Sunteți pe pagina 1din 117

COALA POSTLICEAL

VASILE ALECSANDRI BUZU


SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
ASISTENT MEDICAL GENERALIST/DE FARMACIE
NVMNT DE ZI

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TUMORI CEREBRALE

:
COORDONATOR:

ABSOLVENT:

PROF.ERBAN CAMELIA
BUNEA ANDREI FLORIN

BUZU
2015

MOTIVAIA LUCRRII

Tumorile cerebrale sunt boli care inspaimanta pe toata lumea si apar in orice
structura anatomica prezenta in cutia craniana, incluzand creierul, meningele, glanda
hipofiza si tesutul embrionar rezidual. 60% din tumorile cerebrale primare sunt glioame
cu un grad crescut de malignitate si evolutie clinica agresiva. 20% sunt meningioame si
20% sunt metastaze in creier, secundare unei alte tumori care le genereaza (tumori
pulmonare, cancerul de san, melanomul malign, cancerul de colon sau cel de rinichi). In
Uniunea Europeana sunt 41.000 de cazuri noi pe an si, dupa unele statistici, reprezinta a
patra cauza de mortalitate prin cancer la ambele sexe, la varste cuprinse intre 15 si 34 de
ani, in ciuda progreselor realizate de tehnicile chirurgicale si de radioterapia moderna. La
noi in tara, in ultimii ani, s-a inmultit numarul de imbolnaviri la copii, iar oncologii
recunosc ca "utilizarea chimioterapiei ramane discutabila, in masura in care aceasta nu
aduce un castig substantial, inregistrat in supravietuirea pacientilor". Limitele terapeutice
mentin mortalitatea prin tumori cerebrale la cifre ingrijoratoare, atat pentru autoritatile
medicale, cat si pentru apartinatorii care au de-a face cu ingrijirea unor astfel de bolnavi
nefericiti.
Asistentei medicale ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere,
delicatete si atentie. Cine nu intelege bolnavul, nu-i cunoaste psihologia, manifestand
intoleranta fata de ciudateniile, reprosurile, criticile uneori nejustificate ale acestuia
dovedeste ca este strain de profesiunea medicala. Ingrijind pacientii, le-am oferit
cunostinte in privinta bolii si am incercat sa le redau increderea in fortele proprii.
"Sa ajuti individul fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate
sau recuperare,sa ajuti individul pentru a promova sanatatea sau recuperarea cu conditia
ca acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil" scria Virginia Henderson.

O motivatie a acestei lucrari este incidenta crescuta a bolii, din dorinta de ami insusii problemele de nursing pe care la ridica educatia sanitara si profilaxia pe care
le implica bolnavii cu tumori cerebrale.
Scopul acestei lucrari este de a evidentia cateva din particularitatile de
ingrijire a acestor bolnavi, deoarece acestia necesita masuri de terapie timp indelungat,
investigatii complexe si moderne din partea echipei (neurolog, neurochirurg) cat si
atentia si activitatea integrala a asistentei medicale pentru satisfacerea tuturor nevoilor,
fiind totodata dependent de aceasta.

INTRODUCERE

Durerile de cap persistente ar trebui sa fie un semnal de alarma. In unele cazuri,


ele pot ascunde o tumoare cerebrala benigna sau maligna. Nedepistata la timp, tumoarea
poate fi fatala.
Preocuparea pentru sanatatea creierului este cu atat mai importanta cu cat el este
organul care dirijeaza toate functiile corpului. Specialistii atrag atentia ca, in ultimii ani,
incidenta tumorilor cerebrale a crescut foarte mult, boala putand aparea la orice varsta,
inclusiv la copiii foarte mici. Poluarea, expunerea la radiatii, predispozitia genetica,
sistemul imunitar slabit sunt factori care ne expun tumorilor cerebrale, acestea putand
aparea insa si in absenta unor astfel de factori. Cu cat este descoperita mai devreme, in
stadiile I si II, tumoarea cerebrala maligna are sanse de a nu mai recidiva, spre deosebire
de cele depistate in stadiile III si IV, care pot reaparea dupa operatia chirurgicala.
Tumorile de la nivelul creierului pot fi benigne, necanceroase, care pot da sau nu
complicatii, ori maligne, cu o evolutie mai rapida.
Nu orice durere de cap este asociata cu existenta unei tumori cerebrale. Cu toate
acestea, in aproape jumatate din cazurile de cefalee persistenta, la origini se afla o astfel
de boala. Ceea ce trebuie sa ne alarmeze sunt durerile de cap accentuate, mai ales
dimineata, si cefaleea care se intensifica pe parcursul mai multor saptamani. Durerea data
de tumori este insotita frecvent si de varsaturi.
De cele mai multe ori, o tumoare situata la nivelul creierului isi poate anunta
prezenta si prin unele tulburari de vorbire si de vedere, prin afectarea auzului, ameteli,
tulburari de comportament si de personalitate, dar si prin slabirea capacitatii de
concentrare, afectarea memoriei, convulsii, greata, somnolenta si prin paralizie faciala. In
cazul in care tumoarea

este situata in emisfera stanga a creierului, pacientul poate avea dificultati in a intelege
semnificatia cuvintelor, iar daca aceasta se afla in partea dreapta, bolnavului ii este greu
sa isi coordoneze partea stanga a corpului.
Tumorile benigne pot fi asimptomatice multa vreme, chiar si ani, ele fiind
detectate de cele mai multe ori in urma unui control de rutina. Chiar daca sunt benigne,
ele necesita un tratament adecvat, pentru ca orice formatiune la nivel cerebral, chiar si
necanceroasa, poate duce la aparitia unor complicatii. Printre acestea, se numara
presiunea intracraniana si unele leziuni neurologice ireversibile, care pot pune viata in
pericol.
Analiza PET/CT (tomografie pe baza de pozitroni) poate determina rapiditatea cu
care cresc celulele tumorale, precum si modul in care tumoarea raspunde la tratament.
Alte analize utile sunt tomografia com-puterizata simpla (CT), rezonanta magnetica
nucleara (RMN) si electroencefalograma (EEG). Diagnosticul se pune dupa efectuarea
biopsiei craniene, realizata sub anestezie.
Un vaccin creat de cercetatorii americani ar putea dubla speranta de viata a
persoanelor diagnosticate cu glioblastom multiform, una dintre cele mai grave si agresive
forme de tumoare cerebrala maligna. Acest vaccin determina sistemul imunitar sa lupte
impotriva celulelor canceroase si poate preveni reaparitia unor tumori asupra carora s-a
intervenit chirurgical sau prin alte terapii. Urmand tratamentul clasic, bolnavii cu
glioblastom multiform traiesc aproximativ 14 luni dupa diagnosticare. In schimb, unii
pacienti carora li s-a administrat acest vaccin au mai trait in jur de patru ani.
Simptomatologia tumorilor cerebrale poate sa varieze de la cefalee, greata,
varsaturi, letargie, la tulburari de comportament ori de vedere, miscari necontrolate,
modificari ale mersului sau de echilibru, tulburari de vorbire sau chiar coma. Printre
cauzele care duc la aparitia tumorilor cerebrale se numara expunerea la radiatiile
ionizante si la diversi compusi chimici. Studiile epidemiologice nu arata totusi o crestere
a riscului de tumori cerebrale la muncitorii din petrochimie. In ceea ce priveste utilizarea
telefonului celular, studiile sunt contradictorii. Se pare ca exista totusi o relatie de
cauzalitate intre durata utilizarii telefonului mobil si aparitia tumorilor cerebrale.

CAPITOLUL I

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

Funcionarea organismului depinde de funciile izolate ale diferitelor organe,


coordonate, controlate i conduse de sistemul nervos. Acesta coordoneaz activitatea
tuturor organelor, precum i relaiile organismului ca ntreg, cu mediul extern. Datorit
coordonrii i reglrii nervoase organismul se comport ca o unitate funcional.
Proprietatea sistemului nervos de a realiza aceast coordonare se numete funcie
integrativ. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos, dar organul
de integrare propriu-zis, care subordoneaz i funciile celorlalte etaje, este scoara
cerebral.
Se deosebesc:

un sistem nervos vegetativ - nu este un sistem autonom, independent. Este o


component a sistemului nervos, care i poate desfura activitatea i
independent de voin. Activitatea sa este reglat de segmentele superioare ale
sistemului nervos central i n mod special de scoar. Sistemul nervos vegetativ
coordoneaz activitatea organelor interne:
-btile inimii i presiunea sanguin
-distribuia sngelui
-frecvena micrilor respiratorii
-secreia etc.
Cele dou componente ale sistemului nervos vegetativ - simpaticul i

parasimpaticul - exercit asupra fiecrui organ aciuni antagoniste: unul stimuleaz,


cellalt inhib.
-Excitaia simpatic, mrete calabolismul, deci crete cldura, glicemia,
accelereaz btile inimii, diminua circulaia periferic i crete circulaia central.
7

-Parasimpaticul are aciune antagonist: el crete anabolismul.

un sistem nervos al vieii de relaie, alctuit din sistemul nervos central i sistemul
nervos periferic.

esutul nervos este constituit din dou elemente eseniale:

neuronul (celul nervoas propriu-zis) - unitatea anatomo-funcional a


sistemului nervos - este alctuit din corpul celular i prelungirile sale. Acestea
sunt:
-axonul - prelungire de obicei unic i lung, prin care influxul nervos
pleac de la celul
-dendritele - prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul.

nevroglia (esutul de susinere).

Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dinlr-un fascicul de


neurofibrile, numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin. Prin intermediul
fibrelor nervoase se realizeaz legtura ntre doi neuroni, legtur care poart denumirea
de sinaps.

Circulaia influxului nervos la nivelul sinapsei se face ntr-o singur direcie, de la


cilindrax, spre dendrite i corpul celular.
Energia care circul de-a lungul fibrei nervoase se numete influx nervos.
Dup sensul impulsului nervos se deosebesc:

un neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie ctre centru (calea


senzitiv)

un neuron eferent - care conduce impulsul de la centru spre periferie (calea


motorie).

Sistemul nervos periferic, alctuit din fibre nervoase i organe terminale, deservete
informaia. La modificri corespunztoare de mediu extern sau intern, deci la stimuli
diferii, se produc excitaii (n organele terminale senzitive), transmise prin fibre nervoase
spre centru.
Excitaiile mediului extern i excitaiile pornite de la muchi, tendoane, articulaii,
periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieii de relaie, iar excitaiile
plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ. Aceste senzaii sunt
recepionate de organe specializate, numite receptori, care pot fi:

exteroceptori, care culeg excitaiile pornite de la mediul extern

proprioceptori, care culeg excitaiile de la muchi, tendoane, articulaii etc.

interoceptori, care culeg excitaiile viscerale.

Nervii periferici pot fi:

senzitivi sau senzoriali

motori

vegetativi.

Pe calea lor vin informaiile de la periferia corpului sau din organismele interne, care
vor merge - prin intermediul neuronului senzitiv - spre centru, influxul nervos
retransmindu-se spre organele electoare pe calea neuronului motor, a nervilor motori. n
general, nervii periferici sunt micti, leziunea lor provocnd tulburri clinice motorii i
senzitive.
Din nervii periferici fac parte:

nervii cranieni, n numr de 12 perechi


9

nervii rahidieni.

Sistemul nervos central este alctuit din:

encefal - format din cele dou emisfere cerebrale

formaiunile de pe baza creierului

trunchiul cerebral

cerebel

mduva spinrii.

Emisferele cerebrale:

reprezint partea cea mai dezvoltat a sistemului nervos.

Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi:

10

-frontal - corespunde circumvoluiei frontale ascendente i este sediul neuronului


motor central, deci sediul micrilor voluntare. Leziunile lobului frontal se nsoesc de:
-tulburri motorii (paralizii)
-tulburri n articulaia vorbirii (disartrie sau anartrie)
-tulburri de comportament.
-parietal - sediul cortical al analizorului sensibilitii generale. La acest nivel se
realizeaz sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor nsoi
de tulburri privind aprecierea:
-volumului i a formei obiectelor (stereognozie)
-greutilor (barestezie)
-privind discriminarea tactil (aprecierea distanei dintre dou atingeri ale
pielii) etc. Distrugerea total duce la agnozie tactil, adic la nerecunoaterea prin pipit
a obiectului respectiv.
-temporal - cuprinde sediul cortical al analizorului auditiv. Leziunea sa se poate nsoi
de:
-surditate verbal (bolnavul aude, dar nu nelege)
-halucinaii auditive
-tulburri de echilibru
-imposibilitatea de a nelege scrisul (cecitate verbal)
- incapacitate de utilizare uzual a obiectelor i de efectuare a gesturilor
obinuite (apraxie)
-uneori este pierdut nelegerea semnificaiei cuvntului vorbit sau scris (afazie
senzorial).
-occipital - sediul captului cortical al analizorului vizual. Leziunea sa duce la
tulburri de:
- orientare n spaiu
- vedere (halucinaii vizuale) etc.

lobii sunt mprii prin anuri n circumvoluii.

Encefalul este format din:

11

-substana cenuie - prezint numeroase celule de diferite forme i


dimensiuni, alctuind la suprafa scoara cerebral, iar n profunzime nucleii
centrali. n scoar se gsesc 14 milioane de celule.
-substana alb - este format din:
-fibre de asociaie - fibre nervoase care realizeaz legtura ntre
diferite zone corticale
-fibre comisurale - corpul calos - legtura ntre cele dou
emisfere
-fibre de proiecie - legtura ntre diferite etaje ale sistemului
nervos central.
Coordonnd funcionarea sistemului nervos, scoara cerebral controleaz
ntreaga activitate a organismului. Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare i
selecionare, de elaborare a ideilor - gndirea (raionamentul), denumit de Pavlov activitate nervoas superioar.
Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt nnscute, reflexele
condiionate sunt dobndite, aprnd n cursul existenei individului, determinate de
condiii diferite i variate ale mediului extern. La nivelul scoarei se realizeaz integrarea
superioar, adaptarea organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu finee
i precizie, dar i legtura dintre diferite pri ale organismului.

12

Formaiunile de la baza creierului sunt:

diencefalul alctuit n principal din:


-talamus, staia cea mai important de releu pentru toate fibrele senzitive
care merg spre scoara cerebral (leziunile talamusului producnd grave tulburri
de sensibilitate)
-hipotalamus, coordonatorul sistemului vegetativ i al sistemului endocrin

corpii striai - formai dintr-un numr de nuclei de substan Genuie, au un rol


deosebit n realizarea micrilor automate i a tonusului muscular, fiind segmentul
cel mai important al sistemului extrapiramidal. Leziunile acestora duc la apariia
unor tulburri ncadrate n noiunea generic de sindrom extrapiramidal.

Trunchiul cerebral:

este prima poriune cuprins n cutia cranian, n prelungirea mduvei spinrii.

Are un rol deosebit de important, aflndu-se la rspntia dintre emisferele


cerebrale i cerebel.

Este alctuit de sus n jos din:


-pedunculii cerebrali
-protuberana inelar
-bulbul rahidian - face legtura cu mduva spinrii.

innd seama de importana centrilor nervoi (respiratori, circulatori, de


deglutiie), a cilor i a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral, leziunile
acestora produc manifestri complexe, grave i adesea mortale.

De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care ndeplinesc


importante funcii motorii i senzitive.

n afara nucleilor nervilor cranieni i ai centrilor reflexelor vegetative, n trunchiul


cerebral se gsesc o serie de nuclei nespecifici, care alctuiesc formaiunea
reticular, care joac rol n transmiterea spre scoara cerebral a diferitelor
stimulri extero- i interoreceptive, contribuind la edificarea strii de veghe (de
contient).

Cerebelul
13

aezat n fosa posterioar a cutiei craniene

este alctuit din:


-dou emisfere laterale - cu rol n coordonarea motorie
-o regiune median, care contribuie n mod deosebit la meninerea
echilibrului, numit vermis.

Este legat de nevrax prin pedunculii cerebeloi.

Funcia sa principal const n reglarea tonusului muscular i n coordonarea


micrilor.

Mduva spinrii:

ultima poriune a sistemului nervos central este adpostit n canalul rahidian

se prezint sub forma unui cilindru de substan nervoas, care ncepe de la bulb
i se ntinde pn la L2.

Este mprit n dou jumti simetrice, fiind format din:


-substana alb - alctuit din: ci motorii descendente i ci senzitive
ascendente. n fiecare jumtate de mduv se disting trei cordoane de substan
alb, separate de emergentele rdcinilor anterioare (motorii) i posterioare
(senzitive).
-Cordonul anterior conine fasciculul piramidal direct.
-Cordonul posterior conine fascicule Goli i Burdach, care conduc
spre centrii superiori sensibilitatea tactil i profund contient.
-Cordonul lateral conine o serie de fascicule ascendente care conduc
spre centrii superiori informaii legate de sensibilitatea termic, dureroas i
profund incontient. Tot la nivelul cordonului lateral coboar fasciculul
piramidal ncruciat i cile extrapiramidale, spre celula neuronului periferic,
aliat n coarnele anterioare, de unde pornete calea motorie final.
-substana cenuie - situat central i mbrac aspectul literei H. Coarnele
anterioare ale substanei cenuii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele
laterale au funcii vegetative.

Leziunile mduvei provoac grave tulburri senzitive, motorii i vegetative.


14

La nivelul mduvei, din cele dou rdcini - anterioar (motorie) i posterioar


(senzitiv) - se formeaz nervii rahidieni.

Pe traiectul rdcinii posterioare exist o umfltur, ganglionul spinal, care


conine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic.

Nervii rahidieni dau natere nervilor periferici.

Sistemul nervos central (encefalul i mduva spinrii) este acoperit i protejat de cele
trei foie meningiene:

dura mater - o membran fibroas n contact cu osul,

arahnoida - o foi subire care cptuete faa intern a durei mater

pia mater - un esut celular bogat vascularizat care acoper esutul nervos.

Spaiul subarahnoidian cuprins ntre pia mater i arahnoida conine lichidul


cefalorahidian. Acesta este secretat n ventriculi de ctre plexurile coroide i ptrunde n
spaiile subarahnoidiene prin orificiile lui Magendie i Luschka.
n interiorul encefalului se afl un sistem de caviti - sistemul ventricular, n care se
formeaz i circul L.C.R. n emisfere se afl ventriculii laterali i ventriculul III. ntre
protuberant i cerebel se afl ventriculul IV. Ventriculul III este legat de ventriculul IV
15

prin apeductul sylvian. Ventriculul IV comunic cu spaiul arahnoidian prin orificiul


Luschka i Magendie. L.C.R. se resoarbe din spaiul subarahnoidian, prin vilozitile
arahnoidiene.
Pentru nelegerea simptomelor care apar n leziunea sistemului nervos este necesar
o sumar recapitulare a cilor motorii, senzitive i a reflexelor.
Cile motorii.
Sistemul motor cuprinde trei elemente:

neuronul motor central

neuronul extrapiramidal

neuronul periferic.

