Sunteți pe pagina 1din 164
als VINULUL MANUAL IN SPRIJINUL! LECTORILOR st a eoR DIN CADRUL INVATARINTULUT ! 7 AGRO- Sit vic DE MASA i RM Intoemit de: doa Went EDITURA AGRO-SILVICA é Bueuresti Dipe: 6. 8 CUVINT INAINTE O parte din viile noastre fiind imbatrinité $i avind prea multe goluri, au devenit:neeconomice ; altd parte au slabit simfitor din cauza accidentelor climatice, a eroziunii tere- nurilor in panid si a agrotehnicii necorespunzttor aplicaté in treout, productia lor este mica fate de nevoile de consum + meneu orescinde. : Condifiile pedoclimatice din tara noastrd sint in schimb foarte poirivite pentru cultura vifet de vie si pentru obji- nerea productiilor mari si de bund calitate, De aceea madris rea productiei v: le pe calea reconstructiei rapide a viilor sia imbunatdtirii mdsurilor agrotehnice, aldturi de utili- zarea chibzuitd @ soiurilor exisiente si a selectiei acestora, constituie in clipa de fafd problema esentiald a viticulturii. In prezent existd condifiile necesare pentru rezolvarea acestei probleme: s-a acumulat 0 bogatd experien{d de la prima rejacere a viilor, s-a adunat un material stiinfijie valoros, s-au incheiat lwerdrile pentru raionarea soiurilor de vitd, s-au creat numeroase cadre de specialisti in viti- cultura ew pregatire temeinicd. } Consjatuirea lucratorilor din agricultura ce a avut lac la Constanja in aprilie 1958 a pus problema sporirii suprae fetelor ocupate cu vii in asa fel incit pind in 1970 sd se ajungad la cel pujin 800000 de ha, cu 0 productie anuald: de 130 000 vagoane de struguri. i Pentru a rdspunde in parte acestor necesitdti, a fost in- tocmit manualul de jafd. El urmdreste sd lamureasca pe cititori asipra problemelor de ordin teoretic $i apoi asupra — problemelor de ordin practic. ‘ \ AUTORIL . INTRODUCERE ot INSEMNATATEA VITICULTURIL $1 VINIFICATIEI IN ECONOMIA NATIONALA ‘are o mare importan{a in’ economia hafionala ; | ei este usor de inteles daca se judect si se urmatoarele aspecte : , ca mijloc pentru imbunatatirea hra trugurii si derivatele lor (must, vin, raeh’ coniac, sta dle ete.) sint cdutate si apreoiate pentru cali | Valoarea lor alimentara de toti oamenti muncii. | Strugurii contin in mijlocin, 15—25% zahar, iat zaharul consumat pt libertate multa energie. MMStH! si vinul contin, aldturi de zaharuri, si Prin consumul de struguri, must d un sistem radicular bogat, vita Piictifica pe mulle feluri de terenuri, | i, Astfel, ea ocupa si pune in valoare colinelor si dealurilor, eu soluri Se tile miscitoare sau cele abia fi baz materiala pentru dez\ dustriei vinicole moderne. Industria vin f ira in care exista si mici mu se poate dezvolta deci prima se dezvolta viticultura ; aceasta ti furnize: fecesard. Dezvoltarea rapidd si sustinuta creeazd posibilitatea dezvoltanli sigure a ndustr care, la rindul el, poate pune la dispozi ie, com: vinuri mai variate si de calitate maj b pentru producatori. Productia la vii poate fi mai ugor asigurata decit la alte culturi, jar strugurii si derivatele lor sint mai bine rasplatite fata de alte produse agricole. De aceea Viticultura si vinificatia constituie importante surse de venituri pentru stat si pentru produedtori. Viticultura oiera cimp de activitate in fot cursul anu- fui si contribuie la dezvoltarea altor intreprinderi. Dupa cum se stie, vilicultura asigura existenta a peste 1,5. mili- oane brate de munca, acestea gasind de luc in yitioul- turi si vinificatie in tot cursul anului. Volumul mare de materiale pe care le reclama viticul- tura, transportul acestora si al recoltelor din podgorii spre jocurile de consum, numarul mare de constructii, utilaje si Josie in desfacerea vinului si a distilatelor, determina exis- tenta si deavoltatea unei senii intregi de inlreprinderi i industri anexe. Viticultura asigura surse de venituri pentru stat si | vase, preoum si numarul deosebit de mare al sticlelor fo- J Viticuliura ca mijloc pentru intensiticarea exportului, Pentru intarirea schimburilor comerciale cu strainaiatea, se folosesc strugurii, vinul si alte derivate care constitute un articol important de consum. Daca ,,o tond de vin ‘echiva- Jeazi la export cit zece tone de petrol”, ne dam seama cit vului, Regitinea imbraca dealurile si colinele sudici pe o lungime de citeva sute de kilometri si pé a EGIUNILE VITICOLE DIN RP.R. facerea patrimoniului viticol se poate cunoasterii regiunilor viticole existente gi a — Vita de vi tura ei este mai economica fala de alte culluri si extinsa in regiuni noi, unde nu rousese alte plante, intrucit con- ditiile de mediu sint nepotrivite cu nevoile lor biologice Intinderile mari de teren aflate intr-una sau mai multe parti ale trii, indicate ca favorabile pentru cultura vitei de vie prin clima, asezarea gi expozitia lor deosebita, se numese regiuni viticole, ‘ In cadrul regiunilor viticole se gasese supraiete de vil aflate in masiy sfrins, in care vinurile obtinute au caractere asemanatoare ; acestea sint cunoscute sub numele de pod- gorii. In cuprinsul podgoriilor se deosebesc centre viticole, care nu sint alteeva decit suprafefe mai’ mici ocupate! cu vil erupate in jurul unor centre administrative, eactaeele -prin uniformitatea produselor obtinute. In fara noastra, din oe de yedere geografic se disting urmatoarele regiuni viticole. Regiunea viticola a dealurilor si colinelor Subcarpatilor sudici Ea ineepe de la Turnu Severin isi tine pinala apa Milco- I recepatier latime pina la zeci de kilometri. Ea se margineste la nord cu regiunea pomicola cu acelasi nume, iar la sud se inve- cineaza cu regitini agricole. pi In cadrul acestei regiuni se deosebesc doua podgorii si ainume : podgonia Dragasani si podgoria Dealul Mare. de mult trebuic pretuiti strugurll si vinul pentri intensilfi- carea schimburilorcomerciale titre fara noastra sf alte state. lati numai citeva aspecte sub care trebuie privita gi in- jeleasa insemndtalea viticulturii in ‘economia mationala. 6 \. este framintal, incit se intilnese’ deseori ter I minate unde vita de vie da producti d call Astiel de situatii sé intilnese la Dra buresti, Valea Calugdreasca, Urlati, Saringa, Colestiete. Temperatura medie Oe oscileaza i tre 9 si 12°C, cea minima absoluta coboara deseori pi la 15\si chiar 20 si 25° sub zero, de aceea obisnuit viile de la picioarele pantelor si de pe altitudini mici, neada- postite, se ingroapa peste iarna. Perioada de vegetatie a vilei de vie dureaz’ cam 180— 200 de zile, acumulind in acest timp peste 3 200°C eo si peste 1600 ore de stralucire a soarelui, Media precipitatiilor anuale trece de 500 mm, din care im cursul perioadei de vegetatie cad peste 300 mm. Regiunea este potrivita pentru cultura soinrilor de vila eu struguri albi din care se obfin cele mai felurite vinuri ; in cuprinsul, sau insa se intilnesc numeroase imsule si centre deosebit de prielnice pentru cultura sirugurilor rosil (Segarcea, Dragdsani, Simburesti, Valea Calugareasca, Urlati, Tohani, Pietroasa, Saringa etc.) gi ai celor tamiiosi (aromali) (Dragasani, Pietroasa), unde se obtin cele mai alese vinuri rosii $i tamiioase. ‘ / Conditi? bune se intilnese si pentru cultura strugurilor| de masa (Leordeni, Chijorani, Breaza, Greceanca ete.) . -Regiunea viticola a colinelor gi dealurilor Subcarpatilor rasariteni Ja sud se margi neste cu apa Milcovului si in continuare cu cea a Siretului la vest se intinde pina la ultimii versan{i prielnici pentri cultura vitei de vie deschisi de sirul de dealuri aflate pq Aceasta regiune este delimitata asifel : dreapta Siretului; urcind spre nord pina la gura Moldog & vei, unde ocupa versantii sudici si vestici ai dealurilor din {reimea sidica a Moldoyei; se prelungeste apoi la est pina la dealurile Prutului si continua, pe acestea, inspre nord, pina de westitul centru viticol Cotnari, a pe dealurile din ford-vestul Lagului, In cuprinsul regiunii se disting urmatoarele - podgorii Si centre viticole, Pe dreapta Siretului se alla podgoria Odobesti si pod- goria Panciu. Pe stinga Siretului si la nord-est de Panciu se intilneste centrul, viticol Nicoresti, iar la sud-est de el si pe cursul apei, se afla sirul de comune viticole ca Umbraresti, Ivesti, Liesti ete., ale caror vii sint asezate pe nisipuri. Pe dealurile Husilor se intilneste centrul viticol Husi, de la eare viile continua pe dealurile Prutului, pina la Cot- nari, centrul cel mai nordic din regiune. In aceasta regiune viile sint asezate pe inaltimi cuprinse intre 80 si 250 m altitudine. Relieful regiunii este destul de framintat, de aceea si in aceste regiuni se intilnesc pozitii doosebit de prielnice pentru cultura yitei de vie, cum sint cele de la Cotnari, Tomesti, Nicoresti, Razoare, Sarba eic. Temperatura medie anuala este de cea, 10-—-10,5°C in podgoriile Odobesti si 1a Husi side 9,5° pe dealunile Iagulutt In \cursul termii temperatura coboara 1a 20—25°C sub zero, de aceea aproape in toala regiunea ingropatul viiler peste iarna devine obligatoriu. In cursul anuluj precipitatiile cazute ating in Vine cea, 500 mm. Temperatura din cursul perioadei de vegetatie si diurata de stralucire a soarelii sint prielnice pentru cultura vifel- Regiunea se potriveste mai ales pentru cultura soiurilor albe, din care se pot obtine vinuri albe ide toate fipurile si indeosebi vinurj albe de larg consum. Exista plaiuri in care se pot obline vinuri albe licorodse, na cute, cum sint cele de la Cotnari. Se pot obt de Nicoresti. De asemenea se obtin strug: < calitate aleasa, buni pentru export (la Panciu, Odobesti, lagi etc., unde reuseste ‘foarte bine soiul Chasselas). Regiunea viticola din centrul Transilvaniei Majorilatea viilor din aceasta regiune sint situate in ba- ginul Muresuluj si al celor dou Tirnaye, di igindu-se: doua podgorii si anume: podgoria Alba-Iulia $i podgoria Timavelor. In podgoria Alba-lulia, viile sint asezate pe versantti sudici si vestici ai dealurilor din dreapta Muresului. Cele mai bune si mai apreetate vinuri se obtin aie} in limitele tringhiului viticol Aiud—Ighiu—Alba-Iulia. In podgoria Tirnavelor, viile ooupa pantele sudice, bine insorite, ale dealurilor celor dowd Timave, Vinurile cele mai alese din podgoria Tirnavelor se obtin in limitele tri- unghiului viticol Craciunelul de Jos—Richis—Tirnayeni. Viile ocupa altitudini variabile intre 160 $i 470 m, majo- Titatea fiind situate intre 160 si 370 m. Clima regiunii este dulce, eu veri nu prea calde, cu toamne lungi si relativ secetoase, conditii care ajula coacerea de-| plina gi pe Mmdelete a strugurilor, Temperatura medie anuala este cca. 9°C ; in cursul fernif temperatura coboarii sub —15°C, de aceea viile se ingroapa. Th cursul anului cad in mijlocia peste 500 mm precipi- tajii, din care 250—880 mm cad in perioada de vegetatic. Regiunea viticoli din nord-vestul Transilvaniei Regitmea viticola din nord-vestul Transilvaniei este de- limitata la est de yersantii vestioi ai dealurilor Somesului 51 in unii anty si in unele locuri si vinuri rogii /superioare, cum este cel | la nord, de apa Somesului pind la holarul cu Ungaria; la vest, de linia conventionala cu Ungaria sila sud, de ver- santii favorab li culturii vitei de vie, deschisi de dealurile ) ‘Crisului Repede, ae . In regiune se disting citeva centre viticole mai cunoscute, legate fintre ele prin vii izolate ori grupate pe comune. Intre acestea enutmeram urmiatoarele: Seini, situat Ja nord de apa Somesului gi in afara limitelor regiunii; Sacueni, Marghita, Simleul Silvaniei, Halmei ete. In fapt, majori- tatea viilor Sint asezate in triunghiul Urziceni—Oradéa— Simleul Silvaniei. d Aici viile Bint agezate pe pantele dealurilor bine expuse gi pe altitid!ni thtre 80 si 100 m. Clima regiiinii este relativ aspra: verile sint cAlduroase, jernile geroase, cu peste 600 mm precipitatii anual. In timpul jeri viile se ingroapa, exceptie facind tere- nurile bine adiipostite ca cele de la Seini. Regiunea viticola’ din vestul {&rii Regiunea euprinds viile’ din :podgoria Aradului si cele. P podgoria Aradului ville sint situate pe dea- Banat sint situate maj ales la ses. Te din podg Aradului, ca de pilda 08, Se ob{in vinuri superioare albe si’ ro Banatului, in rindul viilor'de ses se numara Teremla Mare, Tommatic, Sinnicolaul Mare, Giar- mata, far in al eelor de pe uri viile de la Recas, Buziag cu Dealt! Silagiilu!, Moldova Noua, ‘| Viile din cupringul acestei regiuni sint in general situate " Intre 50 $i 80 Mla §es si 80 si 100 m pe dealuri. Clima regiunii esle temperaté la sud de cursul inferior al uregului (in Banat) gi destul de aspra.in podgoria Ara- dlitlui. peratira coborind sub —15°C) iar vara cea maxima tredind de 40°C, Viile se ingroapa, peste iarna. ‘In cursul anului cad 400—1 000° mm "(Be mye media precipitatiilor fiind de 600 mm, din ¢are in perioada de ] vegetatie cad peste 300 mm. Regiunea se potriveste pentru obtinerea vinurilor albe de larg consum in partile de ses,a vinurilor albe si chiar rosii superioare pe dealuri; de asemeriea si pentru produ- » cenea strugurilor de masa. Regiunea viticola din sesul Dunarii Aceasta regiune se intinde pe o fisie destul de lata pa- ralel cu apa Dunarii, inecepind de la Broscari-Bistrita si sfirsind la apa Argesului. In cuprinsul regiunii viile sint grupate pe centre ori izolate, find asezate pe terasele Du- narii, Dintre centrele mai insemnate amintim pe urmatoa- rele: Plenija, Birca, Sadova, Dabuleni, lanea si Greaca. Mare parte din vii sint asezate pe terenurj nisipoase ori ‘pe nisipuri migeatoare ca cele de la Dabuleni, Janca, Sa- dova, Timburesti, ‘Ciuperceni etc., unde vita de vie se cul- tiva’ nealtoita. Clima regiunii este aspra, verile sint caldturoase, iar ier nile geroase. Media precipitatiilor din cursul anului osci leaz in jur de 450 mm. In regiune’se obtin de regula vinuri albe $i chiar rosit de Jarg consum, destul de subtiri, aldtur; de vinurile de hibrizi producatori directi, mult raspinditi in aceasta parte a farii. Regiunea viticola de la sud de apa Dunarii (Dobrogea) Aceasta Tegiune se suprapune peste limitele administra- tive ale regiunii Constanta. De fapt ee intreaga se Poe in buna parte pentru cultura vifei de vie. In cadml regiunii ville sint grupate in eiteya centre viticole, dintre care amintim pe urmatoarele | Murfatlar (Basarabi), unde se produc vi- nuri albe li¢oroase apreciate mult de consumatori; Ostrov unde se produc ¢ei mai frumosi siruguri de masa si Sariea- Niculitel, unde se produc in principal vinuri albe de masa, bine cunoscute consumatorilor. Clima acestei tegiuni este aspra, cu veri tore si ferni geroase, cu varia{ii mari de la vara Ja iarna si de la zi la noapte, cu multe nopti tropicale, regiunea tuita de vinturi tari si uscate. De aceea viile de aici se tn- grijese cu atentie in verile secetoase. INTREBARI DE CONTROL = Gare este incerndtatea vitieultarit tm economia nationala 2 9 — Care sint principalele’ regiuni vilicole din tara noastra si caracterele lor? Capitolul I ‘ORGANOGRAFIA VITEI DE VIE Partile din care este alc&tuita vita de vie poarta numele de organe, iar studiul acestora de organografie. Cunoasterea organelor vitei de vie si a functiunilor pe se care ele le indeplinese ajuta la cunoasterea legaturilor din- tre ele, la stabilirea influentei pe care o exercita masurile agrotehnice aplicate vitei ca tdicri, ingrasari ete, gi la fm- bunata{irea lor continua. Sistemul radicular Baia i Totalitatea ridacinilor poart& numele de sistem radicular. ys i 4 Morfologia externa a radacinii. aia se ocupa cu studiul exterior al radacinilor. Sistemul radicular este compus din mai multe felurj de ridacini. La vitele inmullite prin semin{e sistemul radicu- Jar este format dintr-o singura radacina principala, mal ‘proasa, destul de puternica, asemnatoare cu un pivot. Acest fel de ridacind poarta numele de rdddcind pivotanta. oh La vitele inmultite pe cale vegetativa, sistemul radicular este format din doud sau mai multe radacimi principale, asemanadtoare ca virsta si vigoare. ths Din radacinile principale atit la plantele inmultite prin fimin{a cit si la cele inmultite pe cale vegetativa, pornese oe _ adapteaza mai bine la soluri grele decit cele cu radac prin ramificare radacini de gradul intii, iar din acestéa altele de gradul doi. Astfel prin ramificare comlinua crgste gi se impulerniceste sistemul radicular, — / © parte din radacinile care alcdtuiesc sistemul radicular sint permanente, adica traiesc alft cit traieste butu¢ul de J vifa, jar o alta parte (perii sugatori si radacinile / ‘hrani- toare) sint temporare, adicé dureazd un an sau numai citeva 4 luni, dupa care mor. La sistemul radicular intereseazi de asemenea: dimen- sitnile radacinilor, pozitia lor, directia si modul lgr de ras- pindire in masa solului. Dimensiunile radacinilor. Intereseaza tun- gimmea si grosimea radacinilor; lungimea radacinilor ya- riaza cu mai multi factori, printre care se numara si virsta lor. Asa, de pilda, la vitele tinere radacinile ajung in primul an de la plantare lal m lungime gsi chiar mai mult, iar la cele mature rddacinile ating obisnuit 4—5 m lungime. La vijele salbalice mature radacinile ating 15—20 m si chiar mai mult. Grosimea radacinilor variaz’ mai putin decit lungimea lor. Radacinile temporare au citiva min grosime, pe cind cele permanente ajung de la citiva centrimetri, la 10—15 em grosime, rar mai mult. Unele soiuri de portaltoi au radacini mai groase, cum sint cele de la Chasselas >< Berlanderi 41 B, altele mai subtiri, ca cele de la Riparia Gloire. Grosi- ja es if tes SEO mea radacinilor da oarecare indicatii asupra masurii in care un soi de portaltoi se comporta mai bine sau mai slab in soluri grele, la secetd cte. De obicei vitele cu radacini groase, carnoase, se comporta mai bine la seceta si se subtiri. Pozifia radécinilor, Dupa cum se stie, la vitele inmultite prin butasi, altoiti sau nealtoiti, radacinile apar de regula la noduri si mai rar pe internodii, de