Sunteți pe pagina 1din 29

MEDICATIA SNC

SNC=sistem nervos central


I. Deprimantele SNC = PSIHOLEPTICE
1. Hipnotice si sedative
2. Anxiolitice ( Tranchilizante )
3. Neuroleptice (Antipsihotice)
II. Antidepresive = PSIHOANALEPTICE
III. Stimulante ale SNC
IV. Antiepileptice
V. Miorelaxante
VI. Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC
I. DEPRIMANTELE SNC = PSIHOLEPTICE
1. HIPNOTICE SI SEDATIVE
HIPNOTICE = medic. care antreneaza somn hipnotic, asemanator somnului
fiziologic
SEDATIVE = medicam care antreneza o stare de liniste
Farmacoterapie (boli in care sunt indicate)
H in hiposomnie
S in hiperexcitabilitate
Baze fiziopatologice
Somnul fiziologic = o stare de repaus SNC care alterneaza ritmic cu starea de
veghe in cadrul bioritmului circadian.
- pierderea cunostintei cu posibilitatea revenirii sub influenta unor stimuli
interni (durere, necesitate, cosmar) sau externi (sunete, vibratii etc).
- abolirea motilitatii voluntare
- fct. fiziologice (respiratie, temp, activitate cardiac etc) sunt la nivel bazal
- tonus parasimpatic crescut (hiperaciditate, bronhoconstrictie, hipersecretie
bronsica)
Tipuri de somn fiziologic
Somn REM
- somnul cu unde cerebrale rapide
- somn echilibrator psihic
- somn cu vise
Somn NON-REM
- somn cu unde cerebrale lente
- reparator celular

Principiile de terapie ale hiposomniei


1. Tratam cauzelor (durere, depresii, anxietate)
2. Regim de viata igienic excluderea cafelei, fumatului inainte de culcare cu
cel putin 2-3 ore
3. Psihoterapie
4. Tratament cu sedative sau tranchilizante anxiolitice
5. Daca celelalte metode nu dau reziltate, se admit hipnoticele
Farmacoepidemiologie (C.I si precautii )
Precautii:
- Conducatori auto
- Varstnici
C.I
- asoc. Cu alcool sau cu alte deprimante SNC
- aparitia sinergismului de potentare ( cu potentarea deprimarii centrului
respirator)
Farmacocinetica
Difuziune rapida in SNC cu posibila cumulare la doze mari si aparitia R.A
Difuziune rapida prin placenta ef. Sec. in fetogeneza si posibile efecte
teratogene (aparitia malformatiilor) in faza de embriogeneza.
Clasificarea HIPNOTICELOR
Hipnocoercitive = forteaza somnul chiar in absenta unor tulburari de somn
Hipnoinductoare = fav. Instalarea somnului in caz de hiposomnie
Hipnocoercitive
Relatie gradata D-efect-deprimant SNC
D medii ef. Hipnotic
D toxice coma
D letale moarte
pot fi fol in scop de suicid
atentie la copii
Reduc somnul REM
apare un effect re-bound cu vise de
tip cosmar, scaderea echilibrului psihic,
scaderea autocontrolului
Dau somnolenta incipienta si reziduala

Hipnoinductoare
Efect sedative si hipnotic fct de
doza
NU AVEM COMA SI LETABILITATE
nu se pot fol in scop de suicid
Nu influenteaza somnul REM

Dau somnolenta incipienta si


reziduala
Dau obisnuinta!
Nu prea dau obisnuinta cu exc.
ZOLPIDEM (Stilnox)
Farmacodependenta
cu
posibitatea Farmacodependenta
fizica,
aparitiei sindromului de abstinenta la sindrom de abstinenta scazut
intrerupere brusca
- agitatie psihomotorie
- transpiratii
- convulsii

Sunt tratament de electie in


hiposomnii dar sunt indicate
numai pe termen scurt
Mecanism de actiune

Activarea situsului BZD1 are ca efecte:


- ef. 3atent3a hipnoinductor
- ef. anticonvulsivant
Activarea situsului BZD2 are ca efecte:
- ef. anxiolitic
- ef. miorelaxant (relax musculaturii striate)
Avantajele stimularii situsului BZD1:
- se pot folosi in Miastenia Gravis
Medicamente HIPNOTICE (DCI-uri)
HIPNOCOERCITIVE
CICLOBARBITAL
AMOBARBITAL
Extraveral
FENOBARBITAL
Fenobarbital

HIPNOINDUCTOARE

NITRAZEPAM -Nitrazepam, Eunoctin,


-Amital, Mogadon
FLUNITRAZEPAMRohypnol,
- Flunitrazepam
MIDAZOLAM- Dormicum, Midazolam
ZOPICLON

Imovane,
Zopiclon,
Sanilax, Zopimerk
ZOLPIDEM

Stilnox,
Sanval,

Zolpidem, Hypnogen, Zolsana


Medicamente SEDATIVE
Sedative vegetale, extracte de valeriana(Persen), passiflora (Alora)
sunatoare.
2. ANXIOLITICE = TRANCHILIZANTE
Tranchilizantele influenteaza tonusul neuropsihic si combat anxietatea,
avand actiune:
- anxiolitica
- reducerea starii de tensiune psihica
- temperarea reactiilor emotionale
Anxietatea = teama nedeslusita fara obiect real = neliniste si se
intalneste in bolile psihiatrice
Nevroze pacientul isi constientizeaza boala
Psihoze pacientul nu isi constientizeaza boala
MEDICAMENTE ANXIOLITICE (DCI-URI)
DIAZEPAM Diazepam
BROMAZEPAM Calmepam, Lexotan, Lexotanil, Bromazepam Slavia
MEDAZEPAM Ansilan, Medazapam, Rudotel
CLORAZEPAT Tranxene
OXAZEPAM
LORAZEPAM- Anxiar
NITRAZEPAM -Nitrazepam, Eunoctin, Mogadon
FLUNITRAZEPAM- Rohypnol, Flunitrazepam
MIDAZOLAM- Dormicum, Midazolam
TRIAZOLAM
ALPRAZOLAM Xanax, Prazolex - are in plus effect antidepresiv
TOFISOPAM Grandaxin
Mecanism de actiune
Actioneaza prin stimularea ambelor situsuri BZD1 si BZD2
sunt utilizate ptr efectul sedativ hipnoinductor dar induc somnul doar cand
hiposomnia este cauzata de tulburari de tip nevrotic
se fol si pt efectul antiepileptic (clonazepam, diazepam)
pt ef miorelaxant si stari de contracture a musculaturii striate (diazepam si
meprobamat)
Farmacotoxicologie
Ef secundare datorita ef miorelaxant
Precautii la varstnici si la soferi, pers care executa lucrari care necesita
atentie
Toleranta mai ales la benzodiazepine sindrom de abstinenta sever
Alte R.A
- posibile efecte teratogene in cazul BZD la gravide

