Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Tansporturi
Specializarea: Telecomenzi si Electronica in Transporturi

PROIECT S.D.T.F.

PROFESOR INDRUMATOR:

STUDENT:

Tema proiectului
Sa se proiecteze o schema care sa simuleze functionarea unui post central pentru
monitorizarea circulatiei feroviare (dispecer) cu urmatoarele specificatii minime:
1. Se proiecteaza schema de detectie a materialului rulant;
2. Se proiecteaza schema de afisare a semnalelor luminoase cu posibilitatea de
detectie a arderii unui bec;
3. Sunt analizate defectiunile care ar putea sa apara in circulatie si se
semnalizeaza corespunzator in postul central;
4. Se vor analiza cel putin 5 aspecte care tin de fiabilitatea sistemului realizat;
5. Solutiile alese trebuie justificate; pentru fiecare se vor prezenta avantaje si
dezavantaje.

Semnalele luminoase
Un semnal luminos este un dispozitiv mecanic sau electric ridicat langa o linie de
cale ferata pentru a transmite informatii referitoare la starea liniei catre tren/soferii de
tren. Soferul interpreteaza indicatiile semnalului si actioneaza in consecinta. De obicei,
un semnal poate informa conducatorului viteza la care trenul poate continua in conditii de
siguranta sau poate instrui soferului sa opreasca.
Initial, semnalele afiseaza simple opriri / indicatii de procedura. Semnalul
indepartat dat soferului il avertizeaza ca el se apropie de un semnal care ar putea necesita
o oprire. Acest lucru a permis o crestere generala a vitezei, de cand mecanicii de
locomotiva nu au mai avut de condus cu viteza, distanta de reperare pana la semnalul de
oprire.
In conditiile calendarului si ordinea operatiilor de tren, semnalele nu au transmis
direct ordinele echipajului trenului. In schimb, ei au indreptat echipajul pentru a ridica
comenzi, eventuale opriri sa faca acest lucru in cazul in care comanda se justifica.
Semnalele sunt folosite pentru a indica una sau mai multe dintre urmatoarele:

ca linia dinainte este libera (libera de orice obstacol) sau blocata.


ca soferul are permisiunea de a continua.
ca punctele (numite si comutatoare) sunt setate corect.
in ce fel sunt stabilite punctele.
viteza trenului cu care poate merge.
starea semnalului urmator.
ca ordinele de tren vor fi preluate de echipaj.

Semnalele pot fi plasate:

la inceputul unei sectiuni de cale.


in apropiere de un element mobil de infrastructura, cum ar fi puncte / macazuri.
inaintea altor semnale.
in apropiere de o trecere la nivel.
la un comutator sau macaz.
inainte de platforme sau alte locuri in care trenurile sunt susceptibile de a fi oprite.
la statiile de comenzi de tren.

"Liniile de functionare" sunt de obicei semnalate continuu. Fiecare linie de cale


ferata dubla este semnalata normal intr-o singura directie, cu toate semnalele care se
confrunta in aceeasi directie pe fiecare linie. In cazul in care este instalat un semnal

"bidirectional", semnalele se confrunta in ambele directii pe ambele piste (uneori


cunoscut sub numele de lucru reversibil in cazul in care liniile nu sunt utilizate in mod
normal pentru lucrul bidirectional). In general semnalele nu sunt prevazute pentru
controlul miscarilor in caile sau zonele depourilor.
In repaus, cand releele de cale sunt atrase, fiind atrase si releele de comanda G si V
este aprins focul verde si excitat releul de foc FV. Releul FV are doua contacte de repaus :
unul in circuitul focului galben si rosu de rezerva. Releul FRG fiind dezexcitat, in primul
moment al inchiderii contactului FV, este parcurs de un curent foarte mare (de cativa
amperi; filamentul becului e rece) si in consecinta el se atrage foarte rapid, deschide prin
contactul sau de repaus circuitul focului rosu de rezerva si isi conecteaza prin contactul
de lucru rezistenta de 0.6 in paralel, asigurandu-si curentul normal de lucru in
infasurare.
Daca se intrerupe si filamentul becului galben (situatie foarte putin probabila,
deoarece el este aprins mult mai rar in comparatie cu cel verde) se dezexcita si releul
FRG. Prin contactele de repaus ale ambelor relee de foc se inchide circuitul focului rosu
de rezerva.
Probabilitatea ca semnalul de bloc sa ramana stins (prin arderea filamentului
becului rosu de rezerva) este extrem de mica, avand in vedere faptul ca becurile au o
durata garantata de functionare de cel putin 1000 de ore, iar focul rosu de rezerva arde cel
mult cateva ore pe an.