Neuronul motor central i cel extrapiramidal reprezint cele dou ci motorii care
merg de la encefal la mduv. La nivelul acesteia, calea motorie este unic, fiind
reprezentat de neuronul motor periferic, numit de aceea i cale motorie final comun.
Prin intermediul acesteia se transmit att impulsurile venite pe calea neuronului motor
central (calea piramidal), ct i cele venite pe cile extrapiramidale.
Neuronul motor central:

formeaz calea piramidal.

Fasciculul piramidal:
-are somele celulare (corpurile celulare) situate n scoara circumvoluiei
frontale ascendente.
-Axonii lor alctuiesc calea piramidal i se termin n coarnele anterioare ale
mduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic, cu excepia unor fibre
scurte (fasciculul geniculat) care se termin n nucleii de origine ai nervilor
cranieni, la nivelul trunchiului cerebral.
-este format din fibre, care au deci o lungime i un traiect diferit:
-fasciculul geniculat (cortico-nuclear) - se termin n nucleii motori
ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral;

16

-fasciculul piramidal ncruciat - reprezint cea mai mare parte a


fasciculului piramidal i ale crui fibre se ncrucieaz n partea inferioar a
bulbului (de-cusaie), pentru a ajunge apoi n cordoanele medulare laterale i
coarnele anterioare. Datorit ncrucirii bulbare a acestor fibre, se nelege de ce
o leziune encefalic antreneaz o paralizie de partea opus a corpului;
-fasciculul piramidal direct - un fascicul foarte subire, constituit din
cteva fibre, care nu se ncrucieaz la nivelul bulbului, ci mult mai jos la nivelul
mduvei, cu cteva segmente nainte de a se termina tot n coarnele anterioare ale
mduvei.
-Fasciculul piramidal este de origine filogenetic mai nou. Prin intermediul
lui se transmit impulsurile motorii active (pentru micrile voluntare) i
impulsurile moderatoare ale scoarei pentru activitatea automat-reflex a mduvei.
Neuronii extrapiramidali:

formeaz calea extrapiramidal - cale motorie indirect.

Corpurile celulare i au originea n:


-nucleii cenuii centrali (lenticular, caudat)
-nucleu rou
-locus niger. Toi aceti nuclei sunt legai ntre ei prin fascicule scurte.

Cile descendente se termin n coarnele anterioare ale mduvei prin diferite


fascicule:
-rubro-spinal
-olivo-spinal
-tecto-spinal
-vestibulo-spinal.

scoara cerebral la nivelul lobului frontal are neuroni cu funcie extrapiramidal.

Sistemul extrapiramidal, de origine filogenetic mai veche, joac un rol n


micrile automate i n coordonarea i reglarea tonusului muscular.

Neuronul motor periferic:

17

este poriunea terminal a cii motorii.

Corpurile celulare se gsesc n coarnele anterioare ale mduvei

axonii trec prin rdcina anterioar n nervii periferici, terminndu-se n muchi.

Legtura ntre nerv i muchi se face la nivelul unei formaiuni de tip sinaptic,
numit placa motorie.

Transmiterea influxului la acest nivel, se face cu ajutorul unui mediator chimic,


numit acetilcolin.

Neuronul motor periferic primete excitaii att pe calea neuronului motor central,
ct i a neuronului extrapiramidal i a arcului reflex medular. De aceea se mai
numete i calea final comun.

n leziunea neuronului motor periferic sunt pierdute toate categoriile de micri.

Cile sensibilitii.

Informarea sistemului nervos asupra variaiilor mediului extern i intern se


realizeaz prin existena la periferie a unor receptori specializai pentru toate
tipurile de sensibilitate.

se disting:
-o sensibilitate elementar ce cuprinde:
-sensibilitatea superficial sau cutanat, pentru tact, cldur i durere
(termic, tactil i dureroas);
-sensibilitatea profund sau proprioceptiv, care provine din muchi,
tendoane, ligamente, oase i articulaii;
-sensibilitatea visceral (interoceptiv), sub controlul sistemului nervos
vegetativ.
-o sensibilitate sintetic - cuprinde: senzaii complexe, rezultate din
diferenierea i combinarea senzaiilor elementare.

Cile sensibilitii, printr-o nlnuire de trei neuroni, alctuiesc:


-calea sensibilitii termo-algice,
-a sensibilitii tactile, profund contient (mio-artrokinetic, vibratorie
i barestezic)
18

-a sensibilitii profunde incontiente (relaii despre tonus i echilibru).

Cile senzitive cuprind trei neuroni.


-Primul neuron se gsete pe traiectul rdcinii posterioare a nervului
rahidian, n ganglionul spinal i n ganglionii anexai nervilor cranieni. El are o
prelungire cu rol de dendrit, care alctuiete fibra senzitiv a nervului periferic,
i o prelungire cu rol de axon care ptrunde n mduv. Aceast prelungire poate
fi scurt, pentru sensibilitatea superficial (care se termin n celulele coarnelor
posterioare ale mduvei), mijlocie, pentru sensibilitatea profund incontient
(care se termin 2 - 3 segmente medulare mai sus) i lung, pentru sensibilitatea
profund contient (care se termin n nucleii Goli i Burdach din bulb).
-Al doilea neuron transmite excitaia senzitiv la talamus - pentru
sensibilitatea

superficial:

prin fasciculul

spino-talamic

anterior, pentru

sensibilitatea tactil, prin fasciculul spino-talamic posterior, pentru sensibilitatea


termo-algic, iar pentru sensibilitatea profund, fibrele care pornesc din nucleii
Goli i Burdach - se ncrucieaz n bulb, pe linia median i se termin n
talamus.
-Al treilea neuron este poriunea cilor senzitive cuprins ntre talamus i
circumvoluia parietal ascendent.
Reflectivitatea.

Se nelege prin reflex, un rspuns motor secretor sau vasomotor, obinut prin
intermediul sistemului nervos. Pentru ca s se produc un reflex este necesar
continuitatea arcului reflex, ntre nervul aferent i cel eferent, cu alte cuvinte, o
suprafa receptoare (piele, muchi, tendoane), un nerv senzitiv, care constituie
fibra aferent, o celul intermediar situat n ganglionul spinal posterior, o celul
motorie (n cornul anterior al mduvei) i o terminaie motorie n muchi.

Se cunosc mai multe tipuri de reflexe:


-Reflexele osteo-tendinoase sunt reflexe spinale, formate din doi neuroni unul senzitiv, care recepioneaz excitaia de la nivelul tendonului excitat prin
ntindere, i unul motor (neuronul motor periferic), care execut rspunsul motor.

19

Impulsurile corticale prin calea piramidal au aciune inhibitorie asupra acestor


reflexe.
-Reflexele superficiale (cutanate i mucoase) sunt formate din nlnuirea mai
Arcul reflex elementar, multor neuroni. Excitaia unor zone cutanate mucoase
determin contracia muchilor corespunztori. Ele devin patologice prin
exagerarea lor, care apare n leziunea fasciculului piramidal.
-Reflexele de postur au tot un arc reflex, alctuit din doi neuroni, dar sunt
reglate n special de sistemul extrapiramidal, care exercit asupra lor o influen
moderatoare.

La subiectul normal, modificarea pasiv a poziiei unei articulaii determin o


stare de contracie a muchilor interesai.

n leziunile extrapiramidale, aceste contracii sunt exagerate.

n afara acestor reflexe pot aprea i alte reflexe patologice, care se ivesc numai n
leziunile neuronului motor central (calea piramidal).

n afara reflexelor somatice, mduva este i sediul unor reflexe vegetative


(defecaie, miciune, erecie, ejaculaie, vaso-motricitate).

20

21

CAPITOLUL II
NOIUNI DE SEMIOLOGIE

Examenul unui bolnav cu afeciune neurologic cuprinde:

interogatoriu

examenul fizic

examene paraclinice.

Interogatoriul trebuie s cerceteze sistematic simptomele de care se plnge bolnavul


(durere, tulburri de mers), tulburri sfincteriene, de limbaj i psihice (afectivitate,
atenie, raionament, voin, memorie, orientare n timp i spaiu, comportament).
Examenul fizic este examenul neurologic propriu-zis i se face, de obicei, ntr-o
anumit ordine.
A. Examenul atitudinii bolnavului, al semnelor meningiene i al strii de contient.
Acest examen implic la rndul su:
a) Examenul sensibilitii:
- face necesar colaborarea bolnavului
- se ncepe cercetnd tulburrile subiective, care eventual pot exista:

senzaiii de nepturi

furnicturi

amoreli

dureri spontane etc. dup care se cerceteaz sensibilitatea obiectiv. Se cere


bolnavului s nchid ochii i se exploreaz succesiv sensibilitatea superficial
(tactil, termic i dureroas), profund i complex:
-Sensibilitatea tactil se exploreaz punnd n contact tegumentele cu pulpa

degetului sau cu o bucat de vat


-sensibilitatea dureroas nepnd tegumentele cu un ac
22

-sensibilitatea termic aplicnd succesiv pe tegumente dou eprubete cu ap


cald i ap rece, cernd bolnavului s comunice imediat senzaia resimit. Se acord
ntotdeauna atenie unei posibiliti de simulare.
-Sensibilitatea profund se exploreaz urmrind dac bolnavul percepe
vibraiile unui diapazon sau are simul atitudinilor segmentare. Pentru aceasta se aplic
un diapazon care vibreaz, pe regiunile osoase proeminente (simul vibrator) sau se
imprim de ctre examinator o anumit micare unui segment de membru al bolnavului
(deget etc.) i se cere acestuia s pun membrul corespunztor de partea opus n aceeai
poziie (simul artrokinetic).
Examenul sensibilitii se completeaz cu cercetarea simului sterognostic, care
const n recunoaterea unui obiect prin atingere, cu ochii nchii:

Imposibilitatea recunoaterii se numete astereognozie

anestezie pierderea sensibilitii

hipoestezie diminuarea acesteia

hiperestezie, accentuarea anormal a sensibilitii, mergnd pn la senzaie


dureroas, adesea avnd caracter de arsur.

b) Examenul motilitii voluntare:

urmrete depistarea deficitului motor prin studiul micrilor active i al forei


musculare segmentare.

Se ncepe examenul cernd bolnavului s execute micri de flexie, extensie,


abducie, rotaie i se observ dac acestea se execut cu uurin sau nu.

Fora muscular segmentar se cerceteaz cernd bolnavului s execute micri,


n timp ce examinatorul se opune n efectuarea lor. Modificrile patologice poart
urmtoarele denumiri:
-parez - slbirea forei musculare
-paralizie - absena complet a forei musculare
-hemiplegie - paralizia unei jumti de corp
-paraplegie - paralizia prii inferioare a corpului
-monoplegie - paralizia unui singur membru
-tetraplegie - paralizia celor patru membre.
23

c)

Paraliziile se datoreaz lezrii cii piramidale sau a neuronului motor periferic.

Examenul tonusului muscular:

se realizeaz cernd bolnavului s-i relaxeze complet membrul examinat, n timp


ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru, cercetnd rezistena
muscular i amplitudinea micrii.

Tonusul normal este caracterizat print-o slab rezisten.


- hipertonie sau contractur muscular - creterea rezistenei, deci exagerarea
tonusului - se ntlnesc n leziuni piramidale sau extrapiramidale
- hipotonie muscular - diminuarea acestuia - n leziunile neuronului motor
periferic i n leziunile cerebelului,

d)

examenul contraciilor i al micrilor involuntare:

Micrile automate fiziologice - clipitul, pendularea membrelor n mers etc. - sunt


diminuate sau abolite n sindroamele extrapiramidale (boala Parkinson).

Contraciile i micrile involuntare apar n numeroase boli, sub diferite forme:


-

tremurturi: boala Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescene,


scleroza n plci

contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos

micri coreice (micri involuntare dezordonate, brute i rapide): coree,


hemibalism

micri atetozice (micri involuntare, lente, care se schimb fr


ncetare): leziuni extrapiramidale

convulsii tonico-clonice: apar n crizele epileptice.

e) Coordonarea micrilor

este facultatea de a pune n aciune mai muli muchi pentru a efectua o micare.

Se realizeaz prin mecanisme complexe, la care particip cerebelul, aparatul


vestibular, trunchiul cerebral i scoara cerebral.
24

Excitaiile de la periferie, culese de proprioceptorii din muchi, tendoane i


articulaii, de receptorii vestibulari i vizuali, informeaz precis despre poziia
corpului n spaiu, stadiul micrilor i tonusului muscular.

n funcie de aceste informaii, sunt emise impulsuri care regleaz tonusul


muscular n raport cu modificrile echilibrului corpului i cu micrile n curs de
executare.

Se studiaz cernd bolnavului s execute anumite micri ca:


-aducerea indexului pe vrful nasului
-aducerea clciului pe genunchi
-executarea rapid de gesturi alternative (micri rapide de supinaie i
pronaie).

Tulburrile de coordonare poart numele de ataxie i pot fi provocate de leziuni


cerebeloase.

f)

Examenul staiunii i al mersului

implic nu numai coordonarea micrilor, dar i echilibrarea acestora.

Se examineaz observnd bolnavul n ortostatism, pe vrful picioarelor sau pe


clcie, precum i caracterul mersului.

Mersul are unele caractere care precizeaz adesea diagnosticul:


-n tabes, mersul este necoordonat, bolnavul aruncnd picioarele i lovind
pmntul cu clciele (mers talonat")
-n leziunile cerebeloase mersul este de om beat, oscilant, instabil
-n hemiplegie, la stadiul de recuperare, gamba este rigid, membrul
inferior este ntins, aspectul fiind de mers cosind,,
-n leziunile neuronului motor periferic, bolnavul stepeaz,,, gamba fiind
ridicat sus, pentru a nu lovi pmntul cu vrful piciorului.

g)

Examenul echilibrului:

- se face n ortostatism, cernd bolnavului s-i lipeasc picioarele:

25

dac-i pierde echilibrul n timp ce st cu ochii deschii, tulburarea este de natur


cerebeloas

dac-i pierde echilibrul numai la nchiderea ochilor (semnul Romberg pozitiv),


leziunea este fie vestibular, fie spinal (tabes, sindrom neuro-anemic etc).

h) Examenul reflexelor:
- comport cercetarea reflexelor:

osteo-tendinoase,

cutanate

de postur

patologice.

Reflexele osteo-tendinoase se examineaz prin percuia, cu ciocanul de reflexe, a


tendonului muchiului care provoac, la omul normal, contracia muchiului respectiv.
Cele mai importante reflexe osteo-tendinoase sunt urmtoarele:

reflexul ahilian - care const n flexia plantar a piciorului prin percuia


tendonului ahilian

reflexul rotulian - care const n extensia gambei pe coaps prin percuia


tendonului cvadricepsului

reflexul bicipital - se examineaz percutnd tendonul bicepsului la nivelul plicii


cotului i provoac flexia uoar a antebraului

reflexul tricipital - n care prin percuia tricepsului, n vecintatea olecranului, se


produce extensia uoar a antebraului etc.

n timpul cercetrii reflexelor, bolnavul trebuie s fie n relaxare muscular complet.


Reflexele osteo-tendinoase, n situaii patologice, pot fi:

exagerate, ceea ce traduce o lezare a cii piramidale

diminuate

abolite (com, leziuni de neuron motor periferic, atrofii mari, tabes).

Reflexele cutanate cele mai importante sunt:

reflexul cutanat abdominal - contracia muchilor abdomenului prin atingerea


peretelui abdominal cu partea neascuit a unui ac
26

reflexul cutanat plantar - la excitarea marginii externe a plantei cu un ac, apare


flexia degetelor.

Reflexele de postur se examineaz prin opoziia la punctul de inserie a unui muchi,


dup care se las liber. ntinderea lent, produs din tendina de a reveni la poziia iniial
declaneaz o contracie a muchiului, care duce la creterea tonusului postural. Dintre
reflexele patologice care apar n leziunile cii piramidale, cel mai cunoscut este semnul
Babinski - extensia degetului mare de la picior, cu flexie plantar a celorlalte degete, la
zgrierea uoar a marginii externe a plantei.
i) Examenul troficitii permite de asemenea informaii importante:

Atrofiile musculare sunt, n general, de origine periferic (poliomielit).

Cnd se nsoesc de fibrilaii musculare, sunt de natur medular (scleroz lateral


amiotrofic).

Alte tulburri trofice de natur nervoas se pot ntlni la articulaii (tabes) sau
tegumente, pielea fiind subire, lucioas (leziunile nervilor periferici) etc.

j) Examenul limbajului

const n punerea n eviden a tulburrilor de vorbire.

Tulburrile de vorbire pot interesa:


-nelegerea limbajului, afazie (care se caracterizeaz prin imposibilitatea
exprimrii i nelegerii cuvintelor)
-articularea cuvintelor (disartrie)
-pronunarea cuvintelor - disfazia (blbial), dislalia (imposibilitatea de a
pronuna anumite sunete).

EXAMENUL NERVILOR CRANIENI


a) Nervul olfactiv (I):

nerv senzorial pentru miros, pornete din mucoasa nazal.

Lezarea sa duce la anosmie (pierderea mirosului).

Se examineaz dnd bolnavului s recunoasc substane mirositoare neiritante.


27

b)

c)

Nervul optic (II):

nerv senzorial pentru vedere, pornete de la retin.

Lezarea sa provoac amauroz (orbire) unilateral.

Se examineaz cercetnd acuitatea vizual, cmpul vizual i fundul de ochi.

Nervul oculomotor comun (III):

nerv motor care are nucleul de origine n calota peduncular.

Lezarea sa duce la:


-ptoza (cderea) pleoapei superioare
-vedere dubl (diplopie)
-dilatarea pupilei (midriaza)
-strabism.

d)

Nervul patetic (IV):

nerv motor, cu nucleul situat n calota peduncular.

Lezarea sa duce la diplopie, prin paralizia oblicului mare.

De reinut c pateticul este singurul nerv din organism care inerveaz un muchi
situat de partea opus nucleului su.

e ) Nervul trigemen (V):

este un nerv mixt. Nucleul su motor este n protuberant, iar cele senzitiv, n
ganglionul Gasser.

