Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Dintre masurile menite sa previna posibile accidente si incidente


nedorite in cursul actului operatorfac parte:
a. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in
care prezinta abateri semnificative de la valorile normale;
b.

c.

Aprecierea gradului de imbolnavire se poate face prin examene


clinice si paraclinice (indici, teste);
Efectuarea tratamentului antimicrobian ;

d. Pregatirea psihica a pacientilor.


e. Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

2. IndicatiiIe tratamentului chirurgical parodontal sunt urmatoarele,


cu exceptia:
pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian;
pungi parodontale adevarate;
pungi false reductibile prin tratament antimicrobian
hiperplazii gingivale (cu sau fara pungi false sau adevarate);
defecte mucogingivale.

a.
b.
c.
d.
e.

3. Nu este contraindicatie a interventiilor chirurgicale parodontale:


leucemiile acute;
infarctul de miocard mai in antecedente;
starile casectice din T.B.C., tumori maligne;
starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala;
psihozele majore.

a.
b.
c.
d.
e.

4. Bolile generale care presupun o investigatie compieta si o


compensare medicamentoasa corespunzatoare, in relatie cu
medicul internist, inaintea interventiei chirurgicale parodontale
sunt, cu exceptia:
diabetul;
boala ADDISON;
boli cardiovasculare;
epilepsia, boala PARKINSON;
Boala ALZHEIMER.

a.
b.
c.
d.
e.

5. Sunt metode si tehnici de chirurgie parodontala:


Chiurelajul gingival si subgingival.
Gingivectomia gingivo-plastica.
Operaliile cu lambou.
Chirurgia mucogingivala.
Toate raspunsurile sunt corecte.

6. Indicatiile chiuretajului subgingival nu sunt :


a. Pungi parodontale mici, de sub 2mm adncime ;
b. Pungi parodontale foarte adnci ;
c. Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor
parodontale si de aparitie a abcesului parodontal marginal;
d. Ca tratament definitiv al abcesului parodontal marginal la
monoradiculari;
e. Fistule apico-gingivale.
7. Este contraindicatie a chiuretajului subgingival:
a. dinti cu mobilitate crescut si pericol de avulsie prin manevrele de
chiuretaj ;
b. Pungi parodontale mici, de 2-5 mm adncime;
c. Recidive, dupa alte interventii chirurgicale ;
d. Fistule apico-gingivale ;
e. Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor
parodontale si de aparijie a abcesului parodontal marginal.
8. In pungile parodontale se efectueaz:
a. chiuretajul tesuturilor de granulatie pana se opreste sangerarea;
b. chiuretajul rdcinii pana la senzatia de alunecare usoar;
c. chiuretajul .osului alveolar de consistente moale, ramolit prin
osteit, pana la os sntos, moment anuntat de consisteva crescut
perceput tactil.
d. Dup oprirea sngerrii se controleaz continutul pungii, se spala
cu ser fiziologic sau cu gluconat de clorhexidin 0,12.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
a.

b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.

9. Indicatiile gingivectomiei nu sunt::


Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenIa
ferma, care nu poate fi chiuretat corespunzator (sau, daca este
chiuretat, nu se reacoleaza);
Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare;
Pungi parodontale de adancime mica, cu perete extern subtire, slab;
Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si
uneori, hormonala
Indicalii ale gingivectomiei legate de alungirea coroanei dentare.
10.
Contraindicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele, cu exceptia:
Gingivite alergice;
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian;
Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare;
Pungi parodontale osoase;
Pungi parodontale adanci care depasesc linia (jonctiunea)
mucogingivala.

a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

11.
Clasificarea lambourilor se face in functie de:
In raport cu osul alveolar subiacent;
In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei;
In functie de straturile din care este format;
In raport cu gradul de extindere a lamboului;
Toate raspunsurile sunt corecte.
12.
Avantajele operatiilor cu lambou nu sunt:
Un acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si
interradiculare.
Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de
jonctiunea mucogingivala.
Asigura accesul Ia nivelul osului alveolar pentru corectarea
defectelor resorbtive ale acestuia.
Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune
reacolari gingivale.
Dilacerari Intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de
necroza, prin incizii necorespunzatoare cu afectarea irigatiei
lamboului.
13.
Indicatiile operaliilor cu lambou in cadrul bolii parodontale
sunt urmatoarele, cu exceptia:
Resorbtie osoasa verticala, neuniforma.
Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dintilor laterali.
Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa
sublire, intinsa, slab vascularizata.
in vederea amputatiei radiculare la dinlii pluriradiculari.
Recidive dupa chiuretaj subgingival.
14.
Indicatiile operaliilor cu lambou in cadrul bolii parodontale
sunt urmatoarele
Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse
dincolo de jonctiunea mucogingivala.
Resorbtie osoasa verticala, neuniforma.
Pungi parodontale osoase.
Abces parodontal marginal serpiginos la mono- si pluriradiculari.
Toate raspunsurile sunt corecte.
15.
In cadrul tratamentului local nu exista ca si directii principale
de tratament:
Tratamentul antiinflamator;
Tratamentul chirurgical;
Tratamentul de echilibrare ocluzala;
Tratamentul de reabilitare structurala si functionala prin
bioreactivare a parodontiului marginal;
Tratamentul complicatiilor.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

16.
Igienizarea efectuata de medic cuprinde:
debridarea gingivala;
detartrajul supragingival;
detartrajul subgingival profesional;
suprimarea proceselor inflamatorii.
Toate raspunsurile sunt corecte.
17.
Tratamentul in gingivita cronica simpla (necomplicata), nu
urmareste:
depistarea factorilor locali cauzali;
pacientul este sfatuit sa nu-si schimbe tehnica de periaj, chiar daca
aceasta este ineficienta;
instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de
igiena;
debridare glngivala;
detartraj;

d.
e.

