Proiect igiena societatilor agroalimentare

Student: Subas Alexandra

Facultatea : CASM
Grupa:
1141, CEPA
Prof.coord.: Bratu Aurelia

Universitatea Politehnica Bucuresti, anul 2014

Cuprins

1.Generalitati
2.Simptomele infectiilor alimentare
3. Factori de risc
4. Alimentele care produc cel mai frecvent toxiinfectii alimentare?
5. Cum si semnaleaza prezenta o toxiinfectie alimentara?
6.Mecanismele patogene
7. Agenti patogeni producatori de infectii alimentare
8. Epidemiologie.Istoricul calatoriilor
9. Diagnosticul si evolutia toxiinfectiilor alimentare
10. Tratamentul toxiinfectiilor alimentare
11. Prevenirea infectiilor alimentare
12. Sfaturi esentiale si prevenire
13. Concluzii

1.Generalitati

Intoxicatia alimentara (toxiinfectia alimentara) este o afectiune

datorata consumului de alimente sau bauturi contaminate cu
microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau
parazitii.
Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:
- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si
tesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de
microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca
acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea.
- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor,
care pot fi contaminate mai ales daca sunt folosite ingrasamintele
naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa
contaminata.
- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in
cazul persoanelor care sunt purtatoare a unui tip de
microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor
bolnave, care de asemenea pot contamina alimentul.
- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme
patogene care se pot gasi in praf, pamant, apa. Dintre aceste
microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit),
Clostridium botulinum (bacterie care provoaca botulismul) sau
Clostridium perfringens (o bacterie care in cazuri grave poate
provoca diaree sanghinolenta).
-alimentele marine crude - mai ales crustaceele contaminate - pot
provoca toxiinfectii alimentare virale.
-anumite ciuperci, fructe de padure si alte plante sunt in mod
natural otravitoare pentru om si nu trebuie mancate niciodata.
-mucegaiuri toxice se pot forma pe fructele, legumele, cerealele si
semintele impropriu stocate.
Intoxicatia alimentara chimica poate fi provocata de pesticide sau
prin pastrarea alimentelor in containere neigienice.

Specialitii arat c cele mai frecvente toxiinfecii alimentare sunt

cauzate de microbi din grupa salmonelelor i de unii stafilococi.
Statistic, pn la 90% din totalul de toxiinfecii alimentare se
datoreaz acestor doi germeni infecioi. Alte microorganisme
incriminate sunt bacterii de tipul Shigella, Coli, Proteus, bacili de
tipul celui botulinic sau al antraxului i diverse tipuri de
streptococi.
Toxiinfeciile alimentare pornesc ntotdeauna de la o surs de
contaminare de la care germenii sau toxinele se rspndesc prin
nite ci de transmitere. Sursa de infecie poate fi o persoan cu
infecie a pielii sau cu infecie digestiv, o persoan sntoas
purttoare de microbi, animalele bolnave sau solul contaminat
prin materii fecale umane sau animale.
Alimentele cel mai des incriminate n transmiterea toxiinfeciilor
alimentare sunt: carnea crud, preparatele din carne, oule
crude, laptele nepasteurizat, petii i produsele din pete crud. Pe
lng acestea, riscul de toxiinfecie alimentar este prezent i n
cazul produselor vegetale proaspete, netratate termic, mai ales
cele care nu sunt splate corespunztor.

2. Simptomele intoxicatiei alimentare

- diaree ;
- greata;
- durere de cap;
- febra cu frisoane;
- transpiratii;
- ameteli;
- lacrimarea ochilor;

- salivatia excesiva;
- varsaturi;
- durere abdominala;
- slabiciune generalizata.

Cazurile usoare de intoxicatie alimentara dureaza doar cateva

ore, cel mult o zi sau doua. Alte tipuri, cum este botulismul sau
alte forme de intoxicatie chimica, sunt grave si pot pune in pericol
viata daca nu se primeste tratament medical.
Nu toate toxiinfectiile alimentare au aceste simptome "clasice" si
anume diaree, greata, varsaturi si crampe intestinale. Unele
intoxicatii alimentare au alte simptome mult mai grave:
- intoxicatia alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care
provoaca botulismul si care contine o neurotoxina capabila sa
provoace paralizie nervoasa si musculara. Simptomele apar la
aproximativ 18-36 ore de la infectie si includ slabiciunea
generalizata si vederea dubla. Paralizia progreseaza din regiunea
capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul
- toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, toxoplasma
gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore
precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica
adenopatii (inflamatia ganglionilor limfatici), dureri si crampe
musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva saptamani.

