Argument

Sighisoara-cea mai renumita cetate medievala locuita din Europa

La 65 de kilometri distanta de Sibiu si 328 de kilometri de Bucuresti, intre doua dealuri, in 'inima'
tarii, se afla cea mai renumita cetate medievala locuita din sud-estul Europei-Sighisoara.
Inclusa de UNESCO in patrimonial universal si aflata pe lista monumentelor protejate, alaturi de
alte centre culturale similare de pe continent, orasul-cetate adaposteste zeci de ansambluri
arhitectonice realizate in stil gotic- rural, renascentist si baroc.
De altfel, la Sighisoara aproape fiecare cladire este un monument istoric, iar renumele
international al asezarii este sporit de sansa pe care o au in prezent vizitatorii de pretutindeni de a
contempla atmosfera medievala de odinioara din care nu lipseste personalitatea celebrului conte
Dracula. Locuitorii Sighisoarei obisnuiesc sa spuna ca fiecare cladire reprezinta un monument,
afirmatie confirmata de majoritatea tour-operatorilor de la agentiile de turism autohtone. Mai mult,
exita parerea unanima potrivit careiai Sighisoara este cel mai vizitat obiectiv cultural din aceasta
regiune a tarii.
O recunoastere a valorii deosebite a orasului o reprezinta si includerea sa in patrimoniul
mondial UNESCO inca din anul 1999. Cetatea, atestata documentar inca din anul 1280 sub numele
de Castrum Sex, se distinge si astazi de la mare distanta prin turnurile cladirilor sale medievale,
situate pe o colina care domina cel mai important defileu de pe cursul Tarnavei Mari.
Cetatea medievala Sighisoara este un oras superb, ce adaposteste o istorie de mii de ani.
D

esi s-a transformat ntr-un important centru urbanistic si turistic, Sighisoara nca

pastreaza aerul medieval al secolului XIII. Fiind renumita pentru festivalurile organizate toti cei
care sosesc aici au posibilitatea de a se relaxa si totodata de a se distra si de a cunoaste istoria
impresionanta a orasului-cetate Sighisoara.

CAPITOLUL1. COMPONENTELE PRODUSELOR TURISTICE CU

DESTINAIA SIGHISOARA

La 65 de kilometri distanta de Sibiu si 328 de kilometri de Bucuresti, intre doua dealuri, in

inima tarii, se afla cea mai renumita cetate medievala locuita din sud-estul Europei, Sighisoara.
Municipiul Sighioara este situat la extremitatea sudic a judeului Mure, n Podiul Trnavelor i
se ntinde de o parte i de alta a Trnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele rului n zona de
vrsare a prului Saes.
Aflat pe lista monumentelor protejate, alaturi de alte centre culturale similare de pe continent,
orasul-cetate adaposteste zeci de ansambluri arhitectonice realizate in stil gotic- rural, renascentist
si baroc.
De altfel, la Sighisoara aproape fiecare cladire este un monument istoric, iar renumele
international al asezarii este sporit de sansa pe care o au in prezent vizitatorii de pretutindeni de a
contempla atmosfera medievala de odinioara din care nu lipseste personalitatea celebrului conte
Dracula. Locuitorii Sighisoarei obisnuiesc sa spuna ca fiecare cladire reprezinta un monument,
afirmatie confirmata de majoritatea tour-operatorilor de la agentiile de turism autohtone. Mai mult,
exita parerea unanima potrivit careiai Sighisoara este cel mai vizitat obiectiv cultural din aceasta
regiune a tarii.
O recunoastere a valorii deosebite a orasului o reprezinta si includerea sa in patrimoniul
mondial UNESCO inca din anul 1999. Cetatea, atestata documentar inca din anul 1280 sub numele
de Castrum Sex, se distinge si astazi de la mare distanta prin turnurile cladirilor sale medievale,
situate pe o colina care domina cel mai important defileu de pe cursul Tarnavei Mari.
Cetatea medievala Sighisoara este un oras superb, ce adaposteste o istorie de mii de ani.
Desi

s-a

transformat

ntr-un important

centru

urbanistic

si

turistic,

Sighisoara

nca

pastreaza aerul medieval al secolului XIII. Fiind renumita pentru festivalurile organizate toti cei
care sosesc aici au posibilitatea de a se relaxa si totodata de a se distra si de a cunoaste istoria
impresionanta a orasului-cetate Sighisoara
Sighioara este al doilea ora ca mrime i importan din judeul Mure, fiind ridicat la
rangul de municipiu la 16 februarie 1968 i avnd n subordine administrativ ase localiti
componente i un sat Hetiur.

1.1.

Resurse turistice naturale

Relief
Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, existenta cu
sute de milenii n urma, este taiat n terase de curgerea apelor Trnavei Mari si ale afluentilor sai.
Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune n evidenta prezenta unor
suprafete de eroziune putin extinse n suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul
vaii Trnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltata lunca.
Racordarea suprafetelor cu aceeasi altitudine de pe interfluviile dispuse ntr-un adevarat labirint de
culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian),
identificata n micile platouri ale dealurilor din mprejurimile Sighisoarei, respectiv spre Nord,
Dealul Garii (528 m), spre Dealul Stejaris (524 m), spre Sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar
spre Est, Dealul Bradet cu 524 m.
Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Trnava Mare, a farmitat vechea
suprafata de eroziune, reducnd-o la interfluvii nguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice
de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur , nclinnd la fel cu el, iar
versantul abrupt reteaza n cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase).
Frecventa mare a cuestelor dispuse n siruri paralele care nsotesc Trnava Mare reprezinta o
consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri.
Interfluviile dispuse la sud de Trnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe axa
Trnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de
vaile Saesului si Cinelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Cinelui si Dracului, iar la est de
vale este situat Dealul Sapartocului (628 m).
La nord de Trnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NVSE fata de axa Trnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si
Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Trnavei
(523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile
Satului si Uilacului, vai afluente ale Trnavei Mari.
Clima
Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce indica un potential termic
relativ redus si care scoate n evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii
(9,1 C) si toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie ntre luna ianuarie (-4.3 C)
si luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C.

Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a nregistrat n conditii de timp

anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1 C, iar minima absoluta de -32,2 C, n iarna anului
1942, existnd conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp ndelungat a aerului rece.
Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Trnavei
Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din
est si nord-est, mai ales n timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o
umiditate a aerului constant mai ridicata.
Precipitatiile sunt neuniforme, mai bogate n intervalul aprilie-octombrie, cnd cad 70 %
din precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (n medie 90-100 mm/ m2). Precipitatiile
medii anuale se nscriu ntre 650 - 700 mm/ m2. Cantitatea anuala de precipitatii este influentata de
factorul orografic, astfel n culoarul Trnavei Mari se nregistreaza 600 - 700 mm, iar n zona
dealurilor nalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din
Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot nregistra precipitatii de 700 - 800mm
Flora
n strnsa dependenta de relief, clima si sol, n aceasta zona, s-a format o vegetatie
apartinnd ca si tip padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea
a fagului, zona Sighisoara se ncadreaza n etajul alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea),
cu cele de fag (Fagus silvatica).
Vegetatia etajului de deal este grupata n subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor. Subetajul
gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai nsorite si mai uscate, ocupa versantii cu
expunere sudica.
Gorunetele ocupa suprafete extinse n Dealul Ciuhii, uneori n amestec cu carpenul (Carpinus
betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile nalte si pe versantii cu expunere
nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.
Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restrnse n regiunea dealurilor cu altitudini de
400-500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides),
frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcm (Robinis pseudacacia).
n lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul (Aluus
glutinosa).O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste n
padurile din valea Trnavei Mari.
Tot n zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze
cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe
Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.

1.2.

Resurse turistice antropice

Principalul punct de atracie turistic al Sighioarei este Turnul cu Ceas, care este o imagine

simbol al Sighioarei, adpostind n prezent Muzeul de istorie al oraului; Turnul Cositorilor;

Turnul Mcelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor;
Turnul Frngherilor; Turnul Tbcarilor; Biserica Mnstirii; Biserica din Deal; Casa Veneian;
Casa cu Cerb; Casa de pe Stnc; Casa cu indril; Casa Vlad Dracul .
Cetatea Sighioara cea mai frumoas i cea mai bine pstrat cetate oreneasc din
Transilvania a primit de-a lungul timpului apelative ca Perla Transilvaniei, Mrgritar al
Transilvaniei, Nrnberg transilvnian.
TURNUL CU CEAS
Este principalul punct de interes al cetii i reprezint
simbolul oraului. A fost construit pentru a apra poarta principal a
cetii.
A primit aceast denumire datorit ceasului cu figurine, unic
n Romnia, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezint cinci nivele,
care mpreun cu balconul i acoperiul piramidal au o nlime de
64 m. Pe faada dinspre ora nia cuprinde n partea de jos un
toboar care bate sferturilor de or. Alturi se afl o figurin
enigmatic a unui brbat, cu prul lung, care avea probabil n mini
biciul i securea i care reprezint imaginea clului. n partea
superioar se regsesc 7 ppui aezate pe un disc rotativ, care reprezint zilele sptmnii. La ora
12, odat cu ultima btaie a ceasului, figurina zilei trecute se deplaseaz, fcnd loc figurinei zilei
care ncepe. Acoperiul are o nlime de 34 metri, se ncheie cu un mic glob de aur, deasupra
cruia se afl un stlp meteorologic. n vrful acestui stlp se afl un coco care se rotete n btaia
vntului.
Astzi acest stlp adpostete Muzeul de Istorie al oraului Sighioara, cu colecie de
arheologie, farmacie, mobilier, unelte i produse ale breslelor, orologie, etnografie, toate oglindind
istoria oraului Sighioara. La etajul IV se afl mecanismul ceasului din turn. Are dou cadrane cu
diametrul de 2,4 metri aezate pe faadele turnului dinspre cetate i dinspre Oraul de Jos. Alturi
de cadrane se afl nite nie nalte de 2,4 metri i late de 1,8 metri unde se afl figurinele care
simbolizeaz zilele sptmnii. Figurinele sunt sculpturi nalte de 0,8 metri.

Nia dinspre cetate are la baz zeia pcii, cu o armur de mslin n mn. n dreapta, un
toboar cu cma albastr marcheaz orele fixe. Deasupra lor se afl zeia dreptii, cu o balan n
mn, i zeia justiiei, legat la ochi i cu sabia ridicat. De o parte i de alta, dou figurine
reprezentate ca doi ngerai, vestesc ziua i noaptea. Ziua are o lumin n mn, i o inim
aprins pe cap, n timp ce Noaptea poart n ambele mini cte o tor.
TURNUL FIERARILOR
A fost constuit n anul 1631, fiind destinat s consolideze flancul de est al zidului cetii,
protejnd Biserica Mnstirii. Masivitatea sa reflect importana fortificaiei, dar i puterea
economic a breslei. ncepnd cu 1997 a funcionat aici o perioad de timp Teatrul din Turn i s-au
efectuat lucrri de consolidare, neterminate din cauza lipsei de fonduri. Ar fi indicat s se reia
destinaia de teatru i de expoziii, cel puin pe perioada de var, realiznd o mbogire a vieii
culturale a Sighioarei. Dac se realizeaz i un sistem de nclzire se pot continua activitile i
iarna, pentru a nu fi activate ntr-un singur sezon.
TURNUL FRNGHERILOR
Acest turn este unul din cele mai vechi edificii ale
Sighioarei, fiind i singurul turn locuit din cele pstrate pn azi. A
fost ridicat pe zidurile vechii ceti i a fost distrus n anul 1241.
Forma actual o are din anul 1305 i este unul din puinele turnuri
neatinse de incendiul din 1676.
Din punct de vedere strategic, a fcut parte din vechea
fortificaie din vrful dealului. n prezent este locuina paznicului
cimitirului evanghelic de pe deal, singura problem fiind faptul c nu
are ap curent. Turnul este bine pstrat fiind n ngrijirea Parohiei
Evanghelice.
TURNUL MCELARILOR
Este unul dintre cele mai vechi turnuri, datnd din secolul XV. Turnul a avut un rol
important n aprarea laturii de vest a cetii. n faa turnului s-a ridicat ulterior un bastion de pe
care artileria avea o larg arie de tragere. mpreun cu Turnul Cojocarilor apr Poarta Torle.
Poriunea de zid dintre aceste turnuri este reprezentativ pentru evoluia n timp a fortificaiei. Din
cauza unor ani cu precipitaii mai abundente, poriunea ntre Turnul Mcelarilor si prima poart de
intrare n cimitir este czut.

