Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Luarea notiţelor
A: Cuvinte cheie
Prezentare generală
Cuşca lui era înaltă exact de două degete japoneze şi un deget şi largă de
jumătate: uşa sa minusculă de lemn, care se întoarce pe o balama, va face loc cu
greu pentru vîrful de degetul meu mic. Dar el are destul loc în acea camera - cuşcă
- pentru mers, pentru ţopăit şi pentru zburat, pentru că el este atât de mic, încît
trebuie să te uiţi foarte atent prin tifonul maro de pe laturi pentru a vedea o
bucăţică din el. Trebuie întotdeauna să întorc cuşca din nou şi din nou, de mai
multe ori, într-o lumină bună, înainte să pot descoperi unde este, şi atunci îl găsesc
de obicei odihnindu-se într-unul din colturile superioare - agăţat, cu capul în jos, de
plafonului lui de tifon.
Ei s-au născut din ouă clocite într-un borcan de lut, în magazinul vreunui
negustor de insecte: şi apoi au locuit numai în cuşti. Dar el a cînta melodia rasei
lui aşa cum a fost cîntată cu mii de ani în urmă şi la fel de ireproşabil ca şi când el
ar înţelege exact semnificaţia fiecărei note. Desigur că el nu a învăţat melodia. Este
un cântec al memoriei organice – memoria adîncă şi umbroasă a altor milioane de
vieţi, atunci cînd fanoma lui ţiuit pe timp de noapte din ierburile înrourate de pe
dealuri. Apoi acest cântec i-a adus iubirea şi moartea. El a uitat tot despre moarte:
dar îşi aduce aminte dragostea. Prin urmare el cântă acum - pentru că mireasa nu
va veni.
Atunci l-am eliberat ca să îşi caute singur una, dar el nu ar putea să trăiască o
singură noapte chiar dacă ar avea norocul de a scăpa de multitudinea de duşmani
naturali din grădină - furnici, miriapodes, şi păianjenii groaznici de pământ.
Absurd! ... Am făcut o fată bună tristă din cauza unei insecte de dimensiunea
unei jumătăţi de bob de orz! Stingerea acestei vieţi infinitezimale m-a mişcat mai
mult decât am crezut cu putinţă ... . Desigur, doar obiceiul de a te gândi la dorinţele
unei creaturi - chiar este un greiere - pot să creeze, imperceptibil, un interes
imaginativ, o ataşare de care devii conştient doar atunci când relaţia este ruptă.
În afară de aceasta, am simţit atât de mult, în liniştea nopţii, farmecul vocii delicate
– care-mi vorbea despre existenţa minusculă dependentă de voinţa şi de plăcerea
mea egoistă, ca de favaoarea unui zeu - care-mi spunea de asemenea că fantomă
minusculă in mică cuşcă şi fantoma minusculă din mine, au erau decît unul şi
acelaşi lucru în adâncurile vaste ale existenţei .... Si apoi să te gîndeşti la mica
creatura însetată şi înfometată, noapte după noapte şi zi după zi, în timp ce
gândurile acestui zeu păzitor au fost transformate pentru a ţese vise!. . . Cu cît curaj
a cântat cu toate acestea pînă la sfarsit – un sfîrşit atroce , pentru care îşi mîncase
propriile picioare! ... Fie ca zeii ne iartă pe toţi - mai ales pe Hana fata de casă!
Dar, la urma urmei, să devorezi propriile picioare de foame nu este cel mai
rău lucru care se poate intampla unei fiinţe blestemate cu darul pentru cântec.
Există greieri umani care trebuie să mănânce propria lor în inimă pentru a putea
cânta.
principale secundare
alienatul 1
alineatul 2
alienatul 3
alienatul 4
alienatul 5
Mai jos vei găsi un eşantion de cuvinte cheie şi fraze din notele altor studenţi
care au făcut acest exerciţiu. Compară şi fă un contrast pe scurt între aceste idei şi
ideile proprii.
principale secundare
dealuri semnificaţie
principal secundar
3 ocupat efort
Doar un singur elev din cincizeci şi-a dat seama de ce au ales instructorii
aceste cuvinte: în contextul exerciţiului seriile alese au fost dezastruoase.
Un cuvînt sau frază cheie de reamintire este unul care trece prin sine o gamă largă
de imagini speciale, şi care, atunci când este declanşat, trimite înapoi aceleaşi
imagini. El va tinde să fie un substantiv puternic sau un verb, uneori fiind îconjurat
de adjective cheie sau adverbe. Vezi Fig 26.
