exactitate, dupZL regula trapezului.


Distantele dintre ordonate sint de forma A k = d l = 0,1 ml (cLci L, = ml, unde I
este prima deschiderc., iar f i e m e d e s e h i d p cste I m p l f i B in 10 p k t i egale). Ordo-

47

natele sint de forma xl pentru momente (lungimi) gi deforms y sau z pfntru forte
tgietoare sau reactiuni. Suprafata S este de forma kla pentru momente $1 kt pentru
forte t&ietoare gi ieactiuni.
Cind limita in&c?irii cade intre doug ordonate, se interpolem5 liniar, grafic
sau analitic, pentru determinarea ordonatei la limita hcirckii.
3) S a r c i n i m o b i l e d i s t r i b u i t e d u p i o l e g e o a r e c a r e. fn acest caz se descompune sarcina distribniti in forte elementare concentrate U qi apoi se procedeaz5 ca la 1.
4) S a r c i n i f i x e. Cind grinda continul este inc?ircat%cu sarcini fixc,
concentrate (P) sau distribuite dupa o lege oarecare (care se pot lnlocui ou forte elementare concentrate hP), eforturile M gi T gi reactiunile V se pot detemin? uvor
cu aiutoml liniilor de influ4
5 en$%,"aga cum s-a aritat penm.2
m.1:3
0
m-l-1
A
LA
Y
aZ
+
4 tru sarcini mobile, cu singura deosebire c i pozitia fortelor este bine determinati
pe grindi.
3.2.2. L i n i i de ififlaen@ pentru c u p l u l concentrat mobilM=1[7]. Linia
de influentg a momentului fncovoietor M, de pe reazemul m
a1 unei grinzi continue cu n
deschideri se calculeaz% cu
fonnulele (93 a,h)-(fig. 2 6 , ~ ) .
in oare unghiurile de rotire
rp;
gi p; se determin% cu formulele (42), conform fig. 11,
pentru grinda cu moment de
inertie variabil gi vute drepte
sau parabolice, respectiv cu
formulele (51) si (52), conform
fig. 13, b, pentru grinda cu
moment de inertie variabil
oricum.
Pentru grinda cu moment de inertie constant, formulele (93 a, b) se transforFig. 26.
m& in:

En care liniile de influen$%ale coeficientilor oh$ ob se iau din tabela 1.


Ordonatele limiei de influent& sint numere.
Linia de influen* a momentului incovoietor M , dm sectiunea six' a deschiderii 2, (fig. 26, b) se calculeazL cuformulele (95) in care linia de influen9 a
momentulni incovoietor a
, este dat&de formulele (10) - (in fig. 5 M a=a,).

Lmia de influent5 a fortei titietoare Tm din orice sectiune a deschiderii 5,


(fig. 26, c) se calculeaz% cu formulele:
pentru deschiderea 2,:

T;D,=T,=--- 1

Mm-1-Nm .

,1

(99 a)

,1

- pentIU toate celelalte descbideri:


T~.,_
=~
- Mm-1-

Mm.

(99 b)
Ordonatele liniei de influen@ sint de forma y/1. unde y este un numir.
Linia de influen@ a reactiunii Vm de pe reazemul m (fig. 26, d) se calculeaz&
cu formula (97).
Liniile de influent5 M,, M,,, Tk-I=
gi V,, pentru inckoarea cu
cnplul concentrat mobil M = I gi grinzi cu moment de inertie oonstant gi 2-5
descbideri egale, sint date in tabela 61.
Jm

3.3. Sarcini uniform repariizate pemanenk 81 mobile

3.3.1. S ~ r c i n ap e r n a a n e n l d g, u n i f o r m r e p a r l i z a l i
p e t o a t i 1 u n g i m e a g r i n a i i. Momentele incovoietoare pe reazeme se
deteminti aga cum s-a. argtat la pct. 3.1, folosind totdeauna metoda de calcnl cea
mai potrivitg. Unghiurile de rotire pe reazeme rp' gi p" sint date, pentru grinda ou
moment de iner$ie constant, in tabela 4 (nr. I), iar p e n h grinda cu moment de
inertie variabil si vute drepte sau parabolice, in tabelele 62, 63, 65 pi 67.
Momentul lncovoietor in cimp din scctiunea x/x' a deschiderii 1, se calculeaz%cu formula:

-1

Momentul incovoietor static determinat a, = (5 - $) gl:, se ia din


2
tabela 6.
Momentnl incovoietor M,, variazs in lungul deschiderii dup& o parabolir
(fig. 27). Sectiunea de moment maxim are abscisa:

iar sectiunile de moment nu1 abscisele:

For* Sietoare in sectiunea z/x' a deschiderii l, are valoarea:

M,

Pentru momentul incovoietor in clmp trebuie s i se deosebeasd dou&cazuri:


C a z u 1 1: se@iunea 212' se giseqte iutre punctele fixe. Pentru momentul
, (pozitiv), respectiv M,, mi, (negativ), se incarci numai cimpnri intregi

Borta tLietoare T,, variazii liniar, avfnd la extrerniagile deschiderii lm valorile (fiCs27):
1
Mm-1 - M*t. y - - -gl
1
- Mm-' - Nm. (103 c, d)
T,-1 = -91, I
,
m2

Im

Fig. 29.
ca in fig. 29, b, respectiv fig. 29, c. Dupi calcularea momentelor incovoietoare
static ncdeterminate M,, $i M,, momentul M,,, se determinft cu formulele:

Fig. 27.

Reatiunca pe reaeemul m se calculeazL cu formula:


V m = -T;
T6.

(104)
Se
cal3.3.2. S a r c i n a m o b i l b : u n i f o r m r e p a r l i z a t d p.
culeazi eforturile maxime $i minime in fiecare sectiune a grinzii continue.

, ,

/ L -J-

/m+,

-4-

1m+z

, variazi dup2 o paraboll, iar, ,M, ,


liniar (fig. 31).
Momentul M ,
C a z u l 2: sectiunea 21%' se gLegte iutre punctul fix L si reazemul m.
Pcntru determinarea momentului inwvoietor M, , (pozitiv), respectiv M , mi,
(negativ), grinda se incarci ca in fig. 30, b, respectiv 30, c ; cimpul 1, se
fncarci partial, En prinlul caz pe portiunea 2; si in al doilea pe portiunea zl.

--I--

Fig. 28.

IvIi~omentulincovoietor M,
(pozitiv) pe reazemul m se obtine iucirrcind
cimpurile in care linia de influent5 Mm are ordonatele pozitive (fig. 28, c), iar
M,
(negatiq cbnpurile in care linia de influent5 M m ,are ordonatele negativ!
(fie. 28. b ) : se incarcl deci numai deschideri lntregi (unghlurlle de rotire 7' qi p

Fig. 30.

Punctul de absoisi %/xi se determing prin interpolare liniar& intre ordonatele,


una negativri pi alta pozitivi, ale liniei de influen* M
,, care incadreazH acest
punct. Pentru grinda cu moment de inertie constant, punch1 de abscisri xl/x', se
poate determina qi cu ecuatia:
ax?++z~+y=O,

(106)

unde:
a=[a(Z,-x)-bx];
y = - 1:

,Z([

p=-3aZm(lm-b-x);

- 3a) (l,- 21 - x)].

(106 a, b)

(1% c)

Unghiurile de rotire pe reazeme ,p, pi pi, produse de incharea par$iaI a


cimpului l, cn sarcina uniform repartizat& p, se pot determina, pentru grindaWcu
moment de inertie variabil, folosind liniile de influen@ ale rotir~lorp' $i rp" produse de forts mobill concentrati P = 1 si date in tabelele 68-71 (v. yi 3.2.1.5);
pentru grinda cu moment de inertie constant, ungbiurile p, gi pk se gisesc in
tabela 4 (nr. 5).
Se calculeazi momcntele M,_, qi Mm corespunz&toareipotezelor de in&care din fig. 30, b gi c pi apoi:

Wrta tHietoare maximi T,,,,


respectiv miniml T,,
fn seciiunea
x/xl din deschiderea l,, se obtine din incilrcarea grinzii continue ca in

4 --L-

+
31.

1~

Fig.

4-

1,

-I---

Fig. 32.

Cind sectiunea xjx' se g&segte intrc rcazemul m - I gi punctul fix K, se


procedeazri ca mai sus, folosindu-se formulele:
m:+px1+y

=O,

(108)

unde:
a x - a ( - ) ]

y=-chx;

p = [b (1, - 3a) x + a (25, - 36) (i,,, - 2 ) l ;

(108 a, c)
(108 b)

apoi:

Curbele de momente incovoietoare maxime pi miuime in intervalele (m-1)K @iL m au expresii anslitice complicate chiar pentiu grinda cu moment de
inertie constant. Aceste curbe pot f i inlocuite, pentru simpliificare, cu linii drepte,
caae dau momente ceva mai defavorabile, deci acoperitoare (fig. 31); in aceasti
situatie este suficient s& se calculeze momentele incovoietoare maxime $1 minime
din dreptul reazemelor (M,-, qi M,) pi din dreptul punctelor fixe K +i L (cu formulele 105), ceea ce simplifici foarte mult problema, d c i se incare&numai elmpuri intregi.

fig. 32, b, respectiv fig. 32, c. Fortele a i e t o m de mai inainte se pot calcula
inrnultind sarcina p cu suprafa@ liniei de influenti, de pe portiunile incircate,
a fortei aietmre din
sectiunea x/z'. Se
poate proceda pi altfel: se calculeaz&
momentele incovoietoare static nedeterminate Mm, g i
Mm oorespunzitoare
in&rrc&rii din fig.
32, b, respectiv fig.
32, c, dupri care:
Fig. 33.