18.
Tratamentul in gingivita cronica simpla (necomplicata)
urmareste:
instruirea pacientului asupra periajului;
reducerea microulceratiilor cu chiuretajul mecanic al peretelui moale
al santului gingival;
aplicarea unor substanle antimicrobiene (antiseptice, astringente,
oxidante, extrase vegetale) prin badijonaj, mesaj;
tratamentul bolilor generale asociate .
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

19.
Tratamentul gingivitei de pubertate cuprinde urmatoarele, cu
exceptia:
indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
debridare gingivala
indepartarea tartrului supra- si subgingival
tratament antimicrobian
nu se excizeaza chirurgical hiperplazia gingivala.

a.
b.
c.

20.
Tratamentul gingivitei de sarcina nu urmareste:
a. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce
ale sarcinii;
b. educarea gravidelor pentru a igiena bucala corecta si cotidiana
c. leziunile
gingivale
incipiente
:tratament
medicamentos,
antimicrobian (aplicalii locale de perhidrol);
d. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical chiar
daca nu
interfera cu ocluzia;
e. hiperplaziile mici si mijlocii sunt mentinute sub tratament
medicamentos.

21.
Tratamentul local in gingivitele descuamative consta in:
a. igiena locala
b. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1/2 in apa calduta, de douatrei ori/zi
c. aplicatii locale cu colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
d. aplicatii locale de produse tipizate cu triancinolon (Kenalog),
fluocinolon, de trei ori pe zi.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

22.
Tratamentul de urgenta local al gingivostomatitei ulceronecrotice nu cuprinde:
spaIaturi bucale largi cu solutii antiseptic;
indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere cu apa
oxigenata;
detartrarea blocurilor mari de tartru;
aplicarea de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi,
antihistarninice, antibiotice, anestezice de contact;
antibioterapie la pacientii cu stare generala alterata.
23.
Tratamentul
de
eliminare
a
factorilor
favorizanti
ai
gingivostomatitei ulcero-necrotice cuprinde:
se interzice consumul de alcool si se reduce fumatul;
detartraj minutios supra si subgingival
dupa amendarea
fenomenelor acute;
badijonari dupa detartraj cu colutorii cu antibiotice timp de zece zile;
repaus la pat in alterarea starii generale;
Toate raspunsurile sunt corecte.
24.
Tratamentul definitiv, de prevenire a recidivelor ulceronecrotice cuprinde urmatoarele principia, cu exceptia:
tratarea cariilor existente si a obturatiilor incorecte;
indepartarea lucrarilor protetice corect concepute sau efectuate;
extragerea resturilor radiculare nerecuperabile;
restaurarea conturului
gingival
prin gingivectomie gingivoplastica;
dispensarizare.
25.
Tratamentul curativ al pericoronaritelor cuprinde urmatoarele,
cu exceptia:
spalaturi antiseptice abundente si dese;
instilatii de colutorii complexe cu antibiotice;
aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata 24 ore;
antibioterapie;
decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de minte incomplet
erupt inainte de amendarea fenomenelor acute.
26.
TRATAMENTUL GINGIVITEI SI GINGIVOSTOMATITEI
nu cuprinde:

HERPETICE

a.
b.
c.
d.
e.

spalaturi bucale cu solutii antiseptice:


stergerea ulceratiilor cu tampoane imbibate in apa oxigenata;
aplicatii pe mucoasa ulcerata :nivicrisol si unguente cu antibiotice;
medicatie antivirala,vitaminoterapie C,B1,B2,E.
se fac aplicalii locale cu Orthochrome.

c.
d.
e.

27.
Tratamentul local al gingivitei si gingivostomatitei aftoase
recidivante cuprinde:
spalaturi cu solutii slab antiseptice;
atingeri ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie Orthochrome,
acid tricloracetic 5-10%.
pulverizatii cu spray Codecam;
NU SE FAC infiltratii cu penicilina, xilina sau hidrocortizon.
Toate raspunsurile sunt corecte

a.
b.
c.
d.
e.

28.
Tratament general al gingivitei si gingivostomatitei aftoase
recidivante nu cuprinde:
Antibioterapie;
Corticoterapie;
Vitaminoterapie;
Antialgice;
Tranchilizante.

a.
b.
c.
d.
e.