Leziunile iritative ale fibrelor sale senzitive produc nevralgia facial

leziunile iritative ale fibrelor sale motorii produc trismusul (ncletarea


maxilarelor prin contractura maseterilor).

Leziunile distructive ale nervului trigemen provoac:


-anestezia feei, a mucoasei bucale i nazale, a corneei
-paralizie a muchilor masticatori.

28

f) Nervul oculomotor extern (VI):

este un nerv motor, cu nucleul n protuberant.

Paralizia sa duce la:


-diplopie
-strabism intern (devierea globului ocular nuntru).

Nervii oculomotori (III, IV, VI) se examineaz cercetnd:


-motilitatea globilor oculari
-fanta palpebral
-starea pupilelor (reflexele pupilare).

g) Nervul facial (VII):

este un nerv motor ce asigur inervarea mimicii

lezarea lui provoac paralizia facial:


-fa asimetric, prin tergerea cutelor fiziologice de pe hemifaa de partea
leziunii,
-imposibilitatea ncreirii frunii i a nchiderii ochiului
-comisura bucal mai cobort de partea bolnav.

Ca nerv senzorial i se asociaz nervul intermediar Wrisberg, care asigur


sensibilitatea gustativ la nivelul celor dou treimi anterioare ale limbii. Lezarea
sa duce la tulburri de gust.

h) Nervul acustico-vestibular (VIII):

este un nerv senzorial

format din:
- nervul auditiv a crui lezare produce surditate
- nervul vestibular, a crui lezare produce sindromul vestibular (nistagmus i
tulburri de echilibru).

i)

Nervul glosofaringian (IX):

nerv mixt, cu nucleii situai n bulb.


29

Asigur sensibilitatea faringelui i micrile de nghiire.

Leziunea lui provoac:


-tulburri de gust n 1/3 posterioar a limbii
-abolirea reflexului de fund de gt, prin anestezia fundului gtului
-refularea pe nas a lichidelor, care nu mai pot fi nghiite.

j) Nervul pneumogastric (X):

este un nerv mixt, al crui nucleu se afl n bulb,

importana sa deriv, n special, din rolul reglator vegetativ,

paralizia lui poate duce la moarte prin:


-tulburri de ritm cardiac,
-tulburri respiratorii
-tulburri digestive.

k) Nervul spinal (XI):

nerv motor, cu nucleii situai n bulb i mduva cervical.

Lezarea sa determin paralizia:


-laringelui,
-a vlului palatin
-a muchilor sternocleidomastoidian i trapez.

l) Nervul hipoglos (XII):

este un nerv motor, al crui nucleu este situat n bulb.

Paralizia se duce la:


-hemiparalizia i hemiatrofia limbii,
-cu tulburri n articulaia cuvintelor, n masticaie i nghiire.

30

31

CAPITOLUL III
TUMORILE CEREBRALE

3.1. Definiie
Tumorile cerebrale sunt mase de celule care pot creste in creier sau pe invelisurile
acestuia, si aici crescand

comprima, sau in mod direct ruina masa cerebrala

inconjuratoare.
3.2. Clasificare
Sunt in general impartite in doua categorii:
1) tumori primare ale creierului, care se dezvolta chiar din celulele creierului si
2) metastaze cerebrale care ajung sa se devolte in creier avand ca punct de plecare
in alt proces canceros in organism.
Tumorile primare ale creierului se clasifica dupa tipul de celula maligna care le-a
generat in tumori gliale (provenite din astrocite, oligodendrocite sau ependim), tumori
neuronal provenite din celulele nervoase, tumori meningeale, provenite din celulele
invelisurilor care acopera creierul si schwanoame, provenite din celulele tecilor nervoase.
Tumorile primare ale creierului, in special astrocitoamele se gradeaza dupa un
sistem propus de Organizatia Mondiala a Sanatatii, de la gradul I la gradul IV.
Cauza aparitiei acestor tumori este necunoscuta, iar studiile epidemiologice
efectuate nu au gasit factiri specifici de risc. Frecventa acestor boli creste cu varsta, si nu
au fost identificati factori de mediu sau genetici care sa le determine aparitia.

32

Iradierea efectuata in cursul vietii pentru alte boli creste riscul aparitiei glioamelor si
meningioamelor.
Metastazele cerebrale sunt in legatura directa cu tumora primara care le-a generat.
Cele mai frecvente tumori care dau metastaze in creier sunt: tumorile pulmonare,
cancerul de san, cancerul renal, melanomul si cancerul de colon.

Tipuri de tumori cerebrale: exista foarte multe tipuri de tumori cerebrale. Vom
enumera cateva mai frecvente.
Astrocitomul: provine din astrocite care sunt celule de sustinere ale sistemului
nervos. Gradul de malignitate este stabilit de anatomo-patolog in functie de
caracteristicile celulelor. Astrocitoamele de grad mic reprezinta peste 15% din tumorile
persoanelor tinere, iar supravietuirea la 10 ani este de 50%.

33

Glioblastomul: este cea mai frecventa si mai agresiva tumora a creierului,


reprezentand 25% dintre toate tumorile, avand predilectie pentru varsta intre 55-75 de
ani. Supravietuirea dupa operatie si tratament oncologic este in medie de 13 luni.

Oligodendrogliomul: tumora provine din oligodendrocite, celule care produc


mielina care acopera tecile nervoase. Reprezinta 15-20% din totalul tumorilor cerebrale si
apar mai frecvent intre 33 si 55 de ani. Supravietuirea este mai buna decat in cazul
astrocitoamelor.
Ependimomul: Tumora apare din celulele ependimului care captusesete cavitatile
lichidiene ale creierului. Tumora apare atat la adult cat si la copil, are o frecventa de
aparitie mai mica, iar supravietuirea la 5 ani este in jur de 50-60%.

34

Meningiomul: apare din celulele arahnoidei care inveleste creierul. Reprezinta


circa 25 % din totalul tumorilor cerebrale. Iar incidenta sa creste cu varsta. Marea
majoritate sunt benigne si se pot trata cu success prin rezectie neurochirurgicala. O parte
dintre ele beneficiaza de radiochirurgie.

Dermoidul si epidermoidul: sunt tumori care apar in special in fosa posterioara a


creierului si sunt leziuni benigne formate din keratina. Se gasesc de obicei pe linia
mediana si pot include elemente din piele, par, glande sudoripare si sebacee. Se insotesc
de sinusuri dermale (orificii la piele). Se trateaza prin rezectie neurochirurgicala.

Schwanomul: Apare din celulele Schwan care acopera de obicei nervii periferici,
si reprezinta 8-10% din totalul tumorilor. Cea mai comuna localizare este in fosa
posterioara pe nervul vestibulo-cohlear sau pe nervul trigemen. Aceste tumori sunt de
regula benigne si pot fi vindecate prin operatie. Radiochirurgia poate fi utila pentru
tratamentul leziunilor mici.
35

3.3. Factorii de risc


Tumorile cerebrale cuprind, n general, aproximativ 2% din toate cazurile de
cancer nou diagnosticate n rndul adulilor. Vrsta la care oamenii sunt diagnosticai cu
tumori cerebrale variaz n funcie de tipul tumorii, dar lund n considerare toate tipurile,
vrsta medie este n jur de 50 de ani.
Expunerea la radiaii, fie n scop terapeutic (tratament al unei boli) sau expunere
n urma exploziei unei bombe atomice, este considerat a avea legtur cu dezvoltarea
anumitor tipuri de tumori cerebrale primare, inclusiv meningioame, glioame, i sarcoame,
n special dac expunerea a avut loc n copilrie. Se consider c dozele mari de radiaii
cresc riscul apariiei unei tumori cerebrale, i poate dura ntre 10 30 de ani ca tumorile
cerebrale induse de radiaii se poat forma.
Dei, n cazul animalelor de laborator s-a constatat c expunerea la chimicale
cauzeaz tumori cerebrale, la oameni nu s-a dovedit existena niciunei legturi ntre
expunerea chimic i tumorile cerebrale.
Substanele chimice care s-au dovedit a cauza tumori cerebrale la animale includ:
N-nitrozo compui , clorur de vinil, i anumii solveni organici. Cu toate acestea, atunci
cnd s-a examinat populaia expus la aceste chimicale (cum ar fi cei care lucreaz cu
pesticide sau lucrtori n industria petrochimic), nu au fost gsite dovezi concludente
care s sugereze c au o rat mai mare de dezvoltare a unor tumori cerebale fa cei care
nu au fost expui la chimicale.

36

Avnd n vederea popularitatea telefoanelor mobile, muli oameni s-au temut c


utilizarea lor poate reprezenta un factor de risc pentru apariia tumorilor cerebrale, dar nu
exist nicio dovad concludent c telefoanele mobile cresc riscul apariiei tumorilor
cerebrale. De asemenea, exist i ngrijorarea cu privire la expunerea la cmpuri
magnetice (linii de nalt tensiune) i ndulcitori (aspartam). Totui, nici n aceste cazuri
nu exist dovezi decisive care s arate existena unor legturi ntre aceti factori i
apariia tumorilor cerebrale.
Anumite boli ereditare pot predispune o persoan la dezvoltarea anumitor tumori
cerebrale, dar doar 5% dintre tumorile cerebrale primare au factori ereditari cunoscui la
baz. Bolile genetice cum ar fi: neurofibromatoza de tipul 1, neurofibromatoza de tipul 2,
boala Von Hippel Lindau (Hemangioblastomul), i scleroza tuberoas sunt asociate cu
creterea riscului de dezvoltare a tumorilor cerebrale primare.

3.4. Manifestri clinice


Tumorile cerebrale se prezinta de obicei cu unul dintre cele trei sindroame:
1) progresia subacuta a unui deficit neurologic focal;
2) convulsii sau
3) afectarea neurologica nonfocala cu cefalee, dementa, tulburari de personalitate
sau tulburari de mers.
Prezenta simptomelor sistemice ca starea de rau general, scaderea in greutate,
anorexia sau febra sugereaza mai degraba metastaze cerebrale, decat o tumora primitiva
cerebrala.
Deficitele neurologice focale sunt rezultatul compresiei neuronilor si a substantei
albe, prin expansiunea tumorala si edemul ce o acompaniaza. Desi mecanismele de
producere a edemului nu sunt cunoscute, celulele tumorale si celulele inflamatorii
37

infiltrati pot sa secrete citokine si alti factori care sa produca edem si pot, de asemenea, sa
afecteze functiile neuronale si gliale. Compresia noasa si arteriala poate produce ischemie
focala cerebrala.
Convulsiile pot rezulta prin stimularea circuitelor excitatorii sau prin interferenta
tesutului anormal cu mecanismele inhibitorii. Tumorile care invadeaza sau comprima
scoarta cerebrala sunt mai frecnt asociate cu convulsiile decat neoplasmele subcorticale.
Chiar si meningioamele mici care comprima cortexul cerebral adiacent se pot insoti de
convulsii.
Tulburarile neurologice nonfocale reflecta de obicei cresterea presiunii
intracraniene, hidrocefalie sau invazia difuza a tumorii. Metastazele multiple sau
infitratul difuz al creierului de catre gliom sau limfom se poate manifesta prin dementa
sau scaderea pragului atentiei. Tumorile localizate in anumite zone cerebrale pot produce
deficite fine; de exemplu, tumorile lobului frontal pot produce tulburari de personalitate
sau depresie.
Cefaleea poate fi rezultatul iritatiei focale sau al deplasarii structurilor sensibile la
durere sau al cresterii generalizate a presiunii intracraniene. In prima situatie, cefaleea
este localizata tipic si are o intensitate constanta, dar poate fi dependenta de pozitia
capului. O cefalee care mai degraba se inrautateste decat sa se amelioreze in clinostatism
sugereaza prezenta unei mase tumorale. Cefaleea data de o presiune intracraniana
crescuta are anumite caracteristici. In stadiile precoce, atat timp cat presiunea
intracraniana este crescuta intermitent, cefaleea se asociaza in principal cu "unde in
platou" de presiune intracraniana crescuta. Cefaleea este de obicei holocefalica si
episodica, aparand de mai multe ori pe zi. Atipic apare rapid, in cateva minute, persista
20 pana la 40 minute si dispare tot rapid. Aceasta cefalee poate trezi bolnavul din somnul
profund, in general la 60-90 minute dupa ce bolnavul a adormit, sau poate fi precipitata
de tuse, stranut sau efort.
Vomismentele pot insoti cefaleea sera. Atunci cand presiunea intracraniana
crescuta devine continua, cefaleea devine si ea continua, dar variaza in intensitate.
38

Debutul recent a unei cefaleei constante poate necesita instigatii neuroimagistice pentru a
deosebi tumorile maligne cerebrale de cele cu etiologie benigna, incluzand cefaleea din
depresie. Presiunea intracraniana crescuta poate determina edem papilar ( modulul 28),
desi acesta adeseori nu este observat la pacientii de peste 55 de ani.
Mai putin obisnuit, tumorile maligne cerebrale pot prezenta un debut asemanator
cu accidentul vascular cerebral sau cu un deficit neurologic focal. Acest debut poate fi
determinat de hemoragia intratumorala, dar deseori hemoragia nu poate fi demonstrata,
iar mecanismul este obscur. Tumorile care determina frecnt hemoragie includ
astrocitoamele si melonoamele meta-statice cu malignitate crescuta, precum si
coriocarcinomul. Debuturi rare ale tumorilor cerebrale includ anosmia prin localizarea
meningiomului langa platourile cribriforme si tracturile olfacti si pierderea unilaterala a
auzului prin schwannoame ale nervului opt cranian. Tumorile cerebrale asimptomatice,
cel mai adesea meningioame, sunt descoperite frecnt accidental prin examinari realizate
pentru dirse alte scopuri.
Scala de performanta Karnofsky este utila in evaluarea si urmarirea pacientilor cu
tumori cerebrale. Un scor de 70 sau mai mare indica faptul ca pacientul este ambulator si
independent in activitatile de autoingrijire; acest scor a fost luat deseori in calcul ca nil
functional de justificare pentru terapia agresiva.
Examene de laborator in mod tipic, tumorile cerebrale primitive nu produc
anormalitati serologice cum ar fi un VSH crescut sau prezenta de antigeni specifici
tumorali, asa cum produc alte tumori. Metastazele la nilul sistemului nervos, depinzand
de tipul si extinderea tumorii primiti, se pot asocia cu manifestarile sistemice ale
malignitatii. Punctia lombara poate precipita hernierea cerebrala la pacientii cu masa
tumorala; deci aceasta manevra are o indicatie limitata la suspiciunea de meningita sau
metastaze meningeale. Modificarile din lichidul cefalorahidian (LCR) in tumorile
primitive si metastatice ale sistemului nervos pot include cresteri ale presiunii acestuia,
cresterea nilului de proteine si o pleiocitoza limfocitara medie. Astrocitoamele care se
extind la suprafata ntriculara sau ruptura unui chist epidermoid pot uneori sa produca o
inflamatie intensa a LCR, simuland o meningita infectioasa. LCR-ui contine rareori
39

celule maligne, cu anumite exceptii cum ar fi metastazele leptomeningeale si tumorile


neuroectodermale primiti, inclusiv meduloblastomul.
3.5 Gradul tumorii
Tumorile cerebrale sunt clasificate bazeaz pe numeroase factori. Acestea pot fi
legate de locaia exact a tumorii, natura tesuturile care s-au transformat maligne sau alte
elemente.
Tumorile cerebrale sunt clasificate: maligne (canceroase) sau benigne (noncanceroase).
Tumorile cerebrale, de asemenea, sunt clasificate dupa originea n cadrul esutului
cerebral sau rspndirea de cancer n alt parte. Acestea sunt cunoscute respectiv ca
tumorile cerebrale primare sau metastatic tumori.
Baza cele mai comune de clasificare se bazeaz pe histopathology tumorii. Acest
lucru este, n esen, caracterul de tesuturile din care cancer a provenit aceast ajutor
neurologists clasifica tumorii.
Organizatia Mondial a snttii n 1993 stabilit o clasificare uniform a tumorile
cerebrale. Sistemul de clasificare se bazeaz pe principiul c creterea anormal celul
care duce la tumoare pe creier se comport ntr-un mod care este determinat de celula de
origine i, uneori, locaie.
Exist numeroase sisteme de clasificare, care sunt bazate pe aspectul
microscopice tumorii. Cu toate acestea, din o tumora singur, pot varia cu sisteme diferite
de clasificare.
Conform Organizaiei Mondiale a sntii, St. Anne/Mayo sistem de clasificare
cel mai bine corelate cu previzibilitatea de supravieuire de o tumoare pe creier
comparativ cu mai devreme Kernohan clasificare sistemul utilizat.

