Sunteți pe pagina 1din 36

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

TIINIFICE
COLEGIUL ECONOMIC VIILOR

PROIECT DE OBINERE A
CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
nivel 4
Specializarea: Tehnician n activiti
economice
Tema proiectului: Taxe Vamale
Prof. ndrumtor: Ioana Sasu
ELEV
Nume: Robert Mihai
Creu
Clasa: Clasa a XII -a K

SESIUNEA: Iunie 2015


CUPRINS
ARGUMENT..............................pag 3
CAP. 1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE (pag 5)
1.1 Taxele Vamale; Definiie; Funciipag 5
1.2 Instrumente ale politicii vamale....................................................................................pag 6
1.3 Clasificarea taxelor vamale.......................................pag 8
1.3.1 Taxe vamale de export..............................................................................................pag 9
1.3.2 Taxe vamale autonome.............................................................................................pag 9
1.3.3 Taxe vamale autonomo convenionale..................................................................pag 10
1.3.4 Taxe vamale prefereniale........................................................................................pag 10
1.3.5 Taxe vamale antidumping........................................................................................pag 12

CAP. 2 TARIFUL VAMAL (pag 13)


2.1. Tariful Vamal al Romaniei.........................................................................................pag 14
2.2 Valoarea in vam........................................................................................................pag 15
2.3 Prezentare TARIC RO............................................................................................pag 17
2.4 Declaraia vamal.......................................................................................................pag 18
2.5 Efectul unei taxe vamale............................................................................................pag 19
2.6 Protecia tarifar - instrument al politicii comericale..................................................pag 21

CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZIIE INTRACOMUNITAR I UN


IMPORT DIN AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA S.R.L (pag 24)
3.1 Prezentarea societii SC SEWS ROMANIA SRL.....................................................pag 24
3.2 Achiziie Intracomunitar ntre societatea romn SEWS ROMANIA SRL i societatea
austriac DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG.........................................pag 25
3.3 Import din afara UE ntre societatea roman SEWS ROMANIA SRL i societatea
japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN...................................pag 27

CONCLUZII................................................................................................................pag 31

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................pag 33
ANEXE.............................................................................................................................pag 34
ARGUMENT

Tema proiectului meu Taxe Vamale face parte din domeniul pregtirii mele
profesionale pentru meseria de tehnician in activiti economice.
Am ales ca tem de studiu pentru lucrarea mea de atestat Taxele vamale deoarece
mi se pare o tem foarte interesant, dat fiind faptul c in ziua de azi, n domeniile pe care a
dori s le frecventez n viitor precum domeniul afacerilor i al economiei, trebuie s
cunoatem foarte bine detaliile acestui capitol.
n cadrul elaborrii proiectului meu a trebuit s-mi extind aria de cunotine studiind
bibliografia recomandat de coordonator, fapt ce mi permite o pregtire profesional mai
bun.
Tema aleas este structurat in capitole abordate separat cu pri distincte.
Contribuia personal privind elaborarea acestui proiect const in selectarea
informaiilor teoretice si practice specifice specializrii precum si structurarea pe capitole a
acestora.
Taxele vamale sunt cunoscute pe teritoriul Romniei nc din antichitate. Taxele
vamale erau ncasate pentru produse i cltori att la trecerea frontierei provinciilor, ct i la
intrarea n orae, trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor ci de comunicaie.
Surse documentare atest c taxele vamale s-au perceput ntr-o perioad apropiat de
ntemeierea statului, fiind legate i de nceputurile vieii urbane.
Taxa vamal apare acum, sub forma unui instrument simplu de politic fiscal, ca un
impozit indirect, acele prelevri pecuniare obligatorii la bugetul public, percepute de ctre
stat asupra mrfurilor care trec graniele rii.
Taxa vamal trebuie definit n calitatea sa bifuncional, pe de o parte, ca instrument
fiscal de formare a veniturilor statului; iar pe de alt parte, ca instrument de formare a
preurilor produselor care fac obiectul tranzaciilor internaionale, n special a importurilor.
Aceste taxe fac parte ca i impozitele, din sistemul veniturilor bugetare, fiind
sinonime conceptual cu acestea n sensul c:

Sunt stabilite prin lege;

Au caracter obligatoriu;

Nu au contrapartid direct pentru cei care le suport,

Nu au o destinaie special, constnd n fluxuri fiscale, care finaneaz bugetul


de stat.
n prezent, taxele vamale ndeplinesc att un rol fiscal, de procurare a veniturilor
bugetare necesare organizrii i funcionrii statului, ct i rolul de principale instrumente
tarifare de politic comercial, fie de limitare a exporturilor unor mrfuri (de exemplu,
limitarea exporturilor de materii prime n scopul prelucrrii lor n ar), fie de protejare a
pieei interne, a economiei naionale, de o concuren strin, n scopul diversificrii
produciei industriale, crerii unor noi ramuri de activitate, susinerii ramurilor importante din
punct de vedere economic, strategic i social, protejrii forei de munc din anumite sectoare;
de acionare asupra importurilor n sensul reducerii lor.
Spre deosebire de impozite, care reprezint o prelevare sau o contribuie bneasc
obligatorie, cu titlu nerambursabil (neamortizabil, definitiv), datorat conform legii
bugetului de stat, de ctre persoane fizice i persoane juridice, pentru venituri pe care acestea
le obin, sau averea pe care ele o posed, taxele, n general, inclusiv taxele vamale, reprezint
pli neechivalente la bugetul de stat, efectuate de persoane fizice i juridice pentru servicii
prestate acestora de organe sau instituii de drept publice.
Prin nivelul lor, care depinde de felul mrfurilor care formeaz obiectul impunerii
(materii prime, semifabricate, produse finite, produse agro-alimentare sau industriale),
precum i de natura relaiilor comerciale existente ntre ara importatoare i ara exportatoare,
taxele vamale pot influena ofert i cererea, att pe piaa intern ct i pe cea internaional.
Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligaii financiar-bugetare, fiind
reglementate n virtutea necesitii fondului bnesc al statului. Prin aceast obligaie se
nelege ndatorirea de a plti n contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca
venituri ale bugetului. Beneficiarul acestei obligaii financiar-bugetare este n exclusivitate
statul, reprezentat prin organele financiare, crora li s-a atribuit competena de a ncasa taxele
vamale.
Prin fixarea taxelor vamale, statul percepe un impozit care va produce modificri ale
preurilor produselor ce fac obiectul tranzaciilor comerciale. Din acest punct de vedere,

taxele vamale afecteaz n primul rnd pe importator, care trebuie s verse autoritilor fiscale
o sum de bani, sum care este corespunztoare taxelor vamale evideniate n tariful vamal.
Taxa vamal este trecut de importator asupra preului de vnzare al produsului, astfel nct
ultimul care suport taxa vamal este consummator

CAP.1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE

1.1 Taxele Vamale. Definiie. Funcii.

Taxele vamale reprezint acele prelevri baneti, percepute de catre stat in


momentul in care bunurile respective trec granitele rii respective in vederea importului,
exportului sau tranzitului.
Dei la prima vedere taxele vamale par s intereseze doar din punctul de vedere al
politicii financiare a statului, totusi implicaiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile
politicilor economice si comerciale. Trsatura eseniala este dat de faptul ca ele fac parte din
sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare reprezint totalitatea resurselor baneti
instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor baneti ale statului. Acesta
presupune o varietate de forme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor bneti
necesare finanrii i indeplinirii sarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice,
politice, comerciale i sociale in care sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanare a utilizrii
acestor instrumente. Depind politica fiscal, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in
alte domenii, statul putndu-le folosi pentru a-si exercita influen asupra dezvoltrii sau
restrngerii activitii unor ramuri economice, pentru a stimula sporirea produciei sau consumului
unor anumite mrfuri, pentru a extinde sau a limita relaiile cu alte state.
Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerat doar un arhaism lingvistic, datnd din acea
perioad a relailor comerciale cand obligaiile financiare aveau un rol fiscal si diferenierea
lor nu prezint importan. Cel care vars la autoritile fiscale suma de bani corespunztoare
nivelului taxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preului
de vnzare a mrfurilor sau serviciilor, aa incat taxele vamale sunt suportate in final de
cumparator.