aceea in mod normal | | Fig. 1 ~~ Partile butucului snblerana ¢ — cileti; Rp ~rad&cint principale; rm — Adi riiddctri’ supers ra — radacini din altot; d — star buturnga; 7b — lemn b&trn; ba — irate anuale; bo — brate ng — giled; cre + coard’- de rod veche; cn — coardé de tod od — coditi; ci — cep de inlocuire: cs — coarda neroditoare (lacom4) t)— coardi de 1 an; B — bral. stout, , Galiia — Cultura vitei de ve la asemenea vile radacinile sint dispuse etajat ; de ob numarul etajélor de radai tilor de pe butas. Astfel in practica viticola intflnim ; / —radacini de baza, cele pornite de la modul} bazal al butasilor, numite si radacini de adincime. gau de falpd ; acestea sint radaicini prin care vita de vie se prinde in special de sol si prin ele isi procura hrana neresara ; viticultorul cauté pe calea masurilor agrotehnice sa impu- termiceasca aceste radacini ; —radacini mijlocii, cele care pornese de la no- durile mijlocii ale butasilor ; tmainte de plantare aceste ra- dacini se suprim4 de pe butas, iar in cursul anilor se pot indeparta prin copcit ; —radacimi superioare, cele care pornese de Ja nodul cel mai de sus al butasului; aceste rddacini stin- jenese sau pot opri imptternicirea radacinilor de baza; de} asemenea ele suferé mai inti si mai putermic in caz de ger sau. de seceta; de aceea trebuie, indepartate obligatoriug prin copcit ; —raédacini de ,roua“, cele care dau din. tulpina aeriana; acestea apar in caz de umiditate multa tn aer. Directia radécinilor. Radacinile vilei de vie lac tmpreuna| ew verticala locului un unghi numit uaghi geotropic. Acest unghi are diferite valoni care pot varia intre 0° si 90°. Dupa valoarea unghiului geotropic, radacinile pot fi :) -- pivotante, cele care se indreapta in masa solului sub un unghi cuprins intre 0° si 30°; de regula asemeneay radacini se intilnesc la vitis rupestris si pot rezista mai mult la séceta gi se adapteazi mai ugor in terenurile grele,. sdrace, pietroase etc. ; i — oblice, cele care se indreapta in sol sub un unghi geotropic cuprins intre 319 si 60°; din aceasta categorie) fac parte radacinile hibrizilor portaltoi Berlandieri> Fig. 4 — Alcatuirea ochiului de iarna mijlocul coardei sint maj mari decit cei'ide la baza si vir~ ful ei. La subsuoara frunzelor se gasese mugunii de vara, care pornese chiar in anul formarii lor dind copilii Formarea ochilor, Ochii se formeaza o data cu eresterea lastarilor. Inceputul formarii organelor de fructificare in ochi are loc pentru majoritatea soiurilor o data cu imiloritul si continua pind spre sfirsitul toamnei, iar in primavara continua in vremea inmuguririi. Pentru o buna formare a | Organelor de fructificare se cer mai multe condi{ii intre care : 23. hrana joacé un mare rol, de aceea asigurarea hranei in acest timp hotaraste in mare parle ma&rimea rodului din anul viitor. Intr-un ochi se gasese pina la 7—9 muguri unul! este -asezat in centrul ochiului, find mai mare gi mai bine format; el se numeste mugure central sau principal ; alti doi asezati lingd el sint mai mici si ceva mai slab for- mali, acestia se numesc muguri secundari sau inlocuitor. Ceilalti muguri sint mai mici si de regula nu ldstaresc, ci ramin in stare de viata latenta, de unde le vine gi numele de muguri latenfi sau dorminzi. Fertilitalea mugurilor, Observatiile au aratat ca ochii cei] mai fertilise gasesc de obicei pe portiunea de mijloc a coar- dei, iar in ochi mugurele principal este mai raditor fata de restul mugurilor, Toti ochii de pe lungimea coardei pot rodi daca sint in- destula{i cu hrana, Asezarea ochilor pe ldstar si coardd, Ochii pot fi termi- nali cind simt ali in virful lastarilor si laterali alterni cind sint asezati pe laturile lastarilor si ale coardelor. Primii asigura cresterea terminala, ultimii cresterile la- terala si terminala in anii urmatori. Ochii de iarna rezista in conditiile normale pina la —15°C; de regula mugurele principal din ochiul de iarna este cel mai sensibil la ger. Lastarii.. Lastarii sint organe verzi pornite din mu- guri; ei crese in timpul verii formind frunze si circei; in anumite condifii formeaza inflorescente si mai tirziu sirugy Dupd cum se stie lastarii provin din ochii de iarna sau din mugurii dorminzi. Lastarii care crese din mugurii prin- cipali ai ochilor de iarn&4 se numese ldstari principali, cei care cresc din mugurii de inlocuire se numese /dstari de) inlocuire. 24 dintre care J L&stafii porniti din mugurii de copili poarta numele de copili: Copilii ajuta 1a completarea sarcinii de ocht, la for- marea rapida a butucilor, la formarea organelor de pro- ductie ete. Frunza. Frunza este organul care serveste in primul rind la fabricarea hranei. Pérfile frunzei. Prunza vitei de vie este compusa din pefiol si din limb sau frunza propriu-zisd. Petiolul serveste ca organ de legatura intre lastar si limb ; legatura frunzei cu Jastarul se face printr-o portiune mai umilata numita teacd. Limbul este alcatuit dintr-un schelet format din 5 mervuri Lobul ferminat Nervura megiand Lobul lateral super Nervurd /ater super Sinus inferior + Sinus petiolar. Nervura later infer -Lobul later infer. Fetiol Fig. 6 — Pattile frunzei principale si o parte verde cuprinsa intre ele, numita mezo- Jil. Nervurile poarta diferité numiri, aga cum se arata in figMoy Limbul poate fi intreg sau lobal atunci cind este prevazut cu niste iesituri numite obi, despartiti intre ei prin adin- cituri, numile sinusuri, La vita de cultura se intilnese mai rar frunze intregi si mai des frunze lobate ca la majoritatea soiurilor. Frunzele lobaté pot fi: ¢rilobaie, cind frunzele an trei | lobi (Basicata de Dealul Mare) ; cincilobate (pentalobale), cind frunzele au cinei lobi (Babeascd neagra, Coarna alba etc.) ; saptelobate, cind frunzele au sapte lobi (Ceaus), Marimea frunzelor variaza dupa soi si dupa conditiile de mediu, Dupd4 marime frunzele pot fi mici cind au o lun- gime sub 10 cm, mijlocii cind au 10—15 cm, mari cind au 15—20 om gi foarte mari-cind tree de 20 cm lungime. Se observa cd soiurile care dau productij mari au si frun- zele mai mari sau mai dese pe Jastar. Dupa cum se stie, limbul are o fata superioar’ si alta inferioara; de obicej fata superioard este lucitoare iar cea inferioara mata. Culoarea frunzelor, luciozitatea sau lipsa ei, netezimea Sau ineretirea lor, grosimea limbului, orientarea marginilor frunzelor in jos sau if sus, cutarea sau nu a limbului, pre- zenta perilor ori a pufului pe fata inferioard, sint caractere legate de soi ori de grupe de soiuri. Marginile limbului sint prevazute eu dinti, a cAror forma, marime, mod de grupare etc. alcatuiesc de asemenea carac- tere ajutatoare la recunoasterea solurilor. Funcliunile frunzei, La vila de vie, intocmai ca si la alte plante, frunza indeplinoste urmatoarele functiuni: asimila- tia clorofiliana, transpiratia si respiratia. Procesul de asimilatie (fotosintez4). Datorita procesului de asimilatie clorofiliand vita de vie 1 tealizeaza cresteri mari si acumulari mari de zahar in bob ; de aceea frunzele trebuic aparate de daunatori, 26 Procesul de transpiratie. Vita de vie are o suprafata foliara foarte mare, ceea,ce face ca si transpinatia sa fie foarte mare; asa se explica de ce un hectar de vie, intr-o zi, poate pierde prin transpiratie’ pina la 1,5 va- goane de apa. Faptul acesta anata cit de mari sint ne- voile vitel de vie fata de apa gi de aici regulta im- portanta asigurarii cu apa a acestei plante. Procesul de respi- tratie. Vila de vie respira intoemai ca si celelalte plante verzi, Respiratia are loc prin toate organele ei dar in spe- cial prin frunze. Circeii. Dupa cum se stie vita de vie este o planta aga- tatoare, lastarii acesteia nepu- tindu-se sustine decit eu aju- torul cireeilor, Prin ajutorul acestora vita sdlbatied isi sustine lastarii prinzindu-se de arborii din padure, iar cea cultivata se prinde de obiectele de sustinere. Circeii sint asezati in partea opusa fmunzelor, gasindu-se la vitele europene la 2 noduri consecutive si lipsind la al treilea. Inflorescenta. Inflorescen{a este organul purtator de a se compune din ciorchine si floare. Fig. 6 — Forme, manimi si mod de grupare a dinjilor- irunzed flori. Giorchinul este compus din peduncul si rachis cu toate catiile aflate pe el. Ciorchinul are forme si marimi diferite: la unele soiuri este cilindric, la ‘altele cilindro-conic, aripat sau. nearipat, ramificat ori neramificat; marimea ciorchinelui este de asemenea variabila; toate aceste caractere servese la de- terminarea soiurilor de vita din cultura. Inilorescentele apar pe las- tari de obicei pe nodurile 3—8 inclusiv. Pe un lastar apar de la pina la 5 inflorescente, inl funetie de soi; unele soiuri poarta o singura inflorescenta pe lastar (Raisin de Jérusas lem), altele trei si patru (Ali- goté, Feteasca regala etc.) Numarul inflorescentelor pe lastar arata gradu! de fertili- tale a solului. Floarea: Floarea este or- ganul de reproducere si de produotie la vita. de vie. Del obicej floarea este aleatuita pel lipul 5, se © intilnese tnsa si multe abateri de la acest tip. Dupa alcatuire si functiune, fllorile la vija de vie pot fi Fig. 7 — Dispozitia inflorescentelor pe listar bisexwate (hermafrodite) si unisexuate. La rimdul lor florile) bisexuate (hermafrodite) pot fi: — hermafrodite normale, cind in’ aceeasi floare se gasese staminele si pistilul, iar florile leaga ew polen propriu; asemena flonj se intilnese la majoritatea solurilor raditoare ; i — hermatrodite anormale, cind in acceasi floare se afla staminele $i pistilul, dar una din ele este mail slab dezvoltata; in acest caz florile pot fi: 28 —functional femele, cind au pistilul bine dez- voltat dar staminele sint scurte'si recurbate; acestea nu Fig. 8 — Tipuri de flori a — floare hermafrodité mormala; 6 — floare functional femel’; ¢ — floare unisexuala femel&; @ — floare unisexualé masculé; ¢ — floare hermafrodita in forma de stea/ —funcetional mascule, cind an staminele bine dezvoltate dar pistilul este slab dezvoltat incit mu poate da nod decit tntimplitor. Astfel de flori se intilnese de regula Ja portaltoi, Florile unisexuate pot fi femele sau, mascule dupa cum: au numai stamine ori mumai pistil, Florile unisexuate fe mele pot lega si dal oe Tod daca sint fecun4 eS _ Sigmetul ne date cu polen strain : LH cele unisexuate mas cule pot servi ca po: lenizatori. Alcétuirea florii. Floarea vitei de vi este aleatuita din ; — inci sepale mici de culoare verde ; — cinci petale mici verzi, prinse la virf, de aceea inflorirea s face prin desprinderea petalelor de la baza, im loc de la virt 5 — cinci stamine, al caror filament variaza ca pozitie si lungime, jar in anterele lor gasindu-se graunti de polen a caror forma indic&: $i capacitatea de fecundare. Astfel, cin polenul are forma bobului de griu, el este fertil si infertil cind are forma de cupé de ghinda ; — un pistil, alcdtuit din ovar, stil si stigmat cu forme, ai) marimi variabile cu specia si soiul de vita. ‘In afard de aceste organe floarea mai cuprinde si glande nectarifere. Bobita. Dupa fecundare, la majoritatea soiurilor, ova- rul se transforma in bobita, Acestea variazi ca forma, dimensitne, culoare, consis- tenta zului, aroma si gust diferit in fumctie de soj sil conditiile de meditt. Toate caracterele legate de bobije ser vesc la determinarea soiurilor de vitd din cultura gi dau in4 dicafii asupra felulul in care pot fi utilizati strugurii (pen- {ru masa, pentru vin sau pentru stafide). Dupa fecundare ovulele se transforma in seminte. La vita cultivata intr-o bobijé numarul semintelor variaza in- {re 2 si 4, Mérimea semintelor, culoarea cojii lor, con{inulul se- mintelor in tanin, ulei, acid tartric si alte substante variaza cu specia si soiul de vita, de accea si ele pot ajuta fa recti- noaglerea sojurilor de vita din cultura. Din seminte, dupa vinificare, se extrag tanin, ulei si acid’ tartric. INTREBARI DE CONTROL 1. — Gare sint organele principale ule vitei de vie? 2, — Gare este importanta cunoasterii lor ? Fig. 9 — Alcatuirea florii LUCRARI PRACTICE Cunoasterea radacinii, tulpinii si coardelor; cunoasterea inflo- rescentei, sirugurilor si irunzelor in vederea folosirii lor tehnologice §i a Tecunoasleni soiurilor. Capitolul IT BIOLOGIA VITEI DE VIE NOTIUNI DE CRESTERE $1 DEZVOLTARE Prin crestere se intelege ‘sporirea in volum si in greutate a organismului. La plamte, cresterea se realizeaza prin] adaosul de celule noi la cele existente si prin marirea lor in volum si in greutate. Prin dezvoltare se injelege pregatinea organismului pen- tru fructificare. Dezvoltarea este o inaintare ineeata a vitel =’ spre fructi Legile dezvoltarii individuale. Dezvoltarea individului se face in stadii. Prin stadii de-dezvoltare se inteleg etape si momente ca- ativ deosebite, prin care trebuie sa treacd obligatoriu a de vie ca sa rodeasea. Legile dezvoltarii individuale a plantelor au fost desco- perite de I. V. Miciurin si adincite de T. D. Lisenko. Pin acum se cunose doud stadii\ de dezvoltare si anume stadiul] de iarovizare si stadiul de lumind; pe linga aceste stadii exista si altele care incd nu au fost descoperite. Trecerea prin stadii se face dupa anumite legi proprii si amume : —- Stadiile sint necesare si obligatorii. Pentru ca sa ro- deascé, vita de vie, intocmai ca si alte plante, trebuie sa 82 treacé neaparat prin stadii de dezvoltare; aitial ea creste, dar nu rodeste, — Stadiile siné succesive. Trecerea prin stadii de dez* voltare se face intr-o suocesiune stricta potrivit careia vita de vie nu’poate intra intr-un stadiu nou de dezvoltare pina cind nu a ispravit trecerea prin stadiul anterior. — Stadiile sint ireversibile. Trecerea prin stadiile de dez- voltare este ireversibila, adica ea are loc numai intr-o» singurd directie, De accea vita de vic o data intrata in sta- diul de lumina nu se mai poate intorce inapoi la stadiul de jarovizare. Trecerea printr-un stadiu poate fi intrerupta la: un moment dat, dupa care procesul continua de unde s-a oprit daca reapar conditiile necesare, — Transjormédrile stadiale sint localizate. Transformarile. stadiale at loc numai in celulele din punetele de crestere ale lastarilor (in meristeme). Calitatea noua pe care o dobindesc celulele din punctele de crestere ale ldstarilor se transmite de la celulele mame, cu calitate noua, numai la celulele fiice, nu si invers. De fceea fesuturile si celulele de ‘pe lungimea lastarilon sint deosebite calitativ ; totdeauna Ja puieti tesuturile si celulole situate mal sus pe tulpini si lastari sint mai prepatite pen: tru fructificare dectt cele aflate mai jos. Aga se explic2 te altoii luati din partile de sus ale tulpinilor dau léstast care rodese mai curind decit cei recoltati din pirtile de jos ale acelorasi tulpini. Condiffile necesare cresterii si dezvoltarii. Cresteréa gi dezvoltarea au loc pe baza-procesului de asimilatie si (lezasimilatie. Prin asimilafie se intelege procesul de construire, de i, iar prin dezasimilatie procesul de distru- Bere, de de punere ‘a materiei, pe care-| indeplines Acclasi organism in folosul sau. B — Cultura vitei de vie Pentru ca asimilatia si dezasimilatia sé se faca normal sint necesare anumite conditii, care trebuie sa satisiaca ne- voile de crestere si de dezvoltare ale’ vitei de vie. Observa-| title au aratat/ca conditiile necesare cresterii vitei de vic se] deosebesc de cele necesare dezvolfarii ei, De aceea la vita de vie, ca si la alte plante, se obsenva uneori plamte gi las- tari bine crescuti (lacomi) dar nedezvoltati stadial; alte- oni se intilnesc plante dezvoltate, gata de nodiire ori pli de rod dar slab crescute; ideseori conditiile de cregtere se! suprapun cu cele pentru dezvoltare. In acest caz plantele de vita crese si se dezvolti normal. Longevitatea vitelor. Prin longevitatea vitci de vie se intelege Jungimea vietii ei, socofita in numar de aniJ Longevitatea plantelor iegite din saminta se poate sti pre~ cis pentru ci se cunoaste cu precizie inceputul vietiy lor, pe cind la cele obtinute pe cale vegetativa este mai greu de cunosout inceputul vieffi butucului de pe care s-a Iuat coardalll care apoi butdsita a dat nagtere unei noi plante. De aceeal se deosebesc doua feluri de virste si anume o virsta reala gi ‘ina conventionala. Prin virstd reald se injalege perioada de timp socotita de la iegirea vijei din saminta si pina la nm moment dat, iam prin virstd conventionald se intelege timpul scurs de la ob4 tinerea plantei pe cale vegetativa pina la un moment dat, / Vitele sdlbatice au longevitate mai mare decit cele cul tivate, iar in aceleasi conditii de mediu vitele pe radacing propril trdiesc mai mult decit cele altoite. De asemenea yitele obtinute din séminta traiesc mai mult decit cele ob: jinute pe cale vegetativa. Perioadele de virsta la vita de vie. In cursul vietii lom vitele trec prin trei perioade de virsta si anume perioada de tinerefe, de maturitate si de batrinete. j Perioada de tinerefe corespunde proceselor de cresterg activa si de pregalire pentru fructificare. Lungimea acestet mri dintr-un butas si pind la moartea ei. Acest ciclu cores- perioade depinde de felul cum s-a obtinut planta i anume: din séminja ori pe cale vegetativa. In primul caz, perioada de tinerefe este mai lungaé decit in cel de al doilea, Astiel perioada de timerete dureaza de la 2 la 7 ani, In cursul pe- rioadei de tinereje lucrarile agrotehnice urméaresc imputer- nicirea butucilor, lichidarea golurilor ce se ivese si pune- Tea mai repede pe rod a plantelor. Perioada de maturitate corespunde cu perioada de ro a vitei si dureaza 3550 de ani, putindu-se lungi ori scurta dupa felul agrotehnicii aplicate. Agrobehnica inapoiata (ta- leri rau, executate, neglijarea operatiilor in verde, sol bata- lorit, neingrasat, neaerisit si pl'in de buruieni etc.) scurteaza perioada de matunitate, in timp ce agrotehnica aplicata la un, nivel ridicat lungeste aceasta perioad’ pind la 60—80 de ani $i mai mult. Perioada de béirinefe corespunde cu slabirea proceselor de -crestere si de fructificare. Aceasta perioada dureaza 10—15 ani. Aceasta poate fi prelungita prin taieri de re- fenerare insotite si de alte masuri agrotehnice oa redesfun- (area, aplicarea ingrasamintelor ete. Cunoasterea longevila{ii vilelor si a factorilor care 0 mo- tified, precuum gi cunoasterea perioadelor de yirsti are mare Importan{a pentru practica. CICLUL BIOLOGIC AL VITEI DE VIE Prin ciclul biologic al vitei de vie se intelege repetatea »relativa® si intr-o anumita ordine a tuturor manifestatilor de viata a plantei, Dupa durata se deosebese doui cieluri : until multianual, altul anual, Prin eielul multianual se intelege totalitatea proceselor fle viala prin care trece vita de vie de la iesirea din saminta Piinde cu longevitatea plantei. 