Cuvînt cheie
Fig 27 Un cuvânt creativ împrăştie asociaţii în toate direcţiile. Vezi pagina de text
care urmează.
La fel ca modul unic în care mintea vede imaginile sale personale, fiecare
creier este, de asemenea, prin natura sa, atât creative cît şi organizator de sensuri.
Ea tinde să îşi spună sieşi " poveşti interesante şi distractive ", cum face de
exemplu atunci cînd visăm în timpul zilei sau al nopţii. Motivul pentru eşecul
cuvintelor de reamintire şi creative selectate din Kusa-Hibari poat fi văzute acum
cu claritate. Atunci când fiecare dintre cuvintele sau frazele multi-ordonate au fost
abordate mintea allege automat cîrligele de conectare care au fost cele mai
evidente, cele mai mari producătoare de imagini, sau care au cel mai mult sens.
Mintea a fost în consecinţă condusă pe o cale care a fost mai creativă decât
amintirea, şi a construit o poveste care a fost interesantă dar nu foarte utilă pentru
reamintire.
Fig 29 Arată cum mintea poate să urmeze " conexiuni greşite " într-o
Fig. 30 Direcţia asocierilor corecte atunci când cuvintele cheie corecte pentru
amintire au fost folosite. A se vedea textul pe această pagină.
Cum, atunci, afectează acceptarea acestor factori despre amintirea cheie atitudinea
noastră faţă de structura luării de notiţe?
Cu cît este mai lung de timpul între conexiuni, cu atât mai puţine şanse sunt ca
acolo să fie făcută o bună conexiune.
Eşti sfătuit să practice selectarea de fraze şi cuvinte-cheie din orice note anterioare
făcute în perioadele de studiu. De asemenea de ajutor va fi să sintetizezi acest
capitol sub formă de cuvinte-cheie.
Graficul recapitulărilor este un alt aspect important. Recapitularea se face mult mai
uşor atunci când notele sunt în formă de cheii pentru că mai puţin timp este
consumat şi pentru că reamintirea în sine va fi mai bună şi mai completă. Orice
legătură slabă va fi de asemenea cimentată mai ferm în fază incipientă.
Prezentare generală
• Exerciţiu
• Istoria liniară a vorbirii şi tiparului
• Contrast: structura creierului
• Luarea de notiţe avansată şi tehnicile de cartografie mentală
Exercise
Allow no more than five minutes for the task, whether or not you
have finished. This exercise will be referred to later in the chapter,
before which time the problems experienced in performing the task
should also be noted here or in a notebook.
Exerciţiu
În spaţiul de mai jos, şi începînd imediat după sfârşitul acestui alineat, pregăteşte
un discurs de o jumătate de oră pe tema Călătoria Spaţială. Nu acorda mai mult de
5 minute pentru această sarcină fie că ai terminat sau nu. La acest exerciţiu se va
face referire mai târziu în capitol, înainte de acesta problemele întîlnite în timpul
sarcinii ar trebui de asemenea să fie notate.
Note despre calatoria spaţială
Probleme întîlnite
Tiparul a fost considerat chiar mai liniar. Nu doar că individul era obligat să ia
unităţile tipărite în ordine consecutivă dar tiparul este pus în pagină într-o serie de
linii sau rânduri. Această accentuare liniară s-a răsfrîns şi asupra proceselor de
scris de mînă sau de luare de notiţe. Practic , toată lumea a fost (şi încă mai este)
instruită în şcoală pentru a lua notiţe în propoziţii sau liste verticale. (Cei mai mulţi
cititori îşi vor fi pregătit, probabil, discursul de o jumătate de oră într-unul din
aceste două moduri aşa cum apare în fig. 33). Acceptare acestui mod de gândire
este atât de înrădăcinată că puţine lucruri au fost făcute ca să o contrazică. Cu toate
acestea, date recente arată că creierul este mult mai multidimensional şi creator de
tipare şi sugerează că în argumentul vorbire / tipar trebuie să fie greşeli
fundamentale.
În mod similar ascultătorul nu este pur şi simplu atent la o listă lungă de cuvinte ca
şi cineva care soarbe spaghete. El primeşte fiecare cuvânt în contextul cuvintelor
care-l înconjoară. În acelaşi timp el acordă naturii multiordonate a fiecărui cuvânt
propria lui interpretare aşa cum îi este dictată de structura modelelor sale de
informaţii cu caracter personal şi analizează, codifică şi critic pe tot parcursul
procesului.
Fig. 34 Este reţeaua din interiorul minţii, şi nu simpla ordine de prezentare a
cuvintelor, care este mai importantă pentru înţelegerea modului în care se
raportează la cuvinte. A se vedea pagina 88 şi în continuare.