Funciile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de


politic comercial.
Taxa vamal a avut la nceput un caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest caracter este mult
atenuat, dar taxa vamal a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamal e abordat in calitatea
sa de impozit perceput asupra tranzaciilor cu produse care trec frontiera, calitate in care,
perceperea acesteia este avantajoas pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor
statului. Taxa vamal devine pe parcursul evoluiei sale unul dintre cele mai utilizate
instrumente pentru protejarea economiei naionale. Valenele taxei vamale, ca instrument de
politica comerciala se contureaz odata cu dezvoltarea industriei i a interesului statului de a proteja
propria industrie. Asa apare protecionismul vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si
taxe mici la materiile prime, urmarindu-se importul de materii prime si dezvoltarea noilor
industrii.

1.2 Instrumente ale politicii vamale


Politica comercial a unui stat este o parte a politicii economice ce vizeaz sfera
relaiilor comerciale externe si care cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de catre acel stat
(care au caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) in
scopul promovrii sau al restrangerii schimburilor externe si al protejrii economiei naionale de
concurena strain, precum si de alte influene nocive ale mediului economic internaional, in scopul
promovrii intereselor economice naionale.
Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de politic comercial, se urmaresc unele
obiective derivate din cele pe termen lung, cum sunt:

Imbunatirea structurii schimburilor comerciale externe;

Restrangerea sau stimularea exporturilor si importurilor anumitor grupe de mrfuri


i servicii;

Anumite modificri in orientarea geografica a schimburilor comerciale;

Imbunatairea raportului de schimb internaional;

Sporirea incasrilor la bugetul statului1 , etc.

1 Postelnicu, Ctlin, Economie Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p. 111

In ultimii ani, in condiiile adancirii continue a interdependenelor economice, in afara


reglementrii relatiilor dintre state pe plan bilateral sau multilateral, regional sau mondial, a aparut
tendina de instituionalizare a relaiilor economice dintre state prin intermediul unor acorduri care
ncearc s statueze anumite principii si reguli in privina folosirii diverselor instmmente de
politica comercial in relaiile reciproce dintre diferite state.
Principalele instrumente ale politicilor comerciale pot fi grupate, dupa caracterul lor, in trei
mari categorii:

instrumente de natur tarifara (vamal);

instrumente de natur nontarifar;

instrumente de natur promotional.


Primele dou categorii de instrumente urmaresc reglementarea importurilor si a

exporturilor si tinerea lor sub control intr-o oarecare msur, in timp ce a treia categorie
vizeaza impulsionarea si stimularea exporturilor.
Politica vamal cuprinde totalitatea reglementarilor legale cu privire la formalitile
vamale, procedura de vamuire si sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac
obiectul activitii de comert exterior2 . Prin urmare instrumentele de politica vamala sunt
urmatoarele:

legile, codurile i regulamentele vamale

tarifele vamale

taxele vamale
Principalele instrumente tarifare sunt taxele vamale. Acestea reprezint impozite

indirecte percepute de catre stat asupra mrfurilor, atunci cand acestea trec graniele
rii respective. Taxele vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra
relaiilor economice externe.
Importana taxelor vamale se desprinde din rolul pe care il au in procesul schimbului de
mrfuri pe piaa mondial:

reprezint una din principalele modaliti de influenare a schimburilor comerciale


internaionale;

2 Ciobanu, Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria


Ardealul, Cluj-Napoca, 2004

dein un loc important in teoria si practica politicilor comerciale, in procesul de


formare a uniunilor vamale sau al integrarii economice;

multe din instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in funcie de regimul


vamal al fiecarui partener;

reprezint un instrument simplu de politica comercial, prin care se asigur


venituri importante pentru bugetul de stat;

reprezint un instrument eficient de formare a preurilor (interne sau externe) si de


orientare a comerului;

regimul

vamal

produce

repercursiuni

asupra

raportului

de

schimb,

competitivitii, determin redistribuirea veniturilor intre ramuri, subramuri, clase


sociale, influeneaz nivelul costurilor, structura i echilibrul (sau dezechilibrul)
balanei comerciale i de plai externe.
Taxele vamale promoveaz - cu prioritate - interesele produciei i consumului intern,
prin urmare ele sunt un instrument de natura fiscala, constituind o sursa de venit la bugetul
statului, cu o inciden directa asupra preurilor produselor care fac obiectul comerului
exterior.

1.3 Clasificarea taxelor vamale


Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a interveniei statului in
comerul internaional3. Ceea ce se impune este valoarea in vam a produselor care fac
obiectul tranzaciei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazut prin
lege.
Toate taxele vamale urmresc, mai mult sau mai puin, in funcie de nivelul concret al acestora,
si un scop fiscal. In condiiile existenei unor taxe vamale multiple ca numar, ca mod de aezare
i fiecare avnd efecte diferite, pentru a elabora o politic vamal corespunzatoare intereselor
generate ale statului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dup
cel pufin patru criterii:
1.

dup obiectul impunerii vamale:

taxe vamale de export;

taxe vamale de import;

3 www.euroavocatura.ro/dicionar/


2.

taxe vamale de tranzit (eliminate astzi);


dup modul de percepere:

taxe vamale "ad valorem";

taxe vamale specific;

taxe vamale mixte;

3.

dup modul de fixare:

taxe vamale autonome;

taxe vamale convenionale (contractual);

taxe vamale autonomo convenionale;

taxe vamale asimilate;

4.

dup scopul impunerii:

taxe vamale protecioniste;

taxe vamale prefereniale;

taxe vamale de retorsiune;

1.3.1 Taxe vamale de export


Taxele vamale de export se intlnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in
incurajarea exporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra produselor destinate exportului i se
pltesc de ctre firmele exportatoare, fiind suportate de catre consumatorul final al produsului
respectiv.
In conditiile in care taxa vamal de export reprezint o cheltuial in plus pentru
exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaii speciale:
pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) in
scopul prelucrarii acestora in ar sau pentru pstrarea unor rezerve;
pentru a limita exporturile in ramurile in care producia indigent nu acoper nevoile de
consum;
atunci cnd preurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaa intern, astfel
taxele vamale de export devin o prghie de reglare a rentabilitii obinute de
exportatori;
in toate situaiile in care firmele autohtone, prin for lor economic pot controla

preurile de pe piata extern.

1.3.2 Taxe vamale autonome


Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ar, in mod independent, pentru
schimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt inc incheiate nici un fel de inelegeri de
natura vamal. Sunt fixate pe mai multe niveluri: maxime, minime si intermediare.
In practic se aplica taxe vamale difereniate in funcie de interesele comerciale sau de
alt natur dominante la produsul respectiv, ori in funcie de politica comercial promovat
fa de un stat sau altul. Taxele vamale autonome reprezint o prim form a taxelor vamale
folosite de un stat independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurrii radicale a
regimului vamal vechi.
Taxele vamale autonome se aplic la importurile din rile cu care nu exist acorduri
privind "clauza naiunii celei mai favorizate". Aceast clauz presupune ca daca unul din
statele contractante va acorda ulterior unui ai treilea stat condiii de tarif vamal mai
avantajoase, aceste condiii noi se vor aplica de drept i schimburilor de mrfuri care vor
interveni dupa aceasta data ntre primii contractani.