TURNUL COJOCARILOR
Se afl la mic distan de Turnul Mcelarilor de care este legat prin Poarta Torle. Pare a fi
construit n jurul anilor 1350 odat cu zidul cetii. Este modest ca arhitectur, fiind construit pe o
baz ptrat.
TURNUL CROITORILOR
Turnul cel mai mare al porii din spate1 a fost costruit tot n secolul XV. Parterul este
strbtut de dou ganguri carosabile, care se puteau nchide prin pori masive de fier. n anul 1676 a
avut loc un incendiu n urma cruia n acest turn se gseau, n afar de importante cantiti de
grne, praf de puc, precum i proiectile. n urma incendiului, praful de puc a explodat, iar
partea superioar a turnului mpreun cu unul din ganguri au fost distruse.
TURNUL CIZMARILOR
Marcheaz captul de nord al zidului cetii. i el a fost afectat de
incendiu i a fost recldit n forma actual in 1681. n partea din fa
se gsea un bastion care a fost demolat n 1648. Ca arhitectur
prezint influene ale stilului baroc. Privit din interiorul cetii, nu este
foarte nalt, avand un plan hexagonal. Zona n care se afl a prezentat
importan pentru aprarea cetii i trebuie s conin multe elemente
defensive pe care noi nu le cunoatem. Astzi gzduiete staia local
de radio.
TURNUL COSITORARILOR
A fost construit odat cu zidul cetii i are o poziie excepional de aprare. Turnul a fost
ntr-o continu refacere, datorit incendiilor i cutremurelor prin care a trecut. n faa turnului se
afl cel mai bine pstrat bastion. El poart nc urme de gloane din timpul asediului curuilor, de la
1704-1706. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul Tbcarilor prin Galeria Arcailor din care se
apra partea de S-V a oraului.
TURNUL TBCARILOR
Se afl pe latura de S-E a zidului cetii. Este att de modest nct nici nu pare a fi fost turn
de aprare. Forma i poziia retras n spatele zidului l recomand ca unul din turnurilor vechi,
poate chiar din prima incint a oraului din secolele XIII-XIV.

BISERICA DIN DEAL

Este unul dintre cele mai valoroase monumente
arhitectonice ale cetii i este considerat unul dintre edificiile
reprezentative ale stilului gotic din ara noastr. Dealul pe
care se afl biserica, constituia un punct de refugiu, pe care,
localnicii l-au ntrit pentru caz de pericol. Construcia acestei
biserici a nceput n anul 1345 i a continuat cu intermitene
pn n 1525. n anul 1429 biserica tip bazilic a fost
reamenajat n biseric tip hal. Monumentul este valoros i prin existena singurei cripte
cunoscute n Transilvania aflat dedesubtul corului i conine morminte din sec XVI-XVIII.
BISERICA MNSTIRII
Biserica este un monument de arhitectur n stil gotic.
Se gsete n imediata vecintate a Turnului cu Ceas.
Biserica a aprinut clugrilor dominicani i este
menionat documentar nc din anul 1298.
Dimensiunile bisericii ating 44,5 m lungime i 12,6 m
lime. n 30 aprilie 1676, biserica a ars n ntregime, iar
toate piesele de mobilier dateaz din anii de dup incendiu. Biserica a fost refcut prin efortul
financiar al cetenilor. Turnul i clopotul bisericii au fost construite n anul 1677 i au fost
cptuite cu tabl n anul 1956. n aceast biseric se afl unul dintre puinele altare transilvnene
ale barocului timpuriu.
Patrimoniul bisericii mai deine, printre altele, 39 de covoare orientale de mare valoare,
confecionate n secolele XVI-XVII i o cristelni de bronz turnat n anul 1440. O ultim
restaurare a bisericii a fost adus n anul 1982.
BISERICA ROMANO-CATOLIC SFNTUL IOSIF
A fost construit n 1894 dup demolarea Mnstirii Maicilor Franciscane i a Turnurilor
Lctuilor. Se afl n partea de NE a cetii, lng zidul de incint. Construit n stil eclectic de
ctre arhitectul sighiorean Letz, biserica a suferit reparaii interioare dup incendiul din 1983.
Orga actual este cumprat de la o biseric sseasc din mprejurimi i este construit de ctre
Karl Einschenk 1908.

1.3. Baza tehnico-material

1.3.1. Uniti de cazare
Pensiunea Sighisoara ***

Pensiunea Sighisoara este cea mai noua unitate de cazare din Sighisoara si este situata in
imediata apropiere a rezervatiei naturale Breite si a vestitei cetati medievale.
Pensiunea Sighisoara dispune de 5 camere triple,dotate cu bai proprii. Camerele sunt confortabile,
mobilate si amenajate in stil modern, au televizor color prin cablu si internet non-stop wi-fi, iar
personalul face tot posibilul ca sederea dumneavoastra sa fie odihnitoare si placuta.
Tarife cazare
Tip Camera

Pret / camera

Camera dubla
Camera tripla

80 RON
100 RON

Pret / single

Pret / weekend
80 RON
100 RON

Pensiunea Ana Cristina ***

Pensiunea Ana Cristina ofera cazare in 7 camere moderne, dotate cu pat dublu matrimonial,
existand posibilitatea suplimentarii cu inca un pat pentru copii.
Fiecare camera are Tv color, cablu cu 40 programe, grup sanitar propriu, acces la internet si parcare
privata.
Pensiunea dispune de o bucatarie complet utilata cu un salon ptr. servit masa.

