Sunteți pe pagina 1din 46

Denominare CHF contract credit OTP Decizie FOND Tribunalul Timis CIUCUR

Text publicat de #clauzeabuziveOTP pe 5 februarie 2015, ora 16:07


Dosar nr.4940/30/2014
http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=3000000000096367&id_inst=30

ROMNIA
TRIBUNALUL TIMI SECIA A II-A CIVIL
Dosar nr.4940/30/2014
SENTINA CIVIL NR.1089
edina public din 18 decembrie 2014
Instana constituit din:
PREEDINTE: TB
GREFIER: MB

Pe rol se afl judecarea cererii de chemare n judecat formulat de reclamantul CDAn


contradictoriu cu prta OBN prin mandatar OBR S.A., avnd ca obiect obligaia de a
face.
Mersul dezbaterilor au fost consemnate n ncheierea de edin din data de 09
decembrie 2014, care face parte integrant din prezenta, cnd instana avnd nevoie de
timp pentru a delibera, a amnat pronunarea la data de 16 decembrie 2014, respectiv
la data de azi, 25 noiembrie 2014.
TRIBUNALUL
Delibernd asupra cauzei civile de fa constat urmtoarele:
Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Timi Secia a II a Civil la data de 22 iulie
2014, sub numrul 4940/30/2014 reclamantul CDA, a solicitat instanei n contradictoriu
cu prta OBN prin mandatar OBR S.A., ca prin hotrrea ce o va pronuna s dispun
urmtoarele:
1.Constatarea caracterului abuziv al urmtoarelor clauze inserate in contractul de credit
nr. C2204/1900/5088 din data de 13.09.2007 si eliminarea acestora:
1.1. Clauza prevzut la art.8.1. din Contractul de credit de mai sus, care prevede:
Dobnda este variabil n conformitate cu politica bncii. Dobnda poale fi modificat n
mod unilateral de ctre banc. lund in considerare valoarea dobnzii de referin pentru
fiecare valut (ex. Euribor/Libor/Bubor, etc.) fr a exista consimmntul
mprumutatului;

1.2. Clauza prevzut la art.8.2.: Noul procent de dobnd va fi comunicat


mprumutatului prin intermediul unei scrisori simple sau cu confirmare de primire,dup
caz sau extras de cont trimis la adresa de coresponden specificat de
acesta,mprumutatul este de acord c aceast metod de notificare este suficient i
renun
la
orice plngere i orice opoziie contestaie ulterioar cu privire la faptul c aceast
metod
a fost nepotrivit sau insuficient.;
1.3. Clauza prevzut la art.9.1: Pentru creditul acordat banca percepe urmtoarele
taxe i comisioane: a. comision de acordare: 2% din suma iniial . b) comision de
rambursare anticipat: 2% din suma rambursat anticipat total sau parial. Comisionul
va fi plutit in valuta creditului:; 1.4. Clauza prevzut la art.9.2: Pe parcursul derulrii
creditului, banca poate modifica nivelul comisioanelor, dobnzilor si ai tarifelor fr
consimmntul mprumutatului. Noul nivel al comisioanelor va fi publicul n Tariful de
comisioane i va fi afiat la sediile bncii.
2.

Stabilirea (nghearea) cursului de schimb CHF leu la momentul semnrii


contractului curs care sa fie valabil pe toata perioada derulrii contractului;

3.

Denominarea n moneda naionala a plailor, n virtutea principiului din


regulamentul valutar conform cruia preul mrfurilor sau al serviciilor intre rezideni se
pltete in moneda naionala;

4.

Obligarea prtei la achitarea cheltuielilor de judecat.


n fapt, reclamantul a artat c, ntre acesta, in calitate de mprumutat, si OBR S.A.
denumita in cele ce urmeaz Banca, in calitate de mprumuttor, s-a ncheiat Contractul
de credit nr.C2204/1900/5088 din data de 13.09.2007, avnd ca obicei un credit n
valoare total de 38.800 CHF. Ulterior, contractul de credit a fost cesionat de ctre OBR
S.A ctre prt.
La momentul ncheierii contractului de credit in cauza, raportat la circumstanele
economice de la acel moment precum si la capacitatea reclamantului de nelegere a
clauzelor contractuale si a implicaiilor acestora pe termen lung, contractarea unui credit
in CHF se prefigura a fi cea mai avantajoasa alternativa la un credit in lei sau in euro,
acest aspect constituind motivul determinant in vederea perfectrii contratului.
Astfel, reclamantul a artat c s-a obligat sa returneze creditul contractat la termenele si
cuantumul stipulate in contract, avnd ca premiza cursul valutar al CHF de la aceea
data, ns pe parcursul derulrii contractului acesta s-a dublat cu consecine grave
asupra capacitii reclamantului de a-i mai ndeplini obligaiile contractatule,
determinnd astfel o imposibilitate fortuita de executare.
Creterea accelerata a valorii CHF fala de moneda naionala cu implicaii negative
directe asupra costurilor mprumutului ce se rsfrng asupra ratelor precum si a
comisioanelor de schimb valutar, din leu in euro si din euro in CHF au determinat o
schimbare a condiiilor contract avute in vedere la data contractrii creditului si, in
consecina, incumba in sarcina reclamantului obligaii vdit disproporionale fata de cele
in considerarea crora acesta i-a exprimat voina de a se angaja juridic.

Avnd in vedere poziiile de inegalitate de pe care acioneaz prile si in vederea


asigurrii unei angajri in deplina cunotina de cauza a consumatorului in contractele de
credit, este instituit in sarcina operatorului economic banca, care are o poziie
dominanta in raport cu consumatorul, obligaia informrii in mod complet, corect si
precis a celui din urma cu privire la aspectele eseniale ale produsului/serviciului oferit
(aa cum se prevede aceast obligaie n dispoziiileart.18 din O.G. nr.21/1992) si implicit
cu privire la implicaiile ndatorrii si la riscurile reprezentate de volatilitatatea cursului
valutar astfel cum reiese din O.U.G.nr.50/2010.
De asemenea, n cazul serviciilor financiare, operatorii economici sunt obligai sa ofere
consumatorilor informaii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligaiilor ce
le revin. Aceste obligaii legale instituite in sarcina operatorilor economici, cu precdere
a operatorilor economici din domeniul financiar-bancar sunt menite sa protejeze
interesele consumatorilor care sunt expui riscului ridicat de prejudiciere a drepturilor si
intereselor legitime prin contractarea unor servicii/produse in lipsa unei informri reale
cu privire la acestea, si. pe cale de consecina, evitarea unor astfel de situaii.
n ceea ce privete caracterul abuziv al clauzelor de risc valutar reclamantul a artat
urmtoarele:
Clauza de risc valutar este o clauza abuziva, ntruct, raportat la momentul ncheierii
contractului si la circumstanele acestuia, precum si la caracterul sau prestabilit si impus
consumatorului fara a-i acorda posibilitatea influenrii naturii acesteia, determina un
dezechilibru major intre drepturile si obligaiile asumate de ctre pari. riscul valutar fiind
suportat exclusiv de ctre consumator cu toate consecinele negative asupra posibilitii
de respectare a obligaiilor contractuale.
Caracterul abuziv al acestei clauze rezida in faptul ca obliga consumatorul sa se supun
unor condiii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunotina la
data semnrii contractului.
Or, avnd in vedere obligaia de transparenta contractuala instituita in sarcina
operatorilor economici care se circumscrie exigentelor de informare si protecie inerente
dreptului consumatorului in scopul garantrii dreptului consumatorului de a nelege
prevederile si efectele pe termen lung ale contractului pe care l ncheie, fiecare
beneficiar al unui credit in valuta trebuie sa cunoasc riscurile pe care si le asuma la
contractarea unui asemenea produs.
Omisiunea bncilor de a informa consumatorul asupra riscului de hiper valorizare a
CHF, fenomen previzibil pentru experii financiari ce activeaz in cadrul acestora, dat
fiind faptul ca CHF este o moneda instabila iar la momentul ncheierii contractului
aceasta era la un minim istoric, creterea valorii fata de moneda naionala fiind
inevitabila, constituie o nclcare a obligaiei de consiliere, sever sancionat in dreptul
european si naional ntruct este de natura sa angajeze din punct de vedere juridic un
consumator plecnd de la o imagine deformata a ntinderii drepturilor si obligaiilor
asumate.
Conform art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000 O clauza contractuala care nu a fost
negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva claca, prin ca nsi sau
mpreuna cu alte prevederi din contract, creeaz, in detrimentul consumatorului si
contrar cerinelor bunei-credine, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si
obligaiile prilor.

Alin.2 din aceeai lege prevede c O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind,


negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea
consumatorului sa influeneze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau
condiiile generale de vnzare practicate de comerciani pe piaa produsului sau
serviciului respectiv.
Raportat la prevederile legale in domeniul clauzelor abuzive, contractul de credit
reprezint un contract de adeziune coninnd clauze prestabilite de ctre Banca care se
impun clientului fara a-i da acestuia posibilitatea de a influenta coninutul clauzelor, fapt
ce determina inegalitate poziiilor juridice ale prilor contractante in sensul afirmrii
intereselor bncii, in calitate de profesionist, in detrimentul consumatorului, care
reprezint partea mai slaba in contract.
Astfel, reclamantul a artat c, prin prisma acestei reglementari, clauza de risc valutar
constituie o clauza abuziv, ntruct acesta, in calitate de consumator, nu a avut
posibilitatea reala de a negocia coninutul acestei clauze, fiind constrns, prin natura
redactrii contractului de credit, la acceptarea acestuia astfel cum a fost prestabilit.
n aprecierea echilibrului dezechilibrului contractual trebuie sa se aib in vedere criteriul
echivalentei prestaiilor fapt ce presupune existenta unei proporionaliti intre drepturile
s obligaiile asumate de ctre pari, or, clauza de risc valutar ce cade in sarcina exclusiva
a consumatorului denatureaz raportul juridic obligaional prin ngreunarea excesiva a
situaiei consumatorului si conferirea bncii unui avantaj economic vdit disproporionat
De asemenea, a subliniat reclamantul, in considerarea unei clauze ca fiind abuzive,
trebuie luat in calcul si aptitudinea acesteia de a ndeprta coninutul contractului in
favoarea celui care a impus clauza, riscul valutar materializndu-se in obinerea de ctre
banca a unui ctig injust in detrimentul consumatorului, contrar principiului echitii si
bunei credine, principii ce trebuie sa guverneze relaiile contractuale.
Stabilizarea (nghearea) cursului de schimb CHF leu la momentul semnrii
contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulrii contractului.
Avnd in vedere dezechilibrul contractual produs ca urmare a clauzei de risc valutar, in
detrimentul consumatorului, determinnd onerozitatea excesiva a executrii obligaiei de
ctre reclamant, acesta consider ca se impune restabilirea prestaiilor inerente
contractului asumat prin nghearea cursului de schimb CHF leu la momentul semnrii
contractului astfel nct sa se asigure o proporionalitate a prestaiilor asumate de pari
care sa corespunda manifestrii de voina in sensul angajrii in acest raport juridic.
Contractul de credit se supune regulilor generale prevzute de Codul Civil cu privire la
obligaii, din acest fapt decurgnd anumite consecine asupra regimului juridic aplicabil.
Astfel, contractul de credit, fiind un contract comutativ caracterizat prin faptul ca
ntinderea drepturilor si obligaiilor prilor la momentul ncheierii contractului este
determinata sau determinabila astfel nct prile se angajeaz din punct de vedere
juridic tocmai in considerarea efectelor contractului pentru care si-au manifestat acordul,
exclude expunerea uneia dintre pari la riscul unei pierderi cauzate de un eveniment
viitor si incert si oferirea celeilalte pari a unei anse de ctig.
Plecnd de la aceasta caracteristica inerenta contractului de credit, stipularea unei
clauze de risc valutar este contrara dispoziiilor legale ntruct, in lipsa unui acord expres
al prtilor prin care sa-si asume posibilitatea unui ctig sau a unei pierderi, contractul

nu poate fi considerat aleatoriu cu consecina strmutrii asupra subsemnatului a


riscului generat de hipervalorizarea CHF.
Hiper valorizarea CHF constituie un eveniment imprevizibil, viitor si incert raportat la
puterea de nelegere a consumatorului, ntruct acesta nu are cunotine de specialitate
in domeniul financiar bancar care sa-i permit anticiparea unei creteri accelerate a
cursului de schimb si, in consecina, asumarea in cunotina de cauza a riscului valutar.
Conform art.75 coroborat cu art.76 din Legea nr.296/2004 privind Codul Consumului,
contractele de credit pentru consum precum si toate celelalte condiii aplicabile
contractului trebuie sa conin clauze clare, corecte, care sa nu determine interpretri
echivoce ale acestora si pentru nelegerea crora sa nu fie necesare cunotine de
specialitate.
Norma BNR nr.17/2003 prevede obligaia buneii de a administra riscul in sensul
diminurii lui prin organizarea adecvata a activitii de creditare. Astfel, aceasta
prevedere exclude asumarea riscului operaiunii de creditare de ctre consumator iar o
msura in acest sens o constituie nghearea cursului de schimb valutar la momentul
ncheierii contractului, msura ce corespunde cerinelor echitii si bunei credine.
Avnd in vedere prevederile normelor civile conform crora prile trebuie sa acioneze
cu buna credina att la negocierea si ncheierea contractului, cal si pe tot timpul
executrii sale. neputnd nltura sau limita aceasta obligaie, distribuia intre pani a
pierderilor si beneficiilor rezultate ca urmare a creterii valori CHF lata de moneda
naionala, apar ca o soluie justa si echitabila ce materializeaz aplicarea acestui
principiu.
ntruct s-au schimbat mprejurrile avute in vedere de pari la momentul ncheierii
contractului si, pe cale de consecina, efectele actului juridic au ajuns sa fie altele dect
cele pe care partite au neles sa le stabileasc, consideram ca se impune revizuirea
efectelor contractului in temeiul teoriei impreviziunii care odat cu intrarea in vigoare
Noului Cod Civil beneficiaz de o reglementare cu caracter general, reglementare care
constituie o transpunere legislativa a soluiilor conturate in practica.
Lund in considerare ca noua reglementare consacra ca soluie legislative una dintre
soluiile date in jurisprudena, in considerarea imperativului de a avea o practica
judiciara previzibila, se poate da soluia statuata in Noul Cod Civil fara a se putea reproa
ca s-ar atribui efect retroactiv legii noi. n sensul admiterii teoriei impreviziunii a statuat
CSJ in decizia nr.21/1994 privind revizuirea clauzei referitoare la pre intr-un contract cu
executare succesiva.
n susinerea revizuirii efectelor contractului prin stabilizarea cursului de schimb valutar
si denominarea plaii, s-a nvederat faptul ca prile s-au obligat n condiiile economice
existente la data ncheierii contractului cnd CHF avea o valoare moderata fala de
moneda naionala aa nct, ca urmare a schimbrii acestor condiii, este necesar ca si
contractul sa fie adaptat la noile mprejurri economice.
De asemenea, a subliniat reclamantul, ntruct schimbarea condiiilor economice a fost
imprevizibila, neavnd cunotine de specialitate in domeniul financiar bancar care sa-i
permit anticiparea unei devalorizri vdite a leului fa de CHF, revizuirea efectelor
contractului corespunde acordului de voina al prilor ntruct hiper valorizarea CHF

deturneaz contractul de la scopul in vederea cruia fost ncheiat si executarea acestuia


in contextul actual nu mai corespunde voinei concordante a prilor.
Denominarea in moneda naionala a plailor conform regulamentului valutar care
prevede obligativitatea efecturii plailor, intre rezideni ce fac obiectul comerului cu
bunuri si servicii in moneda naionala.
Conform art.3 alin.1 din Regulamentul nr.4/2005 privind regimul valutar Plile,
ncasrile, transferurile i orice alte asemenea operaiuni intre rezideni, care fac
obiectul comerului cu bunuri i servicii, se realizeaz numai n moneda naional (leu),
cu excepia operaiunilor prevzute n anexa nr. 2.
Achitarea ratelor lunare in temeiul unui contract de credit nu este prevzuta in anexa
nr.2 a Regulamentului valutar astfel nct se impune ca executarea obligaiilor decurgnd
din acest contract sa se fac in moneda naionala.
De asemenea, efectuarea plailor in valuta implica suportarea unor costuri suplimentare
in sarcina consumatorului constnd in comisioanele de schimb valutar din leu in euro si
din euro in CHF cu consecina mpovrrii consumatorului, determinnd o onerozitate
excesiva fata de obligaia asumata, fapt contrar principiului echitii si bunei credine
care trebuie sa guverneze executarea contractului.
Avnd in vedere acest aspect, denominarea in moneda naionala a plailor constituie o
aplicare in fapt a prevederilor legale precum si a principiului echitii.
Alte argumente pentru constatarea nulitii absolute a clauzelor abuzive.
Conform art.5 din Codul civil, nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare
de la legile care intereseaz ordinea publica si bunele moravuri.
Din cele artate anterior, contractele de credit au fost ncheiate cu nesocotirea normelor
care intereseaz ordinea publica.
n acest sens, reclamantul a precizat faptul c a artat ca au fost nesocotite prevederile
legale in materia proteciei consumatorilor, norme ce protejeaz ordinea publica.
ntr-adevr, conform notei de fundamentare a Legii nr.296/2004. acest act normativ are
drept scop crearea unui cadru general cu privire la drepturile si obligaiile
consumatorilor mpotriva riscurilor de a achiziiona un produs sau serviciu care sa le
prejudicieze viaa, sntatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile ori interesele
legitime.
Evident ca aceste valori intereseaz ordinea publica.
De altfel, aceste norme sunt menite a proteja si morala si bunele moravuri, ntruct
scopul acestora este de a prentmpina sau a corecta abuzurile ori neglijenta
comercianilor. Consumatorii sunt parteneri contractuali ai comercianilor care nu dispun
nici de cunotinele, nici de fora economica a comercianilor pentru a trata contractele
lor de pe poziii egale cu comercianii.
Un argument in plus in susinerea faptului ca legislaia proteciei consumatorilor
ocrotete ordinea publica reiese din prevederile Legii nr.193/2000 care, la capitolul

privitor la sanciuni, reglementeaz rspunderea contravenionala a comerciantului


pentru nerespectarea normelor relative la protecia consumatorilor (art.16).
Ca sanciune juridica civila, nulitatea ndeplinete: o funcie preventiva, pentru ca
prile, tiind ca actul lor va fi lipsit de efecte daca nu respecta cerinele legii, vor fi
diligente sa-l ncheie cu respectarea tuturor condiiilor legale de validitate; o funcie
represiva, sancionnd nclcarea svrita si o funcie reparatorie prin care se asigura,
pe de o parte, restabilirea ordinii de drept nclcate. iar pe de alta parte, repararea
prejudiciului cauzat prin nclcarea sancionat si, uneori, adaptarea sau refacerea
actului juridic prin nlocuirea de drept a clauzei ilegale eu clauza conforma dispoziiei
legale imperative.
Posibilitatea ca instana de judecata sa dispun modificarea contractelor consumatorilor
prin nlocuirea sau eliminarea clauzelor abuzive, nlocuirea/eliminarea clauzelor artate
anterior se impune, de asemenea, ca urmare a constatrii caracterului abuziv al acestor
clauze.
ntr-adevr, a subliniat reclamantul, conform celor nvederate anterior, ca urmare a
constatrii nulitii, prin funcia reparatorie a acestei sanciuni, instana de judecata
poate sa dispun adaptarea sau refacerea actului juridic (in cazul de fata a contractelor
de credit al reclamantului), prin nlocuirea de drept a clauzelor ilegale cu unele conforme
dispoziiile legale imperative.
n plus, art.6 din Legea nr.193/2000 statueaz ca toate Clauzele abuzive cuprinse in
contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu
vor produce efecte asupra consumatorului.
Fa de toate acestea de mai sus reclamantul a solicitat instanei admiterea cererii astfel
cum a fost formulat.
n drept, au fost invocate dispoziiile Legii nr.193/2000, actualizat, Legeanr.296/2004,
O.U.G. nr.50/2010, O.G. nr.21/1992, actualizat, precum i dispoziiile codului civil mai
sus indicate.
Prin ntmpinarea depus la data de 27 august 2014, prta OBR S.A. a solicitat
instanei respingerea cererii formulata de reclamant, ca nentemeiata.
Ca o chestiune prealabila, prta a solicitat instanei n temeiul dispoziiilor art.413, alin.
1, pct.1 din NCPC, suspendarea judecrii cauzei avnd in vedere faptul ca pe rolul CJUE
exista dosarul C-143/13 avnd ca obiect definiia preului si a obiectului din contractele
bancare cu privire la clauzele abuzive. n acest sens, a ataat prezentei ncheierea de
edina din data de 21 mai 2014 din dosarul 942/328/2014, a JT care a dispus
suspendarea judecrii cauzei pana la soluionarea cauzei ce formeaz obiectul dosarului
aflat pe rolul CJUE.
Totodat, n temeiul art.247 Cod de procedura civila prta a solicitat admiterea
urmtoarelor excepii:
Excepia lipsei competenei
prevederile art.107 NCPC.