Tm ma,

- PZ"
21,

Mm-&.
-1,

Fortele tiietoare maxime ei minime variazr in lungul grinzii ca in fig. 33.

Reactiunile maxime pi minime pe reazrmul m au valorile (v. pi fig. 33):


(111 a)
Vmm,= - T k , ,
TmrnaE;
(111 b)
V, mi,, = - T m mnx T
r
n mi".

Eforturile M ~i T $i reactiunile V, produse de sarcini unilorm repartizata


permanente (g) pi mobile (p), sint gata I.alculate:
- in tabelele 8-33peutru grinzi
continue cu moment de inertie constant pi 2-5 .deschideri:
- in tabelele 72-91, 94-95,
98-99, 1OZ710S, 106-107, 110-111
pi 114-115 pentm grinzi continue cu
moment de inertie variabil (vute drepte
gi parabolice) pi 2-4 deschidcri.

fig. 34, 6 axa ei deformat&. fn fig. 34, c $i d s-a reprezentat grinda simplu rezemat5 de deschidere l,, = 2 incgrcata cu cuplurile M' qi M", respectiv cu sarcinile
direct aplicate ZP,,cum qi axele deformate corespunzltoare.
Unghiurile de rotire T' qi r" pe reazemcle m-1 pi m se pot calcula cu formulele (28 a, b), luind pentru a', a" pi p valorile date de formulele (14 a, b, e):

Unghiurile de rotire p' pi p" (fig. 34, d), pentrn diferite inoh.rcbi intilnite in
mod obipnuit in practich., so calculeazi cu formulele:
1
p' =-k'.

'

EI

3.4. Deformatii elastiee din ineovoiere


La proiectarea grinzilor continue.,
in afara calculului oapacitAtii portante,
care este obligatoriu pentru orice eleb
ment de constmctie, intervine unrori
$i calculul deformatiilor pentru verificarea nedepiqirii anumitor valori
limiti.
Deformatiile elasticeale grinzilor
continue (rotirile pe reazeme T yi 8 i i . g ~ tile 8 in once puuct al axei grinzii)
He pot calcula consideiind fiecare des'C
chidere ca o grindi simplu rezematl
supus& l a incirc&rilc:
- cuplurile J1' pi M" aplicatr la
capetele grinzii, care represinti momentele incovoietoare de continuitate (mlrimi static nedeterminate, caloulate
conform Pot. 3.1):
. - sarcinile direct aplicate pc
grindl (p, P, m, M).
Formulele date mai dcparte s h t
stabilite pentru sarcini fixe. Ele pot
d
f i insi folosite pi pentru sarcini mobile,
cHci deformatiile elastice'se d 0 u k d
pentru ipotezele de incLcare care dau
efortnrile maxime; ln aceste ipotcze de
inc&rcare sarcinile mobile pot fi considerate drept sarcini fixe.
Fig. 94.
3.4.1. Q r i l t z i c o n t i n u e
E U m o m e n t l d e i n e l t i e eons t o n t . In fig. 34, a s-.%reprezentat deschiderea ,1 = 1 a unei grinzi continue,
cu sarcinile direct aplicate SPi si diagrama de momente incovoietoare M, iar En

-k",

(pm = 1

(113 a, b)

EI

unde termenii de incbcare k' pi k" se iau din tabela 4.


Pentru alte incirciri decit cele din tabela 4, unghiurile de rotire (p' pi p" se
calcnleazA cu formulele generaIe.(ll a, b), luind EI = oonst. (v. pi fig. 6):

i0

1 1 Mox'dz;
?' = IEI

(p"

IEI

1: M Q ~

d5,

(114 a, b)

unde MO este ordonata, in punctul de abscisi x/x', a diagramei de momente incovoietoare produse de sarcinile aplicate pe grinda simplu rezemati de deschidere
,Z = 1 (v. fig. 34, d).
Sigeata SR in sectiunea k de abscisi a/b=E/Y este egall cu (v. fig. 34,1, c, d):
Sh

(115)

=$+Sf.

Sageata 6; prodush. de be?lrcarea cu cuplurile M' yi M' are valoarea (v. gi


formulele 15 a, b):
12

8; = -(obMt
681

+ obMn),

(I16)

unde coefioientii w b pi a> se iau din tabela I.


I n cazul incarckii grinzii simplu rezemate de deschidere 1, = 1 cu forte concentrate, valoarea sigetii 6; se poate calcula cu ajutorul formulelor (21 s,b):

eoeficientii
qi
fiind dati in tabela 2.
Idem in cazul incbrcirii cu cupluri cu ajutorul formulelor (24 a, b):

coefieientii

o;,

gi o
;
,

fiind dati in tabela 3.

D a d grinda simplu rezemati este incircatA cu sarcini distribuite dupi o lege


omcare -forte pcx), respectiv cupluri m(x) -atunci sarcina distribuiti se descompune in sarcini elementare concentrate (forte AP, respectiv cupluri hM) pi apoi se
folosegte formula (117), respectiv formula (118). Sarcinile elementare concentrate
(AP, AM) se calculeai, ca mi.rime qi pozitie, conform fig. 35.
In cazul incirdrii cu sarcina uniform distribuiti p pe o lungime s din deschiderea grinzii
se procedeazi precum urmeazi:
a) Secliunea k de abscisi a/& se afli in
dreapta sarcinii ps (fig. 36, a): se calculeazi suprafap S" a liniei de influent& o h , dat5 in
tabela 2, pe lungimea incircati, dupi regula
trapezului; daci limita iuciroiLrii cade intre
doui ordonate, se interpoleazi liniar pentm
determinarea ordonatei liniei de influenti la limita incirc5rii. Sigeatasedetermiu&ouformula:
( l l 9 a)

Fig. 35

Suprafetele S au dimensiunea uuei lungimi (ordonatele o m sint numere,


i a r absoisele Ax lungimi).
Gind sarcina uniform distribuiti p incard grinda simplu rezemati pe toatH
lungimea ei, sQeata in sectiunea k de abscisi alb =
se calculeazi cu formula
(v. qi formula 18):
' . 5 - 2 8 a + E ' _ ~to --& EZ
24

cu:

= 0,O

0,l

= 0.6

0,7

11

+ S').

(119 0 )

0,8

0,9

1,0

z;

:j

Mdx=O,

(121)

+?M"+MO.
I

(122)

Formula (121) reprezintB o ecuatie in a.


Dupi determinarea abscisei a, valoarea sigetii maximc se calculeaza cu formulele date mai iuainte. f n mod praetic ins%este suficient s i secalculeze sigeata
fn sectiunea dc moment incovoietor maxim, diferenta intre aceasti sqeat8 qi cea
maximi fiiud neglijabila, (v. $i exemplul 2).
Conventiile dc semue pentru sarcini, eforturi ~i defarmatii elastice sint cele
stabilite la pet. 2.1, 2.2 qi 2.3 (v. gi fig. 34).
3.4.2. G r i l z z i c o l z t i n u e c u v u t c d r e p t e s a u p a r a b o l i e e .
Unghiurile de rotire pe reazeme T' pi r" (v. fig. 34) se calculeazi cu formulele
(28 a, b).
Unghiurile de rotire cr', ct" gi P se iau din tabelele 62, 63, 64 p i 65 in functie
de A, n, forma vutei qi simetria sau nesimetria grihzii simplu rezemate de descbidere 1," = 2.
I n cazul incirdrii cu forte concentrate in lungul deschiderii, rotirile rp' pi T"
se calculeazi cu formulele (43 a, b), liniile de influent%ale termenilor de incircare
k, yi k, fiind date in tabelele 68, 69, 70 $i 71.
Idem in cazul inciro&riicu oupluri concentrate (v. $i pct. 2.3.2.4, fig. 11 gi
formulele 42 a, b):

8 t ==p(S"

0,5

cu:

l I a n
-.-.C(k;
e
,-L

-k;)Mi;

(123 a)

C(k;- ki) M,.


v n = 7.-El0 ,-I

(123 b).

rp =

sectiunii k. Rezulti:

0,4

, , ,B
nu are lac in sectiunea de moment incovoietor
Sigeata maximi Sa =
maxim, ci En sectiunea in care rotirea este uuli; pozitia acestei sectiuui de abscisi
se obtine egalind cu zero valoarea rotirii q din formula (12):
a/b =

Fig. 36.