In gradina pensiunii beneficiati de un gratar si un rotisor cu o moara de apa, unde va puteti odihni
in zilele calduroase de vara. Pensiunea este asezata la marginea unei paduri, la o distanta de 2 km
fata de centrul orasului, departe de aglomeratia urbana si poluare.

Tarife cazare
Tip Camera

Pret / camera

Pret / single

Pret / weekend

Camera dubla

90 RON

90 RON

90 RON

Apart hotel **

Ca te afli in vacanta, in interes de serviciu in zona, sau doar se intampla sa fii in drum spre
o alta destinatie, Aparthotel Sighisoara este "your home away from home"... Acest proiect are la
origine dorinta noastra de a oferi oaspetilor posibilitatea de a regasi confortul caminului intr-un
spatiu diferit de cel de acasa. Totul a fost gandit pentru a fi placut, familiar si accesibil: de la
amplasarea cladirii intr-o zona cu acces usor dinspre drumul E60 si in apropierea principalelor
atractii sighisorene pana la detaliile de amenajare si dotare ale structurilor de cazare.
Tarife cazare
Tip Camera

Pret / camera

Camera tripla
Camera dubla matrimoniala
Apartament
Camera dubla

135 RON
135 RON
185 RON
115 RON

1.3.2. Uniti de alimentaie

Pret / single

Pret / weekend
160 RON
160 RON
210 RON
140 RON

Restaurant Pizzerie Perla

Restaurant Pizzarie Perla, va invita sa savurati una din cele mai apreciate delicatese ale
bucatariei traditionale romanesti si italiene.
Restaurantul Perla Cetatii, este o oaza de eleganta si confort intampinand vizitatorii cu un
meniu care imbina stilul traditional cu cel contemporan, fiind alcatuit din cele mai fine si sofisticate
ingrediente. Rafinatele optiuni de mancare, delicioasele tentatii ale deserturilor si cadrul prietenos,
precum si servirea, asigura o experienta memorabila.

Apart Cafe Sighisoara

Cafeneaua "Apart Cafe" este situata la parterul hotelului Aparthotel, cu acces stradal sau
direct din holul receptiei. Cafeneaua, ofera oaspetilor un variat sortiment de cafea, bauturi
racoritoare sau alcoolice, inghetata, salata de fructe, prajituri si minuturi, totul intr-o ambianta
placuta. Cu o capacitate de 30 locuri, acest spatiu poate gazdui, la cerere, diferite evenimente prezentari de produse, miniconferinte, aniversari, mese festive etc. .

International Cafe Sighisoara

Cafeneaua pune la dispozitia localnicilor si turistilor, o selectie de placinte, prajituri, briose,

quiche, sandvisuri, pregatite dupa retete culese din toate colturile lumii. Cafeneaua Internationala
ofera deasemenea spre vanzare produse de ceramica si artizanat romanesc de inalta calitate. In
aceasta cafenea puteti gasi un sortiment ales de preparate locale naturale si traditionale. De
asemenea, in incinta cafenelei, exista posibilitatea verificarii postei electronice pentru care va stau
la dispozitie, doua calculatoare sau puteti beneficia de acces internet wireless.

Restaurantul Casa cu Cerb

Casa cu Cerb este situat in centrul Cetii medievale Sighisoara. Este monument istoric
catalogat. Denumirea se datoreaz picturii murale exterioare, reprezentand un cerb in mrime
natural, cu capul i trofeul montate pe zid.
Pe langa scopul clasic al unei unitati de servire a mesei, restaurantul din pensiunea Casa cu
Cerb nu este unul oarecare, este o locatie formata din mai multe sali: cea de restaurant, cofetarie,
bar, sala de mic dejun, sala cu tavan casetat, terasa, unde pot fi servite o multime de sortimente de
mancaruri si bauturi dar pot fi organizate conferinte, nunti si dineuri oficiale.

1.3.3. Agrement

Centul ecvestru Dracul Danes

Agrement "Dracul Danes"
Pentru turistii amatori si pasionati de cal si echitatie Pensiunea Dracul Danes ofera cursuri
teoretice de ingrijire si cunoastere a calului, cursuri de initiere si perfectionare in practica calariei
iar pentru avansati circuite calare pe trasee in grupuri de 2 pana la 5 persoane, plimbari cu trasura
cu sania individual sau in grupuri de 5-17 persoane, teren de minifotbal sau drumetii sau plimbari
cu bicicleta in imprejurimi.
Club house Agrement Dracul Danes:
- Spatiul de primire, informare si documentare
- Intruniri intre prieteni si pasionati ai calului
- Spatii de lucru si detenta a cailor: 3 padocuri si 2 terenuri
- Antrenament in aer liber
- Manej circular acoperit
Ferma Agrement Dracul Danes:
- Miniferma pentru animale
- Grajduri prevazute cu:
- 14 boxe pentru cai
- 8 locuri ponei
- Selarie
- punct sanitar
- Servicii de pensiune pentru cai
Centru copii Agrement Dracul Danes:
- Calarie pe ponei
- Calarie terapeutica
- Curs de ingrijire a cailor
Daca vrei sa te rupi de lume, sa incerci si alt mijloc de transport sau sa te relaxezi alaturi de animale, la
piscina sau intr-o crama, recomandam Domeniul Dracula Danes.