1.3.3 Taxe vamale autonomo - convenionale


Se bazeaz pe aplicarea simultan a taxelor vamale autonome i a celor convenional.
Autoritatea vamal trebuie s asigure:
1. stabilirea originii mrfurilor. ara exportatoare nu intotdeauna este una i aceeai cu
,,ara de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea originii mrfurlor se folosete
cel mai des criteriul valoarii adugate. Astfel fr de origine a unei mrfi devine aceea in
care bunul respectiv a incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugat sau in care a suferit
o transformare esenial.
2. stabilirea taxelor vamale corespunztoare in funcie de regimul comercial practicat in
relaiile cu statul respectiv.

1.3.4 Taxe vamale prefereniale


Aceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai anumitor mrfuri
importate din anumite ri n scopul de a stimula schimburile comerciale cu rile respective i nu

10

se extind asupra mrfurilor provenind din alte ri. Regimul comercial preferenial nu se
extinde n mod automat asupra tuturor mrfurilor sau partenerilor. Acesl regim este considerat o
exceptie de la ,,clauz naiunii celei mai favorizate", fcnd obiectul unor prevederi speciale n
acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de preferinte aplicate in mod nereciproc cum ar fi
Sistemul Generalizat de Preferine vamale (SGP).
Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce i Nediscriminatorii (SGP) a
fost pus la punct in urma acordului UNCTAD4 i implic scutirea de taxe vamale sau diminuarea
acestora la importul in rile dezvoltate a marfurilor provenite din state care fac parte din categoria
celor in curs de dezvoltare. Aceste preferine comerciale tarifare sunt:
generalizante - urmau a fi aplicate de catre toate statele industrializate semnatare i
pentru ansamblul produselor manufacturate si semimanufacturate,
nediscriminatorii - se prevedea a fi acordate tuturor rilor n curs de dezvoltare,
nereciproce - nu obligau statele beneficiare la nici o concesiune similara pe baze
mutuale.
Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce si Nediscriminatorii (SGP) are cateva
caracteristici generate:
conform statutului juridic, preferinele tarifare au un caracter temporar,
produsele incluse in SGP sunt in general manufacturate i semifabricate5 i ca
excepie SGP nu este destinat produselor de baza - unele produse agricole si
alimentare,
rile "donatoare" de preferine prevd anumite mecanisme - salvgardare - pentru a
pastra controlul asupra unor eventuale implicaii negative pentru economia proprie
incluse de noile fluxuri de schimburi care iau natere ca urmare a facilitafilor acordate.
Practic aceste tari i rezerv dreptul de a modifica, dupa caz, modalitatea de aplicare
sau amploarea concesiilor comerciale6.

4 United Natinons Conference of Trade and Development, eng


5 Incluse n capitolele 25 i 29 ale nomenclatorului de la Bruxelles
6 Unele state stabilesc plafoane cantitative de siguran pentru importurile
prefereniale n scopul salvagardrii intereselor propii si ale cele ale parteneriilor.

11

In practic se disting doua tipuri de strategii ale aplicrii SGP:


1. strategia reducerii nivelului taxelor vamale folosind una din urmatoarele metode:
produs cu produs, ara cu ara, reducere liniara sau armonizata;
2. strategia consolidarii sau metinerii taxelor vamale la un nivel constant
impiedicandu-le sa creasc, pe o perioad de timp determinat.
In concluzie sarcinile vamale prefereniale reprezint niveluri ale taxelor vamale de import
difereniate in funcie de surs geografic a mrfurilor sosite in vam. ara creia i se aplic, de
catre alte state, un tratament preferenial beneficiaz de taxe mai sczute pentru diferite
categorii de mrfuri, Un exemplu recent de astfel de fenomen este SGP-ul , prezentat mai sus,
iar un exemplu istoric este Commonwealth-ul sau sistemul "imperial" britanic de preferine.
Astfel de sisteme de preferine sunt, in ansamblul lor, dezavantajoase pentru multe state
neincluse n lista preferinelor datorit nsui caracterului lor preferenial, implicit
discriminatoriu n multe privine.

1.3.5 Taxe vamale antidumping


Acest tip de taxe vamale de retorsiune se percep asupra produselor de import pentru a
anihila efectele dumpingului comercial practicat de unii exportatori i se aplica numai la acele
produse la care strategia de intrare pe piaa internaional este dumpingul.
Practicarea dumpingului const in folosirea unui pref de export mai scdzut decat cel
normal-determinat de condiiile de producie sau de cele ale pieei respective. Astfel firma care
folosete strategia dumpigului comercial este avantajat sa patrund sau sa-i consolideze poziia
pe o anumita pia, n dauna firmelor concurente.
Dumpingul este o form a discriminarii prin preuri si se bazeaza pe:

existena concurentei imperfecte i posibilitatea firmei de a-i stabili n mod autonom

propria politic, de preuri, nefiind obligat la alinierea preurilor,

segmentarea pieelor - operaiune ce poate genera efecte anticoncureniale, astfel se afl


in atenia organismelor antitrust7,

inexistena unei comunicaii uoare i rapide ntre piaae extern i cea intern divizate.

7 Sau protecie a concurenei

12

Dumpingul distrugator sau pradator se ntalneste atunci cand preul de vnzare la


export este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada de timp determinata, scopul
acestei practici fiind scoaterea de pe pia sau chiar falimentarea concurenfei i creterea
puternic a cotei de pia sau parii de pia deinut, pasul final fiind revenirea la preuri
normale sau crescute pentru a recupera pierderea anterioara8.
Msurile antidumping luate mpotriva exportatorilor i cerute de grupuri de interes
interne reprezentand industriile naionale, au un caracter pur protectionist. Marimea taxei
antidumping nu poate fi mai mare decat marja de dumping - care se calculeaz ca diferena
intre preul normal, practica pe piaa mondial, sau caracteristic unei anumite piee, si preul
artificial diminuat in mod voit, prin politica de dumping.
Taxa antidumping = pret mondial pre de dumping
Aceasta taxa contribuie la formarea preului de vam a produselor respective, a valoriin vam,
dupa care la aceasta se aplic celelalte elernente de fiscalitate.