Numaratoare de osii

Un numarator de osii este un dispozitiv pe o cale ferata care detecteaza trecerea


unui tren intre doua puncte de pe un circuit. Un cap de numarare (sau "punctul de
detectie") este instalat la fiecare capat al sectiunii, si ca fiecare osie care trece de capul
numaratorului la inceputul sectiunii, numaratorul incrementeaza. Un punct de detectie
cuprinde doi senzori independenti, prin urmare, aparatul poate detecta directia si viteza
unui tren in ordinea si timpul in care senzorii sunt trecuti. Dupa ce trenul trece de un cap
de numarator similar de la sfarsitul sectiunii, numaratorul decrementeaza. Daca numarul
este evaluat ca zero, sectiunea se presupune a fi libera pentru un al doilea tren.
Acest lucru este realizat prin calculatoare critice pentru siguranta numite
"evaluatori", care sunt situate central, cu punctele de detectie situate la locurile obligatorii
din teren. Punctele de detectie sunt fie conectate la evaluator prin cablu de cupru dedicat
sau printr-un sistem de transport de telecomunicatii. Acest lucru permite punctelor de
detectie sa fie amplasate la distante semnificative din evaluator. Acest lucru este util
atunci cand se utilizeaza echipamente de centralizare, dar mai putin atunci cand
echipamentul de semnalizare este distribuit la marginea liniei de la camera de
echipamente.
Detector de linie libera
Semnalizare de cale
Cea mai intalnita utilizare pentru numaratoarele de osii este in semnalizarea
feroviara pentru detectarea liniei libere. Aceasta este o forma de semnalizare bloc, care nu
permite doua trenuri sa fie in acelasi bloc, in acelasi timp, aceasta scade sansa de
coliziune din cauza cailor ferate fiind impartita in blocuri care asigura ca exista
intotdeauna suficient spatiu intre trenuri, pentru a permite unui tren sa opreasca inainte de
a se lovi cu cel din fata.
Trecere la nivel de cale ferata
Numaratoarele sunt de asemenea utilizate pentru pornirea sau intreruperea
punctelor de trecere de cale ferata. Inchiderea trecerii pietonilor si vehiculelor cu motor,
atunci cand se detecteaza prezenta unui tren, si permitandu-le sa deschida din nou cand
traversarea cu succes a trenului a fost nregistrata.

Macazuri
Un macaz de cale ferata este o instalatie mecanica care sa permita trenurilor de
cale ferata sa fie ghidate de la un circuit la altul, cum ar fi la un nod de cale ferata. Este
un dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tren sau de tramvai, cu ajutorul caruia
vehiculul este indrumat pe una dintre liniile bifurcatiei.
Macazul este format din perechea de sine de forma conica, cunoscut sub numele
de puncte (ace de macaz sau lame punct), situat intre sinele exterioare divergente. Aceste
puncte pot fi mutate lateral in una din cele doua pozitii pentru a directiona un tren care
vine din capatul ingust spre calea dreapta sau calea divergenta. Un tren care se deplaseaza
de la capatul ingust spre paletele punctiforme (adica va fi directionat catre una dintre cele
doua cai, in functie de pozitia punctelor) se spune ca este executata o miscare orientata a
punctelor.
Cu exceptia cazului in care macazul este blocat, un tren care vine din oricare din
directii va trece prin punctele de pe capatul ingust, indiferent de pozitia punctelor, ca
rotile vehiculului va forta punctele pentru a muta.

Microcontrolerul

ATmega16

Notiuni generale
ATmega16 este un microcontroler RISC pe 8 biti realizat de firma Atmel.
Caracteristicile principale ale acestuia sunt:
-

16KB de memorie Flash reinscriptibila pentru stocarea codului


1KB de memorie RAM
512B de memorie EEPROM
doua numaratoare/temporizatoare de 8 biti
un numarator/temporizator de 16 biti
contine un convertor analog digital cu intrari multiple
contine un comparator analogic
contine un modul USART pentru comunicatie seriala
dispune de oscilator intern
ofera 32 de linii I/O organizate in patru porturi.
Structura interna generala a controlerului este prezentata in figura de mai jos. Se
poate observa ca exista o magistrala generala de date la care sunt conectate mai multe
module:

unitatea aritmetica si logica (ALU)


registrele generale
memoria RAM si memoria EEPROM
liniile de intrare (porturile I/O Lines) si celelalte blocuri de intrare/iesire. Aceste ultime
module sunt controlate de un set special de registre, fiecare modul avand asociat un
numar de registre specifice.
Memoria Flash de program impreuna cu intreg blocul de extragere a
instructiunilor, decodare si executie comunica printr-o magistrala proprie, separata de
magistrala de date mentionata mai sus. Acest tip de organizare este conform principiilor
unei arhitecturi Harvad si permite controlerului sa execute instructiunile foarte rapid.

