Sunteți pe pagina 1din 127
— Capitolul vn | | El statea linistit, la-citiva metri ae tarm... si pri- yea. Mina dreapta era bagata in buzunarul din _ faja al pantalonilor scurti si decolorati, in timp ce __ cu degetele lungi ale miinii stingi isi ridica ugor pe _ frunte ochelarii de soare, stil aviator. Un zimbet st ii brazda trasaturile frumoase ale fetei. Ochii, culoarea chihlimbarului, se Ingustara, apoi = marira apreciativ, in timp. ce in adincul lor se 4 niste scintei aurii. Era evident, fi placea pus ceéa ce vedea gi savura din plin. jectul fascinatiei lui era partea posterioara, conturata, a unei tinere femei, care statea in @ pina /a nivelul genunchilor, la mica distanfa de jarm. Era aplecata de la mijloc, iar sortul ei decoltat se ridicase si-i descoperise partial fun- duletul apetisant, in timp ce taia metodic tulpinile de stuf cu un_pumnal amenintator. in vreme ce muncea, genunchii i se miscau ritmic tn acordurile unei melodii cintate de Willie Nelson’. Muzica pro- venea de la un aparat mic de radio, de culoare neagr, prins la spate de gortul ei minuscul. Mis- Crile corpului ei provocau reactii puternice libi- doului barbatului. | se parea ca simte picioarele ei frecindu-se de ale lui si producindu-i clipe de adevarata incintare. Apoi, ea schimba cadenta miscarilor si incepu sa se unduiasca in ritmul unei canoe ce plutea in apropiere. Barbatul gemu ina- busit. Rinjetul i se transforma intr-un zimbet in timp ce ridica dintr-o sprinceana ad- , ; : ila gi simfi caldura crescind tn lor lui scurti cind reugi sa za- soul subtire, de culoare alba, in- ‘Nu purta sutien! Si paria salariul an c& nu avea nimic pe dedesubtul | gortulul, S& trebuiasca sa indure toata aceasta priveliste trei luni de acum incolo! Ametit, incepu 1. Willie Nelson — cintaret american de muzica country CD melodii lente, aruncind fiecare brat de stuf intr-o | si imagineze in minte o variant adulta a com- inerii ,Cum mi-am petrecut vacanta de vara". nici de data asta nu i se clinti vreun muschi @ fata. Statea doar... hipnotizat, absorbit de mis- le ei. ura de pumnal si cu o migcare a fundului. din urma, sa treaca la actiune. Adunind in pumn tot maruntisul pe care-| avea in buzunar, ochi cu atentie tinta si arunca monedele in ploaie asupra | corpului ei aflat in migcare. Se intoarse atit de | repede, incit sini, nesustinuti de sutien, se ridi- cara si coborira brusc. Parul, rasucit intr-un nod in virful capului, se desfacu si suvite lungi si aurii cazura peste fata si umerii éi. Gura rozalie se des- chise de uimire, iar el simti o dorinta puternica de a-i suge buza inferioara, plina. Ochii ei se marira, dar nu de frica. Fara sA scoata un cuvint, duse mina la spatele sortului si inchise radioul. Sinii i se Jipira de materialul subtire al tricoului. a Barbatul ramase nemigcat, continuind sa zim- beasca, tn timp ce stringea din dinti pentru a se | putea controla. Oh, Doamne! se gindi el, aprin-~ _zindu-se din ce in ce mai tare. Ochi albastri in- _ | cadrati de gene negre.:. ochi albagtri de dormitor | si un tricou alb si ud. El nu se putu abtine sa n-o + Ea cinta refrenul, punctind fiecare nota cu 0 Prestatia ei, lipsita de orice inhibiti, il facu, in cele | devoreze cu privirea. Simti ceva explodind in inte- riorul lui cind realiza ca intensitatea privirii produse, drept raspuns, intarirea sfircurilor in- tire al tricoului. Fara sa spuna un cuvint, el simti... ca intre ei exista o atractie fizica. Chimia sexua- litatii igi fcea simtita magia! - Ti-as oferi toate economiile mele din banca, dar odata cecul atingind apa, n-ar mai avea nici © valoare, spuse el incet. Ezita un moment, dar privirea lui infierbintata spunea clar, ca pentru el, ea era nepretuita. Vezi tu, mi-am lasat stiloul cu cerneala rezistenta la apa, la birou, adauga el, ridictndlu- gi miinile si umerii intr-o expresie dez- nu tispunse nimic, dar fi accepta expli- insd silit& sa-si aplece capul pentru zimbetul de ecieaa cei aparuse ginea lui, Acorda o atentie exagerata acestui lu- cru, nerealizind ca-i provoca si mai mult libidoul barbatului, prin faptul.c& materialul ud se lipea si se departa de sinii ei plini. Trecusera mai multe luni de cind o persoana necunoscuta fi calcase pamintul. Si cu siguranta, tunecate, care ridicara si mai mult materialul sub- |- gi, ceea ce era mai important stiu ca si ea simte.... j Fiperncne ar fi fost jignitor, daca e] nu I-ar fi insotit | imediat si de complimentul verbal. Cind ochii lise | intiInisera, ea simtise ceva, 0 caldura si o forta pe ‘Care nu le mai cunoscuse de citiva ani. Chimie! Era clar ca statuse prea mult timp singura, de- duse ea. Desi isi tinea ochii atintifi asupra lamei pum- nalului, mintea ji oferea o imagine reala a necu- 7 Noscutului. Aproximativ un metru optzeci inaltime, _ | Suplu si musculos, par negru si des, tuns tngrijit, __| umeri largi si un zimbet placut. Dar ceea ce-i pa- _ | trunse pina in adincul sufletului, fu privirea din _ | acei ochi de culoarea chihlimbarului. Ochii lui, desi exprimau durere gi suferinta, aveau in acelasi timp gi umor. Era prea tinar pentru a avea astfel de ochi. Se intreba ce anume ar putea sa pro- _duca atita durere cuiva atit de tinar. Nu putea s& aiba mai mult de douazeci si cinci sau douazeci si -Sase de ani. Ih cele: din urma igi ridic& ochii sii intilni: pri- virea din nou. Vocea ei exprima ins& doar o auto- | titate controlata, atunci cind vorbi: ~ $tii ca te afli pe o proprietate privata? i Privirea lui se roti de la stinga la dreapta, peste | umar, cuprinzind casuta de lemn care se zarea in 9 a J punctul cel mai indepartat. Gresise oare. locul? Nimerise in alta parte? Oh, Doamne, nul se gindi el. Asta era locul cel mai potrivit de pe pamint. = Acui? intreba el. ~Amea. — Toata? — Detin tot acest teren, pina la gardul de za- brele. Acela apartine familiei Weston, raspunse ea, neintelegind de ce se obosise sA pomeneas- ca un nume. - Uau! Asta e o usurare! spuse el, dupa care fluiera lung. Mi-s-a dat permisiunea sa ma folo- sesc de proprietatea familie: Weston, pe perioada verli. Pentru 0 clipa insa, n-am fost sigur ca am urmat corect indicatiile. _ Deodata, fata ei fu luminata de un zimbet de | fecuNoagtere, Val, trebule sa fii doctorul Jon McCallem. | Venit In Minnesota, Doamna Weston mi-a 1 tories CA vel veni. Imi pare rau ca ei nu vor putea | veni aici in vara aceasta. Domnul Weston se re- face ugor dupa accident? ~ Foarte bine. Paralizia aproape a disparut, iar vorbirea i se imbunatateste cu fiecare zi de tra- tament. Raspunsese automat, pentru ca era fas- Ginat de stralucirea zimbetului ei. Desi ji violase fara voia lui proprietatea, era binevenit. O schim- miraculoasa se petrecuse cu trasaturile ei si iprecia rezultatul. Calitate! Era o femeie ne- is de atragatoare... cam de virsta lui, ghici ¥l. si pentru a-si drege vocea, apoi aduse vorba pre intilnirea lor. — Eu... se pare ca sint in dezavantaj. Familia : on nu mi-a mentionat nimic despre o fiinté ; plina de viata, cu care ma voi invecina. b | = Foarte plina de viata! il contrazise ea incet, dar nu se putu abtine sa nu zimbeasca. — Esti micuta si dansezi si cinti intr-un fel foarte | plin de viata. Da, cred ca esti un spirit liber, daca | exista cu adevarat asa ceva. Zimbi cind vazu ca €a isi coboara genele peste ochii mari, albastri gi roseste stinjenita. - Sint Jenny Larson, doctore McCallem. Se | intreba ce impresié trebuie sa-si fi facut el despre ea. Simtea cA fumega de nervi. Din toate ocaziile | cind cintase pe muzica lui Willie... acum daduse si din fund! _ El merse pina la marginea apei, nepasindu-i | Ca noii lui pantaloni incepusera s& se ude. — As dori sa-ti intind mina, domnisoara Larson, | dar arma aceea, pe care o misti amenintator, imi intimideaza bunele maniere, glumi el. Nu vrei s-o Pui in teaca? Iti marturisesc cA sint total inofensiv. _ Zimbi cu 0 inocenta personificata. Stinjenita din nou, ea arunca repede pumnalul pe fundul canoei. - imi pare rau, mormai ea. Fara sa spuna altceva, el inainta prin apa si se opri in fata ei. Atingindu-i mina lui puternica, ochii ii sclipira cu anticipatie cind privirea ei o intilni pe a lui. ~ Ma bucur sa& te cunosc, Jenny. Spune-mi, unde locuiesti? N-am observat nici o casa de-a lungul drumului. Pentru ca el inca ji mai tinea mina si hu-si slabea intensitatea privirii, ea facu o miscare ine- ficienta cu mina stinga care cuprinse o vedere de ansamblu a ceea ce parea sa fie 0 insula in fata peninsulei principale ce reprezenta pamintul de- tinut de ea. = kocuiesc acolo... pe insula mea. El privi zona aceea plina de verdeata, incon- juraté de stejari gi salcii, apoi isi intoarse privirea la ochii albastri din fata lui. ~ Nu vad nici o casa, Jenny. Esti sigura c& locuiesti pe insula aceea? Continua sa-i tina strins mina mica, ih timp ce cu degetul mare ii trasa | cercuri fierbinti pe incheietura pumnului. Ea stia ca li simte pulsul accelerat, batind acolo. Aproba printr-o miscare a capului, dar in ochi incepu sa i Se citeasca 0 veselie inabusita. Elii elibera mina si isi puse ferm ambele palme pe umerii ei. __ ~—Urméreste-mi buzele, Jenny, fi porunci el cu F | blindete. Oh, asta era ceva foarte usor de facut, tsi spu- $e Jenny, in timp ce ochii fi explorau colturile si conturul buzelor lui senzuale. ~Nu... este... nici 0... casa... pe acea... insula. Cuvintele lui enuntate clar o readusera la rea- litate si izbucni in ris. ~ Nu este, de fapt, o insula; e o peninsula si €u locuiesc intr-o casa subterana, doctore Mc- Callem. Casa este construita in interiorul laturii unui deal, cu fata spre sud. Nu ai cum s-o vezi de aici, explica ea, inca rizind. El igi indeparta miinile de pe umerii ei. ~ Urechile tale sint prea mici pentru a fi ale unui iepure, dar ai un nas rozaliu, exact ca un lepure, spuse el, atingindu-i cu virful degetului na- Sul ars de soare. $i ai o coada a naibii de dra- guta, observa el linistit. Casa ta are vreun nume? Ceva de genul Jenny’s Cozy Hutch'? é - Eu 0 numesc Jenny’s Escape Hatch?.... si nu ma pune s&-ti explic de ce, pentru ca nu 0 voi 1. Jenny's Cozy Hutch ~ Cugea iepuragului Jenny 2, Jenny's Escape Hatch — Vagauna lui Jenny CE> face, fl avertizd ea ferm. Acceptindu-i cuvintele ca atare, el schimba re- pede subiectul. Ea era mult mai femeie decit isi imaginase el in prima clipa. De aceea, nu voia sa fie prins pe picior gresit. Totusi, nu se putu abtine sa nu-i puna o intrebare. - Spune-mi, domnigoara Larson, intotdeauna | dansezi in timp ce distrugi flora? intimplator, asta é€ impotriva legii. Stiai? Ridicd intreb&tor dintr-o sprinceana. Ea isi infipse mai bine picioarele in pamint si raspunse foarte serios tonului lui glumet: ~ Pentru informarea ta, am aprobarea Depar- tamentului de Stat al Mediului Inconjurator. Am nevoie de plante pentru munca mea. Facu un pas si impinse canoea spre tarm, departindu-se astfel fizic gi psihic de el. Esti cumva veterinar, doctore McCallem? Pari sa fii foarte preocupat de natura. Sau poate esti medic naturist. Daca-i aga, vei pu- tea face multé munca de cercetare in aceasta zona, spuse ea, pe un ton de conversatie. »Doamna, se gindi el, sa-ti cercetez zona mi se pare ceva absolut natural!“ Indbugindu-si reac- tile libidoului, el spuse: — Sint strict interesat de cercetarea fiintelor cu doua picioare. Sti, Homo sapiens. ti dau un in- diciu. Ochii fi sclipiraé amuzati. in scoala, colegii C® / poreciisera ,,Sonda“ McCallem. = Ahhh, un gine... sau poate un urolog? a amanuntit cu tine despre... prezumtia freu- liana. : = Gerule, un psihiatru! | = Pe aproape... Sint psiholog, dar nu te speria. | N-am strins de git pina acum pe nimeni. El o | masura cu privirea din cap pina in picioare. Dar vorbesti despre prezumtia freudiana, sau mai rau, faci aluzii de natura sexuala, se gindi ea. ~in ce domeniu lucrezi? intreba ea. — Clinic. — Lace clinica? — Cook County General, Chicago. — O Stiu. Ce specialitate? - Abuz asupra copiilor. Anul asta a fost de groaza si am simtit nevoia sa plec pentru un timp. Facu o pauza, simtindu-se oarecum vulnerabil dupa ultima marturisire. Hei, dar tu cu ce te o- cupi? Ma chestionezi ca un coleg doctor care face istoricul bolii. — Sint asistenta medicala, specializata in ser- Viciile de chirurgie, raspunse ea. — Gi tu ai simtit nevoia sa fugi? Ea se apleca in apa, fara sa-si dea seama ca | tricoul i se uda din nou. Migcindu-se incet, incepu | =Gregit, Jenny. Izbucni in-ris. Si as putea dis- | Sa culeagaé monedele, aruncate de el, care se vedeau prin apa. El repeta intrebarea, fara sA se migte, pentru a nu-tulbura nisipul de pe fundul apei. me ~ Ai simtit si tu nevoia sa fugi, Jenny? - Mai mult sau mai putin, raspunse ea, con- tinuind s& culeag& piese din acea comoara stra- lucitoare. Eu sint in vacanta. — De cind? — S-au implinit doi ani in primavara asta. ~— Doi ani? Ce s-a intimplat? t Ea se intoarse spre el. Ochii isi pierdura acea Sclipire luminoasa. - E 0 poveste lunga gi plictisitoare, doctore. Depuse monedele stralucitoare in mina lui intinsa. El le zornai. : ~ Sint obignuit cu povestile lungi si pun pariu c& povestea ta nu e pilictisitoare. incepu sa lase monedele s& cada printre degetele unei miini in mina cealalté. Nu-mi pot inchipui cd o poveste spusa de tine ar putea fi plictisitoare. Ea incerca s& aduca din nou discutia despre el, in timp ce se indrepta catre farm si-si reinnoda parul tn virfut capului. El o urma, imaginindu-si cum ar ar3ta ea din fata, atunci cind iesea din apa. - De ce a trebuit sa pleci? il intreba ea. (oi afla totul despre tine inainte de a pleca, , sopti el. . a incepu sa stoarca apa din tivul tricoului. realiza cit de transparent era materialul, se i repede cu o cadmasa albastra, pe care o e din canoe. Nu observa expresia de deza- nagire care aparu pe fata lui Jon. Daca ar fi it-O, probabil ca s-ar fi infuriat. Fara sa se deasca puse o alta intrebare: ~ Ai ars gi tu pina la capat? El rise, stocind in minte aceast’ noua infor- fatie pe. care ea i-o furnizase fara voia ei. = Mai tare ca un incendiu produs de explozia | unei bombe! N-am mai putut rezista nici macar o ‘Zi in plus. Obiectivitatea de care am nevoie in | Profesiunea mea ma parasise. Vocea {i era mar- | cata de suferintéa. incepusem sa aud tipete in } somn. Cind am vazut ca acele cosmaruri nu mai inceteaza, am stiut ca trebuie s& plec pentru un Se opri din vorbit gi-si freca ochii cu mina. — Ultimul meu caz, m-a inspaimintat de-a drep- . Jamie a murit la Spitalul de Copii. Cauza F nortii: fracturi multiple, leziuni interne si teasta robita. Corpul fi era acoperit de cicatrice de la iturile de bici si arsuri de tigara. Jamie fusese batut, pentru ca sparsese un pahar. cind incer case sa-si ia singur apa. Avea numai trei ani. Pa loarea de pe fata lui Jenny era identica cu cea de pe fata lui. E cumplit, Jenny! isi indesa miinile adinc in buzunare si ramase linigtit, privird tnaintea lui. Nu observa privirea pli na de compatimire din ochii lui Jenny. - Cind am realizat ca incep s& pun prea mul la inima unele dintre aceste cazuri, ca ag vrea sd iau la bataie pe cei care fac asemenea lucruri, am stiut c& e vremea sa ma retrag pentru un timp. Nu faceam nimanui nici un bine, daca nu mai reu- seam sa-mi pastrez obiectivitatea profesional. M-am retras din cadrul proiectului la care lucram, iar vechiul meu coleg de camera, Hank Weston, mi-a aranjat s& stau la casa de vara a parintilor lui. O privi pe Jenny, care tl asculta linistita. Sfir- \% situl povestii, spuse el. Jon fi putea citi, cu ugurinta emotiile pe fata ei atit de tulburata. fi preluase unele dintre senti- mentele lui de frustrare. De bunavoie, patrunsese in adincul sufletului lui. Era exact ceea ce si el | 9 facuse in cadrul meseriei lui. — Nu, Jenny, sopti el. De parca nu i-ar fi auzit rugamintea, ea jl in- treba: — Cit timp ai lucrat la acest program? oj ani. Ti-ai facut probabil specializarea acolo. Esti tinar! Cum s-a putut intimpla sa arzi pina la Nu cred ca e corect sa-mi evaluezi senti- le in felul asta, Jenny, spuse el. Si, apropo, plini treizeci si cinci de ani in curind, desi simt de parca as fi la virsta pensionarii. ramase cu gura cascata de uimire! Treizeci | cinci! Imposibil! Apoi incepu sa gindeasca cu tare: _ = McCallem. McCallem. Sigur! Baiatul minune de la Cook County General. Ai fost unul dintre cei ‘Mai tineri medici din tara, care si-a luat doctoratul In psihologie. Sotul meu te-a ascultat in urma cu Citiva ani. A fost foarte impresionat de prelegerea pe care ai tinut-o. Mi-a spus ca te vei face re- jarcat inainte de a implini patruzeci de ani. Se é ca asta ai si facut, chiar mai devreme decit a prezis el, spuse ea apreciativ. _ = Soful tau lucreaza in domeniul medical? uM de nu-i trecuse prin cap ca ar putea fi ca- orita? _-— A lucrat, raspunse ea incet. Richard a fost Chirurg, cu specializare in cardiologie. Eu eram asistenta lui. A murit acum trei ani. Nu avea decit yatruzeci de ani. It — Imi pare rau, Jenny. Dar daca era sincer cu el insusi... ceea ce incerca intotdeauna sa faca... 0 parte din el rasufla usurata. Cit timp ati fost casatoriti? Refuza sa creada ca ea ar putea avea in jur de patruzeci de ani sau chiar mai mult. — Ne-am fi sarbatorit a opta aniversare la: doua luni dupa moartea lui. — Trebuie sa fi fost un copil cind te-ai casatorit! exclamé el. Ea zimbi cu un aer atotstiutor. — Voi implini treizeci gi opt de ani in februarie. - Ascunzindu-si mirarea... parea mult mai ti- nara... el puse o ultima intrebare: — Ati avut copii? in clipa cind fi vazu zimbetul inghetindu-i pe fata, isi dori sa nu fi pus aceasta intrébare. 5 Ea nu putu decit sa-gi scuture capul in semn de raspuns. El era un strain. Cum i-ar fi putut ea explica durerea de a nu avea copii? il implorase pe Richard sa-i faca un copil. Dar el o aminase de la un an la altul gasind mereu cite o scuza. in final, ea se simtise usurata ca nu ramasese gra- vida. Nu mai avea de unde sa daruiasca dragoste unui copil... dragostea ei fusese de circumstante care nu depinsesera de controlul ei. Se infiora si inlocui zimbetul rigid cu unul rau- tacios. ce ai de gind sa faci toata vara? Sa trin- prelua tonul glumet al convergatiei, bucu- -| capteze din nou atentia. lu. Am de gind sa-i.dau gata pe cei din Ociatia Psihologilor Americani. li voi face s ca- C..., adica in partea lor dorsala. rise. = Haide! inceteaza, doctore! = Numai daca imi spui Jon. incerca sa faca pe ul, dar esud lamentabil. : Arati mai degraba ca un Jonny, in momentul fat&, observa ea. Planuiesti ceva necinstit ca -i dai gata. Sau sa-i fac sa cada in... — Jon-nee! : = Vorbesti exact ca mama! glumi el. Dar cind il privi, cu miinile fixate in solduri, nesemanind nici un fel cu mama lui, el spouse: Pentru foarte lta vreme n-am vazut decit fata urita a dra- gostei... si am folosit cuvintul dragoste pentru le mai superficiale sentimente, adauga trist. Ei e, in vara asta vreau sa analizez cealalta fata a gostei... cum incepe, ce se intimpla atunci. Se ri O clipa, pregatindu-se pentru reactia ei batjo- re. Am de gind sa scriu o lucrare ampla @ anatomia sarutului, i-o trinti el. Jenny facu incercari eroice de a-si inabusi ho- hotul de ris. Simtind ca se va sufoca, fi dadu dru- | mul si exclama: ~ = Un s€arutolog! E ceva nemaiauzit! Va fi o premiera, Jonny. Vu-ti dai seama? in anii care vor urmay diversi psihologi vor discuta despre lucra- rea ta in termeni precum: ,,Uimitoare cercetare“, vor spune unii. ,Nemaipomenita descoperire!