- interactiuni la acocierea cu alte deprimante SNC sau cu alte BZD-uri


Daca se asociaza 2 BZD-uri apare sinergism de aditie cu scaderea
efectului, nu potentare apare tendinta de crestere a dozei cu aparitia unor
reactii paradoxale (hiperexcitabilitate).
Farmacocinetica
- Difuziune rapida in SNC
- Distributie in tesutu adipos si tendinta de acumulare si efect de
supradozare (pacientul nu isi administreaza o doza depasita) administrarea
cu prudenta la persoanele obeze
- Legarea de proteinele plasmatice 90%
Medicamentele anxiolitice nu se intrerup brusc!!! datorita efectului
de abstinenta care se instaleaza f rapid si sever.
3. NEUROLEPTICE = ANTIPSIHOTICE

= MEDICAMENTE cu actiune tranchilizanta majora cu posibilitatea utilizarii


lor
la
D
(doza) mici in nevroze, dar care fac posibila indicatia si in psihoze
(schizofrenie, paranoie, manie).
Simptomatologie:
Simptome pozitive: excitatie psihomotorie, halucinatii si/sau delir
Simptome negative: stare de apatie, izolare pana la autism
medicatia se imparte in neuroleptice sedative si incisive (=dezinhibitorii)
N. sedative
- Efect predominant hipnoinductor cu utilitate in agitatia psihomotorie si
efect secundar somnolenta cu posibilitatea aparitiei tolerantei.
- Efect antipsihotic mediu benefic in delir, halucinatii
N. incisive
- Efect sedativ aproape inexistent
- Efect antipsihotic puternic, indicat in halucinatii si delir (manifestari acute
ale psihozei), manie acuta
Ex:
FLUPENTIXOL Fluanxol
HALOPERIDOL HALOPERIDOL - Indicatii in agitatie maniacala,
schizofrenie, delirum tremens (Reprezinta o criza caracterizata prin delir,
halucinatii vizuale sau auditive majore, tremuraturi ale fetei si ale
membrelor, transpiratii abundente, accelerare a ritmului cardiac, febra,
aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, dereglari
periculoase ale frecventei
si tensiunii arteriale. Manifestarea cea mai
periculoasa este in cazul intreruperii bruste a consumului, bolnavul avand
iluzii vizuale, olfactive sau halucinatii cu 6atent6at terifiant. Se instaleaza si
dupa stari de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala. Reprezinta si
un sindrom specific, acut si grav dezobisnuirii bruste de alcool a unei care
sufera de cronic), schimbari bruste de comportament, controlul ticurilor
nervoase.
posibile R.A

Efecte extrapiramidale
sindrom Parkinsonian
tulburari de tip acatizie (persoanele afectate nu au stare, sunt nervoase si
tulburate. Ca tratament se recomanda intreruperea administrarii
medicamentelor cauzatoare. PROPANOLOLUL poate fi de asemenea utilizat
pentru reducerea nelinistii motorii.
Diskinezii (contracturi ale musculaturii striate buze, limba, glob ocular,
gat, cu miscari involuntare pana la rigiditate)
Sindromul botului de iepure la copiii nascuti din mamele care s-au tratat
in timpul sarcinii cu astfel de medicamente
Rigiditate de tip catatonic bolnavii stau nemiscati ore in sir fara sa
vorbeasca sau pot incepe sa vorbeasca 7aten se comporte intr-un mod bizar,
hiperactiv
Alte actiuni ale neurolepticelor:
Antiemetica = antivomitiva
Ex: PROCLORPERAZINA Emetiral
Inducerea hiperprolactinemiei cu scaderea libidoului la barbate si
cresterea sanilor si cu cresterea secretiei de lapte la femei = galactoree
Sedativa
Hipotermizanta (scaderea temp corpului in conditii de frig)
Hipotensiune arterial (scaderea tensiunii arteriale)
Hiposalivatie, constipatie, retentive urinara, hiposecretie lacrimala (efecte
de tip antimuscarinic)
NEUROLEPTICE (DCI-URI)
RESERPINA
RISPERIDON Rispolept, Essens, Risperidona, Risset, Ronydal,
Spring, Xenoma
CLOZAPINA Leponex
QUETIAPINA Seroquel, Ketilept, Kventiax, Quersus, Setinin
OLANZAPINA Zyprexa, Olanzapina, Nikob, Olazax, Zapilux,
FLUPENTIXOLHALOPERIDON -

MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE =PSIHOANALEPTICE


=sunt medicamente care infl in sens stimulator proc. psihice si tonusul psihic
Depresia = boala care se caracterizeaza prin anxietate, hiposomnie, durere,
tristete, melancolie, gandire intarziata, idei obsesive, pesimiste de suicid
MEDICAMENTE (DCI-URI)
LITIU - Lithium Carbonicum
MIRTAZAPIN Mirzaten, Pharmataz, Remeron, Zulin, Esprital
NORTRIPTILINA
IMIPRAMINA Antineprim
AMITRIPTILINA Amitriptilin Arena
CLOMIPRAMINA - Anafranil
DOXEPINA Doxepin
CITALOPRAM - Citalopram, Dalsan, Linisan
ESCITALOPRAM Cipralex, Escitalopram
FLUOXETINA Prozac, Magrilan, Fluoxin, Rofluxin
FLUVOXAMINA Fevarin
PAROXETINA Seroxat, Arketis, Paluxetil, Paroxetina , Paxetin,
Rexetin
SERTRALINA Zoloft, Adjuvin, Asetra, Serlift, Stimuloton,
Ximprove
TRAZODON Trittico
BUPROPIONA Lamotrigin
BUSPIRONA Spitomin
Efecte secundare
- Efecte toxice cardiace

- Efecte antimuscarinice
- Antidepresivele moderne nu au aceste R.A. dar au altele potential
convulsivant (BUPROPIONA SI MIRTAZAPIN).
- Alimentele bogate in tiramina (branzeturi fermentate, bere, ciocolata,
cafea, ficat de pui, iaurt, peste afumat, struguri, vin rosu), pe parcursul unui
tratament antidepresiv cu inhibitorii de monoaminooxidaza, pot declansa
sindromul cunoscut sub numele de cheese efect, manifestat printr-o criza
hipertensiva cu cefalee, palpitatii, greata si voma, chiar accidente vasculare
cerebrale.

Medicamente ANTIEPILEPTICE = ANTICONVULSIVANTE


Convulsii = contractii violente si repetate ale muscul striate, localizate sau
generalizate, provenite din descarcari anormale sincronizate ale unui nr mare
de impulsuri din neuronii cerebrali.
Epilepsia boala caracterizata prin convulsii.
Cauzele epilepsiei:
- Necunoscute
- Provenite din tumori cerebrale, traumatisme, febra mare, intoxicatii cu dif
substante, infectii ale meningelui sau encefalului etc

Tipuri de epilepsie
- Partial fara pierderea cunostintei
- Generalizata
I. Tonico-clonica = Marele Rau Epileptic = Grand Mal
Se produce un spasm maximal al muscul striate a intregului corp urmat de
cadere, apoi convulsii generalizate, pierderea cunostintei iar la revenire
bolnavul nu isi aminteste nimic
II. Crize minore pierderea brusca a cunostintei, de scurta durata, cu
modificarea EEG, cu sau fara convulsii

III. Starea de rau epileptic = Status Epilepticus crize reintrante de Grand


Mal cu durata mai mare de 30 min, mortalitate mai mare de 15 % - stare de
urgenta medicala
MEDICAMENTE
CARBAMAZEPINA Carbamazepina, Carbavim, Finlepsin, Neurotop,
Tegretol, Timonil
FENITOINA - Fenitoina, Phenhydan
FENOBARBITAL (se administreaza la copii, latenta lunga, durata ef lunga) Fenobarbital
ACID VALPROIC Orfiril, Depakine, Convulex
OXCARBAMAZEPINA Trileptal
LAMOTRIGIN Epimil, Lamictal, Lamotrigina, Lamotrix, Plexxo,
Xebarin
Diazepam i.v fol in urgenta in crize de Status Epilepticus
GABAPENTIN Gabaran, Grimodin, Gabalet, Gabagamma
PREGABALIN - Lyrica
TOPIRAMAT Etopro, Lusitrax, Nextop, Topilex, Topran, Topiramat,
Topamax, Zidoxer
A nu se asocial cu:
- Contraceptive sau anticoagulante orale dat. scaderii eficacitatii
medicamentului asociat
- Paracetamol, Eritromicina sau Ketoconazole dat cresterii conc plasmatice
si astfel aparitia fenomenelor toxice

MEDICAMENTE MIORELAXANTE
-reduc hipertonia, contractura, spasmul muschilor striati, ca urmare a unor
traumatisme ale aparatului locomotor (fracturi, luxatii), afectiuni
reumatismale sau tulburari extrapiramidale.
MEDICAMENTE
DIAZEPAM - Diazapam
TETRAZEPAM - Myolastan, Relaxam
CLORZOXAZONA -Clorzoxazona
BACLOFEN - Lioresal
TOLPERISON - Mydocalm
Actiune

- Miorelaxanta cu R.A
l) Hipotonie musculara
ll) Ataxie la batrani ( = Imposibilitatea de a coordona grupele musculare in
cursul miscarilor voluntare - apar miscari imprecise, ezitante - apare in
leziuni cerebeloase sau ale maduvei spinarii)
lll) La doze mari paralizia musculaturii striate cu stop respirator
- Analgezica indirecta prin combaterea contracturii

Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC


1) BOALA ALZHEIMER
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ
progresiv a creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat,
producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de
cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale
individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de
comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen
(din latin: demens) = dementa.
Simptome cognitive

10

- Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior


nvate i imposibilitatea de a acumula informaii noi. Primele care se pierd
sunt evenimentele recente, n timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
- Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru
noiuni simple.
- Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul
"nu mai tie" cum s se mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc.
- Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale.
- Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de
a lua decizii.
- Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare
temporal i spaial, pierderea iniiativelor.
- False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor
cunoscute, urmat de identificri eronate, care pot provoca stri de
anxietate.
- Aceste simptome se caracterizeaz printr-un debut gradat, bolnavul
dezvolt anumite strategii pentru a-i disimula dificultile, pentru un anumit
timp i pstreaz o "faad" neltoare, declinul ns se agraveaz
progresiv.
Simptome non-cognitive
- Agitaie i agresivitate fizic sau verbal.
- Tulburri psihotice: halucinaii, de obicei vizuale, idei delirante (de
persecuie, de gelozie, de abandon etc.).
- Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar
stri de euforie exagerat.
- Tulburri ale comportamentului alimentar: reducere sau cretere exagerat
a apetitului, alimentaie nengrijit, ingerare de substane non-alimentare.
- Dezinhibiie sexual: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar
agresivitate sexual.
- Incontinen urinar i pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor
fiziologice n locuri neadecvate sau n prezena altor persoane.
MEDICAMENTE
RIVASTIGMINA - Exelon
DONEPEZIL - Aricept, Donecept, Cognezil
R.A
Greata, voma, diaree, insomnie, agitatie, tremor