CAPITOLUL2. COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE ALE

AGENTIEI DE TURISM GENIUS TRAVEL
2.1. Organizarea activitii ageniei de turism
2.1.1. Prezentarea ageniei de turism
AGENTIA DE TURISM GENIUS TRAVEL
Date generale:
Adresa: Al. Viorelelor, Nr.16, Piatra Neamt
Tel: 0233224050
Yahoo Messenger: genius_travel@yahoo.com
Persoana de contact: Alexandroaie Ioana
Destinatii: intern si extern

Descrierea ageniei de turism Genius Travel

Agentia de turism Genius Travel iti pune la dispozitie cele mai bune oferte de turism.
Agentia de turism Genius Travel se diferentiaza de alte agentii de turism prin promptitudine si
profesionalism. Iti punem la dispozitie o gama larga de oferte turistice in tari precum Austria,
Bulgaria, Cipru, Franta, Italia, Grecia, Spania, Turcia si multe altele.
Ofertele agentiei de turism Genius Travel includ sejururi si vacante pe litoral sau la munte,
oferte last minute sau oferte speciale.
Alege sa calatoresti cu agentia de turism Genius Travel .
Tipul ageniei de turism: tour operatoare; dup numrul de personal o agenie de turism
medie (10-50 angajai)
Obiectul de activitate: Codul CAEN 7912 - activiti ale ageniilor de turism tour
operatoare i detailiste; concepe i comercializeaz produse turistice de tip: sejur intern, sejur
extern, circuit intern, circuit extern, produse tematice turism de litoral, montan, agroturism,
ecoturism, balneo-climateric, balnear, echitaie, vntoare, pescuit, pelerinaj, aventur, sporturi de
iarn, cultural, sportiv, agrement, tiinific, evenimente.
Sloganul ageniei de turism Genius Travel
,, Cu noi vei descoperi lumea!

2.1.2. Organigrama. Personal. Biroul turism

Realizarea grafic a structurii organizatorice a ageniei de turism Genius Travel
Organigrama este reprezentarea structurii organizatorice a ageniei de turism prin
intermediul csuelor dreptunghiulare (care vizualizeaz posturi de conducere i compartimente)
i al liniilor de diferite forme (care evideniaz relaiile existente n cadrul ntreprinderii turistice).

Management

Secretariat

Contabilitate

Ticketing

Ageni
ticketing

Marketing

Departament
turism

Ageni turism

Organigrama ageniei de turism Genius Travel

Organizarea este un proces de grupare a resurselor i activitilor ageniei de turism Genius
Travel n scopul obinerii unor rezultate economice i sociale n condiii de eficien.
Concretizarea activitii de organizare a unei agenii este reflectat prin intermediul
structurii organizatorice.

Structura organizatoric la agenia de turism Genius Travel, reprezint ansamblul

compartimentelor existente n agenie i a relaiilor desemnate a avea loc ntre acestea n scopul
facilitrii utilizrii resurselor i realizrii obiectivelor stabilite.
Structura ageniei de turism Genius Travel depinde de mai muli factori:
Numrul de angajai
Amplitudinea gamei de servicii
Obiectul de activitate
Competena managerial

Personalul ageniei de turism Genius Travel

Agenia de turism Genius Travel este o agenie de turism medie cu un numr total de 20 de
angajai.
n cadrul ageniei de turism Genius Travel conform organigramei acesteia n cadrul
compartimentelor este urmtoarea structur de personal:
-

Manager: Persoan cu studii superioare avnd cunotine de limbi strine, utilizare PC,
permis de conducere i atestat de manager n turism.

ef compartiment financiar, contabilitate, resurse umane: Persoan cu studii superioare

avnd cunotine de limbi strine, utilizare PC, permis de conducere.

Contabil autorizat: Persoana cu studii medii de specialitate avnd cunotine de utilizare PC,
permis de conducere

Referent studii medii avnd cunotine utilizare PC, permis de conducere.

ef compartiment marketing, publicitate, informatic: Persoan cu studii superioare avnd

cunotine de limbi strine, utilizare PC, permis de conducere

Informatician: Persoan cu studii superioare avnd cunoine de limbi strine, utilizare PC.

Secretar: Persoan cu studii medii avnd cunotine de limbi strine, utilizare PC, permis de
conducere.

Agent turism: Persoan cu studii medii de specialitate, avnd cunotine de limbi strine,
utilizare PC, permis de conducere, atestat ghid turistic.

Toi salariaii sunt angajai pe perioad nedeterminat cu carte de munc. Sezonier n funcie de
volumul activitii pe care se desfoar activitatea (internaional) mai este angajat personal cu
carte de munca pentru posturile de agent turism si se mai pot nchiria autocare de la teri.

n ceea ce privete managementul resurselor umane, agenia de turism ..se ridic la nivelul
cerinelor actuale ale economiei de pia. Turismul presupune n primul rnd contacte ntre oameni
atitudini i comportament corespunztor care s se ridice la standardele europene. Concepia n
cadrul ageniei este de abordare a resurselor umane n interdependen cu celelalte resurse
financiare, materiale i informaionale.

n acest sens la selecia i ncadrarea personalului se ine seama de criterii cum ar fi:
-

studii

experien profesional

atestate de limbi strine

flexibilitate n desfurarea programului

disponibilitatea la efort

lucru n echip

comportamentul i atitudinea personalului

n acelai timp se urmrete perfecionarea personalului n concordan cu legislaia n

vigoare.
n agenia de turism Genius Travel angajaii au diferite atribuii specifice domeniului de
activitate:
agent ticketing :
- participa la ncheierea contractului specific
- ntocmete i verifica decontri
- ine evidenta ncasrilor i a biletelor
- rezerva i vinde bilete de avion
- ntocmete fiiere i rapoarte specifice
agentul de turism :
- ofer spre vnzare produsele ageniei
- furnizeaz informaii despre produsele oferite
- ncheie contractul cu turistul
- ncaseaz contravaloarea serviciilor
- face rezervri n numele clientului
ghidul de turism :

- se informeaz cu privire la structura si specificul programului

- se informeaz cu privire la structura grupului
- se documenteaz pentru a putea asigura informaiile specifice
- informeaz turitii asupra coninutului programului
- instruiete turiti n scopul evitrii eventualelor probleme
- rezolv situaii particulare aprute
- ntocmete rapoarte

Compartimentele ageniei de turism Genius Travel

Biroul secretariat cu sarcini n efectuarea de lucrri de secretariat pentru directorul
tehnic, nregistrarea corespondentei sosite i trierea ei pentru diverse birouri i oficii care necesit
semntura directorului tehnic, instruirea si coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor
Biroul marketing cu rol de a asigura creterea vnzrilor prin activiti de natura
relaiilor publice;promovarea vnzrilor, realizarea activitilor de reclam i publicitate, efectuarea
studiilor de pia, identificarea segmentelor de clientel, realizarea materialelor promoionale.
Acest birou trebuie sa aib ntocmit un fiier general al ntreprinderilor si persoanelor cu care au
strnse legturi de afaceri pentru a le expedia programe, oferte.
Biroul turism format din:
a) oficiul productiv
-

secia programe

secia operativa

secia congrese

b) oficiul receptiv
- secia contracte
- secia recepie generala
- secia operativa
ntre aceste birouri se stabilesc relaii de colaborare :
Biroul secretariat colaboreaz cu biroul de dezvoltare , transporturi , turism , trafic
accesoriu oficiul tarife si documentare , publicitate ,difuzare si fiier general
Biroul marketing colaboreaz cu biroul secretariat ,transporturi ,turism ,trafic
accesoriu, oficiul tarife si documentare ,publicitate difuzare si fiier general
Biroul turism

colaboreaz cu biroul secretariat ,dezvoltare ,transporturi trafic

accesoriu tarife si documentare ,publicitate.