teritoriale

Tribunalului

Timi

in

conformitate

cu

Potrivit prevederilor art.107 Cod de procedura civila Cererea de chemare in judecata se


introduce la instana in a crei circumscripie domiciliaz sau i are sediul paratul,

aceasta fiind regula. Competenta alternativa a instanelor poate interveni numai in cazul
in care prile nu s-au neles in mod expres cu privire la instana competenta sa judece
litigiile intervenite cu privire la executarea unui contract.
Astfel, prezenta cauza se refera la litigiul intervenit cu privire la punerea in executare a
prevederilor contractului de credit nr. C2204/1900/5088 din 13.09.2007, care la art.19,
pct. 19.2 stabilete ca instana competenta pentru soluionarea eventualelor litigii
decurgnd din executarea contractului este cea de la sediul social al bncii.
Potrivit prevederilor art.969 Cod Civil: Conveniile legal fcute au putere de lege intre
prile contractante, iar sediul social al Bncii este situat in B
ntruct prile nu au stabilit o competenta alternativa in favoarea unei alte instane,
dect cea de drept comun, care stabilete competenta in favoarea instanei
sediului/domiciliului
paratei,
aceasta
a
solicitat
instanei
a
da
eficienta
practicaart.107 Cod proc.civ, care stabilete ca Cererea se face la instana in
circumscripia creia i are sediului paratului.
Pentru considerentele anterior expuse, prta a solicitat instanei admiterea excepiei
necompetentei teritoriale a Tribunalului Timi si declinarea competentei de soluionare a
cauzei in favoarea JS1B.
n raport de Decizia CCJ nr.32/09.06.2008 publicata in Monitorul Oficial nr.
830/10.12.2008, prta a solicitat instanei sa pun in vedere reclamantului sa timbreze
cererea de chemare in judecata la valoarea preteniilor, in condiiile art.3 din
OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Avnd in vedere ca prin Decizia nr.32/2008 CCJ a statuat ca in cazul in care prin aciune
se solicita constatarea existentei sau inexistentei unui drept, constatarea nulitii,
anularea, rezoluiunea, etc. a unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent
ca se solicita si restabilirea situaiei anterioare, se va avea in vedere natura dreptului
care fundamenteaz aciunea, particulariznd-o si transferndu-i clin caracterele sale.
Potrivit art.33 alin.1 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru Taxele
judiciare de timbru se pltesc anticipat (). n msura in care reclamantul nu a achitat
taxa de timbru, in conformitate cu prevederile art.3 din OUG 80/2013, prta a solicitat
instanei a admite excepia netimbrrii/insuficientei timbrri a cererii de chemare in
judecata si sa dispun anularea acesteia ca netimbrata/insuficient timbrata.
Excepia lipsei de interes unita cu excepia lipsei de obiect a solicitrii de a constata
caracterul abuziv al clauzelor contractuale de la art.8.1, 8.2, 9.1, 9.2 ale contractului de
credit C2204/1900/5088/13.09.2007 (captul I al cererii de chemare in judecata), precum
si solicitarea de a se constata nulitatea absoluta a acestora pentru urmtoarele motive:
Este vorba despre clauze contractuale modificate deja, de drept, prin efectul aplicrii
obligatorii de ctre prt a unor dispoziii legale intrate in vigoare ulterior ncheierii
contractului de credit nr. C2204/1900/5088 din 13.09.2007 (O.U.G.nr.174/2008, cu
modificrile si completrile ulterioare si de asemenea, O.U.G.nr.50/2010, aprobata cu
modificri si completri prin Legea nr.288/2010, cu modificrile si completrile
ulterioare). De asemenea, s-a precizat ca in cazul contractului de credit, clientul a agreat
cu prta, prin acte adiionale ncheiate la contractul de credit, clauze prin care au fost

implementate masuri de suport (plata unei rate reduse pe perioade de timp), aspecte la
care se vor face referi in continuare.
Interesul reprezint i prefigureaz scopul i profitul demersului procesual, finalitatea
acestuia care, dac nu se identific din punct de vedere juridic, aciunea se consider c
nu exist.
Prin interes se nelege folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica
punerea in micare a procedurii judiciare.
n situaia de fa, dac s-ar admite aciunea introductiva de instana cu ignorarea
faptului c aciunea a rmas fr interes, hotrrea prin care prta ar fi obligata s
modifice clauzele contractuale la care se face referire in cererea de chemare in judecata,
ar rmne fr niciun efect juridic sub aspectul vocaiei de a fi pus n executare,
contractul prilor nemaifiind n fiin in forma iniiala.
Cum pana la momentul introducerii, aciunea promovat de reclamant a rmas fr
interes, demersul procesual a rmas fr o finalitate practic din punct de vedere juridic,
iar soluia consacrat de altfel jurisprudenial n atare situaii este aceea a respingerii
aciunii ca rmas fr interes.
Deoarece in prezenta cauza se solicita tocmai obligarea noastr la ndeplinirea unor
dispoziii care deja au fost puse in executare, interesul reclamantului nu mai este actual
si acesta nu mai justifica in prezent un folos practic pe care l-ar putea obine, prin
condamnarea prtei la executarea unei obligaii deja aduse la ndeplinire.
n concret, a subliniat prta, solicitarea reclamantului se refera la chestiuni pe care cea
dinti le-a ndeplinit deja, contractul de credit fiind actualizat prin efectul legii (O.U.G.
174/2008 cu privire la modificarea unor acte normative in materia proteciei drepturilor
consumatorilor si respectiv, O.U.G. nr.50/2010, aprobata cu modificri si completri prin
Legea nr.288/2010). Astfel, in privina clauzelor referitoare la costurile creditului, prta
respecta art.93, lit. e) potrivit crora: ,,n cadrul contractelor ncheiate cu consumatorii,
furnizorii de servicii financiare sunt obligai s respecte urmtoarele reguli: e) fr a
prejudicia prevederile privind modificarea dobnzii, pe parcursul derulrii contractului: 1.
se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricror
altor costuri menionate n contract; 2. se interzice introducerea i perceperea de noi
taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri care nu au fost menionate
n contract; coroborat cu lit. h): ,,h) sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul
furnizorului de servicii financiare s modifice unilateral clauzele contractuale fr
ncheierea unui act adiional, acceptat de consumator;.
Mai mult dect att, s-a menionat ca dup intrarea in vigoare a O.U.G. nr.50/2010privind
contractele de credit pentru consumatori, aprobata cu modificri si completri prin
Legea nr.288/2010, cu modificrile si completrile ulterioare, clauzele contractului de
credit au fost aliniate la rigorile ordonanei prin indicarea in cuprinsul contractului a unei
formule de calcul a ratei dobnzii formata din: marja bncii (fixa pe ntreaga durata a
contractului) la care se adaug indicele Libor 3L (element variabil, in mod obiectiv, fara a
putea fi influenat in vreun fel de ctre banca), astfel cum este reglementat
conform art.37 lit.a din Ordonana de urgenta a Guvernului nr.50/2010 modificat prin
Legea nr.288/2010: n contractele de credit cu dobnd variabil se vor aplica
urmtoarele reguli: a) dobnda va fi compusa dintr-un indice de referin
Euribor/Robor/Libor la o anumita perioada sau din rata dobnzii de referin a BNR, n

funcie de valuta creditului, la care creditorul aduga o anumit marj, fix pe toat
durata derulrii contractului.
n concluzie, avnd in vedere prevederile legale imperative cu aplicabilitate ope legis,
respectiv O.U.G. nr.174/2008 si O.U.G. nr.50/2010 se poate constata ca sintagma in
funcie de politica Bncii chiar daca mai exista in contracte, scriptic, din punct de
vedere juridic nu mai produce efecte, astfel nct nu poate avea nici caracter abuziv.
n acord cu prevederile O.U.G. nr.50/2010 banca a nmnat reclamantului notificarea de
informare nr.467 din data de 13.09.2010 cu privire la intrarea in vigoare, ncepnd cu
21.06.2010, a acestei ordonane, enumernd in cuprinsul notificrii principalele avantaje
conferite de implementarea noului act normativ si de asemenea, invitaia de a se
prezenta la Banca pentru consultarea si semnarea actului adiional de conformare a
prevederilor contractului de credit in derulare, in conformitate cuart.95 alin.1 3 din
O.U.G. nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori potrivit cruia: (1)
Pentru contractele aflate n curs de derulare, creditorii au obligaia ca, n termen de 90
de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen, s asigure
conformitatea contractului cu dispoziiile prezentei ordonane de urgen. (2) Modificarea
contractelor aflate n derulare se va face prin acte adiionale n termen de 90 de zile de
la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen. (3) Creditorul trebuie s
poat face dovada c a depus toate diligentele pentru informarea consumatorului cu
privire la semnarea actelor adiionale,
Or, a artat prta, reclamantul CDA nu a rspuns diligentelor Bncii de informare si nu a
dat curs invitaiei de a se prezenta la banca pentru a consulta si pentru a semna actul
adiional de conformare cu prevederile O.U.G. nr.50/2010, astfel nct in conformitate
cu art.95 alin.5 din O.U.G. nr.50/2010, clauzele contractului de credit au fost aliniate la
rigoarea prevederilor ordonanei ncepnd cu data de 21.09.2010, inclusiv prin indicarea
in contractul de credit a formulei de calcul a dobnzii, prevzuta la art.37 lit.a din
O.U.G. nr.50/2010: In contractele de credit cu dobnda variabila se vor aplica
urmtoarele reguli: a) dobnda va fi raportata la fluctuaiile indicilor de referina
Euribor/Robor/Libor/rata dobnzii de referina a BNR, in funcie de valuta creditului, la
care creditorul poate adaug o anumita marja, fixa pe toata durata derulrii
contractului.
Totodat, potrivit art. II alin.2 din Legea nr.288/2010 pentru aprobarea Ordonanei de
urgen a Guvernului 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, actele
adiionale nesemnate de ctre consumatori, considerate acceptate tacit pana la data
intrrii in vigoare a prezentei legi, i vor produce efectele in conformitate cu termenii in
care au fost formulate, cu excepia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica
cealalt parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrrii in vigoare a
prezentei legi. n acest sens, s-a precizat faptul c reclamantul nu a formulat notificare
de refuz, in accepiunea Legii nr.288/2010, per a contrario, contractului i se aplica
prevederile O.U.G. nr.50/2010.
Prin urmare, prta a solicitat instanei sa retina faptul ca toate clauzele din contractul
de credit ncheiat cu reclamantul referitoare la dobnda au fost modificate prin efectul
legii, dndu-se eficienta juridica prevederilor legale reprezentate de art.95 alin.2 din
O.U.G. nr.50/2010, coroborat cu art.II alin.2 din Legea nr.288/2010, astfel ca solicitarea
acestuia a rmas fara obiect, deoarece respectivele clauze nu se mai aplica in contractul
de credit in forma lor de dinainte de intrarea in vigoare a O.U.G. 50/2010, ci in
conformitate cu Anexa Clauze specifice, conforme Ordonanei de urgenta a

Guvernului nr.50/2010 a actului adiional de conformare a prevederilor contractului la


prevederile ordonanei. Astfel, la aceasta data nu se poate constata faptul ca ar fi fost
abuzive si nici nu se poate dispune eliminarea acestora.
Totodat, s-a precizat nc o data faptul ca prta si-a ndeplinit obligaia de informare a
clientului astfel cum aceasta a fost stabilita prin art.95 din O.U.G.nr.50/2010 si a propus
spre semnare reclamantului actul adiional de modificare a contractului de credit in mod
imperativ prin O.U.G. nr.50/2010.
Astfel, a subliniat aceasta, solicitarea reclamantului CDA de a constata caracterul abuziv
al clauzelor din contractul de credit menionat mai sus, in contextul in care clauzele
respective nu se mai regsesc in forma iniiala in contractul de credit, fiind modificate de
drept, ncepnd cu data de 21.09.2010, ca urmare a prevederilor exprese ale
O.U.G. nr.50/2010, este lipsita de interes si de asemenea, lipsita de obiect. Modificarea
acestora nu ar produce efectul juridic solicitat de reclamant.
Referitor la excepia prescripiei dreptului material de a solicita restituirea comisionului
de acordare a creditului in cuantum de 2%, datorat conform art.9.1 lit.a din contractul de
credit al reclamantului prta a precizat urmtoarele:
Articolul menionat prevede ca acest comision de acordare se retine de ctre Banca din
creditul acordat in momentul in care creditul este pus la dispoziia clientului si se
calculeaz la valoarea creditului. Prin urmare, acest fapt era cunoscut de ctre reclamant
nc de la data prezentrii proiectului de contract. Totodat s-a menionat ca aceasta
prestaie datorata de client in baza clauzelor contractuale agreate a fost una cu
executare imediata (uno ictu) drept pentru care consideram ca ncepnd cu ziua imediat
ulterioara executrii obligaiei, termenul de prescripie privind exercitarea vreunui drept
cu privire la comisionul de acordare a nceput sa curg.
Excepia prescripiei dreptului material la aciune este o excepie de fond absoluta, care
prin regimul sau juridic impune analiza condiiilor de exerciiu ale aciunii, printre care si
aceea a termenului n care poate fi exercitata chiar si din oficiu.
Prescripia este definita ca fiind sanciunea care lovete posibilitatea de exercitare a
aciunii civile prin stingerea dreptului de realizare silita a obligaiei civile corelative
neexercitate de subiectul activ al raportului juridic n termenul de prescripie stabilit de
lege.
Prin urmare, aciunea formulata de reclamant poarta asupra unui drept patrimonial de
creana si nu asupra unui drept real, fiindu-i aplicabil termenul general de prescripie de
3 ani, prevzut de art.3 din Decretul nr.167/1958, coroborat cu dispoziiile generale
nscrise n art.1 din susmenionatul act normativ: dreptul la aciune avnd un obiect
patrimonial se stinge prin prescripie daca nu a fost exercitat n termenul prevzut de
lege.
n ceea ce privete excepia prescripiei dreptului la aciune prta a solicitat instanei a
avea n vedere data aciunii (iulie 2014) i petitul aciunii, constnd n constatarea
caracterului abuziv () si eliminarea () clauzei prevzute la art.9.1 (comisionul de
acordare), considernd c. n cauz, are aplicabilitate termenul general de prescripie de
3 ani reglementat de Decretul nr.167/1958.

ntruct perceperea acestui comision s-a realizat in momentul tragerii creditului 30 de


zile lucrtoare de la momentul semnrii contractului, iar de la data perceperii acestui
comision si pana la momentul formulrii cererii de chemare in judecata s-a mplinit
termenul de prescripie prevzut de lege, prta a solicitat instanei a respinge acest
capt al cererii de chemare in judecata.
n cazul in care instana va trece peste aceasta excepie, prta a solicitat a avea in
vedere ca legislaia in vigoare in materia creditelor de consum nu interzicea perceperea
si introducerea in contractul de credit a unui asemenea clement de cost.
n cuprinsul comisionului de acordare a creditului sunt nglobate cheltuielile fcute de
banca in vederea ntocmirii documentaiei, respectiv redactare contract de ipoteca,
redactare contract de mprumut, ntocmirea documentelor de tragere a creditului,
ntocmirea graficului de rambursare, etc.
Totodat esenial este faptul ca acest comision a fost perceput de banca in momentul
semnrii contractului de credit, fiind o condiie sine qua non pentru nsi naterea
raporturilor obligaionale dintre pari.
n acest sens, prta a nvederat instanei faptul ca, aceasta clauza nu poate fi
considerata abuziva deoarece, pe de o parte clientul, nainte de ncheierea contractului
de credit, a luat la cunotina de condiiile ereditarii, inclusiv de existenta acestui
comision pe care l-a acceptat, iar pe de alta parte, acesta a avut posibilitatea de a alege
o alta instituie bancara de pe piaa, daca condiiile de creditare oferite de banca nu
corespundeau intereselor sale financiare.
n aceste condiii, perceperea unui comision de acordare a creditului nu poate fi
interpretata ca fiind o dovada de poziie superioara a creditorului in relaia cu
mprumutatul si nici nu creeaz un dezechilibru vdit intre prile contractante pe durata
derulrii contractului, atta timp cat clientul este cel care, prin voina lui de acceptare a
plaii acestui comision determina nsi naterea raportului juridic de obligaii intre pri,
iar pe de alta parte, stabilirea costului documentaiei de creditare este reglata natural de
concurenta intre banei pentru atragerea de noi clieni.
n subsidiar, in cazul in care instana va trece peste excepiile invocate prta a solicitat
respingerea aciunii promovata de reclamant, ca nentemeiata, pentru urmtoarele
considerente:
n data de 13.09.2007 reclamantul a contractat cu prta un credit de nevoi personale
garantat cu ipoteca pentru persoane fizice prin contractul nr. C2204/1900/5088, cu
dobnda variabila, al crui nivel la data acordrii creditului era de 5,7%.
Rata de dobnda aplicata contractului de credit nr. C2204/1900/5088 din 13.09.2007 a
fost stabilita in forma procentuala, ca rata anuala de dobnda, variabila prin luarea in
considerare a evoluiei indicatorilor de referina, Banca rezervndu-i totodat dreptul de
a modifica in mod unilateral dobnda. Astfel, potrivit contractului de credit, astfel cum
acesta a fost asumat si semnat de pari in conformitate cu legislaia in vigoare la acea
data, modificarea nivelului ratei de dobnda a fost stabilita convenional, prin acordul
ambelor pari contractante, ca fiind un drept al Bncii de a modifica acest nivel, lund in
considerare valoarea dobnzii de referina, prile stabilind ca modificarea se poate face
fara consimmntul prealabil al clientului. n contractul de credit semnat, nu era definita
o formula de calcul a ratei dobnzii, nici o perioada de timp la care Banca era obligata sa

procedeze la actualizarea ratei de dobnda si nici o valoare a marjei sau o definiie a