85 Prin ciclul anual se intelege totalitatea manifestarilor de] viata prin care trece vila de vie in eutsul unui an, In con- ‘difiile noastre de medin ciclul de viaja anual se imparte in} dowd perioade: perioada de repaus relativ si perioada de} vegetatie. Perioada de repaus relativ. Spre sfirgitul toamnei, in fimpul iernii si primavara devreme, viata vitei de vie pare intrerupta. In acest timp vita de vie se afla in repaus] relativ. Perioada de repaus relativ incepe de la caderea ulti melor frunze'si dureazi pind Ja inceputul plinsului. Asttell la not in tara repausul relativ incepe cind temperatura co- boari sub 10°C, ceea ce corespunde ou jumatatea intiia a lumii noiembrie, si {ine pind cind temperatura depasestel 8—10°C, adica pe la prima jumatate a lumii martie. In cadrul perioade! de repaus relativ se deosebesc doud faze si anume Jaga repausului obligatoriu si jaza repausu: lui jacultativ. Repausu) obligatoriu este necesar plantei iiq indcd in lipsa lui planta nu are posibilitatea sa se prega: teased pentru nou! cicli de viata in anul urmator. Dupal terminarea repansului obligatoriu planta este pregatita pen ‘tru a reincepe urmatorul ciclu de via{a, dar nivelul tempe raturii obliga vita de vie sa radmin’ in faza repausului faq eultatiy sau forlat. q Cunoasterea lungimii repausului obligatoriu este impor tanta pentru raionarea soiurilor de vila roditoare; astiel soiunile cu repaus obligatoriti mai lung se pot cultiya’ inj partile mai nordice decit cele cu repaus obligatoriu maj seurt. In faza repausului obligatoriu rezistenta vitei de vie ja ger este mai mare, de aceea vita de vie poate trece maj bine gerurile jernii cind temperaturile joase coincid cu re pausul obligatoriu. {mn vremea repausului relativ, radacinile gi coardele anual se acopera.cu suber, maduva se brunifica, perii absorbant pier in masa, iar hidratii de carbon se deplaseaza din par 36 Ile lemnoase aeriene fn cele subterane si de la exteriorul coatdelor inspre interlorul lor. Cunoasterea timpului in care se deplaseazai substantele de rezerva din coarde inspre radacini si invers, indi timpul de taiere a viilor, : Perioada de vegetatie. Prin perioada de yegetatie se intelege acea perioada din cursul anului, in care proce- sele de viafa ale vitei de vie se manifesta activ. Aceasia perioada incepe o data cu plinsul vitei de vie si line pina la caderea frunzelor. f Fenofazele: In cadrul perioadei de vegetatie se deosebese urmatoarele fenofaze: plinsul, desfacerea mugurilor si cresterea lastarilor, iniloritul, cresterea boabelor, coaceraa boabelor, coacerea lemnului si ciderea frumzelor. Plinsul (miscarea de primdvaré a sevei). Plinsul in- cepe cind temperatura solului la adincimea radacinilor hra- nitoare atinge cca, 5—8°C si se mentine citeva zile. Acestei fenofaze i se spune plins pentru cA seva aflata In migeare se scurge prin talaturi sub forma de picdturi limpezi, asemanatoare lacrimilor, i Tnceputul si durata plinbului sint influentate de mai multi lactori, dintre care unii au acliune mai mare, altii mai mica. Asticl, temperatura solului, imprewna cu umiditatea, sint lactorii care hotarase inceputul si durata plinsului. La in- ceputul fenofazei vijele taiate pling mai putin, apoi iuteala Plinsului se mareste spre a seadea tréptat pina cind se opreste. Cantitatea de lichid care se scurge tn 'timpul plinsuhii variaza de la ctteva picdturi la butue pind la 1,5—20 litri Intr-o primavara. Compozitia sevei din timpul plinsului variazi cu felul Vilei, conditiile de mediu si intensitatea lui de desfasurare. Asitel intr-un litru de lichid (sevd) se cuprind cca. 3 ¢ Substan{a uscata, din care 2/3 sint substante organice $i 37 restul de 1/3 substante minerale. Din cele 2/3 de substanje organice mai mult de 1/2 apartine hidratilor de carbon, jar din acestia cea mai mare parte este reprezentata prin zaharuri. Tn cursu!l plinsului se intensified procesul de formare’ all organelor de fructificare in muguri, scade rezistenta la inghet a lemnuluj in urma imbogatirii lui ou apa, se ma-~ reste elasticitatea coandelor, fapt care previne, in parte, fringerea coardelor la dezgropat si cercuit, ineepe si con tinud si se formeze perii absorbanti, fapt care, mareste) nevoia de aer; de.aceea solul trebuie bine aerisit acum pe calea araturilor adinci de primayara In acest timp ochij incep si continua a-gi mar: dimen siunile si se pot desprinde user de pe coarda, de aceea tas ierea si cercnirea viei trebuie ispravite mainte de umfla- rea mugurilor. Spre sfirsitul fazei plinsului se aplicd altoirea in uscat eted Desfacerea muguridor, In timpul plinsului ing tens si scurt timp dupa aceasta, ochii de iarna incep a se umila. Umflarea ochilor pi numele de inmugurit, In mugurirea are loc atunei cind temperatura aerului ating cca, 810°C, La aceasta temperatura celulele din punctele de crestere se inmultese cu repeziciune si se alungese pu ternic, din care cauzd oehii crese si igi marese volumul apdsind asupra invelisuluj format din solzi. Desfacerea mugurilor si aparitia poarta numele de dezmugurit. Dezmuguritul este influentat de factorii urmatori. — Temperatura. Deamuguritul ereste o data cu orestered temperaturii aerului, cea mai potnivita temperatura pentryj dezmugurit find de 14—15°C. La aceasta temperatura desfac cei mai multi ochi si in timpul cel mai sourt (6 zile), La o temperatura maj joasa procesul se prolungeste! primelor frunzulite —, Umiditatea fiziologicd. Cu cit umiditatea fiziologicaé este. mai ridicata, cu atit dezmuguritul este mai energic. — Prezenja aerulwi, Prezenta aerului gribeste dezmu- guritul, insufioienta lui 11 intirzie. : — Specia si soiul de vifd. Unele specii si soiuri de vita deamuguresc mai devreme, altele mai tirziu. In anii de seceld gi cind temperatura este ridicata, soiurile dezmugu- resc simultar. Dupa timpul cind dezmugurese so‘urile se grupeaza in soiuri cu dezmugurire timpurie, mijlocie si tir- zie. Ca soiuri eu dezmugurire timpurie se pot aminti: Perla de Csaba, Coarna Neagra, Baco nr. 1 etc., iar ou dezmugu- rire tirzie Galbena de Odobesti, Cabernet Sauvignon, Bra- ghina ete. Majoritatea soiurilor au o dezmugurire mijlocie. Intre dezmugurit si coacerea strugurilor nu exista gatura directa. Existi soiuri care dezmugunese timpuriu (Coama neagra) dar tsi coc strugurii relativ tirziu si in- vers, — Asezarea ochilor pe coardé. Pot dezmuguri mai intti ochii agezati mai sus pe coarda si ceva mai tirziu cei si- {uati mai spre baza «i. — Timpul tdierii, Viile tBiate primavara dezmugurese Mai tirziu decit cele taiate toamna. Soiurile de vite cu dezmugurire tirzie dar cu perioada te vegetatie mai scurta pot fi cultivate in regiuni mai nor- dice, unde ingheturile tirzii de primavara sint mai frec- vente. In timpul inmuguritului si dezmuguritului are loc for- Marea inflorescentelor si a iflorilor, Cregterea lastarilor. O data cu desfacerea mu- Hurilor incepe cresterea lAstarilor. In cursul cregterfi lastarilor se disting tre etape : ores- Ivrea lenta, cresterea intensd si incetinirea treptata a cres- eri lastarilor. In prima etapa, cresterea se petrece cu intensitale mica i este strins legata de existenta si marimea rezervelor de i 39 substanje hranitoare acurnulate din anul trecut. De aseme- J Mai aproape de virful_coandei cresc mai repede ca cei si- nea este legat’ si de temperatura aerului, de aovea creg- ff} luati mai spre baza coardei. terea’ are loc mai intens ziua decit noaptea. Infloritul. Prin inflorit se intelege procestil de des- Gresterea lastaruluj in a doua etapa (crestete intensa) J chidere a florilor 1a vifa de vie. este continua; ea nu urmeaza intovmai oscilatiile de tem- In conditiile din tara noastiré inflorital 7 peratura. Inmultirea celulelor in viriurile de crestere ale} la jumatatea lunii maj sau ineéputul lui i lustarilor, ca si alunginea lor sint foarte active. Cresterea jf 7—21 de zile, dupa conditiile de mediu. intensd a lastarilor atinge foarte repede un maxim dupa In prima zi infloritul incepe pe la ora 8—9 si alinge un care incearca wneori o micsorare de scurta durata, pentru maxim pe la orele 10-11; in ziua a doua incepe mai de a atinge un al doilea maxim, alteori diferentele vitezei de qimineata, iar maximul coboard mai spre ora 9 s.a.m.d. crestere sint practic nule. Cunoasterea intensitalii maxime a infloritului zilnic ajuta iutelii de crestere incepe dupa inflorit; eal} 1a polenizari si la evitarea stropitului in acest timp daca se caracterizeaza prin cresteri tot mai mici, pina cind feno-M neyoile o cer. In primele 18 zile inflorese cca. 20—30% menul de cregtere se opreste. din flori, iar in urmatoarele 2—4 zile numérul florilor Gonlditiile de medi alaturi de alfi factori detenmina mow deschise alinge 60—75% din totalul lor, restul florilor se dificarea vitezei de crestere a listarilor. Printre lactoriif deschid dup’ un timp mai indelungat. O inflorescenté fn care modifica aceasta vilezd se numard urmatorii. f floreste in 2—4 zile; un soi in 5—9 zile iar toate soiurile — Temperatura intre 25—35°C intensifica cresterea las: dinkecivie TH Ow-o0 rte: tarilor, iar cea sth 16—17°C o stinjenesle. fs Inceputul infloritului ca si durata sa sint influentate de — Umiditatea de peste 50% din capacitatea maxima deg 1 complex de factori intre care se numara unmiatorii, ere a solului pentru apa si din aer de peste 60—65% ajuta cresterea intensa a lastarilor. Umiditatea din aer sul 40% stinjeneste fenomenul de asimilatie, iar cea sub 20% il poate opri. In ambele cazur! insa, procesul de crestere 4 hie Gee RCD a x Exist’ specii si soiuri de vita luteala infloritului oe 0 data cu cresterea tempera’ gate au o“crestere mai intensa (Riparia Gloire si Berlan turii. Temperatura opt: me pentru inflorit este de 25—.28°C. deri Riparia Teleky), altele o au mai putin intonsaj Temperatura mai ridicataé scurteaza durata infloritului (Riparia >< Rupestris 3306, 3309 si 101—14) ;, de asemeg§. '27 cea seazuta o lungeste. nea soiurile Cabernet Sauvignon, Feteasca Alba etc. — Umidiiatea din sol dar mai ales cea din\aer influen- eresterea mai intensd decit Pinot-urile, Traminer ete. jeaza puternic infloritul. Umiditatea micd din sol si mai Pozifia Idstarului. Cu cit un Jastar are o pozitie 1 cu seama din aer usucd stigmatul iar umiditatea mare din apropiata de verticala tocului, cu atit iujeala de crester aer (ploi) spala lichidul zahatos de pe stigmat. In ambele a lui este mai mare si invers. De asemenea listarii situati ¢azuri germinarea polenului cazut pe stigmat este impie- epe cam pe ie si dureaza — Temperatura care determina, alaturi de alti factori, inceputul si mersul ¢nfloritului. Infloritul poate avea loc in mod normal de la 15—17°C, iar germinatia polenului de Ja 17°C in sus. 41 dicata. Umiditatea aerului de 40% este socotita drept prag’ inferior al infloritului la vita‘de vie. In afara de temperatura si umiditate mai sint si alti factori care influenteaza infloritul (lumina, hrana ete.). In cursul infloritului are loc polenizarea si fecundarea. Prin polenizare se intelege fenomenul prin care polenul} ajunge pe-stigmatul florilor, Unele soiuri leaga cu polem propriu, altele cu polen strain; de aceea ultimele nu se cultiva singure, ci in amestec cu primele. Chiar numai pre-J zenta pe stigmat a polenului steril determina o excitare a ovarului dupa care incepe sa creasca. Exista soiuri de vita care rodese si fara fi avut loc fecundatia; acestea se numese soiuri partenocarpice si nu au seminte in, bob. Asa sint soiurile Kis-Mis alb, Kig-Mis negru, Urum Tuzium, Korinth etc., care se intrebuinfeaza mai ales pentru prepa- rarea stafidelor. Polenizarea poate fi stimulata de o umidi4 tate potrivita in aer (60—80%), de adierile vintului, de temperatura corespunzatoare etc. Ploile reci, uscdciunea ae-J ruluj etc. impiedica polenizarea. Daca se produce fenomenul de fecundare, stigmatul se brunifica, iar in cazul cind nu se produce fecundarea, stig- matul ramine verde si umectat, semn ca isi mentine recep- tivitatea. Caderea florilor, Inainte, in tmpul si sourt timp dupa inflorit, cad in fiecare an 10—70% din flori, fara’a se micsora prea mult productia. Se intimpla in unii ani (ca in 1958) si la unele soiuri (cele autosterile) ca florile sa cada in masa pnovocind micsorarea puternica a productiei. Caderea florilor in masa a fost studiata in scopul de a se) afla cauzele care o provoacd. Dupa cercetari indelungate: $-a ajuns la concluzia ca fenomenul este provocat de cauzes organice, meteorologice, patologice si fiziologice. . Astfel, Ja soiurile functional femele, florile melegind cu polen propriu, cad. De asemenca daca in vremea infloritului e sint, ploi multe si reci sau nu sint imdestulate cu hrana, llorile cad in masa. Acelasi fenomen se petrece si alunei cind la inflorit este puternic atacata de mana (cauza pa- tologiea). Cercetarile din ultimii 15—20 de ani au dove- dit ca adevarata cauzd a cdderii florilor este hraninea’ in- suficienté a lor. In timpul infloritului lastarii aflindu-se in perioada intensa de crestere, folosesc cea mai insemnata parte din hrana, in timp ce florile fiind supuse unui regim de infometare relativa, sufera si cad. Pe cunoasterea acestei distribuiri a asimilatelor in timpul infloritului, mai mult citre virfurile lastarilor aflate in crestene decit spre inflo- rescente si flori, se intemeiaza un complex de masurj agro- tehnice cum sint: ciupitul, aplicarea ingrasamintelor fazi- ale, irigarea viilor in preajma infloritului etc., menite sa preintimpine caderea florilor. Dintre acestea ciupitul influ- enteaza direct distribuirea mai buna a asimilatelor spre flori. Cregterea boabelor. O data cu souturanea coro- Ielor de pe flori, ovarele care au legat incep sa creasca. In conditiile de mediu din tara noastra cregterea boabelor in- cepe din prima decada a lunii iunie si fine de la 40 pina la 90 de zile. Coniditiile de mediu, agrotehnica aplicata si so- iul marese sau micsoreaza, in anumite limite, lungimea acestei fenolaze. Dupa fecundare ovarul incepe creascaé activ, sporeste in dimensiuni si greutale si se rotunjeste, in timp ice sta- minele, stilul si stigmatele se usucd si cad. Cresterea boa- belor se intensifica pina la jumatatea fazei, dupa care in- {eala de crestere se micgoreaz’ treptat pina la sfirgitul lazei. In timpul cresterii boabele asimileaza intocmaj ca si Irunzele, insA cantitatea de asimilate pregalile in boabe este mai mica deoit nevoile lor de consum, de aceea in limpul cresterii se indreapta spre boabe un curent continuu 43 de substante hranitoare venite din frunze. In timpul cres- terii, boabele respira energic, din care cauza ele consuma cantitati mai mari de asimilate decit pot pregati. Intreaga eantitate de asimilate trimisé in boabe este folosita nu- mai pentru crestere. Gind boabele ating circa 2 mm stomatele de pe ele in- cep a se daforma si cind boabele au 4 mm se transforma in lenticele. Pe burelet ramin ins stomatele si prezinta pericolul infectiei boabelor cu mana prin pedicele, Cresterea boabelor este influentati de o serie de factori. Astfel, temperatura si umiditatea, prielnice procesului de asimilatie, sint favorabile si procesului de cregtere a boa- belor. Cind asimilatia se petrece intens, boabele crese ener- gic: si itlvers. Lipsa wmidita{ii din sol si aer, seeeta, tem- peratura ridicata peste 40—-45°C stinjenese si chiar opresc’ eresterea boabelor. Excesu! de umiditate si temperatura scazula, la rindul lor, lungese faza cresterii boabelor. In faza cresterii boabelor continua cresterea lastarilor, a ciorchinilor, a frunzelor, a radacinilor, formarea si dife-} rentierea mugurilor si incepe si se continua lemnificarea lastarilor etc, Coacerea boabelor. Incepe de la intrarea in pir- @4 si tine pind la coacerea deplind, durind 30—60 de zile si chiar mai mult. Conditiile de mediu, soiul si agnotehnica’ ptacticata modifica inceputul si durata coacerii bobi{elor. Tomperatura potrivita (25—35°C), umiditatea cores- punzatoare in sol (peste 50% din capacitatea maxima de refinere pentru apa) si in aer (peste 55—60%), alaturi de lumina indestulatoare sint factorij care ajuta procesul de coacere a boabelor si determina desfasurarea normala a iui. Temperatura ridicata (peste 45°C) si umiditatea sca- guta sau seceta, alaturi de luminozitate prelungita, grabesc eoacerea scurtind-o, in schimb umiditatea mare, tempera- 44) : tura relativ scazuta si lumina putina lungese procesul de coacere a bobitelor. La inceputul coacerii culoarea bobitelor se schimba: din verde devine alburie la soiurile albe; neagra sau rosie la cele colorate; din opacd si tare cum era, bobija devine translucida si moale la pipdit si din acra la gust devine dulce. De, aici inainte, zaharul nemai fiind intrebuintat la crestere, acumularea Jui devine posibila. In cursul acestei fenofaze, aciditatea incepe si continua sa scada. Schimbarea culorii bobitelor se datoreste aparifiei in pielitaé a unor pigmenti, Substantele colorante se localizea- za mai ales