29.
Tratamentul parodontitei distrofice (parodontopatia marginala
cronica mixta) consta in:
reducerea componentei inflamatorii bacteriene;
reducerea chirurgicala a pungilor;
reechilibrarea ocluzala;
reducerea componentei distrofice printr-o bioterapie de reactivare;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

30.
Tratamentul chirurgical al retractiilor gingivale consta in:
grefa de tesut conjunctiv
lambou mucogingival deplasat spre coronar
lambou mucogingival deplasat lateral
regenerare tisulara ghidata.
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.

31.
Tratamentul de urgentaal abcesului parodontal marginal
consta in, cu exceptia:
a. indepartarea exsudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii
antiseptice
b. instilalii cu pasta TM
c. drenajul pt 24 ore in abcesele mari, voluminoase sau localizate
palatinal

d. incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta


e. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari

a.
b.
c.
d.
e.

32.
Tratamentul
afectarii
gingivo-osoase
a
bifurcatiilor
si
trifurcatiilor dintilor laterali de gradele III si IV nu cuprinde:
chiuretaj supragingival in scop paliativ;
operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de
aditie;
premolarizare;
amputatie radiculara;
extractie.

c.
d.
e.

33.
Tratamentul hiperesteziei dentinare cuprinde
principii, cu exceptia:
aplicatii sub izolare de corticosteroizi;
periaj dentar cu paste ce contin substante
desensibilizanta;
fulguratii cu aparatul de diatermie;
prepararea cavitatilor de colet sau devitalizare;
indepartarea ocazionala a placii bacteriene prin periaj.

a.
b.
c.
d.
e.

34.
Tratament de urgentain diabet consta in:
asezarea pacientului in pozitie de clinostatism;
una-patru bucati sau lingurite de zahar pentru pacientul constient;
intravenos 20 ml solutie de glucoza 20-50 %;
intramuscular 1 mg glucagon pentru pacientul inconstient;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

urmatoarele

cu

actiune

35.
In hipertensiunea arterial se recomanda urmatoarele, cu
exceptia:
medicalia antihipertensiva nu trebuie intrerupta in cursul
tratamentelor gingivoparodontale;
administrarea de anxiolitice inaintea tratamentului;
containdicata anestezia cu noradrenalina;
evitarea medicaliei antiinflamatorii nesteroidice;
nu este de
evitat utilizarea fibrelor imbibate in substante
constrictive pentru evictiunea santului gingival.
36.
37.
Schema de diagnostic in tratamentul
cuprinde urmatoarele criterii, cu exceptia:
Status radiologic;
Sondarea pungilor parodontale;
Recesiuni/pierderi ale ataamentului;
Absenta sngerarii la sondare;
Leziuni interradiculare.
38.
:

parodontitei cronice

Sunt directii principale de tratament urmatoarele, cu exceptia

a.
b.
c.
d.
e.

Tratamentul antimicrobian;
Complicatiile nu se trateaza;
Tratamentul chirurgical;
Tratamentul de echilibrare ocluzala;
Tratamentul de reabllitare structurala
bioreactivare a parodontiului marginal.

si

functionala

prin

e.

39.
Mijloade secundare, ajutatoare de indepartarii a placii
bacteriene ,a resturilor organice si de stimulare gingivala sunt:
Folosirea firului de matase in spatiile interdentare, scobitori din
lemn sau plastic;
Perii cu actiune de curatire interdentara;
Stimulatorul gingival,dusurile si irigatia bucala;
Clatirea gurii dupa periaj este un act indispensabil unei bune
igienizari;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

40.
Nu sunt substantele abrazive
dentifrice:
carbonatul de calciu si magneziu,
bicarbonatul de sodiu,
clorura de potasiu,
oxizii de siliciu si aluminiu,
silicatul de zirconiu.

a.
b.
c.
d.

continute paste si pulberi

41.
Detartrajul subgingival se face cu:
chiurete universale sau speciale
pile sau razuse subgingivale,
sapaligi
ultrasunete, numai pana la 3-4 mm profunzime de la marginea
gingivala libera;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
a.
b.
c.
d.

a.
b.
c.
d.
e.

42.
Indicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt urmaoarele, cu
exceptia:
Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale profunde, de
3-4 mm;
In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN),
In formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate, la bolnavii
hemofilici
gingivita si parodontita marginala cronica superficiala
dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival in
cursul interventiilor chirurgicale

43.
Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete nu sunt:
a. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase;
b. Pacienti cu reflexe de voma exagerata;
c. Hiperestezie dentinara accentuate;

d. Copii mici;
e. Bolnavii cardiaci nepurtatori de stimulator cardiac (pacemaker).
a.
b.
c.
d.
e.

44.
Nu sunt indicatiile folosirii clorhexidinei:
favorizarea depunerii placii microbiene;
prezenla placii microbiene;
gingivite acute;
abcese parodontale marginale;
gingivite cronice si parodontite marginale cornice.

a.
b.
c.
d.
e.

45.
Alte antiseptice cu actiune antiplaca microbiana sunt:
fluorurile;
silicatul de zirconiu din compozitia unor paste dupa detartraj;
antibiotice au efect impotriva germenilor din placa;
enzime;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

46.
Calitatile unui medicament antimicrobian ideal, cu exceptia:
actiune antimicrobiana selectiva,
difuziune buna in focarul de infectie;
spectru antimicrobian larg; persistenta in timp sub forma activa
absenta reactiilor de sensibilizare locale si generale;
sa dezvolte rezistenta microbiana.

a.
b.
c.
d.
e.