2) BOALA PARKINSON

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii


lente i progresive a neuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important

11

n controlul micrilor, pacienii prezint gesturi rigide, sacadate i


incontrolabile, tremor i instabilitate postural.
Semne i simptome
Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus,
rigiditatea i bradikinezia. Dintre acestea, dou sunt eseniale pentru
stabilirea diagnosticului. Instabilitatea postural este al patrulea semn
cardinal, dar survine tardiv, de obicei dup 8 ani de evoluie a bolii.
n 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale minilor, capului sau
picioarelor constituie primul simptom i se manifest n special n repaus i n
perioadele de stres. Tremorul este diminuat n timpul micrilor i dispare n
somn, este accentuat de stres i de oboseal. Tremorul devine mai puin
evident pe masura evoluiei bolii.
Rigiditatea se refer la creterea rezistenei la mobilizarea pasiv a muchilor
i este mai evident la micrile voluntare ale membrului contralateral.
Bradikinezia se refer la lentoarea micrilor, dar include i scderea
micrilor spontane i scderea amplitudinii micrilor. Bradikinezia este
vizibil prin micrografie (scris de mn mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea
micrilor mimice), clipit rar i hipofonie (voce diminuat).
Instabilitatea postural se refer la tulburrile de echilibru i coordonare.
Apariia sa este o etapa important n evoluia bolii, deoarece instabilitatea
postural este dificil tratabila i este o sursa comun de invaliditate n
stadiile avansate ale bolii.
Demena survine tardiv n evoluia bolii Parkinson i afecteaz 15% - 30% din
pacieni. Memoria recent este afectat.
Alte semne sunt:
- tulburri ale somnului
- dificulti la deglutiie
- sialoree (salivaie abundent)
- micrografie (scris mic, ilizibil)
- hipofonie (voce diminuat, monoton) i dificulti la articularea cuvintelor
- incontinen urinar i constipaie, datorit alterarii funciei intestinului i
vezicii
- confuzie, pierderea memoriei
- tulburri ale mersului, cu pai mici, trii; tendina accentuat spre
cdere prin pierderea reflexelor posturale
- pierderea balansului braelor n timpul mersului
- hipotensiune ortostatic
- dermatit seboreic
- modificri ale personalitii
Cauze i factori de risc
Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate ntr-o zona numit
substantia nigra (substana neagr) din centrul creierului. Aceste celule
produc dopamin, un neurotransmitor care permite controlarea micrilor.
Prin moartea celulelor din substana neagr, boala Parkinson creeaz un
deficit de dopamin. n mod normal, controlul micrilor este rezultatul unui
echilibru dintre cantitatea de dopamin i acetilcolin (un alt
neurotransmitor). Prin pierderea acestui echilibru, rezulta tremorul,
rigiditatea i pierderea coordonrii.

12

Cauza pierderii progresive a neuronilor n boala Parkinson rmne ns


necunoscut. Oamenii de tiin indic o asociere dintre factorii de mediu i
cei genetici.
Factorii de mediu:
- expunerea precoce sau prelungit la substane poluante chimice sau la
pesticide (ierbicide i insecticide)
- consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele i simptomele bolii
Parkinson drogul are un efect similar pesticidelor
- medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele care blocheaz
receptorii de dopamin
- intoxicaia cu monoxid de carbon sau cu mangan
- hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburrile
idiopatice degenerative
Factorii genetici:
- toate cauzele genetice cunoscute explica mai puin de 5% din cazurile de
Parkinson
MEDICAMENTE
PIRIBEDIL - Pronoran
AMANTADINA - Viregyt
LEVODOPA+BENSERAZID - Madopar
SELEGILINA - Selegos, Jumex
LEVODOPA+CARBIDOPA - Nakom, Isicom, Credanil, Duodopa,
Zimox
PRAMIPEXOL - Medopexol, Oprymea
ENTECAPONA -Comtan, Comtess, Entacapona, Entanidda

13

3) BOALA HUNTINGTON
Boala Huntington este o boal progresiv neurodegenerativ ereditar,
caracterizat prin demen, declin cognitiv, coordonare defectuoas a
muchilor, i coree (Afectiune neurologica ereditara a adultului caracterizata
prin asocierea miscarilor anormale, tulburarilor mintale si a unei deteriorari
intelectuale. Miscarile unui subiect atins de coree sunt involuntare, ample:
rapide, sacadate. Tulburarile psihice severe (anxietate, iritabilitate, depresie)
sunt insotite de o deteriorare intelectuala care progreseaza pana la dementa.
Primele simptome apar intre 35 si 50 ani. Din cauza aparitiei tardive a
simptomelor, o persoana atinsa de coreea lui Huntington poate avea copii
inainte de a sti ca sufera de aceasta boala).
Tratament - Singurul tratament cunoscut actualmente este prescrierea de
medicamente neuroleptice, care amelioreaza miscarile. Descoperirile recente
asupra genei lui Huntington lasa sperante de a se ajunge la un tratament al
bolii.. Este afectat n primul rnd sistemul nervos. Simptomele de dezvolt
dup vrsta de 30 de ani.
n faza incipient
Anxietate;
Labilitate emoional;
Alterararea funciei cognitive;
Depresie;
Hipotonie;
Micri oculare anormale;
Grimase faciale;
Bradichinezie
= pacienii prezint gesturi rigide, sacadate i
incontrolabile, tremor i instabilitate postural.
Impulsivitate, ostilitate, agitaie;
Alterarea simului olfactiv;
n faza avansat
Incontinen urinar i de materii fecale;
Apatie, iritabilitate;
Tulburri ale mersului;
Depresie;
Instabilitate postural;
Hiperchinezie (= activitate exagerata a musculaturii striate si netede a
unui organ cavitar)
Hipertonie
Rigiditate;
Psihoz, sindromul obsesiv-compulsiv.