3. Factori de risc

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii

alimentare, sunt:
- femeile insarcinate

- copiii mici (sugarii, prescolarii)

- varstnicii (frecvent peste 65 ani)
- persoane cu sistem imunitar compromis (persoane cu boli
cronice, precum diabetul zaharat sau persoane cu infectie HIVSIDA).
Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii
alimentare, sunt:
- consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte
nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum
branza sau smantana
- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in
sange), peste sau pui infestat, scoici, melci sau moluste
contaminate si insuficient preparate
- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu
procesare sau prepararea lor
- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
- persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul
sanitar.
Toxiinfectiile alimentare se nscriu printre afectiunile acute
digestive cu o incidenta deosebit de crescuta n timpul verii.
Avnd n vedere ca boala apare n urma consumului de alimente
contaminate cu anumite specii bacteriene sau cu toxinele
generate de acestea si ca temperatura ridicata este un factor
favorizant al multiplicarii germenilor patogeni, e de nteles de ce
vara trebuie sa avem mult mai multa grija sa ne ferim de pericolul
contaminarii.

4. Care sunt alimentele care produc cel mai

frecvent toxiinfectii alimentare?

- Carnea si preparatele de carne (carne tocata, parizer, sunca,

salamuri crude, crnati).
- Pestele si produsele de peste, proaspete sau conservate n
ulei.
- Ouale si preparatele cu oua, ndeosebi ouale de rata,
consumate incomplet fierte sau folosite crude la prepararea
cremelor sau maionezei.
- Laptele si produsele lactate (smntna, brnza si casul
proaspat), provenite de la animale contaminate.
- Prajiturile, nghetata, cremele, frisca, budincile cu oua.

5. Cum si semnaleaza prezenta o toxiinfectie

alimentara?
Debutul este brusc, brutal, alarmant si survine dupa 12-36
de ore de la consumarea alimentului infestat. Produce o stare de
rau general cu senzatia de epuizare totala, nsotita de dureri de
cap, ameteala, frisoane, greturi, varsaturi, colici abdominale,
paloare, sudori reci. Diareea este constituita din scaune apoase,
galben-verzui, urt mirositoare, cu mucozitati si, uneori, cu striuri
de snge. Febra se instaleaza si ea nca de la debut, ridicndu-se
la 39-40 de grade si se mentine cteva zile (chiar sub tratament),
ajungnd la normal n 5-6 zile n formele mai usoare si n 7-10 zile
n formele mai severe.

6.Mecanismele patogene

Enteropatogenii si-au dezvoltat o varietate de tactici pentru a

invinge modalitatile de aparare ale gazdei. Intelegerea factorilor
de virulenta folositi de aceste microorganisme este importanta in
diagnosticul si tratamentul bolii clinice.
Dimensiunea inoculului. Numarul de microorganisme ce
trebuie ingerate pentru a determina boala , variaza considerabil
de la specie la specie. De exemplu, pentru Salmonella trebuie
ingerate 10-5-108 microorganisme pentru a determina boala, in
timp ce pentru Shigella , Giardia lamblia numai 10-100 de bacterii
sau chisti pot produce infectia. Capacitatea microorganismelor de
a invinge apararea gazdei are implicatii importante pentru
transmitere; Shigella, Entamoeba , Giardia se pot raspandi prin
contact direct interpersonal, in timp ce bacterii ca Salmonella
trebuie sa se dezvolte in alimente mai multe ore inainte de a
atinge doza efectiva infectioasa.
Aderenta. Multe microorganisme trebuie sa adere la mucoasa
gastrointestinala ca etapa initiala in procesul pathogen; astfel
microorganismele care pot sa concureze cu flora intestinala
normal a colonului si sa colonizeze mucoasa au un avantaj
important in producerea bolii. Proteinele specific ale suprafetei
celulare implicate in atasarea bacteriei la celulele intestinale sunt
determinant importanti al virulentei. De exemplu E.coli
enterotoxigena produce o proteina de aderenta , numita factorul
antigenic de colonizare , care este necesar pentru colonizarea
intestinului subtire superior de catre microorganism, inainte ca
aceasta sa produca enterotoxina.
Productia de toxine. Productia a una sau mai multe exotoxine
este importanta in patogeneza a numeroase microorganisme
enterice. Astfel de toxine include enterotoxinele care provoaca
diaree apoasa, actionand direct asupra mecanismelor secretorii
din mucoasa intestinala, citotoxinele care determina distructia
celulelor mucoasei cu diarei inflamatorii asociata,si neurotoxinele
care actioneaza direct pe SNC sau periferic. Unele exotoxine
actioneaza prin mai mult de un mechanism; de exemplu Shigella