Birourile opionale pot fi ntlnite n marile agenii de turism, n funcie de specificul
activitii desfurate, de gama de servicii oferite, dar i de numrul de angajai.
Acestea pot fi:
- biroul trafic accesoriu;
- biroul tarife i documentare;
- biroul publicitate;
- biroul difuzare i fiier general.

2.2. Conceperea programului turistic

n elaborarea programelor turistice, lucrtorii din compartimentul de turism vor identifica
urmtoarele etape:
I. Studierea pieei care vizeaz:

Studierea cererii principalelor segmente de turiti;

Studierea ofertei concurenei i a propriei oferte;

Analiza ofertei prestatorilor direci - furnizori de servicii (uniti de cazare,

restaurante, uniti de agrement, centre de conferine etc.).

II. Documentarea prealabil:

Inventarierea obiectivelor turistice naturale i antropice existente pe un teritoriu dat;

Cunoaterea bazei materiale a prestatorilor direci (uniti de cazare; restaurante;

uniti de agrement; centre de afaceri etc.).

III. Verificarea pe teren a informaiilor culese, respectiv a :

Strii obiectivelor, orarului de vizitare, taxelor de intrare, duratei medii de vizitare

etc.

Strii drumurilor, cronometrarea distanelor dintre obiectivele turistice etc.

Condiiilor oferite de baz material specific, aspectul general al cldirilor, calitatea

dotrilor, confortul, precum i calitii i a diversitii serviciilor prestate etc.;

Aspectului general al oraelor i staiunilor ntlnite pe traseu.

IV. Selecia obiectivelor turistice care vor fi incluse n programul turistic, precum i a
prestatorilor de servicii, pornind de la particularitile cererii segmentului de turiti cruia i se
adreseaz.
V. ncheierea de contracte, convenii cu prestatori de servicii turistice, companii de transport,
uniti de cazare, restaurante, baze de agrement, centre sportive etc.

VI. Elaborarea propriu - zis a programului turistic:

Fia tehnic a aciunii (programul aciunilor turistice urmat de ntocmirea analizei de

pre).

VII. Rezervarea serviciilor, a numrului de locuri de cazare, de alimentaie etc.

VIII. Realizarea materialelor publicitare

PROGRAM TURISTIC

Program turistic : SEJUR N SIGHISOARA - ORAS MEDIEVAL

Durata: 7 zile ( 03.08.2012 10.08.2012 )
Mijlocul de transport: autocar
Numr de turiti: 40
Programul pe zile:
ZIUA I

Plecare la ora 7 din Piatra Neamt.

Stationare la Cheile Bicazului - Lacu Rosu.

Stationare Targu-Mures , vizita la gradina zoologica.

Servirea dejunului la Targu-Mures la Restaurant Orizont.

Sosire la Sighisoara la Hotel Apart **

Cina festiva pentru primirea invitatilor .

ZIUA II

Servirea micului dejun la Restaurant Apart ** situat la parterul hotelului.

Vizitarea obiectivelor turistice antropice din Sighisoara.
Servirea dejunului
Vizita la Muzeul de Istorie ( Turnul cu ceas )

 Servirea cinei la Restaurant Apart cafe **

Sear romantic dansant
ZIUA III

Servirea micului dejun.

Participare la Festival Medieval de la Sighioara
Servirea dejunului
Cursuri de initiere si perfectionare in practica calariei la centrul ecvestru Dracul Danes.
Cina la restaurantul hotelului.
Seara de auditie muzicala medievala/
ZIUA IV

Micul dejun al imparatesei ( toti turistii sunt serivitila camera )

Sedinta foto in costume de epoca.

Servirea dejunului.

Vizita la bisericile si manastirile din zona.

Cina. Seara de karaoke.

ZIUA V

Mic dejun

Atelier de pictura.

Dejun in stil imparatesc : berbecuti la protap.

Vizita in imprejurimi.

Cina- preparate cu ravas.

ZIUA VI

Mic dejun

Spectacol saltimbanc.

Dejun

Program liber/

Cina festiva pentru plecarea turistilor.

Condert de folclor ( invitat special )

ZIUA VII

Mic dejun.

Predarea camerelor .

Plecare de la Sighisoara spre Piatra Neamt.

Stationare Sovata.

Sosire in Piatra Neamt

2.3. Analiza de pre

Politica de pre reprezint stabilirea exact i ct mai aproape de realitate a preurilor
produselor turistice.
Preul are o dubl importan : - prim,n cazul asigurrilor sociale;
- rate, n cazul unei pli ealonate garanii pentru amanetare.
Analiza de pre
1. cheltuieli cu transport: numr km cost/ km (dus-ntors)
2. cheltuieli cazare: numr nopi tarif camer numr participani
3. cheltuieli de alimentaie: - mic dejun (MD) numr de participani pre
- dejun (D) numr de participani pre
- cin (C) numr de participani pre
4. cheltuieli totale : 1+2+3
5. Valoare comision: 30% cheltuieli totale
6. TVA 24% x 5
7. fond de turism 3 % 5
PRE : (4+5+6+1)/ numr turiti
Formarea si evolutia preturilor practicate in turism sunt rezultatul actiunii unei multitudini
de factori:

caracterul complex si eterogen al produselor turistice ( nu pot fi stocate

in vederea unei utilizarii viitoare, orice serviciu nevandut insemnand
pierdere care nu mai poate fi acoperita ulterior).