14

Tulburarea obsesiv compulsiv este o form de anxietate care se manifest


prin gnduri i temeri nejustificate care se transform n obsesii i care
treptat, duc la un comportament repetitiv, compulsiv. Persoanele care ajung
s contientizeze faptul c au anumite obsesii nejustificate i c sufer de
tulburare obsesiv compulsiv, ncearc s ignore aceste obsesii i chiar s
nceteze n a le mai materializa n fapte. ns, aceast tentativ de ignorare a
obsesiilor nu face dect s creasc senzaia de stres i anxietate. ntr-un
final, tocmai pentru a diminua senzaia de stres, aceste persoane vor recurge
la acte repetitive. Merg mereu pe partea stng a drumului pentru c partea
dreapt aduce ghinion, nu calca pe capacele de la canal pentru c este semn
c ceva ru se va ntmpla, se spal de trei ori pe mini cu spun, calca de
trei ori ntr-un loc, casca de trei ori deoarece cifra trei este impar i tot ceea
ce fac trebuie s fie realizat de un numr impar de ori etc..Acestea sunt
exemple ale unor comportamente obsesive dezvoltate de unele persoane.
Tulburarea obsesiv compulsiv se axeaz de multe ori pe o anumit team:
teama de a nu te contamina cu microbi sau teama de a nu-l rni pe bebelu.
Pentru a-i diminua teama de microbi, o persoan ajunge s se spele pe
mini de foarte multe ori pe zi pn ce pielea se nroete i apar leziuni. La
fel se ntmpl i n cazul mamelor care se tem s nu i rneasc bebeluul.
Pentru ca teama s dispar ntr-o oarecare msur, acestea ajung s se
fereasc de orice obiect ascuit care l-ar putea rni pe copil. Cu toatea
acestea, teama continu s apar, fapt ce duce la instalarea unui
comportament ritualist: urmarea unui traseu anume spre serviciu,
mbrcarea ntr-o anumit ordine, aranjarea hainelor n ifonier dup culori,
modele, texturi sau aranjarea obiectelor astfel nct numrul acestora s fie
ntotdeauna par sau impar.
Simptomele tulburrii obsesiv compulsive includ att obsesia ct i
repetitivitatea. Obsesiile specifice acestei tulburri sunt idei, gnduri, imagini
sau impulsuri care se repet, persist i sunt nedorite. Aceste obsesii apar, n
special, n momentele n care ne gndim la altceva sau ncercm s facem
un anumit lucru. Printre principalele temeri care duc la obsesii se numr
teama de microbi i de mizerie, teama de impulsurile agresive, teama de
gnduri i imagini cu tente sexuale.
Persoanele care sufer de tulburri obsesiv compulsive ajung s sufere
de diverse temeri care le afecteaz comportamentul:
-se tem de a da mna cu o persoan pentru a nu fi infectat cu microbi sau
s ating un obiect atins n prealabil de alte persoane;
- sunt obsedai de gndul c nu au ncuiat bine ua, c nu au nchis robinetul
de la baie sau c nu au oprit gazele;
- nu suport s vad c un lucru nu este la locul lui sau plasat ntr-o anumit
poziie;
- se tem s nu i rneasc copilul;
- au impulsul de a striga obsceniti n situaii nepotrivite;
- pierderea podoabei capilare ca urmare a tendinei incontrolabile de a se
trage de pr.
Astfel, printre lucrurile care fac ca unele persoane s sufere de tulburri
obsesiv compulsive se afl splatul, curenia, numratul, verificarea unui
lucru de mai multe ori, nevoia de asigurri repetate i repetarea unei aciuni
de mai multe ori.

15

ANESTEZICE GENERALE
= Inhibitoare SNC care la doze terapeutice determina suprimarea progresiva
a functiilor SNC: sensibilitate (nu mai simti durerea), cunostinta (pierderea
cunostintei), motilitate voluntara si reflexa functii temperate si reversibile
in ordine inversa.
La doze toxice deprima centrul respirator determinand moartea prin asfixie.
EXEMPLE DE ANESTEZICE GENERALE:
CICLOPROPAN gaz
ETER DIETILIC
ENFLURAN
ISOFLURAN -Aerrane, Anesteran, Forane, Isoflurane
DESFLURAN -Suprane
TIOPENTAL i.v. se mai numeste si serul adevarului Thiopental Sodium
MIDAZOLAM -Dormicum
Medicatie adjuvanta A.G
Anticolinergice pentru scaderea hipersecretiei salivare si bronsice
Antiemetice previn greata si voma postchirurgicala
Barbiturice inductia rapida a anesteziei
Opioide reduc sensibilitatea dureroasa si potenteaza act analgezica a
anestez general
Miorelaxante pentru relax musculaturii striate

16

FARMACOTERAPIA DURERII

Perceperea durerii = fen neurologic caract prin pragul perceperii durerii (=


cea mai mica intensitate a unui stimul dureros resimtit ca durere).
Clasificarea durerii:
Acuta
Cronica fen foarte neplacut care antreneaza multe tulburari SNC:
hiposomnie, depresie
Tratamentul durerii se face cu antiinflamatoare, antispastice, tranchilizante
etc., in functie de intensitatea durerii.
1.
2.
3.
1.