dysenteriae tip 1 produce o exotoxina cu actiune atat

enterotoxica , cat si citotoxica.
Invazia . Dizenteria poate rezulta nu numai din productia de
citotoxine , cat si din invazia bacteriana si distructia celulelor
mucoase intestinale. De exemplu, infectiile determinate de
Shigella si E.coli enteroinvaziva sunt caracterizate prin invazia
celulelor epiteliale ale mucoasei de catre microorganism,
multiplicarea intraepiteliala si raspandirea ulterioara la celulele
adiacente.

7.Agenti patogeni producatori de infectii

alimentare

Campylobacter jejuni - transmiterea se face prin expunerea la

alimente contaminate (in special carne de pui) si apa infectata
sau prin contactul cu animalele infectate (in special pisici si pui).
Salmonella - manifestarile bolii includ diaree, febra si crampe
abdominale. Bebelusii, nou-nascutii sau persoanele cu sistemul
imunitar slabit sunt predispusi la riscul de a dezvolta forme severe
ale bolii. Transmiterea se face prin expunerea la alimente sau
lichide contaminate (in special oua sau apa) sau prin contact cu
animalele infectate.Boala produsa de Salmonella se numeste
salmoneloza.
Shigella - infectia cu diverse specii de sigella cauzeaza o diaree
apoasa, sanuinolenta, insotita de dureri abdominale, febra si stare
generala de rau. Segmentele cele mai predispuse la bolile
declansate de sigella includ copii din centre de ingrijire, persoane
fizice din institutii privative de libertate dar si pe cei care
calatoresc in strainatate.

Escherichia coli (E. coli) - simptomele sunt asociate cu boli

diareice severe, numite sindrom hemolitic uremic. Bacteria a
provocat deseori, mai multe focare la nivel national, de intoxicatii
alimentare. Imbolnavirea se face prin intermediul carnii insuficient
preparata termic, fructe si legume insuficient spalate.
Helicobacter pylori - este cea mai frecventa infectie cronica la
oameni. Cauzeaza dureri abdominale, scadere in greutate, greata
si varsaturi. Aceasta bacterie este principala cauza de gastrita si
ulcer peptic la adulti si copii. Helicobacter pylori impiedica
absorbtia de substante nutritive, modificarea echilibrului de fier,
vitamina B12, acid folic, alfa-tocoferol, vitamina C si beta-caroten.
Listeria monocytogenes are ca simptome: diaree uneori
urmata de febra , dureri abdominal, greata, dureri de cap,
ameteala, poate cauza avort spontan, voma, convulsii, pierderea
echilibrului. Surse de contaminare: lapte, branza, inghetata,
legume crude, crenvursti cruzi, carne de pasare cruda.Boala
produsa de aceasta bacterie se numeste listerioza.
Clostridium botulinium- are ca simptome: letargie, slabiciune,
ameteala, dificultati la inghitire si respiratie, paralizie , chiar
moarte. Surse de contaminare: prepararea incorecta a
conservelor acasa, hot-dogi, fructe de mare, sos de usturoi,
miere.Boala produsa de aceasta bacterie se numeste botulism.
Staphylococcus aureus- are ca simptome: greata, voma,
crampe abdominale. Surse de contaminare: alimente contaminate
datorita manipularii si depozitarii la temperature incorecte carne
si produse din carne, oua, salate bogate in proteine, sosuri,
produse de patiserie cu creme si umpluturi.