Investitiile turistice sunt intensive in capital fix (peste 90%)

Calitatea

prestatiilor

turistice,

care

personalului angajat.

Analiza de pre
Denumirea programului turistic: Sejur n Sighisoara
Nr. turiti: 40
Mijlocul de transport: autocarul
Calculaia preului de vnzare cuprinde urmtoarele elemente:
1. Cheltuieli directe:
-

transport = 297 ron

( 198 km x 1,5 ) : 40 = 7,42ron

cazare = 120 ron (2 x 60 )

masa = 160 ron

mic dejun 20 ron x 40 = ron
dejun

30 ron x 2 = 60 ron

cina

30 ron x 2 = 60 ron

2. Total cheltuieli directe = 306,25 ron

3. Comision 30 % = 91,87 ron (306,25x 30%)
4. T.V.A. 24 % = 17,45 ron (91,87 x 24%)
5. Fondul de turism 3% = 2,75ron (91,87 x 3 %)
6. Preul excursiei = 419 ron

depind

de profesionalismul

CAPITOLUL3. PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC CU

DESTINAIA SIGHISOARA
3.1. Mijloace de publicitate
Principalele mijloace de promovare utilizate n turism:
1. Publicitate prin :

- pres - ziare, reviste

publicarea de pliante, brouri,afie
- Radio
- TV

2. Promovarea vnzrilor:

- acordarea de faciliti (reduceri de tarife);

- tarife degresive o dat cu creterea sejurului;
- trageri la sori cu ctiguri n excursii;
- tombole;
- cazare gratuit pentru copii;
- mostre gratuite, vnzri promoionale.

3. Relaii publice:

- mese festive organizate cu ocazia anumitor evenimente;

- conferine de pres;
- cadouri publicitare.

4. Trguri i expoziii
5. Vnzri personale
6. Sponsorizrile.
Publicitatea reprezint orice form de comunicare non-personal realizat prin intermediul
mass-media i care prezint detaliat un produs ce are un sponsor identificat. Ca elemente ale massmedia pot fi considerate : ghiduri de cltorie, ziare, reviste, radio, TV, mail.
Publicitatea este folosit pentru a atinge o ntreag gam de obiective ce pot include
schimbri de atitudine sau construirea de imagini noi, ct i mbuntirea vnzrilor.
Publicitatea are rolul :

de a informa clientul

de a face cunoscut produsul

de a convinge clientela i de a crea o opinie favorabil produsului turistic

comercializat

de a stimula vnzrile, de a atrage noi clieni dispui s achiziioneze produsele.

O particularitate a consumului turistic ar fi preferina consumatorilor pentru locuri noi, sub

presiunea stresului cotidian, n timp ce consumul de mrfuri se bazeaz mai mult pe experiena
acumulat anterior i repetarea achiziionrii produselor n care au cptat ncredere. Acest fapt
face i mai dificil realizarea publicitii turistice.
Avantajele utilizrii publicitii turistice sunt:

creterea numrului de turiti atrai spre o destinaie sau fidelizarea lor

pregtirea ptrunderii ageniei de turism pe noi piee

promovarea pe plan naional i internaional a tuturor formelor de turism (de

tratament, sporturi de iarn, cultural)

impulsionarea consumului n extrasezon

stimularea vizitrii obiectivelor turistice n cursul sejurului

creterea cererii de servicii complementare, deci creterea cheltuielilor turistice,

respectiv, a veniturilor ageniei de turism

utilizarea mai bun a bazei materiale (a capacitii de cazare, de servire n

restaurant.

3.2. Chestionar privind opinia turitilor

In vederea aprecierii calitatii serviciilor de care ati beneficiat si a cresterii calitatii acestora, va
rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde intrebarilor din chestionarul de mai jos.
CHESTIONAR PRIVIND CALITATEA SERVICIILOR OFERITE DE
AGENIA DE TURISM GENIUS TRAVEL
Raspundeti la intrebari bifand varianta care descrie cel mai bine situatia dvs..
Raspunsurile dvs. sunt importante pentru noi !
1) Dac ai apelat la serviciile ageniei de turism Genius Travel cum vi s-au prut?:
a) Foarte bune
b) Bune
c) Destule de bune
d) Putin de bune
e) Deloc bune
2.Pentru urmatorul sejur, ati mai opta pentru agentia noastra de turism ?
a) in mod cert da

b) probabil ca da
c) in mod categoric
d) nu se va mai intampla/
3.Va rugam sa acordati calificative pentru urmatoarele servicii :
3.1. cazare :

a) nesatisfacator

b) bine

c) foarte bine

3.2. curatenie :

a) nesatisfacator

b) bine

c) foarte bine

3.3. alimentatie: a) nesatisfacator

b) bine

c) foarte bine

4.Din ce sursa ati aflat de agentia de turism Genius Travel?

a) Massmedia;
b) Agent de turism;
c) Prieteni;
d) Internet;
e) Alte surse.
5. De ce categorii de asigurari ati beneficiat? Marcati cu X in casutele din dreptul asigurarilor.
a) asigurari de viata;
b) asigurari de accidente si boala;
c) asigurari de sanatate;
d) asigurari de transport terestru;
e) asigurari de transport feroviar;
f) asigurari de transport aerian;
g) asigurari de transport naval;

6. Cum apreciati preturile practicate de agentia noastra?

a) Foarte ridicate;
b) Ridicate;
c) Nici nici;
d) Scazute;
e) Foarte scazute.
7. Ce ocupatie aveti?

8. Ati recomanda produsul altor persoane?

a) Da, cu siguranta
b) Probabil ca da
c) Nu sunt sigur
d) Probabil ca nu
e) Nu, cu siguranta
9. Ce recomandari aveti pentru mbunatatirea serviciilor?
.....................................................................................................
10. Indicati cteva dintre motivele multumirii/nemultumirii:
......................................................................................................
11. Va nemultumit ceva la agentia noastra de turism? Daca DA, ce anume ?
......................................................................................................