“, subiectii care s-au oferit de bunavoie", va rosti unul mai gelos. Oh, Jonny! Rise din nou. Vei avea 0 vara nemaipomenita. Va fi ca o joaca de copii! inc tremurind din tot corpul din cauza hohotelor ' de ris, igi sterse la€rimile de la ochi. Jon observa ca genele ei negre erau acum umezite si sclipeau datorita micilor picaturi de ’ de constatarea facuta inainte in leg&tura cu ochii | albastri de dormitor. — Sarutolog, intr-adevar, morméai el. Joaca de copii? ; Jenny il privi tacuta cum din ochii lui disparu scinteia de veselie si reaparu acea Prey de durere. — Nu-mi mai amintesc cum e sa te joci, Jenny, spuse el incet. Cu aceast& marturisire atit de sincera, inima lui & vor proclama alti. Ma intreb unde si-a gasit toti | lacrimi ce ramasesera nesterse si care fi amintira | se darui in totalitate. inci va trebui sa te invat, Joriny. $i de- , lumea intreaga ramase pe loc cind el facu $pre ea si-i minglie usor fata uda inca de jeaza cu mine, Jenny. binatia dintre puterea senzuala degajata erea lui si expresia imploratoare din ochi pe ca 0 coplesi. Nu asta.voia, si nu de asta Jon nevoie, hotari ea. Nu acum. El avea de linigte si de timp pentru a se reface. O | ra de o vara |-ar putea rani... si pe ea, de semenea. Zimbi si facu un pas inapoi, depar- idu-se de atingerea lui. Nu, Jon, Nu cred. Poate alta data. Avem vara la dispozitie. Nu era in stare sa-si dea seama ce gindea el. fi devenise dintr-o data o masca. Se su- irase care? li ranise oare sentimentele? _ Jon.se retrasese sub masca profesiunii lui, cit fi mai ramsese intacta. fi e teama, ghici Realiza ca si ea simte atractia dintre ei, dar fi teama. De el? se intreba. Nu, poate ca se deste la diferenta de virsta nesemnificativa din- ei doi. Ar fi ris de aceasta idee, daca nu s-ar fi it el insusi atit de batrin. Apoi, un nou gind fi | prin minte. Ar putea ei sa-i fie frica pentru el? Da, asta ar putea fi o parte din raspuns. i deranja ca parea atit de vulnerabil. Daca eva- luarea lui era corecta, va trebui sa-si adune toate puterile. in mintea lui insa, aceasta femeie merita efortul. Putina intelegere si prietenie era ceea ce ea avea nevoie... si ceea ce si el igi dorea: era inteligenta, fermecatoare, frumoasa, Gradat, masca disparu gsi aparu un zimbet inteleapta si avea un nemaipomenit simt cald si o privire jucdusa. Jenny zimbi usurata. lui. ~ Neai recoltat suficient stuf pentru doua per- rasuci pe calciie, fortindu-se sa alerge ina: soane? o necaji el. Cu, siguranta, 0 fiinta de apa ) deal. Apoi, realizind ca era mai derutat ca tine are nevoie si de altceva in afara de ver- Crezuse, se opri gifiind. deturi pentru cina. ‘ ‘ore, sindromul asta e cunoscut sub nu- Jenny rise, bucuroasa ca el trecuse ugor pe- de suprasolicitare‘, isi recit el in gind. ,,N-ai ste refuzul ei. nimic, decit mizerie si suferinta, in ultimul — Nu voi folosi stuful pentru cina, desi fl voi 9. Acum s-a intimplat.sa intiinesti o femeie fru- gati. sa si, la naiba, te comporti exact ca un copil — Bine, spuse el, facind pe nestiitorul. De ce? bdator! N-o poti folosi pe Jenny pentru - Pentru munca mea. Fac hirtie. rezolva propriile probleme. Doctore, vinde- — Din stuf? mai intii pe tine.“ — Din aproape orice planta. aceasta intentie ferma in minte incepu sa-si — Asta va trebui sa vad. e lucrurile din vechiul si ruginitul lui mi: - = Te voi invita intr-o zi si-mi vei da o mina de Volkswagen pe care il cumparase pe vre- ajutor. Te cam murdaresti, dar e distractiv. Va fi cind fusese in facultate si pe care nu se © lectie buna pentru tine, declara ea, impingind | ocupase niciodata sa-| inlocuiasca. in ultimii canoea in apa si sarind gratios in ea. a lovi ani igi petrecuse cea mai mare parte a tim- din visle si-i strigé vesela: . ului in spital, in laborator sau intr-o sala de con- + Ne mai vedem noi, dupa care aluneca pe | ite. De ce ar avea nevoie de un mijloc modern apei. Saluta cu mina, privind cum briza ugoara fi za de corp cdmaga albastra, desco- -i curbele feminine de dedesubt. Ofta it. li va cultiva prietenia, hotari el. Deja o de transport? Asta era prima vacanta in care ple- case, de cind fusese in ultima clasa de liceu si vizitase, cu scoala, Washington D.C. Vacanta, pe naiba! se certa el. Era aici ca sa se odihnéasca si sa se refaca. $i ar fi trebuit sao faca de mult. Jenny trase canoea pe insula si descarca stu- ful. Apoio ridica de rama de metal si aseza vislele alaturi. Adunindu-si recolta incepu sa urce panta | prin iarba fnalta. Briza usoara de’ dupa-amiaza ii ravagea suvitele de par desprinse din virful ‘ca- pului si i le flutura fn jurul fetei si al gitului. Zimbi cind igi aminti de atingerea blinda a miinii lui Jon pe fata ei. Fredonind incet, se apuca de treaba pe banca construita intre doua trunchiuri de co- pac. Ritmic, incepu sa taie tulpinile de stuf in doua lungimi diferite, pe care le punea intr-un re- cipient mare de metal aflat la picioarele ¢i. Pare un barbat foarte dragut, se gindi ea. Dar | muncise pina la epuizare. Oamenii care lucrau tn domeniul lui trebuiau sa aiba grija sa nu se supra- solicite. Era foarte usor sa fii prins in mijlocul pro- | blemei, cautind sa gasesti raspunsuri inainte ca pacientul sa sufere. Nu conta daca era vorba de traume fizice sau psihice, efectul era acelasi, daca te implicai prea mult. Proiectul la care lucra: Jon | cuprindea ambele tipuri de elemente. Era o ade- ‘varaté minune ca rezistase atit de mult, se gindi nu era mirata ca el era marcat de mul din jurul lui Stuart Lake. Stia ca sAptamini petrecute la soare se Va . Nu trecuse gi ea prin acelasi cathar- in urma cu un an? Pina ce nu se va iu va putea sa se reintoarca la munca lui. nai intli s4 se vindece. Poate ca ea il va intr-o oarecare masura. Ar putea. fi lui. Ar putea fi chiar mai mult. e se taie cind isi ridica brusc capul, Mai mult? La ce se gindea? Dar mai ‘sentimentele ei erau ceea ce o ingrijora mult. isi simti corpul strabatut de un val dura, amintindu-si. Oh, receptionase per- esajul lui de atractie nerostit si, Dumnezeu fi irtor, ii trimisese si ea un mesaj identic. Se ra. Nu intentionase s-o faca, dar totul se lase pe neasteptate, incit nu avusese nici © secunda in care sa-si controleze raspun- instantanee. Era sigura ca i se citise in . poate chiar in tot corpul. Oare el obser- ? Bineinteles, prostuto, isi spuse ea furioasa. un psiholog cu experienta. Citea in ea pro- ca intr-o carte deschisa. La naiba! lupa ce petrecuse mai mult de doi ani, fara mpania barbatilor, fusese capabila sa in- pe, in cea mai mare parte, latura sexuala a naturii. Acum, la o singura privire din partea unui barbat foarte frumos, se simtea slaba si moale pe dinauntru. El nu avea nevoie de o iubitaé. Avea nevoie de liniste si pace. Nici ea nu avea nevoie de un iubit. Avea nevoie sa se regaseasca. E| avea nevoie doar de un prieten, igi reaminti ea. Acum du-te gsi pregateste odata stuful ala gi uita-| pe Jon! : & wy ly lua recipientul plin si porni cu pasi mari ta dealului, apoi cobori repede treptele luceau spre intrarea in locuinta ei sub- _Oamenii o intrebau adesea daca nu se Ca 0 cirtita, traind dedesubtul pamintului. intotdeauna la aceasta intrebare. Va- i de refugiu, aga cum isi numise ea lo- nu-ti dadea senzatia ca ai fi sub pamint. dinspre sud, construit la citiva metri de ‘a orientat catre razele calde ale soarelui. ruit in intregime din sticla, oferea o pano- elara a golfului Mallard, in toata splen- ea lui naturala: trestii de culoare maro, stuf si Sa amestece in fiertura de pe foc. Sorbea d in cind dintr-un ceai de ierburi si citea noutati dintr-o revista de. specialitate. uase sa se tina la curent cu toate noile riri din domeniul in care lucrase. Daca a Va veni momentul, cind va dori sa se loarca, va fi familiarizata cu toate noile pro- Uri care fusesera introduse in anii cit ea lip- de facut hirtie, era o treaba grea, pina ce fibrele de stuf se inmuiau gi deveneau pliabile, gata Bentru urmatorul proces de fabricatie. Multumita ca stuful fierbea bine; Jenny merse in baie si se spala, scotindu-si hainele ude si pu- nindu-le la uscat pe teava de la dus. Ignora cu incapatinare faptul ca pielea i se infiora la amin- tirea privirii insistente a lui Jon asupra tricoului ei ud. Urca repede treptele in spirala ce duceau la dormitorul ei si se infagura intr-un halat subtire din bumbac, de un albastru-marin, pe care-| cum- parase cu citiva ani in urma din Hawaii, unde il insotise pe sotul ei la o conferinta pe teme medi- cale. Merse apoi si privi afara, spre golf. Cu un zimbet multumit incepu sa-si pieptane parul, in timp ce privea o familie de rate salbatice...- tata, mama si trei copii, care mergeau spre adapostul lor pentru a innopta. — Esti 0 fiinté de apa, nu degeaba te-ai nascut in zodia Pestilor, isi reaminti ea cu voce tare. Nu-i de mirare ca nu-ti poti parasi lacul. Bucuroasa ca aici isi gasise linigtea, Jenny spera ca gi Jon sa se simta la fel de bine. Dupa ce minca o salata si 0 felie de piine de griu, facuta in casa, se ghemui intr-un fotoliu mare si confortabil, ling& veioza pentru citit, ridi- cindu-se numai cind ceasul o avertiza ca era.mo- ora zece gi jumatate ceasul arata ca tre- $ase ore de cind amestecul fierbea, asa hise aragazul. Pina dimineata, fibrele se vor 6] si vor fi gata pentru urmatoarea etapa. Jenny e veioza si merse la peretele de sticla, de privi afara la apa luminata de luna. Briza alda fi lipi halatul de picioarele goale. Cumva, nu ‘simtea inca pregatité s& mearga la culcare... U inca. Trdgind usa de sticla gi inchizind-o in ei, iesi in picioarele goale pe trepte si apoi Pajistea situataé deasupra acoperisului ei. isi a bratele spre cerul instelat si asd adierea ara a vintului sa-i mingfie ‘corpul, prin ma: ul subtire al halatului. Luna era aproape plina inalta peste Wesion’s Point, marcind o po- argintie ce venea dinspre plaja pina in drep- | picioarelor ¢i. Un inot ar fi relaxant, hotari ea, Privind spre casuta de lemn, intunecata, tsi inchipui c& Jon se culcase devreme. Condusese mult astazi. Bun! se gindi ea. Nu va trebui sa-si puna costumul de baie, : Cobori usor dealul pina la canoe si visli fara zgomot pina la plaja. Zgomotele noptii o incon- jurau... ordcaitul gros al unui broscoi, cintecul rit- mic al greierilor, lipaitul unui peste care voia sa prinda o insect de pe suprafata apei. In depar- tare, Jenny auzi cintind o bufnita si strigatul sfi- gietor al unui pescarus, care semana cu plinsetul unui copil... sau al unei femei, igi reaminti ea. Stri- | gatul pescarusului chema perechea. Pina in urma cu un an, cind inca fi mai era team, se identifica cu acel strigaét. Dar acum ranile ei erau aproape vindecate si putea asculta fara sa-si mai simta inima cuprinsa de tristete. Jenny se concentra asupra fiecarei miscari a vislelor. Picdturi micl de apa alunecau pe su- prafata de lemn cind ridica vislele si o stropeau dintr-o parte in alta. Alunecind usor pe suprafata apei, oprindu-se din cind in cind pentru a asculta sia medita asupra darurilor naturii, nu observa ca aproape ajunsese, pina ce simti hirsiitul nisipului dedesubtul barcii, facind-o sa se opreasca. Barca se legana usor cind ea sari in apa rece si in- tunecata. Jenny igi scoase agrafele si l&s@ parul liber ca o mantie pe spatele si stnii Adierea noptii ji intari sfircurile si ea se pa care se cufunda fara zgdmot in apa b apa privi razele lunii care se filtrau pina lacului. Suprafata lacului parea doar gi inspaimintatoare. ins& dedesubtul ei, ra brazdata de valuri de lumina argintie, -aratau drumul precum nigte semnale lu- . Jenny se ridica la suprafata si respira apoi se intoarse pe spate. Sinii ei lucira ina luni. incintata, se rdsuci gi incepu s& in departare, dupa care veni spre tarm, pe spate. Rise tare cind simti apa lovindu-i corpul si parul ei lung si blond lipindu-i-se eri gi sini. Apoi incepu sa pedaleze in apa, © zeitate a lunii, cu sclipiri argintii in parul | cadea pe umeri. In final, aga cum facea una, sé mai scufunda o data in adincul Pe dealul de linga tarm o silueta singuratica fascinat spectacolul pe care Jenny il oferea $a stie. Simti un val de caldura strabatindu-i ul cind vazu soldurile rotunde gi picioarele btiri ale lui Jenny ivindu-se din apa precum o itura mitologica.:. o fiinta de apal... in gra- a ei scufundare. Cit de mult si-ar fi dorit sa fie acolo cu ea, jucindu-se si incercind s&-si reamin- teasca cum e sa imparti compania cuiva gi sa te bucuri de momentele de fericire. Lui Jon fi parea ca n-a mai ris cu adevarat de ani de zile. - Am nevoie de tine, Jenny Larson, sopti el incet. Mintea lui analitica ii sublinie imediat ca avea nevoie de orice trup cald, preferabil de fe- meie, care sa-i reaminteasca ca este inca 0 fiintd omeneasca. Atunci ar putea sa inceteze sa se mai simta ca o solutie pentru toate nenorocirile lumii. . — Nu, sopti el aprins, Era mai mult decit asta. Jenny era calda si capabila de daruire... gi tre- cuse prin starea in care se afla el acum. Putea invata de la ea. Daca numai ar vrea sa-| invete. Oh, Dumnezeule mare, am atita nevoie de ea, murmura el. Continua s& stea nevazut in umbra copacilor grogi cind Jenny iesi din apa, uda si stralucitoare. O privi cum se apleaca si-si stringe parul, stor- cind apa din el si apoi rasucindu-| in virful capului. isi infaguraé halatul peste corpul ud si se pregati sa plece. Cind se apleca peste canoe, Jon iesi din padure si veni spre ea. - Buna, Jenny, spuse e! incet. Te duci sé inoti? incerca sa- gi stapineasca tremurul din voce. Ea se rasuci speriata, lovindu-se cu genun- -prova de metal si tipind mai mult de cit de durere. . , tu esti? spuse ea cu regpiratia intre- indu-gi genunchiul lovit, M-ai speriat in- Ochii i se tngustara suspiciogi. De cit ici? mai am coborit, raspunse el, bucuros ca unii cadea pe spatele lui si ea nu-i putea tfel trasaturile fetei. Desi mintise, spera $a creada ceea ce el ji spusese. Ei bine, te Am fost deja. Continua sa-si maseze genun- Credeam ca dormi deja de citeva ore. Am dormit, dar m-am irezit. E prea multa lu prea se compara cu scrignetul cauciu- or si zgomotul facut de tomberoanele guno- nu-i aga? lu prea. Rise. Dar am fost trezit de un zgo- eva ca plinsul unei femei. Nu stiu, poate ca Y t, dar primul lucru la care m-am gindit a Ca s-ar putea sa ai nevoie de ajutor. Ai auzit N-a fost decit un pescdrus, chemindu-si pe- chea. Si eu credeam Ia fel prima oara cind am faci, nu vei mai gindi asa. — Pare ca vorbeste vocea experientei, spuse el incet. ~ Da, gi e timpul ca aceasta voce a experientei Sa mearga acasa gi sa te lase sa te odihnesti. Incapabil s& se stapineasca, el intinse mina si-i atinse bratul. — Nu pleca, Jenny, gopti el. Nu inca. Stai si vorbeste cu mine, te rog. Vocea lui rugatoare fi atinse inima. — Despre ce vrei sa vorbim? Ai citit vreo carte buna in ultimul timp? il necaji ea cu blindete. ~ Numai nigte nenorocite de reviste, raspunse el. Sint satul de citit reviste. - Atunci va trebui s4 gasesti altceva care sa te faca sa te simti mai bine. Nu intentionase sa ros- teasca asemenea cuvinte provocatoare. Si de | ce simtea dintr-o data ca nu mai poate respira? Acum chiar trebuie sa ma duc acas&, Jon, spuse ea incet. Promiti s8 nu inoti de unul singur pina ce nu trece mai mult timp de gedere aici? Nu cunosti lacul si s-ar putea sa fii cuprins de oboseala, da- ca nu te odihnesti bine citeva zile. — Vocea experientei? Ea nu putu decit s4 aprobe din cap. Dar inainte de a se indeparta, el o retinu prin urmatoarele cuvinte: tpe inceput deja sA ma gindesc la studiul pe s€-| fac pe perioada verii. fi mai atin- brajul cu virful degetelor. Ans inceput sa cu tipurile de sarutari pe care le intilInim ntul in care ne nastem. A fost foarte it sa ma reintore cu gindurile la copilaria zimbi, apoi se apleca intr-un genunchi. /in sus, fi studie ochii intrebatori. Lasa-ma ce am trecut pina acum pe lista, fi pro- I, Cu 0 voce foarte normala. Pune-ti miinile umerii mei. sa facu precum fi ceru, ascultind de vocea lui . El ii ridic& putin halatul si, punindu-si degetelor pe buze, transfera un sarut pe unchiul ei lovit. ta-i un sarut ca sa te simti mai bine. ji ageza miinile reci ‘in spatele gambei si sub | gurii lui calde. Dupa ce il saruta blind, ii piciorul si se ridica in fata ei. Ea continua imta caldura degajata de buzele lui pe ge- , asociata cu cadldura produsa de contactul lor ei cu pielea lui. Orice urma de durere dis- iru pe cata. Asta a fost un sarut care te face sa te simti e bine, asa cum obisnuia mama sa-mi dea: jpa cite imi amintesc, intotdeauna durerea disparea. Se opri o clipa, privind adinc in ochii ei mari. Genunchiul tau se simte mai bine acum? — Da, sopti ea, incercind sa se indeparteze de privirea lui hipnotica. Stiau amindoi c& ceea ce facea el nu avea:nimic de- a face cu mama lui. Trebuia sa opreasca acest lucru... acum! Dar cind el tsi puse ugor miinile in jurul mijlocului ei, ea | deveni incapabila de orice miscare. El fi mingiie usor cirliontii uzi de pe frunte si o saruta cast in acel loc. - Asta-i s&rutul pe care fl da un tata copilului lui. Isi ridica miinile si-i cuprinse fata in ele. in- grijorarea din privirea ei ji spuse cA ea se temea ca el 0 va saruta acum in felul in care o fac adultii, sarind peste celelalte etape preliminare. Luptin- du-se pentru a-si pastra controlul, el continua s& zimbeasca, recunoscator mintii lui agere care {i trimisese aceasta ideea fulgeratoare cu lista ti- purilor de s&rut, igi dorea insa din tot sufletul sA ajunga cu lista la clipa prezenta. in schimb, o saruta pe obrazul drept si apoi pe cel sting. ~ Asta é felul in care bunica mea obisnuia s& ma sarute cind imi spunea noapte buna, sopti el. Revenindu-si dintr-o data din trans, Jenny 1l impinse ugor in piept, rupind vraja pe care el o | crease. Zimbi rautacios si se ridic& pe virfuri pen- asta e felul in care bunica mea imi spu- pte buna. . ici, amice, se gindi el. Pentru ee Lu- 0 figura de baiat cuminte, intreba pe un Sint convinsa de asta! spuse ea rizind si in canoe. incearca sa dormi putin. Gindesti | mult, ii ordona ea, pe tonul unei asistente. | lui ugor 0 insoti, in timp ce puse barca in fe. - Noapte buna, Jenny. Somn usor! - Noapte buna, Jonny, i striga ea. Vise pla- recu multa vreme pina ce vreunul din ei reusi idoarma, iar cind in cele, din urma, o facura, ul care fi cuprinse fu superficial. Jenny in- sa alunge imaginile senzuale care ji veneau subconstient. Jon; pe de’ alta parte, era ingro- ft ca adormind, va fi bintuit de cogmarurile pe le avea in ultima vreme si care jl facusera | a-Si intrerupa pentru un timp activitatea. = Odihneste-te. Odihneste-te, fi ordona el cor- ului lui chinuit. Gindeste-te la Jenny. Gindeste-te cit este ea de buna. Dar corpul lui, acoperit de transpiratie, continua sa se rasuceasca si sa = intoarca pe toate partile, in timp oe sufletul fi er: posedat de toata mizeria si suferinta cu care se confruntase atit de mult timp. Qs DP — Capitolul trei a aproape ora sapte dimineata cind Jenny trerupta din visare de un salut vesel. lu-huu, Jenny! Buna dimineata! striga buna rietena Sarah Gabriel. Jenny tocmai scosese | cuptor 0 piine de secara. [si saluta prietena si ga la copt o alta piine. : = Vino inauntru, Sarah. Ai sosit la timp pentru linica fierbinte. Prietena ei rise din tot sufletul. — Este exact ce-mi. trebuie, Jenny fetito. De ca n-ag fi si aga suficient de grasa. Chicoti sela. In clipa urmatoare gusta incintata din fe. Oh, la naiba! Oricum nu voi mai fi niciodata slab&. As, mai bine sa ma resemnez gi sa nu-mi mai fac probleme. Ti-am adus nigte luminarica. | Sper ca va iesi o hirtie buna din ea. Jenny ii multumi si mai scoase’o cana’din du- lap. fiturna lui Sarah cafea gi lua cutia cu lapte, tn timp ce se intorcea la masa rotunda, din stejar. — Ei bine, ce te-a adus la mine in vagauna aga devreme? intreba ea, asezindu-se la masa, linga prietena ei. ~~ Hirtia de stinjenel! Sarah se opri din mes- tecat si pe fata ei rotunda si rozalie ap&ru 0 ex- presie comica. Oh, Doamne, sper ca n-ai uitat, nu-i aga, Jen? Stii doar ca vreau sa fac 0 acuarela ” pentru fiul meu cel genial. Trebuie sa-i amintesc neincetat de unde ii vine toata inteligenta. Rise rautacios, Si tot talentul, adauga ea. Jenny 0 asigura ca hirtia era gata. Apoi incepu s-O necajeasca fara mila pe tema vechiului lor subiect de discutie. ~ Sti cd esti absolut unica, Sarah draga. Nici macar fiul tau n-a fost binecuvintat cu aceleasi molecule de ADN ca ale tale. La el totul e strict legat de mediul inconjurator. — Si-cine i-a creat mediul in care a : orecoul jntreba Sarah, cu un rinjet atotstiutor. Jenny igi ridic& miinile in sus, in semn de resemnare. Stia cd nu va putea cistiga niciodata o discutie, nici -amicala, in fata aharaicel sale prietene. misterios, incepu s& amestece in cafea, a-gi manince piinica, in timp ce se adincea mea propriilor sale ginduri. ‘ Deosebit de perspicace in descifrarea starilor ti, Sarah intreba curioasa: % Bun, copilule. Ce s-a intimplat? Jenny tsi scutura capul, incercind sa nege, dar intiini privirea hotarita de pe chipul lui Sarah, nunta. — Avem un nou rezident, pe perioada de vara Weston's Point. L-am cunoscut ieri, »L-am"? repet& Sarah, alertat& dintr-o data. je e? Cu ce se ocupa?