47.
Tetraciclina are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
actiune antimicrobiana;
actjune antiinflamatorie;
actiunea reparatorie si regenerative;
actiune de conditionare a suprafetelor radiculare;
favorizeaza resorbtia osului alveolar.

a.
b.
c.
d.
e.

48.
Sunt efecte secundare ale folosirii tetraciclinei:
aparitia candidozei;
tulburari gastro intestinale;
alergii;
fenomene de fotosensibilizare uneori;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

49.
Metronidazol si Ornidazol au ca efecte secundare:
tulburari digestive;
leucopenie tranzitorie;
traverseaza bariera placentara;
efecte cancerigene la animale.
Toate raspunsurile sunt corecte.

50.
Nistatina are ca si indicatii urmatoarele, cu exceptia:
a. stomatita micotica a nou-nascutilor
b. candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti
c. stomatita sub placa protetica de cauza micotica

d. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti


e. alergie la Nistatin.
51.
Pulpa i esutul parodontal pot comunica prin:
canale laterale
canale accesorii,
foramenul apical, canalicule dentinare deschise,
defecte de dezvoltare sau iatrogene ale cementului : perforaiile sau
fracturile.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
a.
b.
c.
d.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

52.
Simon a clasificat leziunile pe baza sursei primare de infectie,
dupa cum urmeaza:
Leziuni primare endodontice cu implicare secundara parodontala;
Leziuni primare parodontale;
Leziuni primare parodontale cu implicare secundara endodontica;
Leziuni combinate adevarate;
Toate raspunsurile sunt corecte.
53.
Metode de diagnostic diferential in leziunile endo-parodontale
sunt:
excrescente ale smaltului;
santuri de dezvoltare;
proximitatea radacinilor vecine;
fracturi coronare;
defecte parodontale consecutive traumei, pot mima semne si
simptome caracteristice leziunilor endoparodontale.

a.
b.
c.
d.
e.

54.
Prognostic excelent in tratarea leziunilor endo-parodontale:
nu se observ liz osoas,
condiii excelente gingivale,
colaborare bun cu pacientul,
nu exist factori sistemici sau de mediu.
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

55.
Prognostic bun in tratarea leziunilor endo-parodontale nu
reprezinta:
os de suport de nlime adecvat,
realizarea unei dentiii ce poate fi conservat,
colaborare greoaie cu pacientul,
fr posibiliti adecvate de control a factorilor etiologici,
factori sistemici sau de mediu, sau inui sub control corespunztor.

a.
b.
c.
d.

56.
Reprezinta prognostic prost in tratarea
parodontale:
os de nlime insuficient,
mobilitate dentar gradele I i II,
interesarea furcaiilor,
zone unde igienizarea este dificil de realizat,

leziunilor

endo-

e. Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

57.
Au prognostic acceptabil
in tratarea leziunilor
parodontale urmatoarele, cu exceptia:
os de suport de nlime insuficient,
absenta mobilitatii dentar,
interesarea furcaiilor clasa 1,
posibil meninerea adecvat a dinilor,
prezena limitat a factorilor sistemici sau de mediu.

endo-

a.
b.
c.
d.
e.

58.
Factorii ce pot influena prognosticul general in tratarea
leziunilor endo-parodontale includ:
vrsta pacientului,
gradul curent de severitate al bolii,
factori sistemici,
fumatul,
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

59.
Complicatiile locale ale bolilor parodontale nu sunt:
abcesul parodontal marginal;
lacunele cuneiforme;
cariile situate deasupra coletul anatomic al dintelui ;
pulpitele acute laterograde sau retrograde;
necrozele pulpare;

a.
b.
c.
d.
e.

60.
Hiperestezia dentinara nu se poate instala dupa:
retractii gingivale prin involulie sau distructie parodontala;
detartraj;
chiuretaj radicular;
interventii chirurgicale, in special gingivectomie;
periaj profesional.

a.
b.
c.
d.
e.

61.
Despre lacunele cuneiforme sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
apar la coletul dintilor,
mai frecvent vestibular,
ca o lipsa de substanta,
de forma triunghiulara,
cu baza spre interior si varful spre axul longitudinal al dintelui.

a.
b.
c.
d.
e.

62.
Complicatii loco-regionale ale parodontitele apicale pe cale
retrograde sunt, cu exceptia:
celulite; osteite si osteomielite ale oaselor maxilare;
adenite;
tromboflebita sinusului cavernos; abces cerebral.
septicemie.
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.

e.

63.
Sunt complicatii la distanta si generale ale parodontitele
apicale pe cale retrograde:
colecistita;;
adenite;
osteomielite;
tromboflebita sinusului cavernos; abces cerebral.
Toate raspunsurile sunt corecte.
64.
Semnele clinice imediate ale traumei ocluzale acute sunt:
jena dureroasa ;
sensibilitate la percutie;
durere violenta trecatoare (in cateva secunde);
dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se
mentin de la cateva ore la cateva zile, In functie de efectul traumei
ocluzale: contuzie, subluxalie sau chiar luxatie dentara
Toate raspunsurile sunt corecte.