CAP. 2 TARIFUL VAMAL


Tariful vamal reprezint nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care
cuprinde lista mrfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe i categorii, insoite de
nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grup de produse in parte. Uneori in
tariful vamal sunt surprinse i mrfurile scutite de taxa, precum i o serie de reglementri
existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele.
Tariful vamal reprezint, n practic, componenta principal a regimului vamal al
unei ri9. Regimul vamal reprezint statutul juridic pe care l va primi marfa n procesul
vmuirii; acesta indic pe de-o parte, dac i unde se vor plati taxele vamale, iar pe de alt
parte, dac i in ce condiii marfa va fi supus controlului vamal.
Regimurile vamale sunt de doua feluri:

8 Ciobanu, Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004, p.336

9 Postelnicul, Ctlin, Economie Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p.111-115

13

1. Regim vamal comun se aplic automat in conformitate cu legea vamal i privete


majoritatea mrfurilor de import - export;
2. Regimurile vamale suspensive - au ca efect suspendarea plii anumitor taxe
vamale sau a aplicrii unor msuri de control; ele trebuie s fie solicitate in mod expres. n
practica vamal a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive sunt legate de
operaiunile de tranzit, de importul pentru producia de export (regimul de drawback), de
importul temporar, de depunerea mrfii in antrepozitele vamii, etc.
In funcie de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi: tarif vamal convenional,
tarif vamal prefereial, tarif vamal autonom, tarif vamal sancional.
Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de
clasificare a mrfurilor. Aceste criterii servesc la ordonarea mrfurilor nscrise n lista vamal.
Principalele criterii utilizate in prezent sunt:
originea mrfurilor (produse vegetale, minerale sau animale);
gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau produse finite);
destinaia mrfurilor (bunuri pentru consum sau pentru investiii)

2.1 Tariful Vamal al Romniei


Tariful vamal al Romniei cuprinde:
1) Nomenclatura combinata a mrfurilor;
2) orice alta nomenclature care se bazeaz parial sau integral pe Nomenclature
combinat a mrfurilor sau care adaug la aceasta orice subdiviziuni i care este
stabilit prin dispoziii legale naionale care reglementeaz domenii specifice in
vederea aplicrii msurilor tarifare legate de schimbul de mrfuri;
3) taxele vamale i taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mrfurilor
cuprinse in Nomenclatura combinat a mrfurilor, precum i cele instituite n cadrul
politicii agricole sau prin reglementrile specifice aplicabile anumitor mrfuri care
rezult din transformarea produselor agricole, daca este cazul;

14

4) msurile tarifare prefereniale cuprinse in acordurile ncheiate de Romnia cu anumite


ri sau grupuri de ri si care stipuleaz acordarea tratamentului tarifar preferenial;
5) msurile tarifare prefereniale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru
anumite ri sau grupuri de ri;
6) msurile tarifare care prevd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import
aferente unor anumite mrfuri;
7) alte msuri tarifare prevazute in legislaia Romniei10.
Taxele vamale percepute de autoritatea vamal romn se pot clasifica in:
taxe vamale de baz;
taxe vamale prefereniale.
Taxele vamale de baz sunt stabilite potrivit politicii comerciale a Romaniei i/sau
acordurilor Internaionale la care Romnia este parte semnatar (Acordul privind aplicarea
art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comer} (GATT), parte integranta a Acordului de la
Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romnia il
aplica far rezerve, ratificat prin Legea nr. 133/1994).
Taxele vamale prefereniale fac obiectul unor acorduri de liber schimb Tncheiate de
Romnia cu rn (Moldova, Turca, Lituania, Israel) sau grupuri de ri (Uniunea Europeana -UE,
Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, Acordul Central European al Comertului
Liber - CEFTA etc.) pentru unele mrfuri sau categorii de mrfuri.
Pentru a se putea aplica o tax prefereniala este necesar prezentarea i depunerea
unui certificat de circulaie a mrfurilor valid (de exemplu de tip EUR) mpreuna cu Declaria
vamal de import i a celorlalte documente prevazute de Regulamentul de aplicare a Codului Vamal
al Romniei.
Atat taxele vamale de baza cat i taxele vamale prefereniale sunt stabilite pe fel de marf
a carei clasificare se face n funcie de regulile generale i notele explicative de interpretare a
nomenclaturii mrfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romniei, specifice

10 Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 46

15

Conveniei Internaionale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a mrfurilor,


incheiat la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romnia este parte11.
Unele categorii de mrfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in funcie de felul
mrfii sau de destinaia lor specific, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si
conveniilor Internaionale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se
inelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicat i in cadrul unui
contingent tarifar12. De exemplu un autovehicul fabricat n Uniunea European, pentru care a fost
eliberat un certificat de circulaie a mrfurilor EUR1 valid, beneficiaz de tratament tarifar
favorabil la momentul intocmirii formalitilor vamale de import in Romnia13.

2.2 Valoarea in vam


Valoarea in vam a mrfurilor importate este, conform Acordul privind punerea in
aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si corner (GATT)1994,
valoarea de tranzacie, respectiv preul efectiv pltit sau de pltit pentru mrfuri atunci cnd
sunt vndute pentru export pe teritoriul vamal al Comunitii.
Valoarea de tranzacie poate fi ajustat atunci cand anumite elemente specifice care
sunt considerate ca facnd parte din valoarea in vam sunt in sarcina cumparatorului, dar nu
sunt incluse in preul efectiv platit sau de platit pentru mrfurile importate (de exemplu,
cheltuielile de transport si costul asigurrii mrfurilor importate, precum si cheltuielile de
incrcare i manipulare legate de transportul mrfurilor importate pan la punctul de
introducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitii, redevente i drepturi de licena,
etc.). In valoarea de tranzacie se includ i anumite prestaii fcute de cumparator n favoarea
vanzatorului sub form de mrfuri sau de servicii determinate, altele decat sub forma de bani.
Sunt prevazute 51 elemente care nu se includ n valoarea n vam a mrfurilor, cu
condiia s fie evideniate separat de preul efectiv pltit sau de platit ( de exemplu:
cheltuielile de transport pentru mrfuri dup sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul
Comunitii, comisioane de cumparare, etc.).
11 Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 48
12 Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 49

13 www.avocatura.com

16

Atunci cand valoarea in vama nu poate fi determinat pe baza preualui de tranzacie, ea se


determin prim parcurgerea succesiv a urmatoarelor regulilor de evaluare pn la prima in
conformitate cu care aceasta valoare poate fi stabilit:
(a) valoarea de tranzacie a mrfurilor identice vandute pentru export in Comunitate si
exportate in acela sau aproximativ acelasi moment cu mrfurile care se evalueaz;
(b) valoarea de tranzacie a mrfurilor similare vandute pentru export in Comunitate i
exportate n acelasi sau aproximativ acelai moment cu mrfurile care se evalueaz;
(c) valoarea bazat pe preul unitar care corespunde vanzrilor in Comunitate de
mrfuri importate sau de mrfuri identice sau similare importate totalizand cantitatea cea mai
mare, ctre persoane care nu au legatura cu vanztorii;
(d) valoarea calculat egala cu suma:

costului sau valorii materialelor i fabricrii sau altor transformri in procesul de


fabricare a mrfurilor importate;

valorii profitului i cheltuielilor generate egale cu cele care se reflect in mod obinuit in
vanzrile de mrfuri de aceeai natur sau tip cu mrfurile evaluate care sunt fabricate
de producatori in ara exportatoare pentru a fi exportate n Comunitate;
cheltuielilor de transport i costul asigurrii mrfurilor importate, precum i
cheltuielile de ncarcare i manipulare legate de transportul mrfurilor importate pan la
punctul de ntroducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitaii. Determinarea
valorii in vam nu trebuie s se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: preul de vanzare
in Comunitate pentru marfuri produse n Comunitate, preul mrfurilor de pe piaa
intern a rii exportatoare, valori in vama minime, arbitrare sau fictive, etc.

2.3 Prezentare TARIC - RO


TARIC a fost stabilit in baza Articolului 2 al Regulamentului Consiliului nr.
2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind nomenclatura tarifar i statistic i Tariful Vamal
Comun. Acest tarif este o baz de date destinat s indice dispoziiile legale comunitare
aplicabile (msuri tarifare i netarifare) pentru un anumit produs, atunci cand acesta este
importat pe teritoriul vamal al UE sau, dupa caz, cand acesta este exportat catre ri tere.