acesteia.
Conform art.8.1 si urmtoarele din contractul de credit ncheiat cu reclamantul se arata
ca Dobnda este variabila in funcie de politica Bncii. Dobnda poate fi modificata in
mod unilateral de ctre banca, lund in considerare valoarea dobnzii de referina pentru
fiecare valuta (ex. Euribor/Ribor/Libor etc.), fara a exista consimmntul
mprumutatului. De asemenea, prile au stabilit convenional ca Noul procent de
dobnda va fi comunicat mprumutatului prin intermediul unei scrisori simple sau cu
confirmare de primire, dup caz, sau extras de cont trimis la adresa de corespondenta
specificata de acesta, mprumutatul este de acord ca aceasta metoda de notificare este
suficienta si renuna la orice plngere si orice opoziie/contestaie ulterioara cu privire la
faptul ca aceasta metoda a fost nepotrivita sau insuficienta. Totodat, a fost prevzut
expres dreptul Clientului de a rambursa creditul si dobnzile acumulate pana la
momentul implementrii unui eventual nou nivel al dobnzii cu care nu ar fi de acord
prin clauza potrivit creia n cazul in care, ca urmare a modificrii nivelului ratei
dobnzii de ctre Banca, mprumutatul nu va rambursa ratele nescadente/restul din
creditul angajat si dobnzile aferente in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la
data notificrii modificrii dobnzii, se considera ca acesta a acceptat noul procent de
dobnda.
Creditul pe care prta l-a pus la dispoziia clientului sau a fost acordat in temeiul unui
contract ncheiat in temeiul art.969 Cod civil, cu respectarea dispoziiilor legale speciale
in materie (cadrul legislativ care a guvernat activitatea de acordare de credite), anterior
intrrii in vigoare a unor acte normative O.U.G. nr.174/2008 si respectiv, O.U.G.
50/2010 care, prin modificarea unor reglementari legale in materia proteciei
drepturilor consumatorilor, au avut si au in continuare incidena majora, de la momentul
adoptrii lor, asupra contractelor bancare ncheiate cu persoanele fizice (consumatori).
Acest cadru legal este format din reglementari specifice, cum ar fi de exemplu: Legea
190/1999, privind creditul ipotecar pentru investiii imobiliare, Legea nr.296/2004,
privind codul consumului, Legea 289/2004, legea creditelor de consum pentru persoane
fizice (abrogata in prezent prin art.90din O.U.G. 50/2010), sau Codul Civil (Titlul III
Despre contracte sau convenii art. 942 985), Regulamentul BNR nr.3/2007.
Or, a subliniat prta, din modul cum sunt formulate clauzele privitoare la dobnda, fara
o analiza mai atenta, s-ar putea deduce faptul ca prin aceste dispoziii contractuale s-a
instituit in favoarea bncii un drept, de care aceasta poate uza sau nu in raport cu clienii
si. Aceasta prevedere contractuala a fost stipulata in aceasta forma in contractele de
credit, ntruct, aa cum s-a artat deja anterior, pana la intrarea in vigoare a
O.U.G. nr.174/2008, care a impus necesitatea ncheierii unui act adiional cu prilejul
oricrei modificri a clauzelor contractului de credit, nu era instituita in sarcina
contractanilor, printr-o dispoziie legislativa implicita sau explicita, obligaia de a
modifica contractul numai prin ncheierea unui act adiional.
Modificarea putea fi fcuta si doar cu informarea clientului prin scrisoare simpla sau chiar
un extras de cont.
De exemplu, legislaia privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum
destinate consumatorilor, persoane fizice, prevedea ce informaii precontractuale
trebuiau oferite clienilor, modul in care trebuiau promovate produsele bancare
(efectuarea publicitii acestora), modul de redactare a contractelor si de asemenea,
principalele date si clauze pe care acestea trebuiau sa le conin, modul de informare a

clienilor in legtura cu perfectarea, derularea, precum si in legtura cu alte aspecte


legate de contractele lor de credit consumatorul trebuie s fie informat, n scris, cel
trziu n momentul ncheierii contractului de credit, cu privire la: a) plafonul creditului,
dac exist; b) dobnda anual i costurile aplicabile de la data ncheierii contractului de
credit, precum i condiiile n care acestea pot fi modificate; c) procedura prin care
contractul de credit nceteaz. Consumatorul trebuie s fie informat, n scris, despre
orice modificare survenit pe durata contractului de credit asupra dobnzii anuale sau a
costurilor intervenite ulterior datei semnrii contractului de credit, n momentul n care
intervine aceast modificare. Aceast informare se face prin scrisoare recomandat cu
confirmare de primire sau prin intermediul unui extras de cont ce se furnizeaz
consumatorului n mod gratuit.
Astfel, contractul de credit, asumat si semnat de pari in conformitate cu legislaia in
vigoare la acea data, cuprindea clauze potrivit crora, in completarea prevederilor legale
obligatorii, susmenionate, modificarea nivelului ratei de dobnda a fost stabilita
convenional, prin acordul ambelor pari contractante, ca fiind un drept al Bncii de a
revizui acest nivel, in funcie de evoluia indicatorilor de referina, prile stabilind ca
modificarea ratei de dobnda aplicabile se poate face fara consimmntul prealabil al
clientului, dar cu informarea acestuia in scris printr-o varianta agreata (scrisoare
recomandata cu confirmare de primire/scrisoare simpla, extras de cont, etc.).
Aadar, prile contractante au acionat de pe poziie de egalitate in raportul comercial,
neexistnd niciun dezechilibru/niciun tratament preferenial vreunei pari semnatare a
contractului de credit, iar reclamantul, in calitate de client, nainte de ncheierea
contractului de credit, a luat la cunotina de condiiile ereditarii inclusiv de nivelul
dobnzii, faptul ca dobnda aplicata creditului contractat este variabila, etc., pe care le-a
acceptat, precum si faptul ca acesta a avut posibilitatea de a alege o alta instituie
bancara de pe piaa, daca condiiile de creditare oferite de subscrisa nu corespundeau
intereselor financiare.
n acest sens, prta a subliniat faptul c, in actualul context legislativ, derularea
contractelor de credit este reglementata in exclusivitate de contractul de credit aa cum
acesta a fost modificat de drept ca urmare a intrrii in vigoare a noilor reglementari in
materia proteciei drepturilor consumatorilor (O.U.G. nr.174/2008, O.U.G. nr.50/2010) si,
respectiv, astfel cum acesta a fost modificat prin actele adiionale ulterioare.
Totodat, aceasta a nvederat ca Banca nu a uzat de dreptul de a modifica unilateral
nivelul costurilor creditului de la acordare si pana in prezent si a inut seama de toate
modificrile legislative in materia proteciei drepturilor consumatorilor (Ordonana de
urgenta a Guvernului nr.174/2008).
Astfel, s-a precizat c, odat cu intrarea in vigoare a prevederilor art.93 litera h din
O.U.G. nr.174/2008, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor legate de
dobnda, nu a mai fost posibila dect prin semnarea unui act adiional la contractul de
credit, nsa acest act normativ nu obliga creditorii sa ia masuri pentru implementarea
prevederilor acestuia.
OBR S.A a respectat dispoziiile legale care au fcut imposibila aplicarea clauzelor din
contractul de credit referitoare la modificarea nivelului dobnzii.
n momentul in care indicele de referina a nceput sa scad, Banca a fost in
imposibilitate de a-si mai exercita dreptul unilateral de modificare stabilit prin contractul

de credit ntruct, ncepnd cu luna decembrie 2008, odat cu intrarea in vigoare a


prevederilor O.U.G. nr.174/2008, pentru modificarea si completarea unor acte normative
privind protecia consumatorilor, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor
legate de dobnda (fara ca actul normativ sa disting cu privire la ce ar fi putut sa
nsemne modificarea), nu a mai fost posibila dect prin semnarea unui act adiional la
contractul de credit nsa acest act normativ nu a obligat creditorii sa ia masuri pentru
implementarea prevederilor acestuia.
Aceasta omisiune a actului normativ nu poate fi utilizata mpotriva Bncii, atta timp cat,
OBR S.A. nu a mai aplicat in detrimentul consumatorului dreptul de a modifica unilateral
nivelul dobnzii, majorarea dobnzii intervenind exclusiv pe fondul unei creteri
semnificative a indicelui de referina Libor (CHF) si de asemenea, in contextul in care a
respectat prevederile O.U.G. nr.174/2008 care, la art.II, pct.9, pentru modificarea si
completarea unor acte normative privind protecia consumatorilor, prin care se
completeaz art.9 din O.G. nr.21/1992, privind protecia consumatorilor, cu art.93 lit. h)
prevede ca sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii
financiare s modifice unilateral clauzele contractuale fr ncheierea unui act adiional
acceptat de consumator.
Odat cu adoptarea O.U.G. nr.50/2010, ce a avut in vedere transpunerea si
implementarea Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din
23.04.2008 privind contractele de credit pentru consumatori, in conformitate cu
prevederile art.95 alin.1 (3) din ordonana, obligaia de conformare a contractului la
dispoziiile acestui act normativ consta in informarea corespunztoare a consumatorului
in legtura cu semnarea actului adiional de aliniere la dispoziiile acestei reglementari.
Prin art.95 s-a stipulat ca: Pentru contractele aflate n curs de derulare, creditorii au
obligaia ca, n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane
de urgen, s asigure conformitatea contractului cu dispoziiile prezentei ordonane de
urgen. Modificarea contractelor aflate n derulare se va face prin acte adiionale n
termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen.
Nesemnarea de ctre consumator a actelor adiionale prevzute la alin.2 este
considerat acceptare tacit. OBR S.A a transmis reclamantului proiectul de act
adiional propus de ctre aceasta.
Acest demers a nsemnat comunicarea ctre client a unei notificri, avnd ca obiect
adresarea invitaiei de prezentare la sediul unitii teritoriale a OBR S.A. de la care a fost
contractat creditul, in vederea semnrii actului adiional de conformare la prevederile
Ordonanei de urgenta a Guvernului nr.50/2010. Notificarea comunicata conine
elementele de noutate pe care proiectul de act adiional le introduce in contractul de
credit,
cu luarea
in
considerare a
dispoziiilor
Ordonanei de Urgenta
Guvernului nr.50/2010.
Prin urmare, a precizat prta, fata de diligentele Bncii de informare si de invitare a
clientului la semnarea actului adiional, reclamantul CDA, a decis, independent, sa nu
semneze actul adiional prin care contractul de credit sa fie conformat la prevederile
ordonanei, o serie de clauze urmnd a fi modificate in acord cu noile modificri
legislative ce urmau sa se aplice obligatoriu si pentru contractele in curs de derulare.
n acest sens, prta a precizat faptul ca reclamantul nu era obligat sa semneze acest
act adiional. Legiuitorul a stabilit obligaii cu privire la efectuarea demersurilor de

informare si de a depune toate diligentele de conformare a contractelor numai in sarcina


creditorilor.
Prin actul adiional propus reclamantului o serie de clauze au fost conformate in acord cu
legislaia ce urma sa se aplice obligatoriu.
Principalele modificri aduse contractului de credit sunt reflectate in Anexa intitulata
Clauze specifice, conform Ordonanei de urgenta a Guvernuluinr.50/2010: formula de
calcul a dobnzii: marja fixa a bncii + indice de referina; evidenierea valorii totale a
creditului si a costului total al creditului, calculate la data semnrii contractului;
posibilitatea restructurrii creditului, in anumite circumstane prevzute de Ordonana;
limitarea dobnzilor penalizatoare, in anumite circumstane prevzute de Ordonana.
La mplinirea termenului de 90 de zile de la intrarea in vigoare a O.U.G. nr.50/2010privind
contractele de credit pentru consumatori, in conformitate cu art.95 alin.1 3, contractul
de credit nr. C2204/1900/5088 din 13.09.2007 a fost modificat de drept, in conformitate
cu prevederile actului normativ, clauzele acestuia fiind aliniate la rigoarea prevederilor
ordonanei, prin indicarea in contractul de credit a unor elemente de natura a asigura
transparenta, in ceea ce privete calculul dobnzii, respectiv a formulei de calcul a
dobnzii si a marjei bncii. Dobnda va fi alctuita din marja fixa pe toata durata de
creditare + indicele de referina, astfel cum este reglementat conform art.37 lit.a din
Ordonana de urgenta a Guvernului nr.50/2010modificat prin Legea nr.288/2010: n
contractele de credit cu dobnd variabil se vor aplica urmtoarele reguli: a) dobnda
va fi compusa dintr-un indice de referin Euribor/Robor/Libor la o anumita perioada sau
din rata dobnzii de referin a BNR, n funcie de valuta creditului, la care creditorul
aduga o anumit marj, fix pe toat durata derulrii contractului.
Avnd in vedere faptul ca, in contractul de credit nr. C2204/1900/5088 din 13.09.2007,
valoarea indicelui de referina si valoarea marjei nu au fost specificate, valoarea marjei
bncii a fost calculata ca diferena intre nivelul dobnzii si valoarea indicelui Libor CHF
valabil la data de 20.09.2010. n acest sens, prta a precizat c modificarea de drept a
contractului de credit ca urmare a alinierii clauzelor contractuale la rigoarea prevederilor
ordonanei s-a efectuat fara modificarea costurilor si evideniind totodat faptul ca Banca
nu a fcut altceva dect sa se conformeze actelor normative adoptate in materia
proteciei drepturilor consumatorilor.
Prin
Legea nr.288/2010,
de
aprobare
cu
modificri
si
completri
a
O.U.G. nr.50/2010legiuitorul a creat consumatorilor care nu doreau sa li se aplice
obligatoriu prevederile legale posibilitatea, nsemnnd, cadrul legal necesar, de a
refuza oferta legiuitorului. Astfel, prin art. II alin.2 al Legii nr.288/2010 orice
consumator care considera ca modul de implementare a prevederilor ordonanei nu sunt
conforme cu nevoile si ateptrile sale putea transmite creditorului o notificare de
neacceptare a aplicrii prevederilor O.U.G. nr.50/2010. Refuzul acestuia trebuia luat in
considerare obligatoriu de ctre creditor.
n concret, prta a artat faptul ca reclamantul nu a uzat de dreptul conferit
deart.II pct.2 din Legea nr.288/2010 pentru aprobarea Ordonanei de urgenta a
Guvernului nr.50/2010 potrivit cruia Actele adiionale nesemnate de ctre
consumatori, considerate acceptate tacit pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi,
i vor produce efectele n conformitate cu termenii n care au fost formulate, cu excepia
cazului n care consumatorul sau creditorul notific cealalt parte n sens contrar, n
termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi si nu a comunicat

Bncii opiunea privind neaplicarea prevederilor ordonanei, contractului de credit


ncheiat de subscrisa cu reclamantul CDA i se aplica prevederile ordonanei.
Astfel, prta a artat c nu a aplicat in dauna reclamantului prevederile contractuale si
legale.
n acest sens, aceasta a solicitat instanei de judecata sa analizeze contractul prin
raportare la actele normative cu incidena in materia creditelor de consum, cum a fost
cazul O.U.G. 174/2008.
Cum legea se aplica numai pentru viitor, principiu consacrat de Constituie la art.15alin.2
potrivit cruia Legea dispune numai pentru viitor, cu excepia legii penale sau
contravenionale mai favorabile, prin actul adiional transmis clientului sau prta a
fcut aplicarea art.37 lit.a din O.U.G. nr.50/2010, aprobata cu modificri si completri
prin Legea nr.288/2010, astfel ca, ncepnd cu data implementrii prevederilor
ordonanei formula aplicata creditelor in derulare este: marja bncii (fixa) + indicele de
referina in vigoare la data implementrii. Nivelul de dobnda era legal stabilit si prin
urmare, a fost ndeplinita de ctre prt cerina evidenierii nivelului indicelui de
referina din componenta dobnzii la data implementrii prevederilor ordonanei.
Reclamantul nu a notificat creditorul cu privire la faptul ca nu dorete sa uzeze de
dreptul conferit de legiuitor de a refuza aplicarea noilor dispoziii legale in materia
proteciei drepturilor consumatorilor, dei a avut la ndemna mijlocul legal sa o fac,
confirmnd, o data in plus, alegerea de a accepta modificarea contractului de credit in
acest sens si, implicit, a actului adiional propus.
n ceea ce privete clauza prevzuta in contractul semnat cu reclamantul la art.9.2 din
contractul de credit C2204/1900/5088 din 13.09.2007 si solicitarea de a constata
caracterul abuziv al articolului, prta a precizat ca este vorba din nou despre o clauza
care, prin efectul legii (O.U.G. nr.174/2008 cu privire la modificarea unor acte normative
in materia proteciei drepturilor consumatorilor), nu mai este aplicata in forma enunata.
Astfel, prta a precizat c respecta art.93 lit.e potrivit crora: ,,n cadrul contractelor
ncheiate cu consumatorii, furnizorii de servicii financiare sunt obligai s respecte
urmtoarele reguli: e) fr a prejudicia prevederile privind modificarea dobnzii, pe
parcursul derulrii contractului: 1. se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor,
spezelor bancare sau a oricror altor costuri menionate n contract; 2. se interzice
introducerea i perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte
costuri care nu au fost menionate n contract; coroborat cu lit. h): ,,h) sunt interzise
clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare s modifice
unilateral clauzele contractuale fr ncheierea unui act adiional, acceptat de
consumator;
n privina taxelor si comisioanelor ce fac parte din costul total al creditului, prta a
precizat ca, evidenierea acestora in contract si acceptarea plaii acestora, echivaleaz
cu acceptarea costului total al creditului nsui. Astfel, dup cum s-a artat anterior, dei
att in portofoliul prtei, cat si pe piaa financiar bancara existau produse de creditare
similare (credit de nevoi personale cu ipoteca), acestea fiind diferite doar in ceea ce
privete costurile, reclamantul a ales, din motive numai de el cunoscute, sa contracteze
cu prta. Raionnd raportat la momentul acordrii creditului, prta a precizat c nu
poate sa conchid dect ca, oferta OBR S.A a fost mai buna si a corespuns nevoilor
reclamantului, mai mult dect ofertele altor instituii de credit.