ANALGEZICE ANTIPIRETICE
ANTIINFLAMATOARE
ANALGEZICE OPIOIDE
ANALGEZICE ANTIPIRETICE

Febra = cresterea temp corpului


A.A nu sunt hipotermizante = nu scad temp normala a corpului ci scad febra.
Mecanism de actiune
Inhiba COX = ciclooxigenaza scade formarea de prostaglandine cu rol
algogen si pirogen.
La nivel central, cresc pragul perceperii durerii

17

COX 1
= enzima prezenta in toate tesuturile, care participa la formarea de
prostaglandine (PG) benefice pt organism.
PGE2 =
natriuretica (excreta Na si H2O )
bronhodilatatoare
citoprotectoare gastrica prin scaderea secretiei de HCl
PGI1 =
antiaterosclerotica
citoprotectoare
COX 2
=enzima prez in splina, rinichi, in toate tesuturile prin influentarea stimulilor
proinflamatori.
Blocarea COX 2 efect antiinflamator

MEDICAMENTE DCI-URI
ACID ACETILSALICILIC = ASPIRINA
Aspifox, Aspirin cardio, Aspenter, Alupirin, Santepirin, Aspimax,
Prevas, Protecardin
Mecanism de actiune: inhiba COX1 si COX2 reactii adverse
Farmacodinamie
analgezic antipiretic antiinflamator antiagregant plachetar la doze
mici
Atentie!
La doze mari este proagregant plachetar
antireumatismal
uricozuric folosit in guta, datorita impiedicarii formarii acidului uric
Farmacotoxicologie
iritatii gastro-intestinale, microhemoragii gastrice C.I. in ulcer, gastrita
tulburari de coagulare in functie de doza
Atentie!
Inainte de orice fel de interventie chirurgicala se recomanda intreruperea
acestui medicament cu cel putin 14 zile.

18

Retentie urinara dat retinerii apei si Na C.I. in boli ale rinichilor


Bronhoconstrictie C.I. astm
Euforie la doze foarte mari
Reactii alergice care pot ajunge la soc anafilactic
Reactii alergice la copii mai mici de 10 ani sindromul Reye
Poate creste glicemia se recomanda cu prudenta diabeticilor

Posologie si doze maxime


4-5 g maximum pe zi, administrate in 3-4 doze pe zi
1 cp Aspirina = 500 mg
1 cp Aspirina pt cardiaci (dat retentiei de Na si H2O care determina cresterea
tensiunii arteriale) = 50, 75, 100 mg administrat dupa masa de pranz se
poate ajunge la max 150 mg/zi.
Exista si forma de Aspirina tamponata cu CaCO3 pt scaderea reactiilor
gastrice
Exista si forme de aspirina efervescenta nu se recomanda cardiacilor!
AMINOFENAZONA
Fdinamie
Analgezic si antipiretic mai intens decat AAS
Antiinflam moderat
Antispastic
Ftox
Alergii cutanate
Tulburari sanguine : anemie hemolitica, agranulocitoza
Cancer gastric s-a retras din consum
PROPIFENAZONA
Fdin si Ftox asemanatoare aminofenazonei
Avantaj nu este incriminata in inducerea cancerului gastric
METAMIZOL (NORAMINOFENAZONA) =ALGOCALMIN
Algiotop, Algoblock, Algocalmin, Algozone, Entralgin, Fabocalm,
Metamizol, Nevragin, Novocalm, Sintocalmin
Fdin si Ftox asem aminofenazonei poate provoca agranulocitoza
Deosebiri
Analgezic si antispastic mai intens
Slab antiinflamator
Nu este incriminate in inducerea cancerului gastric
Fter si Fgrafie:
Dureri moderate si intense
Colici biliare, renale
Dismenoree
Febra folosit si la copii
Posologie:

19

p.o - max. 3g/zi in 2-3 prize 1 cp Algocalmin = 500 mg


i.r max 3g/zi in 2-3 prize la copii se reduce doza la jumatate
i.v max 3 g/zi
PARACETAMINOFEN = ACETAMINOFEN (=PARACETAMOL)
Bioflu pentru copii, Calpol, Daleron, Defebryl, Eferalgan, Panadol,
Panadol Rapide, Panadol Baby, Paracetamol, Paramol, Perfalgan,
Sanador
Paeaceramol Combinatii: Calma forte, Calmant Forte, Gripex Hot,
Modafen Hot Drinks, No-Spalgin, Paracof, Saridon, Solpadeine,
Theraflu Extra, Sinus, Trinell
Fcin
Bd orala mare = 90%, cu biotransformare hepatica la metabolite toxici pt
celula hepatica.
Fdin
Analgezic
Antipiretic
Atentie! NU este antiinflamator!
Ftox
Toxicitate hepatica mare nu se admin pers cu probleme hepatice,
hepatite, citoliza hepatica
Toxicitate renala la doza mare nu se admin in insuficienta renala
Doza max 3-4g/zi la adulti
Depasirea dozei maxime (>6g/zi determina toxicitate renala si hepatica cu
aparitia icterului si hepatomegaliei).
Fterapie si Fgrafie
1. Este antipiretic de electie la copii mici, inclusiv sugari
Supozitoare 125, 250 mg sugari si copii mici de 2-3 ori/zi
Cp de 500 mg adulti max 3 g/zi administrat MAXIMUM 5 zile consecutiv!
2. ANALGEZICE ANTIINFLAMATOARE
ANTIINFLAMATOARE CU EFECT IMEDIAT
Datorita neselectivitatii pe COX1 si COX2 avem R.A:
-Lezarea mucoasei gastrice
-Bronhoconstrictie atentie la astmatici
-Retinerea de apa si sodiu cu HTA atentie la hipertensivi si atentionarea
pacientului in legatura cu consumul redus de sare