0,3

up, = 0,0124 0,0106 0,0077 0,0041 0,0000.

Z'
M =-M'

c) Sectiunca k de abscisi a l l se afl5 intre limitele inc&r&ii (fig.36, e): se


calculeazi suprafetele S" si S' pe lungimile indrcate la stinga, respectiv la dreapta

0,2

o,, = 0,0000 0,0041 0,0077 0,0106 0,0124 0,0130

rp=rp'--

b) Sectiunea k de abscisi ajb se afli in stinga sarcinii ps (fig. 36, b): se


procedeaza in mod asembitor cu linia de influenti wbs. Rezulti:

(I2")

BI'a~69

1I"

Ciid inckcarea se face cu sarcini distribuite dup5 o lege oarecare (fo* p,


cuplwi m), rotirile rp' $i rp" se calculeazi cu formulele (43 a, b) respeetiv (123 a, b)
dupi metodica de la pot. 3.4.1.
Sigeata ah in sectiunea k se calculeaz;? cu formula (116).
Sigeata 6; produsi de cuplurile M' pi M " (v. fig. 34 , c) se determini folosind
teorema reciprocit;itii deformatiilor (v. $i fig. 13, a): sigeata produsi in sectiunca h
de cuplul M' = 1aplioat in reazemul m-1, respectiv M" = 1 in m, este egali eu
rotirea pe reazemul m-I, respectiv pe reaeemul m, prodnsi de for@ P = 1.
Rezulti:

unde termenii de i n c k m e k 1 ti & se iau din tabe.lele 68, 69, 70 gi 71. pentru
sectiunea k ; daci sectiunea k cade intre doui ordonate &, respectiv k,, se mterpoleazi liniar.
Calculul analitic al s g e t i i 8
: produsi de incircarea directs a grinzii simpb
rezemate de deschidere I, = 1 cu forte $i cupluri este dificil ~i laborios. Siigetile 8;
Re pot calcula ea la pet. 2.3.3, cu diagrama de momente incovoietoare Ma din
fig. 34, d. Acest calcul se poate face de la inceput pentru sagetile Shcu diagrama
de mamente incovoietoare M din fig. 34, a, fki a mai fi necesar, calculul separat
al siigeigetilor 8; cu formula (124); calculul grafic este mai expeditlv decit cel analitic de insumare de cantititi elementare gi suficient de exact daei desenul se executs cu ingrijire (v. pot. 2.3.3.2 pi fig. 14).
3.4.3. O r i n e i c o n t i n u e c u m o m e n t d e i n e r t i e v a r i a b i 1 o r i c u m. Pentru calculul rotirilor pe reazeme T' pi T" p: al siget~lor6~
(v. fig. 34, b) se procedeazi ca la pet. 2.3.3, folasind diagrama de momente incovoietoare M din fig. 34, a.

tie de temperatnr& AtDf a t i de temperatura de montaj (in conditiile de la pet.


2.3.1.5) nu produc eforturi, ci numai deplaski rigide in cazul lni v (fig. 37, a),
respectiv deplasiri elastice in cazul lui At" (fig. 37, b).
Depiasirile totale in deschiderea 1,= 1 a grineii continue (static nedeterminata) se pot obtine prin suprapunerea deplas&ilor el'stice produse de eforturile
static nedeterminate M' si M " (ca in fig. 34, c) peste deplasirile ginzii sinlplu
rezemate (oa in fig. 37):
din denivelarea reazemelor:
T; = (a'M'
BM") Q,;
(126 a)
T; = (PM'+="Me)
rp;;
(125 b)
8 s = 8L C a:,;
(126 e)
- din variatii de temperatur8:
T; = (a'M'
BM") rp; ;
(126 a)
T; =(@MI
a"M") 8;;
(126 b)

81, = stt q,.


(126 c)
"+
a!
qi :
6 se calculeazs ca la
Deplasbile elastice (arM' PM"), (PM' )&
pet. 3.4.1, 3.4.2 $i 3.4.3 cu disgramele de momente fneovoietaare M' - M"
din fia. 37.
i)eplasjrile grinzii simplu rezemate au valorile:
a) denivelarea reazemnlui m (cu v > 0):
- pentru deschiderea 1,:

- pentru

deschiderea l,,,,:

b) Variatia de temperaturs At": deplasjrile elastice rp;, p; pi


ea la pet. 2.3.1.5, 2.3.2.5, 2.3.3.1.1 qi 2.3.3.2.
Conventiile de semue slnt aritate in fig. 37.
4. GRINDA CONTINUA

I--

I,,)

---&
I,", -----I
0

Fig.

3.4.4. D e n d u e l a r e a

a?.

reasemelor; varialii

de

lempe-

r a 1u r 5,. I n grinda simplu reeemati de desehidere 1,= 1 (formi de ha.% static


determinaG), denivelarea v a reazemelor (in conditiile do la pct. 3.1.4) sau o varia-

a;,

se calculeaz&

DOMENIUL PLASTIC

Proiectarea unei structuri de rezistentil static nedeterminati se poate face in


urmLtoarele modnri:
1) - determinarea eforturilor se face in domeniul elastic (v. ~i cap. 1. Introducere, aliniatul ultim);
- dimensionarea elementelor structurii se face tot in domeniul elastio prin
mctoda de calcul a ,~zisten$eloradmisibile";
2) - determinarea eforturilor se face ca la (1);
dimensionarea elementelor structur;i se face in domeniul plastic, prin
metoda de calcul ,,la rupere"(coeficient unic de siguranv) sau prin motoda de
calcul ,.la s t k i limit%' (coeficienti diferentiati de calcul);

- d~t.eminn,rea
eforturilor se face in domeniul plastlc;
6 .

2)
--I

- dimens~onareaelementelor structurii

se face ca i a (2).
Modul (1) de proiectare admite aceleagi ipoteze de bazi pentru ambele faze
de calcul, dar este valabil numai pentru materialele ee se supun legii lui Hooke
pins la rupere (materialele casante).
Modurile (2) gi (3) de proiectare se pot aplica structurilor din materiale elastico-plastice (opl moale, beton armat etc.). Modul (2) contine o contradictie fundamentaii privind cele douL faze ale proiectirii: materialul este eonsiderat elastlo
in calculul static $i plastic la dimensionare; el reprezinta. totugl un progres substantial fa?.%de modul (1) mai ales sub raport economic. Modul (3) de proiectare
iulituri aceasti contradietie $i permite expioatarea rezervelor de rezist.enti ale
structurilor static nedeterminate, pe care modul (1) nu lc poate pune in evidenp.
-.
1.a stnletnrile
.....
static determinate eforturile nu depind de deplasbl (in cadrul
calculului de ordinul I); calculul static se face pe baza ecuatiilor de echilibru statfc,
iar dimensionarea elementelor structurii dupL modul (1) sau (2) funct~ede proprietLtile materialelor.
4.1.1. C u r b a e a r a e t e r i s t i c d a m a t e r i a l u l u i e l a s l i e o p l a s 1 i e i d e a I. Diagramele caraeteristice reale ale materialelor variazi3 in
limite mari, aqa cum rezulta. din fig. 38 pentru materialele casante (betonul, fonta,

cB materialul este rigid-plastic (c. = 0 in fig. 39, 8).


4.1.2. G r i n d a s i m p l u r e z e m a l d : f o r m a r e a a r t i e u l a ! i i l o r p l a s t i e e ; c o e f i c i e w t u l d e f o r n d a l s e c t i u n i i . In
sectiuneadin drcptul for!ei P a grinzii din material elastico-plastic ideal din fig. 40, a

iU

br

1 6

h calculul plastic a1 structurilor din otel moale $i beton armat se admite dia-

grams din fig. 39, b (materiale elastico-plastice); in seaiunile critice se considera.

b
Fig. 38.

Fig. 40.

c
Fie.
" 39.

rocile naturale - f i ~ . 38, a), otelul moale cn palier distinct de curgere (fig. 38, b)
qi otelul ecruisat (fig. 38, c).
Penku uqurareil calculelor, diagramele reale se inlomiesc cu diagramele conventionale simplifioate din fig. 39.

apare momentul incovoietor limit5 in conformitate cu calmlul elastic, Me, cind la


o valoare a lui P egal&cu P,, in fibrele extreme ale ei o = o,:
8h'
1
Mk,.=A~e=u,W=~,-=-P.Z,
G

respecliv:

P y T 4. M,

(129 a)
(129 b)

Capacitatea portanti a sectiumi nu este ins%epuizat&$i sarcinil P poate cregte


in continuare pin&cind, teoretio, se atinge o = a, pe intreaga ei iniltime (fig. 40, c);
in realitate exist&intotdeauna o foarte mici zoni elastic2 in jurul axei neutre, care
SR poate insi ncglija. Avem:

M,,

Bh'

= M , = o,Wn = oo,-

= 1,5

1
4

Me = -P,E,

(130 a)

T.imita zonei elastice, in momeutul formbii articulatiei plastice, este functie


de inGreare pi de foma sectiunii tranwersale:
- in a z u l sarcinii concentrate, zona elasti& este limitat5 in planul de incovoiere, de douB parabole de gradul doi (v. fig. 40, a si 42,6);
- in cmul sarcinii uniform distribuite zoua elastic& este limitatg. de doua
drepte (fig. 42, a si c).
Lungimea articulatiei plastice este datA de formula:

respectiv:

P,=*

=1,5 P,.

