Sunteți pe pagina 1din 4

Revolta fondului nostru nelatin

Lucian Blaga
Publicat n revista Gndirea, I, 1921, nr. 10, p. 181-182

Un prieten imi vorbea despre inriurirea slava asupra literaturii noastre; inchinator
indirjit la altarul latinitatii clare si masurate el nu ingaduia nici cea mai mica alterare
sau spalacire a acesteia prin maximalismul sclav [...]. In entuziasmul de o clipa al
invierii sint foarte multi cei ce impartasesc exclusivismului latin, care cu finetea lui
Anatole France nu vede in opera lui Dostoievski decit o monstruoasa ciudatenie.
Se exagereaza. Si nu intelegem de ce. Acest orgoliu al latinitatii noastre e mostenirea
unor vremuri cind a trebuit sa suferim risul batjocoritor al vecinilor, care cu orice pret ne
voiau subjugati. Azi e lipsit de bun simt. Vorbim despre spiritul culturii noastre; vrem
sa fim numai atit: latini limpezi, rationali, cumpatati, iubitori de forma, clasici, dar
vrind-nevrind suntem mail mult. Insemnatul procent de singe slav si trac, ce clocoteste
in fiinta noastra, constituie pretextul unei probleme, care ar trebui pusa cu mai multa
indrazneala. Tineretea ne indeamna sa turburam idealul lesnicios al celor multi
ingimfati, aruncindu-le in suflete o indoiala. Sa ni se ierte tineretea. Se va zice ca spunem
mituri. Ei bine; numiti-le basme. Avem insa convingerea ca adevarul trebuie sa fie
expresiv si ca miturile sint prin urmare mai adevarate decit realitatea.
Cunoastem experimentul incrucisarii unei flori albe cu o floare rosie a aceleiasi varietati.
Biologii vorbesc despre asa numitele dominante. Ce inseamna cuvintul acesta? Ca in
generatiile noua ce sa nasc din impreunarea celor doua flori insurile uneia din ele sunt
stapinitoare; bunaoara cele mai multe vor fi albe. S-a dovedit insa ca din cind in cind cu
oarescare ciudata regularitate reapar si insusirile curate ale celeilate flori. E o izbucnire
din mister, cind nici nu te astepti. Vechile insusiri le-ai crezut pierdute pentru
intotdeauna, ele se afirma totusi din timp in timp in toata splendoarea lor trecuta. Intr-o
indepartata analogie cu experimentul acesta biologic atit de convingator in simplitatea
sa se poate spune, ca in spiritul rominesc e dominanta latinitatea, linistita si prin
excelenta culturala. Avem insa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care oricit
ne-am impotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic in
constiinte. Simetria si armonia latina ne e adeseori sfirticata de furtuna care fulgera
molcom in adincimile oarecum metafizice ale sufletului rominesc.
E o revolta a fondului nostru nelatin. Nu e lucru nou: sintem morminte vii ale
stramosilor. Intre ei sint de aceia pe care ii ocrotim si-i imbratisam cu toata caldura, din

motive istorice si politice; dar avem si stramosi pe cari ii tratam ca pe niste copii vitregi
ai nostri. Atitudine lipsita de intelepciune, deoarece cu cit ii tinem mai multe in friul
intunericului, cu atit rascoala lor va fi mai aspra, mai tumultoasa putind sa devina
fatala privilegiatilor de astazi. Istoria noastra se proiecteaza mai mult in viitor decit in
trecut. E bine sa ne dam seama de puterile potentiale care ne zac in suflete vulcani in
fundul marilor. De ce sa ne marginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit in
asemanare desavirsita cu firea noastra mult mai bogata. Sa ne siluim propria natura un
aluat in care se dospesc atitea virtualitati? Sa ne ucidem corsetindu-ne intr-o formula de
claritate latina, cind cuprindem in plus atitea alte posbilitati de dezvoltare? Intrebarea
va nelinisti multe inimi. Din partea noastra, ne bucura cind auzim cite un chiot ridicat
din acel subconstient barbar, care nu place deloc unora. Asa cum o intelegem noi intradevar nu ne-ar strica putina barbarie. Daca privim in jur sau in trecut, intilnim o
aparitie simbolica: Hasdeu misticul: un mare indemn pentru viitor.
Cunoscutul ritm de liniste si de furtuna, de masura si de exuberanta, ce-l gasim in viata
altor popoare se lamureste mai mult prin logica inerenta istoriei, prin alternarea de teze
si antiteze, cum le-a determinat un Hegel bunaoara. Acelasi ritm are la noi radacini cu
mult mai adinci in insusiri temeinice de rasa. Deosebirea aceasta ne ingaduie frumoase
perspective istorice.
Cei ce apartin trecutului cu pozitivismul lor sec sau neastimparat vor mormai in barba
lor apostolica: e un romantic. Ca sa nu le las nici o indoiala, marturisesc: un romantic?
intr-un singur inteles, da. Si anume intrucit am convingerea ca adevarul trebuie sa fie
expresiv si ca miturile sunt prin urmare mai adevarate decit realitatea.