ANTIREUMATICE CU ACTIUNE LENTA SI LUNGA

AINS - antiinflamatoare nesteroidiene


Mecanism de actiune: - inhiba neselectiv COX1 si COX2

20

DCI-uri Generatia I
ACID ACETILSALICILIC
DIFLUNISAL
TRIFLUSAL - Aflen
DICLOFENAC - Almiral, Clafen, Diclac, Dicloreum, Diclotard, Refen
ACEFLOFENAC -Aflamil,
INDOMETACIN - Indometacin, Indosin,
SULINDAC
KETOROLAC - Ketorol
IBUPROFEN - Adagin, Advil, Biofen, Brufen, Ibalgin, Ibufen,
Marcofen, MIG-400, Nurofen, Paduden, Rupan, Saridon
NAPROXEN - Emoxen, Momendol, Reuxen
KETOPROFEN - Ketonal, Ketprofen Terapia, Ketard, Ketoproxim
DEXKETOPROFEN - Tador, Tador Inject
FENILBUTAZONA doar uz topic (creme, ung)
datorita reactiilor gastrice f puternice
PIROXICAM - Flamexin, Piroxicam
TENOXICAM Neo-Endusix, Tilcotil
LORNOXICAM - Xefo, Xifo Rapid
MELOXICAM - Antrend, Melartrin, Melox, Meloxicam, Movalis,
NoFlamen, Recoxa, Trosicam, Valzer
Datorita
neselectivitatii pe
DCI-uri - Genereatia a II-a
COX1 si COX2 avem
CELECOXIB - Celebrex
R.A:
ETORICOXIB - Arcoxia
-Lezarea mucoasei
ROFECOXIB - VIOXX - a fost scos din uz datorita
gastrice
mortalitatii produse prin accidente vasculare
NIMESULID - Nimesil, Aulin, Nimesulid,
-Bronhoconstrictie
atentie la astmatici
Aponil - in atentia ANM datorita efectului
hepatotoxic pregnant
-Retinerea de apa si
sodiu cu HTA
atentie la
hipertensivi si
atentionarea
pacientului in
legatura cu
consumul redus de
AIS
=
GLUCOCORTICOSTEROIZI

sare
antiinflamatoare steroidiene
- au actiune antiinflamatoare prin blocarea COX2
si imunodepresiva
- au actiune antialergica
- cresc numarul hematiilor = cellule rosii ale sangelui
- produc retentie hidrosalina ( Na si H2O ) cu posibilitate de HTA atentie la
consumul de sare!! pe parcursul tratamentului se interzice consumul de
sare si 1 luna de zile dupa intreruperea tratamentului datorita tendintei
acestor medicamente de a se acumula in organism
- la nivelul musculaturii striate cresc forta de contactie a muschiului si creste
rezistenta la oboseala

21

la nivel SNC provoaca apatie, depresie, iritabilitate, insomnie


cresc secretia de HCl si pepsina
provoaca obezitate
la copii intarzie cresterea
cresterea glicemiei

DCI-uri
CORTIZON
HIDROCORTIZON
PREDNISON
PREDNISOLON -Neopreol
METILPREDNISOLON
BECLOMETAZON
BETAMETAZON
DEXAMETAZON
FLOCINOLON
MOMETAZON
Se pot folosi :
-p.o incepand cu doze mari de atac, apoi se
scad progresiv
- i.m cale folosita in urgente medicale
HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT de electie in
soc anafilactic produs de medicamente sau de
intepatura unor insecte
-Topic in unguente, creme, picaturi si spray-uri
nazale, supozitoare pentru actiunea lor

ANTIREUMATICE cu actiune lenta si lunga


- administrate in PAR (poliartrita reumatoida) reduc durerea si inflamatia
articulara, reduc nodulii articulari si reumatici
DCI-URI:
CLOROCHINA
HIDROXICLOROCHINA Plaquenil - folosit si in lupus si in malarie
SARURI DE AUR

22

METOTREXAT efect citotoxic si imunosupresiv - folosit in PAR care nu


raspund la AINS sau AIS
CICLOSPORINA
- imunosupresiv puternic
- toxic hepatic
- nefrotoxic
- Hcolesterolemiant
- Hglicemic
- Produce osteoporoza
folosit numai in PAR care nu raspund la metotrexat
SULFASALAZINA - Salazopyrin

3. ANALGEZICE OPIOIDE = MORFINOMIMETICE (EUFORIZANTE)


Mecanism de actiune
Agonist pe receptorii opioizi
efecte:
Analgezie

23

Deprimarea centrului respirator


Deprimarea motilitatii gastro-intestinale cu tendinta de constipatie
Sedare
Mioza (miscorarea pupilei)
Euforie care antreneaza tendinta la farmacodependenta/ sau disforie
Imunosupresie = scaderea imunitatii
Scaderea secretiei gastro-intestinale se pot admin si la pacientii

cu ulcer

gastric
Tendinta la HTA prudenta la pacientii hipertensivi
DCI-uri:
FENTANIL
LOFENTANIL
SUFENTANIL
LEVORFANOL
METADONA
HIDROMORFONA
MORFINA
DEXTROMETORFAN
CODEINA
PENTAZOCINA - Fortral
Fcinetica
Inhiba centrul tusei si de folosesc si ca
Bd crescuta i.m, i.v, s.c.
Bd
scazuta
la
admin
p.o,
antitusive in cazul tusei USCATE se
sublingual, intranasal datorita
elibereaza numai pe prescriptie medicala
efect de prim pasaj hepatic foarte
inalt.
Difuziune prin placenta si in laptele matern foarte mare, producand:
La nou-nascut intarzierea aparitiei respiartiei
La sugar deprimarea respiratiei cu tendinta de sufocare
La mame toxicomane sindrom de abstinenta la nou-nascut si la sugar