Avnd in vedere faptul ca prta si-a respectat obligaia de informare in privina costului
total al creditului, att anterior contractrii creditului, insernd in cuprinsul contractului
la art.9, taxele si comisioanele aferente creditului, cat si ulterior, odat cu intrarea in
vigoare a O.U.G. nr.50/2010, prin actul adiional de conformare a contractului de credit la
prevederile ordonanei, insernd si in Anexa Clauze specifice Ordonanei de urgenta a
Guvernului nr.50/2010 costul total al creditului prin evidenierea in conformitate cu art.7
alin.1 pct. 4 a costului total: 4. costul total al creditului pentru consumatori toate
costurile, inclusiv dobnda, comisioanele, taxele i orice alt tip de costuri pe care trebuie
s le suporte consumatorul n legtur cu contractul de credit i care sunt cunoscute de
ctre creditor, cu excepia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente
contractului de credit, n special primele de asigurare, sunt incluse dac ncheierea
contractului de servicii este obligatorie pentru obinerea creditului nsui sau pentru
obinerea acestuia n concordan cu clauzele i condiiile prezentate, prta a solicitat
instanei s resping captul I al cererii de chemare in judecata ntruct este
nentemeiat.
n ceea ce privete lipsa de temei a perceperii unui comision de acordare in valoare de
2% (captul I al cererii de chemare in judecata) prta a artat ca potrivit prevederilor
imperative ale O.U.G. nr.50/2010, se pot percepe numai urmtoarele comisioane:
comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent (nu ambele
simultan), comision de rambursare anticipata de maxim 1% si numai la credite cu
dobnda fixa, comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor, costuri
aferente asigurrilor daca e cazul, penaliti.
Documentaia de credit cuprinde att documentele depuse de potenialul client la banca
in vederea analizrii posibilitii de acordare a unui credit, precum adeverina de salariu,
acte de proprietate ale bunurilor cu care intenioneaz sa garanteze creditul, cererea de
credit, etc., cat si documentele ntocmite de banca, dup aprobarea creditului, cum ar fi:
contractul de credit, contractul/contractele de garanii, graficul de rambursare, etc.
Astfel, comisionul de acordare reprezint o cheltuiala aferenta ntocmirii documentaiei
de credit fiind, in fapt, contravaloarea unei activiti (serviciu) prestate de banca
clientului (acordarea mprumutului). Dup analizarea dosarului depus la banca de ctre
client, i aprobarea cererii de credit, se ntocmete efectiv documentaia de credit,
constnd in contractul de credit, contractele de garanie (mobiliara, imobiliara),
documentele de tragere a creditului, graficul de rambursare, etc. Reclamantului i-a fost
pus la dispoziie un exemplar al contractului de credit, care prevede ca pentru creditul
acordat clientul va plai un comision de acordare, iar plata comisionului se efectueaz de
ctre client din surse proprii, in ziua semnrii contractului. Ca societatea prt este
ndreptit sa perceap un astfel de comision vin sa ntreasc si prevederile art.36 din
O.U.G. nr.50/2010, care arata ca banca este ndreptit sa perceap un astfel de
comision in situaia in care creditul este acordat.
Noiunea de cheltuieli aferente ntocmirii documentaiei de credit nu se rezuma numai la
taxa de analiza dosar, taxa de evaluare imobil si taxa notariala pentru contractul de
ipoteca, ci si la cheltuielile fcute de banca in vederea ntocmirii documentaiei necesare
acordrii creditului si care includ redactare contract de credit, redactare contract de
ipoteca, ntocmirea documentelor de tragere a creditului, ntocmirea graficului de
rambursare, etc. Astfel, accesnd un credit de la o banc, se iniiaz o ntreag
procedur ce presupune implicare de personal, de timp i de capital. Cu alte cuvinte,
clientul nu mprumut de la banc o sum de bani i, prin urmare, are de achitat doar

capitalul mprumutat plus echivalentul folosinei care este dobnda. n realitate, a


menionat prta, lucrurile sunt mai complexe.
Pn a se ajunge la intrarea efectiv n posesia banilor i la utilizarea acestora, banca
presteaz clientului o serie de servicii: primete cererea de acordare a creditului, verific
documentaia depus n vederea acordrii creditului, verific ndeplinirea condiiilor
necesare n acest sens, ceea ce implic utilizare de personal, de timp i de bani din
partea bncii. Pentru aceste servicii, care profit clientului mprumutat, este firesc ca i
costurile s fie suportate de client.
n acest sens, prta a solicitat instanei a retine ca la momentul semnrii contractului
de credit nu doar ca era necesar a cunoate obligaia de a achita acest comision de
acordare, dar era obligatoriu a se deine suma, ce urma a fi achitata din surse proprii. Or,
in aceste condiii, prta consider ca nu poate fi invocata necunoaterea asupra acestui
aspect sau existenta unui contract preformulat, care sa fi vtmat interesele
consumatorului. Acest comision a fost precis determinat, in cota procentuala, fiind
indicata inclusiv moneda in care urmeaz a fi achitat. n acelai timp, acest comision a
fost perceput ca o contraprestaie a unui serviciu corelativ oferit de ctre cocontractant,
serviciu care consta in procesarea documentelor si ntocmirea ntregii documentaii
necesare in vederea acordrii creditului.
Mai mult, acest comision, fiind cunoscut de la data semnrii contractului, a fost acceptat
in mod direct de ctre client, fiind aplicabile prevederile art.969 Cod civil in vigoare la
data semnrii contractului, ce acorda valoare de lege contractului semnat intre pari.
n concluzie, comisionul de acordare reprezint o plata datorata, derivnd din contractul
de credit ncheiat de ctre reclamant cu OBR S.A. si din aplicarea principiului enunat
la art.969 Cod civil potrivit cruia conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile
contractante.
Acest comision a fost legal si corect perceput, fiind rezultatul manifestrii de voina a
prtilor, materializata in contract si nu a fost eliminat nici in prezent din cadrul
prevederilor legale incidente in materie.
Totodat, prta a menionat ca in concordanta si cu stricta observare a soluiilor dispuse
de ctre instanele de judecata din tara pe parcursul acestui an, perceperea si stipularea
in contractul de credit a unei clauze referitoare la un comision de acordare nu este
privita ca o clauza abuziva. n acest sens, prta a citat din cuprinsul unei sentine
pronunate de JR in dosarul nr.1095/289/2013: n ceea ce privete clauzele referitoare la
comisionul de acordare, instana apreciaz ca aceste prevederi contractuale nu
constituie clauze abuzive, deoarece a fost stabilit intre pari in deplina cunotina de
cauza, la data ncheierii contractelor, comisionul fiind pltit de ctre mprumutai la
momentul acordrii creditelor. Trebuie totodat notat ca este si de notorietate faptul ca
la acordarea oricrui credit de ctre orice banca se percepe un comision de acordare a
creditului, cuantumul sau diferind in funcie de instituia bancara care acorda creditul.
Mai mult dect att, conform art.3 lit.g din Directiva 2008/48/CE costul total al creditului
pentru consumatori nseamn toate costurile, inclusiv dobnda, comisioanele, taxele si
orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul in legtura cu
contractul de credit si care sunt cunoscute de creditor. Or, in cazul comisionului de
acordare, instana retine ca acesta respecta si prevederile anterior menionate din
Directiva 2008/48/CE, comisionul de acordare fcnd parte din costul total al creditului si
ndeplinind si condiia de a fi cunoscut nc de la data semnrii contractului, cuantumul

sau de 2% din valoarea creditului acordat fiind cunoscut de consumator nc de la


aceasta data. n consecina, instana urmeaz sa constate ca prevederile din contractele
de credit analizate, referitoare la comisionul de acordare a creditelor de 2% nu constituie
clauze abuzive.
Referitor la eliminarea din contractul de credit C2204/1900/5088 din 13.09.2007 a art.9.1
lit. b comisionul de rambursare anticipata prta a precizat urmtoarele:
Comisionul de rambursare anticipata nu a fost interzis de legislaia in vigoare la data
ncheierii contractului de credit, iar prin implementarea O.U.G. nr.50/2010, prta, in
conformitate
cu
prevederilor pct.39 din
Legea nr.288/2010 cu
cele
ale
O.U.G.nr.50/2010 pentru creditele cu dobnda variabila, comisionul de rambursare
anticipata a fost eliminat din contractele de credit cu dobnda variabila, prin efectul legii,
fiind interzisa perceperea unui astfel de comision in cazul unor astfel de contracte.
ntruct acest comision nu se mai regsete in contractul de credit, nu are cum sa aib
caracter abuziv si cu att mai puin sa fie perceput reclamantului. ntruct comisionul
de rambursare anticipata privete situaiile in care clientul intelege sa ramburseze
anterior scadentei o anumita parte din suma mprumutata si avnd in vedere ca
dispoziiile O.U.G. nr.50/2010 interzic expres perceperea unui astfel de comision in cazul
creditelor cu dobnda variabila si aceste prevederi produc efecte ope legis, prta
consider solicitarea reclamantului ca lipsita de obiect att timp cat acest comision nu se
mai regsete in contractul de credit si, mai mult, nu nelege cum ar trebui restituit,
daca nu a fost niciodat perceput si ncasat. Regulile de drept impun ca orice plata sa
presupun o datorie. Daca aceasta datorie nu exista si daca nu a fost efectuata o plata,
nu poate exista obligaia restituirii unei/unor suma/e nencasate pentru ca am ajunge in
situaia unei mbogiri fara justa cauza si ar contraveni unor reguli elementare si
primordiale de drept. Comisionul de rambursare anticipata a fost eliminat din contractele
de credit cu dobnda variabila prin efectul legii, fiind interzisa perceperea unui astfel de
comision in cazul unor astfel de contracte. Data fiind aceasta situaie de fapt, pe deplin
justificata in drept, prta a solicitat instanei a respinge si acest capt de cerere ca lipsit
de obiect.
n acest sens, s-a subliniat faptul ca potrivit prevederilor Legii nr.288/2010, dispoziiile
cuprinse la art.371, 66-69, 50-55 din O.U.G. nr.50/2010 se aplica tuturor contractelor de
credit, indiferent de momentul ncheierii lor si de acceptarea sau renunarea la
dispoziiile de favoare instituite prin ordonana.
De asemenea, s-a fcut precizarea ca este vorba despre o clauza pe care prta nu o
mai aplica in forma enunata in contractul de credit ntruct, potrivit art.66-69 din
O.U.G. nr.50/2010, aprobata cu modificri si completri prin legea nr.288/2010, dispoziii
obligatorii de respectat si pentru contractele in curs de derulare, aa dup cum s-a artat
explicit si anterior:Consumatorul are dreptul, n orice moment, s se libereze n tot sau
n parte de obligaiile sale care decurg dintr-un contract de credit. n acest caz,
consumatorul are dreptul la o reducere a costului total al creditului, aceast reducere
constnd n dobnda i costurile aferente perioadei dintre data rambursrii anticipate i
data prevzut pentru ncetarea contractului de credit. Dreptul consumatorului de a
rambursa anticipat nu poate fi condiionat de plata unei anumite sume minime sau de un
anumit numr de rate iar ,,(1) n cazul rambursrii anticipate a creditului, creditorul este
ndreptit la o compensaie echitabil i justificat n mod obiectiv pentru eventualele
costuri legate direct de rambursarea anticipat a creditului cu condiia ca rambursarea
anticipat s intervin ntr-o perioad n care rata dobnzii aferente creditului este fix.

n acest sens, prta a artat c le respecta si datorita faptului ca a decis ca, in relaia cu
clienii si, sa aplice prevederile art.II alin.2 al Legii nr.288/2010 de aprobare cu
modificri si completri a O.U.G. nr.50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori. Pe cale de consecina nu mai percepe comisionul de rambursare anticipata
ntruct reclamantul are in derulare un credit cu dobnda variabila.
S-a mai menionat ca pentru ca aceste clauze sa poat fi considerate abuzive, ar trebui
sa se demonstreze ca nclca cerinele Legii nr.193/2000.
Actul normativ prevede doua condiii negative si una pozitiva, a cror ndeplinire
cumulativa poate conduce la constatarea existentei unei clauze abuzive: sa creeze un
dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaiile prilor ca o consecina a abuzului
si sa nu fi fost negociata.
Avnd in vedere: a) dispoziiile art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000 privind clauzele
abuzive din contractele ncheiate intre comerciani si consumatori (denumita in
continuare Legea), potrivit crora O clauza contractuala care nu a fost negociata
direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca (.) creeaz, in detrimentul
consumatorului si contrar cerinelor bunei credine, un dezechilibru semnificativ intre
drepturile si obligaiile prilor, ntruct acceptarea unui produs, dup ce prealabil
clientul a fost informat cu privire la comisioanele pe care le datoreaz pentru accesarea
acestuia, in contextul in care acesta (clientul) putea sa opteze (sa aleag) dintre
produsele subscrisei face ca aceste clauze sa nu poat fi ncadrate ad litteram in
categoria clauze abuzive.
Negocierea trebuie privita intr-un sens mai larg atunci cnd este vorba despre un produs
bancar si nseamn, de cele mai multe ori, alegerea de ctre client/potenialul client a
unuia dintre produsele din aceeai categorie (credite, depozite, instrumente financiare,
etc.), in funcie de nevoile fiecruia, de perioada de timp alocata derulrii contractelor
aferente produselor respective, etc.
La ncheierea oricrui contract se au in vedere particularitile fiecrui client, nevoile
acestuia, capacitatea acestuia de a-si ndeplini obligaiile asumate si ali asemenea
factori. nsa factorul determinant in ncheierea contractului l constituie voina clientului,
in funcie de care se prefigureaz si particularizeaz fiecare contract.
n acest sens, prta a precizat c este inadmisibila posibilitatea modificrii contractului
de credit care face obiectul prezentului dosar prin intervenia instanei, singura
modalitate de intervenie asupra clauzelor contractului de credit fiind prin acordul de
voina al prilor contractante, incidente in aceasta situaie fiind prevederile art.1166:
Contractul este acordul de voine dintre doua sau mai multe persoane cu intenia de a
constitui, modifica sau stinge un raport juridic. Or, instana de judecata nu se poate
substitui voinei prilor sau a uneia dintre prile contractante si nu poate impune bncii
sa ncheie/modifice un contract de credit, care, in anul 2007, a survenit ca urmare a
ndeplinirii tuturor condiiilor de creditare necesare pentru ncheierea contractului de
credit. n aceste condiii, instana de judecata nu poate pronuna o hotrre de judecata
care sa tina loc de acordul de voina al bncii.
Mai mult dect att, instana de judecata nu poate obliga banca sa ncheie un contract
de credit care sa contravin normelor interne validate de BNR, precum si normele interne
elaborate in conformitate cu ordinele si regulamentele emise de BNR.

Prin urmare, prta a solicitat instanei a observa ca dispoziiile prevzute de


Legeanr.193/2000 nu sunt menite a crea o noua ordine de drept in care contractul sa
devin lipsit de fora obligatorie, ci din contra, vin doar sa particularizeze dispoziiile
generale aplicabile in rem si in personam. Raportarea urmeaz a fi fcuta prin urmare la
consumatorul mediu, care la art.2 lit. m din Legea 363/2007 privind combaterea
practicilor incorecte ale comercianilor in relaia cu consumatorii si armonizarea
reglementarilor cu legislaia europeana privind protecia consumatorului este definit ca
fiind consumatorul considerat ca fiind informat, atent si precaut, innd seama de
factorii sociali, culturali si lingvistici. Prin urmare, dei protejat, consumatorul nu poate
invoca grava sa neglijenta in ncercarea de a obine foloase ce nu i se cuvin, altminteri
devenind aplicabil adagiul nemo auditurpropriam turpitudinem allegans.
Totodat s-a artat faptul ca odat informat, cumprtorul in genere si consumatorul in
particular nu poate fi exonerat de responsabilitatea alegerii nelepte in raport de
chestiuni de fapt particulare cum ar fi, situaia financiara proprie, prezenta sau viitoare si
posibilitile de respectare a obligaiilor de plata ulterioare, precum nu poate fi exonerat
nici de alegerea unui produs cu un raport calitate pre care sa corespunda criteriilor
personale ale fiecruia dintre consumatori.
Astfel, a subliniat prta, mprumutatul CDA a fost informat in mod concret si precis
asupra condiiilor si caracteristicilor eseniale ale produselor si serviciilor oferite de
aceasta si in cunotina de cauza a semnat contractul de credit, care la art.8 prevede ca
dobnda este variabila si se stabilete in forma procentuala ca rata anuala de dobnda.
Dispoziiile punctului 1 lit.a din Lista cuprinznd clauzele considerate abuzive publicata
ca anexa la Lege, potrivit crora sunt considerate clauze abuzive acele prevederi
contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele
contractului, fara a avea un motiv ntemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile
acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul crora un furnizor de servicii financiare i
rezerva dreptul de a modifica rata dobnzii pltibil le de ctre consumator ori datorata
acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare
prealabila, daca exista o motivaie ntemeiata; or, in cazul creditului acordat
reclamantului, urmare a voinei prilor au fost introduse la art.8 din contractul de credit
menionat date referitoare la dobnda, cu precizarea ca aceasta este variabila in funcie
de criteriile prevzute in contract si de asemenea, prta a precizat c a reglementat
convenional, in acord cu prevederile legislaiei privind protecia consumatorilor
(O.G. nr.21/1992 si Legea nr.193/2000), chiar in cuprinsul art.8, dobnda este variabila in
funcie de politica Bncii. Dobnda poate fi modificata in mod unilateral de ctre banca,
lund in considerare valoarea dobnzii de referina pentru fiecare valuta (ex.
Euribor/Libor/Bubor etc.), fara a exista consimmntul mprumutatului. Noul procent de
dobnda se va aplica la soldul creditului rmas de rambursat ncepnd cu data de
aplicare stabilita de Banca. Modificarea dobnzii va duce la recalcularea dobnzii
datorate.
Faptul ca pentru obinerea fondurilor necesare acordrii de mprumuturi ctre clienii si
Banca suporta anumite costuri (costuri de refinanare) ce sunt direct influenabile de
variaiile indicilor monetari de referina;
Faptul ca apariia unei modificri semnificative a indicilor monetari de referina poate
face ca valoarea acestor costuri sa depeasc un anumit nivel maxim acceptabil, din
raiuni economice si de buna funcionare, pentru Banca rezulta fara putina de tgada
faptul ca posibilitatea modificrii unilaterale a dobnzii, precum si motivele care ar

justifica din punct de vedere economic aceasta majorare, au fost fundamentate


contractual si in mod expres permise de Legea nr.193/2000.
Prin circumstanierea elementelor care-i permit bncii modificarea unilaterala a dobnzii
curente contractuale, prin indicarea unui criteriu care sa-i dea bncii acest drept, aceasta
clauza nu ncalc prevederile legale incidente in materie, nefiind de natura sa il
prejudicieze pe consumator. Aceasta clauza care da dreptul mprumuttorului de a
modifica unilateral dobnda este raportata la un indicator precis, individualizat, acest
factor fiind valoarea dobnzii de referina pentru fiecare valuta. Aceasta modalitate de
exprimare face ca respectiva clauza sa nu fie interpretata doar in favoarea
mprumuttorului, servind doar intereselor acestuia, fr a da posibilitatea
consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si
proporionala scopului urmrit.
Clientul a optat pentru contractarea unui credit cu dobnda variabila, cu toate efectele
pe care le implica acest tip de produs. Chiar si pentru situaiile in care s-a stabilit o
anumita rata a dobnzii prin art.8, aceasta nu urma sa fie nemodificata pentru ntreaga
durata a Contractului de Credit (care este de 20 de ani). Nicio instituie de credit nu
poate prevedea care sunt costurile pe care le va avea pentru un termen lung de peste 20
de ani, evoluiile costurilor, astfel cum au fost acestea descrise mai sus, fiind imposibil
de prevzut uneori chiar pe perioade foarte scurte. Din aceasta cauza a fost necesara
introducerea unei alte clauze, care sa permit Bncii sa adapteze aceasta rata la
variaiile semnificative ale costurilor pieei interbancare.
Or, a menionat prta, dup cum s-a mai precizat, dup intrarea in vigoare a
O.U.G.nr.174/2008, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor legate de dobnda,
nu a mai fost posibila dect prin semnarea unui act adiional la contractul de credit.
Aadar, ncepnd cu data de 27.12.2008 modificarea unilaterala a ratei dobnzii de ctre
reclamant nu a mai fost posibila, fiind prohibita expres de lege si nici nu a fost
practicata de ctre societatea prt in raport cu clienii si.
Astfel, s-a nvederat faptul c, clauzele contractului de credit nu se regsesc printre
exemplele
de
clauze
abuzive
prevzute
la
pct.1
lit.a
din
Anexa
la
Legea nr.193/2000privind clauzele abuzive din contractele ncheiate intre comerciani si
consumatori. Din prevederile contractului de credit, rezulta in mod evident att faptul ca
instituia prt a oferit mprumutatului posibilitatea de a analiza clauzele contractuale,
cat si buna credina a instituiei, din moment ce acesta a avut posibilitatea de a studia
clauzele contractuale nainte de semnarea contractului avnd posibilitatea sa renune la
semnarea acestuia. Aadar, prta a precizat c a transpus prevederile pct.1 lit.a din
Anexa la Legea nr.193/2000 in prevederile art.8 din contractul de credit.
Totodat, a menionat c dup intrarea in vigoare a O.U.G. nr.50/2010 clauzele
contractului de credit au fost aliniate la rigorile ordonanei prin indicarea in cuprinsul
contractului a unei formule de calcul a ratei dobnzii formata din: marja bncii (fixa pe
ntreaga durata a contractului) la care se adaug indicele Libor 3L (element variabil, in
mod obiectiv, fr a putea fi influenat in vreun fel de ctre banca).
Reclamantul CiDA nu a semnat actul adiional de conformare cu prevederile
O.U.G.nr.50/2010, astfel ncet in conformitate cu art.95 alin.5 din O.U.G. 50/2010,
clauzele contractului de credit au fost aliniate la rigoarea prevederilor ordonanei
ncepnd cu data de 21.09.2010, inclusiv prin indicarea in contractul de credit a formulei
de calcul a dobnzii, prevzuta la art.37 lit.a din O.U.G. nr.50/2010: In contractele de