Revolta fondului nostru nelatin

este prima lucrare n care


Blaga se apleac asupra culturii noastre pentru a mpiedica exclusivismul latin
n formarea componentei spirituale a poporului romn: "Un prieten mi vorbea
despre nrurirea slav asupra literaturii romne; nchintor ndrjit la altarul
latinitii - clare i msurate - el nu ngduia nici cea mai mic alterare sau
splcire a acestuia prin maximalismul slav."
Se ajunge, n felul acesta, la un "exclusivism latin", prin care muli
mprtesc convingerea c exist spirite naionale i culturi superioare si
inferioare, de pild prerea lui Anatole France despre opera lui Dostoievski,
aceea c ar fi "o monstruoas ciudenie".
Pe parcursul lucrrii se formuleaz tema: raportul dintre fondul latin i cel
nelatin din fiina noastr. Demonstraia se face n trepte, folosindu-se
raionamentul, explicaia, comparaia, exemplul.Mai nti motiveaz orgoliul

latinitii. Fiind nconjurai de nelatini, care mereu au atentat la independena


noastr, orgoliul latin a devenit o arm de aprare a fiinei naionale. Apoi,
respingnd abordarea unilateral devenit ngnfare, Blaga afirm c noi
suntem mai multdect atat.
Din orgoliul latinitii, deoarece nu se dorea nrudirea cu slavii i tracii, a
rmas drept motenire vremuri cnd a trebuit s suferim rsul batjocoritor al
vecinilor, care cu orice pre ne voiau subjugai .Pentru a argumenta existena
fondului nostru nelatin, Blaga apeleaz la o comparaie cu un exemplu din
tiinele naturii.
Acesta face un experiment prin care arat nsemnatul procent de snge slav i
trac care curge n fiina noastr. Lucian Blaga d drept exemplu ncruciarea
unei flori albe cu o floare roie a aceleiai varieti. nsuirea uneia este
dominanant, dar apar i nsuirile celeilalte flori chiar dac noi le considerm
pierdute; ele se afirm din timp n timp. Dominanta n spiritul romnesc o
reprezint limba latin, dar i fondul slavo-Acesta face un experiment prin care
arat nsemnatul procent de snge slav i trac care curge n fiina noastr.
Lucian Blaga d drept exemplu ncruciarea unei flori albe cu o floare roie a
aceleiai varieti. nsuirea uneia este dominanant, dar apar i nsuirile
celeilalte flori chiar dac noi le considerm pierdute; ele se afirm din timp n
timp. Dominanta n spiritul romnesc o reprezint limba latin, dar i fondul
slavo-trac.
noastr
se Blaga
proiecteaz
mult
nfaptul
viitor
dect
n ale
trecut.Prin
aceastIstoria
influene
afirmaie,
bogate
din
Lucian
popoare,
vrealatini
istoria
smai
comunice
noastr
se iproiecteaz
c
dei deinem
n
aciunile
i alte
noastre
i
n comportamentul
Dei
noi alte
vrem
s
nostru.
fim
puri,
avem
influene
fondului
slavo-trac, pe care le expunem n ceea ce facem.
Din respect pentru cultul strmoilor, naiunea romn ar trebui s
acorde importana necesar tuturor componentelor spirituale etnice din care a
rezultat limba romn. n opera sa Lucian Blaga ne consider morminte vii
deoarece noi, oamenii, suntem motenitori ai unui mare tezaur, limba
strmoeasc. Blaga nu respinge tradiia i crezul n latinitatea noastr, ci
condamn orientarea ntr-o singur direcie i exagerrile, simplitatea i
superficialitatea abordrii tradiiei.

Bibliografie:

Blaga, Lucian, Ceasornicul de nisip, Revolta fondului nostru nelatin, Editura


Dacia, Cluj, 1973, pag 47-50