in pielita. Cind semintele si-au incetat cresterea si s-au dezvoltat in aga masura incit sint capabile sA incolteasca si sa re- producd o moua planta, are loe coacerea fizielogied » cind ins in bobite nu se mai adauga noi cantitati de zahar si nu mai erese tn yolum si greutate, are loc coacerea depling sau completd. Dup& coacerea deplina zaharul mai poate creste in bobife, lar nu prin adaos de noi cantita{i la cele existente ci prin concentrarea Iti in urma evapor. apei. Etapei acesteia ii corespunde supracoacerea. In cartile de specialitate se intilnegte si termenul de coacere tehnologicd sau de folo- sinfd, prin care trebuie.inteleasd acea stare de coacere a bobitelor care corespunde obtinerii unt! anumit produs (tip de vin). In acesi caz supracoacerea poate fi consideralé tot un fe) de coacere tehnologica. In anii normali soiurile se coc succesiv iar in cei anor- mali (secetosi etc.) simultan, Deoarece in mod obignuit soiurile se coe sucesiy, au fost impartite in grupe, denu, mite epoci de coacete. Numarul epocilor a fost fixat de. unii cercetatori la/trei (Davitaia), de allii la cinci (Pul> fiat si Angot), iar de alfii la sapte (Gasparin), Soitrile de vita se pot grupa si-dupa suma gradelor de } temperatura acumulate in cursul perioadei de vegetatie. Pentru jara noastra si soiurile de vi S-a propus un numar de.7 epoci de coacene (Constanti- neson), intoemai cum a facut Gasparin, pastrind intre / ele un interval de 15 zile intoemai cum a facut Pulliat. In faza de coacere a boabelor, mai ales spre mijlocul gi slirsittil ei, activitatea asimilatoare a frinzelor se depla- seaza tot maj mult spre cele de sus. In acest timp’ nevo'le de hrana: ale vitei de vie se imptinesc in parte cu ajutorul asimilatelor pregatite in frunzele etajului de mijloc si su- perior, asa ca un cirnit energic, asa cum se practica in viile noastre, devine’ pagubitor pentru calitatea rodului, at In acea, faza, solul se mentine fara scoarta cur’ de buruieni, se exeeuta cirnitul si se pot aplica ingras: minte faziale, mai ales potasice si fosfatice. Coacerea temnului si caderea frunzeé- tor. Faza aceasta incepe de la coacerea deplina si tine pind la céderea frunzelor, durtnd 30—60 de zile. Paralel cu procesul de coacere a bobitelor incepe si pro- eesul de coacere a lemnului, Acesta continua o data cu Supracoacerea si se ineheie practic o data cu cdderea frun- zelor. Coacerea lemmilui incepe de jos in sus si ldstarii sohimbindu-si culoarea ; astfel culoarea din verde cum era la inceput, devine spec’ soiului (bruna, rogeata, galbuie ete.). Intrind in coacere, lastarii devin coarde. Schimbarea ¢ullorii se datoreste aparitiei zonei subero-felodermice in sooarta, cate, prin suberul (pluta) produs, izoleazd scoar- ta primara de partile vii ale lastarului, silind-o astfcl sa moara; murind, scoarta primara isi schimba culoarea. Apar‘tia zonei subero-felodermice are loc mai intii la baza eoandei continuind apoi citre mijloc si virl. De obicei ul- timele internoduri ramin necoapte si meacoperite cu suber. | 46 cultivate la noi § Depunerea hidratilor de carbon in coarda unmeaza aceeasi regula. Straturile de suber (pluta) produse de felogen apa- ra partile vii ale coardei de actiunea gerului $i micsoreaza pierderea apei prin evaporare. Hidratii de carbon depusi in coarde si radacinj (partile vii ale acestora) ca si in zona ochilor asigura inceputul vegetatiei in primavara anului viitor si contribuie la marirea rezistentei la ger a partilor vii ale coardelor. De aceea lemnul e socotit bine copt atunci cind are suber de ajuns si cantitati mari de hidrati de carbon. In vremea coacerii se mareste con- centratia sucului celular in substantaé uscata, se mixsorea- za confinutul in umiditate fiziologicé, apare fenomenul de presiune negativa la coarde iar maduva se brunifi Cu racirea vremii activitatea frunzelor scade, iar colo- ritul lor se schimba; la soiurile cu struguri albi, frunzele capata un colorit galben, iar la cele cu struguri megri co- loritul devine de obicei rogu. Vremea racinidu-se si mai mult, planta se pregateste de iernat, lepadindu-si frunzele. Cind asimilatia inceteaza, la punctul de insertie (baza) al frunzelor apare un strat izo- lator format din celule parenchimatice, slab legate intre’ ele, din care cauzad la cea mai mica adiere de vint frunzele se desprind si oad, iar rana se cicatrizeazd, suberificindu-se. acinile hranitoare se acopet 14 suber, perii absor- banfi pier sau au pierit in cea maj mare parte. Caderea ultimei frunze marcheaza sfirsitul pe vegetatie a vitei de vie din eursul unui an, de aici mainte incepind perioada de repaus relatiy; astfel se incheie ci- clul biologic anual la vita de vie. (i In aceasta ultima fazd se culeg strugurii stafiditi, se des- prind coardele de pe araci si sirmele de spalier, se executa taierea de usurare, se recolteaza coardele altoi, se ingroapa adei de temperatura acumulate in cursul perioadei de vegetatie. Pentru tara noastra si soiurile de vita cultivate la noi S-a props un numar de.7 epoci de coacere nescu), intocmai cum a facut Gasparin, pdstrind intre ele un interval de 15 zile intoomai cum a facut Pulliat. In faza de coacere a boabelor, mai ales spre mijlocul si sfirsitil ei, activitatea asimilatoare a frunzelor se depla- seaza tot maj mult spre cele de sus. In acest timp’ nevo'le | de hrand ale vitei de vie se implinesc in parte cu ajutorul | asimilatelor pregatite in frunzele etajului de mijloc si su- perior, asa ca un cinnit energic, asa cum se practica in viile noastre, devine pagubitor pentru calitatea rodului, In aceasta fazd, solul se mentine fara scoarta si curat de buruieni, se executa cirnitul si se pot aplica ingraya- minte faziale, mai ales potasice si fosfatice. caderea frunzée Coacerea Jemnului gi tor. Faza aceasta incepe de la coacerea deplina si tine] pind la céderea frunzelor, durind 30—60 de zile. Parale! cu procesul de coacere a bobitelor incepe si pro- cesul de coacere a lemnului, Acesta continua o data cu Supracoacerea si se ineheie practic o data cu céderea frun- zelor. Coacerea lemmilui incepe de jos in sus si lastarii schimbindu-si culoarea ; astfel culoarea din verde cum era la inceput, devine specifica soiului (bruna, rogeata, galbuie etc.). Intrind in coacere, ta primara de partile vii ale JAstarului, silind-o astiel s moara; murind, scoarta primara isi schimba culoarea. | Apar‘tia zonei subero-felodermice are loc mai intii la baza coardei continuind apoi citre mijloc gi vin. De obicei ul- timele interhoduri ramin necoapte si neacoperite cu suber. (Constanti-7 tarii devin coarde, Schimbarea | culorii se datoreste aparitiei zonei subero-feloderimice in} sooarta, cate, prin suberul. (pluta) produs, izoleaza scoar- | Depunerea hidratilor de carbon in coarda urmeaza aceeasi regula. Straturile de suber (pluta) produse de felogen apa- ra partile vii ale coardei de actiunea gerului si micgoreaza pierderea apei prin evaporare. Hidratii de carbon depusi in coande si radacinj (partite vii ale acestora) ca si in gona ochilor asiguré inceputul vegetatiei in primavara anului viitor si-contribuie la marirea rezisten{ei la ger a partilor vii ale coardelor. De aceea lemnul e socotit bine copt atunci cind are suber de ajuns si cantitati mari de hidrati de carbon. In vremea coacerii se maneste con- centratia sucului celular in substan{a uscata, se micgorea- za confinuiul in umiditate fiziologica, apare fenomenul de presiune negativa la coarde iar maduva se brunifica. Cu racirea vremii activitatea frunzelor scade, iar colo- ritul lor se schimba; la soiurile cu struguri albi, frunzele capata un colorit galben, iar la cele cu struguri negri co- loritul devitie de obicei rosu. Vremea racindu-se si mai mult, planta se pregateste de jernat, lepadindu-si frunzele. Cind asimilatia inceteaza, la punctul de insertie (baza) al frunzelor apare un strat izo- lator format din celule parenchimatice, slab legate intre ele, din care cauza la cea mai mica adiere de vint frunzele se desprind si cad, iar rana se cioatrizeaza, suberificindu-se. Radacinile hramitoare se acopera cu suber, perii absor- banti pier sau au-pierit in cea maj mare parte. Caderea ultimei frunze marcheaza sfirsitul perioadei de vegetalie a vifei de vie din cursul unui an, de aici inainte Incepind perioada de repaus relativ; astfel se incheie ci- clul biologic anual la vita de vie. In aceasta ultima faz4 se culeg strugurii stafiditi, se des- prind coardele de pe araci si sirmele de spalier, se executa litierea de usurare, se recolteaz’ coardele altoi, se ingroapa 47 si se muguroieste via, se executa- aratura adinca si se face imgrasarea de baza. PNTREBARI DE CONTROL 1, — Care sint’ perioadele de virsti ta vita de vie si care ests ata cunoasterii lor ? Care sint perioadele de viata anuala a vifei de vie si cum se impart ele pe fenolaze; care este insemnatatea cunoasterii lor » Capitolul II RELAJIILE VITEI CU MEDIUL Se gstie ca organismul si conditiile de mediu alediu lnitate gi cd schimbarea acestor conditii duce la schi fea organismului si a masurilor agrotehnice. Dintre fac- lorii de mediu clima este aceea care hotdraste raspindirea ijei de vie pe glob si aria de cultura economica, felul si umul masurilor agrotehnice care trebuie aplicate intr-o fegiune pentru marirea productiei 1a vii, cantitatea si ca- Iitatea rodului. CLIMA ‘actorii climei. Desi in natura factorii climatici actio- Neaz4 impreuna si se influenteaza reciproc, noi fi stu- iem izolat; dintre acestia amintim pe urmatorii. Temperatura. Este unul dintre factorii climei care de- fermina aria de raspindire in natura si de cultura econo- mica a vitei de vie. Temperatura supérioara lui zero grade (5—7°C) alaturi fle alti factori, determina plinsul la vita de vie! Procesele ile crestere la vita de vie incep la o temperatura de cca. 10°C, de ‘aceea aceasta cifra este soootita pentru ea rept zero biologic. Desmuguritul are loc la 14—15°C, dupa are nevoile vitei fata de temperatura crese pina la inflo- Cultura vitel de vie 49 minus 141° in jos. Mugurii dorminzi rezist# mai mult de- elt ochii de iarna jar mugurifi inlocuitori mai mult decit mugurele central din ochiul de iarna, Rezistenta la ger a iL mugurilor umflati sau desfaeu{i este mai mica. Mugurii pot puternica a boabelor dupa fecundare, Pentru a se realiz@Ml incheta de la —14—159C in jos, coardele anuale de la productii de calitate mijlocie, temperatura medie din juna 18—20°C, iar cele multianuale si Jemnul batrind de la cea mai calda a anului trebuie sa fie de 16—17°C; pentryj 17°C, Tempratura de’ 25—35°C, impneuna cu alti factorif grabeste si scurteaza infloritul, ajutaé germinarea polenu —24°C in jos. Aceasta mui inseamna insa cA ochii de larna un pot ingheta si de la —7—8°C in jos: totul de- pinde de complexul factorilor amintiti ca si de starea de vita de vie din cauza ca asimilatia s pegatine pentru iernare a organului respectiy, etc. Daca temperatura trece de 45°C si continua iar transpiratia nu scade, organele vilei de vie incep s sufere, frunzele se ingalbenesc la inceput pe margini, ap. pe toata suprafiata, bobitele se pateaza gi cad intocmai ca $i ffunzele. Temperatura sub zero grade v Pe baza cunoasterli pragurilor relative de rezistenté 1a per a diferitelor ongane ale plantei se elaboreaza masuri agrotehnice utile, intre care se numar4 alegerea soiurilor cu rezistenta maj mare la ger si crearea de soiuri no! mai istente, intirzierea desfacerii mugurilor, micgorarea pier- derii caldurii din sol ete. In fara noastra pentru a feri via de gerurile iernii se in- i a 7 je sa “uns erioadei de repaus req Bia Re RT INS . . tioadei de vegetafie sau in cunsul pertoadei i proapa, iar pe locuri mai ad&postite se muguroieste. lativ. In cursul perioadei de vegetatie, temperaturile joase se : ee Vila noe face Be oa grupa ee et manifesta prin bruma sau ingheturi care distrug plant pale de Iumina. inthe toate plantele de cultura, vita iS anele ei in diferite grade Vie foloseste cel mai bine lumina soarelui, de aceea se $i Sau organele © Me 3 € 4 { ; a eid : vate Q Virfurile lastanilor ingheajé Ja — 0,5°C in timp ce baza spune ca ,,strugurii sint soare condensat“, iar vinul ,,soare fees ‘ In sticla®. ist4 pink la — C, \ eZ 15 ana pil . ys x . x ne as ee a : 0,7 c, he aia poe as Lumina multa impreuna cu temperatura, influenteaz’ la. — 2°C, iar boabele verzi rezista pina la — 2' i coapte pin la — 4,5°C. Efectele inghetului se manifesta puternice cresterea si rodirea vifei de vie. pe oreanele verzi, mai intti sub forma de pete brunii, cara apoi se unese si se inegresc. Tn cursul perioadei de viaté Jatenta, rezistenta plantel la inghet este mai mare desit in perioada de vegetatie. J Diferitele organe ale plantei manifesta rezisten{a deo: sebita la inghet; astfel radacinile vitelor europene inghea {a intre — 6 si — 7°C, iar ale portaltoilor inlre — 9 si ~ Lumina intensa gi de lung’ durata (ziua lunga de lu- mind) prelungeste vegetatia si intirzie procesul de eoacere a rodului si al lemnului, iar prin aceasta scade rezistenta la ger/a plantei. Lumina neindestulata stinjeneste functiu- nile plantei, micgoreaza procesul de asimilatie clorofiliana, pigubeste calitatea recoltei si impiedici formarea normald a mugurilor de rod pentru anul viitor, Umbra ca si lumina prea yie stinjeneste activitatea vitei de vie; de aceea in 50 : j SI 11°C in timp ce partile aeriene ale acestona sufera de la locurile mai nordice, care primese maj pufina lumi si in cele sudice, unde lumina este prea puternica, viticul- torii executa tajerile, dar mai ales conduc tn aga fel coat~ dele pe sistemul de sustinere ineft butucii si poata primf jumina cit mai potrivita. Influenta luminii asupra calitatiif todului este clar exprimata in cuvintele: ,lumina da dul- ceatd, aroma si culoare (strugurilor)“, iar umbra da ,,acrea 14, apa si paloare“, In tara noastré locurile bune pentru vii sint cele. inso rite, cu orientare sudicd, vesticd si cele ouprinse intre aces4 tea. Mai putin potrivite pentru cultura vitei de vie sintd locurile orientate spre nord. In pirtile nordice din ara noa- stra, orientarea sudicd ori vesticd a locului pentru vie este obligatorie, in regiunile sudice orientarea locului de vi poate fi estica si chiar nordica, cum este cazul cu viile d la Ostrov din regiunea Constanta. Umiditatea, Vita de vie este o planta cu rezistenta ma mare la seceta decit altele din acecasi categorie, Aceastam gi puternic al vifei de vie, raspindit pe mari distante 4 straturile solului in cdutarea hranei si ape!. Bogatia apara4 tuluj foliar dovedeste ins ci vita de vie este o planta o nevoi ridicate fata de umiditate. Aceste nevoi se implines pe seama umiditajii din sol, alimentata din precipitatii $m rareori din apele de adincime (freatice) . In viticultura intereseaza suma precipitatiilor anuale caj $i repartizarea lor in cursul perioadei de vegetatie, dar mai ales masura in care pre atiile ute satisfac nevoile maxime de apa ale plantei in fiecare faza de vegetatie. In tara noastra, exceptind anii secetosi, vita de vie arg Ja dispozitie precipitatii indestulatoare provenite din plo si zapez!. De aceea pamintul din vie trebu‘e sa fie bine allt nat pentru ca toate apele de precipitatii (ploi, zaipezi) sa patrunda im sol, 52 a, Call Umiditatea in sol este string legata. de regimul preci- pitafiilor si al temperaturii din regiunea data, de natura solylui si de starea structurala a acestuia, de adincimea pinzei de apd freatica, de nivelul agrotehnic practicat etc, Excesul de umiditate in sol ca si lipsa acesteia influen- feaza defavorabil functiunile vitei de vie. Astfel micgoreaza4 asimilatia, stinjeneste creslerea, intitzie coacerea bobitelor si a lemnului, micsoreazé umilditatea fiziologica, impiedica ramificaréa’ radacinilor ete. Vita de vie are cerinte mari fata de apa in special pri- mavara, la inceputul vegetatiel si in faza cresterii lasta- tilor sia formarii bobitelor. In condi{iile din tara noastra intereseaza mai mult lipsa de umiditate din’ masa solului dectt excesul sau, de aceea se recomanda pentru evitarea insuficientei de umiditate urmatoarele masuri: alegerea soiurilor mai rezistente ta seceta $i amplasarea lor judicioasd pe cuprinsul terenului de vie, asigurarea structurii solului, irigarea, oprirea zipe- zilor prin parazapezi, mobilizarea adincd a solului pentru captarea apelor, infiinjarea perdelelor'de protectie de toate felurite etc, f Umiditatea din aer (relativa), alaturi de cea din sol in- fluenfeaza: puternice functiunile plantei, dar mai ales asi- milarea carbonului. Cind umiditatea relativa este ridicata si lumina indestulatoare, asimilatia se intensified, procesele de cregtere se activeaza, tesuturile plantei devin mai putin dense, rezistenta la ger si boli scade. Daca insa umidita- fea din aer lipseste sau este prea redusd, efectele sint si mai defavorabile pentru functiunile plantei. Unele dintre functiunile plantei se petree normal cind umiditatea rela- liva este de 70%, sint stinjenite cind umiditatea relativa coboara la 40% si inceteaza cind ea scade la 20%. In general bazinele mari de apa mentin ridicata umidi- tatea din aer pe timp de seceta, ajutind astiel fumctiunile plantej si in special procesul de asimilatie clorofiliana. 53 Cursurile mari de apa si lacurile indulcesc clima regiu-] nilor invecinate, impiedicind oscilatiile bruste de tempe-) ratura. Asa sint la noi imprejurimile lacului Greaca din regitnea Bucuresti de unde vin pe piata Capitalei cei din-] tii struguri de masa (in jur de 15—16 iulie). 