Este posibil să fi observat oamenii care reacţionează brusc la cuvinte care ţie ţi-au
plăcut şi le-ai crezut inofensive. Ei reacţioneze în acest fel, deoarece asociaţiile lor
pentru aceste cuvinte sunt diferite de ale tale. Ştiind acest lucru el te va ajuta să
înţelegi mai clar natura conversaţiilor, aa dezacordurilor şi a neînţelegerilor.
Mai degrabă decât să înceapă de sus şi să continue în jos spre propoziţii sau liste,
ar trebui să porneaşti de la un centru sau idea principal şi să ramifice apoi aşa cum
dictatează ideile individuale şi forma generală a temei centrale.
O hartă a minţii ca cea arătată în Fig 35 are o serie de avantaje faţă de forma
liniară de a lua notiţe.
5 Natura structurii permite uşor adăugarea de informaţii noi, fără ştersături sau
înghesuire, etc
7 În zone mai creative ale luării de notiţe cum ar fi pregătirea unui eseu, etc,
natura deschisă a hărţii va permite creierului să facă conexiuni noi mult mai
uşor.
1. Cuvinte ar trebui să fie tipărit cu litere mari. Pentru recitire o hartă timpărită
oferă un feed-back mai fotografic, mai imediat şi mai cuprinzătoar. Acel
timp în plus de care ai nevoie pentru a imprima este economisit apoi cu
ocazia recitirii.
2. Cuvintele tipărite ar trebui să fie pe linii, şi fiecare linie ar trebui să fie
conectată de alte linii. Aceasta este pentru a garanta că harta minţii are o
structură de bază.
4. În eforturile creative de această natură mintea ar trebui să fie lăsată cît mai
"liberă" posibil. Orice "gândire" despre direcţia und ear trebui să meargă
lucrurile sau dacă acestea ar trebui să fie incluse, pur şi simplu va încetini
procesul. Ideea este de a-ţi aminti tot ceea ce mintea ta gîndeşte în jurul ideii
centrale. Pe măsură ce mintea ta va genera idei mai repede decât poţi scrie,
ar trebui să nu existe nici o pauză - în cazul în ai face pauză probabil ai
observa stiloul sau creionul tău şovăind peste pagină. În momentul în care
observi acest lucru întoarce-te la lucru şi continuă. Nu îţi face griji despre
ordine sau organizare pentru acestea se rezolvă de la sine. În cazul în care
acest lucru nu se întîmplă o ordonare finală poate fi făcută la finele
exerciţiului.
ordinea organizarea
Figura 36, de la pagina 102 arată scrisul normal al unui băiat de de un paisprezece-
ani care a fost descris ca fiind în rezonabil de inteligent dar dezordonat, confuz şi
dezorganizat mental. Exemplul scrisului său liniar reprezinta "cele mai bune
notiţe" ale sale şi explică în mod clar de ce a fost descris aşa. Harta minţii pentru
limba engleză , e care a compus-o în 5 minute arată aproape complet invers şi
sugerează că putem avea o părere greşită despre un copil de metodă datorită
metodei în care îi cerem lui să se exprime.
Figura 37, pagina 103 este este harta minţii a unui băiat care a picat de două ori la
economie şi a fost descris profesorul său ca având enorme probleme de gândire şi
de învăţare combinate cu o lipsă de cunoaştere aproape totală a subiectului. Harta
pe care a terminat-o tot în cinci minute, arată însă altceva.
Figura 38, pagina 104 este harta minţii făcută de o şcoală de o fată de la şcoala
generală despre matematica pură. Când această hartă a fost arătată unui
profesor de matematică el a estimat că a fost făcută de către un student şi că,
probabil, i-a luat acestuia două zile să o termine. De fapt, acesta i-a luat fetei doar
douăzeci de minute. Harta i-a permis să demonstreze o creativitate extraordinară
într-un subiect care este considerat în mod normal, uscat, plictisitor şi opresiv.
Hartea ar fi arătat şi mai bine dacă fiecare linie ar fi cuprins numai "unităţi" de
cuvinte în loc de fraze. Folosirea de forme şi figure pentru a amplifica cuvintele ne
dă o indicaţie cu privire la diversitatea posibilă în aceste structuri. Următorul
capitol extinde această idee.