8.Epidemiologie.Istoricul calatoriilor

Din 12-20 milioane de oameni care calatoresc annual dintr-o tara

industrializata cu clima temperate, intr-o regiune tropicala din
Asia , Africa si America Centrala si de Sud , 20-50% vor avea un
episod brusc de crampe abdominale, anorexie si diaree apoasa;
astfel , diareea turistilor este cea mai frecventa boala asociata
calatoriilor . Episodul apare de obicei la 3 zile pana la 2 saptamani
dupa sosirea turistului in zona tropical , majoritatea cazurilor
incepand in primele 3-5 zile. Boala este in general autolimitata ,
durand 1 pana la 5 zile. Rata inalta a diareei in calatoriile in tarile
subdezvoltate est legata de ingerarea de alimente sau apa
contaminate.
Microorganismele care determina diareea turistilor variaza
considerabil in functie de localizare. In toate zonele, E.coli
enterotoxigena este microorganismul cel mai frecvent izolat in
cazurile de sindrom clasic de diaree secretory a turistilor. Se
considera ca Shigella, Salmonella, Campylobacter determina o
boala mai invaziva, dezenterica, prin comparatie cu E.coli
enterotoxigena, dar diferentierea clinica a infectiilor atribuite
acestor microorganism poate fi dificila. Shigella, Salmonella,
Campylobacter sunt isolate 1-15 % din cazuri, diferitele
microorganisme fiind mai frecvente in variate localizari.
Cauzele parazitare pentru diareea turistilor include Entamoeba
histolytica care este responsabila pentru mai mult de 5 % din
cazuri in Mexic si Thailanda. Giardia se gaseste asociata
rezervoarelor zoonotice in partea de nord a Statelor Unite si
constituie un risc pentru excursionistii si cei din tabere care beau
apa proaspata curgatoare.

9.Diagnosticul si evolutia toxiinfectiilor alimentare

Daca simptomele sunt usoare, nu ai nevoie sa mergi la medic,

insa daca ele persista mai mult de 2 zile, este nevoie sa faci teste
ale materiilor fecale (examen coproparazitologic), ale sangelui
sau materialului vomat pentru a stabili cauza bolii.
Botulismul este diagnosticat prin descrierea simptomelor si prin
teste pentru bacterii in probe de sange, fecale sau alimente
suspecte.
Intoxicatia alimentara chimica poate fi diagnosticata prin
descrierea simptomelor si prin testarea alimentelor potential
responsabile de intoxicatie.
In majoritatea cazurilor, evolutia este favorabila, persoanele
sanatoase reusesc sa combata infectia dupa cateva zile de la
debutul bolii.
In schimb, simptomele unor intoxicatii alimentare pot fi mai
grave:
- botulismul duce la insuficienta respiratorie si moarte;
- toxoplasmoza si listerioza la femeile gravide duce la avort
spontan si malformatii congenitale;
- toxiinfectiile alimentare pot provoca leziuni renale sau
articulare.

10.Tratamentul toxiinfectiilor alimentare

Antibioticele reprezinta principalul tratament al infectiilor
bacteriene. Scopul acestora este de a distruge bacteriile, fara
insa, a afecta gazda. Eficacitatea antibioticelor depinde de
mecanismul de actiune, de schema medicamentoasa, locul
infectiei, statutul imun al gazdei, factorii de rezistenta ai bacteriei.
Antibioticele actioneaza prin mai multe metode. Unele (cum ar fi

vancomicina si penicilina, inhiba formarea celulelor bacteriene.