credit cu dobnda variabila se vor aplica urmtoarele reguli :a) dobnda de referina va fi
raportata la fluctuaiile indicilor de referina Euribor/Robor/Libor/rata dobnzii de
referina a BNR, in funcie de valuta creditului, la care creditorul poate adaug o anumita
marja, fixa pe toata durata derulrii contractului.
Ca urmare a intrrii in vigoare a art.II alin.2 din Legea nr.288/2010 pentru aprobarea
O.U.G. nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori: fetele adiionale
nesemnate de ctre consumatori, considerate acceptate tacit pana ala data intrrii in
vigoare a prezentei legi, isi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au
fost formulate, cu excepia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalt
parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei
legi.
Contractul prilor este guvernat de principiul forei obligatorii caracterizat prin obligaia
prilor de a executa ntocmai prestaiile la care s-au obligat, executarea trebuind sa aib
loc la termenele si in condiiile stabilite prin contract si prin executarea cu buna credina
a contractului conform art.970 alin.1 Cod civil, aspect ce presupune o obligaie de
loialitate, de ndeplinire cu fidelitate a obligaiilor pe care si le-au asumat.
Principiul forei obligatorii a contractului se impune si instanei judectoreti, nu numai
prilor contractante, judectorul fiind inut sa respecte coninutul contractului si sa dea
eficienta voinei prilor exprimata in act.
Or, a menionat prta, ceea ce omite reclamantul, atunci cnd face referire la art.4 din
legea nr.193/2000 sunt prevederile alin.6 care arata ca evaluarea naturii abuzive a
clauzelor nu se asociaz nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu
calitatea de a satisface cerinele de pre si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si
serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in msura in care aceste clauze sunt
exprimate intr-un limbaj uor inteligibil. Aceast prevedere a fost emis de legiuitorul
romn n cadrul transpunerii n dreptul intern a dispoziiei comunitare n materie (art.4
alin.2 al Directivei nr.93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive n contractele
ncheiate cu consumatorii) conform creia aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu
privete nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al preului sau a
remuneraiei, pe de o parte, fa de serviciile sau bunurile furnizate n schimbul
acestora, pe de alt parte, n msura n care aceste clauze sunt exprimate n mod clar i
inteligibil. Aadar pentru a se putea trece ns la analiza caracterului eventual abuziv
al clauzelor mai sus menionate, se impune o analiz a prevederilor care excepteaz
anumite prevederi contractuale de la controlul caracterului abuziv, astfel cum a statuat
ICCJ, secia a II-a civil, dec.nr.4685/2012. Astfel, dup cum se reine n cadrul aceleiai
decizii, clauzele referitoare la dobnzi i comisioane sunt elemente care determin
costul total al creditului i mpreun cu marja de profit formeaz preul contractului. n
acelai sens, art.3 lit.g i i din Directiva 2008/48/CE din 23 aprilie 2008 privind
contractele pentru consumatori prevede c: (g)costul total al creditului pentru
consumatori nseamn toate costurile, inclusiv dobnda, comisioanele, taxele i orice alt
tip de costuri pe care trebuie s le suporte consumatorul n legtur cu contractul de
credit i care sunt cunoscute de ctre creditor, cu excepia taxelor notariale. (i)
dobnda anual efectiv nseamn costul total al creditului pentru consumator exprimat
ca procent anual din valoarea total a creditului .
Astfel, a subliniat prta, din coroborarea celor de mai sus rezult cu eviden c, astfel
dup cum a reinut CCJ n decizia sus citat, c dobnda ce face obiectul prezentului
litigiu ca i component a preului creditului care reprezint cea mai mare parte a

costului creditului sunt exceptate n spe de la controlul caracterului abuziv, potrivit


art.4 alin. 6 din Legea nr.193/2000, ntruct clauzele referitoare la aceste elemente ce
definesc obiectul principal al conveniei de credit, respectiv preul serviciului de
finanare, sunt exprimate fr echivoc, n mod clar, n aa fel nct s conduc la
concluzia c, la momentul acordului de voin, consumatorilor nu le-a fost ascuns
inserarea lor n cuprinsul conveniei, iar termenii utilizai pentru stipularea lor au fost pe
deplin inteligibili, clari, limpezi, accesibili i api de a fi nelei cu ajutorul gndirii
logice. Identitatea acestei concluzii n spe se justific prin identitatea situaiei (n
contractele de credit din cadrul dosarului n care s-a pronunat decizia sus-menionat a
CCJ banca avea dreptul de a modifica dobnda n caz de schimbri semnificative pe
piaa monetar). Dup cum s-a artat ntr-o alt decizie de spe este evident c la
momentul semnrii contractului semnatarii au avut posibilitatea real de a lua la
cunotin de clauzele sale prin simpla citire a nscrisului pe care i-au pus semnturile.
Deci, posibilitatea real de a lua la cunotin de clauzele contractuale a existat,
mprumutatul putnd lua la cunotin de toate aceste clauze prin simpla citire a
nscrisului.
n spe, clauza supusa controlului determina n concret rata dobnzii i modul n care
aceasta se putea modifica i reglementeaz practic componentele principale ale preului
creditului; prin urmare, aceste clauze sunt exceptate, conform prevederilor anterior
menionate, de la controlul caracterului abuziv, fiind formulate ntr-o manier clar,
inteligibil, ceea ce nseamn c, la momentul ncheierii contractului, consumatorului nu
i-a fost ascuns inserarea lor n contractul de credit, a putut lua la cunotin i le-a
putut nelege printr-un proces de gndire logic.
De asemenea, avnd in vedere prevederile legale imperative cu aplicabilitate ope legis,
respectiv O.U.G. nr.174/2008 si O.U.G. nr.50/2010 se poate constata ca sintagma in
funcie de politica bncii nu mai exista in contracte, astfel nct nu poate avea nici
caracter abuziv.
n ceea ce privete caracterul negociat al clauzelor, mprumutatul a luat cunotina
anterior semnrii de clauzele contractului de credit si de documentaia aferenta analizrii
aprobrii, acceptnd termenii contractuali prin semnarea contractului de credit. De
asemenea, caracterul dobnzii este variabil, mprumutatul acceptnd in acest mod att
riscul creterii dobnzii, cat si avantajul scderii acesteia. n plus, mprumutatul nu a
prezentat nicio dovada ca a propus o alta varianta de contractare, care sa fi fost refuzata
de societatea prt, acceptnd astfel clauzele stabilite in contract.
Astfel, prta apreciaz c, faptul ca o parte propune un proiect de contract nu poate
conduce automat la concluzia ca ar fi in prezenta unui contract de adeziune, nesupus
negocierii. Nici reclamantul nu a produs nicio dovada ca s-ar fi opus in vreun fel la
clauzele pretins abuzive, iar banca ar fi respins aceste solicitri impunnd in mod abuziv
clauzele respective consumatorilor.
Astfel, a subliniat prta, instana de judecat, ar trebuit sa retina ca nu este suficient ca
dup 6 ani de la semnarea contractului, una dintre pri sa pretind ca o anumita clauza
nu a fost negociata, doar pentru ca acum considera ca ii este dezavantajoasa. A accepta
o astfel de concluzie echivaleaz cu instituirea unei prezumii absolute ca ori de cate ori
pe parcursul derulrii unui contract un consumator considera ca o clauza ii este
dezavantajoasa aceasta urmeaz sa fie catalogata drept abuziva si nlturata din
contract. Or, nu aceasta a fost voina legiuitorului atunci cnd a transpus in legislaia
interna normele comunitare. Mai mult dect att, nu se poate susine lipsa posibilitii de

negociere in condiiile in care consumatorul a luat la cunotina anterior semnrii de


clauzele contractului de credit si documentaia aferenta analizrii aprobrii, acceptnd
termenii contractuali prin semnarea contractului. De asemenea, la momentul ncheierii
contractului de credit existau in oferta bncii mai multe tipuri de contracte de credit,
unele cu dobnda fixa in moneda naionala sau in valuta, altele cu dobnda variabila in
moneda naionala sau in valuta, fie in funcie de dobnda de referina a bncii, fie in
funcie de indicele de referina.
n concluzie, clientul a avut posibilitatea de a negocia coninutul clauzei privind
comisionul, dobnda, putnd opta intre mai multe tipuri de credite (cu dobnda fixa sau
variabila, in moneda naionala sau in valuta, cu variaie in funcie de indice de referina
sau de dobnda de referina, credit cu comision de acordare: 0%, 1%, 1,5 sau
2%, credit cu comision de administrare: 0,29% calculat lunar la soldul creditului),
alegnd, in final, din portofoliul de produse bancare oferite de prt, contractul de
credit de nevoi personale cu ipoteca pentru persoane fizice cu caracteristicile pe care lea considerat potrivit nevoilor sale, astfel nct aceasta condiie impusa de actul normativ
nu este ndeplinita.
n ceea ce privete cerina ca prin clauza incriminata sa se creeze un dezechilibru
semnificativ ntre drepturile si obligaiile prilor (art.4 alin.1 din legea nr.193/2000)
prta a menionat ca la momentul semnrii contractului de credit legislaia in vigoare
nu interzicea stipularea unor clauze contractuale de variabilitate a dobnzii, astfel nct
simpla stipulare in contract a unei prevederi referitoare la o dobnda variabila nu este de
natura a crea un dezechilibru contractual si de a dovedi reaua credina a prtei, in
condiiile in care au fost acceptate in cunotina de cauza de ctre client. Nu se poate
susine ca modificarea dobnzii se realizeaz unilateral de ctre banca, fara acordul
consumatorului, cta vreme aceasta posibilitate este prevzuta in contractul dintre pari
si deci asumata de acestea prin semnarea contractului. Astfel, prin clauzele de la art.8
societatea prt si-a rezervat dreptul de a modifica dobnda, cu notificarea clientului,
pe baza unei motivaii ntemeiate (respectiv in raport de evoluia indicatorului de
referina Libor) si cu posibilitatea acordata mprumutatului de a rezilia contractul in cazul
in care nu este de acord cu modificarea dobnzii. n aceste condiii exigentele bunei
credine sunt respectate, iar clauza si, implicit, nici modalitatea de aplicare a acesteia,
nu este abuziva.
Aadar, in contractul de credit sunt circumstaniate elementele care ii permit bncii sa
varieze rata dobnzii, iar aceasta variaie nu poate fi considerata ca o modificare
unilaterala, din moment ce legea interzice expres o astfel de intervenie asupra
contractului de credit. Pe de alta parte, prin semnarea contractului de credit
mprumutatul si-a dat acordul cu privire la modificrile ce pot fi aduse procentului de
dobnda, nemaifiind vorba de o modificare unilaterala, abuziva in sensul reglementat de
Legea nr.193/2000, ci de o modificare realizata cu acordul prealabil al mprumutatului,
acord exprimat in acest sens la semnarea contractului.
Faptul c, de exemplu, dobnda indicat n contract se modific pe parcursul executrii
acestuia este o consecin a caracterului variabil al dobnzii, astfel cum aceasta a fost
stipulat la momentul ncheierii contractului. n realitate, ceea ce se modific este
cuantumul dobnzii, iar nu clauza contractual referitoare la dobnd, ca urmare a
aplicrii clauzelor contractuale agreate de pri, care prevd faptul c dobnda aplicabil
n contract este o dobnd variabil, deci fluctuant. Toate modificrile care au aprut pe
parcursul derulrii contractului n raporturile dintre pri sunt exclusiv rezultatul aplicrii

efective a clauzelor contractuale, astfel cum acestea au fost convenite i asumate de


ctre cele dou pri contractante.
Fiind vorba despre o dobnd variabil, de esena acesteia este nregistrarea unor
fluctuaii, a unor modificri fie n sensul creterii ei, fie n sensul reducerii. Acest aspect a
fost cunoscut i agreat de ctre ambele pri, att de ctre consumator, ct i de ctre
banc la momentul ncheierii contractului.
Dei reclamantul critic faptul c banca are dreptul de a modifica n mod unilateral
dobnda, nu trebuie pierdut din vedere faptul c aceast modificare opereaz nu ca
urmare a voinei unilaterale i arbitrale a bncii, ci ca urmare a punerii n aplicare, a
executrii clauzei contractuale care prevede c dobnda aplicabil contractului este
variabil, potrivit acordului prilor, n funcie de anumii indici de referin.
De asemenea, este important s se fac o departajare clar ntre ceea ce nseamn
dobnda variabil i dreptul unilateral al bncii de a modifica dobnda, pe de-o parte, i
modul n care aceast prevedere contractual a fost efectiv pus n executare. n acest
sens, din moment ce prile au agreat prin contract c, ncepnd cu un anumit moment,
dobnda care li se va percepe nu va avea un caracter fix, ci va fluctua n funcie de
anumii indicatori, este evident faptul c acestea, semnnd contractul, i-au exprimat
consimmntul fa de aceste prevederi (art.969 C.civ. n vigoare la ncheierea
contractului). n acest sens, prta a artat c JCN s-a pronunat in
dosarulnr.19182/211/2011, si anume: instana nu se poate substitui voinei prilor,
exprimata in cuprinsul contractului si instana, fata de dispoziiile art.969 C. Civ.
(1864), nu are posibilitatea de a modifica dobnda prin inserarea unui criteriu de variaie
ales de ctre reclamant, unilateral, fara acceptul bncii cocontractante. Astfel, in baza
argumentelor prezentate mai sus, prta a solicitat respingerea captului V al cererii de
chemare in judecata (posibilitatea instanei de judecata de a dispune modificarea
contractelor) ca nentemeiat.
ntruct in perioada cuprinsa intre data semnrii contractului si data modificrii si
completrii acestuia prin acte adiionale nu au fost operate majorri de comisioane sau
taxe si nici perceput comision de rambursare anticipata sau alte asemenea, orice
presupus caracter abuziv al unor astfel de clauze este exclus. Simpla potenialitate a
producerii unui efect nu este suficienta pentru obligarea noastr la modificarea unor
clauze contractuale, deja modificate prin voina prilor, ca urmare a intervenirii unor
dispoziii legale imperative si prin efectul legii. Or, a subliniat prta, nu se mai putem
vorbi de contractul iniial de credit, ci numai de contractul de credit astfel cum a fost
modificat prin actul adiional de conformare. nu mai exista un contract iniial de credit.
Contractul iniial sa transformat ca urmare a modificrilor aduse prin actul adiional de
conformare.
n ceea ce privete capetele II si III ale cererii de chemare in judecata prin care se solicita
nghearea cursului de schimb CHF si denominarea in moneda naionala a plailor prta
a precizat urmtoarele:
n data de 13.09.2007 reclamantul a ncheiat cu OBR S.A. un contract de credit pentru
nevoi
personale
garantat
cu
ipoteca
pentru
persoane
fizicenr.C2204/1900/5088/13.09.2007 in CHF franci elveieni, contractat pentru
refinanarea unui credit acordat de o alta instituie bancara (contract de credit nr.
RF56842082673). Acest contract a fost semnat la solicitarea expresa a clientului in franci
elveieni. n acest sens, prta a anexat cererea de acordare semnata de client.

Astfel, rezulta fara echivoc faptul ca reclamantul si-a asumat riscul valutar nc de la
momentul ncheierii contractului de credit. Clientul a ales sa contracteze un mprumut
intr-o valuta in care nu realizeaz veniturile, nsa la momentul contractrii a fost
avantajos datorita nivelului de dobnda si al costurilor adiacente. n consecina, opiunea
clientului de a contracta un credit intr-o alta valuta dect cea in care isi realizeaz
veniturile implica o analiza preliminar acordrii creditului, fiind contient de faptul ca va
trebui sa suporte riscul valutar, si implicit variaia cursului de schimb, fapt nsuit prin
insasi semnarea contractului de credit.
Prile au semnat pe fiecare pagina scadenarul care cuprinde sumele in CHF conform
nelegerii prilor.
Astfel, prta a precizat faptul ca la ncheierea oricrui contract se au in vedere
particularitile fiecrui client, nevoile acestuia, capacitatea acestuia de a-si ndeplini
obligaiile asumate si ali asemenea factori. nsa factorul determinant in ncheierea
contractului il constituie voina clientului, in funcie de care se prefigureaz si
particularizeaz fiecare contract.
Ca urmare a manifestrii de voina a reclamantului, in cadrul contractului de credit
ncheiat de pri s-au introdus date referitoare la moneda creditului.
A mai artat totodat, faptul ca odat informat, cumprtorul in genere si consumatorul
in particular nu poate fi exonerat de responsabilitatea alegerii nelepte in raport de
chestiuni de fapt particulare cum ar fi, situaia financiara proprie, prezenta sau viitoare si
posibilitile de respectare a obligaiilor de plata ulterioare, precum nu poate fi exonerat
nici de alegerea unui produs cu un raport calitate pre care sa corespunda criteriilor
personale ale fiecruia dintre consumatori.
Reclamantul a fost informat in mod concret si precis asupra condiiilor si caracteristicilor
eseniale ale produselor si serviciilor oferite de prt si in cunotina de cauza a semnat
contractul de credit.
Totodat, clauzele respective nu au creat un dezechilibru intre drepturile si obligaiile
prilor.
n conformitate cu prevederile art.12, pct. 12.2 din contract: rambursarea ratelor lunare
se va efectua de ctre mprumutat/Codebitor in conturile curente ale mprumutatului
deschise la Banca in aceeai moneda in care a fost acordat creditul.
Prin urmare, clientul s-a obligat sa depun in contul curent suma lunara datorata prtei
in CHF. Potrivit prevederilor art.12, pct. 12.2 teza a doua din contract:
mprumutatul/Codebitorul poate opta si pentru depunerea sumelor in orice alta moneda
pentru care mprumutatul are deschis un cont curent, Banca avnd dreptul sa realizeze
conversia valutara ncepnd cu ora 00 a datei scadentei lunare, folosind cursurile de
schimb practicate de Banca la acea data.
Prin urmare, prta nu a impus niciun curs de schimb reclamantului. Acesta, la data
scadenta a ratei lunare, era obligat sa depun suma datorata in franci elveieni,
deoarece suma mprumutata a fost tot in franci elveieni si conform nelegerii prilor
rambursarea se fcea in aceeai moneda.