65.
Semnele clinice tardive ale traumei ocluzale acute sunt:
a. jena dureroasa ;
b. sensibilitate la percutie;
c. laterale, la nivelul premolarilor sau numai al unuia sau mai multor
molari, fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte
circumstante locale traumatice pe termen lung, care ar putea explica
aceasta mobilitate anormala;
d. durere violenta trecatoare (in cateva secunde);
e. dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se
mentin de la cateva ore la cateva zile, In functie de efectul traumei
ocluzale: contuzie, subluxalie sau chiar luxatie dentara.
66.
Trauma ocluzala cronica ,este urmata de fenomene adaptative:
a. ingrosarea ligamentului periodontal;
b. ingrosarea pe alocuri, a laminei dura (in zona apicala si la nivelul
furcatiilor);
c. condensarea structurii osului trabecular, spongios;
d. ingrosarea marginii osului alveolar, care poate fi evidentiata clinic
prin aparitia unor proeminente bulbare, punctiforme, mici
"monticuli", presarati pe versantul vestibular si, uneori, oral,
deasupra carora marginea gingivala libera si, mai ales, gingia fixa
sunt intinse, de aspect albicios, punctiform.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
67.
Trauma ocluzala cronica (prin obturatii sau coroane inalte,
hipersolicitarea dintilor care marginesc brese edentate, bruxism)
se insoteste de:
a. cresterea mobilitalii dentare peste limitele normale (nefiind insa
patologica" deoarece rezulta din suprasolicitarea ligamentului
periodontal) si o deformare elastica, mai accentuata decat in mod

b.
c.
d.
e.

a.
b.

c.

d.

e.

obisnuit a osului alveolar si numai rareori prin "resorbtia laterala" a


acestuia;
retractie gingivala;
reducerea grosimii ligamentului periodontal;
radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau
osteoporoza.
Toate raspunsurile sunt corecte.
68.
Sunt teorii pentru a explica interactiunea dintre trauma si
inflamatie,cu exceptia:
Trauma ocluzala poate altera drumul de extindere al inflamatiei
gingivale la tesutul profund.
Zonele de resorbtie radiculara induse de trauma ar putea fi dezvelite
de migrarea apicala a jonctiunii epiteliale inflamate, si ar putea oferi
un mediu favorabil formarii si atasarii placii si calculilor, fiind astfel
responsabila de dezvoltarea unor leziuni profunde.
Placa supragingivala poate deveni subgingivala daca dintele este
migrat ortodontic sau a migrat singur intr-o zona edentata,
transformand punga marginala intr-o punga intraosoasa.
Placa subgingivala poate deveni supragingivala daca dintele este
migrat ortodontic sau a migrat singur intr-o zona edentata,
transformand punga marginala intr-o punga intraosoasa.
Cresterea mobilitatii dintelui lezat traumatic poate determina un
efect de raspandire rapida a metabolitilor placii, crescandu-le
difuziunea.

b.
c.
d.
e.

69.
Semnele radiografice ale traumei ocluzale primare sunt:
Cresterea spatiului periodontal , insotita adesea de ingrosarea
laminei dura de-a lungul portiunii proximale a radacinii in zona
apicala, si la nivelul furcatiilor;
O distructie a septului osos mai degraba verticala decat orizontala.
Radiotransparenta si condensare a osului alveolar
Resorbtie radiculara;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

70.
Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de factori
diversi:
depunerile masive de tartru in zona santului gingival;
unele obiceiuri vicioase
trauma ocluzala, bruxismul
lucrari protetice cu actiune traumatica directa asupra gingiei
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.

71.
PUN este caracterizata de, cu exceptia:
a. de zone ulcerate si necrozate ale marginii gingivale acoperite de o
pseudomembrana albicioasa-galbuie;
b. leziuni dureroase si sangerande;
c. Leziuni osoase crateriforme

d. stare generala alterata.


e. Limfadenopatii generalizate.
72.
Nu sunt semne inflamatorii reduse in parodontita marginala
cronica mixta:
a. mobilitate dentara crescuta;
b. rare si nesemnificative migrari patologice;
c. frecvente grade de implicare a retractiei gingivale si a atrofiei
gingivale osoase la nivelul furcatiilor;
d. radiologic: resorbtii reduse de tip vertical, pe fondul atrofiei osoase
orizontale
e. pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm

a.
b.
c.
d.
e.

73.
Leucoplazia viloasa in infectia cu virusul HIV nu se poate
extinde:
pe fata ventrala a limbii,
zona retromolara,
palatul moale,
podeaua cavitatii bucale.
Interdentar.

e.

74.
Leziunile asimtomatice in infectia cu HIVse caracterizeaza
prin
dimensiuni de la cativa mm pana la cativa cm;
deseori cu striatii verticale conferind un aspect ondulat al suprafetei
ce atunci cand e uscata poate avea un aspect paros.
zone de keratoza ,prost demarcate;
Multe dintre aceste leziuni releva colonii de candida ca si invazii
secundare nu ca si cauza a leziunii.
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

75.
Nu sunt forme clinice ale candidozei in infectia cu virusul HIV:
c.pseudomembranoasa;
c.eritematoasa;
c.hiperplazica;
cheilita angulara.
Toate raspunsurile sunt incorecte.

a.
b.
c.
d.

a.
b.
c.
d.
e.