1 In afara de wmiditatea din sol gi din aer, viata vitei deq vie este influentata si de grindina, brumé, roua ete. Grindina si bruma. Acestea sint in general pagubitoare’ pentru cultura vitei de vie, de aceea la alegerea locului pen- tru vie se vor evita regiunile bintuite de grindin&d ca gi cele) cu frecvente brine tirzii primdvara si timpurli toamna. Impotriva efecttui brumelor se creeazi uneori nori de] fum ori de alte substante. Roua nu pagubeste ci ajuta vitei de vie in verile sece-| toase, Daca pamintul este bine lucrat, el se imbogateste in umiditate pe calea condensarii apei din aer in cunsul] noptilor de vara. j Vinturile, Reusita culturii vitei de vie este strins legaté si de actiunea vinturilor. Efectul acestora este legat de directia, freeventa, ahotimpul ca si de iuteala lor. Vintu-| tile reci, puternice si insolite de ploi sau cele prea uscate} Sint daunadtoare vitei de vie, dupa cum cele usoare, potri-§ vit de calde si de umede fi sint folositoare. In anij ou plot} multe, vinturile ajuta evaporarea apei, ugurind lupta cu} mana. Contra vinturilor tari trebuie infiintate perdele de) ' protectie. In fara noastra exista o clima favorabila culturii vitei de vie. Intr-adevar se intilnese la noi regiuni si podgorii, centre si plaiuri cum sint Cotmari (lagi), Munfatlar (Con- stanta), Viisoara (Cluj), Tirmave (Stalin), Alba Iulia (Hu- nedoara), Pietroasa (Ploesti) etc. care dau vinuri renumite ce rivalizeaza cu cele din Crimeoa (U.R.S.S.), Champagne) (Franta), Tokay (Ungaria) etc, Tn condifiile noastre de clima, perioada de vegetatie a vitei de vie dureaza 165—200 de zile, putindu-se cultiva cu 54 succes soiurile cu epoed de coacere timpurie si mijlocie, cele tirzii raminind a se cultiva mai ales in partile sudice, altoite pe portaltoi care nu intirzie perioada de vegetatie. SOLUL Sistemul radicular numeros si puternic a permis vitei de vie sd ocupe cele mai variate soluri, de aceea a si fost so- cotita drept uma din plantele putin pretentioase fata de sol, fapt eare nu este chiar adevarat. In soluri convenabile, vita de vie creste pind la 5 m indltime si chiar maj mult, pro- ducind obisnuit peste 1000 dal vin la hectar, dimpotriva, in solurile neprielnice si rau lucrate, cresterea nu trece de 1—1,5 m inalfime iar productia variaza de la 150 la 350 dal de vin la hectar. In ceea ce priveste solul imtereseazd insusirile lui fizice, compozitia ch‘imica ete, Insusirile fizice. Alcdtuirea mecanicd (textura). Ori- care ar fi natura rocii din care s-au format solurile, cle sint alcatuite din schelet si parti fizice. Schelettl este compus, din particule (pietrig si nisip gro- sier, mijlociu si marunt) cu diametrul mai mare de 0,25 mm. Partile fine sint aledtuite din particule (nisip fin, praf si argila) cu diametre mai mici de 0,25 mm. Particulele de praf gi argila se numesc corpuri fine, intrueit sint foarte ugor antrenate de un curent de apa si de vint. Solurile care contin pietre (ou diametrul de 20 mm) gi prundis (cu. diametrul de 2—20 mm) sint permeabile si bine aerisite, Ele nu prind scoarta la suprafata si deci nu ajuta pierderea apei prin evaporare. Solttl este socotit pietros cind peste 50% din greutatea sa este fonmat din pietre de diferite m&rimi; in astfel de soluri radaeimile vilei de vie cresc bine si au aer indes- tulator, 55 ‘In solurile tm care corpurile fine an diametrul mai mic) sint aplicate nestiintific. Partile active ale fiecdrei unelte de 0,002 mm, patrunderea radacinilor este grea ori impo-@f desfac prin taiere ori tirire numeroase glomerule in par- sibila. Proportia si marimea corpurilor fine imprima solt-@f ticule eleméntare. Oamenii de stiinta au constatat ca: dis- Iui anumite insusiri facindu-l uneori prea greu, compact} trugerea glomerulelor este de doua ori mai mica in urma Tn asemenea cazuri apele baltésc iar aerisirea este nein’) lucrarilor savirsite cu tractonul decit cu animalele. destulaitoare mai/ales dacé solul este rau luerat. 4 Arditurile adinci de toamna (peste 20 cm) negrapate, re- Asemenea soluri nu sint prielnice pentru cultura vitei de petarea lor in primvat’, fara a rasturna brazda, adoptarea vie decit in urma unor luerari de imbunataire si a unorM in cazul viilor a noului sistem de Iucrare a solului SY Iucrari speciale de afinare a lor. Maltev), adaosul de ingrasaminte organice gsi minerale, Structura. Prin structura se infelege insugirea particule cigtura ierburilor anuale sau perene mentin structtura so- lor elementare de sol de a se uni in agregate (ou diametrul@e tyjyi gi ajula refacerea ei, de 0,25 mm pina la 10 mm). Solul alcatuit din agregat Solurile pe care. au fost vii si s-au desfiintat mu mai este unm sol structural, iar acela care contine mult praf are structura degradata (este astructural). Cele mai bune agregate sint acelea cuprinse intre 1 §) 10 mm diametru. Sotul care este alcdtuit.in cea mai mare’ parte din asemenea agregate are struciura glomerulard, Th solul cu struectura glomerulara, pe linga spatiile libe: fé din interiorul agregatelor (porii capilari) e ‘si spati jibere mai mari intre agregate (pori necapilari). Totaliq fatea porilor capilari gi necapilari constituie spatiul lacu- far al solului. Solul cu’ structura glomerulara are cca. 50% pori necas pilari prin care apa si aeru] patrund cu usurinta in ading eime, Solu astructural are un procent foarte ridicat de port) fecapilari ceea ce stinjeneste patrunderea apei si aerulut din sol. Solurile cu structura glomerul sint cele mai potri- vite pentru cultura plantelor, deci si pentru vita de vie) pentru ca asigura cel maj bine regimul de apa, de hranay| de aer si de caldura. De aceea formarea si mentinerea struc- pot fi replantate tot cu vii decit dupa imeadrarea lor in- tr-tn asolament care sa-i refaca structura: Stabilitatea structurii unui sol este holarita in cea mai mare parte de natura substantei care leaga particulele. Carbonatul de caleiu (piatra de var) si materia organica (iumusul activ) tndeplinese rolul de mortar, de element de legatura intre particulele de pamint, Cind acestea sint in cantitate micd, solul trebuie lucrat ori de cite ori se indeasa. Coeziunea, Cind solul este format mai mult din parti- cule de argila el este compact, fiindca acestea au fnsugi- rea de a se atrage si a se {ine legate mai strins intre ele. Aceste soluri au coeziune mare, de aceea ele nu Sint bune pentru cultura viilor decit daca li se aplicé la timpul cel mai potrivit araturj adinci de toamn Cind proportia corpurilor fine este mica iar atractia din. tre partioule este slaba, solurile au coeziune mica sau sla- ba. Aceste soluri lasd apa sa treaca prin ele si se incalzese jur'i glomerulare a solului este un mijloc de a obtine sill repede, se lucreaza sor, de aceea se mai numese si soliirt m viticultura recolte mari. si relatiy stabile. Waa 4 : ‘ y sti Diversele lucrari aplicate solului (arat, sApat, prasit, Adeziunea. Unele \soluri se lipese mai mult de instru- rat, sapat, prasit, erapat etc.) distrug in bund parte structura atunci cind mentele ou care se lucreaza, altele mai putin. Primele so- 66 57 Juri at. adeziune mai mare, ultimele mai mica. Solurile cu adeziune mare trebuie lucrate numai cind sint scurse fara a fi useate, adica oind sint revene. Permeabilitatea. Cind solurile lasé apa sa treacé cu usu- rinta prin ele de sus in jos se spune ca sint permeabile. Astfel de soluri sint bune pentru cultura vitei de vie, deoarece sint scurse, aerisite, usoare etc. Capilaritatea, Pe vreme secetoasa, apa de infiltratie sau chair cea de adincime urea in sus, prin spatiile mici dintre | graunciorii de pamint numite tuburi capilare, iar fenome: | nul acesta se numeste capilaritate. Cind apa ajunge prin cap din straturile de la suprafata. ‘Higroscopicitatea. Insusirea solului de a retine, chiat la uscaciune, o anumita cantitate de apa sau de a adsorb) din yaporii aerului din sol poarté numele de higrgscopicitate. Apa retinuta si mecedata pe vreme de uscdciune poarta nu- mele de apa higroscopica. Apa higroscopicé nu poate fi folosita de caire plante. Plusn| de umiditate din sol care depaseste de 1,2—2 ori cantitatea de apa higroscopicd de- vine folositer plantelor. Solurile usoare au apa higroseo- pica mai putina, cele grele mai multa. Apa pe care o pot folosi radacinile plantelor este cea capilara. Adsorbind apa, unele soluri isi marese volumul mai mult, altele mai putin. Primele soluri se zice c& au puterea de imbibare (umflare) mai mare, ultimele mai mica. Aceste soluri, marinidu-si yolumul, igi miegoreaza capa- citatea pentru aer, de aceea ele sint mai putin potrivite pentru cultura vitei de vie. In asemenea soluri radacinile cresc anevole. Pentru a putea fi utilizate ou folos, solurile acestea au nevoie de imbunatatiri. ilare Ja suprafata solului se evapora. Inlaturarea pier- 7 derii apei prin evaporare din pamiint se face prin lucrari % eare sfarama scoar{a si o data cu ea distrug si capilarele || Compozitia chimica. Particulele din care este alca- tuit solul au o anumita compozitie chimica, Dintre elementele chimice care alcdtuiesc solul intere- aza mai mult azotul, fostorul, potasiul, calciul, magne- ziul, fiertl si clorul. Azotul se gaseste in organismele vogetale si animale sub forma de combinatii organice. In paminturile bogate in azot, vita de vie creste puternic si sanatos. Fosjorul se giaseste sub forma de combinatii organice, mii ales in seminte. Solurile bogate in fosfor ajuta la gra- birea fructificarii vijei de Potasiul ajuta la coacerea Jemnuiui si la sporirea con- finutilui in zahar al strugurilor. Calciul, aflat in sol sub diferite forme, ajuta la forma- rea si mentinerea structurii solului. Solurile calcaroase sint bune pentru vii. Ele dau finete si ,,nerv“ vinurilor, ,,inta- rind aromele. Cind insa in sol este prea mult calear, in- sofit de umiditate exagerata, vitele swfera de cloroza, in- gabbenindu-se, De asemenea soiurile de portaltoi sint cal- cifuge (nu suporta concentratii mari de calciu). Vi{elor roditoare pe radacini proprij le place o anumita doza de calear in Sol; unele dintre ele sint, chiar calcifile. Magneziul ajula mai ales la asimilatia carbonului, de- oarece intra in alcatuirea clorofilei. Fierul ajuté indeosebi la formarea culorii verzi. Aflat in sol in cantitate mare, devine vatamator. ° Clorul se gaseste in plante sul’ forma’ de combinatii mi- nerale. Ajuta la mentinerea turgescentei celulelor. oate substantele minerale care intra in aleatuirea so* lurilor a de utile pentru nevoile plantelor. Reactia solului. Din cauza precipitatiilor abundente, in anumite regiuni sarurile nutritive se dizolva si sint duse in straturile mai adinci. Din aceasta cauza, solurile devin mai séirace in saruri $i mai acide. 59 Aciditatea sau alcalinitatea solului determina reactia lui.) Reactia solului se exprima prin literele pH. Cind pH-ul este egal cu 7 reactia solului este neutra; cind valoarea pH- ului este mai mica de 7, reactia solului este acida, cind ins valoarea pH-ului este mai mare ca 7 reactia solulut este alcalina, Solurile leyigate (spalate) mult, aflate in regiuni umede,} au reactie acida ; cele din regiuni secetodse au reactie alca-| ina. { acelea cu pH cup: intre 5,5 si 8. 4 Microorganismele din sol. In sol exista mai multe feluri de microorganisme (bacterii, actinomycete, ciuperci alge, protozoare etc.), dintre care cele mai numeroase sint) bacteriile, gasindu-se zeci si chiar sute de milioane tn fie care gram de sol. 1 In general se poate spune ca totalul greuta{ii acestory microorganisme pe grosimea stratului arabil al unui hee~ tar este de 3—7 tone, Daca se {ine seama ca in cursul unei) veri aceste microorganisme mor si se regenereaza de mai] multe ori, infelegem ce importan{a prezinta ele in trans: formarile ce ai toe in sol, in circuit! substantelor in) natura. Microorganismele din sol influenteazé procesul de nu- tritie a plantei gi fertilitatea solului insusi, iar prin aceasta) evigoarea plantelor si marimea recoltelor. De aceea, printre) masurile indicate pentru sporirea fertilitatii, trebuie avute] in vedere si aceléa care inlesnese marirea numanului de mi- eroorganisme utile in masa solului. i Legea dezvoltarii productiei. Daca procesele fizico- chimice gsi activilatea microorganismelor din sol se des: soard in, conditii bune si dacé se executé corect lucrarile agrotehnice, plantele sint asigurate cu apa si materii hra+ nitoare pe toaté durata vietii lor iar recoltele pot crestel 60 Pentru cultura vitei de vie, solurile cele mai potrivite sint nelimitat, Astiel legea de bazi a dezvollarii productiel, opusa legii minimului formulata de Liebig, este legea echi- valenjei sau a insemndtdfii egale a tuturor factorilor de productie, tormulat& de V. R, Viliams. Nu se poate spune, dupa cum au crezut unii cercetatori, ca plantele au nevoie mai mult de.apa decit de hrana sau de aer. Adevarul este c4 planta nu poate trai si rodi numai in prezenta unuia ,din acesti factori. Ea reclama prezenta simultand jn mediul fe via{a a tuturor factorilor de vegetatie. O structura bund asigura prezenta simultana a tuturor factorilor trebuitori plantei si este chezisia unor recolte mari si relativ stabile la vita de vie. Fata de insusirile pe care le au diferite tipuri de soluri, se aleg si se repartizeaza potrivit nevoilor lor pe regiuni si plaiuri soiurile cele mai indicate de vité roditoare si’ de portaltoi, Aga de pildé, pe soluri bogate si indeajuns de wmede se planteazd soiuri de masa ori de vin pentru con- sum obignuit ; pe soluri grele, bogate in fier, se planteazd soiuri pentru vinuri rosii superioare etc, Pe soluri bogate in e¢alear se folosesc portaltoii Rupestris du Lot, Chasse- las % Berlandieri 41 B sau in lipsa acestora Berlandieri xRiparia Teleky 8B, Kober 5 BB ori selectiunea Craciunel 9 INTREBARI DE CONTROL Gare sint factorit mediuluil? e dintre factori hotarise rispindizea pe glob si cultura , productia si calitatea rodului ? 3, — Care este limita de rezistonti Ja inghet a diferitelor organe n periondd de repaus relatiy gi in perioada de vegetatic ? Plantele din subfam. Leeoideae au staminele unite si ovarul cu 3 pina la 8 loji. Ele nu prezinta interes pentru vitieultura. Plantele din sublamilia Vitoideae au staminele libere si ovar cu 2 loji, avind fiecare cite doua ovule. Subfamilia Vitoideelor cuprinde zece genuri cu sute de specii, Dintre numeroasele specii intereseaza vitele rodi- , toare si cele care senyesc drept portaltoi. Atit unele cit si Capitolul IV celelalte aparfin unui singur gen din cele zece cite numara subfamilia Vitoideae si anume genului Vitis. Acesta (ge- NOTJIUNI DE AMPELOGRAFIE nul Vitis) se imparte la URN in doua nt Museadinia si Euvitis. Pentru vitieultura practica intere- j seaza subgenul Euvitis, care cuprinde cca. 70 de specii, Vita de vie face parte din familia care cuprinde plantele] dintre ror aM pea Bus a de pect ane oan, 40 numite Vitaceae. Plantele din aceasta familie au anumite de speci Beggs PARC Neu auareu seers ley | caractere si‘insusiri care: le deasebese de alte familli, q an prezent inlereseazit ee feultura ae trei din spe- Caracterele familie’ Vitaceae. Plantele din familia cille de vile americane : Vitis riparia, Vitis rupestris si vitaceae sint liane ureitoare, prevazute cu circei age- mp Vitis Berlandieri, preeum §i specia SRE Ae Vitis vinifera. zati opus frunzelor, simpli saw ramificati, cu sau fara Tn ultimul timp interesul a erescut si pentm una din is yventuze la virf, 4 ciile: asiatice Vitis Amurensis, de cate s-a ocupat I. V, Mi- Frunzele au forme si marimi diferite. ba i Ma aa ‘ , ‘ Inflorescenta este o cima, panicol sau un ciorchine, age py nele trei eee: Vitis riparia, Vilis WUpesttts, zata Ja noduri opus frunzelor. a si Vitis Berlandieri sau hibrizii lor Se folosese ca portaltoi Florile sint in general hermafrodite, mai rar unisexuate.’ pent specia Vitis vinifera, car ii apartin toate soiurile Gind inflorese, petalele ilorilor ramin unite la virf ori se’ de vila roditoare aflate in collar | desprind de la virl, deschizindu-se in forma de stea. Flo- } La rindul sau, specia Vilis vinifera se imparte in doua rile sint aledtuite de regula pe tipul 5, mai rar pe tipul 6 subspecit : subspecia Vitis vinifera sativa sau vita din cul- sau 4. Ovatul este superior, avind 2—3 pind la 8 camere gf ‘urd si subspecia Vitis vinifera silvestris sau vita sdlba- (loji). | tical, Subspeciei Vitis vinifera sativa fi apartin toate soiu- Stilul este scurt, conic, uneori filiform; stigmatu] este™™f vile si formele de vite cultivate sau salbaticite, intreg sau divizat. La inceput, datorita rodului sau, vita salbaticd a fost Clasiticarea vitaceaelor. Dupa caracterele si insugirile: luata din paduri gi adusa in apropierea locuintei oameni- mai principale, familia Vitaceae se imparte in doud sub! @ 'r; aici, cu timpul, vijele salbatice au inceput s& fie in-, fai : subfamilia Leeoideae si sublamilia Vitoideae, q grijite mai bine, s-au corcit intre ele si s-au inmnulfit prin FAMILIA VITEL DE VIE (VITACEAE) 62 : 63 ia tot mai bun. In acest mod au luat nastere vitele cultivates din cele sdlbatice. Cunoasterea vitelor portaltoi si a celor roditoare este! necesara pentru stiin{a si practica vilicola, de aceea le pre~ ‘zentam pe scurt. a VITELE PORTALTOI Riparia Gloire (Riparia Gloire de Montpellier, Riparia Portalis) 4 Riparia Gloire intruneste aproape in intregime caracte-! tele speciei Vitis riparia. j Caractere morfologice. Dezmugureste in verde deschis,) usor ro§iatic, in forma de jgheab. Frunzele tinere sint colo-) rate in verde-pal. Frunza adulté este mare, usor trilobata,§ mai mult lunga decit lata, cu dintii mari si ascutiti, dintre care dintele lobuluj terminal este deosebit de lung si intors| in. jos. Frunza este coloraté in verde-inchis, netedi sau “usor gofrata (ineretitd), glabra pe faja superioara, usory paroasa pe nervurile fefei inferioare; sinusul petiolar este) deschis. Nervurile sint verzi, bine reliefate. Lobul terminally este lung si ascutit. { Spre deosebire de alle forme ale lui Vitis riparia, Ris paria Gloire are flori mascule, circei putern: de regula trifurcati, polen fertil si abundent. C re internodié lungi, cu scoarta colorata in rosu-carimiziu, care se desé face in fisii. { Insusiri agrobiologice. Are radacini subtiri, fibroase,| Tulte la mumar, raspindite aproape de supratata solului,) Reugeste bine in terenurj bogate, revene, cu cel mult 15% Calear asimilabil, Inradacineaza usor, are prindere mare la butasire si altoire (peste 95x) si influenteazd in biney 64 coacerea rodului. Da productii. ridicate, ajungind pina la 150 000—200 000 de *butasi Ja hectar. Coace bine lemnul si are rezisten{{ mare la filoxer4 si la gerurile iernii. La altoire, cu soiurile suropene face gilmd. (umflatura) la punctul de altoire. Riparia Gloire a fost folosita in mare masura la reconstituirea viilor distruse de filo- xera, Este uti portaltoi cu bune insusiri agrobiolo- gice, putind fi intrebuin- tat aproape in toate pod- goriile noastre dar mai ‘ales in regiunile mai racoroase, deoarece gra- beste ~coacerea gsi in- cheie mai devreme pe- rioada de viata activa a vitei de vie. Anii de se- cela 1945—1947 au ara- tat cd acest portalto: are f rezisten{a relativ mare | si la seceta. Observatiile arata c4 soiurile roditoare, altoite pe Riparia Gloire, $si marese si suculenta boa- belor mai mult decit pe alfi portaltoi; din aceasta cauza este recomandat mai ales pentru soiurile de masa. Este taionat si va servi si in viitor Ja refacerea villor noastre. Riparia Gloire nu se adapteazi pe soluri bogate in calear. — Cultura viel de vie Fig, 10 — Viri de Vistar de Riparia Gloire Portaltoiul Riparia Gloire este raionat ins majoritatea podgoriilor, putind fi cultivat pe toate solurile revene $i | lipsite de calcar. Rupestris du Lot Rupestris du Lot este tipul reprezentativ al speciei Vitis cupestris. hei Esto originar din partile calde si uscate alé Americii de Nord. q cm Caractere morfologice. Dezmugureste in verde-aramiu, usor scdmos. Virful si primele frunze sint verzi-rogietice, Cireeii sint slab dezvoltati, simpli, rar bifureati, uneori caduci, colorati in verde-galbui. Frunza aduita este reniforma, mica, mai lata decit lun- ga, neteda si lipsita de peri pe ambele fete; este groasa, cu luciu metalic si muan{a usor cenusie, Sinusul petiolar este in forma de acolada; dintitura este slaba. Scoarfa este de cutoare rogcata spre castanie, de regula neteda, greu detasabila tn fisii. Florile sint mascule, avind polen fert!l, abundent, Insusiri agrobiologice. Are radacini carnoase, tari, ramificate, potrivit de groase, colorate in rosu. Radacinile se orienteaza in ad?ncime sub un unghi ascutit, a carui des- netede, lucioase. chidere masoard mai putin de 30 de grade. Inradacineaza usor, di procent ridicat de prindere la al- toire si butds:re (peste 95%), manifestind afinitate bun’ europene. Rezisten{a la filoxera este mare; su- porta pina la 35% calcar asimilabil. Se adapteaza relativ - usor la terenurile pietroase si sirace. Reuseste relatiy bine in regiunile calduroase, puternice insorite. Este unul din portalto‘i cei mai buni pentru Murfatlar (Constanta), ala- turi de Chasselas Berlandieri 41 B. In conditii agroteh- nice bune, productia de butasi la hectar oscileaza intre 80000—120 000 butasi. Are vegetatie prelungita, de aceea nu coace lemnul in ‘regiunile racoroase. Acest soj de portaltoi trebuie inmultit si dat in cultura in regiunile mai sud:ce ale {arii si folosit in regiunile de podgorii cu terenuri calcaroase. i Dupa unele obseryatii, Rupestris du Lot predispune tu- fele la meiere din cauza vigorii sale prea mari, mai ales in anii defavorabili legatului. A servit in mare masura la reconstituirea viilor distruse de filoxera ; viile reconstituite pe acest portaltoi prezint# goluri multe. Este raionat in Dobrogea si in podgoriile cu soluri sche- letice (pietroase). Fig. li — Viti de lAstar de Rupestris du Lot Lastarii sint numerosi, mai sour{i ca la Riparia Gloire, ici, lipsiti igori ele din virf sint dispuse uiternici, lipsiti de perigori. Frunzele din vint ih evantai, Nodurile sint unicolore, internodiile seurte. 66 : 4 Vitis Berlandieri 4 Riparia x Rupestris 3306 Vitis Berlandierj este originar din regitnile secetoase Acest hibrid provine din imerucisarea lui Vitis riparta si calcaroase ale Americii de Nord. (riparia Tomenteux) cu Vitis rupestris (rupestris Martin) ; Caractere mortologice, Are dezmugurire pufoasd, in- J acest soi de portaltoi a dobindit pubescenta de la pete tens violacee, Listarii sint acoperiti cu puf albicios, vio- | Tomenteux si aspectul general al frunzei de la Vitis rupe- laceu, prevazuti cu canelure lungi si inguste. | stris, . Frunzele tinere sint vatoase, colorate pe fata inferioara Caractere morfologice. Dezmugureste ceva mai tirzin tn alb, cu marginile intens violacee. Frunza adulta este ‘ ca R'paria Gloire. Frunza adult& se aseamana ca dintatura intreag’, aproape rotunda, gofrati, prevazuta cu dinfi ro- | eucea de la Riparia, insi este mai micd si pufoasa pe fata tunjiti, gtersi, si cu mezofilul gros. Si petiol, pufozitatea constituie un caracter de recunoag- lorile sint hermafrodite. tere a acestui soi de alte soiuri de portaltoi, Lastarii sint Insusiri agrobiologice. Are radacini groase, de culoare | de asemenea acoperiti cu puf, usor vizibil. Productia este cenusie, formind un unghi geotropic relativ mic. Inrada- mica (50 000—80 000 butasi la hectar), Internodiile sint cineazi foarte greu, avind prindere mica la inradacinare mijlocii ca lungime. Florile sint functional femele de aceea si la alto‘re in uscat; de aceea nu se foloseste ca portaltoi leaga gi produe struguri mici cu boabe mici Golo rate in decit sub forma de hibrizi. Vitis Berlandieri prezintaé mare negru intens, ‘ “mportan{a pentru viticultura, mai ales ca material de hi-] Insusiri agrobiologice. Are prindere buna la altoire Onder: : ; | Inraédacinare (peste 95%), rezistd bine la filoxera radi- ‘' Manifest’ multa afinitate pentru soiurite europene, mu) cicola, slab la cea galicolé. Rezistenta'la calcar este potri- formeazi gilma pronuntata la punctul de altoire, grabeste J vita. Reuseste bine in terenuri profunde, fertile. Coace su- maturitatea strugurilor, rezista la seceta, filoxera si catear ficient lemnul, nu prelungeste Goes , He ce al activ in sol. Nu exista in culturi si nici nu este raionat. (ip dit in cultura. ‘ y Nu este raionat. HIBRIZI | AMERICO-AMERICANI Portaltoii hibrizi au fost creati din nevoia de a inlocul Riparia x Rupestris 3309 unele lipsuri ale speciilor americane fotosite ca portaltoi. Caractere morfologice. Dezmugureste asemand&tor cu Munca neobosita a hibridatorilor a dus la crearea a nu-§ Vitis rupestnis. Vinful si primele frunze sint verzi, lucioase, merosi hibrizi, care s-aui doved:t mai valorogi, pentru ne~ ugor paroase, lipsite de pufozitate, Lastarii sint netezi voile podgoriilor europene. Acesti hibrizi intrunese mai mijlocii ca vigoare, lipsi{i de perigori, avind internodii imije mult calitatite si mai putin defectele parintilor lor; de a-j loci ca lungime gi fiind puternic brumati si colorati in ceea s-au raspindit in practicd si s-au folosit la reconsti~ verde-rogietic pe partea insorita. tuirea viilor filoxerate. Dintre portaltoij hibrizi s-au dovedit, J Frunza adulta este intreagd, asemAnd&toare cu a lui Vitis {a incepul, mai valorosi hibrizii Riparia >< Rupestris, din- tupestris, de marime mijlocie, neteda, lucioas’, scortoas& tre care amintim pe urmatorii. { si glabra. Asimetria frunzei este pronuntata ; ha din parti §8 . a 69 este mai bine dimensionata, iar lobul terminal este ascu- tns4 slab la cea galicold. Imprima precocitate soiurilor al- tit si orientat intr-o parte. Florile sint mascule si functio- toite pe cl. Manifesta un grad de rezistenta la seceti ase- nal mascule, Soiul Riparia X Rupestris 3309 se aseamana manator ct cel al Iui Riparia Gloire. Reugeste cu ‘bune cu Vitis rupestris ca infatigare. pee in terenuri fertile, adinci, cu un continut de 15— ‘Are tiddeint asoméndtoare cu Vitis rupestris, dar un-jqme 20% Calear asimilabil. Are vigoare mare, da 0 produetie ghiul geotropie m&soara valori mai mari ca acesta. de butasi mai ridicata dectt Riparia >< Rupesiris 3306 si Insusiri agrobiologice. Are prindere bund la tnrada-¥ 3309, productia se ridieé la 80000 — 100000 butasi la cinare gi in lada de fortare (peste 95%) ; este rezistent la hechats if filoxerA si indeajuns de rezistent la calcar (20—25%), Hibrizii Riparia X Rupesiris au tn general destule, insu- seceti si ger. Coace lemnul mai slab decit Vitis riparia.) siti pozitive, ei totusi nu au raspuns la nevoile diferitelor ins& mai bine docit Vitis rupestria. Produce 70—90 0007 pee lind depasiti de hibriai intre Vitis niparia si Vi- butasi la hectar. Reusesie bine pe terenuri mai grele decit tis Berlandieri. Riparia Glo‘re si Riparia Rupestris 3306. Este potrivit® in podgoriile cu soluri grele, find raionat in podgoriile Berlandieri x Riparia ni Mutdova, Hibrizii nascuti din tnerucisarea acestor dou’ specii sint inzestra{i ou insusiri ey Riparias Rupedins 161-14 j aa ul siti valoroase, imprumutate de la ambii Caractere morfologice. Dezmugureste timpuriu, asema- dia ibrigi au Mosier usurinfa de in- nindu-se’cu Vitis riparis. diet! sae erea bund la altoire, iar de la Berlan- Virful si primele frunze sint verzi-rogietice, usor pax) afl inal a mare si rezistenta la calearul asimilabil roase, Lastarij sint colorati in rogu cu nuante violaceey Rezistenta la fil ie ih r glabri, cut meritalele mai scurte decit 1a Riparia Gloire, dan uns parte de lz mite si la seceta sint imprumutate in mai lungi dectt la Rupestris du Lot. Fee a ambii parinti, dar mai ales de la Vitis Frunza adult este aseminatoare cu a Jui Vitis riparia Dint Chea aia ae. fns& este ceva mai pufin lucioas’. Are sinusul petiolar desaah 43, a) i hibrizi, mai raspindifi in cultura sint Ber- chis cu tendinte spre acolada, avind nervurile rogil $i lipsite ‘i eae Hi pe 420; Berlandieri X Riparia Teleki 8 B de mezofil la baz’, casi la Rupestris du Lot, § ee eri x Riparia Kober 5 BB. In prezent se extind Florile sint functional femele, de aceea se observa adesea mut erlandieri es Riparia selectia Craciunel 2, si in ma- pe butuci struguri cu boabe mici, rotunde, colorate in ne sura mai mica selectia Buftea. gru-violaceu. { Betlandicris Ri Insusiri agrobiologice. Are ridacini asemdnatoare ¢ ndieri x Riparia 420 A Riparia Gloire,insa ceva mai groase. Inrddacineaza uso si prinde bine la altoire. Are alinitate buna fata de soius rile roditoare ; rezist’ bine la filoxera — forma radicicola, Caractere morfologice. Dezmugureste tn acelasi timp cu Vitis Berlandieri si asemanator cu acesta. Lastarii sint colorati in verde, cu dungi rogietice si noduri violete. 7 Frunza adulti se aseamana ca marime cu a ui Riparia Gloire iar ca aspect, cu a lui Vitis Berlandieri si este go- | fratt, intreag’ sau trilobata, groasa, lucioasa, coloraté fn verde inchis, Frunzele trilobate se intilnese mai ales spre baza lastarilor. ] Florile sint hemafrodite, functional mascule, Insusiri agrobiologice. Ambele soiuri dau prindere Insusiri agrobiologice. Are prindere slabaila altoire buna la altoire si butasire, mai ales dacd butasii sint tinuti si potrivita 1a butasire. Are afinitate cu soiur‘le europene. ceva mai mult in apé (8—5 zile). Au rezistenta mare la % Rezisten{ja la calear asimilabil este mare (40%), de ase- calcar asimilabil (pind la cca. 40%),.Ja filoxera si la se- menea la filoxera si seceta. Prelungeste vegetatia, dar ceta. Nu fac gilma cu soiurile roditoare, deoarece au o afi- coace suficient lemnul in regiunile calduroase, in cele rh. nitate cu majoritatea din ele. Dind productii ridicate de coroase intirzie vegetatia. butasi, s-au raspindit mult in cultura. Productia acestor Soiul a fost folosit la reconstituirea viilor filoxerate, in doua soiuri se ridicd la 150 000—250 000 butasi la hectar. prezent ins4 nu este raionat $i nici nu se cultiva. 7 Merg relativ bine in terenuri grele si umede, bogate in i i { calear asimilabil. La noi in tara nu reusesc sa-si coaca Berlandieri x Riparia Teleki 8 B si Kober 5 BB lemnul in to{i anti si in toate podgoriile, de aceea cultura “Dintre toti hibrizii obtinuti prin incrucigarea lui Vitis” lor trebuie stramutata din Andeal in partile mai sudice si Berlandieri cu Vitis riparia, acesti doi hibrizi portaltoi sint mai calduroase ale {arii. cei mai rdspinditi si folositi in vitioultura. ] Sint portaltoi vigurosi si imprima longevitate si produc- | Caractere morfologice. Dezmugurirea este verde lilia-) tivitate soiurilor alto‘te pe él. Reusese aproape in toate chie. Viriul lastarilor si primele frunze sint pufoase, colo- sanieterain. fara noastr3, daci lemnul lor a fost sufficient rate in verde usor rogietic pe faja superioard si alb-liliachii) de copt. nese si exemplare din Kober 5 BB cu flori functional femele. Ambele soiuri au sistemul radicular puternic, format din rAdacini numeroase, indeajuns de groase si de ramificate. pe eae rae a ey Ce Dintne aceste soiuri Teleki 8 B coace ceva mai bine lem- (16—20 em si maj mult), tosietici pe partea exp mul deeit Kober 5 BB. att Sint raionate in toate podgoriile {arii. Culoarea lastarilor este mai inchisi si mai umiforma la Kober 5BB, mai deschis si adesea dungata longitudinal) la Teleki 8B. Lastarii ca si coardele sint glabri (lipsiti de perisori) la Kober 5BB si parosi la Teleki 8B. | Frunza adulta este mare, cu dinti ceva mai lungi si mail ascutiti la Teleki 8 B, mai scurti si tociti la Kober 5 BB. Florile sint hermafrodite, adesea functional femele la Teleki 8B si functional mascule Ja Kober 5 BB. Se intil- Portaltoiul BerlandieriXRiparia — Selecfia Crdciunel 2 este obfinut la Craciunel prin selectie clonala extras din Kober 5BB; se aseamana cu acesta, dar se deosebeste de el prin coarerea mai timpurle gi mai buna a lemnului si prin prinderea mai ridicata la altoire si tnradacinare. Stu- diile [acute la Statiunea experimentala Viticola de la Cra- ciunel-Tirnave au ardtat cA este un portaltoi de mare pers- pectiva pentru toate podgériile {arii. 73 HIBRIZI EUROPEO-AMERICANI numeroase sisteme pentru clasificarea vitelor, nici unele ins m-au rémas definitive, fiinded nu s-au putut sprijini Dintre acestia prezinta importan{a numai Chasselas > | pe criterii stiintifice sigure. Berlandieri 41B. Profesorul A. Negrul din ULR.S.S. a clasifieat soiurile ‘s de vifa din cultura in trei grupe ecologo-geografice : grupa Chasselas x Berlandieri 41 B orientald, care cuprinde majoritatea soiurilor de masa; Caractere morfologice. Dezmugureste in verde pufos © grupa oceidentald, careia ti apartin mai ales soiurile de vin cu muanta liliachie. si grupa ponticd (a bazinului Mar!i Negre), care cuprinde Frunzele adulte sint pentagonale, intregi si cu dintil sojuri producatoare de struguri pentru yin si pentru masa. stersi. Circeii sint asemandtori cu cei de la Chasselas. Aceasta clasificare este socotita ca cea mai justa pina in Coardele au culoarea scoartei cenusie patata. prezent, Insusiri agrobiologice. Are prindere micd 1a altoire Oricare ar fj criteriile adoptate in clasificarea soiurilor si butasire. Are rezisten{a foarte mare la calear asimilabil — de vita, o-ordine definitiva in aceasta problema nu s-a sta- (60—70%), potrivité 1a filoxera si bund la seceta,:dar | bilit inca. Dacd ordinea n-a fost stabilita sub aspect stiin- slaba la mand, mai ales in anii ploiosi. Produce 50000— | tific, sa trecut totusi la impartirea soiurilor de vita din 80000 butasi la heetar. cultura dupa modul de folosire al strugurilor. Este un portaltoi foarte bun pentru regiunile calde, tn- Din acest punct de vedere soiurile de vi{a roditoare se sorite si bowate in calcar (Murfatlar, Pietroasa etc.), Da W— impart in soiuri pentru struguri de masd, soiuri pentru vin, rezultate buné si in a podgoriilor din {ara pe orice fel soiuri pentru prepararea stafidelor si pentru obtinerea disti- de ‘sol. latelor. Chasselas X Berlandieri 41 B este raionat in toate pod- 4] goriile {arii. SOIURI DE MASA Nu orice strugure-este bun pentru a fi consumat ca stru- VITELE EUROPENE gure de masa. Strugurilor de masA li se cer unmatoarele (Vitis vinifera sativa) caractere : . $a fie mari; cu cit strugurii pentru masa sint mai mari, cu atit sint mai pretuiti. Strugurii trebuie sé fie ramurosi gi flexibili, pentru c& numai aga se pot aseza mai bine in 1azj fara a lasa goluri intre ei si a se m‘sca in timpul transportului, evitind astfel zdrobirea bobitelor. Bobitele trebuie sa fie neapadrat mari sau mijlocii ca ma- rime gi asezate rar pe ciorchine; ultimul caracter inles- neste aerisirea cind strugurii de masa se pun Ja pastrat. Specia Vitis vinifera cuprinde doua subspecii: Vitis ot- J nifera silvestris, careia ii apartin vifele salbatice intilnite | prin pAduri si pe ling& cursurile apelor (Dundre, Olt ete.) si Vitis vinifera sativa care cuprinde vitele roditoare oulti- vate si cele sal { Numarul soiuritor de vité aflate in cultura si tntilnite J sub diferite denumiri trece de 4000. Numerosi cercetatori | au cautat sé puna ordine intre soiuri si sa le.clasifice, fara a izbuti-sa ducd aceasta muncd'la bun sfirsit. S-au propus 7 | 75 Miezul bobitelor trebuie sa fie carnos si crocant. Strugurii sint cilindrowconici, uniaxati, rar aripati. Bobi- Pielita strugurilor pentru masa trebuie sa fie de ajuns fele sint ca marime mijlocii spre mici, sferice, colorate in de groasa si elasticd, incit si reziste la transport fara a galben, asemanator culorii de ceara. Pielita este subtire $i plesni. Culoarea bobitelor trebuie sa fie cit mai clara (gal- plesneste usor. Gustul este usor tamiios, placut. Se coace bena-aurie, roz, neagra). i pe la 15—20) iutie. Semintele trebuie s4 fie mici si putine, de aceea se cere Insusiri agrobiologice. Productia este -potrivila, tntre ca bobita sa fie mare. In acest caz raportul dintre miez gi 3000 si 6000 kg/ha. seminfe este totdeauna in ayantajul miezului. . Gustul preferat este duleé-acrisor, racoritor. Strugurii pentru masa trebuie sa aiba bobitele iacoperite cu bruma (un fel de ceard). Cu cit bruma este mai groasi, cu atit strugurii sint mai apreciati, Bruma se gterge prin manipulare ori dispare prin pAstrare necorespunzatoare. De | Regina viilor ey ncneaenean Tee ell j Este un sol de struguri pentru masa, creat in Ungaria. Soiurile de struguri pentru masa trebuie s% aiba o coa- a morfologice, Dezmugureste coloratin. verde, i bt Wonat4 inet sh ‘ i ugor deschis, eka pean ete oneriaaa Prunza adulta este tri. sau cineilobata, neteda, glabra Dintre soiurile de vita roditoare aflate in cultura in tara | si lucioasd pe fata superioard, asemianatoare cu cea de la noastra, unele s-au raionat, adica s-au admis sa se extind3 Auz cae ‘ in cultura in acele par{i din podgorii wnde ele cresc si ro- omen hermatsonite normale: : dese mai bine, altele nu s-an raionat ca fiind necorespun- Strugurii Sint eae desi in boabe, incit boabele zatoare. Dintre soiurile de mas’ yom infatisa numai pe se deformeaza. cele raionate. ] Boabele sint usor alungite, neuniforme ca marime, colo- rate in galben-auriu, cu miezul carnos, crocant gi cu gustul Muscat: Perla de Csaba ] ugor tamtios. Este unul din cele mai timpurii soiuri intilnite in fara | Coacerea strugurilor are loc 1a 1—2 saptdmini dupa noastra. ‘ Perla de Csaba. A fost obtinut prin hibridare in Ungaria. | Insusiri agrobiologice. Da productii mari, relativ Caractere morfologice. Dezmugureste timpuriu, ‘verde- | sustinute, Obignuit productia oscileaza intre 6.000 si 10000 Tosietic, usor scamos. kg de struguri la hectar. Strugurii sint alacati de viespi si Frunza adulta este de marime mijlocie, aproape intreag’, _ putregai, mai ales in cultura de la ges. colorata in verde-inchis, lipsita de luciu, usor gofrata. Este raionat in toate podgoriile noastre pentru consum Florile sint hermafrodite, polenul fiind fertil si abundent. | focal, Este atacat mult de pasari gi viespi, in schimb scapa de atacul moliilor §trugurilor. Este raiomat) pretutindeni ca strugure de masa pentru consum intern. 