Doar in cazul in care acesta nu depunea suma datorata in CHF, prta avea dreptul sa
efectueze schimbul valutar.
Prin urmare, efectuarea schimbului valutar se efectua exclusiv in funcie de voina
reclamantului. Daca acesta depunea suma datorata in CHF nu se efectua niciun schimb
valutar. n cazul in care acesta opta pentru depunerea sumei de bani datorate in alta
moneda, acesta isi exprima in mod explicit acordul pentru efectuarea schimbului valutar,
conform art.12, pct. 12.4 din contract.
n conformitate cu art.2-4 ale Regulamentului 3/2007, astfel cum era acesta in vigoare la
momentul semnrii contractului de credit cu reclamantul, prta a precizat ca, la data
acordrii creditului avea in portofoliul de produse att produse de creditare in leu, cat si
produse de creditare si in alte valute (Euro, CHF, USD), astfel nct contractarea
creditului in alta moneda dect leu a inut exclusiv de opiunea reclamantului.
Totodat, prta a precizat c nu a impus prin niciuna dintre clauzele contractului
practicarea unui anumit curs de schimb valutar la data plaii ratelor de credit. Astfel,
reclamantul a avut posibilitatea de a procura oricnd franci elveieni la orice curs valutar
agreat de acesta pentru a-si putea ndeplini la scadenta obligaia de plata a ratelor de
credit.
La momentul ncheierii contractului nu se putea stabili evoluia viitoare a valorii francului
elveian, respectiv a caracterului viitor ascendent sau descendent al cursului valutar de
schimb CHF leu, pentru a putea fi imputata subscrisei o lipsa de informare a
consumatorului cu privire la riscurile monedei creditului. Iar caracterul abuziv al unei
clauze contractuale raportat la prevederile legale se stabilete, nu prin raportare la
obligaia de informare, ci prin raportare la obligaia de negociere si la obligaia de
necauzare a unui dezechilibru intre drepturile si obligaiile prilor. Prin urmare, clauza
prin care se menioneaz moneda in care se acorda un credit, precum si clauza prin care
prile introduc in contractul de credit un mandat, acordat de mprumutat bncii prin
care in anumite condiii si situaii banca poate sa efectueze plata ratelor de credit prin
preluarea din contul curent al clientului si/sau efectuarea unei operaiuni de schimb
valutar, dup caz, nu se ncadreaz si nu ntrunesc condiiile pentru a fi catalogate drept
abuzive.
Prin urmare, aseriunile formulate la modul general conform crora bncile ar fi omis sa
informeze consumatorul asupra riscului valutar a CHF, nu pot fi luate in considerare la
modul concret, de natura a produce efecte juridice cu caracter sancionator asupra
prtei, atta timp cat la data contractrii creditului dintre produsele de creditare aflate
in portofoliul acesteia, reclamantul a ales un credit in CHF.
Astfel, creditul acordat de prt a fost solicitat de reclamant in CHF, a fost acordat in
CHF, ratele se ramburseaz la scadente in CHF, din contul curent deschis in CHF, iar in
contractul de credit nu este prevzut un curs de schimb ci, prile de comun acord au
convenit faptul ca, numai in cazul in care clientul nu efectueaz voluntar operaiunile de
alimentare cu CHF a contului sau curent si numai sub rezerva ca in alte conturi ale
clientului sa se gseasc disponibil, prta in temeiul mandatului debitare automata a
conturilor sale si, respectiv, de efectuare operaiuni de schimb valutar (art.12, pct. 12.3
si 12.4) va utiliza cursul de schimb OBR S.A.
Totodat, prta a solicitat instanei sa retina faptul ca reclamantul avea posibilitatea sa
efectueze schimbul valutar la orice alta banca si sa depun suma datorata direct in CHF.

Clauzele incriminate de reclamant (art.12), ce prevd rambursarea n moneda n care s-a


acordat creditul (franci elveieni CHF) nu sunt nelegale/abuzive, ci constituie doar o
aplicaie a principiului nominalismului monetar. Prin urmare, nu este vorba despre o
sarcin plasat nelegal/abuziv asupra consumatorului (debitor), ci despre o consecin
fireasc a principiului nominalismului monetar, care nseamn, n esen, c, dac ai
primit 1 CHF, atunci legal trebuie s rambursezi tot 1 CHF, indiferent de fluctuaiile
cursului de schimb CHF/RON dintre momentul acordrii i cel al rambursrii
mprumutului. Cu alte cuvinte, debitorul trebuie s restituie bncii creditul n valuta (ca
moned) i n cuantumul (ca sum) n care acesta a fost tras.
Astfel, acordarea de credite in valuta si respectiv, ncasarea ratelor de credit in valuta nu
ncalc principii ale regulamentului valutar ntruct acestor tipuri de operaiuni li se
aplica dispoziiile art.2 si 3, coroborat cu art.1 din Anexa 1 (Nomenclator) ale
Regulamentului nr.4/2005, privind regimul valutar.
Reglementari precum Norma BNR nr.10/2005, Norma BNR nr.20/2006, Regulamentul BNR
nr.3/2007, au stabilit cadrul in care se pot acorda credite ctre consumatori, fara limitri
din perspectiva monedei in care se acorda creditele.
Legislaia interna a fost in concordanta cu angajamentele asumate de Romnia fata de
partenerii si externi, tarile membre ale Uniunii Europene, fata de care s-a angajat sa se
liberalizeze circulaia capitalurilor, in conformitate cu acquisul comunitar aferent liberei
circulaii a capitalurilor, care consta din: Articolele 56-60 din Tratatul privind nfiinarea
Comunitii Europene, Directiva Consiliului 88/361, Articolele 119 120 din Tratatul
privind nfiinarea Comunitii Europene si Reglementarea Consiliului 1969/88 privind
stabilirea unei facilitai unice de acordare a asistentei financiare pe termen mediu pentru
balanele de plai ale Statelor Membre.
n Romnia, legislaia in domeniul liberei circulaii a capitalurilor a fost reprezentat de
Regulamentul nr.3/1997 privind efectuarea operaiunilor valutare, creia i-au urmat
Regulamentul nr.4/2004 si Regulamentul nr.4/2005 privind regimul valutar, cu
amendamentele ulterioare, ultimul in vigoare si aplicabil.
n conformitate cu prevederile actelor normative anterior menionate, persoanele fizice
pot efectua operaiuni in valuta, daca acestea au caracter ocazional, deci este permisa
creditarea in alta moneda dect leu, iar clauzele referitoare la moneda in care se acorda
creditul nu pot fi analizate sub prezumia de a avea caracter abuziv in conformitate cu
Legea nr.193/2000.
n cererea de chemare n judecat se susine c ar fi ndeplinite condiiile legale pentru
calificarea
clauzelor
incriminate drept
abuzive,
conform art.4
alin.1
din
Legeanr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre profesioniti i
consumatori.
Aceste susineri nu in ns cont de prevederile de excepie din cuprinsul art.4 alin.6 din
aceeai Lege nr.193/2000, potrivit crora evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se
asociaz nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a
satisface cerinele de pre i de plat, pe de o parte, nici cu produsele i serviciile oferite
n schimb, pe de alt parte, n msura n care aceste clauze sunt exprimate ntr-un limbaj
uor inteligibil. Aceast prevedere a fost emis de legiuitorul romn n cadrul
transpunerii n dreptul intern a dispoziiei comunitare n materie (art.4 alin.2 al
Directivei nr.93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive n contractele

ncheiate cu consumatorii) conform creia aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu


privete nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al preului sau a
remuneraiei, pe de o parte, fa de serviciile sau bunurile furnizate n schimbul
acestora, pe de alt parte, n msura n care aceste clauze sunt exprimate n mod clar i
inteligibil.
Faptul c moneda n care se face rambursarea unui mprumut ine de obiectul principal al
contractului este dincolo de orice dubiu. n acest sens, n literatura de specialitate s-a
artat n mod corect c dobnzile i comisioanele, precum i moneda n care creditul a
fost acordat, respectiv va fi rambursat sunt elemente care in de costul creditului, deci,
firesc este ca i clauzele referitoare la acestea s calificate drept eseniale n raport cu
obiectul principal al contractului.
n acelai sens, s-a pronunata JO prin sentina civila nr.6995/2014 pronunata in
dosarul nr.4807/271/2014 aflat pe rolul acestei instane.
Celor de mai sus rezult c prevederile contractuale referitoare la moneda n care
creditul se acord i este rambursat, reprezint elemente eseniale n raport cu obiectul
principal al contractului, care sunt exceptate n spe de la controlul caracterului abuziv,
potrivit art.4 alin. 6 din legea nr.193/2000, ntruct clauzele referitoare la aceste
elemente ce definesc obiectul principal al conveniei de credit, respectiv preul
serviciului de finanare, sunt exprimate fr echivoc, n mod clar, n aa fel nct s
conduc la concluzia c, la momentul acordului de voin, consumatorilor nu le-a fost
ascuns inserarea lor n cuprinsul conveniei, iar termenii utilizai pentru stipularea lor au
fost pe deplin inteligibili, clari, limpezi, accesibili i api de a fi nelei cu ajutorul gndirii
logice . n acelai sens, ntr-o alt decizie de spe, CCJ a artat c: Pe de alt parte,
clauzele referitoare la dobnd sunt elemente care determin costul total al creditului i
mpreun cu marja de profit a bncii formeaz preul contractului, iar aprecierea
caracterului abuziv al clauzelor nu poate privi nici definirea obiectului contractului, nici
caracterul adecvat al preului sau remuneraiei, pe de o parte, fa de serviciile sau de
bunurile furnizate n schimbul acestora, pe de alt parte, n msura n care aceste clauze
sunt exprimate n mod clar i inteligibil aa cum rezult n cauz n acest sens fiind
dispoziiile Legii 193/2000 (art.4 alin. 6) care au transpus Directiva 93/13/CEE.
Exprimarea clar i inteligibil a clauzelor incriminate, care nu spun altceva dect c
mprumutatul va rambursa creditul n aceeai moned n care l-a primit (adic n CHF)
este dincolo de orice dubiu. Dup cum s-a artat ntr-o alt decizie de spe este
evident c la momentul semnrii contractului semnatarii au avut posibilitatea real de a
lua la cunotin de clauzele sale prin simpla citire a nscrisului pe care i-au pus
semnturile. Deci, posibilitatea real de a lua la cunotin de clauzele contractuale a
existat, mprumutatul putnd lua la cunotin de toate aceste clauze prin simpla citire a
nscrisului. ntr-un contract n care mprumutatul a optat s primeasc mprumutul n
CHF, nu poate fi de conceput ca acesta s nu fi neles cu ajutorul gndirii logice clauzele
care stipulau c trebuie s dea napoi exact ce i ct a primit, mai ales c, dup cum se
vede, clauzele sus-menionate nu au fost redactate ntr-un limbaj abscons sau sofisticat,
fiind dimpotriv pe deplin clare i inteligibile.
Referitor la solicitarea de stabilizare (ngheare) a cursului de schimb CHF leu, prta a
precizat urmtoarele: clauzele incriminate sunt valabile, fiind o aplicare fidel a
principiului legal al nominalismului monetar (art.1.578 din Vechiul Cod Civil).

Att Vechiul Cod Civil (art.1.578), ct i Noul Cod civil (art.2.164), consacr n materia
mprumutului bnesc principiul nominalismului monetar, potrivit cruia mprumutatul
trebuie s napoieze suma nominal primit, oricare ar fi variaia valorii acesteia.
Astfel, potrivit art.1.578 din Vechiul Cod Civil (n vigoare la data ncheierii contractelor de
credit n cauz), Obligaia ce rezult din un mprumut n bani este totdeauna pentru
aceeai sum numeric artat n contract. ntmplndu-se o sporire sau o scdere a
preului monedelor, nainte de a sosi epoca plii, debitorul trebuie s restituie suma
numeric mprumutat i nu este obligat a restitui aceast sum dect n speciile
afltoare n curs n momentul plii. CCJ, Secia comercial, decizia nr.2450/22.06.2011.
Valabilitatea acestui principiu a fost meninut n Noul Cod civil, care prin art.2.164
prevede: n lipsa unei stipulaii contrare, mprumutatul este inut s restituie aceeai
cantitate i calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi creterea sau scderea
preului acestora. n cazul n care mprumutul poart asupra unei sume de bani,
mprumutatul nu este inut s napoieze dect suma nominal primit, oricare ar fi
variaia valorii acesteia, dac prile nu au convenit altfel creditul n litigiu a fost
acordat/tras efectiv n CHF.
Potrivit prevederilor contractuale, mecanismul de acordare i rambursare a creditului
este urmtorul: Clientul deschide un cont n CHF la banc (acest fapt este dovedit prin
extrasul de cont al reclamantului, depus la dosar, n care se indic numrul contului n
care apare meniunea CH i precizarea valuta CHF (Swiss franc);
Banca vireaz suma mprumutat n CHF n contul respectiv (aceast prevedere este
confirmat de extrasul de cont din data efecturii tragerii/utilizrii creditului);
Rambursarea se face n moneda n care s-a acordat creditul (CHF), pe care mprumutatul
o procur la libera sa alegere, fie de pe pia (de la casele de schimb, de la alte bnci
etc.), fie prin cumprarea de CHF de la banca mprumuttoare. Prin urmare, n spe nu
este vorba despre credit care ar fi doar denominat n CHF, cum se ncearc n mod voit
i tendenios s se induc ideea n cererea de chemare n judecat. Denominat nseamn
c suma creditului a fost nregistrat i calculat n valuta creditului (CHF), dar tragerea
creditului (adic, suma efectiv primit de client) i restituirea creditului prin plata ratelor
s-ar face n moneda naional.
Regulamentul BNR nr.4/2005 prevede c pot fi efectuate operaiuni, n mod liber, fie n
moneda naional (leu), fie n valut, cu limitrile prevzute n mod expres. De
asemenea, n ceea ce privete regimul aplicabil rezidenilor, art.5 din acelai Regulament
prevede: Rezidenii au dreptul s dobndeasc, s dein i s utilizeze active financiare
exprimate in valut. Sumele n moneda naional (leu) i n valute cotate, deinute de
rezideni, pot fi convertite prin intermediul pieei valutare. Rezidenii pot deschide
conturi n valut i n moneda naional (leu) la instituii de credit i la alte instituii
asimilate acestora.
n consecin, a subliniat prta, n virtutea principiului nominalismului monetar sunt
ntrutotul valabile clauzele contractuale incriminate care stabilesc c mprumutatul
restituie exact ce i ct a luat cu mprumut, n moneda n care s-a acordat (CHF).
Un alt aspect important pe care prta l-a semnalat instanei de judecata pentru ca
aprecierea asupra cererii de chemare in judecata formulate de reclamant sa fie obiectiva
este faptul ca, pe parcursul derulrii relaiei contractuale cu reclamantul, intre subscrisa

si acesta au intervenit o serie de nelegeri si chiar s-au ncheiat acte adiionale prin care
s-au acordat de catre cea dinti, suspendri la plata ratelor de credit (temporar clientul
pltete rate semnificativ diminuate, prin agrearea cu banca a unor condiii, att in ceea
ce privete plata sumelor, cat si in ceea ce privete reealonarea sumelor care se
acumuleaz pana la sfritul perioadei de creditare si cuprinderea lor in graficul de
rambursare). Exemplu in acest sens, prta a artat urmtoarele: actul adiional nr.1 la
contractul de credit nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 ncheiat la data de 30.09.2010 prin
care reclamantului i s-a acordat o suspendare la plata ratelor; actul adiional nr.2 la
contractul de credit nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 ncheiat la data de 22.06.2011 prin
care reclamantului i s-a acordat o suspendare la plata ratelor; actul adiional nr.3 la
contractul de credit nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 ncheiat la data de 21.02.2013 prin
care reclamantului i s-a acordat o suspendare la plata ratelor; actul adiional nr.3 la
contractul de credit nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 ncheiat la data de 14.01.2014 prin
care reclamantului i s-a acordat o suspendare la plata ratelor.
Data fiind aceasta situaie de fapt, rezulta ca niciuna din condiiile prevzutein art.4
alin.1 din Legea nr.193/2000 nu este ntrunit in cazul contractului de credit care face
obiectul sesizrii instanei de judecata.
Pentru considerentele anterior exprimate, prta a solicitat instanei respingerea cererii
formulata de reclamant, ca nentemeiata.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecata, prta a solicitat instanei respingerea
acestuia ca nentemeiat, in condiiile respingerii cererii de chemare in judecata.
n temeiul art.223 si 583 Cod de procedura civila, s-a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
Anexat, in copie conforma cu originalul, s-au depus urmtoarele nscrisuri: ncheierea din
data de 21 mai 2014 a JT; Sentina civila nr.1070/2014 a JH in dosarul 1262/243/2013*;
Sentina
civila nr.8208/2014 a
JS1B,
in
dosarul nr.11069/299/2014;
Sentina
civila nr.5327/27.03.2014 a
JS1B,
in
dosarul nr.46566/299/2011;
Sentina
civila nr.6995/2014 a
JO,
in
dosarul nr.4807/271/2014;
Notificarea
de
informarenr.467/13.09.2010; Actul adiional de conformare la O.U.G. 50/2010; Extras de
cont de la momentul tragerii creditului.
n probatoriu: nscrisuri si orice alte probe ce ar reiei necesare din dezbaterea dosarului
cauzei.
n
drept
au fost invocate
prevederile art.205-208 NCPC, art.4
alin.1
din
Legeanr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate intre comerciani si
consumatori, art.969 Cod civil, art.3 alin.1, lit.k din Legea nr.289/2004, art.93 lit.e, g si h
din
O.U.G. nr.174/2008,
O.U.G. nr.50/2010,
modificata
si
completata
prin
Legeanr.288/2010.
n edina public din 07.10.2014, instana a pus n discuie i a respins ca nentemeiate
excepia netimbrrii, necompetentei teritoriale i lipsei de interes, unind cu fondul
excepia prescripiei dreptului de a solicita restituirea comisionului de acordare a
creditului de 2% din valoarea contractului.
Instana a ncuviinat pentru pri proba cu nscrisuri.
Cererea precizat este ntemeiat.

Prin contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec nr.