- iti place? »Bizuie-te pe Sarah. iti va pune intotdeauna iumai intrebari pertinente“, se gindi Jenny. Doctor Jon McCallem. E psiholog. Si da, fimplator imi place, raspunse ea calm. ~ Atunci, care e problema? Pe scurt, Jenny ii explica despre munca lui Jon. fi spuse ca el se afla in aceeasi stare emo- lionala dezastruoasa, prin care trecuse. si.ea in urma cu doi ani. — Din motive cu totul diferite, bineinjeles dar are atit de epuizat, adauga ea. ~ iti place... mai mult decit ,putin’, trase Sarah denny aproba din cap. inca mai simtea im- bratigarea calda din seara trecuta. $i era suficient de femeie ca sa realizeze cA gi el te curentul electric dintre ei. — El te place? Din nou, Jenny aproba din cap, dar mintea ii era atit de preocupata de propriile-i ginduri, incit adauga fara sa-si dea seama: — Mai mult decit ,,putin“... cred! - Jennifer Larson! In afara faptului ca are o suta trei ani si sta intr-un scaun’cu rotile, care-i problema? o necaji Sarah. A sosit timpul sa rea- lizezi ca esti o femeie frumoasa, capabila sa aiba 0 relatie cu un membru al sexului opus. Taind in carne vie, asa cum facea intotdeauna, adauga: Nu-i homosexual, nu-i aga? ne Jenny incepu sa rida fi in hohote, surprinsa de intrebare. — Mi-e greu sa cred asa ceva. . - Ce virsta are, Jen? E de virsta mea? Mai batrin? —E cu trei ani mai tinar decit mine, Sarah. Ma simt de parca as corupe un minor! Sarah ridic& o sprinceana si-si incruciga bra- tele peste pieptul ei plin: — Eu pun pariu ca el nu se simte aga, 0 asi- gura ea. Realizezi ca e pe cale sa se intimple i... ti-e teama! lervoasa din cauza ca Sarah pusese degetul ‘ana, Jenny se ridica pentru a-gi mai turna Nu are nevoie de o aventura de-o vara. $i eu. Are nevoie de odihna pentru a sti in-ce rectie s-o apuce. Mie mi se pare ca si-a gasit directia, spuse. rah vesela, aratind cu degetul in directia lui lenny. lar de odihnit, se va putea odihni cind va inge la virsta mea. Jenny rise, in ciuda faptului ca nu voia. Stia a Ca argumentele ei nu erau intemeiate. = Oh, Sarah! Esti incorigibila! + Sint. o proasta romantica in adincul inimii , replica Sarah. Asta am fost toata viata. Se Opri si pe fata fi aparu un zimbet plin de dragoste. asemenea, sint si o foarte buna analista, umMpa mea, adauga ea repede. A sosit timpul. Jenny aproba din cap, simtindu-si inima plina dragoste pentru infeleapta ei prietena. Sarah o itase sa-si vindece inima zdrobita, 0 agezase picioarele ei si-i daduse forta necesara sa se descurce de una singura. Acum, ca o pasare- mama, incerca cu blindete sa-i dea ultimul ghiont } pentru a-si lua zborul din cuib. Sosise timpul. Tre- buia sa se intoarca din nou printre oameni, acolo unde se afla dragostea si unde iti asumai nigte riscuri. Dar era oare cu adevarat pregatita pentru asa ceva? Pur si simplu nu stia. intrerupindu-i sirul gindurilor, Sarah se ridica si © trase pe Jenny in bratele ei, imbratigind-o cu o dragoste materna. : — Hei, nu te lasa cuprinsa de melancolie. Dra- gostea e amuzanta, mai ales in timpul verii. Surprinsa, Jenny exclama: — Dragostea? ~ Ai altceva mai bun de facut fn urmatoarele doua luni, scumpa mea? o intreba Sarah pe tonul unui gangster dintr-un film al anilor ’30. la-o ugu- rel. Lasa vara sa-gi faca jocul. — Asta-i ceea ce Jon are nevoie, sa se distreze si s invete sa se joace din nou, raspunse Jenny mai mult pentru sine, decit pentru prietena ei. ‘Ochii lui Sarah se ingustara, gindindu-se ca doctorul Jon McCallem trebuie sa fie un psiholog deosebit de intelept. Pastrindu-si gindurile pentru sine, o imbratisa din nou pe Jenny. — Asta-i biletul tau, scumpo, profit de el. jnainte ca Sarah s& plece, Jenny ii dadu cele citeva coli de hirtie de stinjenel, pe care le pas- trase pentru creatia artistica a prietenei ei. ~ Sper cA fiul tau apreciaza talentul mamei lui. Vrei sa luam cina impreuna. GED "Sarah rise din toat inima. Eo Oh, pustiul stie foarte bine acest lucru. fi imit zilnic zeci de mesaje mentale pentru a-i re- ninti acest lucru. Lua colile de un verde-pal din ina lui Jenny. Trebuie sd-mi iau ceva rezistent Ploaie pentru cina din seara asta. Profesorul ney Angus Cluster al Ill-lea m-a invitat sa iau in modesta lui locuinta din apropiere de Ot- | Loake. Ceva in legatura cu evaluarea unor favuri... _ Jenny izbucni in ris. z Whitney Angus Cluster? 5 _~Altreilea, adauga Sarah foarte serioasa. _ ~Atfara, afara! striga Jenny, impingindu-si prie- na spre usa. Am de lucru. _— $i eu, spuse Sarah, rizind. Trebuie sa citesc ceva despre gravuri. Ne vedem miine, scum- ). Oh, si bun venit din nou la viata. Vei vedea, e mersul pe bicicletéa. Nu se uita niciodata cu arat. ‘ Dupa ce Sarah igi lua la revedere si plecd cu hiul ei microbuz, Jenny se apucd de lucru. epu sa pregateasca stuful pe care-I fiersese cu eara inainte. Facea totul ca un somnambul, tru ca mintea fi era plind de ginduri legate de Inirea cu Jon McCallem. Se gindi la sfatul dat Sarah, in timp ce pregatea terciul din care urma sa faca hirtia. lesi afara si amesteca terciul cu o solutie apoasa, dupa care lasa la scurs amestecul in niste site speciale. Toate aceste tre- buri ocupau un loc secundar in mintea ei, de- oarece nu inceta sa se gindeasca la cuvintele si gesturile lui Jon, care ji patrunsesera pina in cele mai adinci colturi ale inimii sale. Pentru prima data, de la moartea lui Richard, se simtea vie... dar ii era totusi teama. Teama de necunoscut... La ce ar putea duce o relatie intre ei doi? se intreba ea. Ar putea fi prieteni?’ Oare el doreste mai mult? Dar ea? Jenny nu putea judeca obiec- tiv... Ametita, ageza ultima sita la uscat pe bus- teanul pe care il folosea intotdeauna pentru aga ceva. Vor trece citeva ore pina ce foile se vor usca la soare. incercase de-a lungul timpului multe alte metode mai rapide, cum af fi uscatul cu ajutorul uscatorului de par sau la cuptorul tncins. Dar toate se dovedisera a fi nesatisfacatoare. Hir- tia se incretea intotdeauna la caldura artificiala. $i avea nevoie de coli netede, neineretite, pe care sa le poata stanta cu diferite desene obtinute cu ajutorul unor matrite de lemn, facute de mina ei. Sarah o ajutase s&-si descopere acest talent ascuns, dar Jenny facuse un pas mai departe: vindea produsele creatiei ei artistice. Pe hirtie de porumb stantase desene taiate din cocean, pe m It decit tsi dorea, ingramadi reziduurile verzi pe ‘ leasca dorinfa pe care o simtea in timp ce o |} x ada, care i se legana pe spate tn timp ce mun- © de griu si ovaz imprimase scene ce re- tau grinarul Battle Lake, iar pe hirtie de stuf a imperiala a pescarusului mascul, simbolul lei Minnesota. Aceasta din urma se vinduse bine, dar Jenny facea intotdeauna din fie- ire un numar limitat de exemplare, pe care jl fixa ainte ca piata sa fie testata. in felul acesta uga un plus de valoare obiectelor cumparate clientii ei. Rezistase oricadror sugestii comer- le de productie de masa, dar era placut sa stie igi putea cistiga existenta pe seama acestui le nt nou descoperit. Putea face ceea ce dorea, timp cit avea chef. Era o situatie ideala. In schimb, toata aceasta poveste legaté de 1nu era ceva ideal. O innebunea pur si simplu. ioasa pe sine ca se ldsase antrenata in ea mai 9pata de gradina si cobori spre tarm pentru a le inca. Concentrata asupra muncii ei, nu-| vazu nici nu-| auzi pe Jon apropiindu-se. El statea ca vrajit intr-o canoe, la citiva metri farm. Caldura soarelui nu avea cum s&-i po- area pe Jenny. Era imbracata si mai sumar ca ziua Precedenta, cu un sort roz-aprins si tricou asortat. Parul blond il avea strins intr-o cea. Jon fi urmari migcarile corpului si realiza ca era tulburata de ceva. Actiona crispat, plina de o tensiune care venea din interior. Miscarile nu mai | aveau gratia si degajarea din ziua precedenta, cind muncise in ritmul muzicii. incruntindu-se, puse imediat diagnosticul. Era clar ca buna ziua ca fusese tulburata de gluma lui copilareasca cu tipurile de sarut. Toate emotile ei fusesera ras- colite. Trupul ei o avertizase ca dorea mai mult decit o relatie platonica cu el, dar mintea o aver- tiza ca nu era inca pregatita. ¢ Jon era recunoscator pe de o parte expe- | rientei lui profesionale, care ji permitea sa ci- | teasca atit de usor printre sentimentele ei. Dar era al naibii de obosit ca sa analizeze mereu emotiile ravagite ale oamenilor. Avea nevoie de > aceasta vacanta de vara, tinjea dupa relaxare si putina distractie. Nu era suficient sa-si spuna: La naiba cu toti ceilalti si cu problemele lor... | trebuie sA am acum grija de mine”. N-o putea face. Indiferent daca {i placea sau nu, stia ca va fi atent cu sentimentele lui Jenny. ‘ Odat& luata aceasta hotartre, igi ridic& ochelarii de soare si o striga: : ~ Hei, copilule, vrei sa vii sa te joci? Ea igi indrepta spatele si-i arunca un zimbet | | ametitor, iar toate spaimele si incertitudinile fi fura ngate de expresia copildreasca de pe fata lui La ce te-ai gindit, Jonny? Fusese oare 0 mica nuanta de cochetarie tn’ ‘a ei? Usurel, bdiete, isi spuse in sinea lui. © curajoasa pentru ca o despart citiva metri de de tine. Fata lui se lumina de placere in timp vislea ugor catre tarm. Felul in care ea statea 1 apa, cu capul ugor inclinat intr-o parte si coada dihnindu-se pe sinul sting, in timp ce miinile fi iu fixate.in golduri, il provoca parca la o in- re. : — Ce-ai zice de o intrecere cu barcile? De vre- ce sint total iesit din forma, nu va fi nesportiv ma intrec cu o fetita mica si slaba ca tine. Se pri din vislit la cttiva metri distant& de ea. in afara asta, ego-ul meu n-ar suporta o infringere, lauga-el. Gindindu-se ca orice barbat i-ar fi invidiat con- titutia atletica, ea fi accepta invitatia, fara sA stea e ginduri. ~ Esti prea bine crescut pentru a fi sovin. Cred realizezi ca nu te voi menaja deloc, McCallem. 6 intrec pentru.a cistiga. Porni spre tarm si spri- i lopata de trunchiul unei salcii. Apoi, tntorcin- ‘du-se spre el spuse foarte mindra si serioasa: -ar putea sa fiu mica, dar sint foarte puternica. adincul ochilor. k ~ Mai bine pune banii jos, Larson, decit sa te lauzi att, o provoca el. invinsul prepara ciria. Ea rise voioasa. ~ §-a facut. Ca o creatura mladioasa a padurii, ea tsi indrepta canoea spre apa si sari in ea spri- jinindu-se in visla. Aminteste-mi odata sa-ti arat trofeele mele, adauga ea. , El rise. : ~ incerci s&-l intimidezi pe psiholog, Jenny? - Vai, doctore, cit esti de perspicacel exclama ea. Ochii ei stralucitori intilnira scinteile din ochii lui, Ne intrecem de la capatul insulei mele pina la Weston’s Point si inapoi. Asta inseamna aproxi- mativ o mila. E prea departe pentru tine? Jon igi umfla pieptul musculos si-i raspunse: - Merg oricit de departe vrei tu, frumoasa mea... Visla linga visla! El o tachina, dar ea simtea o forta nebanuita ce se ascundea sub zimbetul lui devastator. Pen- tru 9 clipa aratase ca regele junglei, pindindu-si | prada. Apoi imaginea disparu. Jenny scutura din cap pentru a goni acea imagine salbatica.Cine El ramase linistit in canoe. Bucuria stirnita | de amintirea intrecerilor de altadata fi straluci in | vorbeste despre intimidarea adversarului! se | | gindi ea nervoasa, cautindu-si cel mai bun loc $i | ndu-se chiar in mijlocul barcii. Raspunzindu-i elasi ton, ii striga: - Eu sint gata, daca si tu esti, infumuratule! Cu un: »Pe locuri! \Fiti gata! Start!“ rostit de On, intrecerea incepu. Jenny isi mobiliza fiecare schi al spatelui si al bratelor pentru a visli cit adinc in apa limpede gi albastra. Dupa zece turi de visla conducea deja cu lungimea unei re pentru a o ajunge. La Weston’s Point se tot in frunte gi profita de avantajul de a sti sa intoarca repede si eficient canoea. Dar de it data ramase fara suflu si fu nevoité sa ire adinc pentru a putea continua sa vis- a. _ Pe ultimul sfert de milém Jenny isi mobilizd le resursele fizice pentru a cistiga. In spatele ei monologul furios al lui Jon: La naiba! Concentreaza-te, McCallem! Doar sa te lasi invins de o femeie. Visleste! Mis- ‘e! Depaseste-o! Cistiga, cistiga, cistiga! Lui Jenny i se parea ca fi simte respiratia fier- nte in ceafa. Apoi el aluneca usor pe linga ea si grelua conducerea. Nu se uitd nici o clipa spre Avea privirea fixata la linia de sosire. Pentru 9 ipa, ea sovai, fascinaté pe moment de conturul ischilor spatelui lui. Dumnezeule, ce corp fru- gi rise peste umar spre Jon, care vislea cu - mos are! se gindi ea, si toataé concentrarea de pina atunci disparu. Asta fera tot ce-i trebuia lui Jon. Cistiga, dar foarte strins. Se ridic in canoe gi se batu in piept victorios, urlind spre cer in semn de triumf. $i chiar in acel moment barca ji aluneca de sub picioare, iar el ateriz& in apa. Cind reaparu la suprafata era un balon de furie. Se incrunta suparat spre Jenny, care se amuza copios. inca hohotind, ea se apro- pie pentru a-i recupera visla care plutea, in timp ce el se prinse de marginea barcii lui. Cind ea ajunse in dreptul lui, el apuca o latura a barcii ei si bombani: — Atit de mult zgomot pentru un ego! La auzul acestor cuvinte, Jenny izbucni tn alt hohot de ris. ~ Ar trebui sa te trintesc in apa pentru cA rizi de mine, o ameninta el, clatinindu-i canoea. isi ingust& ochii datorita luminii soarelui, de parca si-o imagina din nou cu un tricou ud. — Elibereaza-mi vasul, fi ordona ea teatral. Am de ce ride de modul in care ai cistigat. La urma urmei, acum trebuie sa-ti pregatesc cina, fi spusé ea cu 0 voce serioasa. Aceste cuvinte readusera pe fata lui Jon un rinjet triumfator. — Hei, asa e! La ce ora-sa vin? ke scutura atit de tare din cap, incit coada ti ‘a in aer. Oh, nu amice. Va trebui sa ma ajuti mai inti ‘prind. Apoi urmeaza gatitul. Asta va fi inca o de a te invata cum sa te distrezi din nou. bi senina, vazind expresia lui mirata. Vei mer- pescuit! incepu sa protesteze. Nu ma pricep la pescuit. in afara de asta, ga plin de speranta, nu am undifa. ~ Bun! declara ea. Atunci inseamna ca nu vei idei preconcepute. Lasa-te pe roinie mele, 6. - Tnc& agatindu-se de canoea ei, care se clatina, i Si gemnu. Placerea va fi de partea mea,, doamna, dar i cu apélativul sta? Nu poti uita putinii ani ta dintre noi? Daca asta te face sa te simti ine, eu ma simt cu zeci de ani mai batrin cit tine. Ai avut doi ani la dispozitie in care ai it sa te refaci. Eu de-abia am ajuns aici, in- eie el pe un ton serios. Deodata, ea simti ca rogeste jenata. - Imi cer scuze, Jonny. Ai dreptate. Citiva ani enta nu inseamna nimic. / | ~ Mai ales intre prieteni, asa-i? adauga el rau- acios. — Aga-i, aproba ea simtind fiori la auzul cu- vintelor lui. Acum, du-ti canoea la tarm. Vom mer- ge cu a mea. Ascultindu-i cu strictete cuvintele, el fu curind linga ea si privi atent cum deschide o lada mica construita in interiorul dealului. Scoase de acolo doua undite, fiecare avind ata rasucita in jurul unui betigor subtire si un mincioc in care pestii puteau fi mentinuti in viata. Ca un catelus ascultator, el o urma, in timp ce ea se indrepta spre gradina, de unde lua un cocean de porumb timpuriu. Incapabila sa mai reziste tacerii lui, ea fi studie tricoul gri, pe care il imbracase, si citi cu voce tare: ,,Doctorii o fac numai cu programare!“ El rise plin de sine. ~ A fost ideea mamei mele, explica el. Are un simt al umorului foarte dezvoltat. isi scoase tricoul ofensator si-l agata de creanga unui copac. th apararea mea, trebuie sa adaug ca s-a ingelat! Trasaturile lui Jenny se inasprira. — Da, stiu. O pot face peste tot. Jon simti amaraciunea din vocea ei si scoase un fluierat slab. Era din ce in ce mai intrigat. Jenny era ca un roman misterios, care te capta si el hotari ca trebuie sa afle ce gindea ea cu ade- varat. Dar nu acum. Va stoca si aceasta infor- matie si va reveni asupra ei alta data. Acum, voia sa pastreze tonul vesel al conversatiei. ‘ai, sora Larson, 0 necai el, lovindu-i usor asului ars de soare. Cum vorbesti! intele lui fi alungara proasta dispozitie si ea nou, umplind atmosfera ce veselie. Ridicé ancora, colega. Trebuie sa pescuim 0 rasuci cu fata spre el. incercind sa-gi sta- ca. veselia din privire, o intreb& autoritar: Ah, ce fel de pilot sint, capitane? Principal secundar? loptind acelagi ton, ea raspunse: Cred ca esti mai degraba responsabil cu rolul, amice. Acum, da-i drumull! | Ochii lui sclipira incintati si rinji. Am inteles, cdpitane. O lua de mina si o In jos, dupa el, spre canoea care astepta, ind: La naval lenny igi lua cu greu privirea de la muschii lui, p ce Jon vislea, purtind doar o pereche de aloni scurti. Ea igi conduse elevul spre un loc Ja citiva metri mai departe de cap&tul insulei intrarea in golful Mallard. Acolo arunca an- , In forma de ciuperca, in adincul apei. ‘Acesta e locul!l anunté ea. Acum, Jonny, pri- e cu atentie. Iti voi arata o singura data, dupa @ va trebui s-o faci singur. El o urmari cu aten- in timp ce infigea citeva boabe suculente de porumb in cirligul auriu, acoperindu-| in intregime. Apoi, i-| intinse i facu acelagi lucru pentru undita ei. ~ Priveste in adincul apei, Jonny, ti indica ea. Privira amindoi spre directia indicata de ea gi Jon fu uimit sa vada un banc mare de pesti care inota in jurul unei anumite zone din nisip, care, pre- supuse el, era probabil locul unde isi depuneau icrele. Daca stam foarte linistiti, sopti Jenny, aproape ca iti poti alege pestele pe care vrei sa jl prinzi. Hai, incearca! Desfasurind citiva metri de ata de pe bat, el arunca cirligul in apa si-| orienta spre gura unui peste care st&tea nemigcat, privind semintele de un galben stralucitor. Apoi, cu o migcare rapida, animalul apucé momeala in gura gi tisni spre adincuri. Cuprins de dorinta de supravieluire a unui pustnic, Jon smuci cirligul gi incepu emo- tionat s&-si traga prada spre barca. e — L-am prins! L-am prins! tipa el, incercind sa stapineasca zvicnirile pestelui viu colorat. fl insfa- c& si fu pe data rasplatit cu o taletura produsa de una din aripioarele ascutite ale pestelui, in pulpa degetului mare. Sint ranit mortal! se vaita el, in- cruntindu-se cind o vazu pe Jenny izbucnind in rs. : — Nu cred ca vei muri, doctore, il necaji ea. ; ai mai vazut singe pina acum. Dar nu al meu... si nu de curind. Spala-te in apa lacului. - Ce? Si sa fiu prins de rechini? gemiu el . a inspaimintata, adauga: Nu au dinti. robabil voi muri de frica, protesta el comic, indindu-si degetul ranit in apa. Jenny, cu izia unui expert, prinse pestele care se zba- | baga in minciocul legat de o parte a barcii, id in apa. treizeci de minute, Jon invata sa pescuiasca Suficient pentru o cina. Jenny prelua sarcina sli tului inapoi, din cauza ,,ranii* lui Jon. Odata unsi, il ruga sa duca prada la masa cioplita din- trunchi de copac. Dupa ce imprastie ratelor bele de porumb ramase, scoase un cutit sub- € gi ascutit dintr-o cutie gi il urma pe deal. Cu eperea unui chirurg, ea incepu sa sectioneze _ curete pestil. : Faci treabaé buna, sora Larson, o compli- ita el, bucuros ca ea nu insistase ca el sa e sa curete pestele... nu acum; cel putin. Multumesc, doctore. Am multa experienta, ie ea. Pestele e un aliment care face bine ier. lu sint rechini, doar pesti rapitori. Vazindu-i rinse impreuna cu Jenny zece pesti... mai mult: ~ Ciudat, dar n-am invatat niciodata asa ‘ceva in scoala, spuse el. Gindeste-te ce destept ag fi devenit, daca ag fi mincat peste de trei ori pe saptamina. ~ Esti destul de destept si-asa, copil-minune, fi striga ea, rizind. — Daca n-ai tine lama aceea taioasa in mina ta mica si fierbinte ti-as arata ca am mai multa expe- rienta decit un baiat necopt. Privirea lui. insista asupra corpului ei. — Las-o balt&, colega, ji raspunse ea serioasa. Sint prea infometata. — Pai, eu despre ce naiba credeai ca vorbesc? gemu el exasperat. Mor de foame... dupa tine! — Elevii se indragostesc intotdeauna de pro- fesoarele lor, spuse ea oftind, leganind pestele despicat in mina gi indreptindu-se spre scarile cu un capac de metal, dupa tufisurile alea, ii arata ea. Arunca maruntaiele acolo gi vino apoi in casa. Oh, si tine-ti respiratia cind ridici capacul. Izoucni