40

Tumorile crebrale se pot clasifica:


1. Grad I-acest lucru este cel mai mic grad. Acest lucru nseamn tumora crete
ncet. Celulele n microspope apar aproape normale. Acest tip de tumori de obicei
nu se raspandesc i pot fi eliminate prin intervenie chirurgical.
2. Grad II-tumora crete ncet, dar se poate rspndi sau reapare dup terapie.
Acestea pot transforma ntr-un grad mai mare.
3. Gradul III-acestea sunt tumori care se pot raspandi rapid. Celulele nu seamn cu
celulele normale.
4. Clasa a IV-acestea sunt de asemenea rapide n cretere i se raspandesc repede
Tumorile pot fi nconjurate de un cerc de tesuturi mort. Acestea sunt dificil de
tratat.
3.6. Diagnostic
Unul dintre principalele roluri ale chirurgiei in cazul leziunilor cerebrale nou
depistate, este de a confirma diagnosticul. Este aproape imposibila diagnosticarea cu
acuratete a tipului de tumoare sau chiar si prezenta acesteia, fara ajutorul unei biopsii de
tesut tumoral. Aceasta inseamna ca in majoritatea cazurilor este nevoie cel putin de o
biopsie. In cazul persoanelor la care nu este nici un dubiu in ceea ce priveste identitatea
tumorii, cum ar fi de exemplu persoanele cunoscute cu cancere mamare sau pulmonare,
se poate face radioterapie, fie standard, fie focalizata, fara a mai lua in considerare
chirurgia. In asemenea cazuri, arareori, poate fi de luata in consideratie chimioterapia.
Diagnostic de laborator
Diagnosticul de orientare se face prin examinare tomografica computerizata, iar
cel de precizie, operator, prin rezonanta magnetica nucleara cu contrast.
Tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) arata
efectul de masa tumorala si cresterea contrastului. Efectul de masa reflecta volumul
tesutului neoplazic si edemul inconjurator. Tumorile cerebrale prezinta in mod tipic
trasaturi vasogenice ale edemului, cu acumularea de apa in exces la nilul substantei albe.
41

Cresterea contrastului arata o rupere a barierei hemato-encefalice, care permite


patrunderea in parenchim a substantei de contrast din vasele sangvine. Bariera hematoencef alica normala se realizeaza prin jonctiuni stranse intre celulele endoteliale si intre
endoteliu si astrocite, oprind astfel patrunderea celor mai multe molecule la nilul
sistemului nervos. Endoteliul din glioamele maligne si alte tumori ale SNC desface aceste
jonctiuni stranse si determina o difuzie pasiva anormala si un transport cular caracteristic,
toate acestea contribuind la patrunderea solutiilor si la realizarea edemului. in cadrul
terapiei pentru glioamele maligne, volumul cu contrast crescut urmarit prin administrarea
intranoasa de substanta de contrast este considerat a reprezenta cea mai mare parte a
masei tumorale, dar celulele tumorale depasesc in mod caracteristic granitele acesteia.
Astrocitomul cu malignitate scazuta nu prezinta, in mod caracteristic, contrast crescut.
Tomografia cu emisie de pozitroni (TEP) si tomografia cu emisia unui singur foton
(TESF) au un rol auxiliar in vizualizarea tumorilor cerebrale, in principal in detectarea
recurentelor tumorale la nilul necrozei tisulare care poate aparea dupa iradiere ( mai jos).
Electroencefalografia (EEG) este utila pentru evaluarea pacientilor cu posibile convulsii.
Imaginile functionale cu TEP si RMN sau magnetoencefalografia pot fi utile in terapia
chirurgicala sau radiochirurgicala pentru definirea relatiei anatomice a tumorii cu
regiunile cerebrale critice, cum este cortexul motor primar.
3.7. Evoluie i prognostic
Evolutie. Tumorile cerebrale debuteaza si evolueaza de obicei lent progresiv prin
acumularea treptata de semne neurologice, relatoare pentru o localizare cerebrala, pe un
fond clinic de HIC. Debutul brusc al TIC se poate petrece doar in hemoragiile intratumorale sau prin aparitia unor chisturi intratumo-rale, frecnte la copil. Toleranta mare a
sistemului nervos in dezvoltarea TIC, mai ales la copil, face ca sindromul neurologic de
focar sa fie minim. in faza de stare sindromul neurologic este complet. Nediagnosticarea
TIC in faza de stare va duce la temporizarea tratamentului chirurgical. Evolutia in
continuare a TIC va conduce la decompensarea treptata a formatiunilor SNC, deficitul
neurologic accentuandu-se irersibil (plegie, afazie, cecitate, surditate etc), cu modificarea
starii de constienta de la somnolenta (afectarea nucleilor bazali) la coma (afectarea
trunchiului cerebral). Exista situatii de TIC cu evolutie rapida (ex. GM) spre decom42

pensare a sindromului de HIC prin malignitatea tumorala.


Prognostic. Ca in toata patologia organismului, prognosticul este influentat de
structura patologica a TIC. Dat fiind ca majoritatea TIC sunt tumori neuroectodermale
(75%), dintre acestea, unele au o malignitate crescuta (MBL, GM) sau sunt extrem de
infiltrati (gliom de trunchi cerebral, hipotala-mus), prognosticul intr-o mare parte din TIC
este destul de sumbru. La aceasta se adauga accesibilitatea operatorie dificila pentru
tumorile de linie mediana.
Un prognostic mai favorabil il au tumorile emisferelor cerebrale si cerebeloase,
datorita

structurii

lor

histologice,

de

obicei

benigne

(astrocitom

pilo-citic,

oligodendrogliom benign), si a unei accesibilitati operatorii. Mult mai optimiste ca natura


histopatologica sunt tumorile dezvoltate de la nilul meningelui (meningioamele), in mare
majoritate benigne.
Un grup important de tumori au structura histopatologica benigna, dar situatia lor
anatomica este profunda, mediana, astfel ca interntia neurochi-rurgicala se efectueaza cu
mari riscuri (ex.: cranio-faringioame).
3.8. Tratament
Exista mai multe alternative de tratament pentru pacientii cu tumori cerebrale.
Unele tratamente sunt standard (tratamentele folosite in mod curent) si altele sunt inca
testate in trialuri clinice. Inaintea inceperii tratamentului, pacientii pot lua in considerare
posibilitatea includerii lor intr-un trial clinic. Tratamentul aflat intr-un trial clinic este un
studiu de cercetare realizat pentru a ajuta la imbunatatirea tratamentelor actuale sau
pentru a obtine informatii despre noile tratamente pentru pacientii cu cancer. Cand
trialurile clinice arata ca un nou tratament este mai bun decat tratamentul standard, noul
tratament poate deveni tratamentul standard.
Tipuri de tratament standard
Sunt folosite trei tipuri de tratament standard :
43

Tratament chirurgical
Operatia este folosita, cand este posibil, pentru a trata tumorile cerebrale, asa cum
este aratat in sectiunea de descriere din acest articol.
Radioterapia
Radioterapia este o forma de tratament care foloseste radiatiile X cu energie inalta
sau alte tipuri de radiatii pentru a omori celulele canceroase. Exista doua tipuri de
radioterapie. Radioterapia externa foloseste un aparat care genereaza radiatiile si le
trimite directionat spre zona cu cancer. Radioterapia interna foloseste o substanta
radioactiva etansata (fixata) in ace, miezuri, sarme, catetere fixate in sau langa zona
afectata de cancer. Alegerea tipului de radioterapie depinde stadiul si tipul de cancer care
este tratat.
Chimioterapia
Chimioterapia este un tratament anticanceros care foloseste medicamentele pentru
a opri cresterea celulelor canceroase, fie omorand celulele sau oprind diviziunea lor. Cand
medicamentul chimioterapic este administrat pe cale bucala (pe gura) sau injectat in
muschi sau o vena, el intra in sistemul circulator si poate ajunge la celulele canceroase
oriunde in corp (chimioterapia sistemica). Cand chimioterapicul este plasat direct in
coloana vertebrala, intr-un organ sau o cavitate a corpului ca de exemplu cavitatea
abdominala, medicamentul actioneaza in principal asupra celulelor canceroase din acea
zona (chimioterapie regionala). Un suport care se dezintegreaza treptat poate fi folosit
pentru a plasa un chimioterapic direct in zona tumorala dupa ce tumora a fost indepartata
prin operatie. Tipul de chimioterapie recomandata depinde de stadiul si tipul de cancer
tratat.
Alte tratamente
Alte tipuri de tratament sunt in curs de testare in trialuri clinice.
Noi metode de radioterapie
44

- Radiosensibilizarea: utilizeaza medicamente care fac celulele tumorale mai sensibile la


radiatii. Combinand radioterapia cu radiosensibilizarea se pot omori mai multe celule
tumorale.
- Hiperfractionarea: radioterapie aplicata in doze mult mai mici decat cele uzuale de doua
sau de trei ori pe zi in loc de o data pe zi.
- Radio-operatia stereotactica: o tehnica de radioterapie care aplica radiatiile direct asupra
tumorii, lezionand mult mai putin tesutul sanatos. Medicul foloseste un aparat CT sau
RMN pentru a afla localizarea exacta a tumorii. Un cadru rigid este atasat in jurul capului
de cutia craniana si radiatiile sunt directionate spre tumora prin calea de abord prestabilita
cu ajutorul acestui cadru rigid, reducand astfel cantitatea de radiatii aplicata tesutului
cerebral normal. Aceasta procedura nu presupune operatie. Ea mai este denumita si radiooperatia stereotaxica si terapia cu raze gamma de inalta precizie.
Terapia prin hipertermie
Terapia prin hipertermie este o metoda de tratament in care tesutul este expus la
temperaturi mari pentru a distruge si omori celulele canceroase sau pentru a face celulele
canceroase mai sensibile la efectul radiatiilor si la unele citostatice.
Terapia biologica
Terapia biologica este un mijloc de tratament care foloseste sistemul imun al
pacientului pentru a lupta cu cancerul. Substantele produse de catre organism sau
sintetizate in laborator sunt folosite pentru a relansa, direct sau a reface sistemul natural
de aparare al organismului in lupta cu cancerul. Acest tip de tratament mai este denumit si
bioterapie sau imunoterapie.
Tratamentul metastazelor cerebrale
Tumorile care au metastazat in creier avand ca punct de plecare alta zona din
organism sunt de obicei tratate prin radioterapie si/sau operatie. Chimioterapia poate fi

45

folosita daca tumora primara este un tip de tumora care raspunde bine la chimioterapie.
Exista trialuri clinice in desfasurare care studiaza noi alternative de tratament.
Tratament in functie de tipul tumorii
Gliomul trunchiului cerebral
Tratamentul gliomului trunchiului cerebral poate cuprinde urmatoarele:
- radioterapia prin hiperfractionare
- un trial clinic al unor noi medicamente anticanceroase si/sau imunoterapie.
Tumora pineala astrocitica
Tratamentul tumorilor pineale astrocitice poate cuprinde urmatoarele:
- operatie si radioterapie, cu sau fara chimioterapie
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie.
Astrocitomul pilocitic
Tratamentul astrocitomului pilocitic consta de obicei in operatie cu sau fara radioterapie.
Astrocitomul difuz
Tratamentul astrocitomului difuz poate cuprinde urmatoarele:
- operatia combinata de obicei cu radioterapia

46

- un trial clinic de radioterapie cu operatie cu sau fara chimioterapie pentru tumorile care
nu pot fi complet inlaturate prin operatie
- un trial clinic de radioterapie intarziata pana cand tumora progreseaza
- un trial clinic care sa compare avantajele dozelor mari si a dozelor mici de radioterapie.
Astrocitomul anaplastic
Tratamentul astrocitomului anaplastic poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie
- un trial clinic de chimioterapie combinata cu diferite metode de abord a radioterapiei.
Glioblastomul
Tratamentul glioblastomului poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie
- un trial clinic de chimioterapie plasata in tumora cerebrala in timpul operatiei
- un trial clinic de radioterapie simultan cu chimioterapia
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie
47

- un trial clinic de chimioterapie combinata cu diferite metode de abord a radioterapiei


- trialuri clinice de noi tratamente.
Tumorile oligodendrogliale
Tratamentul oligodendroglioamelor poate cuprinde urmatoarele:
- operatia de obicei insotita de radioterapie
- un trial clinic de radioterapie cu operatie cu sau fara chimioterapie pentru tumorile care
nu pot fi complet inlaturate prin operatie
- un trial clinic de chimioterapie folosind unul sau mai multe citostatice
Tratamentul oligodendrogliomului anaplastic poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie.
Gliomul mixt
Tratamentul gliomului mixt poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie.
48

Tumorile ependimale
Tratamentul ependimoamelor de grad I si II consta de obicei in operatie cu sau fara
radioterapie.
Tratamentul ependimomului anaplastic poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie
- un trial clinic care include operatia urmata de chimioterapie inainte, in timpul si dupa
radioterapie
- un trial clinic care include chimioterapia si/sau imunoterapie.
Meduloblastomul
Tratamentul meduloblastoamelor poate cuprinde urmatoarele:
- operatia si radioterapia cerebrala si a maduvei spinarii
- un trial clinic care include operatia si radioterapia cerebrala si a maduvei spinarii pentru
tumorile care sunt mai dificil de tratat cu succes
- un trial clinic care include chimioterapia.
Tumorile pineale parenchimale
Tratamentul tumorilor pineale parenchimale poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie, cu sau fara chimioterapie
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie.

49

Tumorile meningeale
Tratamentul meningioamelor poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu sau fara radioterapie
- radioterapie pentru tumorile care nu pot fi inlaturate prin operatie.
Tratamentul meningiomului malign poate cuprinde urmatoarele:
- operatie cu radioterapie
- un trial clinic de radioterapie externa cu terapie prin hipertermie sau noi metode de
abord a radioterapiei
- un trial clinic de noi medicamente anticanceroase si imunoterapie urmate de
radioterapie.
Tumorile cu celule germinale
Tratamentul tumorilor cu celule germinale ale sistemului nervos central depinde de tipul
de celule canceroase, de localizarea tumorii, de posibilitatea ca tumora sa poate fi
extirpata prin operatie si de alti factori.
Craniofaringiomul
Tratamentul craniofaringiomului poate cuprinde urmatoarele:
- operatia pentru a extirpa intreaga tumora
- operatia pentru a extirpa atat de mult din tumora cat este posibil, urmata de radioterapie.
Tumorile cerebrale recurente

50

Tratamentul tumorilor cerebrale recurente poate cuprinde urmatoarele:


- operatie cu sau fara radioterapie
- radioterapia, daca nu a fost folosita in timpul tratamentului anterior, cu sau fara
chimioterapie
- radioterapie interna
- chimioterapia
- un trial clinic cu noi medicamente anticanceroase
- un trial clinic de chimioterapie plasata in aria tumorii in timpul operatiei
- un trial clinic de imunoterapie.
Tumorile cerebrale metastatice
Tratamentul unei singure metastaze cerebrale este de obicei operatia urmata de
radioterapia zonei cerebrale.
Tratamentul mai multor metastaze cerebrale poate cuprinde urmatoarele:
- radioterapia cerebrala
- operatia pentru tumorile mai mari care fac compresiune pe anumite arii din creier
cauzand diferite simptome.
Tratamentul simptomatic
Glucocorticoizii scad volumul edemului peritumoral si imbunatatesc functiile
neurologice; este folosita dexametazona (12 pana la 20 mg/zi, in doze divizate oral sau
intranos) pentru ca are o activitate mineralocorticoida relativ scazuta.
Tumorile care implica cortexul cerebral sau hipocampusul pot produce epilepsie
51

si se exprima deseori prin convulsii. Anticonvulsivantele sunt folosite in scopuri


terapeutice si profilactice; fenitoina, carbamazepina si acidul valproic sunt la fel de
eficiente . Daca tumora are o localizare subcorticala, anticonvulsivantele nu sunt necesare
in scop profilactic.
Glioamele se asociaza cu un risc crescut pentru tromboza noasa profunda si
embolism pulmonar, probabil din cauza ca secreta factori procoagulanti in circulatia
sistemica. in orice caz, riscul determinat de alte tumori cerebrale este necunoscut.
Hemoragia din interiorul glioamelor este o caracteristica histopatologica, totusi pacientii
par a nu aa un risc crescut de sangerare intracraniana dupa anticoagulare. Anticoagularea
cu heparina administrata subcutan in doze mici ar trebui luata in considerare la pacientii
cu gliom, in special la cei cu pareza a membrelor inferioare.
3.9. Profilaxie
n momentul de fa, nu exist strategii dovedite care s previn apariia tumorilor
cerebrale primare. Studiile efectuate asupra dietelor bogate n anti-oxidani nu au artat
existena unor beneficii n ceea ce privete diminuarea riscului de a dezvolta tumori
cerebrale primare.
Cancerul pulmonar cu celule mici este asociat cu un risc foarte mare pentru
metastaze cerebrale; aproximativ 50% dintre pacieni dezvolt leziuni n doi ani de la
diagnosticare. Din acest motiv, cercettorii caut s utilizeze Iradierea ntregului Creier
(WBRT whole brain radiotherapy) ca o metod de prevenire a dezvoltrii metastazelor
cerebrale. Studii care au utilizat aceast tehnic au observat o scdere semnificativ la
metastazele cerebrale (de la 55% la 19% la doi ani, i de la 56% la 35% la 3 ani) i o
cretere a ratei de supravieuire pe total. S-a sugerat c ar putea aprea, pe termen lung,
anumite tulburri neurologice din cauza acestui tratament, dar acest lucru nu a fost
demonstrat n trialuri. Aceste studii au facut WBRT profilactic standardul de ngrijire
pentru pacienii cu cancer pulmonar cu celule mici de stadii limitate cu remisie complet
dup terapia local. Exist studii n curs de desfurare pentru evaluarea beneficiilor
acestei practici i n cazul altor tipuri de tumori, dar, pn n prezent nu exist date.
52

CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU


TUMORI CEREBRALE

Manifestari de dependenta (Semne si simptome)


Simptomele tumorilor intracraniene rezulta din efectele locale si generale a!e tumorii. O
tumoare cerebrala de orice tip, situata oriunde in interiorul cavitatii cerebrale, poate cauza
cresterea presiunii intracraniene.
Tumorile produc, prin cresterea lor, fenomene de comprimare la nivelul
encefalului, care se vor manifesta prin semne de localizare si prin semne ale sindromului
de H.T.I.C.
Continutul cutiei craniene neavand unde sa se extinda (deoarece cutia craniana este
inchisa, rigida), masa cerebrala va avea tendinta sa hernieze, iar hernia cerebrala, odata
declansata, reprezinta un grad maxim de gravitate.
A. Manifestarile de dependenta vor fi, deci, manifestarile sindromului de H.T.I.C.
- cefalee
- varsaturi
- tulburari vizuale
- edem papilar
- tulburari psihice
- tulburari vegetative

Cefaleea
53

- apare la 90% dintre pacienti; intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a doua


parte a noptii, spre dimineata
- se accentueaza clupa stranut, tuse si schimbarea pozitiei capului
- localizarea cea mai frecventa este , fie occipito-cervicala, fie fronto- supraorbitara sau
cele doua zone asociate
- diminua dupa varsaturi
- nu cedeaza la antialgice
.
Varsaturile
- spontane
- explozive (in jet)
- neprecedate de greturi
- nu sunt legate de alimentatie
- provocate, uneori, de miscarea capului
Vertij
- senzatie de ameteala
Tulburari vizuale
- paralizia nervilor oculo-motori, cu dedublare etc.
- dedublarea imaginii - diplopie (dedublarea dispare cand pacientul inchide sau isi
acopera un ochi)
- vedere estompata
Edem pupilar
- se descopera la examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor retiniene, prezenta unor mici
zone homoragice in retina)
Semnul pupilei
- inegalilate pupilara (midriaza unilaterala)
Eventual, pe masura ce T.I.C. creste, are loc dilatarea bilateral
Tulburari psihice
54