Prezentare generală
Din anii 1950 aparatul de fotografiat ne-a oferit modelul pentru modul în care
funcţionează percepţia nostră şi imaginile mentale: lentila camerei foto corespunde
retinei iar placa fotografică corespunde creierului în sine. Vezi Fig. 39. Această
concepţie a fost păstrată multă vreme dar a este inadecvată. Poţi să vezi această
inadecvare dacă faci următoarele exerciţii: intră într-o stare de somnolenţă şi
visare, închide ochii şi imagineaza-ţi un obiect preferat. După ce ai înregistrat în
mod clar imaginea de pe interiorul ochiului, efectuează următoarele activităţi.
• Roteşte-l în faţa ta
• Uită-te la el de sus
• Uită-te la el de jos
• Fă-l gigantic
• Fă-l să dispară
• Adu-l înapoi
Aceste trucuri pot fi efectuate fără dificultate chiar dacă aparatul nu le poate face.
Fig. 39 În ciuda concepţiei anterioare creierul lucrează într-o manieră mult
mai complex decît o cameră. A se vedea textul pe această pagină.
Tehnologie modernă
Evoluţiile recente în tehnologie ne-au oferit din fericire o analogie mai adecvată, o
hologramă. Prin această tehnică, o lumină foarte concentrată sau un fascicul laser
este împărţită în două. O jumătate de raze este îndreptată către o placă în timp ce
cealaltă jumătate este trimisă spre imagine şi apoi dirijată înapoi lspre cealaltă
jumătate de raze. Placa specială holografică înregistrează milioanele de fragmente
în care razele se sfărâmă în urma coliziunii. Când placa de pe podium p este ţinută
în faţa razelor laser orientate la unghiuri speciale faţă de acesta imaginea originală
este recreată. Surprinzator ea nu este recreată ca o imagine plată pe placă ci este
perfect duplicată ca o fantomă tri-dimensională proiectată în spaţiu. În cazul în care
obiectul este privit de sus, de jos sau dintr-o parte, este de văzut în exact acelaşi
mod ca şi obiectul original.
Un lcuru şi mai surprinzator - în cazul în care placa holografică originală este rotită
cu 90 de grade, nu mai puţin de 90 de imagini pot fi înregistrate pe aceeaşi placă
fără nici o interferenţă.
Holograma devine astfel un model mult mai rezonabil decît aparatul de fotografiat
pentru modul în care creierul nostru funcţionează, şi începe să ne dea o idee despre
cât de complex este organismul pe care îl posedăm. Dar chiar şi această tehnologie
extrem de rafinată este departe de a atinge capacităţile unice a creierului.
Holograma cu siguranţă se apropie mai mult de natura tridimensională a
imaginatiei noastre, dar capacitatea sa de stocare este firavă în comparaţie cu
milioanele de imagini pe care creierul nostru posibilitatea de a apela la un moment
dat si in mod aleator. Apoi holograma este statică. Ea nu poate efectua oricare
dintre exercitiile direcţionale de tipul celor descrise la paginile 107 şi 108 şi pe
care a creierul le găseşte atât de simple şi, care totuşi trebuie să implice cele mai
complicate mecanisme unimaginabile. Şi chiar dacă holograma ar fost capabilă să
realizeze toate acestea, nu ar fi capabilă să facă ceea ce mintea noastră poate: să se
vadeă pe sine, cu ochii închişi, cum efectuează aceste operaţiuni! Cele de mai sus
dau de gândit şi chiar cele mai avansate ştiinţe ale noastre au făcut încă puţine
progrese în această zonă de cercetare actuală, una din cele mai interesante.
Observând că informaţia concepută pentru a fi inserată printre altele este mai bine
folosită de creier şi observînd, de asemenea, informaţiile din acest capitol despre
natura dimensională a mintii, rezultă că notele care sunt ele însele mai
“holografice" şi creative sunt mult mai uşor de înţeles, de apreciat şi de amintit.
Există multe dispozitive pe care le putem folosi pentru a face astfel de notiţe:
codurile
forme geometrice
Imagini creative
culoare
În acest punct este util să se ia în considerare cât cercetările recente despre creier
aduc argument în plus la cele spuse până acum. Ţinînd cont de faptul, pe care l-am
subliniat deja, că creierul se ocupă mai bine de informaţii dacă acestea sunt
proiectate ca să se cupleze, ia în considerare cercetarea creierelor stâng şi drept
întreprinsă de Roger Sperry si Robert Ornstein. Această cercetare şi ar fi de ajuns
că luarea de notiţe şi tehnicile de organizare a gîndurilor concepute pentru a
satisface nevoile întregului creier ar trebui să includă nu doar cuvinte, numere,
ordine, succesiune şi linii, dar de asemenea, culoare, imagini, dimensiune,
simboluri, şi ritmuri vizuale etc: cu alte cuvinte, Hărţile Minţii.