(130 b)

Momentul incovoietor M,, care reprezinti capacitatea limiti a secfiuuii


de a rezista la incovoiere, se numeste moment do plastificare sau preseurtat
llaanat plastic.
Tn sectiuntra solicitati maxim, numitii sectiune niticii, se forme& o wtimZutie plnstbli; in realitate materialul so plrstifici pe o anumiti zoni in vecinitatea
sectiunii critice (fig. 40,a, 42, a, b, c) pi numai in cazul unui ,,prafil ideal" plastificarea se reduce la. o scctiuno (fig. 42, d). Sub actiunea lui M , = const articulatia plastic& se rotqte cu un unghi 6, unghiul de disoontinuitate a1 axei griuzii
in dreptul articula$iei (fig. 40,t). Structura se transformi deci intr-un mecanism
cu un gra,d de libertate.
Anioulatia plastici se deosebegte de o articulatie obipuuiti deoarece:
- momeutul in articulatia plastic% nu este nu1 ci ega,l cu M,;
- articulatia plastici este unilateral% dispirind la schimbarea sensului de
actiune a efortului (la des&care materialul elastico-plastic ideal se comport2 ca
un material elnstir -fig. 39, b).
Tn eazul seetiunilor cu o singuri ax& de simetrie
cuprinsi
in planul de incovoiere (fig. 41) modulut de
4
I I
I 1 -.
rezistent: pluslie W , se calculcaz&cu formula:

/A,

Fig. 41

unde S,,respeotiv S,,reprezints momentul static a1


ariei sonei oomorimate 8.. resoectiv iutinsc A.. in raport cu axa neutri; En staiiul piasticaxa neutr%'bnparte
aria A a sectillnii in doui parti egale:

A , = 4 = 0 , 5 A.

(132)

Raportul supraunitar:

numit coefkimat rEe fwmd al sectiunii, indie&rezerva de rezistentg a sectiunii, cregtcrea capaciwii ei de rezistenti fa@ de stadiul elastic datoriti plastific%rii.
Pentru diferite secfiuni, valorile W, pi y sint date in tabela 116: din examinarea aeestei tabele rezulti c6 y este cu atft mai mlc cu cit materialul este rnai indcpirtat de axa neuM, deci cu cit sectiunea supusi la incovoiere este mai jndicios
nlcituiti iu conformitate cu calculul elastic (in cazul ,,profilului ideal" cu inima
infinit de subtire, y = 1).

pentru sareina concentrat5 la mijlocul desohiderii, re spec ti^:

pentru sarcina uniform distribuitg. pe toati lungimea grinzii.