76.
Gingivita HIV sau eritemul gingival linear HIV nu se prezinta
ca un Iizereu eritematos :
de culoare rosu-aprins;
usor sangerand;
nu este obligatoriu un precursor al parodontitei ulcero-necrotice
rapid progresive;
de culoare rosu- caramiziu;
Toate raspunsurile sunt corecte.

77.
Parodontita HIV este:
a. o forma de parodontita ulceronecrotica rapid progresiva ce apare
mai frecvent la pacientii HIV pozitivi decat la ceilalti pacienti;

b. PUN este caracterizata de necroza tesutului moale si distructie


periodontala
rapida
fara
o
pierderea
marcata
a
osului
interproximal(sept)
c. Leziunile pot aparea oriunde pe arcadele dentare si sunt de obicei
localizate la cativa dinti. Pot fi si generalizate;
d. Osul este deseori expus prezentand fenomene de sechestrare;
e. Debutul PUN este sever si dureros,necesitand tratament imediat.
78.
In tetralogia Fallot modificarile orale includ:
a. coloratia rosu purpuriu a buzelor si gingiei ce corespunde gradului
general de cianoza;
b. coloratia buzelor si gingiei revine la normal numai in urma operatiei
corectoare pe cord;
c. uneori gingivita marginala severa si distructie parodontala;
d. limba apare fisurata,edematoasa,cu inrosirea extrema a papilelor
fungiforme si filiforme;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
a.
b.
c.
d.
e.

79.
Intoxicatia acuta cu bismut este nu caracterizata de:
tulburari gastrointestinale, greata, icter,urticarie;
eruptii exantematoase de diferite tipuri;
inflamatia limbii.
Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.
Toate raspunsurile sunt incorecte.

a.
b.
c.
d.
e.

80.
Sunt semne in intoxicatia cu plumb:
paloarea fetei si buzelor;
greata,voma,inapetenta;
tulburari psihice si encefalite;
hipersalivatie, gust dulceag;limba lucioasa,ulcerata.
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

81.
Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu:
fibromul gingival;
granulomul eozinofil;
granulomul periferic cu celule gigante;
chisturi gingivale si parodontale.
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

82.
Dintre tumorile maligne ale gingiei nu fac parte:
carcinomul sau epiteliomul ( mai frecvent);
sarcomul;
melanomul malign;
metastazele gingivale;
granulomul periferic cu celule gigante.

83.
Nu sunt parodontite marginale cronice:
a. Parodontita marg cr superficiala
b. Parodontita marg.cr profunda lent progresiva

c. Parodontita marg. profunda ulcero necrotica


d. Parodontita distrofica (mixta)
e. Parodontita marginala cr. rapid progresiva
a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

84.
Parodontita prepubertala nu:
Apare in dentitia definitiva;
Apare in dentitia mixta;
Apare in dentitia temporara;
Debuteaza inainte de 11 ani;
Se asociaza in mod obisnuitvunor boli generale, ca leucemia si
neutropenia.
85.
In etiologia parodontitei juvenile sunt incriminati urmatorii
factori, cu exceptia:
Actinomycetemcomitans;
Capnocytophaga;
Mycoplasma;
Fusobacterium nucleatum;
ereditatea si contagiozitatea microbiana in cadrul familial.

86.
Semnul patognomonic al PMCS:
a. jena dureroasa , accentuata de periaj si masticatie
b. sangerari frecvente la atingeri usoare si la succiunea gingiei.
c. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita
de durere mai frecventa dimineata , dispare dupa cateva miscari de
masticatie;
d. prurit;
e. usturimi.

e.

87.
Semne clinice obiective in PMCS sunt urmatoarele, cu
exceptia::
sangerare la atingeri usoare cu sonda;
semne de inflamatie gingivala;
culoare rosie-violacee(de staza) a papilelor gingivale, a marginii
gingivale libere
gingiei fixe are aspect destins, lucios, lipsit de desenul de "gravura
punctata ;
tumefactie, cu prezenta a numeroase pungi adevarate.

a.
b.
c.
d.

88.
Semne subiective in parodinta marginala cronica profunda lent
progresiva:
disconfort in zonele de impact alimentar
tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice
tulburari de fonatie, legate de articularea fonetica a consoanelor
tulburari fizionomice consecutive migrarilor dentare patologice

a.
b.
c.
d.

e. Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.