- apatie, indiferenta, diminuarea atentiei, somnolenta, dezorientare, scaderea capacitatii


intelectuale, confuzie
Tulburari vegetative
- bradicardie, dar pe masura ce P.I.C. continua sa creasca poate aparea tahicardie
- bradipnee; dificultate respiratorie prin hipoxie
. Hipoxia cauzeaza si cresterea P.I.C.
B. Simptome in functie de localizarea tumorii
Zona in care este localizata:
Lobul frontal - paralizii sub forma de monopareze (monoplegii) brahiale sau crurale,
hemipareze (hemiplegii) de partea opusa leziunii
- tulburari de personalitate
- schimbare de comportament (tendinta de a face glume vulgare)
- depresie, indiferenta, scaderea atentiei, neglijenta
- scaderea memoriei (hipoamnezie)
- tulburari de echilibru si coordonare
- crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii)
- paralizii faciale de partea opusa lobului bolnav
- cefalee localizata in dreptul lobului lezat
Lobul occipital
- tulburari vizuale (hemianopsie, cecitate); hemianopsie= pierdere a vederii intr-o
jumatate din campul vizual; cecitate= absenta vederii
- halucinatii vizuale, agnozie vizuala (nu recunoaste obiecte sau personae cunoscute)
- cefalee cu localizare occipitala
Lobul temporal

'

'

- halucinatii vizuale, olfactive sau gustative


- crize epileptice partiale

;'

- afazie, depresie, adesea agitatie


- tulburari de echilibru ;
Lobul parietal
55

'

- tulburari de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de partea opusa lobului afectat


- pierderea discriminarii stanga-dreapta (nu stie care este partea dreapta sau partea stanga)
- apraxie
- tulburari de orientare in spatiu
- crize epileptice jacksoniene (sensitive ) In membrele si hemifata opusa lobului lezat
Ventricul cerebral
- cefalee intermitenta, care apare si dispare in functie de schimbarea de pozitje a capului
- somnolenta
- crize de epilepsie - apar si dispar brusc
Problemele pacientului
- alterarea perceptiei senzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica,, gustativa, tactila,
oltfactiva
- alterarea procesului de gandire
- teama
- disconfort - durere
- modificarea perfuziei tesutului cerebral (HT.I.C.)
- deficit de cunoastere - a starii de sanatate
- modificari ale mobilitatii fizice - dazechilibru.
Obiectivele:
Pacientului:
~ sa i se reduca P.I.C.
- sa i se diminueze durerea de cap
- sa i se diminueze varsatura
- sa i se mentina functiile vitale in limite normale, permeabilitalea cailor respiratorii,
oxigenarea creierului
- sa coopereze in masura capacitatii sale
- sa-i fie mentinuta orientarea pacientului
- sa nu prezinte complicatii
Rol propriu si delegate pentru reducerea presiunii intracraniene:
56

- ridic capul pacientului fata de pat, sub un unghi de 15-30 de grade (faciliteaza drenajul
venos)
- il sfatuiesc sa reduca activitatile care maresc presiunea intracraniana
--sa evite flectarea coapselor,gatului, sa evite rotirea capului
- pentru prevenirea efortului de defocatie, administrez, la indicatia medicului, un laxativ
usor
- il sfatuiesc sa evite intoarcerea in pat.
In cazul ca ii este permisa intoarcerea, miscarea in pat, il invat sa expire cand le
exucuta.
Monitorizoz echilibrul hidric:
- limitez consumul de lichide
- monitorizez eliminarea
Interventii legate de durere. respiratie, comunicare
-incerc sa ajut pacientul sa identifice cauza durerii (conflicte, anxietate, oboseala, stres,
alte cauze psihologice); localizarea, caracterul durerii, momenlul aparitiei (spre
dimineaja), daca durerea se intensifica la efort, tuse, stranut
- aplic comprese reci pe frunte, care pot alina durerea
- asigur mentinerea oxigenarii creierului (hipoxia cerebrala esle prevenita prin mentinerea
functionalitatii cailor respiratorii si reducerea P.I.C.}
- slabilesc o comunicare cu pacientul folosind atingerea, vocea calma, linistita, negrabita;
ii vorbesc incet si clar
- stau in fata pacientului cand ii vorbesc
- ii mentin orientarea prin a-i explica tot ceea ce fac
- mentin un mediu bine luminat
- diplopia poate fi eliminata prin intermediul unui pansament la ochi
- asez un calendar la vedere
- ii asigur securitatea ca acesta sa nu se lezeze pe sine
- ajut familia sa inteleaga ce se intampla, ii sprijin in ceea ce decid.
La indicatia medicului:
57

- administrez oxigen inainte si dupa aspiratie


- pot fi instituite respiratiile controlate, pentru a reduce P CO2 (reducand, astfel,
vasoditatatia)
- administrez lichide intravenos (manitol, solutii de glucoza hipertone (20-50%),
corticoizi) sau solutii clorurate izotone
Deoarece acesti pacienti vor fi supusi unor interventii chirurgicale, vom descrie
ingrijirile (interventiile asistentei) preoperatorii si postoperatorii:

;,

INGRIJIRI PREOPERATORII LA
PACIENTl CU TUMORI CEREBRALE
Interventjiile asistentei (cu rol propriu si delegat):
- acorda sprijin psihologic pentru pacient si familie = interventie prioritara
- incurajeaza pacientul si familia sa-si exprime temerile (temerile pot fi in legatura cu
modificarea infatisarii, de dependenta, de moarte)
- inregistreaza datele de baza ale aprecierii neurologice si fiziologice
- urmareste obtinerea acordului scris pentru operatie (solicitat de neurochirurg) de la cea
mai apropiata ruda, in cazul in care pacientul nu este capabil sa semneze acest acord.
Precizare: chiar si atunci cand pacientul si-a dat consimtarnantul, rudele apropiate trebuie
consultate si sa-si dea consimtamantul inainte de operatie.
- explica tratamentul si procedurile (chiar daca nu este sigura ca pacientul sau familia le
intelege)
- favorizeaza intalnirea pacientului (daca acesta doreste) cu persoana caruia doreste sa i
se confeseze inainte de operatie
- pastreaza parul (dupa raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate
fi folosit la o peruca
- pregateste familia pentru cand vor vedea prima oara pacientul dupa operatie: pansament
la cap; edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor distorsiona aspectul (stare mentala
58

temporar redusa, afazie).; (afazie= piedere totala sau partial a facultatii de a vorbi si de a
intelege limbajul articulat)
DE STIUT:
In unele spitale, exista obiceiul de a rade parul pacientului numai in zona in care
acesta trebuie operat.
Parul frontal poate fi, uneori, lasat pentru ca, dupa operatie, sa poata fi pieptanat
(pentru a acoperi cicatricea).
Nu se administreaza clisme inainte de operatie, din cauza pericolului cresterii
presiunii intracraniene prin efortul depus si din cauza absorbtiei lichidului.
INGRIJIRI POSTOPERATORII
Interventiile asistentei (rol propriu si delegat):
Pregateste materialele necesare pentru ingrijirea postanestezica:
- dispozitiv pentru aspiratie cu catetere
- spatula linguala
- trusa pentru punctie Iombara si substante pentru urgente medicale (stimulente cardiace
si respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal)
- seringi, ace intravenoase si hipodermice
- trusa pentru traheostomie - sa fie disponibila.
Supravegheaza pacientul in perioada postoperatorie.
observa - semnele cresterii presiunii intracraniene
- functiile vitale si vegetative: respiratia, T.A., puls, temperatura, diureza
- culoarea tegumentelor
- starea de constienta
- reactia pupilelor
Orice modificare aparuta, care prevesteste hemoragia sau iritarea creierului sau
alte simptome, trebuie raportate imediat neurochirurgului.
Asigura pozitia pacientului
59

- aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de starea


pacientului (constient, inconstient, intubat sau detubat) si in functie de actul chirurgical:
- decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fata in jos - pacientul comatos neintubat,
pentru a asigura o respiratie adecvata, pentru a preveni aspirarea lichidelor traheobronsice.
Daca a fost excizata o tumora mare, pacientu! nu va fi culcat pe partea afectata
(pericol de deplasare a structurilor cerebrate sub influenta greutatii).
Daca operatia a fost efectuata in zona supralentoriala, pacientul va fi asezat in:
- pozitie semisezand, asigurata prin ridicarea partii cefalice a patului la 45 grade si prin
plasarea unei perne mari sub capul si umerii pacientului; se diminueaza, astfel,
posibilitatea hemoragiei, se asigura o mai buna circulatie a lichidului cefalorahidian si se
usureaza intoarcerea circulatiei venoase.
Daca a fost excitata o tumora infratentoriala, patul trebuie mentinut orizontal, iar
pacientul va fi:

-- culcat pe o parte, cu o perna mica asezata sub gat.


ATENTIE!
Trebuie evitata orice flectare a gatului, fie pe linia mediana, fie lateral (pericol de
aparitie a unor complicatii respiratorii si a comprimarii trunchiului cerebral).
Supravegheaza pacientul inconstient:
- pentru a nu-si smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie; pentru a nu se leza
singur (sa nu se zgarie, loveasca).
Pentru a preveni aceste lezari, unii pacienti trebuie protejati prin bandajarea
mainilor, folosirea manusilor fara degete, aplicarea unei tesaturi de bumbac pe mana care
se fixeaza cu benzi adezive la nivelul incheieturii. Degetele trebuie separate cu tifon,
pentru a preveni iritarea pielii.
Supravegheaza pansamentli capului si ingrijeste plaga operatorie:
- se verifica gradul de imbibare a pansamentului cu sange, cu secretii.
Daca are o culoare verzuie, se anunta imediat medicul, deoarece indica (probabil)
60

pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de


neurochirurg.
- uneori, pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dupa operatie, ca rana sa fie
expusa circulatiei aerului. (Daca nu este acoperit capul, exista, insa, riscul ca pacientul sa
se scarpine).
- se supravegheaza drenul (daca exista),
Multi pacienti prefera sa poarte calote pontru acoperirea capului.
Pacientul la care portiunea de os indepartata (pentru craniotomie) nu a fost pusa la
loc va avea o depresiune in scalp si trebuie prevenit de pericolul de a lovi capul in aceasta
zona.
Anunta medicul ori de cate ori apar manifestari patologice:
- dispnee
- hipotensiune
- cresterea T.A., asociata cu bradicardie accentuata; tahipnee; voma exploziva (indica
cresterea tensiunii intracraniene)
- aparitia unor paralizii, rigiditate, convulsii, afazie (tradeaza aparitia hematomului)
- dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare in edem cerebral ireversibil).
La indicatia medicului, asistenta va efectua ingrijiri cu rol delegat, astfel:

pentru corectarea hipotensiunii


- transfuzii de sange sau substituenti, perfuzie cu noradrenalina, Hemisuccinat de

hidrocortizon, cardiotonice etc

pentru problemele respiratorii:

- administreaza oxigen (hipoxia creste edemul cerebral); daca pacientul nu este intubat,
se pregateste materialul necesar pentru intubatie, aparatele de respiratie asistata.

pentru corectarea cresterii tensiunii intracraniene:

- pregateste si administreaza medicatia prescrisa de medic (glucoza hipertona, sulfat de


magneziu, manitol, dextran 40, diuretice); administreaza, de asemenea, medicamente
analgezice, sedative, neuroleptice (la cei foarte agitati).
Hipertermia de origine centrala se combate prin mijloace fizice (impachetari in
cearceafuri ude), administrare de medicamente, daca sunt prescrise (algocalmin,
61

clordelazin). . ,
Alimentatia pacientilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie se va face
parenteral si prin sonda gastrica, evitandu-se supraincarcarea cu lichide (pericol de edem
cerebral). Staza gastrica si varsalura de origine centrala se combat prin drenaj pe sonda
gastrica permanenta.
- din moment ce reflexul de inghitire este prezent, lichidele se administreaza oral.
- se urmareste cu strictete bilanjul hidro-electrolilic.
Eliminarea
- trebuie avut grija ca pacientul sa elimine suficient; in caz de retentie urinara, se
instaleaza sonda vezicala ,,a demeure"
- se combate constipatia prin laxative sau purgative usoare (pacientul trebuie instruit sa
nu depuna eforturi la defecare).
Asigurarea confortului
- durerea de cap, prezenta in primele 24-48 ore, se combate cu medicamente prescrise de
medic, administrate parenteral sau oral (sulfat de codeina - parenteral, aspirina oral sau
rectal); o compresa cu gheata, pusa pe cap, amelioreaza durerea de cap.
Mobilizarea '
- in functie de actul operator, mobilizarea poate fi facuta in a doua sau a treia zi
- se face treptat - mai intai, se aseaza pacientul in pozitie Fouler, apoi trebuie sa stea pe
marginea patului, cu picioarele atarnand
- apoi, dupa 4-6 ore, este asezat in fotoliu (o jumatate de ora).
ATENTIE: Se verifica posibila hipotensiune posturala a pacientului.
PRECIZARE:
- tusea si voma trebuie evitate (cresc presiunea intracraniana)
- aspiratia - daca este indicata - trebuie facuta incet si cu atentie pentru prevenirea tusei;
se evita aspirarea pe nas, exercitiile pentru respiratie profunda nu trebuie urmate da tuse
62

- prevenirea complicatiilor pulmonare, a escarelor, a tromboflebitelor se face dupa


tehnicile cunosute, pentru pacienjii imobilizati.
Participarea familiei la planurile de ingrjiire pe termen lung:
-membrii familiei pot prezenta reactii emotionale severe si dificultati de adaptare, care
nu pot fi depasite timp indelungat (saptamani, luni), incat, uneori, este nevoie sa apeleze
la un psihiatru sau psiholog si pentru ei.
Trebuie sfatuita familia cum sa sprijine pacientul, sa aiba grija sa nu faca remarci
lipsite de tact in fata acestuia, lucru care i-ar accentua anxietatea, depresia, frica.

63

CAPITOLUL V
STUDII DE CAZ

Am efectuat stagiul practic in sectia neurologie a Spitalului Judetean Constanta,


urmarind cinci cazuri de bolnavi cu diagnosticul AVC din care am selectat 3 cazuri care
mi s-au parut mai relevante.
Din dialogul cu bolnavii si din analiza datelor din foile deobservatie au rezultat
urmatoarele aspecte:
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR: FO - 430/2015
NUMELE SI PRENUMELE: M.G
DOMICILIUL: Constanta
DATA NASTERII: 22.08.1945
OCUPATIA: PENSIONARA
DATA INTERNARII:16.05.2015 ora 8.00
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: TUMORA PINEALA ASTROCITICA, HTA
ESENTIAL STADIULUI II/III, OBEZITATE GRADULII/III
DATA EXTERNARII: 22.05.2015 ora 15.00.
TUMORA PINEALA ASTROCITICA, HTA ESENTIALA STADIUL II/III ,
OBEZITATE GRADUL II/III

64

NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7


ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N = 1, AV = 2
Antecedente

personale

patologice: apendicectomie 1965

ISTORICUL BOLII: pacienta in varsta de 69 de, ani, cunoscuta ca hipertensiva, care nu


urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic, obeza. Din
relatarile insotitorului, fiul, reiese ca bolnava, cu circa 2 zile inaintea internarii acuza:
cefalee, ameteli, criza de lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a
corpului, agitatie, confuzie.
DATE INDIRECTE: bolnava este transportata la centrul de primire urgente a Spitalului
Judetean Constanta, unde in urma consultulai medicului de garda, i se elibereaza bilet de
internare in sectia de neurologie.
EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic .s-au
constatat urmatoarele aspecte patologice:
-

Stare generala: bolnava inconstienta, afazica, subfebrila T= 38,4C.

Tegumente si mucoase: normai colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii


deformate la nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului
drept;

Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie


stertoasa torace normal conformat;, la palpare: vibratii vocale transmise pe
ambele arii pulmonare pana la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta;
la auscultatie: murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

65

aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul


V intercostal stang, in afara liniei medioclaviculare stangi; TA=230/130 mmHg,
AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile,

Aparat digestiv si anexe: abdomen nedureros hipotron, de partea hemicorpului


drept,nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit
intestinal.'incetinit.

Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara


la internare GIORDANO negativ bilateral.

Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma vasculara,


dezorientata tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta, BABINSKI pozitiv de
partea stanga, afazica, apraxica, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,
nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR;
DIAGNOSTIC

CLINIC:

TUMORA PINEALA ASTROCITARA, HTA

ESENTIALA, STADIUL II/III, OBEZITATE GRADUL II


DIAGNOSTIC NURSING:
-

Analiza biofiziologica: bolnava cu aparate si sisteme integre cu afectarea celor


de mai sus.
Din analiza acestor date rezulta ca bolnava este dependenta privind satisfacerea

urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:


- nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;
- nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura ;
- nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate:

66

- nevoia de a evita pericolele;


- nevoia de a-si mentine temperatura constanta;
- nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a se odihni si;
- nevoia de a invata despre boala sa;
-

Analiza psihologica: bolnava inconstienta, dezorientata temporo-spatial.


Analiza sociologica: bolnava cu posibilitati reduse de a se trata fiind
pensionara.