Aga cum rezult& din fig. 40 gi 42, lungimile 1, sint er atit mai mici cu cit
coeficientul de formi y este mai mic.
4.1.3. S t r u e t u r i s t a t i c n e d e t e r m i n a t e Bn d o m e n i u l
plastic; coeficienful de redistributie a1 strueturii.
Spre deosehire de oazul structurilor static determinate, ln emu1 unai structuri static
nedeterminate din material elastioo-plastic ideal aparifia unei singure artieulatii
pla,sticenu duce laepuizareacapaciti$iiei portante, adioi lacedareaplartiG(colaps),
deoarece structura formeazi inc& un sistem geometric indeformabil. Lacresterea
sarcinilor. In seotiunea corespunzitoare primei artieulatii
momentul in~ - . "lastice
.
covoictor ;&mine knstant pi egal cu M,, pe
cind in celelalte sectiuui eforturile eresc.
Aceasti redistrihufie continu& a. eforturilor
dncc la. aparitia succesivi a altor articulatii 0
plastior.
Nllm&mlastioulatiilor plastice necesare
pentru a produce cedarea plastic& a strueturii este egnl ou n u m h l legiturilor necesare pentru a realiza configuratia geo- b
metric5 indefomabili a strueturii sau a
nirtii de s t-r u~~ t~
u ~~
cnre
r i. . ~
ne
in
.~
.. .transformi
I
hledanism in starea limiti.
Cind iutreaga structur5 static nedeterminat& se transform5 in mecanism, nu- C
mirul articulatiilor olastice este h general
egal cu n I, 'unde este gradul de nedzterminare statici a1 struoturii (mpere com1
plea); la stmcturi simetrioe iuctcate si- A 1 '
T
metric pot spirea mai mult de n 1 artiI
2.
culatii plastice, prin formarea simultanil a
lp.0
unor artiouMii simetriee (rupere supraddl -+-051
completB).
Pig. 42.
~

~~~~~~

?--

IP

Cind numai o p a t e din structur2 se transform&b mecanism! restul stplcturii


r&minEnd static nedeterminat sau determinat, num-1
art~cula$lllorplastrce eSte
in general mai mic decit e + 1 -(rupere incornplea).
In calcnlul plastic a1 structurilor static nedeterminate se congider2~drept
limitit a stadiului elastic momentul aparitiei primei articulap; plastlce, c ~ In
d
sectiunea critic% corespunzitoare avem M = M, (so plastific2 lntre!ga
sectlune),
En loc de M = Ye(se plastific&nnmai fibrele extreme ale sectmnl~);de rezerva
de resisten$&a primei sectiuni critice, dati prin caeficientul de form2 y, se tine
scama prin dimensionarea sectiunii prin metoda de oalcul la rupere sau la stiri
limit&. In felul acesta in calcnlul plastic al eforturilor se tine seama numa, de
rezerva de reristeut2 a stmcturii.
S& considerim o grindit continu; cu douL deschideri egale si sectiune constant&, Enc&rcat&cu o for$&ooncentratZ P la mijlocul deschiderii din stings
(fig. 43, a); structura este o datL static nedeterminats. (n = 1).

Din diagrama de momente hcovoietoare corespunz&toare calculului plastic


(fig. 43, e) rezulti:

-L'=M*
+ - M=BM p + - - -

M
O-

Mu
2

- 3%
2

de nnde:

p,=6.

(135 b)

Raportul dintre sarcina de rupeye plastic&P, gi cea carespunz&toareaparitiei


primei articulatii plastice P,, numit coe!dn'ent & redistriktie a1 struefurti:
7

= -p.= 6
p,

x0,203=1,218

(136)

reprezint& rezerva de rezisten@ a stmcttwii (hacest caz egal2 ou 21.8%).


In cazul fig. 44, a prima articula$ie plastid apare in sectiunea critid B.
La cregterea in continuare a sarcinilor, din cauza simetriei stmcturii gi a incAro2rilor,. ror apare simultan dou2 articnlatii plastiw in sectiunile critice I gi 2.

Fig. 43.

C
Calculul elastic duce la diagrama de momente incovoietoare din fig. 43, b
(v. si tabela 34). Prima articulatie plastic2 apar'e in sectiunea I c b d forta P atinge
valoma P,, egal& conform calculului elastic. cu:

IP

d 6
Fia. 44. .

Din cslculul elastic (fig. 44, b), respectiv plastic (fig. 44, e) rezult2 ssroinile limit&:
Grinda, devenitL de tip Gerber, poate suporta cregterea in continuare a lui P,
pin& cind la o incbcare P = P,, M E devine egal cu-M, $istrnctura se transform&
partial intr-un mecanism, atingind starea limit%.
64

iar coeficientul de redistributie al stmcturii are valoarea:

4.1.4. P r i n c i p i i l e f u n d a m e n b a l e a l e c a l c u l u l u i p l a s .
t i c. Pentru simplificarea calculului plastic al skucturilor static nedeterminate
admit urmitoirele principii fundamentale:
1)Stmctura este exeoutati dink-un material elastico-plastic ideal, f%rizonir
de consolidare (v. fig. 39, b).
2) Se admite ipoteza sectiunilor plane (Bernoulli) $i in stadiul plantic.
3) Se neglijeazii influenta fortei tiietoare T asupra valorii momentului plastic
M,; sectinnile critlce trebuie h s i mtfol dimensionate fncit cedarea s&nu se produci datoriti fortelor tiietoare.
4) Structura atinge starea limit& a capacit?i$ii portante atunci c b d apare un
numir sufioient de artmnlatii plastice pentru a o transforma, total sau partial,
fntr-un mecanrsm; in ace1 moment se produce cedarea plastic& a structurii
(colapsul).
5) Se consideri c&articulatiile plastice sint punctuale (Iq = 0; fig. 45) g i se
formeazi instantaneu de indata ce in scctiunea critic&respectlv5 momentul boovoietor M devine egal cu momentul plastic M, = a,Wp (fig. 46).

11) St&rile de teusiune i n i w e $ideplaskile de m e m e nu influenpaz&sarcina limiti care produce cedarea plastic8 a structurii; distributia eforturilor in
structura este oonditionata numai de sarcinile aplicate, fiind independents de solicitgrile la care structura a fast supus&anterior.
12) Sarcinile aplicate structurii ac$ioneazi static ~idepiud de un singur parsmetru, crescind proportional pin5 la cedarea plastid.

se

Jrhcu/qI~cp/os/c~+
reold

WllV

~7 Fig. 46.

Fig. 4 6

6) Elementele structurii situate intre articulatiile plastioe punctuale r h h


de cedare ulasticL; defomatiile sub actiunea sarcinii limitlr se
produc numai datoriti rotiri~articula$iilorplsstice.
7) Cedarea plastic8 a structurii se produce inainte. de cedarea local& a unei
sectinni (rupere oaaantZ) sau inainte de pierderea stabilltat11 unora din barele ei;
In kaz cdnkar sarciua limit& rezult6 mai mica.
8) Cedarea plastic% a structurii se produce bainte de epuizarea capaciti$ii
de rotire a wennei articulatii plmtioe; in oaz oontrar sareina limiti rezult&
mai mici.
9) Pin&la cedarea plastic5 (atingerea stArii limit&) deformatiile structurii
iint atit de mici lnclt pot fi neglijate variatiile mlrirnilor geometric0 care in&%
in wnditiile de echilibru.
10) In nici un punct al structurii momentul hcovoietor M nu dep&vqte
valoarea l i i t i M,.
n*-I n d..
i -~.
t ?in.. .
stadiul

- ..

4.2.1. Ct r in d a e o n t i n u d m e t a 1 i c d . Otelul moale cu palier distinct de curgere se apropie cel mai mult de ipoteza materialului elastico-plastic
ideal. La grinzile continue metalice capacitatea de rotire a articulatiilor plastice
este dcstul do mare, incit s i fie asigurata formarea mecanismului de cedare plastioi f&Z depigirea capacititii de rotire in nici o sectiune critic&.
In calculul plastic conditiile de echilibm static, de continuitate geometric&
$ cele fizice de legituri intre deformatii $i efortwi - din calculul elastic - se
fnIocuiesc prin:
- conditii de echilibm static;
- conditii de mecanism (cunoagterea numkului @ipozitiei articulatiilor plastice la cedarea plastici);
- conditii de curgere plastid (in orice punct a1 struoturii:-Mq,<M,<+Hn).
Dac5 pentrn structura static nedeterminati gi sistemul de sarclnl dat, depinzfnd de un singur parametm, se gisefe o diagrami de momente lncovoietoare care
satisface cele trei conditii de mai lnainte, aceast& diagrami este unica compatibili cu aceste conditii $i sistemul de sarcini corespunz&tor reprezinti sarcinile
limit& pe care structura le poate snporta.
Pentru determinarea saroinilor limits $i a diagramei de momente hcovoietoare corespunzitoare se pot folosi doui metode: metoda cinematici $i metoda static& [38, 39, 47, 50, 581.
a) Metoda einanatica: (ehborati de A. A. Gvozdev). DacI pentru structura
static nedeterminati gi sistemul de sarcini dat, depinzhd de un singur panuneb,
se cunoqte mecanismul de cedare plasticit, atunci valoarea limit5 a acestui sistem
de sarcini se poate gisi aplicfnd teorema lucmlui mecanic virtual.
k