Structura bloc generala a microcontrolerului ATmega16

ATmega16 contine 32 de registre de uz general i 64 de registre speciale pentru


modulele I/O. Aceste registre sunt mapate la adrese din memoria RAM cuprinse ntre
0000h si 005Fh.
Una din caracteristicile foarte importante pentru orice procesor si in particular
pentru microcontrolere este sistemul de intreruperi. O intrerupere reprezinta un semnal
generat de un modul extern unitatii centrale de procesare (CPU) pentru a anunta aparitia
unui eveniment care trebuie tratat. Utilizarea unui astfel de sistem permite implementarea
de module specializate care sa execute operatii in paralel cu CPU si sa solicite interventia
acestuia numai la terminarea operatiilor sau in alte cazuri definite.
ATmega16 dispune de 21 surse de intrerupere. Atunci cand una dintre ele devine
activa se suspenda cursul normal de executie si se face salt automat la o adresa
prestabilita din memoria program. Astfel, structura tipica a unui program contine la
adresele respective instructiuni care apeleaza procedurile create special pentru fiecare
intrerupere:

jmp RESET
jmp EXT_INT0
jmp EXT_INT1
jmp
TIM2_COMP
jmp
TIM2_OVF
jmp
TIM1_CAPT
jmp
TIM1_COMPA
jmp
TIM1_COMP
B jmp
TIM1_OVF
jmp
TIM0_OVF
jmp SPI_STC
jmp
USART_RXC
jmp
USART_UDR
E jmp
USART_TXC
jmp ADC jmp
EE_RDY jmp
ANA_COMP
jmp TWSI
jmp INT2 jmp
TIM0_COMP jmp
SPM_RDY
RESET: ldi
r16,high(RAMEN
D) out SPH,r16
ldi
r16,low(RAMEND
)
out SPL,r16

Daca una din intreruperi nu este utilizata se recomanda ca pe pozitia acesteia sa se


introduca o instructiune de salt catre eticheta RESET.
Primele patru instructiuni care apar dupa eticheta RESET sunt utilizate pentru a
initializa pointer-ul de stiva definit de registrele SPH si SPL.

Descriere bloc detectie material rulant


Pentru detectia materialului rulant am folosit un numarator de osii.Pentru aceasta
am folosit doua numaratoare, unul la intrarea in sectorul de linie si unul la iesirea din
sectorul de linie. Iesirea numaratoarelor am dus-o catre o poarta logica SI iar mai apoi
intr-un comparator. Daca valoarea inumarata la primul numarator este egala cu cea de a
doua atunci microcontrolerul va transmite un semnal catre blocul de afisare, semnale
luminoase si va aprinde led-ul verde, in caz contrar daca sunt diferite se va aprinde led-ul
de culoare rosie.
Ca si numarator am folosit un integrat cu un push buton. Integratul folosit este
DM7490.

Acesta foloseste o tensiune de alimentare de 5V iar intensitatea curentului de


1mA.
Pentru comparare am folosit un alt integrat 74LS85,care foloseste tot o tensiune de
alimentare de 5V.

Dupa ce compara valorile primite, numaratorul va trimite un semnal catre


microcontroler.

Bloc de afisare semnale luminoase


Afisarea semnalelor luminoase se va face cu led-uri. Ele vor primi semnal de la
microcontroler, iar dupa ce unul din led-uri se va aprinde va emite in continuare un
semnal care se intoarce la microcontroler. Daca acesta nu primeste semnal de la el
inseamna ca led-ul este ars si va transmite un semnal catre panoul de afisare pentru a
semnala ca led-ul este ars. Led-urile se vor conecta pe primii 4 pini ai microcontrolerului
atat la iesire cat si la intrare. Daca sectorul este liber atunci se va aprinde led-ul de
culoare verde,iar daca sectorul este ocupat atunci se va aprinde led-ul de culoare rosie.