67

NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI


TUMORA

PINEALA

M. G.

ASTROCITARA,

HTA

ESENTIALA

STADIUL

II/III,

OBEZITATE GRADUL II/III


Data
16.05.2
015
Ora
8:30

Manifestari

Obiectivu

de

dependenta
- stare de
inconstienta
cu
hiporeflectiI
vitate
osteolendin
oasa

si

hiporeflectiv
itate
fotomotorie
-diminuarea
fortei
musculare
pe
hemicorpul
dreptagitatie
psihomoiori

- bolnavul
se

va

interna
sa-i
asiguram
o

za

-sa-i
efectuam
analizele
de

documente

bunurile

le

bolnavului

bolnavul

in

sectie si de aici
la ATI
-masoara

si

inregistreaza
functiile vitale
ale bolnavului
-ii

si

microclirnatul

paraclinic

in

e pentru

repaus absolut

diagnostic
ului

pentru

internare

laborator

Precizarea
intensa

completea

-inventariaza

grava

care

interneaza

pentru:

cu hiporeflectivitate
osteotendinoasa
fotomotorie,

monitoruiz

diminuarea

eaza

musculare

functiile

hemicorpul

pe
drept

21/min; T= psihomotorie,cefalee
38,2C; TA ,ameteli,
= 210/120 incontinenta urinara
mmHg; Av subfebrilitate,
paloare tegumentara
cu discreta cianoza,

si

-pregateste

transpiratii profunde,

bolnavul

lipsa despre boala sa


si - bolnav dependent
privind

--pregateste

pentru

urmatoarelorjie

bolnavul

recoltarea

fundamentale

68

fortei

vitale R = agitatie

psihic

incontenta

se

stare de inconstienta

fizic

la pat

stare

hiporeflectivitate

asigura = 72b/min;
salon

cu

generala modificata,

navului

si o

adecvata

-bolnav

-transporta

circulatie

Evaluare

identificareabol

respiratie

e
-cefalee

Interventii ale nursei


Autonome
Delegate

satisfacerea
voi

prioritare: nevoia de

urinara
-sa

fie

pentru

analizelor
de

alimentat

recoltarea

subfebrilitat

si hidratat

analizelor

de laborator

corespunz

laborator

in in urgenta:

ator

urgenta

-sa-i

-ii

mentinem

lavita

-transpiratii
abundente

grup

-varsaturi
renala

tegumente pentru varsaturi


le

si si sustine capul

mucoasel

bolnavului

in

e curate

timpul efortului
de varsatura

asiguram

bolnavul

atul in

materialele
necesare

salon

si

conditii
de odihna

si

fund de ochi

TC,

TQ, indice
de

pt.

protrombin
a,

a-si

mentine

constanta, nevoia de
a

se

alimenta

si

hidrata
corespunzator;
nevoia

de

a-si

mentine tegumentele

cholesterol

curate ;nevoia de a
se deplasa si mentine
o

postura

;nevoia

transamina
ze,

de

adecvata; nevoia de

nevoia de a elimina;

efectuarea
examenului

TS,

glicemie,

-pregateste

microclim

Rh, HLC,

calcemie,

-sa-i

circulatie

temperatura

sanguine,
asigura

a aveai o respiratie si

corecta

de

se

odihni ;nevoia de a
evita pericolele si

electrofore
za

nevoia de a invata
despre boala sa. Ora
13.00:rezultate

-sa-i

mentinem

administre

legatura

aza oxigen

cu

pe

sonda

nazala

analize:
Hb=45g/dl;L=7800/n
nmc;
Ht=45%;TS=5ming3
0sec

familia

;TC=7min

pentru

-pregateste

TQ=18

educarea

materilae

protrombina=60%

si bonavul grupsanguin
acesteia

pentru
69

indice
BIH

glicemie =105 mg/dl

colesterol=280Mg/dl
in

recoltarea

ajutarea

LCR,

bolnavulu

instalarea

sondei

-Rezultat

F.Ohemoragii
retiniene
vecinatatea

nazale si a
-

sa

-i

sondei

satisface

urinare
-

fudament

administre

ale la pat

aza
medicame
ntele
prescrise
de medic:
glucoza
33% fiole,
3+sulfat de
magneziu,
25%

fiola

i.v.

+furosemi
d 2 fiole,
miofilin 1
fiola, toate
in perfuzie
si

Hiposerpil
de 2 ml, 1
i.m.

si vitamina
70

pupilei

cu aspect de flacara;
fotomotorie

nevoile

fiola

in

hiporeflectivitate

lenta

examen

C2

fiole

i.v.

lent;

Diazepam
1

fiola/zi

dimineata;
Fenobarbit
al o fiola
/zi.
Data

-bolnava
confuza

16.05.201
5
Ora 18:30

Aceleasi
cu

hiperteflectivitat
e
osteotendentioas
a

si

hiporeflectivitate

-Bolnava
-

Monitorizeaza

Monitorize

si

aza

supravegheaz

inregistrea

muobiectivitate
-

diminuarea

fortei musculare

vitale

ale vitale

Herhicorpul

drept

bolnavei

de corp si pat
pregateste

pentru contra
vizita

- Cefalee intensa
- Subfebrilitate

urmatoarei nevoi
fundamentale
prioritare nevoia
a

avea

o
si

circulatie

TA=

adecvate: nevoia

200/110m

de a-si mentine

mMg

temperatura
corpului

AV

= constanta, nevoia

72b/min
T= 37,9 C

- Psihomotoric

satisfacerea

respiratie

medicului
- Agitatie

privind

de

Asigura R-21/min

bolnava
-

ale

lejeria curata
si

pe

si

functiile za functiile

bolnavei

dependenta

Pregateste

de ase alimenta
si

hidrata

corespunzator,

materialele si -

nevoia de

ajuta medicul Inregistrea

elimina,, nevoia

pentru

za

de a-si mentine

efectuarea

rezultatul

tegumentele

punctiei

in

71

urma curate, nevoia de

lombare

si recoltari

pentru

LCR in r.O

efectuarea
analizelor de
laborator din

Administre
aza

L.C.R

si

supraveghe
-

aza

Supravegheaz

medicatia

bolnava prescrisa

timp de doua de medic :


ore

dupa aceesi

punctia
-

lombara

regimul

asigurand
- Varsaturi
-

Transpiratie

abundenta

repaus la pat
fara perna cu
capul

in

deosebi lateral
-

Asigura

igieno-

a se deplasa si a-

dietetic

si

prin

postura corecta,

necesare

a evita pericolele

de glucoza si nevoia de a
5%
cate invata
despre

repausului la 125 ml x 2 boala sa


pat
ori pe zi
Presiunea
- Informeaza
tura de noapte
privind
recoltarea
urinei
72

administrar nevoia de a se
ea
odihni, nevoia de

Asigura paren.oral

conditiile

mentine

crescuta
lichid

1Cg
cu

Data
17.05.201
5
Ora 8:00

-bolnava

-Sa-i

confuza

asuguram o

afazica
apravica

Bolnava

respiratie si
o circulatie

Sa

reechilibram
- subfebrila

dependenta

medioclimatul

Monitorizeaza

in salon

si

cefalegii

puternice

Asigura -

Recolteaza

urina

prin

urmatoarei

functiile vitale
ale bolnavei

prioritare
nevoia de a

urina
-

diminuarea
fortei

analizele de

musculare
pe

laborator si

a dureroasa

Sa

fie

alimentata si
hidratata

la
mobilizare

corespunzat
or

respiratie

si

Monitorizeaza

circulatie

le
foaia

de

observatie

si

-In legatura cu
serviciul

pentru a i se

asiguram

bolnavei

cunostintelo
r

despre

necesare
pentru
efectuarea

lejerie curata
de corp si pat

73

C
pe

sonda 1100 ml
24 ore nu a
avut scaun

mentine
temperatura
temperatura
corpului
constanta,
nevoia de ase
alimenta

si

sonda hidrata

pentru

corespunzator,

examenul

nevoia de

sumar urina

elimina,,

patul

Asigura

boala sa

diureza

prin

functionale

in

38,2

nevoia de a-si

-Recolteaza

explorari

-Sa

AV = 70/min
T=

materialele
-Lipsa

adecvate:

functiile vitale

efectua EKG

- Varsaturi
- Anxietate

190/105mmM

temperatura

ui
Sensibilitate

in

precizarea
diagnosticul

stnng

inregistreaza

pentru

Herhicorpul

avea

si

praclinice

TA=

Sa-i

efectuam

nevoi
fundamentale

sonda pentru
examen sumar R-20/min

volemic

privind
satisfacerea

inregistreaza

adecvata
-

nevoia de a-si
-

mentine

Administrarea

tegumentele

medicatiei

curate, nevoia

prescrisa
medic

de de
a
se
= deplasa si a-si

-Pregateste

glucoza 33%

bolnava

fiole 3 sulfat

pentru

vizita de

medicului

magneziu

25% fiola i.v


+ furasemid 2

fiole, Miorfin

Supravegheaz
a

o fiola

continuu

starea

Hiposerpil de

bolnavului

2 ml 1 fiola
i.m

O pozitie de
securitate

si

vitamina C 2
fiole i.v lent;

antialgica
Diazepan
-Asigura
igienei

in

pat si pentru
eliminarea
dejectiilor
Mucoasele
curate

satisfacerea
nevoilor
fundamentale
la pat pentru
alimentare si

fiola

zi

o
se

introduce
Peenicilina G
sodica
1.000.000

1/6 ore i.m

eliminare
-Asigura

asigura regimul
tavita renala igieno-dietetic
-Ii

mentine

postura
corecta,
nevoia de a se
odihni, nevoia
de

evita

-Asigura

pericolele

si

hidratarea

nevoia de a

corespunzatoa

invata despre

cale boala sa
si hidratarea
- ora 15:00,
pentru
parentala
rezultatul
varsaturi si corespunzatoa
re
a
EKG
WRS
sustine
bolnavului pe
40 C AV 70
capul
bolnavului
in

cale

timpul parenterala
74

re

pe

batai min ca o
extraxistala

Data
21.05.201
5
Ora 8:00

-diminuarea

-Sa-i

fortei

asuguram o

musculare

HT

respiratie si

pe

o circulatie

Monitorizeaza

Monitorizeaza

Herhicorpul
stnng

-Sa

fie in

foaia

revenire

hidratata

functiile vitale
si
R-19/min

temperatura

corespunzat
-

-Asigura

or

Sensibilitate

lejerie curata

a dureroasa crescuta

Sa-i de corp si pat

externi

analizele de
laborator si
praclinice

- Schiteaza
vorbitul

pentru

Recunoaste
persoanele
din jur
-Insomnie

ui

materialele
necesare

-anexietate

pentru

cunostintelo
r

despre

boala sa

igienei

de

in

asigurandu-l
75

medic

in

21.05.2015

trecerea

la

medicatia per

ai

os si i.m cu
Fisacetan fiole
2,

capata
increderea

de

decide

incurajandu-l
pentru

prescrisa

medicul

antialgica

bolnavul

pat si pentru
eliminarea

medicatiei

- discuta cu

efectuarea
-Lipsa

Administrarea

securitate

asiguram

=1 zi

vizita -

pozitie

-Sa

si

mg/Dvlcr

negativ

pentru

90

PANDY

psihic

bolnavului

glicemie-

180/95mmMg

si

-asigura

75%,

normal reactie

T= 37C scaun

bolnavul fizic

medicului

precizarea
diagnosticul

-Pregateste

= 14 sec; IP =

TA=

AV = 72b/min

la efectuam

stimuli

TC=5min TQ

de ale bolnavului

in alimentata si observatie

TS= 3min 30
sec;

le inregistreaza

inregistreaza

41%

L=5800/mmc;

functiile vitale si
si

adecvata

Tanakan

doua dozeper
cs si vitamina

dejectiilor
-Sa
mentinem
tegumentul
si mucoasele

de

C fiole 5 ml

ameliorarea

3 pe zi i.a

stari sale prin Miofilin


regim igieno- fiole
dietetic

prin
-Asigura

tratament

curate
-Sa-i
asiguram
microclimat
ul in salon si
conditiile de
odihna

alimentatia
-Asigura

bolnavului cu

satisfacerea

1 litru/zi cu

nevoilor

lichide

fundamentale

temperature

la

la pat pentru camerei


alimentare si
-In 22.05.2015

eliminare

se

recolteaza

-Asigura

analize

regimul

laborator

igieno-dietetic

si

HLC,TS,

hidratarea TQ,

corespunzatoa
re
bolnavului

de

JP,

gilcemie ) si

a se efectueaza
punctie
lombara

-Asigura
materialele
necesare
pentru

pentru
examenul
LCR

de

control

efectuarea
toaletei

-In

partiale la pat

2105.2015
medicul

-Mentine
76

data

legatura

cu decide

familia si o scoaterea
educa privind sondei urinare
modul

de

ingrijire

bolnavului
Data
22.05.201

-Stare

-Medical

generala

decide

ameliorata

externarea

cu
-

Ora
15:00

Bolnav
-

Forta

musculara

tratamentulu

in revenire
schiteaza

supravegher

contractura

e
apartinitoril

Sensibilitat
e

dureroasa la
externi

la

sub

prin

stimuli

i
domiciliu

opozitie

ea

continuarea

or

Asigura -

stare generala

medioclimatul

Monitorizeaza

in salon

si

partial

functiile vitale

Monitorizeaza
functiilevitale
si

le

in

foaie

de

observatie

si

temperatura

foaia

observatie

TA=

prioritare

160/85mmMg

nevoia de a

-Educa
bolnavul

satisfacerea

fundamentale

si

apartinitorii si

privind

nevoi

de R-18/min

temperatura

dependent

urmatoarei

inregistreaza
in

mult
ameliorata,

inregistreaza
-

cu

AV = 77b/min

avea

respiratie

si

circulatie

T= 36,6 C

adecvate:

privind
continuarea

nevoia de a-si

tratamentului

Administrarea

mentine

la

temperatura

domiciliu, medicatiei

despre modul prescrisa


de

viata

munca

de temperatura

, medic
si aceeasi
-Pregateste
documentele

77

constanta,
nevoia de a se

alimentatia
bolnavului;

= corpului

alimenta

si

pentru
-Preda

externare,

apartinatorilor
bunurile
bolnavului si
documentele

transcribe

in nevoia de a-si

foaia

de mentine

biletul

-Preia lenjeria
bolnavului si
la

magazia
spitalului

de curate, nevoia

externare si in de

se

scrisoarea

deplasa si a-si

medical

mentine

pentru

postura

medicul

de corecta,

familie

si nevoia de a se

-Solicita statia trimiterea


de

nevoia de

observatie, in tegumentele

de externare

preda

le corespunzator,

medicului, le elimina,,

personale ale

prezinta

hidrata

la odihni, nevoia

salvare Spitalul Clinic de

pentru

Fundeni

deplasarea

vederea

evita

in pericolele

si

nevoia de a

bolnavului la operatiei

invata despre

domiciliu

boala sa

-In legatura cu

- bolnavul se

medicul

externeaza cu

de

familie pentru

urmatoarele

continuarea

recomandari

supravegherii
bolnavului la
domiciliu

si

preluarea

in

evidenta
speciala
78

Continuarea
tratamentului
la

domiciliu

cu :
Piracetam = 2

-Scoate
bolnavul

din

evidentele
sectiei

fiole

zi

i.m

timp de doua
saptamani
apoi

cu

Cerebral

tablete/zi
Tanakan

doua doze per


cs;
Furosemid= 1
tableta

la

zile, Enap 20

79

CAZUL II
CULEGEREA DATELOR: FO =710/2015
NUMELE SI PRENUMELE: R.I
DOMICILIUL: CONSTANTA
DATA NASTERII: 09.05.1950
OCUPATIA: PENSIONAR
DATA INTERNARII: 24.05.2015 ora 8.10
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: GLIOBLASTOM STADIUL I, HTA
ESENTIALA STADIUL I/II
DATA EXTERNARII: 09.06.2015
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE. AVC HEMORAGIC CU HEMIPLEGIE
STANGA, HTA ESENTIALA A STADIUL I/II
NUMAR ZILE SPITALIZARE: 17
ANAMNEZA: Antecedente personale

patologice:

apendicectomie

1965,

HTA 1999.
ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 65 de ani, cunoscut ca hipertensiv, care
nu urmeaza tratamentul prescris de medic. Din relatarile insotitorul, reiese ca bolnavul,
cu circa 3 ore inaintea internarii acuza: pierdere de cunostinta, cefalee, ameteli,
diminuarea fortei musculare pe partea stanga a corpului, agitatie. Bolnavul este mare
consumator de alcool si fumator a doua pachete de tigari pe zi.

80

DATE INDIRECTE: bolnavul este transportat cu ambulanta la primire urgente al


Spitalului Judetean Constanta, unde in urma consultului medicului garda, i se elibereaza
bilet de internare in sectia de neurologie.
EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de
medic s-au constatat urmatoarele aspecte patologice:
-

Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebril T = 38,1C.

Tegumente si mucoase; normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei

Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

Sistem osteoarticular si muscular: integru morfofunctional, cu articulatii


deformate coxakhipotormie musculara de partea hemicorpului stang;

Aparat respirator: la inspectie: R=20min;, CRS libere, dispneic, respiratie


stertoroasa. torace normal conformat; la palpare, vibratii vocale transmise pe
ambele arii pulmonare pana la baze; la percutie -sonoritate pulmonara crescuta; la
auscultatie: murmur vezicuiar prezent pe ambele arii pulmonare.

aparat cardiovascular: cord in limite normale, cu socul apexian in spatiul 5


intercostal

stang,

pe

linia

medioclav'cuiara

stanga;

TA=170/95

mmHg,AV=78b/min; artere superficiale indurare, sinuoase, vene permeabile.


-

Aparat digestiv si anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului stang,


nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal: incetinit.

Aparat urogenital: loji renale libere, mictiuni fiziologice, cu incontinenta


urinara la internare, semnul GIORDANO negativ bilateral.

Sistem

nervos

si

organe

de

simt:

bolnav

inconstient,

in

coma

vasculara,dezorientat tempo-spatial, ROT abolite de partea stanga, BABINSKI

81

pozitiv

bilateral,

afazic,

apraxic,

agitatie

psihomotorie,

tiroida

nepalpabila,nedureroasa.
INTERPRETAREA DATELOR:
DIAGNOSTIC CLINIC: AVC HEMORAGIC CUHEMIPLAGIE STANGA, HTA
ESENTIALA STADIUL I/II
DIAGNOSTIC NURSING:
-

Analiza

bioflziologica:

bolnav

cu

aparate

si

sisteme

integre

cu

afectarea celor de mai sus.


Din analiza acestor date rezulta ca bolnavul este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:
- nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata
- nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura
- nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate
- nevoia de a evita pericolele
- nevoia de a-si mentine temperatura constant
- nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator nevoia de a elimina nevoia de a se
odihni
- nevoia de a invata despre boala sa.
- Analiza psihologica: bolnav inconstient,dezorientat
-temporo-spatial.
-Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata, fiind somer.
82

-Analiza cultural-spirituala: bolnav cu nivel scazut de cultura sanitara legata de boala sa,
de religie ortodox-crestma, care nu respecta posturile religioase si respecta regimul igieno
-dietetic prescris de medic.