i cazul grinrilor continue se poate stabili usor mecanismul de cedare plastics. La o grind&continui cu mai multe deschideri, starea limit&se atinge in general prin formarea unui meoanism partial: aparitia fntr-o deschidere a unei articulatii care se deschide in jos gi a doui atticulatii care se deschid in sus pe reazemele aoeleiqi deschideri (grind&cu sectiune constant& -fig. 47, a) sau fn apropierea reazemelor (grindi cu sectiune variabili - fig. 47, b); ordinea de aparitie a
articula$iilor plastice depinde de schema de inc%roare.Daci grinda continui are seetiune variabils gi vute puternice mecanismele de cedare plastici se pot forma ca
in fig. 48; se ohservi 0%pot apare $i mai mult decit trei articulatii plastioe.
Chd nu se cunoaqte mecanismul real de cedare plastid, se aplicit teorema
lucrului mecanie virtual diferitelor mecanisme posibile; sarcina limiti real5 va fi
cea mai mici dintre toate saroinile limit&gisite in acest fel vi mecanismul corespunzitor va fi mecanismul real de cedare plastici.
Aplicbd metoda cinematic%la calculul grinzilor continue din fig. 43 $i fig. 44,
se ob$ine (fig. 49, a qi b):

de unde:

-6MP,

- -1

PI

(137 a, b)

Mv - 6'7' '

(137 a, b)

Mp=+

respectiv:

de unde:

P, =- u
Fig. 47.

.
9

Pentrn o deschidere interioar8 a uuei grinzi continue cu m i mult decft do&


desahideri egale, ln&cat& cu forte concentrate la mijlocul desohiderilor (fig. 49, c)
rezula:
de unde:
p7 - -

Fig. 48.

&f
1

--.P, 1

'- 8

(138 a, h)

Tu cazul grinzii continue din fig. 50, a pozi$ia articulatiei plastice din prima
deschidere trebuie determiuats. Presupunind c&se g&se@ela distanta x de primul
reazem se scrie:
1
q , z(1-2)
.-.-=~
I eI + M B O B ~ M , ( ~ + ~ ) ~
de unde:
ZMu(L+

6 = zl(l

2).

- 2)

Sarcina limia q, trebuie sl fie cea mai m i d dintre toate sarcinile q, calculate cu diferite valori x. Valoarea lui x oorespuuz&toaresarcinii limia q, se obtine
deci din ecuatia dg,/dx = 0 :
zP+2lx-B=O,
de uude:
x=x,,=(fi-1)lc0,411.
(139)
Cu aceasti%valoare a lui x:

Pentru o deschidere intermedim8 1ncirmtA ca in fig. 50, d se obtine:

de unde:

- 1%
16 M P .
7
.
p - 1 6 PV

Fig. 49.

(141 a, b)

Valoarea limit&a sistemului de forte poate fi deci calculat& egalind momentul hcovoietor static determinat Mo cu 2 M,. Astfel, in cazul fig. 50, f se scrie:

M -"I=~M,,
@

dc unde:
16MP.

r = 7 3

-*.16

Pentru o deschidere marginal5 (fig. 50, c), cu

(141 8; b)

M A = 0, M B = - MP ~i

iM,,,,, = M,, ecuatia (145) devine:


M,,,=M,,,-MB?=M~
. M~ (I
Aici se va egala momentul M ~ cu

(146)

+y) (numai fntimpletor pentru

scheme de indrcare M,,, = M,):

M*,.=-p,12

Metoda static& este foarte comod&pentru calculul plastic al grinzilor continue


cu sectiune variabil&,respectiv modulul de rezistentil W , variabil, htrucit permite
determinarea ugoarz a pozitici articulatiilor plastice de ling& reazeme. Pentru
aceasta se deseneazi diagramele momentelor plastice negative si pozitive:

pe intreaga lungime a grinzii qi apoi diagrama de momente hcovoietoare M , astfel


amplificae incit se fie inscrisl in cele doue diagrame de mai inainte; sectiunile
critioe in care apar articul%$iileplastice (care transforms ficcare deschidere in mecanism) sint determinate de punctele de contact dintrc diagrama M , gi diagramele
M,, (fig. 53). Cunoschd valorile momentelor plastice din dreptul sectiunilor critice (sectiunile I - B' - B' - 2 - C' - C" .- 3 - D'
D" - 4 fn fig. 53). din
simple relatii geometrice se pot determina in continuare momentele incovoietoare
M, din dreptul reazemelor intermediare (MB. Mc, Mo in fig. 53). Saroiqile critice in ficcare deschidere se detcrmins apoi scriind pentru fiecare scctiune critic3
din cimp (seotiunile 1-2-3-4
in fig. 53) o ecuatie de echilibru de forma ecuatiei
(142), dar cu valorile corespunzltoare fig. 53.

ZG, - - q12 , ~ = . M , ( l + ~ ) s

de unde:
6=

ZMp(1

%V

+4,
- %I

Valoarea extrernl a lui p, q,, poate f i determinaa fn mod o b i p i t . Folosind ins&


pmprietHtile paraboloi, se scrie:
(

"

M~

- L , adicia:=z,=(1/2-1)1~0,411

2Mp

$i
"=

(139)

. - fi.
7 '- 11,656
11,666 MP

(140 a, b)

Astfel se g&seqtepentru fiecare desohidere in parte sarcina limia (fig. 52).


v

Fig. 52.

v
Fig. 63.

'

I t

Dup& determinarea diagrmei de momente fncovoietoare M, corespunzHtoare


narcinilor limit&, se pot oalcula forplet3ietoare qi reactiunile on alutorul formulelor
(3) ~i (4 a, b).
Sub actiunea sarcinilor de exploatare (a sarcinilor normate) stmcturile metalice calculate plastic se gbeso in mod obignuit in stadiul elastic. Cind nn exist&
eforturi alternante, se poate admite in citeva puncte un inceput de plastificare chiar
i?~
conditiile de serviciu, spre exemplu formarea a citeva articulatii plastice din
totalul de n articulatii care preced cedarea plastic&. fn acest caz calculul se p a t e
face conform 1471.

4.2.2. (;r, i n a c 0 n t i s u d d s b e t o n a r m a t . Relatia conventional& M - Y" din fig. 46 poate fi admisi ?i in cazul structurilor de heton armat,
la care se folosesc procente mici pi mijlocii de armare (obignuite in practici), iar
-&ha
este realizat&din atel moale, adici la care cantitatea gi calitatea armiturii
asiguri defomatii plastice suficient de mari inainte de atingerea stadiului de
rupere (fig. 54).
Momentul nlastic M, corespunde atingerii limitei de curgere ac in armifma
intinsl 8. (stadiul I1 a d i incovoiere). CreGterea lui M, pin& la valoarea momentului de rupere M, provoaxi curgerea armiturii intinse pe lunglmea 1, a articula-

cu calculul plastic (r = 1). DacH grinda se dimensioneazi la momentele fncovoietoare rezultate dintr-un calcul plastic (m cele aritate in paragraful precedent) cantititile de armituri din clmpuri ~i de pe reazeme se egaleazi. Se obtin deci avantaje privind fasonarea gi montarea armiturii. La dimensionare se poate ins5 admite
orice diagram& de momente inoovoietoare static compatibili, cuprinsi intre diagrama limiti elastic5 pi cea plastici, astfel incit solutia s i devini economic%.
. .. La grinzile de beton armat un calcul fn domeniul plastic poate deveni avantajos:
cfnd se urmiregte reducerea momentelor incovoietoare En uneIe zone cu
aelomerare mare de armlturi:
- cind se urmbpte industrializarea fasonsrii armiturilor (plici continue
armate cu plase sudate continue etc.);
ctnd se urmiregte desdrcarea deschiderilor mici vecine cu deschideri mari;
- l a grinzi prefabricate, uude capacitatea de preluilre a momentelor de coutinuitate de citre imbiniri este limitatl;
- ciud se verifici o coustructie existent& pi rezultH sectiuni suprasolicitate
sau puncte slabe dintr-o executie defectuoasi, Insi in schimb exista rezerve in
alte sectiuni etc.
Calculul plastic a1 unei grinzi continue de beton armat de n ori static nedeterminati se poate face in felul urmitor:
Se face in prealabil un oaloul elastic a1 grinzii continue thi o exactitate
excesivl, deoarece acest calcul nu corespunde comportgrii reale a stmcturii nici
chiar sub actiunea sarcinilor de exploatare (a sarcinilor normate). Acest calcul se
poate face cu modulul de rigiditate EbIb c~ies~unzitor
stadiului'~;uneori se tine
seama yi de influenta fisurhii betonulul intins luind modulul de rigiditate K corespunzgtor stadiului I1 [61].

+I+
Fig. 66.

F i c 54.

tiei plastice, miriidu-i capacitatea de rotire (fig. 55). Pentru procente mici gi mijlocii de armare M, = (1,05...1,lO) M,.
Modulul de rezisten* W, $i momentul plaatio M, = e,Wp se pot determina
conform teoriei lui V. I. Murqev [49] (fig. 56 gi tabela 116).

Fig. 56.

Caloulul nlastic a1 erinzilor continue de beton armat prezinti anumite particulariti@ pi ne'cesiti satiifacerea unor oonditii suplimentarefag de cel al grinzilor
metalice [37, 41, 42, 45, 46,48, 51, 52, 53, 54, 56, 56, 57, 59, 601.
La o grindi ooutinui de beton armat cu sectiune transversali constanti modulul de rezistenti plastic W, $i momentul plastic M, pot varia in limite mari in
lungul grinzii, variind sectiunea armiturii intinse A. Dac& armiturile din clmpuri gi de pe reazeme se dimensionead la momentele incovoietoare date de calculul elastic, rezulti CL teoretic vor apare articulatii plastice simultan in toate
sectiuuile critice. In acest caz grinda nu are rezervi de siguranp in conformitate

E,,

= - W,(&-z).

(148)

Se alcg n seetiuni eu momente ineoroietoare maxime in valoare absoluta (in


general ser!iunile in dreptul reazrmelor intermediare - fie. 57 - sau uneori o