17

TARIC se bazeaz pe Nomenclatura Combinata (NC - codificare la 8 cifre) care


constituie nomenclatura de baz pentru Tariful Vamal Comun, utilizat n procesul de
vamuire a mrfurilor precum si pentru intocmirea statisticilor de corner al Comunitii cu ri
tere (EXTRASTAT) i a statisticilor de comer ntre Statele Membre (INTRASTAT).
Baza de date TARIC este utilizat de administraiile vamale din Statele Membre
pentru procesarea declaraiilor vamale de import / export din / catre ri tere; totodata, el este
un instrument util de informare pentru operatorii economici.
TARIC cuprinde dispoziiile referitoare la domeniul vamal, coninute n legislaia
comunitar specific privitoare la: Sistemul armonizat de denumire si codificare a mrfurilor
(S.A.), Nomenclatura combinat (N.C.), taxe vamale aplicabile; suspendri de taxe vamale;
contingene tarifare; regimul tarifar preferenial (inclusiv pe baz de contingene tarifare
prefereniale); sistemul generalizat de preferine tarifare (SGP) aplicabil rilor n curs de
dezvoltare; taxe antidumping sau de compensate (antisubvenie); prohibijii la import i la
export; restricii la import i la export; coduri adiionale; restituii la export; referiri cu privire la
reglementrile comunitare care au introdus o masur tarifar sau netarifar; alte msuri
tarifare si netarifare aplicabile in procesul de vamuire a mrfurilor.
Baza de date TARIC-RO conine, n plus fa de baza de date TARIC, msurile
naionale referitoare la restriciile impuse prin diverse acte normative raionale cu implicaii n
activitatea vamal.
Pentru fiecare masur (tarifar i netarifar) este prezentat actul normativ comunitar sau
naional care instituie masura respectiv, eventualele documente cerute, note de subsol
explicative.

2.4 Declaraia vamal


Mrfurile de export/import trebuie s fac n Romnia obiectul unei declaraii
vamale, indiferent dac acestea sunt sau nu supuse conform reglementrilor in vigoare
impunerii vamale.
Declaraia vamal este un document prin care declarantul:

solicit un regim vamal pentru marfa prezentat (export, import, reexport, etc.)

se angajeaz s i ndeplineasc obligaiile ce i revin potrivit regimului vamal (de

18

exemplu: s plateasc taxele vamale aferente mrfii)

furnizeaz informaiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea


urmririi curente a operaiunilor de comer exterior, precum i pentru scopuri statistice.
Documentele care nsoesc declaraia vamal pentru punerea in libera circulate sunt

urmatoarele:
> factura n baza creia se declar valoarea in vama a mrfurilor;
> declaraia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii n vam a mrfurilor declarate;
> documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenial sau a altor msuri
de derogare de la regimul de drept comun aplicabil mrfurilor declarate;
> toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziiilor ce reglementeaz punerea
in libera circulaie a mrfurilor declarate;
> documentele de transport sau, dupa caz, documentele aferente regimului vamal precedent;
> lista coletelor sau un document echivalent indicand coninutul fiecrui ambalaj n cazul
n care n vam se prezint o singur marf n mai multe ambalaje.
Introducerca sau scoaterea din ar a mrfurilor, a mijloacelor de transport i a
oricror alte bunuri este permis numai prin punctele de trecere a frontierei de stat. n
punctele de trecere a frontierei de stat i pe teritoriul rii sunt organizate birouri vamale care
funcioneaz potrivit legii. La trecerea frontierei de stat, mrfurile, mijloacele de transport si
orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal i aplicrii reglementrilor vamale numai de
autoritatea vamal.

2.5 Efectele unei taxe vamale


Barierele tarifare, cele mai simple msuri de politic comercial, sunt
reprezentate de taxe vamale percepute cu ocazia importului unui bun. Taxa vamal specific
apare sub forma unei sume, fixat pe unitatea de msur fizic (de exemplu, 3 dolari pe
barilul de petrol). Taxele ad valorem sunt taxe percepute sub forma unui procent din
valoarea bunului importat (de exemplu, 25% pentru importul de camioane). i ntr-un caz
i n cellalt, efectul taxelor vamale este de a ridica preul de vnzare al bunurilor
importate.

19

Tarifele vamale reprezint cea mai veche form de politic comercial, fiind ades
utilizate ca surs de venituri pentru bugetul statului. Adevrata raiune pentru care ele au
fost ns folosite a fost aceea de a proteja anumite sectoare economice. Astfel, la
nceputul secolului al XIX-lea, Anglia folosea taxele vamale (faimoasele legi asupra
grului)

pentru

a-i

proteja agricultura contra concurenei strine, n vreme ce, la sfritul aceluiai secol,
Germania i SUA apeleaz la msurile tarifare pentru a-i proteja noile sectoare industriale.
n epoca recent, importana taxelor vamale a sczut, guvernele prefernd s protejeze
industriile naionale prin msuri de natur netarifar. Cu toate acestea, nelegerea
corect

efectelor produse de o tax vamal reprezint o condiie esenial pentru nelegerea


celorlalte msuri de politic comercial.

Figura 1 Efectele unei taxe vamale


n figura 1 sunt ilustrate efectele unei taxe vamale specifice, de x dolari pe unitatea de
gru14. Astfel, n absena taxelor vamale, preul grului ar fi egal cu preul mondial, att n
ara importatoare ct i n cea exportatoare. O dat cu apariia taxei vamale, exportatorii
nu vor mai fi de acord cu vnzarea bunului dect n cazul n care preul pe piaa rii
importatoare
depete preul de pe piaa rii exportatoare cu cel puin X dolari. Prin urmare, preurile
n ara importatoare cresc, iar cele din ara exportatoare scad pn la nivelul la care diferena
14 P.Krugman, M. Obstfeld, Economie Internationale, Ed. Du Boeck, 1997, p. 225237

20

de pre este de X dolari. Introducerea taxei vamale creeaz deci un ecart ntre preurile de
pe cele dou piee. Taxa vamal duce la creterea preului n ara importatoare i reducerea
lui n ara exportatoare. Productorii din ara importatoare pot produce mai mult gru, la un
pre mai ridicat, n vreme ce consumatorii vor cere mai puin. Ca urmare a

scderii

cererii, importurile necesare vor fi i ele mai mici.


n strintate, preul mai sczut va determina o cretere a cererii i o reducere a
ofertei, ceea ce va duce la apariia unei oferte pentru export mai mici. Astfel, volumul
schimburilor scade, de la nivelul nregistrat n condiii de liber schimb, la nivelul
corespunztor aplicrii de taxe vamale. La acest nivel al schimburilor, cererea de import este
egal cu oferta de export.

2.6 Protecia tarifar - instrument al politicii comericale


Creterea preurilor n ara importatoare, de la P1 la P2, este mai mic dect nivelul
taxei vamale: ntr-adevr, o parte a taxei vamale este absorbit prin reducerea preului de
export i nu este deci trecut consumatorilor din ara importatoare. Regsim aici una din
consecinele normale ale unei taxe vamale i a tuturor politicilor comerciale care limiteaz
importul. Totui, n practic acest efect este redus. Cnd o ar impune un tarif vamal,
ponderea importurilor sale pe piaa mondial este limitat astfel nct reducerea
importurilor sale nu are dect un efect foarte slab asupra preului mondial.
Figura 2 ilustreaz efectul unei taxe vamale n cazul unei ri mici, situaie n care
tariful vamal al acesteia nu poate afecta preurile de export.
n momentul iniial, importul este liber: preul pieei este P 1, producia intern (oferta)
este OO1 iar importul O1C1. Din diferite considerente, autoritile din ara respectiv
iau decizia impunerii unor taxe vamale asupra bunurilor importate, valoarea absolut a
taxei vamale fiind P1P2. n aceste condiii, preul la care pot fi vndute bunurile pe pia
este

P2.