C2204/1900/5088/13.09.2007, prta n calitate de mprumuttor, a acordat
reclamantului n calitate de mprumutat, un credit de consum n valoare de 38.800 CHF,
pe un termen de 360 luni.
La art.8.1 din contract s-a prevzut c la data ncheierii contractului dobnda curent
este de 5,7 % i c aceasta este variabil n conformitate cu politica bncii i c poate fi
modificat n mod unilateral de ctre banc, lund n considerare valoarea dobnzii de
referin pentru fiecare valut (ex: Euribo/Libor/Robor), fr a exista consimmntul
mprumutatului.
La art.8.2 din contract s-a prevzut c noul procent de dobnd va fi comunicat
mprumutatului prin intermediul unei scrisori simple sau cu confirmare de primire, dup
caz sau extras de cont trimis la adresa de coresponden specificat de acesta,
mprumutatul este de acord c aceast metod de notificare este suficient i renun la
orice plngere i orice opoziie contestaie ulterioar cu privire la faptul c aceast
metod
a fost nepotrivit sau insuficient.
La art.9.1 din contract s-a prevzut c pentru creditul acordat banca percepe un
comision de acordare de 2 % din suma iniial i un comision de rambursare anticipat
de 2,50 % din suma rambursat anticipat total sau parial, comision va fi plutit n valuta
creditului.
n fine, la art.9.2 din contract s-a prevzut c pe parcursul derulrii creditului, banca
poate modifica nivelul comisioanelor, dobnzilor si ai tarifelor fr consimmntul
mprumutatului iar noul nivel al comisioanelor va fi publicul n tariful de comisioane i va
fi afiat la sediile bncii.
Coninutul acestor clauze contractuale sunt repudiate de reclamant, apreciindu-le ca
avnd un caracter abuziv, afirmaie cu care instana este de acord i apreciaz c n
raport de dispoziiile legale interne i comunitare, demersul acestuia aa cum a fost
precizat este unul ntemeiat pentru cele ce succed:
Potrivit art.1 alin.1-3 din Legea nr.193/2000, orice contract ncheiat ntre comerciani i
consumatori pentru vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze
contractuale clare, fr echivoc, pentru nelegerea crora nu sunt necesare cunotine
de specialitate; n caz de dubiu asupra interpretrii unor clauze contractuale, acestea vor
fi interpretate n favoarea consumatorului; se interzice comercianilor stipularea de
clauze abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii.
Art.4 alin.1 i 2 din Legea nr.193/2000 prevede c o clauz contractual care nu a fost
negociat direct cu consumatorul va fi considerat abuziv dac, prin ea nsi sau
mpreun cu alte prevederi din contract, creeaz, n detrimentul consumatorului i
contrar cerinelor bunei-credine, un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i
obligaiile prilor; o clauz contractual va fi considerat ca nefiind negociat direct cu
consumatorul dac aceasta a fost stabilit fr a da posibilitatea consumatorului s
influeneze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiiile generale
de vnzare practicate de comerciani pe piaa produsului sau serviciului respectiv.
Conform art.6 din acelai act normativ, clauzele abuzive cuprinse n contract i
constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce

efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula n continuare, cu acordul


consumatorului, numai dac dup eliminarea acestora mai poate continua.
De asemenea, n jurisprudena CJUE consumatorul a fost definit ca acea parte
vulnerabil din punct de vedere economic i mai puin experimentat n materie juridic.
O dimensiune esenial a proteciei consumatorilor n cadrul contractelor de credit
bancar vizeaz eliminarea clauzelor abuzive din aceste convenii. Mult mai frecvente
sunt situaiile n care sub aparena unei legaliti, instituiile de creditare nesocotesc
drepturile consumatorilor, ns n mod subtil. Este cazul contractului de credit bancar, n
care, sub pretextul libertii contractuale i al obligativitii contractului, uneori,
instituiile de creditare insereaz i impun clauze abuzive.
Prin adoptarea Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, transpus n legislaia
naional prin Legea nr.193/2000, cu modificrile ulterioare, legiuitorul european i cel
naional au urmrit n anumite ipoteze atenuarea principiului pactasunt servanda, dnd
instanei posibilitatea de a obliga la modificarea clauzelor unui contract sau de a-l anula
n msura n care reine c acesta cuprinde clauze abuzive.
De altfel, prin Legea nr.193/2000 s-a stabilit n mod expres competena instanei de
judecat de a constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale.
Interpretnd aceast directiv, CJCE a stabilit n cauza Oceano Grupo Editorial S.A.
versus Rocio Murciano Quintero (C 240/98) c protecia acestui act normativ confer
judectorului naional posibilitatea de a aprecia din oficiu caracterul abuziv al unei clauze
contractuale n msura n care este nvestit cu formularea unei cereri ntemeiate pe
aceasta.
ntruct o asemenea examinare presupune existena n prealabil a unui contract semnat
de ctre cele dou pri care i-a i produs integral sau parial efectele, este nendoielnic
c executarea pentru un anumit interval de timp a obligaiilor asumate de ctre
consumator nu poate mpiedica verificarea coninutului su de ctre instana de
judecat.
n spe, contractul de credit ncheiat ntre pri este un contract de adeziune, ntre un
comerciant cu o mare for financiar, respectiv o banc i o persoan fizic.
ntr-un asemenea contract, clauzele sunt stabilite n mod unilateral de ctre banc,
posibilitile de negociere fiind extrem de reduse sau lipsind cu desvrire, singura
posibilitate pe care o are clientul fiind de a semna sau nu contractul.
Rolul instanei de judecat este acela de a pune n balan pe de o parte principiul forei
obligatorii a contractului, care este un principiu fundamental al dreptului privat i pe de
alt parte principiul bunei-credine i cel al proteciei consumatorilor, ca parte
contractant vulnerabil i susceptibil de a fi supus unor abuzuri.
Atunci cnd justul echilibru dintre aceste principii este rupt, instana este datoare s
intervin, nu doar n temeiul dispoziiilor legale existente de lege lata, att n dreptul
intern, ct i n cel comunitar, ci i pentru a asigura respectarea principiului echitii.
Supunnd acestei
urmtoarele:

analize

clauzele

repudiate

de

reclamant

instana

constat

8.

Caracterul abuziv al clauzelor cuprinse la articolele 8.1, 8.2, 9.1. i 9.2.


dincontractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec nr.
C2204/1900/5088/13.09.2007.

9.

Clauzele prevzute la art.8.1 i 8.2 potrivit cu care dobnda este variabil n


conformitate cu politica bncii i c poate fi modificat n mod unilateral de ctre banc,
lund n considerare valoarea dobnzii de referin pentru fiecare valut (ex:
Euribo/Libor/Robor), fr a exista consimmntul mprumutatului i de asemenea c,
noul procent de dobnd va fi comunicat mprumutatului prin intermediul unei scrisori
simple sau cu confirmare de primire, dup caz sau extras de cont trimis la adresa de
coresponden specificat de acesta,mprumutatul este de acord c aceast metod de
notificare
este
suficient
i
renun
la
orice plngere i orice opoziie contestaie ulterioar cu privire la faptul c aceast
metod
a fost nepotrivit sau insuficient, conin o component abuziv.
Componenta abuziv este dat de faptul c aceste clauze nu sunt negociate direct cu
consumatorul deoarece reclamantul nu a avut posibilitatea de a i influena coninutul,
avnd doar dreptul de acceptat sau nu contractul de adeziune, cu clauze standard
aplicabil de banc n cazul acestui tip de credit, pe de o parte.
Pe de alt parte, banca nu avea posibilitatea de a majora dobnda dect cu acordul scris
al consumatorului ntruct dei n Anexa la Legea nr.193/2000, se prevede c Sunt
considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul
comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fr a avea un motiv
ntemeiat care s fie precizat n contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor
n temeiul crora un furnizor de servicii financiare i rezerv dreptul de a modifica rata
dobnzii pltibile de ctre consumator ori datorat acestuia din urm sau valoarea altor
taxe pentru servicii financiare, fr o notificare prealabil, dac exist o motivaie
ntemeiat, n condiiile n care comerciantul este obligat s informeze ct mai curnd
posibil despre aceasta celelalte pri contractante i acestea din urm au libertatea de a
rezilia imediat contractul., acest text legal este modificat implicit prin noile modificrii
aduse prin O.U.G. nr.174/2008.
Prin acest act normativ au fost aduse modificri mai multor acte normative din domeniu,
generate de necesitatea transpunerii ct mai fidel a aquis-ul comunitar. Ordonana a fost
publicat n Monitorul Oficial al Romniei 795 din 27 noiembrie 2008 i intrat n vigoare
la 30 de zile de la publicare, conform art.VII adic la data de 27.12.2008.
Chiar dac, contractul de credit este cu executare succesiv acesta trebuie s respecte i
noile reglementri ntruct n caz contrar se ncalc art.5 Cod civil de la 1865, n sensul
c nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare la legile care intereseaz
ordinea public i bunele moravuri, cum este dreptul consumatorului.
Aceasta deoarece, dei este adevrat c n dreptul civil este aplicabil
principiultempus regit actum care
presupune
principiului
neretroactivitii
legii,
consacrat n art.1 Cod civil de la 1865 i art.15 alin.2 din Constituia Romniei, cu
excepiile de rigoare i anume retroactivitatea legii noi i ultraactivitatea legii vechi, este
de observat faptul c principiul de mai sus sufer o atenuare ntruct n aceast materie
exist dispoziii de ordine public, cele privind drepturile consumatorului, care impun
incidena n derularea acestui tip de contract a dispoziiilor legale ce sunt edictate pe
parcurs.

Acest aspect rezult fr echivoc din dispoziiile art.1 din O.G. nr.21/1992, att nainte
de O.U.G.nr.17/2008 ct i dup, respectiv Statul, prin mijloacele prevzute de lege,
protejeaz cetenii n calitatea lor de consumatori, asigurnd cadrul necesar accesului
nengrdit la produse i servicii, informrii lor complete despre caracteristicile eseniale
ale acestora, aprrii i asigurrii drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice
mpotriva unor practici abuzive, participrii acestora la fundamentarea i luarea deciziilor
ce i intereseaz n calitate de consumatori. art.1 din Legea nr.296/2004 privind Codul
consumatorului, respectiv Prezenta lege, denumit n continuare Codul, are ca obiect
reglementarea raporturilor juridice create ntre operatorii economici i consumatori, cu
privire la achiziionarea de produse i servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurnd
cadrul necesar accesului la produse i servicii, informrii lor complete i corecte despre
caracteristicile eseniale ale acestora, aprrii i asigurrii drepturilor i intereselor
legitime ale consumatorilor mpotriva unor practici abuzive, participrii acestora la
fundamentarea i luarea deciziilor ce i intereseaz n calitate de consumatori. i art.6,
respectiv Prevederile cuprinse n prezentul Cod sunt obligatorii pentru toi consumatorii
i operatorii economici care efectueaz acte i fapte de comer, n condiiile legii..
Aadar, orice modificare n privina drepturilor consumatorului sunt obligatorii att
pentru contractele de credit ce vor fi ncheiate dar i pentru cele n vigoare, n afara
excepiilor prevzute expres (cum ar fi art.95 din O.U.G. nr.50/2010) astfel c urmare
acestor modificrii, n O.G. nr.21/1992 s-a prevzut n art.10 lit.f dreptul consumatorilor
de a plti, pentru produsele sau serviciile de care beneficiaz, sume stabilite cu
exactitate, n prealabil; majorarea preului, tarifului, taxelor, comisioanelor, dobnzilor,
penalitilor i a altor eventuale costuri stabilite iniial este posibil numai cu acordul
scris al consumatorului;.
Prin urmare, acest text legal modific implicit dispoziiile din Anexa 1 la
Legeanr.193/2000 sub aspectul posibilitii modificrii unilaterale a valorii altor taxe
pentru servicii financiare, fr a avea n prealabil acordul consumatorului, n spe fr
acordul reclamantului.
Dei prta a apreciat existena acordului reclamantului sau acceptarea tacit a acestuia
cu privire la modificrilor aduse acestor clauze i c sintagma n funcie de politica
bncii mai exist n contract doar scriptic dar din punct de vedere juridic nu mai
produce efecte i nu mai poate avea caracter abuziv, instana constat contrariu,
respectiv faptul c modificrile invocate de banc nu au fost acceptate de reclamant nici
expres i nici tacit.
Astfel, dei notificarea adresat reclamantului n vederea modificrii contractului a fost
semnat de acesta n data de 13.09.2010, se observ c actul adiional din data de
20.09.2010 nu a fost semnat de reclamant aspect ce presupune c nu i-a dat
consimmntul fiind ca atare nul absolut pentru lipsa consimmntului scris, ca i
condiie de valabilitate a contractului, condiie esenial, de fond i general a actului
juridic civil.
Totodat, acest act adiional nu poate fi considerat ca fiind acceptat tacit de reclamant
pentru urmtoarele considerente.
Potrivit art.95 din O.U.G. nr.50/2010, Prevederile prezentei ordonane de urgen nu se
aplic contractelor n curs de derulare la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de
urgen, cu excepia dispoziiilor art. 37^1, ale art. 66 69 i, n ceea ce privete
contractele de credit pe durat nedeterminat existente la data intrrii n vigoare a

prezentei ordonane de urgen, ale art. 50 55, ale art. 56 alin. (2), ale art. 57 alin. (1)
i (2), precum i ale art. 66 71. iar potrivit art.40 Sunt interzise clauzele contractuale
care dau dreptul creditorului s modifice unilateral clauzele contractuale fr ncheierea
unui act adiional, acceptat de consumator. Creditorul trebuie s poat face dovada c a
depus toate diligenele pentru informarea consumatorului cu privire la semnarea actelor
adiionale. n cazul modificrilor impuse prin legislaie, nesemnarea de ctre consumator
a actelor adiionale prevzute la alin. (1) este considerat acceptare tacit. n acest caz
se interzice introducerea n actele adiionale a altor prevederi dect cele impuse prin
legislaie. Introducerea n actele adiionale a oricror altor prevederi dect cele impuse
prin legislaie sunt considerate nule de drept..
Or, este de observat c modificrile actului adiional propuse de banc, n afar deart.67,
nu privesc dispoziiile din art.371 sau din art.66, 68 i 69 care s-ar impune a fi aplicabile
i contractului de credit n curs ncheiat de pri i pentru a crui nesemnare atrage
acceptarea tacit ci din contr, se refer la cu totul alte chestiuni contractuale.
n acest context, banca nu putea propune reclamantului o modificare unilateral a
contractului de credit cum ar fi modul decalcul al dobnzii, dobnda anual efectiv, taxe
i comisioane altele dect cel privind rambursarea anticipat i a aprecia c nesemnarea
actului adiional presupune o acceptare tacit deoarece art.40 nu se aplic n spe n
raporturile dintre pri dat fiind faptul c, contractul de credit era n curs la apariia
ordonanei de urgen.
n concluzie, meniunile potrivit cu care dobnda este variabil n conformitate cu politica
bncii i c poate fi modificat n mod unilateral de ctre banc, lund n considerare
valoarea dobnzii de referin pentru fiecare valut (ex: Euribo/Libor/Robor), fr a exista
consimmntul mprumutatului i de asemenea c, noul procent de dobnd va fi
comunicat mprumutatului prin intermediul unei scrisori simple sau cu confirmare de
primire, dup caz sau extras de cont trimis la adresa de coresponden specificat de
acesta,mprumutatul este de acord c aceast metod de notificare este suficient i
renun
la
orice plngere i orice opoziie contestaie ulterioar cu privire la faptul c aceast
metod
a fost nepotrivit sau insuficient sunt abuzive i trebuie eliminate din contract.
2.

Clauzele prevzute a art.9.1 i 9.2 potrivit cu care s-a prevzut c pentru creditul
acordat banca percepe un comision de acordare de 2 % din suma iniial i un comision
de rambursare anticipat de 2,50 % din suma rambursat anticipat total sau parial,
comision va fi plutit n valuta creditului i c pe parcursul derulrii creditului, banca
poate modifica nivelul comisioanelor, dobnzilor si ai tarifelor fr consimmntul
mprumutatului iar noul nivel al comisioanelor va fi publicul n tariful de comisioane i va
fi afiat la sediile bncii, conin de asemenea o component abuziv.
n ce privete comisionul de acordare a creditului, instana consider c perceperea unui
comision doar pentru acordarea creditului, adic pentru simpla exercitare a obiectului
prtei de activitate, ntr-un cuantum ridicat, de 2 % din valoarea total a creditului,
reprezint un cost nejustificat, fr o contraprestaie obiectiv din partea bncii i n
acelai sens, comisionul de rambursare anticipat a creditului de 2,50 % din suma
rambursat anticipat total sau parial, comision ce va fi pltit n valuta creditului, nu
reprezint o justificare obiectiv a perceperii acestui cost al creditului, elocvent fiind

faptul c banca a i renunat la acest comision n propunerea fcut reclamantului de


modificare a contractului de credit iniial.
n ce privete posibilitatea ca banca s poat modifica nivelul comisioanelor, dobnzilor
si ai tarifelor fr consimmntul mprumutatului, argumentele expuse mai sus de
instan la analiza clauzei prevzute la art.8.1 sunt deopotriv valabile i n acest caz cu
aceeai argumentaie.
n concluzie, instana consider c aceste clauze sunt abuzive i se impun a fi eliminate
din contract n contextul n care a apreciat c reclamantul nu i-a exprimat
consimmntul i nu a acceptat nici expres i nici tacit actul adiional propus de prt.
Totodat, instana constat c referitor la comisionul de acordare a creditului de 2 %,
excepia prescripiei dreptului la aciune privind restituirea lui este lipsit de interes de
vreme ce reclamantul nu a solicitat restituirea acestuia.
1.

II. Convertirea n lei a monedei prin care se face plata creditului, la cursul
de schimb CHF/RON de la data acordrii creditului.
n principiu, nu a existat i nu exist n prezent o limitare legal n privina monedei n
care sistemul bancar romn acord credite consumatorilor ci doar limitrii punctuale,
impuse de politica fiecrui actor bancar din Romnia, bncile fiind libere din acest punct
de vedere s ofere creditrii n orice moned, naional sau strin, n virtutea economiei
de pia libere.
n cauz, moneda contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec nr.
C2204/1900/5088/13.09.2007, a fost stabilit n moneda CHF, franc elveian iar
nart.12.2 din contract s-a prevzut c rambursarea ratelor lunare se va efectua de ctre
mprumutat n conturile curente ale acestuia deschise la banc, n aceeai moned n
care a fost acordat creditul, acesta avnd dreptul s depun sumele datorate n orice
alt moned pentru care mprumutatul are deschis cont curent, caz n care banca are
dreptul s realizeze conversia valutar ncepnd cu ora 00 datei scadenei lunare,
folosind cursul de schimb valutar practicat de banc la ceea dat.
Ulterior ncheierii contractului, moneda CHF a avut o constant apreciere fa de moneda
naional, LEU-ul, prin mecanismul schimbului valutar necesar plii creditului
mprumutatul fiind pus n situaia de a plti n prezent o rat lunar ntr-un cuantum mai
mult dect dublu fa de data ncheierii creditului, o cretere efectiv de peste 100 % a
sumelor de bani n lei necesare a achita rata stabilit n CHF.
Raportat la aceast stare de fapt, reclamantul solicit instanei a analiza conformitatea
contractului de mprumut n raport cu dispoziiile dreptului consumatorului dar i a
dreptului civil intern.
Pornind n aceast analiz, instana constat c este dincolo de orice ndoial faptul c n
raport de dispoziiile art.4 alin.2 din Legea nr.193/2000, dispoziia contractual ce
vizeaz modalitatea de rambursare a mprumutului prevzut n art.12.2 din contract,
reprezint o clauz ce nu a fcut obiectul unei negocieri individuale deoarece a fost
stabilit fr a da posibilitatea reclamantului s influeneze natura ei, aa cum am
reinut mai sus contractul de credit ncheiat de pri fiind unul standard preformulat iar
condiiile generale de acordare a respectivului credit n CHF fiind practicat de prt n
general pe pia la epoca acordrii lui.