Bloc de control macaz


Blocul de control macaz va fi alimentat la 9 V, iar controlul se va face cu ajutorul a
doua push butoane. Macazul are doua pozitii stanga si dreapta, asadar daca macazul este
pe stanga acesta va apasa pe push butonul PB1 si va aprinde LED-ul 1 iar daca este pe
dreapta va apasa push butonul PB2 si va aprinde LED-ul 2. In cazul in care
microcontrolerul nu primeste semnal de la nici unul dintre butone acesta va afisa pe
LCD-ul de la panoul de afisare cuvantul AVARIE pentru a indica operatorului ca
macazul a ramas blocat intre cele doua pozitii.

Panoul de afisare
Afisarea am ales sa o fac cu ajutorul unui LCD alfanumeric (LM16x212) care
poate afisa 16 caractere pe 2 randuri si este alimentat de la o tensiune de 5V.
Descrierea pinilor:

Pin

Descriere

GND

+5V alimentare

VEE (contrast, se coneteaza la +5V si GND printr-un potentiometru de 10K pentru


regarea contrastului)

RS (0=comenzi, 1=caractere)

RW (0=scriere, 1=citire)

E (impuls 1>0 pentru a valida caratere sau comenzi)

7-10

D0-D3 (bus de date bidirectional, pentru transferul de date intre LCD si microcontroler;
nu se folosesc in modul pe 4 biti)

11-

D4-D7 (bus de date bidirectional, pentru transferul de date intre LCD si microcontroler;

14

se folosesc in modul de pe 4 biti)

15

LED+ (alimentare LED backlight, A)

16

LED- (masa LED backlight, K)

In cazul in care un LED este ars acesta va afisa mesajul led ars, iar daca macazul
este ramas blocat acesta va afisa mesajul avarie.

Tipuri de LCD alfanumeric


Afisajele LCD sunt de mai multe dimensiuni, cel mai des denumite dupa numarul
de randuri si coloane (lungimea in caratere a unui rand). De exemplu un LCD 16x1 are
un rand cu 16 caractere si un LCD 20x4 are 4 randuri a cate 20 caractere fiecare.
LCD-urile pot avea iluminare din spate (backlight) sau pot fi de tipul reflectiv (fara
iluminare). Modul de comanda este identic. LCD-urile cu backlight au 2 pini in plus
pentru alimentarea grupului de LED-uri de backlight.

Microcontroler (ATmega16)
Pentru blocul de detectie a materialului rulant microcontrolerul va primi semnal de
la comparator.Daca comparatorul trimite semnal pe pinul 6 atunci valorile sunt egale iar
microcontrolerul va transmite semnal catre blocul de semnale luminoase pentru a aprinde
LED-ul verde si ii va afisa operatorului ca sectorul este liber. Daca comparatorul trimite
semnal pe pinul 5, adica valoarea inregistrata de primul comparator(PD1) este mai mare
decat cea de pe al doilea comparator(PD2) sau daca comparatorul trimite semnal pe pinul
7, adica valoarea inregistrata pe primul comparator(PD1) este mai mica decat cea
inregistrata pe al doilea comparator (PD2) atunci microcontrolerul va aprinde LED-ul de
culoare rosie si ii va afisa operatorului ca sectorul este ocupat.
Pentru blocul de semnale luminoase, daca microcontrolerul nu primeste semnal de
la vreunul dintre LED-urile care ar fi trebuit sa fie aprins, atunci acesta ii va afisa
operatorului pe LCD mesajul led ars
Pentru blocul de control macaz, daca microcontrolerul nu primeste semnal nici de
la push butonul PB1 nici de la push butonul PB2 atunci acesta ii va afisa operatorului
mesaj Avarie , ceea ce inseamna ca macazul este blocat intre cele doua pozitii.
ATmega16

Bibliografie:

http://en.wikipedia.org/wiki/Railway_signal
http://en.wikipedia.org/wiki/Axle_counter
http://en.wikipedia.org/wiki/Railroad_switch
http://www.bobtech.ro/tutoriale/microcontrolere/65-cum-comanzi-un-lcdalfanumeric
http://www.forumtrenuri.com/t1750-macazuri
http://www.alldatasheet.com
http://www.datasheet.ro
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/STABILIZATOARE-DETENSIUNE86.php
http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?
name=Forums&file=viewtopic&t=2650&start=15
http://en.wikipedia.org/wiki/Track_circuit
http://www.atmel.com/images/doc2466.pdf
Curs material rulant
Curs microcontrolere
Curs S.D.T.F