Productorii interni reacioneaz prin mrirea produciei interne de la OO 1 la OO2. n acelai


timp, importurile scad de la O1C1 la O2C2. Efectul asupra consumatorilor se reflect n
reducerea consumului de la

OC 1 la OC2. Figura 2 ofer i informaii despre costurile i

21

beneficiile impunerii tarifului. Astfel, creterea preului face ca, pentru aceeai cantitate
achiziionat,
cumprtorii s plteasc mai mult. Prin urmare, n termeni de utilitate, datorit creterii
valorii marginale a ultimei uniti cumprabile, satisfacia consumatorului, pe unitatea
monetar cheltuit, scade. O parte din suprapreul suportat de consumator revine
guvernului, sub forma prelevrilor vamale la bugetul statului. Acest transfer nu reprezint
un cost pentru societate pentru c se presupune c administraia va folosi banii
publici n folosul cetenilor.

Figura 2 Efectele unei taxe vamale asupra unei ri mici

Taxa vamal a dus la creterea preului la bunul importat, de la P1 la P2. Producia va


crete de la OO1 la OO2, iar consumul scade de la C1 la C2.
n figura 3 sunt reprezentate costurile i beneficiile unei taxe vamale pentru ara
importatoare.

22

Figura 3 Costurile i beneficiile unei taxe vamale


Costurile i beneficiile diferitelor grupri pot fi reprezentate prin suma suprafeelor a, b, c, d i e.
Taxa vamal determin creterea preurilor interne de la P 1 la P2 i reducerea
preului extern de export de la P 1 la P3 (vezi figura 1). Producia intern crete de la O1 la O2,
n vreme ce consumul intern scade de la C 1 la C2. Costurile i beneficiile pentru diferite grupe
de persoane sunt exprimate prin suma suprafeelor corespunztoare celor cinci zone denumite
a, b, c, d i e.
n mod evident, cu ct taxele vamale au un nivel mai ridicat, cu att protecia
asigurat de tarife industriilor naionale este mai mare. Taxa vamal aplicat asupra
unui

produs

protejeaz

nu

numai

industria, respectiv

firma

productoare

de

asemenea produse, dar i salariile muncitorilor i alte elemente de cost, incluse n ceea
ce se cunoate ca fiind valoare adugat15.
n afara acestora (firma productoare i muncitorii si), taxa protejeaz i veniturile
altor ramuri industriale, furnizoare de inputuri pentru firma /industria protejat. Aa
de pild, taxele vamale percepute asupra bicicletelor au un efect pozitiv nu numai
asupra firmei i asupra salariailor firmei productoare de biciclete, dar i asupra firmelor
care produc roi, cauciucuri i alte componente care se constituie n imputuri pentru industria
de biciclete. Acest lucru demonstreaz faptul c efectul taxelor vamale trebuie msurat n
integralitatea lui.

15 P.H. Lindert International Economics, ed Inwin, 1985, p. 126-128

23

n plus, firmele dintr-o anumit ramur industrial nu sunt afectate numai de taxa
vamal perceput asupra produsului finit, ci i de taxele asupra inputurilor. De exemplu,
firma care produce biciclete va fi influenat negativ de taxele percepute asupra
oelului pentru roi sau asupra cauciucului. Acest lucru complic i mai mult ncercarea
de

msurare

efectului taxelor vamale, percepute att asupra produselor finite ct i asupra materiilor
prime, efect exercitat asupra unei firme individuale.
Msurarea cantitativ a efectelor pe care ntregul set de taxe vamale le are asupra
valorii adugate pe produs, ntr-o anumit industrie, se realizeaz cu ajutorul ratei proteciei
effective.

Efectul protecionist al taxelor vamale mbrac dou forme:


Protecia nominal, care se refer la valoarea integral a produsului finit supus
impunerii vamale, egal cu nivelul taxelor vamale (de aceea, taxele vamale cuprinse n tariful
vamal se mai numesc i taxele vamale nominale).
Protecia efectiv, care vizeaz numai sporul valorii adugate, n condiiile impunerii
vamale. Rata proteciei efective este egal cu procentul cu care ntregul set de taxe vamale,
utilizat la un moment dat, determin creterea valorii adugate.

CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZITIE INTRACOMUNITAR I UN


IMPORT DIN AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA SRL
3.1. Prezentarea societii SC SEWS ROMANIA SRL
Societatea Comercial SEWS Romania S.R.L este organizat conform Legii 31/1990,
ca o companie cu capital privat 100% strin, nregistrata la Oficiul Registrului Comeitului
Hunedoara la data de 4 August 2000, J20/468/2000, GUI 13276556.
S.C. SEWS Romania S.R.L. cu sediul in Deva, Calea Zarandului nr.166 (DN7),
judeul Hunedoara (denumit n continuare "SEWS" sau "Societatea"), este o societate de
drept romn cu personalitate juridic fiind imatriculat la Regsirul Comerului sub nr.
J468/2000. Societatea a fost inflinat n 4 august 2000. La 31 decembrie 2008 Societatea are

24

un capital social de 78.473.231 lei mparit in 100 pari sociale, definut n proporie de 100% de
Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe Ltd.(SEWS-E).
Obiectul de activitate al Societii este fabricarea de articole din fire metalice (cabluri
electrice pentru autoturisme).
Societatea are ncheiate contracte n regim de perfecionare activ cu suspendare
(import materia prim n regim de suspendare a taxelor vamale i export produsul finit catre
beneficiarul perfecionrii) cu urmatorii parteneri strini, membrii ai grupului:

Sumitomo Electric Wiring Systems (Europe) Ltd. din Marea Britanie (principalul

furnizor de materii prime si beneficiar al produsului Unit)


SEWS Polska Sp.Z.o.o. din Polonia.
Printre principalii parteneri de afaceri ai societii se regsesc:
Sumitomo Electric Industries Ltd Japan (furnizor)
SEWS Slovakia s.r.o. (furnizor)
Leoni Kabel Polska Sp.z.o.o. (furnizor)
Leoni Wiring Systems UK Ltd. (furnizor)
Sofanou Franta (furnizor)
Molex Elektronik GmbH Germania (furnizor)
Yazaki Europe Ltd.Belgium (furnizor)
TRW Carr France SNC (furnizor)
FCI Automotive France (furnizor)
Robert Bosh Germany (furnizor)
Tyco Electronics Germany (furnizor)
DELPHI Packard Austria GMBH & CO KG (furnizor).