Apoi, aceast dispoziie contractual ce nu au fost negociat direct cu reclamantul este


abuziv n raport de dispoziiile art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000 prin prisma faptului c
prin ea nsei i n lipsa altor prevederi contractuale creeaz n detrimentul reclamantului
i contrar cerinelor bunei credine un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i
obligaiile prilor.
Acest dezechilibru este dat de suportarea n ntregime a riscului valutar de ctre
reclamant, risc valutar care nu este reglementat n nici un fel n contract, obligaia de a
rambursa creditul n moneda CHF, indiferent de evoluia paritii acestei monede strine
cu moneda naional, ducnd la un efort financiar enorm din partea acestuia, pltind o
rat lunar ce reprezint n lei mai mult dect dubl n prezent, fa de data ncheierii
contractului de credit.
Raportnd comportamentul reclamantului la noiunea de consumator mediu i normal
informat este mai mult dect evident faptul c acesta nu putea s prevad o modificare
radical a cursului de schimb valutar pentru francul elveian.
Aceast interpretare, instana o consider a fi n acord i cu practica Curii Europene de
Justiie care n mod constant a apreciat c sistemul de protecie pus n aplicare de
Directiva 93/13 se ntemeiaz pe ideea c n ceea ce privete puterea de negociere i
nivelul de informare al consumatorului, acesta se afl ntr-o situaie de inferioritate fa
de vnztor sau furnizor, situaie care l determin s adere la condiiile redactate n
prealabil de vnztor sau furnizor, fr a putea exercita o influen asupra coninutului
acestora (Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid, C-484/08).
Avnd n vedere o astfel de situaie de inferioritate, Directiva 93/13 oblig statele
membre s prevad un mecanism care s asigure c orice clauz contractual care nu a
fcut obiectul unei negocieri individuale s poat fi controlat pentru aprecierea
eventualului su caracter abuziv.
n acest cadru, instana naional trebuie s stabileasc, innd cont de criteriile
prevzute la articolul 3 aliniatul 1 i articolul 5 din Directiva 93/13 dac, avnd n vedere
mprejurrile proprii ale speei, o astfel de clauz ndeplinete criteriile bunei-credine,
echilibrului i transparenei prevzute de aceast directiv (Invitel, C-472/10, RWE
Vertrieb, C-92/11).
Or, clauza respectiv nu ndeplinete criteriile bunei credine, echilibrului i transparenei
dei n virtutea necesitii existenei unui echilibru contractual i a executrii conveniilor
cu bun credin, banca avea obligaia de a asigura o protecie adecvat consumatorului
n oferirea acestui tip de contract de credit cu moned n franc elveian, sub aspectul
modului n care este suportat riscul de credit eventual, obligaia pe care a ignorat-o cu
desvrire.
n plus, instana constat c se impune a reine i consideraiile Curii Europene de
Justiie n cauza Arpad Kasler mpotriva OJZ din 30 aprilie 2014, C-26/13, situaie identic
cu cea pendinte.
n cauza respectiv, Curtea a rspuns la prima ntrebare adresat, c articolul 4 aliniatul
2 din Directiva 93/13 trebuie interpretat n sensul c termenii obiectul principal al
contractului nu acoper o clauz, cuprins ntr-un contract de mprumut ncheiat n
moned strin ntre un vnztor sau un furnizor i un consumator i care nu a fcut
obiectul unei negocieri individuale, n temeiul creia pentru calcularea ratelor

mprumutului se aplic cursul de schimb la vnzare al acestei valute dect n cazul n


care se constat (ceea ce revine n sarcina instanei naionale s verifice avnd n vedere
natura, economia general i prevederilor contractului, precum i contextul su juridic i
factual) c respectiva clauz stabilete o prestaie esenial a acestui contract care, ca
atare, l caracterizeaz.
Fcnd o analiz necesar n cauz aa cum a stabilit Curtea i dat fiind i aprrile
prtei n acest sens, instana constat c riscul valutar nu intr n termenul obiectul
principal al contractului.
Astfel, articolul 4 aliniatul 2 din Directiva 93/13 coroborat cu articolul 8 din aceasta
permite statelor membre s prevad, n legislaia prin care se transpune aceast
directiv, c aprecierea caracterului abuziv nu se refer la clauzele avute n vedere de
aceast dispoziie, respectiv cele care descriu obiectul principal al contractului, nici
asupra raportului calitate/pre al bunurilor sau serviciilor furnizate, n msura n care
aceste clauze sunt redactate n mod clar i inteligibil.
Or, obiectul principal al unui contract de mprumut, cel de credit bancar fiind o specie a
acestuia, se rezum la acordarea unei sume de bani pentru care mprumutatul trebuie s
plteasc o dobnd ca pre al mprumutului, celelalte obligaii contractuale fiind
adiacente, accesorii.
Aceasta mai cu seam c innd cont i de caracterul derogatoriu al articolului 4
aliniatului 2 din Directiva 93/13 i de cerina unei interpretrii stricte a dispoziiei
respective care rezult din acesta, clauzele contractuale care se circumscriu noiunii
obiectul principal al contractului, n sensul acestei dispoziii, trebuie nelese ca fiind
cele care stabilesc prestaiile eseniale al acestui contract i care l caracterizeaz, n
spe suma mprumutat i preul ei.
Prin urmare, clauzele care au un caracter accesoriu (cum ar fi moneda i modalitatea de
plat) n raport cu cele care definesc esena nsi a raportului contractual nu pot fi
circumscrise noiunii obiect principal al contractului n sensul articolului 4 aliniatul 2 din
directiv.
Apoi, chiar dac aceast interpretare nu ar fi acceptat, aceea c moneda i modalitatea
de plat au un caracter accesoriu, este de observat c att articolului 4 aliniatul 2 din
Directiva 93/13 ct i art.4 alin.6 din Legea nr.139/2000 prevd c excepia se aplic
doar n msura n care aceste clauze sunt exprimate ntr-un limbaj clar i inteligibil,
condiie care nu este ndeplinit n cauz pentru considerentele de mai jos, pe care
instana le va expune n analiza rspunsului Curii la a doua ntrebare adresat n cauza
AK mpotriva OJZ din 30 aprilie 2014.
Aadar, Curtea a rspuns la a doua ntrebare adresat c cerina potrivit creia o clauz
contractual trebuie redactat n mod clar i inteligibil trebuie neleas ca impunnd nu
numai ca respectiva clauz s fie inteligibil pentru consumator din punct de vedere
gramatical, ci i ca, contractul s expun n mod transparent funcionarea concret a
mecanismului de schimb al monedei strine la care se refer clauza respectiv, precum
i relaia dintre acest mecanism i cel prevzut prin alte clauze referitoare la deblocarea
mprumutului, astfel nct acest consumator s poat s evalueze, n baza unor criterii
clare i inteligibile, consecinele economice care rezult din aceasta n ceea cer l
privete.

Analiznd prin prisma acestei dispoziii clauza n discuie i problema riscului valutar
instana constat c reclamantul nu a fost n nici un fel informat n cadrul negocierilor
contractului c n viitor, costul creditului poate crete foarte mult din cauza evoluiei pe
piaa valorilor mobiliare a cursului de schimb la vnzare i cursului de schimb valutar la
cumprare ale monedei strine CHF astfel, i s poate evalua consecinele economice,
potenial semnificative, pentru el.
Inexistena informrii este evident prin faptul c banca ca i profesionist nu a adus la
cunotin reclamantului cursului valutar al francului elveian pe perioadele anterioare
contractrii creditului. Se observ c un franc elveian avea la data de 31.12.2004 o
paritate de 4,24 lei iar ulterior, aceast paritate a sczut, ajungnd la data de
28.05.2007 la 1,979 lei. n acelai timp, o atare evoluie a acestei monede nu i se putea
cerere a fi fost cunoscut de ctre reclamant ce era un neprofesionist.
Or, este foarte clar c banca a avut cunotin despre fluctuaia foarte mare a acestei
monede strine n raport cu moneda naional, de caracterul ei valutar instabil dar nu a
informat reclamantul de posibilitatea revenirii acesteia la o valoare ca ceea anterioar
ncheierii creditului cu consecina inevitabil a creterii costului creditului.
Practic, prin faptul c n politica sa bancar, prta a hotrt s acorde credite n franci
elveieni ncepnd cu anul 2006, moned strin ce se afla la o paritate sczut fa de
moneda naional la acel moment dat dar care avea antecedente n privina creterii
acestei pariti, a reprezentat un mecanism de captaie a consumatorilor atrai de
condiiile facile de creditare dar care n mod real nu ar fi contractat un atare credit dac
ar fi fost informaii de instabilitatea valutar a acestei monede strine sau ar fi
contractat un atare credit dac n contract s-ar fi prevzut c riscul valutar va fi suportat
echitabil de ambele pri.
n spe, banca nici nu a informat reclamantul cu privire la instabilitatea valutar a
francului elveian i nici nu a prevzut n contract o clauz privind suportarea
eventualului risc valutar de ctre ambele pri, fiind evident faptul c dac banca i-a fi
ndeplinit aceste obligaii legale, reclamantul ar fi cunoscut consecinele economice ce
le-ar suporta i ar fi putut cntrii oferta n cunotin de cauz.
n fine, Curtea a rspuns la a treia ntrebare adresat c articolul 6 aliniatul 1 din
Directiva 93/13 trebuie interpretat n sensul c ntr-o situaie n care un contract ncheiat
ntre un vnztor sau un furnizor i un consumator nu poate continua s existe dup
eliminarea unei clauze abuzive, aceast dispoziie nu se opune unei norme de drept
naional care permite instanei naionale s remedieze nulitatea clauzei respective prin
nlocuirea acesteia cu o dispoziie de drept naional cu caracter supletiv.
Mai exact, Curtea a raionat c ntr-o situaie precum cea n litigiu, nu rezult c articolul
6 aliniatul 1 din Directiva 93/13 s-ar opune ca instana naional, n temeiul principiilor
din dreptul contractelor, s elimine clauza abuziv prin nlocuirea acesteia cu o dispoziie
de drept naional cu caracter supletiv, acest lucru fiind pe deplin justificat n raport cu
finalitatea Directivei 93/13.
n sensul celor artate de Curte, instana consider c n cazul dat, nimic nu este mai
adecvat pentru a substitui echilibrul formal pe care l instituie contractul ntre drepturile
i obligaiile cocontractanilor printr-un echilibru real, de natur s restabileasc
egalitatea dintre pri, iar nu s anuleze contractul ce conine aceast clauz abuziv (n
acest sens Hotrrea Perenicova et Perenic, C-453/10, punctul 31 precum i Hotrrea

Banca Espanol de Credito, punctul 40), deci nimic nu este mai adecvat dect s
converteasc n RON contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu
ipotec nr.C2204/1900/5088 acordat reclamantului, la cursul de schimb CHF/RON de la
data acordrii creditului, respectiv 13.09.2007, urmnd ca plata acestuia s se fac n
continuare n lei, cu dobnda practicat n prezent de banc la acest tip de credite, cu
moned n leu romnesc.
Aceast soluie este impus n opinia instanei i de dreptul intern, mai exact de
dispoziiile art.1271 din Noul cod civil, act normativ aplicabil aa cum am artat mai sus
datorit faptului c materia dreptului consumatorului conine dispoziii de ordine public
aa cum rezult din reglementarea intern dar i comunitar (Hotrrea Banca Espanol
de Credito, punctul 68) dar aplicabil i n raport de dispoziiile art.6 alin.6 din noul cod
care dispun c dispoziiile legii noi sunt aplicabile i efectelor viitoare ale situaiilor
juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acesteia, derivate din regimul general al
bunurilor, n spe dreptul de crean i indirect dreptul de proprietate al reclamantului,
vizat de ipoteca cu care a garantat rambursarea creditului de nevoi personale.
Aadar, dispoziiile art.1271 dispun c Prile sunt inute s i execute obligaiile, chiar
dac executarea lor a devenit mai oneroas, fie datorit creterii costurilor executrii
propriei obligaii, fie datorit scderii valorii contraprestaiei. Cu toate acestea, dac
executarea contractului a devenit excesiv de oneroas datorit unei schimbri
excepionale a mprejurrilor care ar face vdit injust obligarea debitorului la
executarea obligaiei, instana poate s dispun: a) adaptarea contractului, pentru a
distribui n mod echitabil ntre pri pierderile i beneficiile ce rezult din schimbarea
mprejurrilor; b) ncetarea contractului, la momentul i n condiiile pe care le stabilete.
Dispoziiile alin.2 sunt aplicabile numai dac: a) schimbarea mprejurrilor a intervenit
dup ncheierea contractului; b) schimbarea mprejurrilor, precum i ntinderea acesteia
nu au fost i nici nu puteau fi avute n vedere de ctre debitor, n mod rezonabil, n
momentul ncheierii contractului; c) debitorul nu i-a asumat riscul schimbrii
mprejurrilor i nici nu putea fi n mod rezonabil considerat c i-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a ncercat, ntr-un termen rezonabil i cu bun-credin, negocierea adaptrii
rezonabile i echitabile a contractului..
Literatura juridic a apreciat c fundamentul relaiei dintre obligativitatea contractului i
impreviziunea se regsete n comentariul oficial al proiectului european Principles of
European Contract Law i anume, ideea de contractual justice (justiie contractual),
nsemnnd a considera just ca, n lips de prevedere contractual, cheltuielile i costurile
determinate de o situaie imprevizibil s nu cad n sarcina unei singure pri.
n spe, cu puterea evidenei se constat c obligaia reclamantului a devenit excesiv
de oneroas cumprarea monedei CHF cu lei romneti la o valoare mai mare de peste
100 % dect la data ncheierii contractului de credit -, datorit unei schimbri
excepionale a mprejurrilor moneda CHF a avut o apreciere radical fa de moneda
naional, LEU-ul, prin mecanismul schimbului valutar necesar plii creditului -, aspect
ce face vdit injust obligarea reclamantului la executarea obligaiei n continuare n
aceast modalitate deoarece: aceast mprejurare a intervenit dup ncheierea
contractului; schimbarea mprejurrilor i ntinderea lor nu au putut fi prevzute n mod
rezonabil de reclamant prin prisma noiunii de consumator mediu i normal informat i n
lipsa unei informri obiective din partea bncii; reclamantul nu i-a asumat riscul
schimbrii mprejurrilor ntruct n contract nu este menionat nimic n privina riscului
valutar; reclamantul a ncercat negocierea adaptrii rezonabile i echitabile a
contractului prin mediere i de asemenea prin negociere direct dar aa cum rezult din

actele adiionale depuse la dosar, nu a obinut dect suspendarea pe perioade de cte 6


luni a plii n ntregime a ratei lunare, urmnd s plteasc o parte din aceasta iar dup
expirarea perioadei de suspendare, sumele rmase neachitate s fie cumulate i
mprite n mod egal pe lunile rmase din perioada de creditare. Practic, reclamantul nu
a obinut dect o amnare a plii creditului, coninutul acestuia sub aspectul ntinderii
sumei mprumutate i a suportrii riscului valutar rmnnd neschimbat.
Rezult aadar, necesitatea adaptrii contractului ca soluie la aceast impreviziune i ca
soluie la restabilire a echilibrului real dat de necesitatea egalitii dintre prile
contractante n ipoteza existenei unei clauze abuzive i nlturrii ei din contract.
Apoi, un alt argument n sprijinul acestei soluii adoptate de instan, este i cel referitor
la fundamentul adoptrii de ctre Parlamentul European i a Consiliului a Directivei
2014/17/UE.
Indiscutabil c acest act normativ are efect viitoare i trebuie implementat de ctre
statele membre pn n anul 2016, dar ce este important i totodat esenial, este
viziunea comunitii europene n materia proteciei dreptului consumatorilor, generat
de situaia de fapt constatat n anii anteriori n domeniul creditelor acordate n moned
strin.
Printre obiectivele acestei directive este i acela de a asigura un nivel ridicat de protecie
pentru consumatorii care ncheie contracte de credit pentru bunuri imobile, apreciindu-se
c ar trebui s se aplice printre altele i creditelor garantate cu un bun imobil, indiferent
de scopul creditului (cazul n spe not.inst.).
De asemenea, se relev faptul c urmare a riscurilor semnificative aferente
mprumuturilor n valut strin, este necesar s se prevad msuri pentru a asigura
faptul c, consumatorii sunt contieni de riscul pe care i-l asum i c, consumatorul
are posibilitatea de a-i limita expunerea la riscul ratei de schimb valutar pe durata
creditului. Riscul ar putea fi limitat fie acordnd consumatoruluidreptul de a converti
moneda creditului, fie prin alte msuri.
Totodat, statele membre au considerat c soluia de convertire a monedei strine n
care a fost acordat creditul ntr-o moned alternativ trebuie s fie un drept al
consumatorului sau c trebuie s existe n vigoare garanii pentru a limita riscul ratei de
schimb valutar cruia i se expune consumatorul n temeiul contractului de credit.
n acest context, instana conchide c nimic nu o mpiedic s adopte i n prezent
soluia de convertire a monedei strine n moneda naional pentru considerentele
expuse mai sus, respectiv pe considerentele de practic a instanei comunitare i pe
considerente de legislaie intern n materia dreptului consumatorului i a dreptului civil,
soluie echitabil, pe deplin justificat i n concordan cu finalitatea Directivei 93/13.
Pentru toate aceste argumente de fapt i de drept instana va admite aciunea precizat
i va constata caracterul abuziv al coninutului clauzei prevzut la art.8.1 din contractul
de
credit
pentru
nevoi
personale
garantat
cu
ipotecnr.C2204/1900/5088/13.09.2007 care prevede sintagma .Dobnda este
variabil n conformitate cu politica Bncii. Dobnda poate fi modificat unilateral de
ctre banc, lund n considerare valoarea dobnzii de referin pentru fiecare valut
fr a exista consimmntul mprumutatului.. i va dispune nlturarea acestuia din
contract, va constata caracterul abuziv al clauzei prevzut la art.8.2 din contractul de

credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007i va


dispune nlturarea acesteia din contract, va constata caracterul abuziv al clauzei
prevzut la art.9.1 din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu
ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007 i va dispune nlturarea acesteia din contract,
va constata caracterul abuziv al clauzei prevzut la art.9.2 din contractul de credit
pentru nevoi personale garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007i va
dispune nlturarea acesteia din contract, va obliga prta s converteasc n RON
contractul
de
credit
pentru
nevoi
personale
garantat
cu
ipotecnr.C2204/1900/5088 acordat reclamantului, la cursul de schimb CHF/RON de la
data acordrii creditului, respectiv 13.09.2007, urmnd ca plata acestuia s se fac n
continuare n lei, cu dobnda practicat de banc n prezent la acest tip de credit n
moned naional i n fine, va respinge excepia prescripiei ca lipsit de interes.
n temeiul art.453 alin.1 NCPC, va obliga prta la plata ctre reclamant a sumei de
1.150 lei cu titlu de cheltuieli de judecat date de onorariu de avocat i cheltuieli de
mediere.

PENTRU ACESTE MOTIVE


N NUMELE LEGII
HOTRTE:

Admite cererea precizat de reclamantul CDA n contradictoriu cu prta OBN prin


mandatar OBR S.A.
Constat caracterul abuziv al coninutului clauzei prevzut la art.8.1 din contractul de
credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007care
prevede sintagma .Dobnda este variabil n conformitate cu politica Bncii. Dobnda
poate fi modificat unilateral de ctre banc, lund n considerare valoarea dobnzii de
referin pentru fiecare valut fr a exista consimmntul mprumutatului.. i
dispune nlturarea acestuia din contract.
Constat caracterul abuziv al clauzei prevzut la art.8.2 din contractul de credit pentru
nevoi personale garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007 i dispune
nlturarea acesteia din contract.
Constat caracterul abuziv al clauzei prevzut la art.9.1 din contractul de credit pentru
nevoi personale garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007 i dispune
nlturarea acesteia din contract.
Constat caracterul abuziv al clauzei prevzut la art.9.2 din contractul de credit pentru
nevoi personale garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088/13.09.2007 i dispune
nlturarea acesteia din contract.
Oblig prta s converteasc n RON contractul de credit pentru nevoi personale
garantat cu ipotec nr.C2204/1900/5088 acordat reclamantului, la cursul de schimb
CHF/RON de la data acordrii creditului, respectiv 13.09.2007, urmnd ca plata acestuia
s se fac n continuare n lei.

Respinge excepia prescripiei ca lipsit de interes.


Oblig prta la plata ctre reclamant a sumei de 1.150 lei cu titlu de cheltuieli de
judecat.
Cu drept de apel n termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunat n edin public azi, 18.12.2014.

PREEDINTE
TB
Red. B.T./02.02.2015.
Dact. B.M./ex..4

GREFIER
MB