in ris cind jl vazu tinindu-si respiratia si inrogin- du-se din cauza lipsei de aer. Mergind repede, Jenny disparu in josul sca- rilor. Puse pestele intr-o strecuratoare in chiuveta si merse apoi la baie pentru a se spala. Cind se jntoarse, il gasi pe Jon stind in centrul living-ului. CB) | care duceau in casa. Vei gasi o groapa-acoperita | lu glumeai in legatura cu trofeele, nu-i aga? el, uitindu-se spre rafturi. Ai o casa fru- Jenny. Era sincer-impresionat. N-as fi cre- iciodata ca locuitul sub pamint poate fi atit atit... de aerisit. -zimbi plina de gratie, apoi strimba din nas. Pfu! Mirosi a peste. Te poti spala acolo si 9i iti voi arata cum poti scapa de miros. sceptic miinile cu zeama de lamiie. Dupa spala, isi duse degetele la nas si zimbi » = Daca ‘tot veni vorba de treaba, hai sa ne cam. Il lua de mina si-l conduse afara in gra- , unde Jon invata foarte repede cum sa ex- a boabele de fasole din pastai. Jenny culese feluri de salaté si scoase din pamint sase : Intorsi in bucatarie, ea spala gi taie frunzele tru salata. Apoi pregati un sos din diverse mi- denii, care umplu camera de o aroma im- are. Peste o ora erau asezati confortabil la masa veche de stejar, savurind pestele fript in malai, soté de morcovi, boabe de fasole aurie si “pline crocantaé de casa. La desert, Jenny servi prajiturele cu cacao gi ceai de ierburi. © Oftind satisfacut, Jon isi intinse picioarele sub masa si se rezema de spatarul scaunului. — A fost 0 cind excelenta, Jenny. Multumesc. — Intotdeauna e placut sa iei cina cu un prie- ten. fi zimbi. —E un sentiment placut, nu- i aga? Stiind ca el se referea mai mult la sensul fi- gurativ al cuvintelor, ea aproba din cap. — Unde te-ai nascut, Jenny? intreba el leneg. — fntr-un hambar... in Missoula, Montana. ii vazu expresia mirata si anticipa urmatoarea in- trebare: Si trebuie s&-ti spun ca tata m-a adus pe lume. El se ridica in scaun. Edin ce ince mai interesant. Explica-mi. — Nu e 0 poveste chiar atit de neobignuita, spuse ea. Tatal meu e medic veterinar. Daca cu- nosti Montana, stii ca exist spatii deschise, , unde bate viscolul pe timp de iarna. Ei bine, mama a intrat in travaliu si cum noi locuiam... ei locuiau in afara oragului, la o ferma, tata a trebuit sa ma aduca pe lume. ~ Ce facea mama ta in hambar... in afara de a } naste pe tine? —E asistenta veterinara. Parintii mei tocnai ter- asera de ajutat o iapa sa nasca prematur. olul incepuse sa sufle cu putere si n-au mai sutut ajunge inapoi in casa. Tatalui.meu nu i-a Aai ramas altceva mai,bun de facut decit sa-i gateascd mamei un culcus confortabil gi sa o e sa nasca. = Deci micuta Jenny Larson s-a nascut in , mMurmura Jon. Am stiut din prima clipa, in eS ‘te: -am vazut ca esti o fina, deosebita. Cum i ajuns aici? __ ~Proprietatea asta a apartinut familiei mele de it timp. Cind bunicul a murit, in urma cu citiva i, mi-a lasat-o mie, pentru ca stia cit de mult o iubesc. Simtea ca Jon voia o explicatie mai clara ‘decit ji daduse. Voia sa stie ce o facuse sa vina ici, dupa moartea sotului ei, dar ea nu avea pu- rea sa inceapa sa povesteasca despre acest icru si el paru sa inteleaga. Ea incheie povestea cuvintele: E rindul tau, doctore. El rise depreciativ. — Nu voi reusi sa te epatez, Jenny. Nu sint nimic altceva decit un baiat nascut la oras, in Chicago. M-am nascut pe timp de canicula. Toata jumea era afara, iar eu eram la spital impreuna cu | mama, departe de multimea dezlantuita. Mama mea é artist plastic. A incercat din rasputeri sa-mi transmita ceva din inclinatiile ei artistice, dar se pare ca eu |-am urmat in cariera pe tatal meu. Tata e medic de familie. Inc& mai lucreaza la cli- nica pe care si-a deschis-o in urma cu treizeci de ani. Biata mama, a incercat intotdeauna sa-mi aminteasca sa ma si distrez in viata, sa fiu putin mai salbatic si mai lipsit de griji, dar eu am avut alte idei. Restul cred ca-| cunosti, Jenny. Practic, am ascultat de propriile mele insti cercat sa fac tot ce-am crezut ca-i mai bine. - Se pare ca instinctele tale au fost putin in contratimp, Jon. Sper cA acum te vor lasa sa te odihnesti o vreme, spuse ea. Ai fortat nota prea tare. ~ Vorbesti din nou ca mama, o avertiza el. Ea rise plina de sine. ~ Ai spus cumva ca mama ta e artista? Cind el aproba din cap, ea cazu pe ginduri. Rose Mc- Callem este cumva mama ta? Din nou, el aproba din cap. Vai, Jonny, ti admir munca de ani de zile. £ una dintre cele mai talentate pictorite in acua- rela a zilelor noastre, spuse ea entuziasmata. Tre- buie sa fii foarte mindru de ea. — Sint, spuse el. Necazul este ca am fost in- totdeauna unicul spin din coroana ei de glorie. Nu mi-a placut niciodata munca asta artistica, in care > urdaresti de vopsele gi stai in mirosul acela rit al diluantilor. De fiecare data cind a incercat Sa-mi trezeasca interesul, am simtit Mirosul de ebentina si am vomitat. ~ Ai vomitat din cauza mirosului de tereben- a? intreba ea uimita, indbusindu-si hohotul de _ Elise alaturd, rizind triumfator. — Era modul cel mai usgor de a scapa de oo... Ma} faceam ca-mi vine sa vars si fugeam! poate sii i exemplifice. | -S€nu tndraznesti! tipa ea. Oh, mama ta ar fi | ‘trebuit sa te pedepseasca. Ai fost un rasfatat. Y — M-a pedepsit. M-a pus s@ curat murdaria. | Se strimba. Urasc sa fac acest lucru. Pune-ma intr-un laborator de cercetare curat, ordonat, or- | ganizat si stau acolo cit e ziua de lunga, spuse el, cu ironie in voce. Jenny se ridica si incepu sa spele vasele. — Ma mir ca n-ai vomitat cind a trebuit sa | arunci intestinele pestilor. ~- De unde stii ca n-am facut-o? spuse el. Privi | “spre cutitul din mina ei si spre maldarul de farfurii gi pahare din mina cealalta. De ce oare de fiecare | data cind vreau s& te cuceresc, ai o arma in | mina? Cc Ea ridica din umeri. ~ Cauta-ma! — Oh, Jenny, chiar crezi ca.:. am voie? o im- plora el, alergind dupa ea in bucatarie, ca un adolescent plin de speranta. ee : Capitolul patru - Dupa o indelungata discutie in legatura cu | cine va spala gi cine va sterge vasele, Jon iegi | cistigator. | -Ur&sc sa sterg vasele, Jenny. Mai tirziu, hotarira sd mearga la Weston’s int pentru a privi asfintitul. Alunecara unul linga itul pe suprafata unduita a lacului, aducindu-si barcile la tarm. Apoi, mina in mina, urcara dealul, | la timp pentru a prinde splendoarea soarelui, are apunea la linia orizontului. ; — Spectaculos! spuse Jon, oftind incintat. — Cind a fost ultima oara cind ai privit un apus le soare... sau un rasarit? il intreba Jenny cu o voce foarte serioasa. Se intoarse spre el si il privi cu ochii stralucindu-i de lacrimi. Daca am invatat ceva de cind ma aflu aici, Jonny, continua ea, este sa ma bucur de viata. Viata e atit de scurta. El fi cuprinse miinile intr-ale lui si o trase in jos pe covorul gros de iarba. — Vrei sa-mi povestesti despre moartea sotului tau? Simtindu-se dintr-o data vulnerabila, ea dadu inapoi. eee — incerci s&-i faci meseria cu mine, doctore McCallem? Fara sa-gi ia ochii de la privirea ei suspicioasa, el scutura din cap. — Vreau cu adevarat sa stiu, Jenny. Linistita, ea incepu sa-i povesteasca: — Richard a murit din cauza unui atac de cord. A tras de el foarte mult de-a lungul anilor. in cele din urma, inima s-a oprit pur si simplu, incapabila sa {tina pasul cu cerintele lui mult prea mari. Dupa moartea lui, m-am concentrat asupra muncii mele de la spital, dar am constatat ca imi pierdusem increderea in mine, in capacitatea mea profe- sionala. Zidul meu profesional a inceput si el sa se prabuseasoa, dar in timpul noptii imi auzeam propriile mele strigate de spaima. Privi spre apa purpurie din. cauza luminii as- oy) tului, adunindu- si parca amintirile. " — Asa c& am venit aici, continua ea. Acum, asta e casa mea. Aici am reusit in cele din. urma ma regasesc. Ofta si se cutremura la amintirile ei triste. Ar fi mult mai multe de pavestit, dar nu in seara . Nu era inca pregatita sa le imparta cu alt- eva. _. Fara sa scoata un cuvint, Jon ii ridic& mina la ‘buze si ji saruta palma. | ~ Iti respect foarte mult curajul, Jenny. 4 _Ea ji simtea respiratia calda pe piele. ll batu | prieteneste pe brat cu cealalta mina. _— N-ai fi gindit asa in urma cu doi ani, spuse ea. _ ~ Dar asta cere timp, Jenny. $tii doar. Uite ce | am invatat eu astazi. M-am distrat cu adevarat pentru prima data in ultimii ani si trebuie sa-ti mul- tumesc tie pentru asta. | Fara s-o avertizeze in vreun fel, se apleca si o saruta. Buzele lui erau calde si nu cereau nimic. Ea simtea cum bratele lui o protejeaza si incet, el '| 0 trase si 0 lipi de corpul lui suplu. li cercet& cu F blindete gura, controlindu-si cu grija pasiunea gi dorinta de ao stringe cu putere in brate. In timp ; ce ea simtea ca se topeste la caldura corpului lui, | el isi lipi buzele cu putere de locul, care pulsa, de G a la baza gitului ei subtire si sopti: - iti multumesc, draga mea Jenny. iti multu- mesc pentru aceasta zi minunata. Cuvintele lui o adusera la realitate. Ce se in- timplase? Pentru o clipa, ea fi raspunse la sarut. Dorise s& fie cuprinsa de bratele |ui intr-o imbra- tisare protectoare. Nul! igi spuse ea. Nu! Jon ii simti tensiunea din corp gi-i d&du dru- mul. -M-am distrat de minune, Jenny, accentua 5 el, dorind sa readuca conversatia lor la un ton obis- nuit si platonic. Ea se ridica in picioare repede si isi indeparta cu mina firele de iarba inexistente de pe haine. — Pentru asta sint prietenii, Jonny. Dar e timpul ca acesti prieteni sa mearga acasa. Luminaricile asteapta. — Luminaricile? — Azi-dimineata prietena mea Sarah mi-a adus vreo treizeci de fire, cu flori cu tot. Daca vreau sa fac miine hirtie din ele, va trebui sa le fierb din seara asta, fi explica ea. — Pot sa asist si eu miine? intreba el nerab- | dator. — Poti sa ajuti, daca vrei. Dar te avertizez, e o munca in care te murdaresti, desi e foarte tera- -peutica. Voi incepe in jurul orei opt. Cind el gemu cauza orei prea matinale, ea fi spuse ca tre- ie Sa se apuce de lucru de dimineata, pentru a timp sa se usuce foile la caldura‘soarelui de zi - Voi fi acolo, promise el, ajutind-o sa se urce A canoe si impingindu-i apoi barca de linga tarm. Multumesc inca o data, Jenny. Somn usor. — $i tie la fel, Jonny. Noapte buna. Mai trecura multe ore pina ce ea cazu epui- ‘a in pat, dar nu reusi totusi sa doarmaé linistit cauza luminilor care inca mai ardeau la Jon in & Dimineata prevestea o zi frumoasa. Jon sosi exact la ora opt si amindoi se apucara de com- | ‘Plicatul proces al fabricarii hirtiei. El inghiti in sec | cind Jenny fasturna plantele fierte intr-o strecu- ') ratoare gi le clati indelung. Apoi se strimba dez- gustat cind o vazu amestecind fiertura cu apa | pind cind obtinu un piuré foarte fin. Jenny il privi | Intrebator si zimbi. | — E aceeasi strecuratoare si lingura cu cele folosite asear&? intreba el, schimbindu-se la fata. Ea chicoti. : : ~ Ti se va face rau de la stomac daca-ti spun GD J Dal ie . os | ca sint’aceleasi, rasounse ea. Cind el o privi alar- | mat, ea il batu pe bratul puternic, observind ca pielea incepuse deja sa i se bronzeze. Folosesc alte ustensile pentru gatit. Pe cuvint! Acelea din | dulap. Uita-te acolo, daca nu ma crezi. El zimbi prosteste. — Te cred. Dupa care se convinse pe el insusi de a parti- cipa la procedurile laborioase de realizare a hir- tiei, invatind sa se bucure de munca lui. Tocmai terminasera de curatat gi igi admirau roadele | muneii, cind afara se auzi trintindu-se portiera unei masini. ~lu-huu, Jenny! Esti acasa? ~ Vino inauntru, Sarah, striga Jenny. impreuna cu Jon o privi pe prietena ei traversind cu greu fisia ingusta de pamint care unea peninsula cu restul pamintului. in timp ce se catara, Saran bombani: = Daca nivelul lacului va continua sa creasca, peninsula ta se va transforma in insula si vei fi nevoita din nou sa folosesti vaporasul John pen- tru a putea traversa lacul, fi prezise Sarah. - Vaporasul Jon? sopti Jon catre Jenny. - Vaporasul John, raspunse ea. E acel vapo- ras care e acostat in apropiere. El rise. Nu mai spune! Au botezat un vapor cu nu- le meu. lenny nu se obosi sa sublinieze diferenta de onuntie dintre cele doua nume si striga catre etena ei: — Cum a fost aseara, Sarah? Ai reusit sa vezi ravurile profesorului Cluster? -Pufnind fericité, Sarah raspunse: ~ Trebuie sa-ti spun ca totul a decurs minunat, ‘draga mea. Foarte... curgator. De fapt, ne-am tn- “cheiat seara, inotind tn lac! Dintr-o singura privire bserva expresia socata a lui Jenny si realizé pre- | zenta frumosului necunoscut. Oh, inceteaza sa | ma -mai privesti atit de scandalizata, iepuras, si | prezinta-ma. Acesta e barbatul despre care mi-ai | povestit? | Dince in ce mai gocata, Jenny vazu expresia | de multumire de pe fata lui Jon. Era ingrozitor de || plin de sine. | — Jon, ag vrea sa fi-o prezint pe buna mea prietena... pina in clipa de fata... Saran Gabriel. | Sarah, el este Jon McCallem, noul nostru vecin | de la Weston’s Point. Jon facu un*pas inainte gi lua mina pe care | Sarah i-o intinse cu mai mult decit o politete for- mala. : — Sint incintat s& te cunosc, Sarah, sopti el. Fascinant! Nascuta in iesle si avind o prietena cu “numele de Gabriel. Poate ar trebui sa- mi schimb subiectul muncii mele de cercetare din vara asta. S-ar putea sa dau peste ceva deosebit de semni- ficativ! — Buna, son raspunse Sarah, zimbindu-i. Semnificativ sau nu, pe mine va trebui s& ma scoti din joc. Sint prea batrina pentru tine. — Asta e ceea ce crede si Jenny. ~ Prostii! — Foarte corect, doamna Gabriél. Jenny ramasese in picioare, ascultind toata aceasta discutie stinjenitoare. Apoi se grabi sd schimbe subiectul. — Hai s& vedem ce-ai facut cu hirtia de stin- jenel, spuse ea, intinzind mina spre acuarela din cealaltaé mina a lui Sarah. Dragut! o complimenta ea. s Jon lua pictura gi o examina cu atentie. — Uimitor! $i e semnata cu numele unui inger! E din ce in ce mai interesant, adauga el, facindu-i cu ochiul lui Jenny gi zimbind satisfacut cind aceasta rosii pina in virful urechilor. Sarah observa schimbul de ‘replici dintre cei doi si, ca de obicei, taie in carne vie. — De fapt, ce ai gind cu sere sa faci in vara asta, Jon? Acesta raspunse nevinovat: Jenny mi-a promis sa ma invete sa ma joc. poi, inlocui aerul nevinovat cu un zimbet viclean. Jenny incepu imediat sa-i povesteasca prie- inei ei despre munca lui de cercetare pe pe- da verii. - Jon face un studiu despre diverse aspecte vietii de familie. Rosii din nou cind el rise sa- acut, auzindu-i explicatia. — Nu poti face asta douazeci’si patru de ore zi, protesta Sarah, bucurindu-se in secret de are data cind Jenny rosea. — Si-gu-r! Cind vazu strimbatura lui Jenny, in H “asteptarea explicatiei finale, el o las mai moale gi ontinua: M-am gindit sa-mi incerc mina cu putina ictura. Mama mea a vrut sa ma invete ani de lle. Spune ca am talentul unui pictor primitiv. Asa | am invatat ca acesta era felul ei dragastos de mi spune ca sint lipsit de talent. — Mama lui e Rose McCallem, Sarah. -— E minunat, striga ea plina de entuziasm. Cu | ce preferi sa lucrezi, Jon? Elridica din umeri. | — N-am nici cea mai vaga idee. Dar imi place i $a fiu foarte curat... si detest mirosul de tere- bentina! | Sarah privi spre pantalonii lui scurti, de cu- oe loare verde, marca Nike gi clatina din cap. ~ Mi se pare ca ai fi un bun candidat pentru tempera. Am un set de vopsele in furgoneta. Mai am si citeva pensule gi cred ca voi gasi un sevalet vechi gi citeva pinze goale. Vino cu mine. Sa ve- dem ce putem gasi. in timp ce toti trei coborau dealul, Jenny ii sopti lui Jon: — Eu numesc furgoneta ei ,,Sacul fara fund al lui Gabriel. innebunesti pina reusesti sa gasesti ceva acolo. Cind Sarah deschise usa, dind la iveala un munte de materiale trintite unele peste altele, el fi facu cu ochiul. Gestul lui Jon facu ca o portita din interiorul lui Jenny sa se deschida, iesind de acolo un val de caldura. Fu surprinsaé de reactia ei in fata unui | gest atit de banal, dar inchise ochii si se [asa invaluita de senzatie, admitind in sinea ei ca era comparabila cu atingerea lui fizic&. Cind re- deschise ochii, privirea i se incruciga cu a lui, El o privise in tot acest timp, bucurindu-se de raspun- sul pe care ea, fara sa scoata un cuvint, i-| dadu. Ea tusi pentru a-si drege vocea gi se inrosi ime- diat. Era ridicol, se certa ea. Nici macar Richard nu-i produsese asemenea reactii. La urma urmei, nu-i facuse decit cu ochiul! - Aha, am gasit, striga Sarah, din interiorul irgonetei. Cu fata rosie si zimbind fericita, fi in- ‘tinse materialele lui Jon. Stiam ca trebuie sa fie pe eva, adauga ea. Arunca dezordinii dinauntru, acum si mai mare, 0 privire plina de dezgust. La iba! Va trebui sa fac curatenie aici intr-una‘din Jenny rise. _—Ah, da, Sarah? Spui asta de doi ani. — Am nevoie de cineva care sa ma ajute. 0 , ~ Sau un majordom? Sprincenele lui Jenny se arcuira, in timp ce amindoua schimbara priviri _complice. Visind la cele spuse de Jenny, Sarah se spri- jini de usa deschisa. _| =Mmmm|! Ai dreptate, Jen, fata mea! Un ma- | jordom priceput ar putea face totul. incepu din | nou sa Caute inauntru si scoase o pensula, pe "| care o baga sub nasul lui Jon. Poftim, Jon! spuse >) ea. Asta te va impiedica sa faci prostii un timp. | Privi spre Jenny, care se aseza jos, si incepu sa rida pina simti ca o doare burta. — Nici macar nu voi incerca sa descifrez toate aceste mesaje cifrate, promise Jon, fara sa in- | cerce sa-gi ascuinda bucuria in fata lui Jenny. Cred ca voi, fetelor, vorbiti prostii... si prefer sa nu aflu despre ce este vorba, mai spuse el, ceea ce CED le facu pe Sarah si Jenny sa izbucneasca intr-un alt hohot de ris. Cind in, cele din urma, incetara, adauga serios: Sarah, nu pot primi toate aceste materiale. Te rog, lasa-ma sa ti le platesc. Par ingrozitor de scumpe. — Prostii! exclama ea. E contributia mea la pro- gramul tau de joaca pe durata veri. El observa scinteile din ochii ei si dadu din cap, acceptind darul. Apoi o saruté zgomotos pe obrazul rozaliu. — Multumesc, scumpa doamna.’ Esti un ade- varat inger. Ea il batu matern pe umér si-i intoarse zim- betul. — Lasa timpul s& zboare, Jon. Nu te apuca de lUcru. Aminteste-ti, ai venit aici ca sa te simti bine. | — Da, doamna, raspunse el ca un baiat as- cultator. Dupa ce Sarah se urea in furgoneta si pleca, el ramase privind cu admiratie tn urma ei. E 0 adevarataé doamna. - Cu siguranta, fu de acord’ Jenny, incepind sa urce dealul. M-a readus la viata. Cind vazu expresia lui intrebatoare, incepu sa-i explice: Cu- | rind, dupa ce am venit aici, Sarah mi-a devenit prietena. M-a batut la cap s& m& apuc de ceva nou, ceva care sa ma scoata din starea in care ma aflam. Gi, iata! Am inceput sa fac hirtie si sa o $tantez cu diverse modele cu ajutorul matritelor ‘de lemn. Cu blindete, m-a readus la viata. M-a ajutat sa vad unde judecasem gresit, acuzin- “du-ma de greseli de care nu eram vinovata. Of- | tind emotionata, Jenny realiza ca spusese mai mult decit avusese de gind sa divulge. Pe scurt, m-a facut s& fiu ceea ce sint astazi... un artist Independent! Ochii ei voalati intilnira privirea lim- pede din ochii lui Jon, transmitindu-i c& acesta era, pentru moment, sfirsitul povestii. El nu o forta Sa-i destainuie mai mult. ! — Dupa cum am mai Spus, e 0 adevarata -doamna. Hei, crezi ca hirtia noastra e suficient de uscata pentru ao lua de la soare? intreba el. — Pai, va trebui sa vedem, raspunse ea, bucu- foasa ca el abandonase deocamdata subiectul legat de trecutul ei dureros. Examinara impreuna fiecare sit. Jenny fi ardta cum sa testeze si sa ‘ada daca colile sint perfect uscate. Soarele fu- ese deosebit de puternic, asa cd ea hotari cad majoritatea colilor erau uscate. Cu ajutorul unei | pile metalice, deosebit de fine, desprinse mar- | Qinile colii din fiecare sit si apoi o trase usor. _| Dupa care ji propuse lui Jon sa incerce acelasi _| lucru la colile acute de el. Plin de mindrie el privi | cele doua coli facute de mina lui. - Hei, e ceva nemaipomenit! exclama el entu- 80 | ziasmat. Dac& ma hotarase sa ramin aici, am pu- tea forma o echipa, am putea deveni asociati. Ce spui de asta, Jenny? Ignorindu-i ultimele cuvinte, ea fi intoarse zim- betul mindru. : : — Faci treaba buna, doctore. Lasind pila gi co- lile jos, il privi din nou. Acestea doua sint ale tale. Le poti pastra, Jon. Poate vei face o tempera pe ele, cind te vei simti in stare. — Reprezentind luminarici? : — Daca vrei. Asta-i urm&torul meu proiect. Vreau sa fac matrite, reprezentind un grup de luminarici, pe care sa le stantez apoi pe aceasta hirtie. — Te superi daca-ti imprumut ideea? — Esti invitatul meu, raspunse ea incet, sim- tindu-se dintr-o data abatuta. Jon fi percepu imediat schimbarea starii de spirit si o lua ca pe un semnal. Realiza ca ea are nevoie sa ramina singura pentru moment. isi aduna lucrurile daruite de Sarah, asezind cu grija cele doua coli de hirtie intre pinze. = Cred ca le voi duce acasa... in brate. Ca- noea mea e incerta, dupa egecul de ieri. Vin mai tirziu s-o iau. E bine? — Sigur, spuse ea cu Paes intretaiata. Ne vedem mai tirziu. El incepu sa coboare dealul re Weston’s Point, fluierind vesel. Mai tirziu, dupa ce facu un dus si minca, enny incerca s&-gi linigteasca sufletul rascolit. lu esti complet vindecata, fetito", se avertizd ea. lu te baga tn ceva caruia nu-i poti face fata. Va destul peste tn mare... atunci cind vei fi pregatita intru aga ceva,“ Dar toate aceste sfaturi nu avura ecou in inima Aparitia lui Jon in viata ei parea ceva pre- destinat. Parea ca il asteptase tot anul sa apara. Dar cum va reusi pind la urma s& se descurce cu | aceasta situatie? Pentru prima data, de luni de Zile, se simtea ingrozitor de singura. Gapitolul cinci Desi amurg, Jon inca nu se intoarse. Simtin- du-se singura in mica ei locuinta, Jenny tsi lua chitara dintr-un colt al dormitorului si cobort trep- tele in spirala, care duceau la usa. lesi din casa gi porni spre coltul cel mai indepartat al insulei. Se opri si privi lacul, simtindu-si sufletul cum se li- nigtea in fata intinderii de apa. Apoi se urca pe unul dintre bolovanii uriasi din granit, care se in- sirau de-a lungul tarmului. De cite ori statuse oare acolo, imaginindu-se a fi capitanul propriului vas, indreptindu-se spre viitor cu pricepere si incre- dere? De cé, se intreba ea, incepuse din nou sa se simta ca un vas fara cirma, plutind pe o mare eae ca se simtea asa din cauza ca Jon lip- a de linga ea, de la cirma vasului. Abatuta, isi orda instrumentul si incepu sa intoneze citeva note care ji reflectau zbuciumul interior. In timp ce se lasa cuprinsa din ce in ce mai ‘mult de melancolie, Jenny incepu sa fredoneze | toate cintecele triste pe care gi le amintea, in- |. “cheind cu o melodie pe Care 0 compusese cu un an in urma. »Cind ai sarutat-o, dragostea noastra a de- _venit o minciuna, Mi-ai zdrobit inima inainte de a-ti lua la ‘re- vedere.“ -Genele ei lungi se umezira de lacrimi, care | apoi incepura' sa curga pe obrajii ei Catifelati, in timp ce continua sa cinte: »Aventura ta a ucis dragostea noasira, $i m-a lsat aici singura, plingind... — N-am auzit niciodata cintecul asta, se auzi _vocea soptita a lui Jon, aducind-o, brusc, la rea- itate. isi ridica surprinsa capul. __Un zimbet amar ti apru pe buze. ~ Poate pentru ca n-a fost publicat niciodata. ~ Tu ai scris yersurile? Ea aproba din cap. - $i ai si trait ceea ce ai scris? il privi, iar el descoperi raspunsul afirmativ. — Vrei s&-mi povestesti despre asta, Jenny? o incuraja el cu vocea cea mai blinda de care era in stare. . Ea ridica trista din umeri. — Nu-i mare lucru de povestit. E aceeagi po- veste veche pe care ai auzit-o probabil de un milion de ori. Cu o saptamina inainte de a muri sotul meu, am aflat ca avea o legatura. Citeva eleve-asistente birfeau despre asta in hol, cind eu am aparut. Nu m-au recunoscut gsi ali continuat s& vorbeasca. Eu stateam acolo, inlemnita, as- cultind, refuzind sa cred. Dupa ce am aflat toate detaliile, a aparut asistenta de la acel etaj. A rea- lizat ce se intimplase si m-a luat de acolo. Jon ramase tcut ling ea pe bolovanul neted. Acum ii intelegea teribila tristete, cind fusese vor- ba de faptul ca nu avea copii. Se confruntase cu sentimente contradictorii.. Tinjise dupa un copil, dar fusese usurata, in cele din urma, ca nu avu- sese unul. ~ lar sotia e ultima care afla, sopti el. Ea aproba din cap. ~ Ce-a facut cind i-ai spus ca ai aflat? : - Nui-am spus. N-am mai avut cind. Aveam de gind sA stau de vorba cu el in noaptea in care a murit, dar am fost chemati pentru o urgenta. “CBD Secretul lui e bine pastrat. Dar secretul lui ucisese | deja adevarul pe care-| impartisem atitia ani im- Preuna. Mi-era teama sa nu fac vreo greseala. Nu || Mai aveam pic de incredere in mine. Cind am Plecat, nu stiu cine a rasuflat mai usurat... eu, sau } elevele-asistente cdrora prezenta mea le amintea permanent de gafa facuta. } — Ai fost la vreun sfatuitor atunci? a Nu. Mi-e rugine s-o spun, dar am alergat... | aici, pe insula mea. Era primavara si am locuit i intr-un cort pina ce s-a terminat constructia casei. Asta mi-a luat gindul de la durerea mea si m-a facut sA am cu ce-mi ocupa timpul. » Ramase tacuta. ~ Mai e mult de adaugat la poveste, nu-i asa, Jenny? : Rizind, mai mult dureros, ea spuse: os ~ Vai, doctore, cit esti de perspicace! Ti-ai gre- 4 sit vocatia. Trebuia sa te adincesti in psiholgie. El ignora sarcasmul din vocea ei, stiind ca in- Cearca sa-si mascheze astfel vechile rani, ‘care incepusera din nou sa singereze. . Mai mult decit orice altceva, sint prietenul | tau, Jenny. Spune-mi restul... te rog. : Ea ofta din nou gi incepu sa vorbeasca cu | voce scazuta, plina de durere: — Mult timp am tinut frica ascunsa adinc, in” interiorul meu. Sarah imi era deja prietend si ea m<-a ajutat s& vad cit de gregit am judecat. Se opri din vorbit, cdutindu-si parca cuvintele. Jon astep- ta rabdator, hotarit s-o facé sa se simta in sigu- ranta impartasindu-i secretele. Adevarul este ca mi-era teama. Teama de ceea ce stiam, de ceea ce simteam in momentul cind Richard a murit. Eram aproape convinsa ca nu facusem tot ce era cu putinta ca sa-| salvez. Poate ca |-am lasat sa moara pe drumul acela parasit. in subconétient, credeam ca am razbunat dragostea noastra, care murise, ldsindu-l pe el sa moara. Acest lucru aproape ca m-a innebunit. ~ Acum mai ai indoieli in legatura cu ce s-a intimplat in noaptea aceea? Se intoarse spre el si zimbi, de data aceasta cu mult mai multa incredere. — Nu. Cu ajutorul lui Sarah am reusit sa fac ordine in gindurile mele. Am analizat acea sap- t€mina minut cu minut... Ce am facut, ce am sim- tit, cum am reactionat. Acel tung! al timpului ma paralizase aproape un an. Cind am avut curajul sa privesc tnapoi, am realizat, fara dubii, ca am facut tot ce mi-a stat in putinta sa-mi salvez bar- batul. Nici un doctor nu |-ar mai fi putut salva. Murise chiar inainte ca eu sa opresc masina. Jon ramase tacut. Linigtea se prelungi minute | = E i, in timp ce el ramase cu capul in miini. - Jon, striga ea, te-am tulburat. Imi pare rau. ly se blestema in sinea ei pentru ca jl plic- cu aceasta poveste, cind stia ca el de- abia ea face fata propriei lui vieti. El ridica capul gi zimbi trist. - Cred ca tu ti-ai gresit vocatia. Poate ca tu ar ebuit sa fii psihologul si eu s& renunt. Sint gulit c& ai avut incredere sa- mi spui povestea promit ca nu te voi intreba mai mult. Stiu asta, spuse ea. Dar s-a terminat, Jon. reusit sa-mi refac viata. in timp ce a mea e pe cale sa se rupa in mii bucati, bombani el. Am adormit dupa-amiaza $i am avut din nou acel cogmar. Am crezut c& o Schimbare de decor gi o pauza in cercetarea mea Va alunga acest cogmar. Dar tipetele continua sa iste. Rise amar. A trebuit sa trec printr-un ade- ‘at Cogmar ca sa ajung la o concluzie: Doctorul a nu e in stare sa se vindece pe el insusi. Se fiora, frecindu-si absent fruntea si ceafa. Dum- eule, n-am mai dormit o noapte intreagé de mai stiu cind. Sint total epuizat. Cu blindete, Jenny isi puse mina pe bratul lui, facindu-| s& nu se mai simta atit de singur. ~ S-ar putea sa te ajute, daca vorbesti despre ta. Sint un bun ascultator. Ce - Eo poveste plina de amaraciune, Jenny. ~— Daca o imparti cu un prieten, s-ar putea sa nu mai para atit de apasatoare. Spune-mi. — Ai toata noaptea la dispozitie? tntreba el trist. — Bineinteles, daca asta te va ajuta, raspunse ea prompt. El privi peste apa intunecata, urmarind luna care se ridica usor. Apoi incepu sa vorbeasca cu 0 voce lipsita de orice intonatie, aruncind parca cuvintele in aerul noptii. — Ti-am povestit despre abuzurile asupra ace- lui copil. Alta crima care se desfasoara in tacere este aceea a sotiilor care sint omorite in bataie. Aproape patru mii de femei au fost omorite in | bataie in ultimul an... patru mii, pentru numele lui Dumnezeu! isi inclesta furios pumnii. Majoritatea oamenilor cred ca de vina sint muncitorii, ca ei isi bat cel mai des sotiile, dar nu-i chiar asa. Luna trecuta am avut 0 pacienta care era sofia unui demnitar. Era nevoita sa se incuie in limuzina lor, Lincoin Continental, in fiecare simbata seara ca sa scape de pumnii si de picioarele barbatului ei. li poti imagina asa ceva? L-a parasit cind i-am spus ca il poate da in judecata pentru un astfel de comportament. - imi pare bine ca ai putut s-o ajuti, sopti Jenny, incercind sa umple un lung moment de _ Nervos, el se ridica in picioare si lovi intr-un unchi de copac. : ~ Partial, acest lucru se datoreaza vechii con- tii ca femeia este proprietatea barbatului. Stiai expresia ,,regula degetului mare“ deriva dintr-o igula straveche care spune ca barbatul are ptul s@-si supuna sofia cu un bat nu mai gros degetul mare? Continua inainte ca ea sA poata punde: $i majoritatea idiotilor cred ca femeile re stau cu acesti bataugi o fac dintr-o placere isochista, cind, de fapt, o fac numai de frica! E mplit de trist cind te gindesti c& bietele femei icearca sa aiba o casnicie buna... si asta le face cada in capcana. Gemu din cauza frustrarii. Jenny astepta in tacere sa-si continue po- stea. Poe ~ Profesiunea medicala intretine un astfel de od de gindire. Medicii se asteapta sA vada o eie psihotica, mai rau, o hipohondrica. fi pre- riu tranchilizante si-i spun sa se intoarca acasa. - Cercetarea ta a reusit s& arate care e, de pt, miezul problemei? intreba Jenny. E atit de al naibii de greu s& arati care e miezul problemei, spuse el pe un ton de lamen- re. Exista reprezentanti din toate categoriile isi bat sotiile. Un barbat care igi bate sotia e, dar nu o de obicei, bate din cauz& ca e beat. Unii barbati, dintre ca- zurile studiate de noi, si-au pierdut serviciul si asta le accentueaza sentimentul de nesiguranta. ‘Le este teama ca sofia i-ar putea parasi. incep sa tina cu dintii de prezenta ei, nerealizind ca ei sint, de fapt, cei care o gonesc. Vor sa detina control un consumator de alcool, absolut asupra tuturor actiunilor sotiei... astfel orice urma de dragoste. Se opri pentru a-gi cauta cuvintele. - Este o spiralé a nenorocirii si a mizeriel, in- cepu el din nou. Am descoperit ca multi dintre cei care igi bat sotiile au fost, la rindul lor, batuti in copilarie. Cumva, au fost frustrati emotional in tinerete si aceasta a lasat amprente. Practic, acum tsi bat sotia pentru ca pot sa 0 faca. Nimic din cele spuse de el nu era nou pentru Jenny. Cit timp lucrase la spital, vazuse ce putea face o cearta dintr-o casnicie. — Am lasat ca durerea pacientilor mei sa-mi afecteze propriile resurse sufletesti, spuse el, of- tind. E o problema cumplita. Acestor femei le este rugine de situatia in care se aflé. Ceea ce-i mai rau este ca se cred singure. De aceea am lucrat din greu s& avem in toate cartile de telefon, din tara, numere de urgenta ale serviciilor de abuzuri gi de aceea atit de multe orage au acum centre de adapost pentru sotiile si copiii batuti. Cineva si ucid ebuie sa-i ajute. Jon se aseza alaturi de ea. — Ah, Jenny, sufletul meu e amortit. Ma simt de batrin. De aceea am stiut ca trebuie sa pentru o vreme. Nu stiu insa daca asta ma fa ajuta la ceva, ' Ea ii cuprinse tandru capul intre miini, dindu-i © parte gsuvitele de par din ochii marcati de ere. li sterse cutele de pe frunte, apoi isi trecu jetele reci de-a lungul obrajilor, coborind pe Ochii ji erau plini de compasiune. Ai lui erau tosati si tulburi. Zimbindu-i incurajator, ea = Totul va fi bine, Jonny. Ai incredere in mine. doar nevoie de timp. El dadu din cap si inchise ochii, cuprins de rere. ~ Esti un prieten adevarat, Jenny Larson, mur- ura el, cu vocea plind de emotie. — Situ la fel, raspunse ea incet. Fetele lor erau rte aproape in intuneric. Cind el deschise @a vazu ca durerea disparuse. Ochii lui ar- acum din cauza altei emoftii. Ar fi vrut s-o rute si ar fi facut-o, daca ea raminea acolo ide era. Cu o privire dulce-amara, ea clatina din pin semn de negare gi se ridica in picioare. - Ei bine, dupa cum ar spune Sarah, sintem | amindoi intr-o situatie dificila. Ce ne face acum, amice? El o apuca de mina si se ridica linga ea. Privi inti in ochii ei albastrii, si clari, apoi la apa, pentru ca in cele din urma sa-si ridice privirea spre cerul instelat. - Ai dreptate, prietene. E timpul sa alungam tristetea. E luna plina, cerul e plin de stele... Hai sa mergem sa inotam! — Bine! fu ea de acord, luindu-si chitara si apoi pregatindu-se s-o ia la goana pe deal. Numai sA-mi pun costumul. Dar Jon o prinse in brate. ~ U-huu! Hai sa inotam dezbracati! Trasaturile fetei lui luara expresia celor ale unui baietel cu- minte. Copiii o fac deseori, argumenta el. Jenny isi inclina capul intr-o parte. ~ Inotatul in pielea goalé nu e permis sexelor diferite, raspunse ea, amabil dar ferm. — Nu sintem de sexe diferite, protesta el. Sin- tem amindoi... prieteni, unul cu altul. Oh, haide, nu poti uita de regula si sa vii sa ne jucam? — De asta ma tem! Ea simti un fior rece stra- batindu-i corpul, care incepea sa arda de dorinta. El igi puse miinile pe umeri ei si o departa de el, privind-o adinc tn ochii plini de indoiala, in- cercind s-o faca sa se simta in largul ei. Promit sa nu te ating, Jenny. Vreau doar s& tine. Cu prietenul meu. labusindu-si frica si potolindu-si caldura din jor, ea il lua de mina gi Il duse la barca lui, idu-se doar pentru a-si lasa chitara a a lua la prosoape. Va fi absolut nemaipomenit, spouse Jon en- ismat, in timp ce vislea spre plaja cu nisip. Ma nt fericit numai cind ma gindesc ca voi inota in a goala. Ea ii aruncad o privire severa. ~ Nu pot crede ca in toti anii Astia nu ai avut easta placere. El zimbi fericit. _ -—Am dus 0 existenta searbada. _ Ea pufni pe nas, intr-un mod foarte neelegant. ~ Mda, dar ai avut 0 copilarie absolut depra- fa, McCallem. Ai grija, Larson. Daca-mi strici cheful, s-ar tea Sa vars si sa fug. ~ $i sa Cureti murdaria din urma ta, ii striga ea. Amindoi izbucnira in ris. Apoi, ca doi copii iosi, alergara in tufiguri si-si dezbracara hainele. Dupa care strigara intr-un glas: — Pe locuri! Fiti gata! Start! si o luara la goana re apa rece si intunecata. Jon se tinu de cuvint, ica n-o atinse, cu exceptia unei singure dati cind o apuca de picior si o trase la fund. Tipind, ea scapa din strinsoarea lui gi se intoarse, atacin- du-|. El o ameninta pe un ton plin de veselie ca ii va plati pentru asta. Dar ea se scufunda gi apoi jnota la mare distant de tarm, cit mai departe de intentiile lui razbunatoare. Cind nu mai putu respira, se ridica la supra- fata gi trase adinc aerul in plamini, in timp ce pe furig cuta in jurul ei silueta lui Jon. Trecu o clipa pina ce il vazu. La inceput, fu cuprinsa de frica crezind ca el a patit ceva, nefiind obignuit cu la- cul. Rasuflind usurata, il vazu stind linistit linga tarm. Avea genunchii tinuti strins sub barbie. Bra- tele fi tineau picioarele lipite de piept. jnota ime- diat spre el. Neluind in seama faptul ca era complet dezbracata, se ageza linga el gi-i atinse usor capul plecat. El tresari la atingerea ei. - N-are nici un rost, Jenny. Nu pot inceta $A nu-mi amintesc cosmarele acelea blestemate. Mi-e teama sa merg la culcare. Mi-e teama chiar sa incerc sa dorm. Cuvintele lui, pline de durere, trezira in Jenny instinctele profesionale. incepu, mai intii cu blin- dete, apoi din ce in ce mai ferm, sa-i maseze ceafa si umerii, inlaturind tensiunea din muschii incordati. Efortul ei fu rasplatit de un suspin de —Mmmm, e atit de bine, Jenny. _ ~— Relaxeaza-te. Lasa-ma sa te mai masez. - Ai miini binecuvintate, murmura el. E atit de bine! Isi ridicé capul si se intoarse spre ea, petre- cindu-i bratele in jurul gitului lui. Atit de dulce! ‘gemu el, sarutind-o ugor. __ Easimti ca inima i se rupe de dragoste pentru } él. Trebuia sa-l ajute cumva. ef — Vino cu mine, Jonny, il ruga ea. Hai sa mer- | gem la apa adinca, unde vei putea pluti. EI El se ridicd si o urma. Mergind catre apa, il | incuraja cu 0 voce blinda, tinindu-| in permanenta | de mina, in timp ce ochii fi erau atintiti in ochii lui a plini de durere. Stia cd.ea este singurul lui punct | de sprijin. — Culca-te in apa, Jonny. Vorbea cu voce blin- d&, dar profesionala. Incearca sa plutesti. {ti voi tine eu capul sus, ai incredere in mine. Docil, el facu ceea ce ea ji ceru. Deasupra lor, cerul era total intunecat. Luna disparuse in spatele pro- | motoriului, iar apa era netedd ca o pojghita de _ | gheata. Totul era linistit si intunecat, cu exceptia 2 respiratiei agitate a lui Jon si a corpurilor lor albe | in apa neagra. in departare, auzira strigatul sfisie- tor al pescarusului. Simtind ca Jon se tnfioara la tipatul pesca- rugului, Jenny incepu sa-i spuna o poveste. usurare din partea lui. Gay) Cor) — $tii, pescdrugul este o pasare frumoasa, cu penajul lui alb, stropit cu negru. Are un-inel de pene negre in jurul gitului lung si subtire. iti voi povesti cum a capatat acel inel. Continua sa po- vesteasca, atragindu-| in lumea misterioasa a le- gendelor. — Cu mult, mult timp in urma, fioroasa larna, o regina de temut, a hotarit sa domneasca intregul an. Indienii, care traiau aici, au inceput sa moara de foame, pentru ca nu aveau cum sa-si cultive pamintul. Au inceput s& se roage Dumnezeului lor, Glooskap, sa-i elibereze. Stiindu-si copiii pe moarte el a calatorit spre nord pentru a se lupta cu atotputernica larna. Dar sagetile lui n-au putut strapunge invelisul de gheata. Infrint si aproape mort, Glooskap s-a ascuns inti-o pestera de gheata pentru a scapa. insotitorul lui, pescarusul, a venit linga el si, cu ultimele puteri, Glooskap i-a petrecut in jurul gitului un sirag de margele negre, spunindu-i: ,,Du-te, prietenul meu. Gaseste-o pe Primavara si adu-o la mine“. Pesc&rusul a zburat spre sud. In zorii celei de-a treia zile a gasit Primavara. Cazindu-i la pi- cioare, a implorat-o sa vina cu el la Glooskap pentru a-l salva, pe el si pe poporul lui. Primavara a atins siragul de pietricele negre de la gitul pa- sarii gi a stiut cA aceasta spune adevarul. Ca prin minune, s-au intors inapoi intr-o sin- ra zi. Drumul le era presarat cu flori, iar jiviriele durii se jucau voioase, Cind Primavara a ajuns in faté cu larna, aceasta a suflat un aer in- efat peste corpul ei maiestuos. Ea a zimbit si uflul de gheata s-a transformat in stropi calzi. lar ind a inceput sa arunce cu sageti de gheata, icestea au cazut la picioarele Primaverii, trans- formindu-se in riuri repezi de munte. larna fusese | invinsa gi se pregatea sa plece pentru totdeauna, dar Primaverii i s-a facut mila: ,Poti veni spre sud, dar numai tre luni pe an“, aspus ea. - Apoi pescarusul a condus-o pe Primavara in pestera unde se ascunsese Glooskap, care dor- '| mea parca somnul morti. A suflat respiratia ei | calda peste trupul lui si el s-a trezit si ia vazut | surisul stralucitor ca al soarelui. Din acea zi, pes- carusul,. salvatorul lui Glooskap, poarta colierul negru pentru a duce legenda mai departe. Jenny ramase tacuta, observind, satisfacuta, ca respiratia lui Jon se linigtise si capatase un ritm regulat. Cind pescarusul tipa din nou in linistea noptii, Jon deschise ochii si privi cerul.plin de stele. ; — Plutesc printre stele, Jenny. Nu stiu unde mi se termina corpul si unde incepe apa. Ea cunostea aceasta senzatie. Linia orizontului faced ca apa intunecata gi cerul instelat.sa para unul gi acelagi lucru. Stelele se reflectau in supra- a : fata nemiscata a apei siti d&adeau impresia ca te-ai