25

3.2 Achiziie Intracomunitara ntre societatea romn SEWS ROMANIA


SRL i societatea austriac DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO
KG
La introducerea n Romnia a unor bunuri dintr-un alt stat membru al Uniunii
Europene NU se intocmesc formalitti vamale. n ceea ce privete TVA-ul de import,
tranzaciile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxrii inverse.
Achiziiile intracomunitare reprezint dreptul de a dispune, n calitate de proprietar, de
bunuri mobile corporate expediate sau transportate la destinaia indicat de cumprtor, de
ctre furnizor sau o alt persoan n numele furnizorului, dintr-un stat membru al Uniunii
Europene n alt stat membru.
Societatea comerciala SEWS ROMANIA SRL nregistrat n scopuri de TVA cumpar
mrfuri n valoare de 455.70 EUR de la societatea austriac DELPHI PACKARD
AUSTRIA GMBH & CO KG, factura aferent acestei operaiuni de vnzare-cumprare
are numrul 980017736 din data de 08.04.2009 (anexa Al). Pentru ca aceast tranzacie s fie
considerat intracomunitar i s beneficieze de regimul de taxare inversa, trebuie ndeplinite
urmatoarele condiii:
- ambele societi trebuie s comunice coduri valabile de TVA nregistrate la organele
fiscale din (arile lor: SEWS ROMANIA SRL - ROI3276556, DELPHI - ATU57838914,
rubrica (2) a facturii 980017736/08.04.2009
- obiectul tranzaciilor trebuie s fie numai bunuri economice corporate: conectori
avand incadrarea vamala 85389099;
- pentru aceasta tranzacie trebuie s se fac dovada transportului: condiia de livrare este
CPT Alba (carriage paid to Alba) - transport platit pana la Alba - nseamn c vanztorul
livreaz i trebuie s plateasc costul transportului pana la destinaie - Alba lulia, iar cumprtorul
suport toate riscurile, precum i orice alte cheltuieli care apar dup ce mrfurile au fost livrate.
Nendeplinirea unei condiii din acest set atrage dup sine impozitarea cu TVA a
tranzaciei din partea furnizorului, adica partea care este obligata la plata TVA.
Fluxul informaional contabil al unei astfel de tranzacii este urmatorul:

26

1. cumprtorul SEWS ROMANIA SRL comunica un cod valabil de TVA


RO13276556 vanztorului DELPHI, pe care acesta 11 va verifica pe reeaua europeana in
vederea confirmrii valabilitii lui - daca acest cod de TVA nu este valabil, furnizorul va
intocmi factura de vnzare cu TVA aferent rii sale de origine;
2. transportul trebuie s fie facut de ctre furnizor CPT Alba sau un alt ter n numele
acestuia - dac nu se face dovada transportului, furnizorul va ntocmi factur de vnzare cu TVA
aferent rii sale de origine;
3. existena bunurilor economice corporale face diferenierea acestor tranzacii fr de cele
care au ca obiect prestarile de servicii derulate intre doua entiti economice europene din doua state
membre diferite, care au un alt regim de impozitare din punctul de vedere al TVA.
Dac societatea romn SEWS ROMANIA SRL a nregistrat o achizijie intracomunitar,
atunci n mod automat societatea austriac DELPHI trebuie sa inregistreze o livrare
intracomunitar pentru a avea un circuit informaional complet la nivel european. Astfel pe
factur se specific faptul ca este vorba despre o achizitie intracomunitar Jntracommunity
delivery-VATexemption, art 138(1) of dir, 2006/112/CE of 28 Nov 2006".
In aceste condiii:
1. furnizorul - societatea austriac DELPHI va contabiliza o vnzare de bunuri
economice prin evidenierea creanei fa de societatea romn si a unui venit impozabil fa de
statul austriac. Aceasta tranzacie este scutit de TV A, deoarece se ndeplinesc toate condiiile
circuitului european al achiziiilor si livrarilor intracomunitare;
2. cumpratorul - SEWS ROMANIA SRL va contabiliza o achiziie de marf
concomitent cu datoria fa de furnizorul austriac, fr a deduce TVA, deoarece, daca sunt
ndeplinite condiiile unor astfel de tranzacii, se va contabiliza prin sistemul taxrii inverse, prin
cota de TVA din Romania.
Respectnd condiiile enunate, aceste tranzactii nu sunt impozabile cu TVA n cele doua
state membre, utilizandu-se pentru informare i urmarire sistemul taxrii inverse.

3.3 Import din afara UE ntre societatea roman SEWS ROMANIA SRL i
societatea japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN

27

La introducerea in Romnia a unor bunuri dintr-un stat care nu este membru al Uniunii
Europene se ntocmesc formaliti vamale.
Societatea comercial SEWS ROMANIA SRL cumpar materii prime pentru fabricarea de
cabluri electrice pentru autoturisme n valoare de 61911.14 EUR, de la societatea japonez
SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES LTD, factura aferent acestei operaiuni de vanzare cumparare are numarul SEC08SA134/12.11.2008 (anexa A3).
In momentul n care marfa a ajuns la destinaie - Alba lulia, a fost preluata de
comisionarul vamal SC RCS COMISIONAR SA care a indeplinit n numele i n contul
importatorului SEWS ROMANIA SRL declararea n detaliu a mrfurilor prin depunerea la
autoritiile vamale a declaraiei scrise pentru importul, depozitarea i alte operaiuni de
vamuire, prezentarea mrfurilor declarate la controlul vamal i achitarea la vama a drepturilor
cuvenite bugetului de stat. Declaraia vamal de import aferent acestei operaiuni este DVI nr
60/07.01.2009 (anexa A2) i prezint detaliat bunurile importate, valoarea transportului pentru
aceste bunuri separate, valoarea vamal a mrfurilor i valoarea TVA.
Pe lang declaraia vamal, importatorul a depus la organele vamale i o serie de alte
documente:

factur de marf - SEC08SA134/12.11.2008 care reprezint documentul primar de

eviden, identificare i evaluare n vam a mrfurilor de import;

dovada de origine - pe factur de marf exist o declaraie care atesta orgina

japonez a mrfurilor "ALL GOODS ARE ORIGIN OF JAPAN";

lista de colisaj - PACKING LIST (anexa A4) care cuprinde numarul coletelor: 44

palei n ordinea marcrii lor, denumirea reperelor de marf care se gsesc n fiecare colet,
specificandu-se denumirea, cantitatea fr indicarea valorii;
documentele de transport, prin care se face dovada cantitii livrate,
Scrisoare de transport maritim - waybill NXXEU801630 (anexa A5) - n care se
precizeaz: - numele vasului NYK TERRA
- locul de ncrcare a vasului portal NAGOYA, Japonia
- locul de descrcare a vasului portul CONSTANTA, Romania

28

- locul de livrare a mrfurilor Alba lulia, Romania


- numele containarului TRLU6294595
Scrisoare de transport CMR (anexa A6) n care se precizeaz ca mrfurile vor fi
ncarcate n data de 05.01.2009 din AG1GEA i vor fi transportate cu tirul CT73GBT/CT666BT
pan la Alba lulia.

factura de transport nr 816511/16.12.2008 (anexa A7), ntrucat condiia de livrare

este FOB NAGOYA (FREE ON BOARD) - FRANCO LA BORD Nagoya (portul de


incrcare convenit), vnztorul i indeplinete obligaia de livrare dup ce marfa a trecut de
balustrada vasului, n portul convenit, i a fost vmuit de acesta pentru export, moment din
care riscurile si costurile se transfera cumparatorului SC SEWS-R.
Calculul Taxelor Vamale
Declaria vamal de import DVI nr 60/07.01.2009 cuprinde 13 poziii tarifare,
stabilite conform Tarifului vamal al Romniei pentru bunurile importate. Pentru deteminarea
valorii n vam a mrfurilor s-a transformat n lei valorea in EUR, care trebuie aplicata n
scopul determinrii ncadrrii tarifare a mrfurilor i a drepturilor de import. Cursul de schimb
folosit-la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca
National a Romniei n penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii n care se utilizeaza - n
cazul nostru cursul de schimb este 3.9649 (din penultima zi de miercuri din decembrie 2008
mai precis din data de 24.12.2008).
VV = (PE + T + A)*CS
VV - valoarea in vam, respectiv preul franco frontiera romana, exprimat n lei
PE - preul mrfii exprimat n valut (EUR), condiia FOB
T - preul transportului pe parcurs extern
A - preul asigurrii, n valut
CS - cursul de schimb al leului, n cazul nostru CS este 1 EUR = 3.9649 RON