e.
a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

89.
Nu sunt semne subiective in parodinta marginala cronica
profunda lent progresiva:
Semne de inflamatie gingivala cronica ce rezulta din acumularea de
placa nevizibila la toti pacientii;
Mobilitate patologica de gradul 2 -3;
Retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar;
Pungi parodontale false;
Migrari patologice.
90.
Afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor
laterali este clasificata astfel:
Gradul I: leziuni incipiente;
Gradul ll: sonda exploratoare patrunde interradicular 1-3 mm;
Gradul III: sonda patrunde adanc interradicular,nu trece pe versantul
opus.
Gradul IV: sonda traverseaza in intregime spatiul interradicular de la
nivelul furcatiei pana pe versantul opus.
Toate raspunsurile sunt corecte.
91.
In gingivita hiperplazica hidantoinica, hiperplazia fara
inflamatie
supraadaugata are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
are un aspect lobulat,
are culoare roz-deschis,
are consistenta ferma,
un sant situat la baza hiperplaziei papilelor si a marginii gingivale
Iibere sau,la limita cu mucoasa alveolara ,atunci cand cuprinde si
gingia fixa;
sangereaza.
92.
In gingivita hiperplazica la ciclosporine, gingia nu are:
culoare roz,
densa ,
rezilienta
o suprafata granulara
tendinta crescuta de sangerare prin supraadaugarea inflamatiei
septice bacteriene.
93.
Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica este:
Afectiune inflamatorie distructiva a gingiei ce prezinta semne si
simtome caracteristice
Se insoteste constant de afectarea altor zone ale mucoasei bucale.
Apare la toate virstele dar o incidenta mai mare s-a descris intre
15-20 ani respectiv 20-30ani.
S-a dovedit ca este contagioasa;
Nu este contagioasa.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

94.
Nu
sunt
semne
clinice
obiective
in
gingivita
si
gingivostomatita ulcero-necrotica:
ulceratii crateiforme la vf papilelor interdentare (aspect decapitat)
ce se intind si la marginea gingivala libera;
suprafata acoperita de o pseudo-membrana alb-galbui-gri delimitata
de restul mucoasei de un eritem linear pronuntat.
in toate cazurile suprafata pseudomembranoasa e dezgolita
leziuni caracteristice ce distrug progresiv gingia si leziunile
periodontale subiacente
aspect crateiform-crenelat al papilelor si marginii gingivale libere
pe distante ce ocupa unul sau mai multi dinti.

95.
Nu sunt semne clinice subiective in
gingivita
si
gingivostomatita ulcero-necrotica
durere radiata in oasele maxilare
halena fetida
trismus
adenopatie
stare generala alterata cu febra mare in stadiile usoare si moderate
ale bolii.

a.
b.
c.
d.
e.

96.
Diagnosticul diferential
al gingivitei
ulcero-necrotice se face cu:
sifilis
tuberculoza
leucemia acuta
agranulocitoza
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

97.
Simtomatologia subiectiva in forma acuta a pericoronaritelor
cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
Trismus;
hiposalivatie
lamboul interfera cu inchiderea arcadelor;
gust depreciate;
dureri iradiate in zonele invecinate;

a.
b.
c.
d.
e.
a.

si gingivostomatitei

98.
Simtomatologia subiectiva in forma acuta a pericoronaritelor
cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
Mucoasa de culoare rosu intens
Mucoasa inflamata
Mucoasa cu leziuni supurative
adenopatie
stare generala buna,cu sau fara febra.
99.
Abcesele de vecinatate ca si complicatii in pericoronarite apar:
in zona maseterului,

b.
c.
d.
e.

retrofaringian,
periamigdalian,
uneori in loja temporala;
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

100. Gingivita alergica se poate produce printr-o reactie alergica la:


unele componente din guma de mestecat;
posibil la unii aromatizanti sau coloranti;
unele componente din pastele de dinti;
unele componente din ape de gura;
Toate raspunsurile sunt corecte.

e.

101. Nu sunt semne clinice in gingivita alergica:


culoarea rosie intensa,
cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia
fixa, disparand frecvent brusc la nivelul jonctiunii mucogingivale
consistenta gingiei este redusa, moale, friabila.
volumul este crescut, tumefactia gingivala avand un aspect usor
granular.
Nu sangereaza la atingere si masticatie.

a.
b.
c.
d.
e.

102. Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de:


barbiturice,
salicilati,
ioduri,
bromuri,
cloruri

a.
b.
c.
d.

b.
c.
d.
e.

103. Sunt semne obiective in forma moderata a gingivitei cronice


descuamative, cu exceptia?
distributie neuniforma a unor zone de culoare rosu aprins/gri la
nivelul marg. gingivale libere si al gingiei fixe;
suprafata neteda si lucioasa;
suprafata are rezilienta normala devine moale;
suprafata prezinta mici depresiuni;
senzatie de arsura.

a.
b.
c.
d.
e.

104. Leziunile bucale in lichenul plan prezinta


clinice:
Leziuni hiperkeratozice (diskeratozice);
Leziuni atrofice;
Leziuni erozive sau ulcerative:
Leziuni buloase
Toate raspunsurile sunt corecte.

a.

urmatoarele forme

105. Evolutia in gingivita si gingivostomatita herpetica:


a. in pusee, de intensitate din ce in ce mai redusa
b. se vindeca total dupa cca doua saptamani.

c. dupa prima infectie uneori virusul herpetic supravietuieste la nivelul


ganglionilor nervosi -poate recidiva
d. la varstnici herpesul apare rar datorita imunitatii dobandite.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

106. Simptomatologia in gingivita


recidivanta nu cuprinde:
durere la masticatie si deglutitie;
trismus;
Hipersalivatie;
adenopatie generalizata;
stare generala alterata.

si

gingivostomatita

aftoasa

a.
b.
c.
d.
e.