Eritromicina, tetraciclina, cloramfenicolul, intrerup sinteza
proteinelor. Iar altele inhiba metabolismul bacterian (sulfamidele)
sau interfera cu sinteza ADN-ului (ciprofloxacin, rifampicina) si/sau
permeabilitatea membranei celulelor.
Deci, antibioticele distrug bacteriile sau cel putin intrerup
capacitatea lor de a se multiplica. Acest lucru permite
organismului sa se apere impotriva bacteriilor. Antibioticele
actioneaza doar impotriva bacteriilor, nu si a virusilor. In
concluzie, daca suneti bolnavi si in urma investigatiilor, medicul
va transmite ca antibioticul nu va este de folos, probabil ca
simptomele sunt declansate de un virus, nu de o bacterie.
Clasele de antibiotice sunt:
- peniciline
- cefalosporine
- tetracicline
- aminoglicozide
- chinolone
- macrolide.
Pentru botulism, tratamentul este antitoxina botulinica.
Campilobacterioza se trateaza acasa, in cazuri severe se
administreaza antibiotice.
Listerioza se trateaza de asemenea cu antibiotice.
Toxoplasmoza se trateaza cu spiramicina.
In infectia cu E. Coli se monitorizeaza riguros bilantul hidroelectrolitic si se face dializa.

11.Prevenirea infectiilor alimentare

O serie de nutrienti si-au demonstat actiunea antibacteriana, in

mod special cand vine vorba despre inhibarea infectiilor
bacteriene. S-au realizat destul de multe studii cu subiecti umani,

de larga amploare, care au vizat actiunea antibacteriana a mai

multor tipuri de nutritenti.
Mierea de albine si propolisul - Inaintea antibioticelor, mierea
a fost folosita pentru tratarea ranilor cu infectii bacteriene.
Acestea au proprietati antibacteriene si antiinflamatorii.
Bromelainul (enzima digestiva derivata din ananas) - Substanta
a fost folosita de secole ca un remediu popular pentru probleme
digestive si pentru vindecarea ranilor. Si acesta are proprietati
imunomodulatoare. Este folosit mai ales ca adjuvant in bolile
digestive.
Sucul de merisor - Poate fi un tratament eficient in cazul
infectiilor bacteriene ale tractului urinar, atat in mentinerea sub
control a infectiilor cat si pentru prevenirea lor.
Uleiul de oregano - Acesta a fost folosit de secole pentru
tratarea infectiilor respiratorii, inflamatii cronice, infectii ale
tractului urinar, dizenterie si icter. Are un continut ridicat de
minerale care sporeste beneficiile sale terapeutice, inclusiv calciu,
agneziu, iznc, fier, potasiu, cupru, bor si mangan. Consumul
acestuia este recomandat in combinatie cu antibioticele in lupta
impotriva infectiilor bacteriene.
Cimbru - Un alt ulei esential pe baza de plante, care are calitati
antibacteriene demonstrate. De exemplu, s-a dovedit ca una din
calitatile cimbrului este de a inhiba anumite tulpini ale bacteriei ecoli. De asemenea, acesta este foarte eficient in prevenirea
listeriozei.
Ginger (ghimbir)- Mirosul caracteristic si aroma radacinii de
ghimbir provin dintr-un ulei volatil compus din shogaol si gingerol.
Gingerolul are efect analgezic, sedativ, antipiretic, antibacterian si
contribuie la desfasurarea in conditii propice a motilitatii tractului
gastrointestinal. S-a demonstrat ca planta are rolul de a inhiba
actiunea bacteriilor gram-pozitive si a celor gram-negative.

12.Sfaturi esentiale si prevenire

Dupa disparitia simptomelor, refa-ti puterile consumand alimente

cum ar fi orezul alb, legumele neiritante si bananele.
- Pentru a reface bacteriile esentiale pentru tubul tau digestiv,
mananca iaurt simplu ce contine culturi active de Lactobacillus
acidophilus.
- Evita produsele din laptele nefermentat, pentru ca poate fi dificl
de digerat.
- Spala-te intotdeauna pe maini inainte de pregatirea oricarui
aliment.
- Spala ustensilele cu apa fierbinte si sapun dupa ce le ai utilizat
pentru pregatirea oricarui fel de carne sau peste.
- Nu dezgheta carnea congelata la temperatura camerei. Las-o sa
se dezghete gradat in frigider.
- Evita alimentele marinate nefierte si carnea, pestele sau ouale
crude.
- Nu manca nici un aliment care miroase sau arata urat, sau
alimente din conserve metalice umflate sau din recipiente
fisurate.