scufundat in Univers. ~ Pluteste prin Univers, Jonny, sopti ea cu voce melodioasa. Simte-te liber, Uita de orice alt- meste-te doar sa existi. Eu te voi tine, iti promit. Timp indelungat, el pluti in apa minglietoare, privind direct la stele, ldsind orice sentiment de frustrare si de oboseala sa-i paraseasca corpul. Tot timpul, Jenny continua sa-i vorbeasca cu o voce hipnotica, linistitoare. ‘ ~ Fiecare respiratie iti elibereaza tensiunea. Cu fiecare respiratie devii mai calm. Muschi ti se re- laxeaza. Mai adinc... tot mai adinc... Sint aici si-ti voi da putere. Odihneste-te acum... odihneste-te! Dupa un timp, el suspina adinc si se ridica. - Te simti mai bine? intrebd ea, mingiindu-i obrajii cu virfurile reci ale degetelor. El intoarse capul si-i saruta podul palmei. inca tinindu-i mina pe obraz, ea simti barba aspra, care-i crescuse peste noapte. — Tii minte ca ti-am spus, ca ma simt foarte batrin? o intreba el. Ea dadu din cap. toare m-au facut sa ma simt din nou copil. Prote- jat, iubit. Si, partea cea mai caraghioasa, ¢ ca-mi N00) ceva. Goneste toate gindurile din minte. Multu- | ~ Miinile tale miraculoase si cuvintele’ linisti- | | creada. Nu-mi mai amintesc de cind nu mai m-am simtit in felul acesta. ; . _ - De ce te simti asa? intreba ea blind. ~ Deoarece stiu ca exista milioane de copii care vor creste fara s& stie vreodata ce inseamna sa aiba cineva grijA de ei, sa se simta in sigu- ‘| ranta. Tine-ma, Jenny. A trecut atita timp de cind nu m-am mai simtit in siguranta. Instinctiv, ea il trase in bratele ei calde. | — Relaxeaza-te, sopti ea. Totul e bine acum. Sint aici. Inchise ochii, dar continua sa vada ste- lele si reflexia lor in apa ca intr-o oglinda. Fara sa realizeze faptul c& erau dezbracati, se tinura in : brate unul pe altul pind ce, pe nesimtite, pasiunea | incepu sa le pulseze in trupuri. Gradat, precum o caldura latenta, ea incepu sa devina constienta de excitarea lui Jon. Miinile lui se migcau peste pleoapele ei inchise, peste obraji, coborau apoi pe git, in zona unde pulsul se vedea batind puter- nic, pina ce o cuprinse in brate, de parca.n-ar mai fi vrut sa-i dea drumul vreodata. Prins& in viltoarea noilor emotii, Jenny ii ras- | punse la sarutari, in timp ce miinile ei fi explorau corpul, cdutind eliberarea in aceeasi masura ca gi el. Stia ce voia el, de ce avea nevoie. Cu toate acestea, o parte din ea era prudenta. Ce trebuie *s i, sa fac? isi intreba inima care ardea de dorinta. Jon era constient de tensiunea din corpul lui Jenny. Simtea lupta care se dadea in interior, dar nu putea face nimic pentru a o ajuta, nu acum. O saruta, atingindu-i usor buzele calde si pline. Sim- tind-o cum se topeste in bratele lui, sarutdrile ji devenira mai profunde, cautind caldura degajata de inima ei. Deodata, isi departa gura de a ei si o cuprinse intr-o imbratisare care fi opri respiratia. Ea simti aerul parasindu-i plaminil, dar se tinu strins de el, stiind ca era un moment important. - Oh, Jenny, striga el, n-am avut de gind sa las sa se intimple asa ceva. Dar, Dumnezeu mi-e martor cit te doresc! Am atita nevoie de tine, dra- ga mea. Oh, Jenny, lasa-ma sa-ti cunose dulcea- ta, dragostea. Te rog! spuse el ragusit, tinind-o | strins in brate. Rugamintea lui disperata deschise poarta ini- mii ei. Il lua de mina si-| scoase afara din apa. Lua prosoapele gi-si petrecu unul peste umeri, iar pe al doilea il infagura in jurul mijlocului lui Jon. — Mergem la tine acasa, sopti ea. Tinind-o de mina, de parca asta era legatura lui cu normalita- tea, Jon urca dealul alaturi de ea gi intrara impre- una in living-ul intunecat. Razele lunii patrundeau prin ferestrele situate spre nord-vest si le lumina drumul spre dormitor. Aproape reverentios, Jon o lua in brate si-i adu jos prosopul din jurul umerilor. Cind cor- ‘purile lor se atinsera, amindoi fura strabatuti de in curent electric. Amindoi isi tinura simultan res- iratia. Din nou Jenny prelua conducerea si-l luse spre pat, folosindu-si toata priceperea pen- ru a-i stapini angoasele si temerile. — Intinde-te, Jonny, sopti ea, dind la o parte cuvertura de pe pat. Intinde-te si eu te voi tine in "| brate. Statura amindoi intingi si se imbratisara pe patura groasa. Jon intinse mina gi scoase agrafa, | care-i tinea parul strins, privind fascinat cum bu- "| clele ude se rasuceau in jurul degetelor lui. isi _ | ingropa fata in pletele ei, absorbindu-i parfumul gi cuibarindu-se tot mai adinc. i ~ Vindeca-ma, Jenny; sopti el. Goneste teroa- | rea din sufletul meu gi fa-ma sa ma simt din nou Antreg. Cum ar fi putut o femeie sa respinga aceasta rugaminte disperata? Jenny nu era fn stare. Se intoarse intr-o parte, tinindu-| strins ling ea si-i gopti la ureche: — Linisteste-te, Jonny. Vei fi din nou puternic. Te voi ajuta. intinde-te pe spate si lasd-ma sa te iubesc. El se prabusi pe perna, respirind superficial. Ea incepu sa-i trateze corpul... si sufletul. Usor, incepu sa-i mingtie parul des gi cobori pina ce ajunse la picioare. Atingerea ei n-avea menirea sa-| excite sexual si, spre surprinderea ei, el ra- mase linistit sub atingerea miinilor ei fermecate. Ea il incuraja sa se intoarca pe burta si repeta tratamentul asupra spatelui lui. Respiratia lui de- veni mult mai relaxata, in timp ce Jenny observa ca a ei creste in intensitate. Degetele ei ardeau acolo unde mingfiau si ea isi simti sinii intarin- du-se si devenind grei, din cauza dorintei cres- cinde. pentru el. Incapabila sa se opreasca, se intinse peste el ca o mantie de matase. Trezit din reverie, Jon se cutremura si incepu sa-gi Onduleze soldurile si sa le frece de ale ai. Isi intinse bratele peste cap si sopti in perna: — Acum vreau sa ma intore, Jenny. Ea isi ridica corpul. - Da, Jonny, si eu vreau sa te intorci. Cuvintele ei fi produsera fiori de-a lungul cefei. Ca o pisica salbatica, el se rasuci si bratele lui puternice o trasera peste el. — Nu face nimic, Jonny, insisté ea rugatoare. Lasa-ma pe mine. Doresc acest lucru. Fara sa scoata un cuvint, Jon se preda si-si slabi strinsoarea. Cu 0 pricepere deosebita, Jenny il saruta pe uiasca cu buzele pina ce el fu cuprins de* excitare. Atunci, se ridica incet de pe pieptul lui i puse miinile pe pértile laterale ale corpului ei. epu sa se unduiasca usor, inti pe o parte, | apoi pe cealalta. Dupa care inceta gi fi cuprinse | erectia, care pulsa, mingjind-o intim. Geaméatul lui | de infinita placere ji spori dorinta. Desi niciodata a nu avusese conducerea in actul sexual cind | fusese cu sotul ei, el dorise intotdeauna sa fie ‘stapin pe reactiile lui, Jenny descoperi acum ca ia instinctiv ce trebuie sa faca. Jon aproape igi pierdu controlul cind ea alu- | Neca de-a lungul corpului lui si se lipi de el. Parul | aspru de pe pieptul lui ji infiora sfircurile si le intari | din nou. isi lipi -urechea. si ji auzi inima batind nebuneste, in acelasi ritm cu a ei. Miinile ei fi min- . giiara umerii si cobortré pe bratele lui pina la | pumnii inclestati. Ea ti deschise si tsi inlantui de- | getele: cu ale lui, in timp ce isi lipi puternic sol- durile de barbatia lui. Deodata, el se opri si se trase din imbratisarea ei. | - Asteapta! Jenny, asteapta. Esti protejata, | draga mea? intreba el. Inima lui Jenny se incalzi in fata neasteptatei } lui griji. fi zimbi, ametindu- i din nou toate simturile. e Z ~ Da. E-n ordine. Sint protejata. El rasufla usurat si pasiunea fi deveni puter- nica ca o furtuna dezlantuita. O trase spre el, din ce in ce mai aproape, simtindu-i dorinta crescind in intensitate. Agatindu-se de pieptul lui, incerca s& prelungeasca aceasta clipa, simtindu-si corpul arzind: pentru implinire. Deodata, totul incepu sa se invirteasca, cind | Jon 0 intoarse pe spate si se adinci cu putere in ea. li supse buzele gi 0 saruta, aga cum nu mai sarutase vreodata pe altcineva. * — Trebuie sa termin, Jenny. larta-ma, dar nu mai pot astepta. Ma faci sa-mi pierd mintile. El continua s& se adinceasca in ea, din ce in ce mai mult, iar Jenny isi petrecu picioarele peste soldurile lui, tragindu-l in ea pentru a-i satisface nevoia de pasiune. Apoi, dintr-o data, ceva exploda intre ei, ca un meteorit cazut din ceruri. Corpurile lor neobosite | igi gasir& in sfirgit eliberarea. Ramasera amindoi imbr&tisati, uimiti de aceasta minune. Jon o strin- se cu putere la piept, unde ea putu sa auda ba- taile regulate ale inimii lui. Satisfacut pe deplin, el fi indeparta suvitele de | par cazut pe fata. — Atit de dulce! Atit de neasteptat de dulce. Jenny a mea, gemu el. Dulcea mea Jenny. La- srimile incepura sa i se rostogoleasca pe obraji. recura citeva momente pina ce ea realiza ca acrimile lui de fericire si eliberare se amestecau ale ei. _ —\mi pare rau, sopti el. Ma simt ca un idiot. Ea ii saruta lacrimile, avind grijé ca el sa nu imta obrajii ei uzi. — Nu trebuie niciodata sa-ti para rau pentru ‘otiile adevarate, Jonny. E felul in care natura departeaza suferinta. ~ Ma simt curatat de demonii care ma po- edau. Esti atit de buna pentru mine, Jenny... ‘dulce Jenny... Jenny a mea.. | _ Cind el adormi, ea trase usor cuvertura si-l | acoperi, apoi incerca s& se desprinda din bratele i. - Nu pleca, Jenny. Ramii, o ruga el adormit. Lasa-ma sa te tin in brate toata noaptea... El n-ar fi fost in stare sé doarma daca ea pleca, igi spouse Jenny. Ascultindu-i respiratia re- | gulata, ea ceda gi in cele din urma adormi, desi Se trezi de mai multe ori, in timpul noptii, tulburata | de gindurile ei. wad » € 106 ») Gapitolul sase in zori, Jenny se desprinse din strinsoarea bratelor lui. Pentru o clipa, ramase linga marginea patului, privind trasaturile linistite ale lui Jan. Pa- | rea atit de tinar! Incd se mai zareau citeva cearcane intunecate sub ochi, dar ea stia ca du- pa niste ore bune de somn, acestea vor disparea | definitiv. Cind se va scula, se va simti altfel. Dar cum se simtea ea dupa Aoaptea lor plina de pa- siune? Nu prea bine, trebuia sa recunoasca. Sen- | timentele ei erau din nou total rascolite. imbraca 0 c&masa a lui Jon, pe care o gasi trintitaé pe spatarul unui scaun, si ji incheie repede | nasturii din fata, dupa care ii rasuci minecile lungi. iu spre Jon. li urmari respiratia regulata si pro- da, apoi zimbi cind el se intoarse pe o parte si in brate perna ei. O strinse cu putere la piep- gol si zimbi, iar Jenny spera ca pentru prima lata, dupa atita timp, visa din nou un vis frumos. ‘ara sa faca zgomot, iesi din camera si trase usa upa ea, : Ramase in mijlocul living-ului. Fusese de | multe ori in interiorul acestei cabane si stia ca | mMajoritatea mobilei era primita de la rude si prie- } teni. intre peretii vechii cabane, doamna Weston | reusise sd creeze o atmosfera relaxanta pentru in loc de refugiu pe perioada verii, combinind canapelele comode si fotoliile cu masute din ste- _jar gi l€mpi pentru citit. La tot acest amestec de _mobilier diferit adaugase draperii viu colorate, arpete si pernite decorative. Lui Jenny ji facuse intotdeauna placere s& vina aici, dar.in aceasta | dimineata sentimentul de confuzie fi diminua pla- cerea. Facuse oare ceea ce trebuia? Da, raspundea inima ei. Sosise momentul. Dar pentru Jon? in- ‘treba constiinta el. Facuse dragoste cu el pentru adevaratele motive pentru care se facea acest lucru? Qare il ajutase sau il ranise si mai mult? In momentu! de fata nu putea spune. Avea nevoie 2 ee de timp pentru a se gindi. Scotocind intr-un sertar din bucatarie gasi o hirtie si un stilou si incepu sa-i scrie un bilet. Statu multa vreme si-si cintari cuvintele. Trebuia sa aiba grija ce spunea si cum spunea. Buna dimineata, Jonny, scrise ea. Pentru ca dormeai cind eu am plecat, s-ar putea sa nu ci- testi acest bilet pina diseara! Sper ca ai dormit bine. Erai epuizat. Se opri din nou, muscind capatul stiloului si meditind. Cum avea sa-i spuna ceea ce avea de gind, fara sa-l faca sa creada ca se indragostise de el, sau, mai rau, daca va interpreta el gresit dragostea pe care ea i-o aratase? Ceea ce am impartit noaptea trecuta a fost frumos, dar nu a fost real, Jon, continud ea sa scrie. Aj trait prea mult timp pe muchie de cutit $i era normal sa-ti pierzi o data controlul. $i eu am vrut sa raspund nevoilor tale. A fost un tratament medical... pentru amindoi. Nu regret nimic. Dar nici nu vreau sa-I repet. Ai nevoie de o relatie amicala in aceasta vara, nu de o aventura oare- care. In afara de asta, eu nu i-ag putea face fata. Nu acum. Nici alta data. Plec pentru trei zile. Ezita o clipa. Daca el in- terpreta asta gresit? Trebuia sa-| faca sa inteleaga ca, de fapt, nu fugea. Voi participa la o expozitie. ih ma va insoti. Ma intore luni dupa-amiaza. cum trebuia sa-i dea de inteles ca nu existau- entimente. Sper sa ne vedem atunci. Succes i ‘cercetarea pe care-o faci, dar nu uita sa te ci. Jenny. Nu-i spuse unde va sta, cit timp va fi plecata. lu voia sa-| vada pina ce nu-si va analiza sen- ‘timentele. Si el avea nevoie de timp. Ea gtia acest cru, chiar daca el nu-| realiza. Puse stiloul si stul de hirtie inapoi in sertar si merse pina la frigider, unde fixa biletul pe usa cu un magnet in forma de nufar, pe care i-| daruise doamnei Wes- In, vara trecuta. Era una dintre creatiile ei fa- "| vorite si un desen identic, in marime naturala, q “$tantat pe hirtie de nuferi culesi din Lacul Stuart si "| inramat intr-o rama din stejar, atirna la loc de cin- ste deasupra caminului. Se mai uita inca o data la Jon, apoi parasi | cabana, pasind peste birnele de lemn care tros- ‘neau ingrozitor. Cind ajunse afara respira ugu- rata, apoi se indrepta spre fisia ingusta de plaja. : Oprindu-se numai cit s&-si adune hainele, o lua la "| goana ca un hot pe cale sa fie descoperit. Aproa- pe fara suflu navali in casa ei, arunca hainele si | prosoapele si incepu sa pregateasca bagajele ‘}epentru calatorie, nepermitindu-si o singura clipa de meditatie. Nuera timp acum pentru asa ceva. Intr-o of facuse deja dus; se imbr&ca in blugii de un albastru-deschis si 0 cémasa albastra-in- florata. Se incdlté cu o pereche de mocasini maro, impacheta trei rinduri de schimburi si le puse in geanta ei de calatorie gi incepu sa care bagajele spre virful dealului, unde, sub un stejar, se afla bicicleta ei cu remorcd. Dupa ce toate bagajele fura incarcate in remorca, mai arunca o ‘privire prin casa, sperind ca n-a uitat nimic, apoi isi lua vechea geanta de umar gi incuie uga in urma ei. Avind experienta numeroaselor sale calatorii, Jenny porni in josul dealului, spre locul unde avea masina decapotabila, veche. ingramadi la repe- zeala toate bagajele in spatele masinii, lasind loc suficient pentru bagajele lui Sarah. Apoi se urca gi masginuta porni imediat, la prima cheie. Jenny depuse un sarut de multumire pe virful degetelor, pe care apoi il planta pe bordul ma- sinii. — Asta-i fetita mea! in timp ce se indeparta de parcare gi se apro- pia de marginea padurii, privi ingrijorata in urma ei, sperind ca Jon sa nu faca jogging pe acolo. | RasuflA ugurata cind vazu ca in zare nu se ve- deau decit citeva pasari si fluturii multicolori. Dupa un scurt drum ajunse la casuta alba a lui Sarah.« Ascunzindu-si sentimentele ravasite, Jenny sari din masina pentru a-si ajuta prietena la caratul agajelor. = Ce zi frumoasa, Jenny, spuse Sarah vesela. Per Ca vom avea succes la expozitie. . a Probabil cé vom avea, raspunse Jenny, luind “bagajele de pe veranda. Dar va fi bine c& ne vom ‘ntilni cu ceilalti artisti si artizani. Intotdeauna ga- Sesti ceva nou de invatat! ~ Aga-i! Dar nu mi-ar strica sa pice si niste ! ani. Va fi grozav daca imi voi putea vinde mo- | Strele... iar daca voi obtine si citeva mii de co- _menzi nu ma voi supara! sg Visezi! © certa Jenny. Citeva zeci, poate. Dar il ai pe incomparabilul profesor Custer, al Ill-lea, adauga ea. Sarah pufni pe nas. Hai, femeie, o triga Jenny. E timpul sA pornim deja spre Paul _| Bunyan. ~= E numai la o suta de mile distanta, Jen, ti puse Sarah. Am informatii foarte exacte ca in a emidji nu se ridica trotuarele, pina la cadderea } intunericului, iar acum e de-abia opt dimineata. Cautind intr-o geanta uriasA scoase doud mere rosii sii intinse unul lui Jenny. Asta-i micul dejun. | Dupa cum se vede, n-ai avut timp sa te hranesti “pentru drum. | _ Rizind, Jenny apuca marul si-si infipse dintii in | el, simtind cum sucul i se prelinge pe barbie, in timp ce intra pe autostrada. Conducind cu o sin- gura mina, se folosi de cealalta pentru a se gterge. Pielea sensibilizata o ustura si-i aminti — clipele de pasiune care avusesera loc doar cu citeva ore in urma. Gindul la.Jon o facu Sa se excite si-i produse un val de caldura prin interior. Foindu-se in scaun, isi impinse puternic piciorul pe pedala de acceleratie si-si scutura capul pen- tru a goni acele ginduri. Condu! isi porunci ea. Nu era momentul acum s& se gindeasca la nimic alt- ceva, ci doar sa conduca. Sarah purta o conversatie lejera care o an-* trena si care o facu sa nu se mai gindeasca la Jon. ae — Sper ca vom putea sa ne luam citeva ore libere pentru a vizita muzeul Pau! Bunyan. Tot ce face el-este maret, exact ca statuia lui Paul si a boului sau albastru, Babe, de jos, de linga lac. + |ntotdeauna mi-au placut povestile alea cu Babe, spuse Jenny. Intr-o iarna era atit de frig, incit ne-a dat inghetata in loc de lapte. Rapid in rezolvarea oricrei probleme, Paul a pus ochelarii lui de soare in-dreptul ochilor lui Babe si, bine- inteles, cind s-a uitat afara, totul parea verde si a crezut ca a venit primavara. Problema era re- | zolvata! Z : ke ~ {mi place, rise Sarah, mugcind dintr-un sand- vig'cu omleta. jntinzindu-i-l lui Jenny, intreba: Vrei | putin? Dorindu-si mai degrab& un borean din iaurtul € care il facea singura in casa, Jenny [ua totusi mai ramasese din sandvisul oferit de Sarah. In mai putin de doua ore ajunsera in fata sali le expozitii din Bemidji. Parcarea era deja plina ‘de masini si furgonete, apartinind artistilor care xpuneau. Dupéa ce-si salutara mai multi prieteni, _Jenny si Sarah incepura sa despacheteze gi apoi ‘Mersera sa rezerve o camera la motel. Camera de motel era identica cu toate ca- rele de motel din lume, dar cel putin era curata $i paturile solide promiteau un somn bun peste jOapte. isi despachetara repede lucrurile aduse. | Expozitia trebuia s& inceapa in acea zi la prinz | $i avea s& dureze pind duminicaé seara. Jenny _arunca o privire rapida prin camera, dar observa | telefonul situat ling& pat si pentru moment inima doar pentru a vedea daca se simte bine, isi souse ) a. Dar mintea ei n-o ldsa sa prelungeasca mult | | acest gind. | Ce i-ar putea spune oare, se intreba ea ca- ustic. ,Buna. Cum a fost, iubitule?