83

PLAN DE INGRIJIRE
NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI

R. I.

FO 702/2015

DIAGNOSTIC CLINIC GLIOBLASTOM STADIUL I HTA ESENTIALA STADIUL III


Dat

Manifestari de Obiectivul

dependenta

24.05.20
15
Ora
16:00

- stare de coma
cu
osteotendentin
oasa

si

hiporeflectivita
te fotomotorie

se

va

-bolnav
Identificare completeaza

bolnavului

documentel

-sa-i
asiguram o
respiratie
si o

e
-

fortei
musculare

adecvata

internare

hemicorpul

-sa-i

in sectie si

stang

efectuam

de aici la

analizele

ATI

-cefalee
intensa
incontenta
urinara

de
laborator si
paraclinice
pentru

-masoara
si
inregistrea
za

- subfebrilitate
-transpiratii
- incontinenta
urinara

precizarea

functiile

diagnostic

vitale ale

ului

bolnavului

-sa-i

-ii asigura

monitoruize
vitale R =
21/min; T=
38,1C; TA =
170/95mm
Hg; Av =
78b/min;

care se interneaza
pentru:

stare de

osteotendinoasa

si

hiporeflectivitate
motorie,
diminuarea

fortei

musculare

pe

hemicorpul

stang

cefalee,ameteli,
incontinenta

-pregateste

subfebrilitate,

bolnavul

paloare

fizic

cu

urinara,

si tegumentara

psihic
pentru
recoltarea
analizelor
de laborator

84

modificata,grava

hiporeflectivitate

aza functiile
-transporta

stare

inconstienta

a bunurile -

bolnavul

pe

pentru

inventariaz

circulatie

cu

generala

bolnavului
-diminuarea

Evaluare

- bolnavul
interna

reflectivitate

Interventii ale nursei


Autonome Delegate

-bolnav

dependent

privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi
fundamentale

asiguram

microclirn

materialel

atul

in grup

de

necesare

salon

si sanguine,

respiratie

pentru

repaus

efectuarea

absolut la TS, TC, TQ, nevoia

igienei

in

pat

pst

si

eliminarea
dejectiilor

Rh,

pregateste
bolnavul
pentru

indice
,

a-si
o

transaminaz

hidrata

e,

corespunzator;

electroforez

nevoia de a elimina;

nevoia

de

laborator

in urgenta

administrea

curate
-pregateste
-sa-i

bolnavul si

asiguram

materialele

a-si

tegumentele

za

oxigen

pe

sonda

nazala
-pregateste

tul in

pt.

materilae si

efectuarea

bonavul

examenulu

pentru

i de fund recoltarea
de ochi

de

mentine

microclima necesare

odihna

de

a se alimenta si

tegumentel

conditii de

cholesterol,

analizelor

si

si

glicemie, constanta, nevoia de

mentinem

salon

de mentine

recoltarea

mucoasele

aveai

HLC, circulatie adecvata;

-sa-i

si

nevoia

protrombina temperatura
--

pentru

in urgenta: prioritare:

LCR

curate ;nevoia de a
se

deplasa

si

mentine o postura
corecta ;nevoia de a
se odihni ;nevoia de
a evita pericolele si
nevoia de a invata
despre boala sa. Ora
14.00:rezultate
analize:
Hb=11g/dl;L=7800/n

-sa-i
mentinem
legatura cu
familia

-asigura

- instalarea nmc;

materialele

sondei

necesare

nazale si a 0sec

pentru

sondei

85

Ht=42%;TS=3ming3
TQ=16

;TC=7min
indice

alimentare

urinare

a
parenterala

administrea

va
bolnavului

za
medicament

-transmite

ele prescrise

turei a treia de

medic:

sa

glucoza

efectueze

33%

toaleta

5+sulfat de

organelor

magneziu,

genitale

25% o fiola

fiole,

externe si i.v.
pentru

sa

educarea

recolteze

nevoile

urina

toate

+furosemid

protrombina=60%

fiole,+ grupsanguin ABIV


pozitiv;
glicemie
urina
in manitol
acesteia in
dimineata
20%- 2x125 =118 mg/dl TGP =
ajutarea
urmatoare ml vitamina 22 ui ml
bolnavului
pentru
C 2 fiole i.v.
TGO = 22 ui ml;
examen
,
piracetam
- sa -i
fiole, VSH = 18 mm/h,
satisfacem sumar de 2

Data

Manifestari

fudamental

perfuzie

e la pat

lenta

Obiectivul

de
25.05.2015

dependenta

in colesterol 250 mg/dl

la Rezultat

examen

indicatia

F.O

medicului

hiporeflectivitate

fotomotorie
cu
Interventii ale nursei
Evaluare
Autonome
Delegate
-

eliminarea
-supravegheaza
86

-administreaza

continuu starea medicatia


generala

a prescrisa

de

bolnavului si ii medic : glucoza


asigura

o 33%

pozitie

de sulfat

+
de

securitate,

magneziu 25%

antialgica

i.v

furosemit 2 F +
manitol 20% 2x 125 ml, toate
in

perfuzie

lenta, vitamina
Ora 08:00

lipsa

cunostintelor
despre boala
sa
-

C 2 F i.v lent +
dejectiilor
-

Torekan o fiola
i.m

sa-i

mentinem
prezinta

varsaturi

tegumentele
si mucoasele
curate
-

sa-i

asiguram
tavita

renala

pentru
varsaturi
Data
2628.05.201
5

Manifestari

si

de

Obiectivul Interventii ale nursei


Autonome
Delegate
-Aceleasi

dependenta

bolnav asigurarea

constinet

conditiilor

Evaluare
-bolnav

-Asigura

microclimatul

Monitorizeaza

in salon

si

87

dependent
privind starea

Ora 08:00

afazic,

de ohihna

apraxic

si somn

- subfebril
- diminuarea
fortei

-Monitorizeaza
si

le ale bolnavului fundamentale

inregistreaza in :

prioritare

foaia

nevoia de a

de
si

- R= 20min
dispneica;

temperatura

pe
hemicorpul

-Asigura lejeria

stang

curata de corp
si pat

TA = 160/90

-Pregateste

dureroasa la

bolnavul pentru

mobilizare

vizita medicului

= alimenta

lispsa

pozitie

si

hidrata
corespunzator;

T = 37,9 C

nevoia de a
un

scaun tare

bolnavului

circulatie
nevoia de a se

-Prezinta
-Asigura

adecvata;

mm/hg

78b/min;

sensibilitatea

avea

respiratie si o

AV

- anxietate

urmatoarelor

functiile vitale functiile vitale nevoi

observatie

musculare

inregistreaza

si

mentine

temperatura
constanta;

nevoia de a

de -In

cunostintelo

securitate,

26.05.2015

elimina;

antialgica

inregistreaza

nevoia de a-si

rezultatul

mentine

electroforezei

tegumentele

despre

boala sa
-Asigura
regimul igienodietetic

si

hidratarea

in

foaia

observatie
bolnavului

corespunzatoar
e a bolnavului

-Se

de curate;
a

Nevoia de a se
deplasa si a-si

scoate mentine

sonda nazala postura


de

corecta;

administrare a nevoia de a se
ohigenului
88

odihni

Administreaza
medicatia
prescrisa

de

medic aceeasi
+ Aspatofort 2
F / zi i.m +
ulei

de

parafina 30 ml
/zi
-Diureza

pe

sonda 900 ml

nevoia de a
evita
pericolele

si

nevoia de a
invata despre
boala sa
-Rezultate
analize
26.05.2015

electroforeza
Data Manifestari

Obiectivul

de
28.0508.06.2
015
Ora
08:00

dependenta
hiporeflectivi
tate
osteotendino
asa

si
respiratie
adecvata

Interventii ale nursei


Autonome
Delegate

sa

asiguram o
circulatie

= P.T = 7,2
Evaluare
-bolnav

-Educa

privind

Monitorize

modul

de aza

ingrijire

in functiile

continuarea
89

vitale

dependent

partial
privind

satisfacerea
urmatoarelor nevoi
fundamentale

si

prioritare

bolnavului

inregistreaz
a in foaia
de
observatie
si
temperatur
a:

- diminuarea
fortei
musculare pe
hemicorpul
stang

in

revenire

dureroasa
stimuli
externi

sa

fie

nevoia de a aveai o

alimentat

respiratie

si

si hidratat

circulatie adecvata;

corespunza

nevoia

tor

mentine

de

o
a-si
o

temperatura

- sensibilitate
crescuta

la

sa-i

constanta, nevoia de

asiguram

a se alimenta si

materialele

hidrata

necesare

corespunzator;

pentru

nevoia de a elimina;

efectuarea

- recunoaste igienii

nevoia

la

persoanele

pat

din jur

eliminarea

de

a-si

mentine tegumentele

si

curate ;nevoia de a
se

dejectiilor
90

deplasa

si

Data

Manifestar
i

09.06.201
5
Ora 13:00

Obiectivul

de -medicul

dependent

decide

externarea cu
stare continuarea

general

tratamentului

ameliorata

la

forta supraveghere
musculara a
in revenire
-schiteaza
opozitie
prin
contractura

-Asigura

microclimatul monitoruizeaz
in salon

functiile

vitale

18/min;

Monitorizeaz
functiile

vitale si le

apartinitorilor inregistreaza

=
T=

36,6C; TA =
160/85mmHg;
Av = 77b/min;

in foaia de -administreaza
observatie si medicatia
temperatura

prescrisa

de

medic
-Educa

sensibilitat
e dureroasa
stimuli

externi

-bolnav

dependent

aceeasi

privind
satisfacerea
urmatoarelor
nevoi
fundamentale
prioritare:
nevoia de a
aveai

respiratie si o
circulatie
adecvata;
nevoia de a-si
mentine

apartinatori si

la

Evaluare
-

domiciliu -

sub
-

Interventii ale nursei


Autonome
Delegate

bolnavul

-pregAteste

temperatura

privind

documentele

constanta,

continuarea

pentru

nevoia de a se

tratamentului

externare,

la domiciliu, prezinta

le alimenta

si

hidrata

despre modul medicului,

le corespunzator

de

in ; nevoia de a

viata, transcribe

munca

si foaia

de elimina;

alimentatia

observatie, in nevoia de a-si

bolnavului;

biletul

de mentine

externare si in tegumentele
-Preda
apartinptorilo
r
91

bunurile

scrisoarea

curate ;nevoia

medical pentru de

se

medical
persoanale

de
deplasa

si

ale

mentine

bolnavului si

postura

documentele

corecta

de externare

;nevoia de a

familie

se
-Preia lejeria
bolnavului si
o

preda

la

magazia

;nevoia de a
evita
pericolele

si

nevoia de a

spitalului

invata despre
boala sa

-Solicita
statia

odihni

de

salvare

. bolnavul se
externeaza cu

pentru

urmatoarele

deplasarea

recomandari :

bolnavului la
domiciliu

Continuarea
tratamentului

-Ia

legatura

la domiciliu :

cu medicul de
familie

Piracetam = 2

pentru

F/zi,i.m , timp

continuarea

de

supravegheri

saptamani apoi

bolnavului la

cu Cerebral 2

domiciliu

si

tb

preluarea

in

Tanakan = 2

doua

/zi

evidenta

doze / zi per

speciala

os; Furosemid

92

-Scoate
bolnavul din
evidentele
sectiei
-

= 1 tb la 3
zile

;Enap

20ml

v2/tb/zi x 2
ori/zi;
Diazepan

tableta
dimineata
-Va
consumul

93

evita
de

CAZUL III
CULEGEREA DATELOR: FO = 1222/2015
NUMELE Sl PRENUMELE: L.D
DOMICILIUL: CONSTANTA
DATA NASTERII: 22.08.1930
OCUPATIA: PENSIONAR
DATA INTERNARII: 03.05.2015 ora8.00
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL
II, HTA ESENTIALA STADIULUI II/III
DATA EXTERNARII: 11.05.2015 ora 15.00.
ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL II, HTA ESENTIALA STADIUL
II/III, HEMIPLEGIE STANGA
NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7
ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N = 1, AV = 2 Antecedente
personale

patologice:

HTA 1995

ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 77 de, ani, cunoscut ca hipertensiv care


nu urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic. Din
anamneza reiese ca in urma cu circa 2 zile inaintea internarii, bolnavul acuza: cefalee,
ameteli, criza de lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a corpului,
agitatie, confuzie.
EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de
medic .s-au constatat urmatoarele aspecte patologice:
94

Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebrila T = 37,4C.

Tegumente si mucoase: normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii deformate la

nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului drept;


-

Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie

stertoasa torace normal conformat;, la paipare: vibratii vocale transmise pe ambele arii
pulmonare pana la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta; ia auscultatie:
murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.
-

aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul V

intercostal stang, in afara liniei rnedioclaviculare stangi; TA=230/I30 mmHg,


AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.
-

Aparat digestiv si anexe: abdomen suplu nedureros, ficat si splina in limite normale,

tranzit intestinal incetinit.


-

Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara la

internare GIORDANO negativ bilateral.


-

Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma vasculara,

dezorientata tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta, BABINSKI pozitiv de partea


stanga, afazica, apraxica, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.
INTERPRETAREA DATELOR:
DIAGNOSTIC

CLINIC:

ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL II

HEMIPLEGIE STANGA HTA ESENTIALA,


DIAGNOSTIC NURSING:

95

Analiza

biofiziologica:

bolnav

cu

aparate

si

sisteme

integre

cu

afectarea celor de mai sus.


Din analiza acestor date rezulta ca bolnav este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:
-

nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;

nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura;

nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate;

nevoia de a evita pericolele;

nevoia de a-si mentine temperatura constanta;

nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;

nevoia de a elimina;

nevoia de a se odihni si;

nevoia de a invata despre boala sa;


-

Analiza psihologica: bolnav inconstient, dezorientat temporo-spatial,

Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata fiind pensionar.

96

PLAN DE INGRIJIRE
NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI

L.D.. FO = 1222/2015

DIAGNOSTIC CLINIC ASTROCITOM ANAPLASTIC GRADUL II,

HTA

ESENTIALA STADIULUI II/III


Dat

Manifestari de Obiectivul

dependenta

03.05.20
15
Ora
08:30

stare

de

inconstineta
hiporeflectivita
te
osteotendentin
oasa

-bolnav

asiguram o
si o

fortei

Transporta

completeaza

rea

documentele

bolnavul

pentru

in sectie si internare

adecvata

de aici la

sa-l

echilibram

aza functiile

hematologi

inregistrea

21/min; T=

za

38,2C; TA =

functiile

210/120mm

-sa-i

drept

efectuam

vitale ale Hg; Av =


bolnavului 72b/min;

analizele
-agitatie
psihomotorie
-

cefalee

intensa
- incontinenta

de

-ii asigura -pregateste

laborator si microclirn

bolnavul

paraclinice

atul

in fizic

pentru

salon

si psihic

repaus
precizarea
diagnostic

pentru

stare de

osteotendinoasa
fotomotorie,
diminuarea

fortei

musculare

pe

hemicorpul drept ,
agitatie

psiho

motorie,cefalee,am
eteli,

incontinenta

urinara,
subfebrilitate,
si paloare
tegumentara
discreta
transpiratie

pat

profunde,

97

si

hiporeflectivitate

absolut la recoltarea
analizelor

cu

hiporeflectivitate

vitale R =

hemicorpul

care se interneaza
inconstienta

volemic si si

musculare pe

stare

modificata,grava
pentru:

monitoruize
-masoara

cu

generala

ATI

hiporeflectivita -

-diminuarea

circulatie
si

te fotomotorie

Evaluare

-sa-i
respiratie

cu

Interventii ale nursei


Autonome Delegate

cu

cianoza,
lispa

urinara
ului
- subfebrilitate
-pregateste
- varsaturi

bolnavul si
materialele

transpiratii

abundente

necesare
pentru
examenul
fund

de

--

de laborator despre boala sa

pregateste

in

bolnavul

grup

pentru

sanguine,

recoltarea

Rh,

analizelor

TS, TC, TQ,

de

indice

laborator

protrombina

in urgenta

ochi
fie

alimentat
corespunza
tor

necesare
pt.

sa-i

examenulu

HLC,
de

calcemie

cholesterol,
transaminaz
e,
electroforez
a

urmatoarelor nevoi
fundamentale
prioritare:
de

e necesare
pentru

de ochi
-asigura

igienei

la

pat

si

pentru
eliminarea
dejectiilor
sa-i

mentinem

circulatie adecvata;
nevoia

de

mentine

a-si
o

temperatura
constanta, nevoia de
a se alimenta si
corespunzator;
de

a-si

nazala

tegumentele

mentine

curate ;nevoia de a

pentru

materilae si

alimentare

bonavul

pentru

parenterala

recoltarea

va

LCR

bolnavului
- instalarea
sondei

se

deplasa

si

mentine o postura
corecta ;nevoia de a
se odihni ;nevoia de
a evita pericolele si
nevoia de a invata
despre boala sa. Ora
13.00:rezultate
analize:

98

si

sonda

-pregateste

tegumentel

a oxigen pe elimina; nevoia de

necesare

-transmite

aveai

hidrata

materialele

efectuarea

nevoia

respiratie

i de fund administreaz nevoia

materealel

dependent

privind satisfacerea

efectuarea

asiguram

bolnavul si
materialele

si hidratat

-bolnav

glicemie,
-pregateste

-sa

urgenta:

turei a treia
nazale si a

sa

sondei

efectueze

urinare

toaleta
organelor
genitale
externe si
sa
recolteze
urina

in

dimineata
urmatoare
pentru
examen
e

si

mucoasele

sumar

Hb=45g/dl;L=7800/

de

nnmc;

urina

curate

Ht=45%;TS=5ming3
0sec

sa-i

;TC=7min

TQ=18

asiguram

indice

protrombina=60%

microclima
tul in salon
si

grupsanguin

BIII;

glicemie

=105

mg/dl

conditiile

colesterol ?

280mg/dl

de odihna
Data
03.05.20
15

sa

Manifestari

mentinem
Obiectivul

Interventii ale nursei

de

-aceleasi

Autonome

Delegate

dependenta
-

bolnava

99

Evaluare
-bolnava
dependenta

Ora
18:00

confuza

cu

hiporeflectivit
ate
osteotendinoa
sa

monitorizeaza

monitoruizea

si

za

supravegheaz

vitale

musculare pe
hemicorpul
drept

ale = 21/min; T= fundamentale

bolnavei
-

37,9C; TA = prioritare:

psihomotorie
cefalee

asigura

lejeria curata

bolnava

urinara
- varsaturi
- subfebrilitate

pentru

bolnavei

efectuarea

transpiratii

abundente

respiratie si o
adecvata;

ajuta medicul
pentru

lombare

constanta,
nevoia de a se
la

pat in vederea
recoltari LCR

rezultatul
si

nalizelor

in

F.O

laborator din a

supravegheaz
100

corespunzator;

nevoia de a-si
tegumentele

de Administreaz
si

supravegheaz
a

hidrata

mentine

LCR

si

elimina;

pentru
efectuarea

alimenta

nevoia de a

inregistreaza

punctiei

temperatura

si

efectuarea

nevoia de a-si
mentine

punctiei
materialele si

circulatie

vizita

lombare
-

72b/min;

materialele si

pregpteste

nevoia de a

= aveai

pentru contra bolnava

incontineta

Av

pregateste -pregateste

intensa
-

g;

de corp si pat
si

agitatie

ale urmatoarelor

200/110mmH

fortei

functiile satisfacerea

functiile bolnavei : R nevoi

vitale

- diminuarea

privind

medicatia

prescrisa
medic

de
:

curate ;nevoia
de a se deplasa
si mentine o
postura
corecta
;nevoia de a se

bolnava aceeasi

timp de 2 ore penicilina G


dupa punctia sodica i.m =
lombara

1.000.000

asigurand

u.i /6 ore

repaus la pat
fara perna cu
capul in d.l .