Studiu de caz
15 persoane cazate la o pensiune din Sucevita au ajuns la spital,
cu simptome de toxiinfectie alimentara, dupa ce au servit micul
dejun.
Oamenii participau la o tabara baptista. Sambata dimineata, dupa
micul dejun, 15 persoane au inceput sa se simta rau si au fost
transportate la spitalul din Radauti cu simptome de toxiinfectie
alimentara, informeaza Romania Tv.
Inspectorii de la Directia Sanitar-Veterinara s-au deplasat la
pensiune pentru a lua probe de mancare si pentru a stabili daca
oamenii s-au intoxicat cu alimente.
100 de persoane au luat masa, sambata dimineata, la pensiunea
din Sucevita

13. Concluzii
Toxiinfeciile alimentare sunt boli care se apar brusc, cu
manifestri relativ intense, n urma consumului de alimente
contaminate cu microbi sau toxinele lor. Aspectul, gustul sau
mirosul alimentelor contaminate poate fi neschimbat aa nct
consumatorul nu este contient de pericolul la care s-a expus.
Toxiinfeciile alimentare apar de multe ori n colectiviti (cantine,
tabere, restaurante, nuni, parastase sau alte mese comune etc.)
i survin mai ales n sezonul cald al anului.
In concluzie, pentru a ne feri de infectiile alimentare, trebuie sa
respectam un set de reguli cum ar fi:

 Splai-v pe mini cu ap fierbinte i spun nainte s

ncepei prepararea mncrii, dup folosirea toaletei, sau
dup ce v-ai jucat cu vreun animal de cas. Tehnica
eficient de splare a minilor presupune, mai nti,
umezirea minilor cu ap cald, apoi spunirea i frecarea
minilor timp de 20 de secunde. Abia, ultima faz const n
cltirea complet cu ap curat.
Splai frecvent ustensilele i suprafeele de lucru din
buctrie! Splai crptoarele, cuitele, celelalte ustensile
de buctrie i suprafeele de lucru cu ap fierbinte i
detergent dup prepararea fiecrui fel de mncare.
Procurai-v ustensile de buctrie uor de sterilizat. Pe ct
posibil utilizai prosoape de unic folosin (din hrtie)
pentru a terge suprafeele de lucru
Splai cu grij fructele, legumele i zarzavaturile proaspete
sub jet de ap, nainte de preparare sau de consumare.
Pentru nlturarea impuritilor care ader la suprafaa
neregulat a unor produse vegetale se va folosi o perie i la
nevoie se va recurge la splarea cu ap i detergent de
buctrie.
Evitai contaminarea prin atingere a diverselor articole
alimentare pstrndu-le separat! Aezai separat produsele
din carne crud i pete nc din magazin, aezndu-le pe
grtarul de jos al cruciorului de cumprturi. Odat ajuni
acas, aceste produse trebuie pstrate pe raftul cel mai de
jos al congelatorului (pentru ca sucul sau zeama de la ele s
nu picure pe alte alimente).
Nu servii niciodat o mncare gtit pe un platou pe care a
fost nainte carne crud sau pete crud.
Gtii la temperaturi potrivite! O mncare este bine gtit
dac a fost nclzit la o temperatur destul de mare i o
durat de timp suficient de lung pentru a distruge agenii
patogeni ai toxiinfeciilor alimentare. Se recomand folosirea
unui termometru special alimentar.

Gtii oule pn cnd albuul este tare, nu moale! Evitai

reetele n care oule rmn crude sau sunt numai parial
coapte (ex. ochiurile, maioneza etc.). Nu consumai lapte
nefiert, nepasteurizat, iaurt sau brnz obinute din lapte
nefiert.

Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome si evolutie

asemanatoare, precum diareea, greata, varsaturile sau
crampele si durerea abdominala.

Bibliografie
http://www.sanatateplus.ro/content/cum-ne-pazim-detoxiinfectiile-alimentare
http://www.divahair.ro/sanatate/boli_infectioase/intoxicatia
_alimentara_-_simptome,_diagnostic,_tratament
www.ziare.com
www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/intoxicatiaalimentara_543
Harrison, Principiile medicinei interne,volumul I, editura
Teora, pag 875-881.
www.farmaciata.ro Boli infectioase