107. Semne
clinice
obiective
la
adulti
in
gingivita
gingivostomatita micotica sunt, cu exceptia:
eritem
aspect pseudomembranos(leziuni culoare alb-crem, aderente)
fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor
atrofia papilelor filiforme ale limbii(aspect neted,lucios)
senzatii dureroase la atingere si masticatie.

si

108. Caracteristicile gingiei sanatoase:


a. aspectul mucoasei de gravura punctata sau coaja de portocala;
b. culoarea roz pal cu variatii de la albastru violaceu maro;
c. consistenta :laxa,usor depresibila la palpare; scade in inflamatii si
creste in proliferari;
d. conturul marginii gingivale:neted ,fara neregularitati;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.

a.
b.
c.
d.
e.

109. Nu sunt gingivite induse de placa bacteriana specifica si


contributia unor factori locali si generali:
Gingivite din cursul unor stari fiziologice;
Gingivite simptomatice frecvent
hiperplazice din cursul bolilor
sistemice;
Gingivita hiperplazica;
Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente;
Gingivita si gingivostomatita ulceronecrotica.

110.
Clasificarea gingivitei cronica simpla
inflamatie de cauza microbiana include:
a. papilita;
b. gingivita marginal;
c. gingivita difuz;
d. gingivita localizat;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
111. Gingivita din
simptome:
a. sangerare gingivala

cursul

ciclului

menstrual

necomplicata

are

prin

urmatoarele

b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

senzatie de tensiune,
posibil chiar usoara tumefactie;
cresterea sensibila a mobilitatii dentare fiziologice;
cresterea marcanta a mobilitatii dentare fiziologice.
112. Despre tumor de sarcin" sunt corecte urmatoarele afirmatii,
cu exceptia:
Incidena acestei forme este redus: ntre 2 i 5% din cazuri i apare
dup luna a 3-a de sarcin sau mai devreme;
Din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
Are intre 1-3 cm in diametru;
de forma unei emisfere turtite are baza larg de implantare, sesil
sau este pediculat.
suprafaa este neted, lucioas, dar poate fi i ulcerat, dureroas la
atingere prin interferen cu ocluzia i prin suprainfectare
113. Simptomatologia
in
Gingivita
i
gingivostomatita
menopauz nu cuprinde:
hipersalivatie;
senzatie de arsur la nivelul mucoasei gingivale i orale;
senzatii dureroase la contactul cu alimente sau buturi reci sau
fierbini;
senzaii anormale de gust: acru, srat;
dificultatea de a purta proteze mobile datorate unor senzatii
dureroase, hiperestezice ale mucoasei bucale.

de

114. Nu sunt manifestari orale asociate in Gingivita din diabet:


Parotidomegalii;
Tulburari ale gustului;
Candidoza asociata hiperglicemiei;
Alergii bucale nespecifice;
Adenopatiile loco-regionale.

115. Functiile epiteliului jonctional:


Este atasat de dinte;
Bariera;
Aparare antimicrobiana;
Participa la formarea lichidului crevicular (sulcular/lichidul santului
gingival).
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
a.
b.
c.
d.

a.
b.
c.
d.
e.

116. Nu sunt gingivite din cursul unor stari fiziologice:


gingivita de pubertate;
gingivita prepubertala
gingivita din cursul ciclului menstrual;
gingivita de sarcina;
gingivita de menopauza.

1. Dupa Carranza, parodontitele se clasifica in:

a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.

Parodontita cronica a adultului;


Parodontita rapid progresiva a adultului;
Parodontita ulcero-necrotica;
Parodontita refractara la tratament;
Toate raspunsurile sunt corecte.

117. Sunt gingivite neinduse de placa bacteriana specifica:


Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara
Gingivita descuamativa
Gingivita alergica
Gingivita si gingivostomatita herpetica
Toate raspunsurile sunt corecte.

2. Gingivite hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt:


a. Prin hidantoina;
b. Prin ciclosporine;
c. Prin utilizarea medicatiei contraceptive;
d. Prin antagonisti de calciu.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
3. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
a. Usor prurit gingival;
b. Dureri discrete la periaj si masticatie;
c. Senzatie de usturime;
d. Sangerari gingivale la periaj si masticatie.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
a.
b.
c.
d.
e.

118. Nu sunt parodontite marginale cronice:


Parodontita marginala cronica superficiala:
Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva
Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronica mixta.
Parodontita marginala cronica superficiala rapid progresiva.

a.
b.
c.
d.
e.

119. Parodontita prepubertala este asociata cu urmatoarele boli si


tulburari genetice:
boala celulor LANGERHANS (sindromul de histiocitoza);
agranulocitoza infantila genetica;
neutropenia familiala ciclica;
hipofosfataza;
Boala Addison.

a.
b.
c.
d.
e.

120. Apar gingivite simptomatice frecvent hiperplazice, din cursul


unor boli sistemice ca:
gingivita din carenta vitaminei C;
granulomatoza WEGENER;
sarcoidoza;
trombocitopenii.
Toate raspunsurile sunt corecte.