-Asigura
regimul
igieno

asigura dietetic

prin

conditiile

administrarea

necesare

parenterala

repausului la de
pat

odihni ;nevoia

glucoza

5% cate 125
ml x 2 ori pe

- informeaza

de

evita

pericolele

si

nevoia de a
invata despre

zi

tura de noapte

boala

privind

Rezultat RMN

sa.

recoltarea
Astrocitom

urinei a doua
Data

Manifestari

Obiectivul

de
04.05.20
15
Ora
08:00

dependenta
-

bolnava

confuza
afazica
apraxica
-

cefalagii

puternice

anaplastic

zi dimineata
Interventii ale nursei
Autonome
Delegate

Evaluare
Aerohemoragic

-sa-i

-bolnava

asiguram o
respiratie si
o circulatie

sa

microclimatul

monitoruizea

in salon

za
vitale

adecvata
-

-asigura

reechilibra
m volemic

recolteaza

urina

prin

sonda pentru
examenul
101

dependenta
functiile
ale

bolnavei : R
=

20/min;

dispneica; T=
38,3C; TA =

privind
satisfacerea
urmatoarelor
nevoi
fundamentale
prioritare:
nevoia de a

sumar urin

190/100mmH
g;

Av

70b/min;

- subfebrila

si

aveai

- diminuarea hematologi
musculare pe
hemicorpul
stang

respiratie si o

fortei

circulatie
adecvata;

sa

nevoia de a-si

efectuim

mentine

analizele de

dureroasa

la paraclinice

mobilizare

pentru

constanta,
nevoia de a se
alimenta

precizarea

-anxietate
Data

temperatura

- sensibilitate laborator si

-varsaturi

si

hidrata

diagnosticul

corespunzator;

ui

nevoia de a

- sa fie
- Manifestari
lispa Obiectivu Interventii ale nursei
Autonome
Delegate
de
l
102

elimina;
nevoia de a-si
Evaluare

dependenta
0508.05.20
15
Ora 08:00

-aceleasi
-

bolnava +

confuza

asigurare

afazic

apraxic

conditiilo
r

de

asigura -monitoruizeaza

microclimatul

functiile

in salon

ale bolnavei : R dependent

-monitorizeaza

vitale partial

privind

20/min;dispneic

satisfacerea

si

a T= 37,7C; TA
cefalegii odihna si
supravegheaza
=
puternice
somn
functiile vitale
185/100mmHg;
ale bolnavei si
-subfebril
Av = 70b/min,
le inregistreaza
prezinta
un
in foaia de
scaun tare
diminuarea
observatie si
fortei
temperatura
-- se scoate
-

musculare

sonda nazala de

pe

- asigura lejeria

hemicorpul

curata de corp

stang

si

pat

administrare
oxigenului

bolnava pentru inregistreaza

sensibilitate

contra

dureroasa la

medicului

electroforezei in

lipsa

cunostintelo
r

despre

boala sa

pozitie

prioritare:
nevoia de a
aveai

respiratie si o
circulatie
adecvata;
nevoia de a-si
temperatura

alimenta

o -Administreaza

,, de medicatia

; nevoia de a
elimina;

de nevoia de a-si

prescrisa

antialgica

medic = aceasi mentine


+

asigura

regimul igienodietetic
hidratarea
103

si

si

hidrata

securitate

corespunzator

asigura

bolnavului

fundamentale

nevoia de a se

F.O a bolnavei
-

nevoi

constanta,

vizita rezultate

mobilizare

urmatoarelor

mentine

-In 08.05.2015

si

pregateste

- anxietate

-bolnava

aspatofort tegumentele

fiole pe zi i.m

curate ;nevoia
de

se

deplasa

si

corespunzatoar
e a bolnavului

mentine

postura
corecta
;nevoia de a
se

odihni

;nevoia de a
evita
pericolele

si

nevoia de a
invata despre
boala sa.
-Rezultat
Data
0508.05.20

Manifestari

Obiectivu

de

dependenta

-aceleasi

bolnava +

Interventii ale nursei


Autonome
Delegate

Evaluare
-bolnava

asigura -monitoruizeaza

microclimatul
104

functiile

vitale

partial
dependent

15
Ora 08:00

confuza

asigurare

afazic

apraxic

conditiilo
r

in salon

ale bolnavei : R privind

-monitorizeaza

de

satisfacerea

20/min;dispneic

urmatoarelor

si
a T= 37,7C; TA
cefalegii odihna si
supravegheaza
=
puternice
somn
functiile vitale
185/100mmHg;
ale
bolnavei
si
-subfebril
Av = 70b/min,
-

le inregistreaza
-

in

foaia

de

diminuarea

observatie

si

fortei

temperatura

prezinta

- asigura lejeria

hemicorpul

curata de corp

stang

si

pat

scoate

administrare
oxigenului

bolnava pentru inregistreaza

sensibilitate

contra

dureroasa la

medicului

lipsa

cunostintelo
r

despre

boala sa

nevoia de a-si
mentine

electroforezei in

corespunzator
; nevoia de a

o -Administreaza

,, de medicatia

elimina;
nevoia de a-si

de mentine

prescrisa

antialgica

medic = aceasi tegumentele


+

asigura

regimul igienodietetic

si

hidratarea
corespunzatoar
e a bolnavului
105

si

hidrata

securitate

constanta,
alimenta

asigura

pozitie

adecvata;

nevoia de a se

vizita rezultate

bolnavului

temperatura

F.O a bolnavei
-

- anxietate

-In 08.05.2015

mobilizare

nevoia de a

circulatie
se

si

pregateste

prioritare:

respiratie si o

sonda nazala de

pe

fundamentale

un aveai

scaun tare
--

musculare

nevoi

aspatofort curate ;nevoia

fiole pe zi i.m

de

se

deplasa

si

mentine

postura
corecta

;nevoia de a
se

odihni

;nevoia de a
evita
pericolele

si

nevoia de a
invata despre
boala sa.
-Rezultat
analize
08.05.2015

106

ANEXA
CUPRINZAND TEHNICILE DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI EFECTUATE IN
CURSUL INGRIJIRILOR DE NURSING
ANEXA 1. MASURAREA SI INREGISTRAREA FUNCTIILOR VITALE.
A. TEHNICA MASURARII SI NOTARII RESPIRATIEI.
Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de O2
necesar proceselor vitale , in paralel cu eliminarea in atmosfera a CO2, rezultat al
acestora.
- Materialele necesare: ceas cu secundar, foaia de temperatura, pix cu pasta albastra.
- Timpii de executie:
- se pregatesc materialele neresare;
-nu se anunta bolnavul,pentru ca acesta poate influenta ritmul respirator;
-se numara miscarile inspiratorii ale toracelui, prin asezarea mainii nursei pe
suprafata toracelui timp de 1 minut;
- se noteaza rezultatul in foaia de temperatura cu un punct de culoare albastra si se
uneste

cu

valoarea

anterioara,

pentru

fiecare

linie orizontala se socotesc 2

respiratii.

B.TEHNICA MASURARII SI NOTARII PULSULUI.

107

Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superfiale,


comprimata incomplet pe un plan rezistent.
- Materiale necesare: ceas cu secundar, foaie de temperatura, pix cu pasta rosie.
- Timpii de executie:
-se pregatesc materialele necesare;
-se pregateste bolnavul psihic si fizic, explicandu-i tehnica si mentinandu-1 in repaus
fizic 5-10 minute;
-se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului;
-se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si se uneste cu valoarea
anterioara,

pentru

fiecare

linie

orizontala se socotesc 4 pulsatii.

C. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

108

Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism generatoare de


caldura, prin metabolizarea alimentelor energetice.
- Materialele necesare: tensiometru maximal, individual casoleta cu tampoane
de vata si comprese de tifon, prosop, sapun, pahar cu % solutie cloramina 1-5 %, tavita
renala, foaia de temperatura, creion albastru.
-Timpii de executie:
-se pregatesc materialele necesare si se verifica termometru,

apoi se sterge

termometru de solutia dezinfectanta:


-se pregateste bolnavul psihic explicandu-i tehnica si fizic asezandu-1 in decubit
confortabil;
-se sterge axila bolnavului prin tamponare cu prosopul;
-se aseaza termometru in axila cu rezervorul de Hg pe pielea centrului
axilei;
-se apropie bratul

de trunchi

cu

antebratul

flectat pe suprafata anterioara a

toracelui;
-se scoate termometru dupa 5-10 minute;
-se sterge cu o compresa uscata si se citeste gradatia;
-se scutura termometru, se spala cu apa si detergenti si se aseaza in solutie dezinfectanta
(bromocet 20%) in borcanul umplut %,
-se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura cu un punct albastru,
unindu-se apoi cu valoarea obtinuta anterior, obtinandu-se curba termica;
-pentru fiecare filie orizontala se socotesc 2 diviziuni de grad.

109

D. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE.

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor


arterelor.
-Materialele necesare: tava pentru instrumentele medicale, tesniometru cu Hg,
stetoscop biauricular, creion albastru si rosu, foaia de temperatura, tampon cu alcool.
- Timpii de executie:
-se pregatesc materialele necesare;
-se pregateste bolnavul explicandu-i scopul masuratorii si se mentine in repaus
timp de 10-15 minute
-se

aseaza manometrul pe noptiera

sau

intr-un

loc

fara vizibilitate pentru

bolnav la nivelul cordului,


-se aplica manseta pe bratul bolnavului;
-se fixeaza membrana stetoscopului sub manseta pe artera humerala;
-se pompeaza aerul in manseta cu ajutorul perei de cauciuc pana la o valoare mai mare
decat cea masurata anterior sau pana la 300 mml la prima determinare a T.A.;
-se

decomprima progresiv

aerul

din

manseta;

privind manometrul

se

memoreaza valoarea tensionala obtinuta la aczirea primului zgomot pulsatil


(tensiunea maxima) si apoi se decomprima in continuare pana la disparitia ultimei unde
pulsatile cand se memoreaza din nou valoarea obtinuta (tensiunea minima);
- se scoate manseta tensiometrului;
- se dezinfecteaza stetoscopul;
110

- se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura in chenar albastru hasurat cu


culoare rosie, socotind pentru fiecare linie orizontala o unitate coloana de mercur.
E. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI.
Diureza este procesul de eliminare a urinei din organism in 24 h.
-

Materiale necesare: vase cilindrice gradate, creion albastru, foaia de


temperatura.

Timpii de executie:
se pregatesc materialele necesare, etichetand vasele cu numele bolnavului, salonul,

sectia unde este internat, denumirea probei cerute;


-

se educa bolnavul sa urineze numai in urinar;

se colecteaza urina pe 24 ore, se citeste gradatia de pe vas;

se noteaza in foaia de temperatura valoarea obtinuta, pentru flecare linie

orizontala, socotindu-se 100 ml urina.


ANEXA 2. TEHNICA ADMINISTRARII INJECTIILOR.
A. TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE

-Materiale necesare:

seringi de unica folosinta,

in

ambalaj original,

intact, 2 ace calibru diferit, tampoane de vata sterile; solutii dezinfectante (alcool
sanitar rectificat; solutia de injectat sterila,trusa antisoc, lampa spirt).

111

-Timpii de executiei: se pregateste bolnavul asezandu-1 in pozitie de decubit


ventral;
nursa se spala pe maini;
- se aspira solutia de injectat in seringa dupa ce gatul acesteia a fost flambat inainte si
dupa taierea fiolei;
- se dezinfecteaza locul de electie pentru injectat (cadranul supero- extern al fesei);
- se scoate aerul din seriga, tinandu-o in pozitie verticala, pana la aparitia primei
picaturi de solutie in varful acului;
- se introduce acul atasat la seringa in muschi;
- se aspira pentru verificarea pozitiei acului fata de vasul de sange;
- se introduce lent solutia de injectat;
- se extrage acul printr-o miscare ferma;
- se comprima locul respectiv cu un tampon steril imbibat in alcool sanitary
- nursa se spala pe maini;
- reorganizarea locului de munca;
- urmarirea bolnavului pentru a surprinde eventualele reactii adverse la medicamente.
B TEHNICA INJECTIEI INTRAVENOASE.

112

Consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism direct


in torentul circulator prin intermediul unui ac adaptat la seringa. Scopul:
- terapeutic la diferite substante;
- explorator - pentru administrarea substantelor de contrast radiologie.
Tehnica: pregatirea bolnavului:
-

psihica: explicandu-i necesitatea acestei tehnici pentru, tratarea bolii sale,


locul injectarii si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei;

fizica: se aseaza bolnavul in pozitie confortabila de decubit dorsal sau pe


scaun cu spatar protejat de un prosop si o aleza.

Materiale necesare:
-

seringi de unica folosinta in ambalaj original, integru, steril;

ace sterile de unica folosinta pentru aspirarea medicamentelor (L = 38 mm, D


= 1 mm, cu bizou lung) si injectarea solutiei medicamentoase cu L = 25 mm,
diametrul = 6/10 - 7/10 si bizou scurt;

solutie sterila de injectat, izotona sau hipertona ce se resorb instantaneu in


circulatie, in fiole integre, care mai intai se identifica,

garou, tampoane sterile din vata si tifon, manusi sterile;

solutii dezinfectante sterile (alcool sanitar rectificat la 70);

pile din metal pentru deschiderea fiolelor;

lampa spirt pentru flambare,

tavita renala

musama si aleza;

prosop;
113

trusantisoc.

Tehnica propriu-zisa:
-

se spala pe maini cu apa si sapun;

se verifica ambalajul seringii si acului;

se verifica termenul de valabilitate al sterilizarii seringii;

se verifica integritatea fiolelor sau flaconul, eticheta, doza, termenul de


valabilitate si aspectul solutiei;

se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat solutia,


acoperit cu mansoul de protectie si se aseaza pe o compresa sterila;

se procedeaza la aspirarea continutului fiolei dupa: golirea lichidului din


varful fiolei prin miscari de rotatie, dezinfectarea gatului fiolei prin flambare,
sau stergere cu tamponul imbibat in alcool, dupa-care se flambeaza pila de otel
si se taie gatul fiolei apoi se deschide fiola astfel1 cu mana staga se tine fiola, iar
cu policele si cu indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila se
deschide partea subtiata a fiolei, se trece gura fiolei deschise deasupra flacarii,
apoi se introduce acul in fiola deschisa tinuta intre policele, indexul- si degetul
mijlociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta in mana dreapta.

Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii


drepte, avand grija ca biroul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de
aspirat, fiola rasturnandu-se progresiv cu orificiul

se indeparteaza aerul din seringa tinuta in pozitie verticala cu acul in sus, prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin virful
acului,

se

schimba

acul

de

aspirat

cu

cel

medicamentoase.

114

folosit

pentru

injectarea

solutiei

Pentru dizolvarea pulberilor se procedeaza astfel:


-

se aspira solventul in seringa (ser fiziologic, apa distilata, sau alt solvent
special);

se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de


cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului;

se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent


prescrisa;

se scoate acul din flacon ti se agita pana la completa dezvoltare a pulberii.


Pentru aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc se procedeaza

astfel:
-

se

dezinfecteaza

dopul

de

cauciuc

si

se

asteapta

evaporarea

alcoolului,
-

se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce


urmeaza a fi expirata;

se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon

pana la nivelul dopului si

se introduce aerul;
-

se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in


seringa sub actiunea presiunii din interiorul flaconului;

acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru


injectarea solutiei medicamentoase,

se alege locul punctiei venoase;

se aplica garoul pe bratul bolnavului la unirea a doua treimi superioare cu


treimea inferioara a acestuia pentru a evidentia vena de punctionat;

se dezinfecteaza locul injectiei,

115

se efectueaza punctionarea venei cu acul introdus in directia fluxului sanguin,


perforarea tegumentului facandu-se -in directie -usor oblica, pana simtim
senzatia unui gol elastic, dupa care se schimba directia acului in sensul axului
longitudinal al venei si se inainteaza in interiorul ei inca 1-1,5 cm;

se controleaza daca acul este in vena prin aspiratie;

se desface garoul;

se injecteaza lent, sprijinind seringa cu mana stanga si impingand pistonul


seringii cu policele mainii si indexul mainii drepte;

se verifica periodic prin aspirare, daca suntem in vena,

la terminarea injectarii solutiei se retrage brusc acul din vena pe directia pe


care l-am introdus;

se aplica tamponul imbibat cu alcool pe locul injectarii, efectuand o usoara


compresiune, dar iara a flecta bratul;

se supravegheaza bolnavul un timp variabil dupa injectare in report cu starea


lui generala si solutia injectata.

Incidente si accidente:
-

flebalgie prin introducerea rapida a solutiei sau a unor substante iritante;

periflebita prin inflamatia tesutului perivenos;

hematom;

embolie gazoasa prin introducerea aerului in vena;

embolie gazoasa prin introducere de substante uleioase, ambele ducand la


embolie pulmonara si deces; -soc alergic; colaps.

116

BIBLIOGRAFIE

1. TITIRCA L, - URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE PENTRU CADRE


MEDICALE, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2000;
2.

TITIRCA L, - GHID DE

NURSING.

Editura

'Viata

Medicala

Romaneasca', Bucuresti, 2000;


3.

TITIRCA L, -

TEHNICI DE

EVALUARE SI

INGRIJIRE

BOLNAVILOR Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.


4.

TITIRCA L. -

INGRIJIRI
5.

BREVIAR

DE

EXPLORARI - FUNCTIONALE

SI

SPECIALE, Editura Viaa Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2G01.

MOZESC.C -

TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVILOR, Editura Medical,

Bucuresti, 2001.
6.

BALTAG. G - INGRIJIRI

BOINAVILOR,
7.

VOL

I - II,

REPC1UCE - ANATOMIA

GENERALE

Sl

SPECIALE

ALE

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981.


OMULUI,

VISCERE, VOL.2,

Editura

Medicala, Bucuresti 1958.


8.

MORARU I. - ANATOMIE PATOLOGICA VOL UI, Fd-ara Medicala,

Bucuresti, 1980.
9.

ARSENIC - TRATAT DE NEUROLOGIE:, VOL LV. PARTEA II Editura

Medicala, Bucuresti 1982.


10.

CIMPEANU E - NEUROLOGIE CLINICA VOL II, Editura Dacia, Cluj, 1980,

11.

PENDEFUNDA GH. - SEMIOLOGIE NEUROLOGICA, Editura Medicala,

Bucuresti 1978.

117