CHESTIONAR
V rugm s ne rspundei la urmtoarele ntrebri :
1. Ct de des venii n Sighisoara?
des

rar

uneori

2. Suntei mulumit/ de primirea fcut de personalul hotelului ?

da

nu

poate

3. Personalul de servire are inut impecabil ?

da

nu

poate

4. Ai remarcat utilizarea formulelor de politee la personalul de servire ?

da

nu

poate

5. Luarea comenzii este fcut n timp util ?

da

nu

poate

6. Servirea preparatelor i buturilor din lista meniu este realizat n timp corespunztor?
da

nu

poate

7. Personalul de servire are un limbaj adecvat situaiilor din restaurant/hotel ?

da

nu

poate

8. Avei reclamaii cu privire la comportamentul personalului de la recepie ?

da

nu

poate

9. Ai fost trecut cu vederea la plecarea din restaurant/hotel ?

da

nu

poate

10. Spaiul de cazare este dotat corespunztor categoriei de ncadrare ?

da

nu

poate

11. n ct timp credei c vei reveni n unitatea noastr ?

o lun 1 an nu tiu
Calitatea este un element definitoriu particular al produsului turistic. Ea exprim msura n
care serviciul prestat satisface cerinele consumatorilor.
Calitatea serviciilor este judecat diferit de prestatorul serviciilor i de client. Astfel,
prestatorul de servicii apreciaz calitatea tehnic calitativ-obiectiv, respectarea tehnologiei de
obinere a unui serviciu, n timp ce un client va fi satisfcut de serviciile primite ,dac a obinut
ceea ce a ateptat i dac a fost mulumit de felul n care a fost servit.
Pornind de la cadrul in care are loc interactivitatea prestator-consumator, aceste elemente
pot fi grupate in trei categorii:
-

ambianta

elemente materiale (echipamente)

personal de servire

Un prestator nu va fi sigur ca va satisface clientul numai pentru ca a prestat un serviciu

tehnic de buna calitate, el trebuie sa fie constient de importanta interactiunii cumparator-vanzator,
atitudinea, cu care au fost oferite serviciile. Perceptia calitatii variaza deci de la un client la altul si
nu are aceasi importanta pentru cumparator si pentru prestator.
Componenta cantitativ este mai uor de definit, de msurat, de comparat i de contientizat.
Elementele determinante sunt: echipamentele tehnice, alimentele, decorul, metodele de lucru,
numrul personalului, informaiile. Ceea ce-i dorete clientul ns nu este o procedur de
funcionare.

Componenta comportamental este prea adesea neglijat de ctre hotelieri. Chiar n cazul
cursurilor de formare, accentul se pune pe metodele de lucru i sarcinile rutiniere.
Serviciile turistice se apreciaz ca fiind:
excelente dac ateptrile clientului au fost depite
de bun calitate dac ateptrile clientului concord cu promisiunile prestatorului
satisfctoare dac clientul accept ca satisfctoare calitatea mediocr a serviciilor
servicii necorespunztoare calitativ dac serviciile prestate se situeaz sub nivelul
ateptrilor.

3.3. Afiul

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, F. - Economia turismului si mediului nconjurtor, Editura

Economica, Bucureti, 1998
2. Minciu.R. Marketing turistic, Editura Uranus, Bucureti, 2002
3. Minciu. R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureti,
2010
4. Nicolae Lupu Hotelul economie i management, Editura All ,
Bucureti, 2010
5. Nistoreanu Puiu ,,Managementul n turism i servicii Editura
ASE, Bucureti, 2005
6. Stanciulescu G. Tehnica operaiunilor de turism, Editura All,
Bucureti, 2010

7. Stanciulescu G. Tehnologia turismului, Editura Oscar Print,

Bucureti, 2000
8.

***

www.infoturism.ro

9.

***

www. Google.ro

10.

***

- Ghidul turistic al Romniei

ANEXE
AGENIA DE TURISM
GENIUS TRAVE

Simbol
Nr. turiti
Excursia________
PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada__________________durata_____________________zile. Nr. turiti______________

Itinerarul_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Plecarea_____________________
Sosirea______________________
Lungimea traseului_____________.Preul excursiei___________

ZIUA 1 ________________ etapa______________

Obiective de vizitat:
_____________________________________________________ Servicii asigurate__________
_____________________________________________________mic dejun_________________
_____________________________________________________cin ____________________
_____________________________________________________cazare___________________

ZIUA 2 ________________ etapa______________

Obiective de vizitat:
_____________________________________________________ Servicii asigurate__________
_____________________________________________________mic dejun_________________
_____________________________________________________cin ____________________
_____________________________________________________cazare___________________

ZIUA 3 ________________ etapa______________

Obiective de vizitat:
_____________________________________________________ Servicii asigurate__________
_____________________________________________________mic dejun_________________
_____________________________________________________cin ____________________
_____________________________________________________cazare___________________

Organizator grup__________________________________ Semntura___________________

Ghid agenie______________________________________Semntura___________________
Conductor auto___________________________________Semntura___________________
ntocmit.
Organizator turism
Aprobat,_________________
Data____________
AGENIA DE TURISM
ANALIZA DE PRE
Simbol __________
I. Denumirea excursiei______________________________perioada____________________
Grup minim_________persoane.
II. Extras din program _______________________________________________________
__________________________________________________________________________
III. Beneficiar_____________________organizator grup_________________ tel. _________
IV.Calculaia preului de vnzare

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

Articole
Elemente de
de
cheltuieli
calculaie
Cheltuieli masa
directe
cazare
transport
Cheltuieli
culturale
Cheltuieli
organizator
Cheltuieli ghid
Cheltuieli ofer

Elemente
de calcul

Valoare
Pe turist
total

8
9
10
11
12
13
14
15

Alte cheltuieli
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
ASIGURARE
COMISION
T.V.A
FOND DE TURISM
TOTAL COSTURI
TOTAL PRE DE VNZARE

Data ___________________
ntocmit,_________________
Verificat contabil ef___________________
Luat la cunotin, contabil ef_______________________