ANTIMIGRENOASE

24

Migrena este definita ca o durere intensa de cap (cefalee), cu o durata de 4


pana la 72 de ore si care are caracter recidivant (se repeta). O persoana care
are migrene, nu-si poate desfasura normal activitatile cotidiene (de rutina).
Cu toate ca migrenele sunt neplacute si interfera cu desfasurarea normala a
vietii, nu produc leziuni pe termen lung.
Simptomele cele mai frecvente ale migrenei includ:
- cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicranie)
- cefalee moderat-severa
- accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice cotidiene
- greata, varsaturi
- sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori chiar
si la anumite mirosuri.
Exista mai multe tipuri de migrene, fiecare cu caracteristicile ei aparte. De
exemplu, unele femei au migrene care apar inaintea menstruatiei
(premenstrual). Este destul de dificil de a diferentia migrenele de alte tipuri
de cefalee. Cefaleea din sinuzitele acute este asemanatoare celei din
migrene. Migrenele se diferentiaza de alte tipuri de cefalee prin faptul ca
acestea apar pe o parte a capului (hemicranie), localizarea dreapta respectiv
stanga a acesteia, putand insa varia de la un episod la altul. Migrenele sunt
deseori acompaniate de fotofobie si sensibilitate crescuta la zgomote.
Migrenele pot aparea de asemenea in contextul altor afectiuni, precum
astmul bronsic sau depresia. Alte afectiuni mai grave, precum tumorile sau
infectiile cerebrale, pot prezenta simptome asemanatoare migrenelor.
Cefaleea datorata altor cauze grave de sanatate sunt relativ rare.
Persoanele care prezinta urmatoarele caracteristici, sunt mai predispuse la a
dezvolta migrene:
- istoric familial de migrene;
- sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai mare
decat barbatii;
- adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste
categorii de varsta;
- afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul bronsic sau
epilepsia.
Antimigrenoasele sunt substante medicamentoase folosite in tratamentul
acut al migrenei sau in profilaxia crizelor.
Farmacoterapia migrenei se face in trepte, in functie de intensitatea si
frecventa crizelor.
Migrena usoara (cefalee pulsatila ocazionala, cel mult un atac pe luna, ce
dureaza 4-8 ore si nu impiedica desfasurarea activitatii bolnavului).
- Analgezice-antipiretice, singure sau in combinatii (AAS, paracetamol,
ibuprofen, naproxen) cu sau fara barbiturice, cu sau fara cofeina, cu sau fara
VC simpatomimetic
- Antiemetice pentru combaterea starii de voma ce poate insoti migrena
(metoclopramid, proclorperazina, prometazina).
Migrena moderata (atacuri moderate sau severe, cel putin o data pe luna,
cu durata de 4-24 ore, insotite de greata si voma, care impiedica
desfasurarea activitatii normale a bolnavului).
- Analgezice-antipiretice cu sau fara opioide slabe (codeina)
- Alcaloizi din Cornul secarei (ergotamina, dihidroergotamina)

25

- Sumatriptan - Imigran
- Antiemetice
Migrena severa (mai mult de 3 crize pe luna, cu durata mai mare de 12
ore, asociate cu greata si voma intense care incapaciteaza bolnavul) se
face tratament acut si profilaxia crizelor.
Tratamentul acut se face cu:
- Alcaloizi din cornul secarei: ergotamina si dihidroergotamina CI in sarcina,
HTA, boli hepatice si renale
- Sumatriptan CI in HTA nu se asociaza cu alcaloizii din ergot
- Antiemetice
Profilaxia migrenei severe:
MEDICAMENTELE cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase
sunt:
- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare propranolol,
metoprolol
- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor
de sange)- verapamil
- medicatia antidepresiva, ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt
de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase
- anticonvulsivantele, precum topiramatul a fost de curand aprobat de
asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa.
- CIPROHEPTADINA folosit si ca antihistaminic

26

II. SISTEMUL NERVOS SOMATIC


ANESTEZICE LOCALE
= medicamente care administrate local in apropierea unei unei formatiuni
nervoase determina reversibil pierderea sensibilitatii dureroase si uneori
paralizie musculara locala.
EXEMPLE DE ANESTEZICE LOCALE:
PROCAINA
COCAINA
XILINA
BUPIVACAINA
LIDOCAINA
ANESTEZINA = BENZOCAINA
ROPIVACAINA
Atentie!
Aplicarea lor pe pielea nelezata NU este insotita de affect anestezic local.
Alte actiuni ale anestez locale
Hipertensiune arterial (HTA)
Tahicardie pulsul ajunge pana la 200-300 batai/minut
Stimulare SNC cu hiperexcitabilitate pana la convulsii
Reactii adverse
Reactii alergice care merg pana la soc anafilactic cu crize astmatiforme
Stimulare SNC in urma admin i.v. dupa absorbtie mare deprimare
respiratorie si colaps cardiovascular cu hTA
Cefalee
Fterapie
A.L. se folosesc in:
Interventii chirurgicale minore, care nu necesita pierderea cunostintei
Manevre endoscopice
Tratamentul durerii ulceroase exista suspensii cu antuacide ai anestez
locale Almagel A

27

Tratamentul durerii hemoroidale supozitoare si creme antihemoroidale


care contin un coagulant, un antiinflamator si un anestezic local

CURARIZANTE
Curarizantele sunt o clas de medicamente, denumite i blocante
neuromusculare care relaxeaz i paralizeaz musculatura striat.
Reprezentatul natural al acestei clase de medicamente este alcaloidul
tubocurarina, obinut din curara, extractul brut de Chondodendron
tomentosum.
Mod de aciune
Curarizantele interfer cu funcia de mediator a acetilcolinei prin 2
mecanisme:
- Blocarea competitiv a receptorilor colinergici
- Activarea receptorilor colinergici prin depolarizare prelungit.
Paralizia produsa de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare:
globii oculari, urechile, fata, limba, faringele, muschii masticatori, muschii
abdominali, toracelui si diafragmului. Corespunzator paraliziei se instaleaza si
efectele:
- Diplopie (vedere dubla)
- ptoza palpebrala (caderea pleoapei)
- greutate in deglutitie
- paralizia muschilor respiratori
Farmacoterapie
- interventii chirurgicale ce necesita o relaxare musculara buna (pe abdomen,
torace), ca adjuvante ale anesteziei generale;
- endoscopie
- reducerea fracturilor
- diagnosticul miasteniei (slabiciunea musculara severa).
Farmacografie
Calea: exclusiv i.v

28

Farmacoepidemiologie
CI: Miastenia gravis
MEDICAMENTE
TUBOCURARINA
PANCURONIUM
SUXAMETONIU
DECAMETONIU

29