Din orice perspectivă ai aborda problema, fie din perspectiva naturii cuvintelor şi a
informaţiilor, a funcţiei reamintirii, a modelelor holografice ale creierului, sau a
cercetărilor recente ale creierului, concluziile în cele din urmă sunt identice -
pentru a utiliza pe deplin de capacitatea creierului, trebuie să luăm în considerare
fiecare dintre elementele care se adaugă la întreg, şi le integrează lor într-un mod
unitar.
Natura harţilor minţii este strâns legată de funcţionarea minţii, iar acestea pot fi
utilizate în aproape orice activitate în care gîndirea, reamintirea, planificarea sau
creativitatea sunt implicate. Figura 41 este hartă a minţii despre folosirea hărţilor
minţii, demonstrînd această varietate de întrebuinţări. Explicarea detaliată a
fiecăruia dintre aceste aspecte ar necesita designer o carte voluminoasă dar în
restul acestui capitolul voi încerca să explic cum se aplică hărţile minţii la scrierea
de discursuri, eseuri, examinarea tipului de sarcină; la reuniuni şi comunicări,
precum şi pentru luarea de notiţe.
Mulţi oameni, atunci când văd prima oară hărţile minţii, presupun că ele nu pot fi
folosite pentru orice scop liniar, cum ar fi pentru o prezentare sau pentru a scrie un
articol. Nimic nu este mai fals. Dacă vei merge la harta minţii din acest capitol de
la pagina 100, vei vedea acolo cum a avut loc o asemenea transformare:
Odată ce harta a fost finalizată, informaţia solicitată este disponibilă imediat. Mai
este nevoie doar să decizi ordinea finală în care să prezinţi informaţia. O bună hartă
a minţii va oferi o serie de posibilităţi. Atunci cînd alegerea este făcută fiecare zonă
a hărţii va fi încercuită cu o culoare diferită şi numerotată în ordinea corectă. Ca să
pui asta într-o formă verbală sau scrisă mai trebuie doar să subliniezi principalele
zone care vor fi acoperite şi să treci prin ele punct cu punct, urmînd logica
conexiunilor ramificate. În acest mod problema ciornelor este eliminată – toată
acumularea şi organizarea a în stadiul hărţii.
Folosind aceste tehnici la Universitatea Oxford, studenţii au putut pentru să-şi
finalizeze eseurile într-o treime din timpul necesar anterior şi au primit note mai
bune.
Luarea de notiţe
Este recomandabil ca, atunci când iei note, să laşi două pagini goale concomitente.
Pagina din stânga ar trebui să fie pentru informaţia cartografiată şi pagina din
dreapta pentru informaţii mai liniare sau grafice, cum ar fi formule, liste speciale,
şi grafice etc. Vezi Fig 42.
Notele cartografiate în forma lor finală sunt, de obicei, îngrijite şi rareori ia mai
mult de zece minute pentru a finaliza notiţele de o oră pe o nouă foaie de hârtie.
Aceasta reconstruire a hărţii finale nu înseamnă o pierdere de timp, şi dacă
perioada de învăţare a fost organizată corespunzător se va potrivi perfect ca prima
recapitulare. Vezi paginile 58 - 60.
Comunicări şi şedinţe
Şedinţele, în special cele pentru planificare sau rezolvare de probleme,
degenerează de multe ori în situaţii în care fiecare persoană îi ascultă pe alţii doar
pentru îşi spune propriul său punct de vedere de îndată ce vorbitorul anterior a
terminat. În astfel de întâlniri multe idei excelente sunt trecute cu vederea sau
uitate, şi mult timp este pierdut. O agravare suplimentară este aceea că ideile care
sunt acceptate în final, nu sunt neapărat cele mai bune, dar sunt cele făcute de către
cei mai gălăgios sau mai importanţi vorbitori.
Aceste probleme pot fi eliminate dacă persoana care organizează şedinţa foloseşte
structura unei hărţi a minţii.
Pe o tablă în partea din faţă a camerei ar trebui să fie tema centrală a discuţiei,
împreună cu cîteva sub teme, prezentate în formă de hartă. Participanţii la întâlnire
vor avea o imagine în mare despre ce este vorba, şi putem spera că au venit
pregătiţi. Pe măsură ce fiecare membru termină contribuţia sa, putem să-i cerem să
o rezume în formă de cuvînt cheie, şi să indice în ce loc de pe harta crede că ar
trebui plasată.