29

n tabelul de mai jos este calculat suma total datorata de SC SEWS-R bugetului de
stat la acest import, acest tabel reprezinta un rezumat al declaraiei vamale aferente acestui
import.
DVI 60/07.01.2009
Nr

Denumirea mrfii Valoarea

Crt

Codul

statistics mrfurilr
(valoarea

Procent Valoare baza de


Taxa

Taxa

calcul

Vamal Vamal impozit

TVA
19%

Suma
total
datorata

in
rub

31

la

vam)lei 33
46

47-AOO 47-AOO 47-BOO 47-

DVI
1
2

mastic
tuburi de protecie

1968
4521

32141010 5%
39173990 6.5%

98
294

din plastic
benzi adezive din

15136

39191011 6.3%

plastic
benzi, plci din

2628

plastic
bureti din spum

poliuretanic
clipsuri, cleme din

bugetul
47

2066
4815

BOO
393
915

491
1209

954

16090

3057

4011

39191061 6.5%

171

2799

532

703

1862

39211310 6.5%

121

1983

377

498

29416

39269097 6.5%

1912

31328

5952

7864

plastic
garnituri i etanri 18546

40169300 2.5%

464

19010

3612

4076

8
9
10
11

din cauciuc
articole din cauciuc
cleme metalice
sigurane
elemente de contact

40015
12132
98
41643

40169957
73269098
85361090
85369010

1000
328
2
0

41015
12460
100
41643

7793
2367
19
7912

8793
2695
21
7912

12

pentru cabluri
conductori izolai

5914

85444993 3.7%

219

6133

1165

1384

83960

85472000 3.7%

3107
8670

87067

16543 19650
50637 59307

cu
mase plastice
13
conectori
din
Total General

~25%~~
27%
2.3%
scutire

Pentru a ntelege modul n care s-a ajuns la cifrele din tabel voi prezenta paii care s-au
parcurs n scopul determinarii taxelor vamale n cazul primului articol - "mastic" , modul de calcul
este acelai i pentru restul articolelor.
PE Mastic = 479.55 EUR (rubrica 42 din DVI)

30

T Mastic = 67 RON (rubrica 44 din DVI) ~ 16.81 EUR


VV Mastic = (479,55 + 17) * 3.9649 1968 RON
VV Mastic = 1968 RON
Conform Tarifului vamal a Romniei ncadrarea tarifar aferent acestui bun este
32141010 cu un procent al taxei vamale de 5 % ( 0,05 ). Taxa vamal care trebuie platit este
determinat astfel:
TV- V V * 0.05-1968* 0.05
TV = 98 RON.
Se percepe i o tax asupra valorii adaugate de 19% astfel:
TVA = 0.19 * (1968+98) - 0,19 * 2066
TVA= 393 RON
Suma total datorata la bugetul de stat pentru importul acestui articol este egal cu:
TV+TVA = 98 + 393
Suma datorat = 491 RON
Cuantumul taxei vamale aferent fiecrui bun importat este diferit, fiind dat de
incadrarea tarifar care i s-a stabilit.
Pentru efectuarea acestui import de materii necesare fabricrii de cabluri electrice pentru
autoturisme n valoare de 61911.14 EUR, societatea SEWS ROMANIA SRL a avut o datorie
total la bugetul de stat de 59307 RON (Cuantumul impozitarilor - Total General), din care 8670
RON reprezint valoarea taxelor vamale i 50637 RON reprezint TVA import.
Dup ce s-a depus declaraia vamal i celalalte documente, serviciul vamal din Alba Iulia
a procedat la validarea declaraiei vamale. In acest sens, s-au efectuat urmatoarele activiti:
controlul documentelor, confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate,
controlul fizic al mrfurilor, verificarea calculelor drepturilor i impozitelor.

31

Dup ncheierea controlului i a verificrilor, s-au achitat drepturile i taxele vamale, iar
serviciul vamal a aplicat semnatura i tampila pe declaraia vamal, act ce confirm validarea
acesteia. Din acest moment SC SEWS-R a putut dispune de marfurile ce au facut obiectul
declaraiei vamale DVI 60/07.01.2009, mrfurile fiind libere de vam.

CONCLUZII
Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interveniei statului n
comerul internaional. Aceasta intervenie a statului n economic se realizeaz pe doua cai: direct i
indirect.
Pe cale direct statul poate interveni, fie prin msuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentari, prohibiii etc), fie prin reglementarea schimburilor.
Intervenia direct ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaiile dintre state
i poate avea efecte pguboase asupra raporturilor economice n perioadele urmatoare.
Intervenia indirecta se realizeaz prin taxele vamale, adic prin impozitarea
schimburilor internaionale. Ceea ce se impune este valoarea n vam a produselor care fac
obiectul tranzaciei externe. Cota de impunere, adic nivelul taxei vamale, este prevazut prin lege.
Utilizarea taxelor vamale produce asupra funcionarii economiei o serie de efecte pozitive,
dintre care cele mai importante sunt:
protecia vamal prin care se limiteaz sau chiar se elimina concurena
nedorit a
firmelor i produselor strine si se ncurajeaz ramurile i subramuriile proprii;
reducerea importurilor i stimularea produiei indigene, protejnd astfel fora
de
munc indigen i locurile de munc;
un regim vamal propriu permite adoptarea de masuri cu caracter sancional fa
de
acei parteneri comerciali care promoveaz o politica discriminatorie sau care instituie,
n mod unilateral si nejustificat, masuri protecioniste;

32

permite statului respectiv sa participe la negocierile internaionale i s beneficieze


de
consecinele pozitive ale reducerilor tarifare reciproce sau de msurile cu caracter
preferenial;
folosirea de taxe vamale de import genereaza ins, pentru consumatori,
pierderi
importante ca urmare a fenomenului de cretere a preurilor pe piaa intern ceea ce
determina i o reducere generala a consumului.
Ansamblul taxelor vamale ale unei ri se constituie n tariful vamal. Tariful vamal
stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in parte. Practic este
reprezentat de o list vamal care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerului
internaional i conine precizri precise privind modul de percepere al taxelor vamale.

33

BIBLIOGRAFIE
Acordul general asupra tarifelor i comerului (GATT - General Agreement on Tariffs
and Trade)
Ciobanu, Gheorghe, Tranzactii economice internaional, Ed. Imprimeria ,,Ardealul ClujNapoca, 2004
J. Vcrel si colectivul Finane Publice E.D.P, Bucureti 1992
T. Moteanu, Preuri i tarife. Editura Lito A.S.E , Bucureti 1992
http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/fmante-publice/
Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei
MIRON, D., Politici comerciale, Bucureti,Editura Luceafrul, 2003
Postelnicu, Ctlin, Economic Internaional, Cluj-Napoca, 2002
Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 23
aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat)
RUJAN, O., Teorii i modele n comerul internaional, Bucureti, Editura All, 1995
SUT, N., Comer internaional i politici comerciale
SUT-SELEJAN, S., contemporane, Bucureti, Editura Economic, 2003
Teodor Hada, Radu Barbuta, Fiscalitatea i contabilitatea firmeL Alba lulia 2003
www.anaf.ro
www.customs.ro
www.declaratie-intrastat.ro
www.euroavocatura.ro/dictionar/
www.insse.ro
www.intrastat.ro www.mfinante.ro

34

ANEXE

35

36