sectiune in cimp ?i alta >e reazem la fiecare descbidere) gi ie dimensionem%arm&tura $tins& A, din aceste sectiuni la momente incovoietoare X" mi mici decit
momentele X rezultate din calculul elastic. In aceste n sectiuni critice se vor forma
primele n articulatii plaatice w e preced cedarea plaatistjd.
Pentru ca s i se produe5 cedarea plastici este necesar s& se mai formeze inci
cfte o articulatie plastic& pentru fiecare deschidere (in c h p sau pe unul din
reazeme).
Cinoagtrrea momentelor incovoietoare X . in cele n seetiuni rriticc transforms
structura intr-un sistem static detrrminat:. anlicarea eonditiilor de eehilibru static
(formula 142) permite trasarea noii diagrame de momente incovoietoare (linia punctatZ in fig. 57). care constituie diagrama de momente a calculului plastic. Sectiunile critice cuprinse iutre cele n sectiuni critice alese initial vor avea momente
incovoietoare mai mari decit cele rezultate din calculul elastic. Uneori se cauti s i
se egaleze pe de o park momentele incovoietoare din chpurile marginale gi primele reazeme intermediare pi pe de altZ parte momentele incovoietoare din cimpurile interioare $i celelalte reazeme intermediare [48, 591.
Efectuind calculul plastic ca mai inainte, rezulti un coeficient de redistributie
al structurii mai mare decit unitatea.

Yentru ca mecanismul de oedare plastic&s i se produd Sn conformitate cu calculul ar&tat, trebuie EndepIinite urmitoarele oonditii de ,,mpereN [42, 541:
a) Capacitatea de rotire nu este dep6sitK in nici o articulatie plastid Snainte
de formarea meoanismului de cedare plastid.
Doterminarea rotirilor 0 ale articulatiilor plastice se face imediat hajnte de
cedarea plastich, adici in momentul cind s-a format cea de a n 1artlculat~eplas-

b) Nu se produce ruperea nioi unei sectiuni sub actiunea fortelor tgietoare


lnainte de cedarea plastic& a stmcturii. Asigurarea impotriva cedkii premature
a grinzilor datoriti actiuuii fortelor tiietoare se face fie majorhd armiitura transversal& calculati cu forta tMetoare limit& [48], fie majorind aceasti forti t&ietoare 1541.
c) hiculatiile plastice apar in sectiunile critice luate in consideratie la naleuluI plastic (sectiunile de pe reazeme gi sectiunea de moment incovoietor maxim

Fig. 57.

tic8 care transformi structura partial sau total in mecanism, dar rotirea ei este
inc&nuli.
Se cunosc momentele plastice X* din primele a sectiuni critice igi sarfidile
limit& determinate prin calculul plastic de mai inainte ; grinda static deterpmat3
obtinutL este dat& in fig. 58, a. Tronsoanele cnprinse tntre primele n art~culatii
plastice r8mIn incll contiune. Astfel rotirea relativi in articulatia i,adiejl rotirea
articulatiei plastice i, se poate calcula cu formula:

Si, i - l ~ i ' _ l

+ Sii XI + Si. x:+,+ Aio = -0,.


ia

'

e'
AX,=7

AX,,7=7

AX,,: 7

(149)

cu (fig. 68, b gi c):


Fig. 68.

Pentru modulul de rigiditate EI se poate lua valoarea EbIb corespuu5%toaa,


stadiului I sau mai exact valoarea K corespunzMoare stadiulu~I1 (formula 148).
Pentru sistemul de baz&din fig. 58, a, ecuatia de continuitate pentru sectiunea i in metoda eforturilor este:
(151)
ai, ,-I Ximl S,i Xi Si, ,+I X,+I A s =0.

pnind seama de aceasti ecuatie ?i de relatia:

AX, = Xi - X l ,
eeuatia (149) devine (fig. 58, d, e, f):

si,

),e(,

AX,,

+ siiai+ ai,

i+l

ei.

(153)

Folosirea formulei (153) este mai simplii decit a formulei (149).


Pentru calculul capacit&tii de rotire a articulatiilor plastice de beton annat
s-au propus diierite formnle [37, 42, 54 ete.].

din c h p ) . Pentru satisfacerea aoestei conditii este neoesar ca dimensionarea arm&turii longitudinale s8 se fac& pe baza inf%gur%toarelormomentelor plastice pozitive sau negative determinate conform [48] sau [57]. Cind grinzile secundare sint
legate monolit de minzile principale, se procedeazi ca la art. 22 din 1481
Grinzile c o n t h e de beton armat caiculate in stadiul p~astiFtrebke-;& satisfac& $i urmitoarele conditii de ,,exploatare" 142. 541:
a) Absenta articulatiilor plastiie sub acthnea sarciuilor de exploatare (a sarcinilor normate). Pentru a satisface aceste conditii, valorile momentelor inoovoietoare X* alese in mod arbitrar trebnie d fie cuprinse intre limitele [421:

este media ponderat2 a coeficien$ilor de suprainoHr~~~e.


Valorile X se determina
sub actiunea sarcinilor de calcul. Normele sovietice [48] admit o redueere maxim&
a momentului elastic X de 30% iar cele engleze de 15%.
De fapt coeficientul n
, reprezina limita superioar8 7. a coeficientului de
redistr~butieT; trebuie deci respectaEi conditia:
r<re=)4n
(1%)
pentru toti weficientii de redistributie ai grinzii continue.
Limita superioari a coeficientului de redistributic pentru care nu .spar articulatii plastice sub sarcinile de exploatare, dati de relatia (165) paate f l scriss gi
sub forma 1511:

Barcu k = a' /,"g (aici = n,,gn este sarciua permanent2 de caloul 8i P =%pn
ciua temporarfi de cal&l).
Valoloilrea minimi a coeficientului 7, se obtine penku k = 0 (numai ssarin&
permanenti):
(157 a)
= 11, (obignuit q = l,l),
re,,

Grinzile continue de beton armat au de foarte multe ori seotiunea transvcrsali in f o m i de T (fig. 59).
La asemenea grinzi momkntul de ineqie al sectiunii. transemale se determinil pentru intreaga sectiune de beton, f i r i a se lua in considera$ie sectiunea
armiturii longitudinale.
Distanta x de la muchia superioarfi a sectiunii
pin%la oentrul ei de greutate G ~i momentul de inertie I al sectiunii in raport cu axa orisontali oe t r e e
prin G se calculeazii cu formnlele:

jar valoarea maximi pentru k = ca (sarcina temporaril extrem de mare in raport


cu cea permanent&):
7,,,
= n, (obignuit n, = 1,2 1,4).
(157 b)

b) Liitarea deschiderii fisurilor.


c) Limitma efortului unitar maxim b betonul zonei wmprimate.
d) Limitarea deforma$iilor.
Respectarea cnnditiilor (b) gi (c) asiguridurabilitates, iar a conditiei (d) exploatuea normali a construc$iilor de beton m a t .
Detalii privind calculul plastic a1 grinzilor'oontinue de beton m a t pi verificarea respectirii conditiilor de ruperc qi exploatare se gisesc En lucdrile [37,42,
44, 45, 46, 48, 53, 54, 55, 56, 57, 591.
Dupi determinarea momentelor plastice de calcnl Mp $ toate sectiunile mitice, calculul grinzii la $ncovo~erese face cu momentele incovoietoare limit& [57]:
M = 1,05 M,,
(168)
admitind CA momentele de rupere (stadiul 111) sint cu aproximativ 5% mai mari
declt momentele plastice.
Calculul eforturilor Eu domeniul plastic nu esto pormis pentru elementele gi
structurile static uedeterminate pentru care nu exist& prescriptii coI'?spunzi%toare
sau verificsri experimentale concludente sau care sint supuse la sarclni repetate;
in aoeste cazuri calculul efortnrilor se face cu metodele mecanicii construct~~lorca
pentru corpuri omogeue si elastice [61].

unde S, yi I, reprezintg, momentul static g i momentul de ineqie ale sectiunii T


in raport co muchis snnsrinnr5.
~alcululmomentulul:----:--de lneqie I se poate face mai ugor cu formula:

in care coeficientul y se introduce cu valoarea din fabela e .


ANEXA 2

Detetminsrea liniei de influenti M,,, pentru cuplul mobil M = 1 din linia da


influen@ M, pentru forfa mobilg P = 1
Ordontele liniei de influen@ a momentului fncovaietor static nedeterminat
di, de pe reazemnl m al unei grinzi continue cu n deschideri, date de cuplul
eoncentrat mobil M = 1, se pot determina pornind de la ordonatele liniei de

Talela c

Vdorile caeflclsntolui y din form1118 (181)

cuplului eP = 1, dupH care se poate calcull ordonata q a liniei de influen@ M,,,


din cuplul mobil M = 1 cu formula:
q=

2,OO
230
2,40
2/30
2,80
3,00

1,106 1,129
1,127 1,163
1,147 1,177
1,166 1,201
1,186 1,224
1,205 1,246

1,160
1,178
1,206
1,233
1,259
1,284

1,189
1,223
1,256
1,289
1,321
1,351

1,222
1,262
1,300
1,337
1,372
1,407

1,261
1,295
1,337
1,377
1,416
1,463

1,286
1,335
1,381
1,425
1,467
1,507

1,328
1,381
1,431
1,478
1,523
1,565

1,353
1,408
1,469
1,507
1,552
1,594

1,366
1,422
1,473
1,520
1,664
1,605

1.371
1,426
1,477
1.524
1,567
1,608

1t

1
-y,

y".

(162)

P e n h alte detalii ale calculului, v; ki pct. 2.3.2.4.


2) Ordonatele q ale liniei de influenti M m date de cuplul mobil M r l s6