“ . Fu multumita ca Sarah se afla in baie, cind izbucni brusc intr-un acces de plins. Nu a fost | Oar aga ceva, protesta ea, suflindu-si repede na- ul si gtergindu-gi ochii umezi. Nu fusese doar o | | aventura de o noapte. El avusese nevoie de €a si, Gis) | Dumnezeu fi era martor, si ea avusese nevoie de el. Fusese atit de frumos! - : Cind auzi usa baii deschizindu-se, isi plasa un zimbet pe fatasinrosita de plins gi alunga acele ginduri nelinistitoare tnapoi in colturile intunecate ale mintii. Nu era tn stare sa se gindeasca acum la asta. Acum avea treaba. Dar nu se putu abtine sa nu se simta 0 lasa. a wy Era ora doud dupa-amiaza cind Jon se trezi. Deschise ochii, apoi zimbetul lui fericit lumina par- ca incdperea. Arunca la o parte oe gi sari din pat. Se intinse cu miinile pina fa tavan ‘stl atinse. Imaginea goliciunii lui fl facu sa rinjeasca si sa se gindeasca la Jenny care probabil il astepta | tn living. [si lua mai inti halatul din cuierul usii de la baie si, aruncindu-! pe el, deschise usa dor- mitorului si iegi in camera urmatoare, strigind: : — Jenny! Dulce Jenny! Unde esti, dragoste? Ma simt ca un om complet nou! : Dar cuvintele lui rasunara ca un ecou in casa goala. Jenny disparuse. Abia atunci zari biletul lasat de ea. Sprijinindu-se de dulap, incepu sa-| citeasca si s&-l reciteascd, adevaratul inteles al cuvintelor ei, scApind mintii lui inca adormite. | ‘puse alaturi gi isi facu cafeaua, apoi il lua din NOU si se trinti intr-unul din fotoliile adinci din living-room. : ~ Ce vrea sa spuna de fapt? Cuvintele lui ra- anara sinistru in incaperea goala,. in timp ce in- erca sa citeasca printre rinduri. ,Ceea ce am partit noaptea trecut& a fost frumos, dar nu a st real“, repeta el. Deci fi spunea sa se retraga, otari el. ,A fost un tratament medical... pentru lindoi*. Oh, da, Jenny, se gindi el. A fost atit de ine! Si fi spunea ca si pentru ea a fost la fel de ine. : »Dar nu vreau s& se mai repete“. Ochii lui se igustara la aceste cuvinte. Dar cind i citi mo- ivatia venita din adincul inimii, ,,... @U nu i-ag pu- face fata. Nu acum. Nici alta data‘, intelese are erau sentimentele ei adevarate. li era fricA sa mplice emotional intr-o noua relatie. Profesional vorbind, putea intelege cu usurinta @zitarea ei. Suferise mult la sfirsitul casatoriei ei si “nu eredea ca ar mai fi in stare sa treaca din nou prin aga ceva. Tradarea sotului ei omorise nu nu- lai increderea in el, ci in toti barbalii. Poate cA jorise chiar gi increderea ei in dragoste. in timp “gi examina teoria, incercind cu atentie sa-si treze propriile sentimente, ti trecu prin cap ca ate ea inca nu plecase. Se imbraca repede si alerga de-a lungul {ar- mului. Se opri cind vazu ca masina ei disparuse. Dar in loc sa se intoarcd la cabana, continua sa se invirta in jurul casei ei. Batu la usa si striga: — Jenny! Jenny! Mai esti incd acasa? Jenny! Chemarea lui ramase bineinteles fara raspuns. Realiza ca in subconstient stiuse de mult ca ea plecase deja. Urca scarile ce duceau la pajigtea de pe aco- perigul ei si se trinti pe iarba moale, epuizat de parca alergase la maraton. Fortindu-se sa respire adinc, igi fix privirea asupra norilor pufogi de deasupra, incercind sa_gaseasca in imaginatie forme si reprezentari pentru fiecare. Vazu un cii- ne. Si un uriag care dormea. Apoi vazu un inger, dupa care privi fascinat cum copilagul grasut si inaripat se lungeste si se subtiaza, luind o forma asemanatoare corpului senzual al lui Jenny. Ri- dic& miinile deasupra capului si le intinse spre cer si amintirile noptii trecute il napadira. Gelos, se intreba daca mai existA oare vreun barbat care sa priveasca acea formatiune si sa i se para ca vede corpul lui Jenny, cu sinii ei ademenitori, stralucind in soarele de dupa-amiaza. injurind furios, Jon se ridica in picioare si porni eu pasi mari. - Ce dracu’ {ti trece prin cap, omule? Ti-ai iesit complet din minti? Dupa ce parcurse lungul drum pina acaséa, mai multe cesti cu cafea si continua sa stu- ze biletul lui Jenny. ,,Trei zile“. Gemu. s = Vor fi cele mai lungi trei zile din viata mea, use el Cu voce tare. $tia cd un timp nu va fi capabil sa gindeasca onal in legatura cu aceasta problema, asa ca gl OCupa orele cu un program de redresare for- ita. Se plimba pe autostrada, dupa care se Oarse din nou la cabana. inota in jurul lui Wes- ‘'s Point gi apoi travers& Baby Stuart spre gol- i luindu-gi cu el o pluta din material plastic, intindu-si avertismentul lui Jenny despre faptul ar putea fi cuprins de momente de slabiciune ica. Intors acasa, igi facu un sandvis urias, mus- din el de trei ori, apoi il inveli tn folie de plastic, lind ca va fi cina lui din acea seara. Se duse la oe si incepu sa visleasca paralel cu tarmul. legi tot conturul lacului putea fi cuprins cu ochiul per, era totusi o distanta de citeva mile si cind se intoarse era epuizat. Trase canoea la tarm, dupa are plonja in apa pentru a se racori si a inde- arta transpiratia de pe piele. Dar hotari sa nu joate spre plaja nisipoasa, pentru ca acel loc fi intea prea mult de Jenny si de noaptea lor de Iragoste. La asfintit scoase restul sandvigului din frigider si il minc&, apoi bau un sfert de litru de lapte. Acum va merge la culcare, hotari el cascind si trintindu-se in pat. Statu intins citeva minute, dar ochii refuzau sa i se inchida si corpul parea ca e strdbatut de milioane de electrozi minusculi. — Asa nu merge! gemu el, aruncind cuvertura si imbracindu-se din nou. Petrecu noaptea citind si lucrind, pina ce literele incepura s& tremure in fata ochilor lui obositi. in zori, cazu, in sfirsit, epui- zat, cu capul pe masa, odihnindu-se pe bratele ce-i tineau loc de perna. Nu mai fu bintuit de cogmarul care fi chinuia orele de somn, dar se tréezi dupa un alt vis. Visase ca era mpreuna cu Jenny si incerca s-o convinga cA el nu.era sotul ei mort, ca ceea ce ei doi impart&seau impreuna era ceva deosebit, ceva ce trebuia ocrotit, o relatie care se putea transforma jn ceva mult mai mult. Poate in ceva la fel de important ca dragostea. : isi frecd fruntea si-si trecu palma peste ochi. Pe fata lui era intiparit un zimbet prostesc. .- Sa fiu al naibii! exclama el incet. O iubesc! Cind se ridicd in picioare, gemu din cauza amortelii, dar asta nu-i diminua bucuria noii lui descoperiri. _-— 0 iubesc pe Jenny! striga el pe fereastra iei, speriind gistele salbatice ce pluteau pe Ele batura din aripi si suierara furioase la'ves- anuntata de el. El rise fericit si le striga din Da, 0 iubesc! Dar bucuria momentului fu de scurta durata. Acum ce vei face in legatura cu asta, ge- Petrecu restul weekend-ului inchis in cabana ba, CU exCeptia plimbarilor pe care le facu in jurul ulei lui Jenny. Cerul senin se acoperi cu nori i de furtuna care se potriveau cu starea lui de irit, in timp ce se gindea cum sa cucereasca agostea lui Jenny, Rezultatul final fu putin mul- fumitor, dar era totusi un inceput. Spera. Se va nultumi deocamdata cu o relatie strict platonica. avea grijé de sentimentele ei ranite, fiindu-i Pprieten. Era ceea ce gi el avea nevoie, isi spuse. Voia s& 0 poata cunoaste pe Jenny... si ea rebuia sa-| cunoasca pe el. Acest lucru odata tabilit, se ageza si concepu biletul pentru ea. Ploaia torentiala, de la sfirgitul saptaminii, nu cta cu nimic numarul mare de vizitatori ai ex- pozitiei din Bemidji. Turistii, incapabili sa pescu- iascA sau sa inoate, luara cu asalt sala de ex- pozitii, dornici de orice distractie in timpul vacantei. Multimea era bucuroasa sa vada orice lucru mai neobignuit si era dornica sa cheltuiasca sume uriage de bani. — Priveste, Martha, nu-i aga cd-i nemaipomenit de dragut? Isuse! Femeia are niste gusturi! Jenny rise spre prietena ei, in timp ce urmarea vinzarea acelui obiect. Apoi cele doua femei mer- sera la urmatorul stand, laudind, fericite, obiectul cumparat. \ — Nu sint invidioasa, fetito, spuse Sarah. Imi pare bine ca acel obiect s-a vindut. Tot ce ag vrea, € ca oamenii sa aiba mai mult gust, asta-i tot. Bik — Acel artist a descoperit ceva ce place oa- menilor, Sarah draga, spuse Jenny ca 5-0 linis- teasca. Cine stie? Poate fi un nou Picasso! Sarah rinji. - Ai dreptate, sigur. Uneori uit c& societatea capitalista n-are nimic de-a face cu bunul-gust. Privi spre ceea ce Jenny lucra. Aproape ai ter- minat desenul cu luminarici. Va fi ceva deosebit de frumos. Nu m-ar deranja sa am unul in dor- | mitor, batu ea un apropo. —___ Gz> Jenny isi compuse pe-chip o expresie co- - Oh, draga mea! Si eu care tocmai ti-am parat de la artistul de ling& noi cadoul de iciun, se plinse ea, apoi izbucni in ris, vazind resia de groaza de pe fata prietenei ei. Fiecare artist care expunea parea ca in ulti- le ore ale expozitiei reusea sa vinda cel mai lt. Jenny si Sarah vindura tot ce adusesera cu Amindoua facusera demonstratii legate de nunca lor. Sarah aratase cum se amesteca vop- si cum se agaza in straturi de grosimi di- @, pentru a obtine o imagine tridimensionala pinza. Jenny explicd cum se foloseau diferitele unelte de taiat pentru a obtine matritele din AL : : Desi obosite, amindoua erau emotionate si fe- icite in timp ce-si stringeau materialele de lucru si 8 carau la magina pentru a se intoarce repede in era de motel gi a-gi numara cistigurile. _~ Ne-am descurcat bine, copilule! spuse Sa- cu 0 voce groasa, ca de barbat. Cred ca icutele doamne vor mai avea bani ca s& putem e de iarna, hm? Ridica dintr-o sprinceana si finji Cu gura pind la urechi. — Asa se pare, fu Jenny de acord. Crezi ca | le-ar deranja daca vom cheltui ceva din acesti | bani greu cistigati pe niste carne si cartofi? ~ Drace, n-are cum sa le deranjeze! Ne-am putea permite chiar sa dam gi bacsis! lesird pe usa, tinindu-se de brat si mersera la restaurant, unde erau multi dintre prietenii lor cu care se intiInisera zilnic la masa. Petrecura foarte bine timp de doua ore, mincind si glumind cu | restul grupului. + Noaptea tirziu, cind se intoarsera, Jenny se intreba daca va fi in stare sa doarma. De-abia reusise in cele doua nopti care trecusera. Statu mult timp intinsa in pat, in camera intunecata, as- cultind zgomotul facut de masginile care treceau. Numara una, doua, trei cutii de bere care fu- sesera aruncate pe asfalt, in parcarea de linga motel, apoi auzi risul unor barbati beti care se urcau intr-o masina. in cele din urma zgomotele de afara se diminuara si ea reusi sa cada intr-un | somn agitat. Dimineata mincara pentru ultima data cu prie- tenii lor si pornira spre casa. Dupa un timp, Sarah vorbi: ~ Bun, Jenny. Spune-mi acum ce te framinta? Inceput, Jenny nega ca se intimplase ceva. cind Sarah fi spuse ca strigase in somn tea trecuta si ca stia ca nu dormise bine iua cind sosisera, Jenny trase masina pe un lateral si opri. Privind fix volanul, spuse: ; Acum am, nu unul, ci doi psihologi care isi ‘Seaza meseria pe mine. _~ Eu nu fac aga ceva. Crezi cd Jon face? nny scutura din cap gi se lasa pe spatarul nului. ' — Nu, n-a gresit cu nimic fata’ de mine. Atita lOar ca nu cred ca realizeaz& ce se intimpla, ah. E la fel de derutat ca si mine. Sint foarte ra de asta. Are nevoie’ de timp ca sa se re- si sa-gi reincarce bateriile. Nu are nevoie de fentura de-o vara. Sarah ridica o sprinceana, surprinsa, dar isi ra gindurile pentru ea. ~ Si ce vrei de fapt, Jenny? spuse ea blind, - Vreau sa continui sa traiesc aga ca pina im. Nu sint pregatita pentru mai mult. isi mus- Cu putere buza inferioara, luptind contra lacri- mor care amenintau sa curga dintr-o clipa in | alta. — De ce ti-e teama ca se va intimpla, daca nu | vei continua sa traiesti ca pind acum? Jenny se intoarse spre Sarah si ceda in fata | expresiei de pe fata prietenei ei mai virstnice. La- crimile incepura sa curga si Sarah o lua parin- teste in brate. - Mi-e teama ca e pe cale sa se indragos- teasca de mine. Mi-e teama sa nu confunde prie- tenia cu dragostea. Mi-e teama ca va suferi, si nu vreau acest lucru, spuse ea printre sughituri. — Gi tu ai putea suferi din nou, nu-i aga? Jenny izbucni mai tare in plins si plinse pina ce nu mai avu lacrimi. — Oh, Sarah, n-ag mai putea trece prin sufe- rinfa pe care am indurat-o cind am aflat ca Ri- chard avea o leg&tura. De indata ce Jon se va reface, ma va parasi si se va intoarce la prima lui dragoste... proiectul lui de cercetare. Eu nu vreau sa parasesc insula. — Nu te poti ascunde la infinit, scumpa mea, spuse Sarah, pe tonul unei mame. Nu te poti as- cunde de dragoste. — Dragoste?. Sarah zimbi si murmura: 426») j Tila el. icunoscind ca prietena ei avea dreptate, isi pleca ochii si sopti nefericita: Da, tin la el. rah scoase un pachet de batiste din geanta oferi. Draga mea, de ce n-ai lua-o mai usor? Nu ca esti corecta fata de sentimentele lui Jon. ce nu-i acorzi putina incredere? S-ar putea sa numai_asta, sa-ti fie prieten. Asa ca fii prie- I lui, pentru inceput. incearca sa-l cunosti. rar putea sa existe 0 sansa pentru un com- omis la un moment dat. S-ar putea ca el sa barbatul pe care il astepti, Jenny. Nu arunca asta sansa de fericire. Dupa cum am mai jus, a sosit timpull : Suflindu-si nasul gsi stergindu-si ochii, Jenny bi slab si o saruta pe obraz. Multumesc. Esti o prieténaé adevaraté. Cum e ai reusit $a ajungi asa inteleapta? Ea rise din toata inima. — Pai, s8-ti povestesc. N-a fost prea usor. Inti, trebuit sa-| crese si sa-l orientez in viata pe acel incdpatinat al meu, timp de vreo doua decenii. i, am cunoscut-o pe prietena aia ciudata a mea, care se ascunde pe o insula. Mai tirziu, a trebuit sa infrunt vicleniile unui oarecare Whitney Angus Cluster... | — Al treilea! adauga Jenny, si amindoua iz- bucnira tn ris. Apoi Jenny intra din nou pe auto- strada si se indreptara spre casa. Capitolul sapte ‘Luni dimineata devreme, Jon isi lua gevaletul si lelalte ustensile si cobori pe plaja. Curind fu orbit de aceasta prima tentativa serioasa de a ‘a. Dar se opri in clipa cind Jenny se intoarse. u tot ce putu pentru a se stapini cind auzi rtiera masinii ei trintindu-se si cind o vazu im- ingind caruciorul incarcat cu bagaje. Pictind ios, si-o imagina intrind in casa. Acum era ina- | ru, li vazuse probabil biletul. il citea. Alearga poteca direct in bratele lui. Idiotule! igi spuse el. li recitea probabil cuvin- le, incercind, exact aga cum facuse gi el, sa vada printre rinduri. Poate ca se incrunta in timp ce tot trecutul ei fi revenea in memorie, incercind sa priceapa ce voise el sa spuna. Mergea pro- babil spre fereastra, gindindu-se, incercind sa ia © hotarire. Oh, te rog, Jenny, se ruga el in gind, accepta-mi cuvintele ca atare. Ceea ce el isi imagina era-destul de aproape de adevératele miscari si ginduri al lui Jenny. Ea fi reciti biletul, care fusese prins cu un nufar alb de usa ei de la intrare. . Jenny, incepea simplu, mi-a displacut enorm Sa ma trezesc singur. A fost 0 noua experienta pentru mine. Dar sint recunoscator pentru ceea ce s-a petrecut intre noi. Singurul regret este ca eu fi-am daruit atit de putin. A fost un tratament de cea mai inalté calitate si iti multumesc ca ai raspuns rugamintii mele incoerente pentru ajutor, cu mingfierea ta linistitoare. ingerul meu plin de mila, dulcea mea Jenny. Sint perfect de acord. Nici unul din noi n-are nevoie deo relatie trecatoare pe perioada verii. Caldura ar putea distruge prietenia noastra... o prietenie pe care o pretuiesc nespus. inteleg si apreciez ceea ce mi-ai spus. Ceea ce am im- partasit noaptea trecuta n-a fost real. Ce scrisese el mai departe? Nu, ea nu putea crede ceea ce AD : A fost ceva dumnezeiesc! Am muncit din greu la lucrarea mea in acest ekend. Azi este prima zi de odihna. Ma gasesti .; plaja, incercindu-mi mina la pictura. Te rog, 0 Sa ma vezi. N-are nici un haz sa ma joc de ! singur. Jon. Jenny strinse biletul la piept si ofta. _ = Totul va fi bine. Vrea inca sa fim prieteni, ise ea Cu voce tare. Paru o eternitate pina ce el o vazu coborind sela spre canoea ei. Parea fericita. Va fi oare fotul bine? El ramase linga sevalet, privind cu oada ochiului cum ea impinge barca spre apa si sare in ea. Cind isi lua vislele si privi spre plaja, el | se intoarse complet cu spatele si incepu brusc sa E picteze, dorindu-si sa fi avut ochi la spate. Picteaza, omule! igi porunci el. Nu privi catre ea. N-o ldsa sa stie ca ai vazut ca se apropie. ‘incerca s@ nu se gindeasca cit de frumoasa tre- _buie ea sa fie, cu parul lung si blond fluturindu-i tn bataia brizei si cu stnii tari si rotunzi lipiti de ca- ‘masa, tn timp ce vislea. Picta febril, improgcind cu pensula plind de | vopsea, ca un catelus care-gi scutura de apa, blana. Dar auzul ji era in intregime orientat spre | directia din care Jenny se apropia. Auzea fiecare strop de apa aruncat de visle. ~ Domnul Van Gogh, presupun? El igi ingusta ochii si strinse cu putere pensula pentru a-si ascunde tremuratul miinii. Apoi respira adinc gi se intoarse spre ea, zimbind copilareste, bucuros ca nu-i putea auzi inima ce ameninta sa-i sparga pieptul. — Nu. Realiza ca si ea ji zimbea si dintr-o data teama disparu. — Buna, Jenny. Bine-ai venit acasa. Cit de dulce fi paru lui Jenny salutul lui simplu! Clipi des din ochi si-si recapata vocea. ~ Multumesc. Imi pare bine cé m-am intors. Au fost trei zile foarte Jungi. as Cele mai lungi din viata mea, doamna, tsi spu- se el in gind. — Nu te-ai simtit bine? ~ Ba da, bineinteles. Au fost insa... lungi, se bilbii ea, ridicind neajutorata din umeri, incapabila sa-i spuna ca el nu-i parasise nici o clipa gin- durile. Sari din canoe si 0 trase la tarm. Privi pe- Ste fata lui intrebatoare la ceea ce el pictase si sopti suficient de tare pentru a fi auzita: - Inc unul care s-a apucat de pictura la ba- trinete! * Nu_ma simt chiar atit de batrin! protesta el. Un copil-minune? Nici atit de tinar! El se uité pentru prima oara eatia lui matinala. Apoi zimbi din nou. Ce-ai de barbatul in floarea virstei? Modest, n-am ce spune si... murdar. Rise, urindu-| din cap pina in picioare. : Eu? Murdar? Niciodata! intotdeauna sint arte curat, spuse el. Ti-am mai spus. Nu ma rdaresc niciodata. Dindu-se un pas inapoi pentru a-i examina hai- le patate, ea facu urmatoarea observatie: - Cred ca ai depasit faza de murdarie. Te in- repti spre un adevarat dezastru! __ Jon privi in jos, intrebindu-se de unde aparuse toata vopseaua de pe hainele lui. Rinjind pros- teste, aproba din cap. : Ea privi spre pata uriagsA de vopsea rogie de paleta lui, luptindu-se cu o dorinta pe care, in cele din urma, nu si-o putu indbusi. isi inmuie degetele in vopsea si privi sever spre fata sus- ioasa a lui Jon. — Nu te migca, fi porunci ea, fixindu-gi tinta. Trei dungi te vor face s& arati gata de razboi. rminindu-si opera, in timp ce Jon statea ne- igcat ca o statuie, se dadu un pas inapoi gi isi (133 > admira cu voce tare creatia artistica: Marele Sef Fata Pictata... Lucrare in tempera. Tusi si lua o cirpa pentru a-si sterge degetele, incercind sa-si mascheze hohotul de ris. incruntindu-se, Jon facu un joc de cuvinte: — Marele Sef, pierzindu-i... calmul!! Ea gemu la gluma lui proasta si el zimbi viclean: Vrei sa te joci de-a vacarul si indienii? incepu s-o urmareasca, gindindu-se cit de mult si-ar fi dorit s-o poata lua in brate. Ea-intra in joc, tipind gsi implorind mild, tn timp ce alerga spre plaja. El o urmarea indeaproape, amenintind s-o scalpeze, daca o va prinde, cu tomahawk-ul ui reprezentat de pensula plina de vopsea. Dintr-o data, ea se indrepta spre canoe, dar Jon fi taie | calea gi 0 trinti la pamint, incadlecind peste corpul ei si tinind-o strins intre picioare. — Oh, nu, nu vei face asta, spuse el. Canoea e pentru indieni. Vacarul va calari un mustang... si daca nu incetezi sa dai din fund, femeie, voi uita | Ca asta-i un joc de copii. Stia cé amenintarea lui | era foarte aproape de realitate. Jenny se opri brusc sa se. mai zbata. Res- pirind adinc pentru a-si recapata suflul, sopti: : 1. joc de cuvinte — in limba engleza, temper=calm Ce ai de gind sa faci? Era o urma de ne- inta in vocea ei, pentru ca nu-i; putea ghici le. Se juca oare sau nu? ‘ | se apleca si o saruta cast pe gura, plin de idrete. Pieptul lui de-abia ii atinse sinii tari, dar simti ca incepe sa ard pe dinauntru. Incepu tncurajeze sarutarile, uitind de tot ce-si pro- se, dar el se opri, ldsind-o total nedumerita si ata. Bine-ai venit acasa, prietene. Ma bucur ca intors. Mi-a fost dor de tine. — $i mie mi-a fost dor de tine, Jonny. chii lor duceau o lupta tacita. O va saruta ‘e din nou? Inima ei spera ca da si ea igi umezi onstient buzele. Dar el avea alte planuri. Isi 4 paleta si pensula. Apoi rise vesel si incepu Asuceasca pensula in vopseaua galbena. — Nu pot trece peste aceasta ocazie, o anunta Ar fi una pierduta. Ochii lui scinteiau diabolic $i isi linse buzele ca pisica flaminda. — De-abia astept! o Ea incepu sa tipe si incepu sa-I loveasca pe apse, incercind sa scape. - Priveste! spuse el, ingustindu-si ochii. Toata lumea iti va spune Scarlett de acum incolo, adau- De ga el, rasucind pensula in vopseaua rosie. So- cata, Jenny inceta sa se mai zbata si Jon se apleca pentru a face ceea ce-si pusese in cap... sa-i picteze o mustaté exagerat de mare, de- desubtul nasului. Se las@ pe spate si-si admita creatia artistica: Superb! exclama satisfacut. — Indr&znesc sa spun ca tie ti-ar sta mai bine! | spuse ea cu 0 figura jalnica. - Ai dreptate, fu el de acord si o saruta pu- ternic, direct pe gura, frecindu-gi buzele de | buzele ei. Cind ridic& capul avea o copie fidela a creatiei lui deasupra zimbetului copilaresc. Acum, frumoasa mea, spuse el cu tonul unui bandit dintr-o melodrama demodata, voi face ce vreau cu tine. Te voi musca de git, iti voi roade urechile, iti voi suge buza de jos... dupa care va incepe adevarata distractie! Rizind neajutorata, ea il implora sa-i dea dru- mul. — Lasa-ma s& ma ridic, Jonny. Te