pot determina prin derivare numeria *) d t ordon?tele y ale liniei de influent%
M,,, date de forta mahili P = 1 , lntrucft p ]ma h n ~ ede influentg reprezinc derivata celei de a doua linii de influent%,lu
care se deduce gi directdin formula
(162), in care la limiti e = d z ~i y" dy gi dcci:

Ordonatele y sint date fw tabele pentrl fiecare zecime a deschiderilor grinzii,


fiind de forma y = al, unde a este un nu iir gi 1 lungimea primci deschideri din
stlnga a grinzii (1, = 1).
Ordonata q pentru o secfiune oarecar a grinzii se determinz ca formula de
mai jos, fn care se folosesc don&ordonate din stinga sectiunii respective $i doui
ordonate y din rbeapta e i (v. $i exemplu! 16 gi fig. 64).

'T

6,20 1,398
5,40 1,414
5,60 1,430
6.80 1,446
6-00 1,461
6.50 1,499
7.00 1,536
7,60 1,671
8,OO 1,605
8.54 1.639
9,oO 1.671
9.60
10.00
10,60
11,OO
11,60
12.00

1,702
1,732
1,762
1,791
1,818
1,859

1,470
1,489
1,507
1,525
1,542
1,585
1,626
1,665
1.703
1,739
1,175

1,634 1,641
1,555 1,663
1,574 1,685
1,594 1,707
1,613
1,728
1,659 1,179
1,703 1,827
1,745 1,872
1,786 1,915
1,824 1,956
1,861 $1,995

1,723 1,786
1,747 1,810
1,770 1,834
1,793 1.857
1,815 1,880
1,868 1,933
1,917 1,983
1,964 2,029
2,008 2.073
2,049 2,113
2,088 2,152

1,852 1,910
1,877 1,934
1,900 1,967
1,924 1,979
1,946 2,000
1,988 '2,050
2,047 2,095
2,092 2,137
2,134 2,176
2,173 2,212
2,209 2,246

1,930
1,953
1,974
1,995
2,016
2.063
2,106
2,146
2,183
2,218
2,250

1.933
1,955
1,977
1,997
2.017
2,064
2.107
2,147
2.185
2,220
2.264

1,934
1,957
1,979
2,000
2,021
2,070
2,116
2,159
2,200
2.239
2,277

1,809
1,841
1,873
1,904
1,933
1,962

1.897
1,,931
1.974
1,996
2,027
2,056

2,125 2,188
2,160 2,222
2,193 2,264
2,225 . 2,256
2.255 2,313
2,284 2.341

2,@3,
2,276
2.306
2,334
2,361
2,387

2,280.
2,309
2,336
2,362
2,386
2,409

2.286
2.316
2,345
2.373
2.399
2,425

2,313
2,348
2,382
2.415
2.447
2,478

2,032
2,068
2.101
2,134
2,165
2,194

2,277
2,506
2.334
2,360
2,386
2,408

influenti a momentului fncovoietor &.date, de forts concentratz mobilz P = 1,


pentru care exist5 tabele gata calculate (tabelele 35-60 pentru grinzile cu I =
= const gi tabelele 72-91, 92-93, 96-97,
100-101, 104-105, 108-109 gi
112-113 pentm grinzile cu I variabil).

Pentru aceasta se pot folosi doui prooedee.


: 1) Se lnlocuiegte cuplwl..fiwbil M
1 din sectiunea ln care actioneazi cu
cuplul eP = 1 din m a g i &c$iune, la oare b r a p l de phghie e se alege oricit de
mic dorim (v. fig. 11). Dm% y este ordonata liniei de influenfi M, in ace&&
~rin
liniaci%htrevalorile vecine
sectiune din fo* mobilH.P = I , ~ ~ t u ~ c i -interpolare
se determini ordonatele y' gi y",din 9eptul foqelor P' =- lie $i P" =f l[e ale

9 =~

1
(

-3 a

Cu Ax = 0,l E, = 0 , l rnl pi y = al, formula de rnai sus se trxmformi fn:


1

q=-

'

(163)

1.2n

1,

Ordonatele q skit numere.


Pentm oapetele de curbi (sec$iunile l0' $i 10" din fig. 84) gi :ec$unile
vecine
(sectiunile
gi 11 din
fig. 64)din
se dmite
prelungirea antisimetrici a curhei
y fati de
capetele1,
ei9(linia
punctati
64).
Dupi determinaea liniilor de influe
M,, liniile de mfluenp,,$I
T,,,qi
vrnse cillculeazi cu formulele (95), (99) $!&I (v. qi pct. 3.2.2).

Xg.

Qinda eontinu&aetionati de foee tangent ale excentrice mobile, la care linia


reazemelor nu eoinci e cu axa grin~ii

Pin& aioi s-a considerat d liuia re emelor coincidk cu axa grihzii; acesta
este, spre exemplu, casul grinzilor .de ru re dm beton m a t monolit care sint
'. ha,lelor industxiale previzute
prinse pe Entreaga lor EnEiltime fn consolo e stiIp11or
cu poduri rulante.
In schirnb la grinzile podurilor de dsea si cale feratA, reazemele mobile $i
reazemul fix sint ayezate in mod obignuitrub farinferioari a grinzii, aga tnclt
linia reazemelor nu mai coincide cu axa r m m

I)

Zurrnijhl

Verlag - 1953).

- Pxaktisohe

Mathernatikl fijr Ingenieure und Physilrer (Springer


I

f n soeast5 situatie, for$a mobili excentrid Pt se reduce in raport 'cu ax8


grinzii la un cuplu mobil M = ePt,
care produce in grinds eforturile M, T $i reactiunile verticale V, $i la o fort&axiali mobils Pt,care produce in grindi eforturi
axiale N de lntindere sau de compresiune $i o reacfiune orizontalg H = Pt in
reazemul fix. Reaeiunea orizontali H = P,, aplichdu-se excentric fati de axa
grinzii, d&nagtere unui cuplu suplimentar M' = e'P,.= const care actioneazi
grinda ca o inckcare exterioarH aplicats in sectiunea ce cuprinde reazemul fix
(fig. 65, a).
Cuplul suplientar fix M' = e'P, produce in grinds eforturi suplimentare
M', T' gi reactiuni verticale suplimentare V', care s e suprapun peste eforturile
M, T $i reac$iunile V, maxime gi minime, produse de cuplul mobil M = eP,.
Mkimile M, T qi V se determini%cu ajutorul liniilor de influen+ stabilite
la pct. 3.2.2. Mltrimile M', T' $4 V' se pot determina cu orice metodi cnnoscuti
pentru studiul grinzilor continue; este mai aimplu ins&s i se foloseasc8 chiar liniile
de influenti pentru cuplul mobil M = 1, aga cum se aratil in exemplul 17.

11
TABELE DE CALCUL
I. GRlNZI CONTINUE CU MOMENT DE INERTIE CONSTANT
IN DOMENNIL ELASTIC

Clad fort. P-1

'
O O S 3 4 8 9 r W D ' O

-1

~ o e , o o o o e o m
-- ...........
ggggggggggg

,,,o,,oomoo
...........
'
g&%'SS3~~~E~

rn

O o o o O o o o P ~ p
........
80ZZ05500Z8
om-,*Pw",-mo

PPPPPPPPPPP

gsz5zss09ZuMeo-,mmc"s

...........

meo,,m,,mm,
a o
8ggg$zgZ&e
m
~
w

~a ~

9PPPP"PPPP.c
X0%08&99988
o"m-m-x"3ucm,o

PPPPePPPPP.e

gEgggggggHH

CO

.....

- -. .
.

*lj II

X:"
. . II .:

XI-

El-

-1;

*
1
I

El-

- -1'-3g - -1%F-- -g 57 ,7.


.

A
OU

El-1%

.-

f-

(0

f-

. -

,0)

,-

f-

Oc

$:.

Es.
a

. ..

. .. .

..

II

II

+
q'-

4
II

-e
-;t

T
n

q-z

w
N

--+

9 ~.

??

*:

II

II

11

II

Ll*

61-

-'"
8Q

N
I

-3
I
I
3

II

4
II

n
% 1-

EI-

-c
-t
%

'-

P
I

P
/I

a.

II

-e

E I*

'P
I

*.
i.

D1

%
El
I

.
I

9 0

BS29'0P 9ztLo,a9zrLo~aqn'o26 521'0la pzo'olaqLoco


165LI'O
,bpLz'o

1 6 0 -

1b929'015GZP~O-

16100.0
~dt00.0

,asss'o-

ravsz'o-

~aelo'o .~ero'o
rsam'o . l 6 n o a

IOOBI~Ota nr'o1s cno'o160SOcO16800'0-

16 EEO~O
16 280'0
la zv1-o
(B'iOZ'O
lDs82'0

.P990'0
t@E20'0

LZVO
962%
091'0

~ '
t0L.O
1S6'0

15 SLE'O

OW'I

16 SLE'O

.ISZI'O816890'0.16 m ~

.PEWO

.!ao~o'o
.la sso'o

-o

IX

610'0

210'0

010'0

00'0
tso40
ELO'O

MO*T

986'0
-w6.0
6'8'0

910%

880'0

9~0.0

wla- m o -

m18

BLIIO-

IBO'O-

zw'o W 0 ~ 6 ~
mGo EIEV 8~1'0m'o e n % asr'o-

~ 11'00 611.0111'0LWO0
s0.0LBO%- 9W'o~ 0 ' 0 - EEOO
'-

~ o ' o eso'o
s ~ b -980'0
580'0OSO'O-

810'0
610~0

tso'o- sm'o
6 ~ 0 ~ 0 -maoLEO%- LW'OW'O- ~ ' 0 -

SW'O
LW'O
mo.0
uofo
180'0
6~0'0
~ I ' O 101.0
E80'O
880'0
SSI'O
m1'0
850'0
911'0
611.0
8 ~ 0 ' 0 ~ 8 0 ' 0 921.0
eZO.0
2SO.O
280'0
010'0
OVO'O

:.oon!loss

"I *ls!oamol sp lol-01

0
~

'

LIO'O

or

0EW'O
110~0

WO
'

wow

ZIVO
120'0

o
o
0

reo'o

610'0
o
SSO'O
o
OLO'O . 0
980'0
0

LEO% $zo:o
880'0 2tO.O
$80'0 EWO
OEI'O
880'0
EBI'O
EII'O
111'0
111'0
990'0. OLO'O

'

. .

!!
"

E-

c
,

'

-i

*warn
4!*WFP

-@d

.s!!qom

W*llma !m!*l*B

C.

!o!ons ulo06 flnannu! ep !,m!?

IX
16 ws'o15oot'o~BwF'o16ooz.ila 001'016 ow%
I~WI'O

16~2'0
tWE'O
1am1'0
16 msao

16 m'o16 mVo-

wo'l

wo
.tb srso
~6'0
16028'01B0~0.0 ,16080.0
OOLV
16sre.olaptoso ,PSOI'O
.tsoeI~o 008'0
t6 081'0!6oso'o
009'0
16 EZI.O15~21'0 ,16 a 1 ' 0
.IBOZI~O ,omCo
16~80'0- ,6081:o
I ~ ~ , O . O - 1 6 ~ ~,,DSOI~O
~ . ~ OOE'O
002'0
16080'0bO26'0 ,l6(lBO'O
~ 1 . 0
169~4'0- CWVo d6sr0'0
WO'O
0
0
15wS'O
P soo'o

-4*m elrod
4PqI41P WIF. !q=-g

m'o
mr'o

OLO'O

080'0
021'0
081.0
OW'O

onor

oso'o

WZ*O

~6.0
OOt.0

o
o
o
o
o

080'0
0~0.0
ow0
w0.o
om%

~ 1 %0~1'0
0 ~ 1 ~ 0 OIZV
m.0
0~1.0
o
m1.0
o e
m.0
mw 060.0
010'0
WO.0
om'o 080'0

we'o
009'0
OOL.O

008'0
006'0
WO'I

0
0
0

omo
m0.O
010.0
0

m.o

~wt'o
~
WI'O
Om'0
070'0

. I

sxrqom s$ma

:pm+es
Il!qOVJ

'

0
090'0
001'0
0510

0
010'0
080'0

m'o

081'0

092'0

ooz'o
orz'o
osr'o
WI'O
0080.0
0

mz'o
osr'o
W1'0
w0'0
0

w.1'0

org

6. ,
B

ow'o

0
0

OBO'O

OEO'O

asr'o

080'0
001'0

0V0'0
050'0

0
0

8.s
6 a
II
9
9

osr'o
ors'o

mr'o
otr'o

oso'o

o~oo o

011'0

081'0
080'0
0

08G.0
080'0
0

i:
y

oso'o

020'0

080'0
080'0
021'0.

OLO'O

' 0

1 . I I-. 1 . 1 UI ~ q o r n mnp~ imoemox

!0!Ms N l O O d ylosnW! SP !!o!l

010'0
020'0

&

0
0
0

7
0

---*

-,

1.