rog. Dar el scuturé din cap. ~ : - Nu. Am o dorinté cumplita sa pictez pe o pinza vie... si tu vei fi aceea! Trase de cdmasa ei pina iesi din pantalonii scurti. — Nu, Jonny. Ramase nemigcata sub el, dupa care incepu sa-| loveasca din nou. — Linisteste-te, fi spuse el. Nu caut decit bur- icica ta draguta. ' Vazind ca n-are ce face, Jenny ramase ne- cata, in timp ce el se concentra asupra picturii Ea incercA s& nu se gidile in timp ce peri isulei se miscau fn jurul buricului ei. Cind ridica firea pentru a vedea ce facuse, zimbi. Jon de- jase O margareta, cu fiecare petala diferit co- , chiar pe mijlocul abdomenului ei. Dar cind el trase de marginile pantalonilor ei ti, ea tipa: — Ce vrei sa faci acum? = Caut un loc pentru tulpina margaretei, ras- nse cu inocenta. - in nici un caz, domnule! _ — Dar sint doctor! protesta el, inca tragind de ntaloni. __ —Nul! Doctorii devin stricati la batrinete! _ —-Nici unul dintre ei n-are timp in tinerete sa ‘se dedice inclinatiilor artistice. Vrei sa-mi strici jobby-ul? - Cu siguranta ca ti-| voi strical Acum lasa-mi antalonii in pace! Bombanind ca un copil de doi ani, Jon picta ' vopsea verde o tulpina-scurta si doua frun- ~— O margareta cu o tulpina scurta! Cine a mai vazut aga ceva?! spuse el suparat. — E o margareta pitica, spuse ea blind. Este o libertate permisa artistilor. Eu imi iau frecvent.ase- menea libertati. Inca bombnind, el i-o trinti: — Dar nu e la fel de amuzant! Seducator, |. plimba virful de lemn al pensulei pe marginea sol- dului ei. li zimbi cu zimbetul lui cel mai cuceritor si privi plin de speranta in ochii ei suspiciosi. Am putea s-o stergem gi s-o facem din nou. Ce spui? — Spun ca ai pictat destul pentru o singura zi. Doar nu vrem sa- ti epuizam talentul, nu-i asa? - Bine. O surprinse cind s€ri in picioare si o trase dupa el. Du-te acasa si despacheteaza-ti ‘lucrurile. Trebuie sa fii din nou aici peste o ora. Vom face un gratar. Dindu-se inapoi, Jenny incerca sa scape de invitatia lui. — Oh, Jonny, nu cred. Sint obosita din cauza drumului. ~ Cum? Nu ma pofti refuza, Jenny. Trebuie sa méninci. Si eu am mincat singur in ultimele zile. Prietenii trebuie sa manince impreuna. Si... e rin- dul meu, inga canoea de la farm. Jenny pleca fericita, ’ care Jon se apleca sa-si stringa ustensilele tru pictat. in timp ce vislea, Jenny {I auzi, fluie- vesel, si zimbi cu toata gura. —E la fel de bucuros ca m-a vazut, ca gi mine! minuna ea. _ Urmatoarele trei saptamini trecura pe ne- | imtite, libere si lipsite de griji. Jenny si Jon pe- curd aproape fiecare minut impreuna. Lucrarea i Jon, referitoare la anatomia sarutului, lincezi, ntru ca el prefera sa petreaca timpul impreuna Jenny, buna lui prietena si curind, spera el, bita lui. Se concentra sa mentina relatia lor strict tonicd, intotdeauna nerabdator sa invete o ua lectie despre cum sa se relaxeze si cum sa @ joace. O ajuta chiar in munca ei, dar dadu apoi cind ea incerca sa-l faca sa coloreze cu cerneala o matrifa de lemn. - Nu, prefer sa te privesc pe tine, scumpo, puse el. Jenny vazu licarirea din ochii lui si-i mur- dri virful nasului cu cerneala neagra. intr-o dupa-amiaza, o furtuna puternica si ne- asteptata o facu pe Jenny sa alerge afara, cu Jon pe urmele ei. — Vino! Trebuie sa salvam hirtia. Peste citeva secunde stateau amindoi peste sitele in care hirtia se uscase partial, protejind-o cu nigte umbrele uriase. Se. sprijineau unul de altul, rizind isteric. — Ploaia va face gauri in hirtie, fi ,explica ea, printre hohotele de ris. Jon replica solemn: — Nu vom permite ca ploaia sa faca gauri in hirtia noastra. * Dupa care cazura la pamint din cauza hoho- telor de ris, deoarece, in goana lor de a proteja hirtia, o gauriseré cu virful umbrelelor. Deja uzi, aruncara umbrelele gi incepura sa se tavaleasca in iarba uda, fiecare dind vina pe celalalt pentru ceea Ce se intimplase. Pentru Jon fu o adevarata tortura, dar fu totusi multumit ca o putea tine in | brate pe Jenny, desi era o simpla joaca si nu preludiul unui act de dragoste. Cind nu lucrau la unul dintre proiectele ei, | Jenny era o sursa nesecata de idei aventuroase. Intr-o-zi, mersera cu canoea de la Stuart Lake (440) la East Battle si apoi prin West Battle, pentru cele din urma sa ajunga pe riu la Otter Tail e, O uriaga intindere de apa, masurihd pai- ezece mile. Pe tot parcursul drumului, Jenny ti ini interesul, cindu-i diverse informatii. — Daca mergem spre nord, pe Otter Tail River, lem sa ajungem pe Red River, care face le- tura cu golful Hudson, il informa ea. Pe de alta rte, daca mergem spre sud, traversim Leaf € si ajungem pe Mississippi. Jon privi de parca cint&rea serios una dintre ternative, apoi spuse dind din cap: _—Nu, e prea departe pentru o excursie de ingura zi. Ar trebui s@ stém peste noapte. In @ de asta, s-ar putea sa ma trezesc cu un pe in sacul de. dormit. N-am prea mult& prac- ain muscaturile de sarpe. _ Ea il privi neincrezatoare si il atinse usor, cu isla uda, in crestetul capului. —Nu stiai? Nu avem serpi veninosi in aceasta na. E mult prea frig in timpul iernii. Jon igi sterse apa care se prelingea prin parul i des, picurindu-i pe nas. — E foarte bine ca acum nu este iarna, spuse | intunecat. 2 Soarele cald, de prinz, fi incalzea trasaturile fetei, in. timp ce ea incerca sa-si dea seama ce voise el sé spuna. Apoi metodic, il vazu incepind sa-si stoarc& apa din cdmasa. In tot acest timp, 0 strapunse cu privirea. Cind ea isi dadu in sfirsit seama ce avea de gind, el rise, vazindu-i expresia imploratoare. - Asta e, femeie! Acum vei fi complet uda! Le lua aproape o jumatate de ora sa indrepte canoea si sa-si adune proviziile. Racitorul se ros- togolise in dreapta lor, vislele cazusera in fata, iar lucrurile din rucsac se imprastiasera. Cind, in cele din urma, o pornira din nou, Jenny spuse: ~ N-am incercat decit sa-ti atrag atentia. Jon fi atinse uméarul si-i intiIni privirea seri- oasa, —E suficient sa-mi vorbesti, Jenny. Aud fiecare cuvint pe care-| spui. Sfirgiré acea zi, cerindu-si scuze ‘unul altuia si urindu-gi noapte buna. Ziua urmatoare, Jenny aduse chitara pentru a-l invata o noua lectie de cum sa se joace. jl invata mai multe cintecele pentru copii, care re- prezentau diferite jocuri de cuvinte. ~ Hei, da-mi gi mie sa incerc. Se intinse dupa instrument gsi incepu sa cinte o odie, surprinzind-o pe Jenny cu cunostintele Ma prosteam si eu cu aga ceva in anii trecuti, A el, imi placea la nebunie s& cint diverse @ Satirice. Scriam chiar eu versurile. - $a auzim! ‘Erau destul de rautacioase, o avertiza el. urile satirice asa sint de obicei. Ea fi zimbi, ptind. Poate imi amintesc unul. Ea nu spuse ic. Tu mi-ai cerut-o, Jenny. incepu sa cinte: Am cunoscut o doamna cu numele Dixie, Era sprintena si dansa ca un spiridus am dat un sarut, a fost o adevarata fericire é iIncit am plecat, conducind nebuneste.“ Pun pariu ca nu poti compune nste versuri la locului, il provoca ea, incintata de efortul lui. — Ah, da? -Dal | inchise ochii si se concentra ca un elev care uta. raspunsul la o lectie neinvatata. Dupa ‘a minute respira adinc si incepu: _ »Exista o femeie cu numele Jenny, atit de - Care La pus pe jar pe bietul doctor Un sarut dulce ca mierea |-ar face atit de ricit Cas incit ar straluci din cap pina in picioare! Zimbi satisfacut si-i'intinse inapoi chitara. — E rindul tau, pustiule! — Ah, da? = Dal Ea incepu sa ciupeasca corzile improvizind, pe aceeasi melodie cintata de el, cuvintele. Spi- ritul ei competitiv era pus la grea incercare. Daca Jonny putea, de ce n-ar putea si ea? isi ridica fata spre soare si inchise ochii, concentrindu-se. Nu era constienta de faptul ca Jonny se concentra si el... asupra corpului ei ademenitor, care se con- tura sub camasa de culoarea lavandei. Citeva clipe mai tirziu 0 idee incepu sa-i in- colteasca in minte. Deschizindu-si ochii straluci- tori, tusi pentru a-si drege vocea si incepu sa cinte: »exista un doctor pe nume Jonny McCallem Care vrea un singur sarut dulce, dar fi spun Daca sarutarile mele sint ca mierea inseamna ca valoreaza multi bani De ce sa le dau pe gratis, cind le-as putea vinde?“ — Ah, da? — Dal ii striga ea, ingustindu-si ochii, provo- La naiba, femeie! Niciodata in viata n-am it pentru un sarut! ; , — imi amintesc ca odata ai incercat. — A fost o gluma. Ah, da? tsi ridic& sprincenele, neincreza- re. El nu reactionase aga cum ea se astep- = Atunci am vrut mai mult decit un sarut, y, recunoscu el rizind. N-ai idee cit m-a pro- scena aceea, N-am stiut niciodata ca mu- country poate ,arata“ atit de bine! a simti cum se inrogeste din talpi pina in tetul capului. Cintecele lui Willie au uneori efect asupra enilor, spuse ea incet. Prinzind sensul cuvintelor ei, el spuse: Stiu eu...? oe spune acest lucru mai degraba itor la Dolly’. Ochii lui scinteiara. Are = mai faca si pe Jenny sa rida. _ Dar ea continua sa ramina serioasa. = Exist@ un motiv foarte intemeiat pentru acel © subtire, doctore McCallem. Se opri, facin- du-| curios. Cind el inclina capul intr-o parte si ridica intrebator din sprinceana, ea raspunse: Ni- mic nu creste bine la umbra. Jonny se prabusi la pamint din cauza ho- hotelor de ris si rise pina ce-i dadura lacrimile. Jenny etala un rinjet triumfator pe fata. Se apleca spre corpul lui aflat in convulsii si suiera: ~ Ti-am zis-o! wD ’ in weekend-uri mergeau in oragelul situat pe se organiza acolo timp de doua zile. in acel loe, in urma cu aproape doua sute de ani, triburile in- dienilor Chippewa si Sioux se infruntasera intr-o apriga batalie. Zona se numea de altfel Ish- quoewining, un cuvint al indienilor Chippewa care insemna ,,unde au supravietuit doar citiva®. Oa- menii inca mai gaseau virfuri de sageti in nisip, dar la sfirsit de saptamina locul era plin de oameni care se tirguiau ore in sir, pina obtineau pretul care le convenea. Jon incepuse sa colectioneze niste vase de bucatarie din lemn si adauga o noua piesa co- lectiei la fiecare sfirsit de saptamina. Jenny fl in- ss —C 146) Qe ce : malul lui Battle Lake pentru a vizita talciocul care | treba ce |-a apucat sa colectioneze acele obiecte. — intr-o buna zi voi avea propria mea buca- rie, raspunse el, si le voi agata pe perete. Fugi repede, cind ochii fi cdzura pe un facalet vechi. il cumpara... fara macar s& se tirguiasca... i se intoarse in citeva minute, etalindu-si tri- fator achizitia. — N-am stiut niciodata ca : foloseau asa ceva! Tu stiai? in fiecare simbata, Sarah si Jenny inchiriau ta- e pentru a-si vinde produsele artistice. In acele lle, Jon era linga ele, folosindu- gi garmul specific ntru a le convinge pe femeile tinere si batrine, | cumpere de la ele. Zimbetul lui, spusese o meie, putea inmuia inima oricui. _ -E chiar atit de bun? sopti Jon tngrijorat. Ho- hotele de ris ale insotitoarelor sale jl asigurara ca ra mai mult Gecit bun". Bine! exclama el si le | Cu aceasta ocazie, Sarah o atentiona pe | Jenny, soptindu-i la ureche: _ - Ai grija, fetito! Daca nu pui tu mina pe el, o fac eu! O fac! : | —E dragut, nu-i asa? —Dragut? pufni Sarah. Daca zimbetul lui poate > face asa ceva unel femei, gindeste-te cum ar fi sa te sarute?! + $tiu, raspunse Jenny visatoare. — Stil? Jenny aproba timida din cap gi Sarah se lu- mina de placere. — Oh-hoo! La exclamatia ei zgomotoasa, Jon se rasuci, gata sa se alature glumei lor, dar Jenny scutura jenata din cap, refuzind sa-i spuna despre ce era yorba, dupa care il intreba daca o cunostea pe prietena ei, masina umana de aer fierbinte. jn aceeasi seara, Jenny il saruta tandru pe obraz, care acum arata bronzat si sanatos. Jon trebui sa-gi foloseasca toata capacitatea de con- trol pentru a nu da curs invitatiei ei. Si ceva se tea, el nu era inca dispus sa riste.. Se gindise foarte mult in saptaminile care trecusera, petre- cuse multe nopti lungi, strabatind parchetul in lung si-n lat, scormonindu-si creierul pentru 0 So- lutie... gi aproape ca pusese la cale un plan. Nu avea de gind sa strice totul acum. O iubea pe Jenny. : Nici noptile lui Jenny nu erau mai usoare. Pre- {uia prietenia lui Jon mai mult decit putea rosti in schimba din acea dupa-amiaza. Cu toate aces- | vinte, dar simtea ca era pregatita acum pentru relatie mai profunda. Era suficient sa-| priveasca el nu o vedea si se simtea strabatuta de fiori. piratia ii devenea dificila si inima incepea sa-i u putere. - Ma indragostesc de Jon, soptea ea catre , in seara cind el fi acceptase sarutul fecio- nic si apoi ji urase noapte buna. Ce avea sa se (? Ea fusese cea care insistase, ca relatia din- ei sa ramina pur amicala. De ce nu-i recep- a el semnalele ca era acum gata de mai mult? ite ca el n-o voia cu adevarat, strigd inima ei rerata. Poate era bucuros. ca erau doar prie- . In felul acesta nu-i va fi greu sa plece peste o Fara s@ ajunga la nici o concluzie, se trinti ungul patului, privind afara la reflexia lunii tn golfului Mallard. In cele din urma, dupa un oy Te iubesc, Jenny, sopti Jon catre apa, in Pp ce statea pe plaja, privind spre casa ei. De multe saptamini nu era tn stare sa adoarma, pina ce nu se asigura ca totul era in ordine pe insula lui Jenny. isi aminti cit era de frumoasa in ziua cind iesise din apa, dupa ce jnotasera tmpreuna. El profitase din plin de acele momente cind ea era ocupata cu altceva gi nu vedea ca el o pri- | veste, savurindu-i frumusetea, vrind mai mult... mult mai mult. Parasind plaja si incepind sa urce dealul, sopti un avertisment catre doamna sa mult iubita: . — Mine e ziua cea mare, Jenny. Fil pregatita! Zz

A a el. j og i nu pot vorbi acum despre asta. Ma gin- desc la ceva. Am de luat o hotarire importanta, legata de vitor. Jenny simti ca inima | se cearca probabil, sa gaseasca ca pleaca. Asta trebuie sa fie. oe Parind ca nu-i observa expresia ingrijorata, Jon continua sa vorbeasca. Sosise timpul sa-$! puna planul in aplicare. a — Esti invitata diseara la o cina inta mea de vara. pnb sai schimbe expresia serioasa de pe fata, Jenny intreba: °_ Cit de oficiala? Elo privila fel de serios. 2 = Pai, nu cred ca poti veni in bikini. : — Vrej s& spui ca trebuie sa ma imbrac intr-o rochie eleganta? jntreba ea, nevenindu-i sa ee ca ar fi preferat de o mie de ori ca ea sa vina imbracata exact cum fusese In ziua cind se nascuse, Jon tusi gi facu un compromis. opreste in loc. In- ocale de a-i spune oficiala, in lo- El se ridic& in picioare si o trase pe Jenny | ceva. utea sa fi spus alte citeva sute de cuvinte, ultima propozitie o facu pe Jenny aproape sa ine. Jonny voia s-o roage ceva. Simtind un fior fabatindu-i sira spinarii, Jenny hotari cé se va di mai tirziu la-asta. Respirind adinc pentru a-si ni, nu observa micile scintei ce se aprinsera adincul ochilor tui. — S4 vin la ora obignuita? Nu, cu o ora mai tirziu. Pe la gapte gi ju- ‘ate, daca n-ai nimic impotriva. Am foarte mult 2 lucru ca sa pregatesc aceasta seara. Gasind o urma de curaj, ea intreba: Ceea ce vrei sa ma intrebi... crezi ca-mi va piacere sau nu? : Daca privirea ar fi putut topi o femeie, atunci y ar fi trebuit sa dispara sub privirea intensa care -Jon i-o arunca. Se apropie de ea si-i @ ferm barbia, cu un singur deget. Apoi, se ca si li saruta gura, dupa care zimbi din nou ind-o intens. Sper din tot sufletul s4-ti placd ce vei auzi, to, sopti el, imprimind fiecarui cuvint o sem- | fie deosebita. Dupa care o rasuci cu blin- — {mbraca-te in tinuta cea mai festiva pe care O ‘ai. Va fio seara speciala. Eu... aaaa... vreau sa te ae ise i araté in directia insulei ei. Du-te acum, a mea Jenny. Ne vedem diseara. Ea se indeparta de el, impleticindu-se. Nu fu nici macar constienta de clipa cind intra in casa ei, pina ce nu se trezi agezata in balansoar. Dintr-o data realiza, transfigurata de fericire. — Are de gind sa-mi ceara sa ma casatoresc cu el! Simtindu-se ruginata de -felul in care Jon reusise s-o manipuleze, incepu sa se legene din ce in ce mai tare, simtind cum temperatura fi creste, pe masura ce miscArile i se accelerau. Ei bine, va avea o foarte mare surpriza! Raspunsul va finu! spuse ea dupa un timp. Agitata si furioasa, hot&ri sa nu se duca la cina. Apoi, dupa ce se mai linisti, se intreba de ce era, de fapt, atit de suparata. Se va duce, hotari ea. Vor trebui sa discute despre asta ca doi adulti care rationeaza corect, asta-i tot! Alerga pe trepte spre dormitorul ei, deschise larg usa sifonierului si incepu sa scotoceasca prin el, unde avea citeva genti pline cu haine. _ Daca vrea o cina oficialé, asta va avea, spuse ea, scotindu-si tinuta preferata de seara. Era o rochie scurta, din sifon de matase, de cu- loare verde-albastra precum marea. Petrecu restul dupa-amiezei atanjindu-se. Mai inti, facu o baie relaxanta. Turna atit de multa spuma de baie, incit aproape ca dadu pe din- a eazii. Apoi igi sampona parul si il uscd la e, pieptanindu-| pina ce deveni o cascada de le aur. Isi fAcu cu deosebita atentie mani- lura si pedichiura... prima data dupa luni de Lacul de unghii pe care il alese, un roz foarte ! ro potrivea de minune cu culoarea rochiei Ii puse lenjerie de matase, dupa care igi im- a corsajul de tafta. Apoi se aseza si incepu | © machieze. Trebuia s& acorde mult timp i lucru, pentru ca de foarte mult timp nu folosise un machiaj complet si nu voia ca in sa arate ca un clovn. Nu in seara asta! Dupa rmina de aplicat ultimul strat de machiaj al- | ru-argintiu pe pleoape, trecu inca o data cu sula cu fard, de culoarea prunei, pe pometii: ‘ajilor si igi mai dadu un strat de luciu pe buze Pulveriza din flaconul cu parfumul ei preferat $i trecu prin norul de vapori, invaluindu-si fpul in esenta ametitoare. lenny merse la oglinda si se examina, aran- FSi rochia in dreptul bustului. Aproba reflexia glinda, dar igi aminti c& uitase ceva. si scoa- ‘Sandalele argintii, cu toc inalt, si se incalta cu : sandale joase, cu bretele. Desi incerca sa-| gata pe Jon McCallem, nu era totusi dispusa | rupa un picior de dragul lui. isi va schimba sandalele cind va fi aproape de casa lui. Jon privea pe fereastra cind ea aparu pe plaja, | precum Venus din marea inspumata. Gemu cind vazu cum pluteste in sandalele argintii, cu toc inalt. Rochia ei facea valuri sub razele soarelui si se unduia pe linga corpul ei subtire. — Dumnezeule! spuse el printre dinti. Cum voi reusi sa realizez ce mi-am propus pentru seara asta? De-abia reugesc sa fiu coerent acum! Cumva, trebuie sa gaseasca putere. intregul lor vitor depindea de planurile pe care le facuse pentru aceasta seara. Tragind adinc aer in plamini, se ruga sa-gi poata mentine controlul si merse in intimpinarea aparitiei vrajite care se apropia plutind de el. Jenny fi intilni privirea plina de admiratie. Si ea il urmarise de departe. Era jmbracat cu niste pan- taloni gri-deschis, care ji accentuau gsoldurile inguste si se mulau perfect pe coapsele mus- culoase, si o camasa de matase cu mineci lungi jn aceeasi nuanta. Ea vazu cirliontii de par aurii de pe pieptul lui bronzat, care se zareau de sub camaga deschisa la git. Era deosebit de modern si de elegant in seara aceasta, se gindi ea, privin- du-i pantofii negri care luceau. ~— Esti foarte chipes in seara asta, Jonny. ® El se apleca si o saruta pe obraz. Parfumul tau e ametitor, spuse el, sarutind-o Gelalalt obraz, dindu-i astfel ocazia sa in- Ze mirosul de mosc al coloniei lui. Privirea lui itoare fi masura corpul, oprindu-se in dreptul lor ce se profilau rotunzi sub materialul argin- ce lucea in soarele de dupa-amiaza. Rochia e sustinuta doar de bucata de broderie ce € peste piept, se gindi el, in timp ce-si cobora rea. Atunci observa rozul-pal in care erau site unghiile. ; Ca © zeitate a marii, sopti el, ridicindu-si irea incetosata ce intilni ochii ei arzatori. Ma . suflu in seara asta, Jenny. Esti radioasal! mbatata de laudele lui, ea nu fu in stare decit paseasca alaturi de el si sa sopteasca ragusit: — Multumesc. inauntru, living-ul era scaldat de lumina asfin- lui, 8 care se adauga atmosfera intima creata luminari. Pe polita de deasupra caminului erau inse luminari mici care pilpiiau, iar pe masa tinda, ce fusese asezata in fata caminului, ar- 9 luminita alba in mijlocul unui aranjament cu de padure. e Te-ai intrecut pe tine, Jonny, il complimenta in timp ce el 0 conducea spre masa acoperita {elgt)