76 77 Strugurii sint cilindro-conici, uniaxati, rar ramificati, colorati in. galben-auriu, cu miez usor crocant si gust placut. Insusiri \ agrobiologice. Produce mult gi regulat, 10. 000—12 600 kg la hectar si chiar maj mult. Pirguieste la inceputul Junii august gi se coace in a doua jumatate a lunii august. Este foarte mult raspindit si aprecial ca soi de masa, da ins si vinuri piacute, de masa. Are rezistent§ slaba la ger si mana; lastareste ugor de la baza. Rezista\ suficient la putrezire. Este raionat in\toate podgoriile {arii. Muscat de Hamburg Muscat Hamburg’ este unul din cel mai cunoseut si apre- ciat soi pentru productia strugurilor de masa. Caractere morfologice. Dezmugureste verde-pufos. ‘ Fig. 12 — Chasselas ‘Doré Chasselas doré Este soiu! cel mai raspindit si mai cunoscut la noi tn fara, ca $i in toata lumea. Acest soi a servit ca bazd pentru sta- bilirea epocilor de coacere la struguri. Caractere morfologice. Dezmugurirea este verde-rosie- ' tica, usor scdmoasa. Frunza adulla este pentalobata, cu sinusurile laterale in- ferioare adtnoi. Fa{a superioara a frunzei este glabra, putin lucioasa si colorata in verde-pal, iar cea inferioara este usor paroasa. Dintii sint lati, rotunzi, Nervurile sint verzi, une- ori eu punctul petiolar visiniu. Ploarea este hermafrod!ta- normala, cu polen normal si abundent. Este un bun pole- nzator pentru soiurile autosterile, care nu leagd cu polenul . lor propriu. i Fig. 18 — Muscat de Hamburg Frunza adulta este trilobata, maj rar pentalobafé, preva- zuta cu dinti relativ mari si ascutiti, ale caror yirfuri sint usor colorate in galbui: Frunza este glabra pe fala stupe- 9 tioara si scdamoasa pe cea inferioara. 4 Floarea este hermafrodité si are polen ay dar eu pu- tere de fecundatie slaba, din care cauza vs sint dese- oni meiati sau margeluiti. Strugurii sint mari gi raémurosi, insera{{ pe nodurile 6 i 7, Boabele sint mari, rotunde ori ovoid¢, colorate in ne- gru-violaceu. Miezul este carnos, crocaly si cu gust ta- mitios. / Insusiri agrobiologice, Produce 6 000—15 000 kg de struguri la hectar. Strugurii se coc in prima jumatate a lunii septembrie. Strugurii sint Pere atacati la ees de molii si putre- 9 zesc lesne in anii ploiogi. Sufer’ de ger si mand. Coacerea boabelor este neuniforma, la forma cu bobul | ovoid, Acest soi trebuie supus unei selectii sustinute si con- | tinwi, ‘ Este raionat tn toate podgoriile {arii la sud de Carpati, 7 dind reaultate bune gi in cultura de la ses. Fig. 14 — Afuz-Ali Strugurii sint mari. Boabele sint de asemenea mari, alun- gite sau chiar cilindrice, colorate in galben-auriu. Prelita esté groasa, miezul carnos, crocant, cu gust placut. Un strugure cintéreste deseori peste’ 1 kg, uneori ajungind si pind la 3 kg. Strugurii se coc la sfirgit de septembrie. Insusiri agrobiologice. Produce mult (12 000—15 000 kg struguri la hectar si chiar mai mult), preferind locu- rile bine insorite, Are rezisten{a mica la geruri si grindina. Lastareste greu din lemn batrin, Este raionat in regiunea Constanta, mai ales la Ostrov si in podgoria Dealul Mare. Afuz-Ali (Dathier de Beyrouth sau Aleppo) Alaturi de Muscat de Hamburg, este unu! din soiurile de q masa mult apreciat. In R. P. Bulgaria este raionat sub humele de Bolgar. Caractere morfologice. Dezmugureste in verde-rosietic, lucios, mai tirziu ca alte soiuri. Frunza adulté este neteda, glabra, tri- sau pentalobata, lucioasa pe fata superioara. Floarea este hermafrodita normala si leagd bine cu po- | len propriu. Coarna alba Soi rominese, destul de raspindit in cultura, apreciat pentru catitatile lui. % — Cultura vitel de vie bi Caractere morfologice. Dezmugureste colorat in alb- liliachiu. Frunza adulta este pentalobata, gofrata, payoast pe fata inferioara, cu sinusurile laterale rotunjite, iar cel petiolar in forma de cere, cu dintatura reguiata. Floarea este hermafrodita functional femela, iar polenul este steril, Strugurii stint relativ mari, cilindro-conici, rar aripati- Boabe'e sint mijlocii si mari, indesate/cind leaga bine, alungite cu virful usor ascutit, colorate in alb, puternte brumate. Miezul este cuirnos, crocant, cu gust caracteristic, placut, Insusiri agrobiologice. Produce 6000-15000 kg de struguri la hectar. Strugurii se coc pe la mijlocul lunii sep- tembrie sau in octombrie. Are nevoie de polenizaton, d aceea trebuie sa se planteze in amestec. Are registen{a buna la floxerd, putind fi cultivat in unele centre si pe radacini proprii. Rezistenta la ger si seceté este potrivita. Strugurii se pastreazi bine peste iarna. podgoria Odobesti. , Coarna neagra Soi rominesc, de asemenea mult apreciat ca strugure di masa, destul de raspindit tn cultura. Caractere morfologice, Are dezmugurire verde, uso scamosoasa. Frunza adult& este trilobata, rar intreaga, neteda, glabral pe ambele fete. Dintii si marg’nile frunzelor ugor intoars in jos, Nervurile sint verzi. Floarea este func{ional femela avind polenul steril i putin abundent. Soiul nu leaga 1 poten propriu. Strugurii sint cilindrici ori cilindro-conici, cu boabe re- lativ mari, ovoide, Bobul este rotund, pielita groasa, de cu- loare neagra. Miezul este carnos, crocant, cu gust pldcut. Insusiri agrobiologice. Produce 6000—15000 kg de struguri Ja hectar. Are rezistenta bund la filoxera, de aceea poate fi cultivat si pe radacini proprii. Are nevoie de pole- nizatori, trebuind sa fie plantat in amestec. Rezista bine la ger si mul{umitor la seceta. Se pastreaza _ bine peste iarna. Este raionat in Dealul Mare. Prin raionarea viticulturii sint admise Ja plantare si alte soiuri ca: Bicane (Chasselas Napoléon) si Crimposie, cu coacere foarte tirzie; Aberdintz si Razachie; Ceaus alb si roz; Lignan gsi Raisin de Calabre. Toate acestea au o rdspindire restrinsd, fiind socotile ca soiuri complimentare. SOIURI PENTRU PRODUCTIA DE VIN Cea mai mare parte din productia de struguri a podgo- riilor din intreaga lume si de la noi se foloseste pentru pre- pararea vinului. De altfel si numarul soiurilor pentru vin este mai mare decit al celor pentru struguri de masa. Ca si pentru cele de masa, soiurile de vi{4 pentru vin au anumite particularitati care le fac usor de recunoscut. Intre acestea se numara urmatoarele : Strugurii i boabele sint de regtl4 mai micj decit re cele ‘de masa. Ciorchinii sint uniaxati, rareori ramificati, de forma cilindricé sau c'lindro-conicé, cu sau fara aripioare. Spre deosebire de soiurile pentru struguri de masd, cele pentru vin au strugurii ou boabele indesate (batuti), uneori pina la deformare. Obisnuit forma boabelor este rotunda, rar alungita (Sélection Carriére, Clairet etc.). Pielita este subtire, slab rezistenta la plesnire, iar miezul este suoulent (zemos). Soiurile de vin se pot clasifica dupa epoca de coacere, dupa culoarea boabelor si a miegului, dupd capacitatea de 83 acumulare a zaharului in bob, dupa gust $i aroma, dupa® calitatea vinului: ob{inut ete. Soiurile cu putere mare de acumulare a zaharului in bob) se mumese soiuri superioare, iar cele cu putere micd de acumulare se numesc soiuri obisnuite. Primele pot da vinuri superioare, tari, ultimele dau vinuri obignuite de masa, cu un grad alcoolic scaaut. Soiurile de vin rominesti si straine, prin calitatile lon) pot produce vinuri de larg consum, vinuri superioare seci si vinuri de marc dulci ete. { SOIURE PENTRU VINURI ALBE DE LARG CONSUM — SOIURI ROMINESTI — Galbend de Odobesti Este un soi rominese vechi, raspindit cu deosebire 1 podgoriile Odobesti-Panciu, mai putin in restul farii, Caractere morfologicel Dezmugureste tirziu, aving culoare alb-liliachie. Frunza adulta este tntreagd sau tri- ori cincilobata, mall lunga decft lata, verde inchis pe fata superioara, albicioasal pe cea inferioara, datorité scAmozitatii sale. Spre punctull petiolar nervurile fetei superioare sint colorate pronuntat in rogu. Prin acest caracter se deosebeste Galbena de alte soiuri. Floarea este hermafrodita normala, cu polen fertil abun: dent, leag’ bine cu polen propria. Strugurli sint uniaxati, conici, deseor! aripati. Boabele sint de marime mijlocie, indesate pe struguri, cu pielita de euloare verde-gu!buie, transparenta si miezul zemos. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da productif mari (10 000—20000 kg/ha) si sustinute. Vinul objinut din Gatbena de Odobesti este baubil, placut la gust, usor, of 9 trie alcoolicd variabila intre 9 si 12° si o aciditate mij locie de cea. 4 g/l. : Are rezisten{4 relativ bund la ger, potrivit’ la atacul de inseote si boli, afara de mucegai, din cauza cdruia, in toam- nele ploioase, putrezeste usor. Datorita calitatilor sale, Galbena de Odobesti a fost si a ramas raionat ca soi de bazi in podgoriile Odobesti- Paneiu, Plavaie Caractere morfologice. Dezmugureste tirziu, pufos si colorat in verde-albicios. Frunza adulté este groasé, gofrata, scorfoasa, intreag’ sau ugor trilobata, glabra pe fata superioara, paros-sca- moasa pe cea inlerioara;.cu nervurile verzi. Ploarea este hermafrodita normala, cu polen fertil, abun- dent, leaga bine cu polen propriu. Strugurii sint mijlocii ca marime, uniaxati, rar aripati, desi in boabe, Boabele sint rotunde, cu pielita alba, sub- fire si cu miezul zemos. ; Insusiri agrobidlogice si tehnologice. Da productii ridicate de struguri (peste 10 000—15 000 ke/ha). Rezist& potrivit la secelé si ger, dar nu si la mucegai. Da vinuri usoare de masa, cu o trie alcoolica de cca. 10°. Soiul Plavaie este raionat aldturi de Galbena, in pod- goriile Odobesti si Panciu, din regiunea Galati. Crimposie Este un soi rominese deosebit de raspindit in podgoria Dragasani si Dealul Mare, Caractere morfologice. Dezmugureste colorat in, ver- de-albicios, ‘Frunza adulté este mare, intreag’ sau cu un inceput de trilobie, este glabra pe fata superioara, scémoasd pe cca inferioara. 85 % Fig. 15 — Crimpogie ' Floarea este hermafrodité, functional femela, cu polen steril, Crimposia este un soi autosteril, de aceea are nevoie) de polenizare strain, altfel meiaza puternié si margetuieste, 7 sau se scwiuri total; se cultiva numai in amestec cu Gordan. { Strugurii sint mijlocii ca marime, batuti ori nu, dupa: cum este asigurata fecundafia cu poten strain, au forma cilindro-conica, deseorj sint aripati. Bobul este rotund spre: discoidal, de culoare alba-nuginie, deseori patat, cu miezul erocant, nearomat, putin zemos. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Produce mult] (500—600 dal/ha). Strugur‘i stmt buni pentru masa si pen) tru vin; ca strugure de masa se pastreazi bine peste iarna. Da vinuni bune de masa. Are rezistenta slaba la ger si po~ trivita la boli si insecte. 1 86 Soiul Crimposie este raionat in podgoria Dragasani, im- preuna cu Braghina si Gordan. Braghina Este un soi rominesc raspindit mult in treeut in podgoria Dragagani, az: pe cale de disparitie, dar reabilitat prin lucra- rile de rafonare. Caractere morfologice. Dezmugurirea este rogie-lilia- chie, pufoasa. Frunza adulta este trilobata, mai rar intreaga ori penta- lobata, glabra pe fata superioara, scaémoasa pe cea’ inferi- oara, au nervuri rogii. Floarea este hermafrodita, functional femela, putindu-se deschide si sub forma de stea, Polenul este steril. Strugurii sint ramurogi, rari in boabe. Boabele sint mij- locii ca marime, rotunde si de culoare rogie. Insusiri agrobiologice gsi tehnologice. Da productii bune (6 000—10 000 kg strugur: la hectar). Este potrivit de rezistent la secetd, slab rezistent la mana si ger. Vinurile de Braghina sint baubile, bune ta gust. Braghina nu leaga cu polen propriu, de aceea se cultiva in amestec cu Gordan. Bste raionat in podgoria Dragasani. Gordan Este un soi rominesc, raspindit mai mult tn podgoria Dra- gasani, mai putin in Dealul Mare gi in restul podgoriilor tari. Caractere morfologice. Dezmugureste timpuriu, colorat in verde deschis. Frunzele adulte sint intregi sau usor trilobate, rar pen- talobate; glabre pe fata superioard, paroase pe cea infe- rioara, Florile sint hermafrodite normale, cu poien fertil si abun- dent. 87 Strugurii sint clindro-conici, desi in boabe. Boabele sint) albe, ovoidale, ou miezul ugor crocant. Insusiri agrobiologice gi tehnologice. Da productit ridicate de struguri (in medie 8 000—12 000 kg/ha), din care’ se ob{in vinuri curente de masa, cu gust placut. ] Soiul are rezistenta potrivita la seceta, slaba la ger si pus trezire. # Este taionat in podgoria Dragasani, impreund cu Bra: ghina si Crimposia. Creata Este un soi raspindit mai ales in Banat. q Caractere morfologice. Dezmuguneste pufos, verde) albicios cu nuante usor liliachii. Frunza adulta este pentalobata, glabra pe fata superioara, Fig. 16 — Creala pAros-scamoas’ pe cea inferioaré. Marginile frunzei sint prevazute cu din{i rari, mari si rotunjiti. Sinusurile laterale sint in forma de triunghi cu baza dreapta sau rotunjita. Florile sint hermafrodite normale, cu polen, normal, fertil, abundent; leagd bine cu polen propriu. Strugurii sint cilindro-conici, desi in boabe. Boabele sint rotunjite, de culoare alba, cu pielita subtire si miezul zemos. insusirile agrobiologice si tehnologice. Da producti ridi- cate de struguri (peste 10000 kg/ha) si sustinute ; are peste 80% Jastari fertili. Da vinuri usoare de masa, cu aciditate ridicaté, bune pentru industrializare. Este raionat impreuna cu Majarca si Steinschiller in Banat. Dintre soiurile rominesti de mare productie mai sint raio- nate Rosioara si Berbecel in Oltenia; Ardeleanca, Mus- toasa, Madarat si Iordovan in podgoriile din Ardeal. SOIURI STRAINE Aligoté Este un soi francez, raspindit aproape in toate podgoriile (arti, * Caractere morfologice. Dezmugureste verde, puios. Frunza adulta este intreag’, groasa, colorata in verde in- chis, glabra pe fata supeiroara, scimoasa pe cea inferioara. Florile sint hermafrodite normale, cu polen fertil si abun- dent ; leaga bine cu polen propriu. Strugurii sint cilindrici sau cilindro-conici, cu peduncul scurt si lemnificat, desi in boabe. Boabele sint rotunde, cu pielita de culoare alba, subtire, care ajunge la maturitate transparenta, cApatind o nuan{a roza. Insusiri agrobiologice gsi tehnologice. Produce peste 10000 kg de struguri le hectar; are de regula 3 stru- guri pe lastar. 89 jndabaallh tts Are rezistenta potrivita la ger, dar slaba la mana si pu- trezire. Da vinuni bune de masa. Este raionat in podgoriile din Moldova, unde impreuna_ cu Chasselas, da vinur: bune de masa. Séléction Carriére Este un soi-de mare productei. Caractere morfologice. Dezmugureste pufos, verde- albicios. Frunza adulta este tri- si pentalobata, cu sinusurile bine reliefate, paroasa pe partea inferioara. Florife sint hermafrodite normale, au polen fertil si abun- dent,legind bine cu polen propriu. Strugurii sint cilindrici, desi in boabe. Boabele au forma | usor ovoida si pielita alba. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da productii mari (8 000—15 000. kg struguri/ha) si sustinute, din care se obtin vinuri curente de masa, pl!acute la gust, cu tirie alcoolica intre 8 si 13° si chiar mai mult. Are rezisten{a mic’ la putrezire. Este raionat in regiunea Galati. SOIURI PENTRU VINURI ROSII DE LARG CONSUM (SOIURI ROMINESTI) Babeasca neagra Este un soi rominesc vechi, raspindit mult in podgoriile Moldovei si cu deosebire la Nicoresti, Ivesti, Umbrdaresti etc. | Caractere morfologice. Dezmugureste in verde-rosictic, ugor scamos. Frunza adulta este pentalobata, cu sinusurile pronuntate, uneori baza sinusurilor laterale inferioare este prevazuta cu un dinte z's ,,dinte de Babeascd“. Nervurile si petiolul sint rosietice. 90 Fig. 17 — Biabeascd Florile sint hermafrodite normale, leaga bine cu polen propriu, 4 Strugurii sint ramurosi, rari in boabe, de unde ii vine nu- mele de Rara Neagra Boabele sint rotunde sau discoidale, cu pielita colorata in rogu inchis si cu miezul necolorat. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da productii mari (8000—15 000 kg struguri/ha), din care se obfin vinuri bune de masa, uneor! chiar foarte bune. Are rezisten{a buna la filoxera, incit se poate cultiva si pe radacini proprii cu mai mult succes fata de alte soiuri; in cultura de ses rezista slab la putrezire si la moliile strugurilor. Este raionat in podgoriile Mo'dovei si ramine soi de baz ja Nicoresti. ot Negru virtos Floarea este hermafrodita, normala, leagé bine cu polen propriu. “ Strugurii stnt cilindro-conici, desi in boabe. Boabele au si tn Dealul Mare. j pielita colorata in rogu-violaceu si miezul necolorat, zemos. Caractere ,morfologice. ‘ Dezmugureste pufos, verde: Insusiri agrobiologice si tehnologice. D4 productii albicios. | mari de struguri (10 000—20000 kg/ha). relativ stabile. Frunza adulta este intreaga oni trilobata, mai ales spre! Are rezisten{é slaba la ger, putrezire si mana. Vinurile baza lastarilor, cu marginile indreptate in sus, gofrata, gla- obtinute sint slab colorate, placute la gust. bra pe fata superioara, scAmoasa pe cea inferioara. Are lo- Este raionat impreuna cu Negru virlos, pe care-I ajutd ‘ sa lege bine, in viile din ouprinsul actualei regiuni admi- bul median mai lung decit Crimposia. Florile sint hermafrodite, normale sau functional femele; nistyative Craiova, Merge bine si pe nisipuri. ultimele au polen steril ; nu leaga cu poleh propritt, de aceea are nevoie de polenizare straina, plantindu-se in amestec cw) Negru-moale. Strugurii sint batuti, cind leaga bine, si margeluiti cind leaga slab. Boabele sint mijlocii ca marime, rotunde, colorate in ne- SOIURI PENTRU PRODUCEREA VINURILOR ALBE gru, Miezul este tare iar pielifa groasa. SUPERLOARE (SOIURI ROMINESTI) Insusiri agrobiologice si tehnologice. Dau producti Din numeroasele soitri rominesti de vite potrivite pentru bune, atit cel cu flori normale cit si cel cu flori functional fe- obfinerea vinur-lor albe superioare, vom aminti citeva din- mele cind leagi bine (5000—12 000 kg struguri/ha). In ca= tre cele mai raspindite in cultura gi cu perspectiva in viitor. zul cind nu leaga bine, productia scade considerabil. Da vinuri rosii bune de masa, echilibrate, apreciate de consu- matori, Trebuie setectionat. Este unul dintre cele mai vechi soiuri rominesti de vin. Este raionat tmpreuna cu Negru moale, care ti implineste Se intilneste aproape in toate podgoriile tarii, dar mai ales nevoile de polenizare. in podgoriile din Transilyania si Moldova, unde da vinuri deosebit de cautate si apreciate de consumatori. Caractere morfologice. Dezmugureste colorat in verde- Este un soi rominese vechi, raspindit in podgoriile Olte- rosietic, usor scdmos. niei $i Munteniei. 7 Frunza adulta este pentalobata, lucioasa, glabra, cu si- Caractere moriologice. Dezmugureste colorat in verde, nusul petiolar deschis in forma de acolada, caracter care ugor scémos. tl deosebeste de restul soiurilor de vite aflate in cultura. Frunza adulta este intreaga ori trilobata, glabra pe fata Are floarea hermafrodita, normala, leaga bine cu polen supeiroara, fin paroasi pe cea inferioara. propriu. Este un soi rominesce destul de raspindit in viile Olteniel Pentru vinuri rosij de larg consum mai sint raionate si soiurile Batuté neagraé cu Oporto (Portugais bleu) in re- giunile situate la nord de Carpati si Burgund mare la Re- casi, Ultima poate da si vinuri superioare. Feteasca alba Negru moale 92 Fig. 18 — Feteasca alba Strugurii sint cilindrici, desi in boabe. Boabele si aproape rotunde, ali pielifa colorata in alb si poarta in virl punctul pistilar, colorat in negru. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da producti relativ mari (7 000—10 000 kg struguri/ha). In Transilval nia si Moldova da vinuri albe superioare, mult apreciat de consumatori ; in Dealul Mare vinurile stnt tari dar fade; lipsite de aciditate. Este un soi viguros, cu coacere relatiy limpurie, Este raionat in podgor‘ile Transilvaniei si ale Moldovel Grasé de Cotnari Soi rominesc vechi, cu reputatie, mult apreciat si raspin: dit in podgoriile Moldovei, maj ales la Cotnari, Caractere morfologice. Dezmugureste pufos-albicio: cu reflexe liliachii. j Fig. 19 — Grasi de Cotnari Frunza adulta este intreagd sau ugor trilobata, preva- puta cu niste adincituri, asemanatoare urmelor de ciocan, 94 de cilloare verde-inchisa, lucioasd pe fata superioara, usor | ‘pufoasi pe cea inferioara. Lastarii sint de culoare rosia-} ted. ; Florile sint hermafrodite normale, ou polen fertil; leaga bine cu polen propriu. q Strugurii sint cilindro-conici, deseori aripati, au boabel 7 ugor alungite, colorate in alb, cu pielitawsubtire, miezul) gem'zemos si gust specific placut. - Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da productii® " ridicate de struguri de bund calitate (5 000—10 000 kg/ha). i "Vinurile obtinute sint eu totul superioare Ja Cotnari si in fegiunile asemanitoare. Nu rezista la seceta, ger si putre- | are; este usor atacat de mana, r Este raionat, ca soi de bazd, la Cotnari si Pietroasele. | Feteascé regala — Danesana Este un soi rominese foarte valoros, cunoscut $i sub nu- mele ‘de Galbend de Ardeal. Ca origine, se crede a fi pro- numele de Danesana. Caractere morfologice. Are dezmugurirea verde-pu- | foasa. Frunza adulta este de marime mijlocie, intreagd sau une: | ori trilobata, ugor alungit initsul petiolar este boltit sa ) asoutit spre petiol. Dinti relativmari, rotwfzi. Ma @inea frunzei este indoita putin in sus. Strugurii sint cilindrici sau cilindro-conici, ou boabele dese (batute), uniaxati sau uneori aripati, cu bobul mijlo- " cit ca marime, sferic sat ugor turtit, de culoare verde-gai buie, cu punctul pistilar persistent, ca la soiul Feteasca) alba. Miezul este consistent, ou pielita groasa. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Rezista bine la " ger si putrezine. Productia acestui soi este mare si sts- ~ finuta. 96 yenit din comuna Danes de pe Tirmave, de unde ii vine §i Vinul fiind de o calitate exeeptionala, face ca acest soi sa fie foarte apreciat si din ce in ce mai raspindit in cul- tura. La Concursul international de vinuri de la Lubliana din 1957 a luat medalia de aur, ocupind locul doi, dupa Muscat Ottonel de la Craciunel-Tirnave. Este raionat pe Tirnave, Dealul Mare si Dragasani. Tamiioas4 romineasca _Este un so} rominese vechi, deosebit de valoros, raspin- dit mai mult in podgoria Dragasani si Dealul Mare si mai putin in restul tari. 20 — Tamiioasé romineasca 7 — Cultura vitel de vie 97 Caractere moriologice, Dezmugurirea este verde-rosie- ticd, pufoasé cu reflexe, usor liliachii. Frunza adulta este mijlocie ca marime, de regula trilo-7 bata, cu dinti dubli, asociati, ascutili si cu virfuri colorate | in, galben deschis, caracteristici soiului; glabra pe fata superioara, paroasa pe cea inferloara si cu marginile orien-] tate in sus. Florile sint hermafrodite normale, leagd bine cu polen} proprit. Strugurit sint uniaxati, cilindro-conici, rar anipati, in ge-J neral batuti, Boabele au culoarea alb-galbuie, sint rotunde, uneori discoidale, cu miez crocant si gust tamiios, de unde) ii yine si numele de Tamiioasa. Insusiri agrobiologice $i tehnologice. Da productii ridieate de struguri (6000—15 000 kg/ha), relativ stabile. Da vinuri cu potential alcoolie ridicat ((12- 8°), soiul] ayind 0 mare putere de acumtlare a zaharului in bob. Este un soi viguros, cu reaistenta mijlocie la seceta,y slabi la ger si mana. Reuseste destul de bine in, Dealul Mare si la Dragasani, unde a fost raspindit in trecut $i unde a ramas raionat si mai departe. SOIURI STRAINE Pinot gris Este un soi de origine francez4, deosebit de valoros, cil rispindive larga in tara’ noastra. ae Caractere morfologice. Dezmugureste elles, verde-albi= cios. q Frunga adulta este intreaga si trilobala in partea de sug a lastarilor si pentalobata la cele de jos, mijlocie ca ma: rime, cu lobi mari, bine pronuntati la frunzele dinspre hazal lastarilor. Frunza este groasa, glabra pe fafa superioardy paros-scaémoasa pe cea inferioara. Fig, 21° — Pinot gris Florile sint hermafrodite normale; soiul leagd bine cu polen propriu. Strugurii stint uniaxati, mici, cilindrici, desi in boabe. Boabele sint mici, rotunde, cu pielita colorata in cenusiu. Insusiri agrobiclogice si tehnologice. Da producti relatiy bune de struguri (5000—10 000 kg/ha), din care se obtin vinuri tari in special la Murfatlar, Dealul Mare si relatiy mai slabe ini Ardeal (la Diosig). Are rezisten}a po- trivita la ger, seceta si relativ slaba la mucegai. P'not gris este raionat la Murfatlar. Pinot Chardonnay Asemanator cu Pinot gris, de care se deosebeste prin culoarea boabelor si calitatea superioara a vinurilor. Ca si Pinot gris si Chardonnay merge deosobit de bine la Murfatlar, Este raionat in sortimentul soiurilor pentru vinuri dulei naturale din podgoriile stepei dobrogene. 99. Este un soi strain valoros, deosebit de mult raspindit lal noi in tara, intilnindu-se in toate podgoriile noastre. 4 Caractere morfologice. Dezmugureste pufos, verde- galbu Frunza adulta este intreaga, tri- sau pantalobata, cu din- #atura uniforma, glabra pe fata superioard, scdmoasa pe cea inferioara. Florile sint hermafrodite normale cu polen autofertil. Strugurii sint cilindrici sau cilindro-conici, uniaripati, -degi in boabe. Boabele sint mici, rotunde, cu pielita colo- rata in alb-galbui, cu miezul zemos ‘si punctul pistilar Persistent. Insusiri agrobiologice si tehnologice. DA produetii tidicate de struguri (7 000—15 000 kg/ha), relativ stabile, din care se obtin vinuri albe superioare, fine, colorate in alb-verzui. In unele podgorii si centre viticole poate da vinuri lico- roase (exemplu Tirnave, Alba-Iulia, Murfatlar). Este raionat in toate podgoriile {arii, fiind un soi care produce mult si bun. Riesling italian » Traminer Este un soi de origine germand, destul de raspindit la moi in fara. Caractere morfologice. Dezmugureste alb-pufos. Frunza adulta este intreag’ ori trilobata, mai groasd ca la Pinot, gofrata, cu dinti rotunzi si tari. Florile sint hermafrodite normale, cu polen fertil. Strugurii sint mici, cilindrici, uniaxati, rar aripati, desi in boabe. Boabele 'sint mici, de culoare alba sau roz, ro- ‘tunde, cu pielifa groasa, cu miezul zemos. Traminer-ul roz este mai valoros, Insusiri agrobiologice si tehnologice. Produce 5 000—8 000 kg struguri la hectar, din care se obfin vinuri, lari (pe Tirnave, Alba-lulia), de calitate aleasd, seci sau licoroase. Rezista relativ bine la ger, seceta si mucegai. Traminer toz este raionat, fiind soi conducdtor pe ,Tir- nave, Strugurii sint mijlocii. si mici, cilindrici, uniaxati, rar aripati, desi in boabe, Boabele sint mici, rotunde, cu pie- Q lita colorata in alb-galbui, cu miezul semizemos si gust de tamiios. Insusiri .agrobiologice $i tehnologice. Produce 6 000—10 000 kg de struguri la hectar, din care se obtin vinuri albe superioare, seci sau licoroase cu gust tamiios, mult apreciate de consumatori. Rezista relatiy bine Ja-se- ceta gi ger si slab la mucegai. Este raionat aproape in toate podgoriile {arii. Pe Tirnave da vinuri deosebit de bune, care au laut medalia de aur la Concursul internatio- nal de fla Liubliana — Ingoslavia din. 1957. Sauvignon Originar din Franta, a capatat insa o larga raspindire in toata lumea, ca si la noi in fara. Caractere morfologice. Dezmugureste pufos, verde- galbui, cu nuante liliachii. Frunzele tinere stint trilobate, colorate in cafeniu, scdmoase pe ambele fete. Fig. 23 Muscat Ottonel Frunza adultaé este intreagd, trilobaté, mai rar pentalo- bata, glabra pe fata superioara, paroasa pe cea inferioara, cu marginile indreptate in sus si limbu! adunat. Florile sint hermafrodite normale, cu polen fertil, leaga bine ct polen propriu. Strugurii sint cilindro-conici, batuti, rar aripati, ageza{i pe nodurile 5 si 6. Boabele sint rotunde, * cu plelita alba, nearomate, cu gust specific. Insusiri agrobiologice gi tehnologice. Produce 6 000—8 000 kg de struguri la hectar, din care se obtin vi- nuri tari, mai ales pe Tirnave, Dealul Mare si la Draga- sani, mult apreciate penirif finetea lor. Este raionat in podgoria Dragasani, Muscat Ottonel Este un soj de origine franceza, raspindit mult la noi! in tara. 4 Caractere morfologice. Dezmugurirea este scamoasa,, verde-rosietica. Frunza adulid este de regula intreagd, mai rar pentalo-- bata, glabra pe fata superioara, ugor paroasa pe cea infe~ tioara, Florile sint hermafrodite normale, eu polen fertil, abun- dent, 102 SOIURI PENTRU PRODUCEREA VINURILOR ROSIE SUPERIOARE (SOIURI STRAINE) Pinot noir Este un soi de origine francezd, raspindit in toata lumea’ gsi la noi in fara. Caractere morfologice. Dezmugureste pufos, yerde~ albicios. Frunza adult& este intreag’ sau trilobata, mai rar penta lobata, gofraté, glabra/pe fata superioara, paroasa pe cea inferioara, prevazuta cu dinti mici, stersi. Florile sint hermafrodite normale, cu polen fertil, abun: dent. 1 Strugurii sint mici, cilindrici, rar aripati. Boabele sint mici, rotunde, indesate pe ciorchine, colorate in negru ; pie= lifa este mijlocie ca grosime, miezul zemos. 1 Insusiri agrobiologice si _ tehnologice. i 5 000—8 000 kg de struguri la hectar, din care se obtin vi . nuri rosii de calitate aleasa. Are rezisten{4 potrivita la ger gi seceta. : Este raionat aproape in toate viile {arii, fiind soi condus cator la Segarcea, Timburesti si Dragasani. Cabernet Sauvignon Este un soi de origine franoez4, raspindit mult in regiusy nea Bordeaux, ca si in toataé lumea.La noi se intilnestey aproape in toate podgoriile {arii. Caractere morfologice. Dezmugureste pufos, verde liliachiu. q Frunza adulti este adine pentalobata, cu sinusurile proq nuntate si rotunde; deseori se intilnesc gi irunze saptelo bate, ou dintaitura si forma sinusurilor caracteristice soiuluig Florife sint hermafrodite normale, cu polen fertil, abun: dent. Fig. 24 — Cabernet Sauvignon Strugurii sint mici, uniaxati, cilindrici. Boabele sint mici, rotunde, mai rare pe ciorchine, cu pielita groasa colorata in negru, puternic brumata, cu miezul carnos. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Produce relatiy putin, 5000—8 000 kg de struguri la hectar, din care se obtin cele mai bune vinuri rogii, fiind soiul cu cel mai ridicat procent de substante colorante in struguri. Are rezistenfa bund la ger si seceta, mucegai si filoxera; se poate cultiva si pe radacinj proprii. Este raionat in multe podgorii din fara; in Dealul Mare este soi conducator. 105 Cadarca Este un soi raspindit in podgoriile din Ardeal. Se mat numeste si Lugojana. Caractere morfologice. Are dezmugurirea verde-pu- foasa. 4 ferioara, Floarea este hermafrodita normal, ‘ar polenul este fertil.. Strugurii sint cilindro-conici, batuti, cu bobul negru ro- tund. mari, de 1000012000 kg/ha. Vinurile de Cadarca au 0 culoare rosie intens& si tania alcoolica de 11—129, find! foarte apreciate. Rezista bine la oidium si la ger. Soiul Cadarca este raionat in podgoria Aradului si la Recas in Banat. Saperavi Originar din Transeaucazia (Georgia), unde se cultivar din vechime ; este raspindit Ja noi in tara. Caractere morfologice. Frunza adult& este mijlocie ca marime, usor alungita, groasa, colorata in verde deschis, gofrata, paroasa pe fata inferioara, aproape intreaga ; spre toamna frunzele se coloreazd in rosu-purpuriu. Are florile hermafrodite normale ou polen fert#l. Strugurii sint mici, conici, dar ramificati; peduneculul ffagil, pedicelele lungi. Boabele sint ugor alungite, cu pie~ lita colorataé in rosu inchis si miezul semicolorat, zemos. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da producti potrivite (4000—6000 kg struguri la hectar), din care se’ obtin vinurj rosii cunoscute in toata lumea. Este un soi va-9 loros, mult apreciat in Georgia. Se comportd relativ bine: fn condititle din fara noastra. Frunza adulta este mare, intreaga, paroasa pe partea in- Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da producti | SOIUR] DE HIBRIZI PRODUCATORI DIRECTI Hibrizii producdtorj directi ocupa in tara noastra mai mult de jumatate din suprafata.plantata cu vii. Aproape in totalitate viile de hibrizi producatori dinecti apartin sectorului particular. In toamna anului 1955, cu ploi abundente, hibrizii producatori directi au dat un exa- men greu, majoritatea lor fiind atacati puternice de boli, mai ales de antracnoza gi in mare parte de mana, incit au pierdut mare parte din frunze si rod. Rodul ob{inut a fost de calitate cu mult mai inferioara decit in alti ani, Prin aceasta, rezisten{a hibrizilor s-a dovedit neintemeiata. Re- zulta de a tn anii asemanatori anuluj 1955, fara 1—2 stropiri, productia ob{inuta de la hibrizi este neinsemnata. Unele soiuri de hibrizi au insusiri de productie mai inferi- oare, altele ceva mai potrivite. Hibrizii producatori directi se impart in: — hibrizi producatori — hib iproducatori di recti ‘vechi cli noi. HIBRIZI PRODUCATORI DIRECTI VECHI Acestia au fost introdusi imediat dupa dezastrul prici- nuit de filoxera. Dintre ej amintim pe urmatorii : Noah Este raspindit mult la noi tn tara, fiind cunoscut in Tran- silvania si sub numele de Nova. Caractere morfologice. Dezmugureste alb-vatos. Frunza adulta este de marime miijlocie, intreaga, groasa, golrata, colorata in verde inchis pe fata superioara, paros 107 o : o Este raionat ca soi auxiliar pentru a ajuta la obtinerea. culorii mai intense, flind foarte bogat in substante colo- tante. scAmoasa pe cea inferioard. Are din{atura stearsa si nervu~ rile verzi pe fata superioara. Florile sint hermafrodite normale, avind polen fertil. Strugurii sint cilindrici, uniaxali, mijlocii ca marime, desi in boabe. Boabele sint rotunde, cu pielita alba si groasa, cw miezul viscos si cu gust puternic foxat. Se desprind usor de pe ciorchine la coacere si cad 1a cea mai slaba seuturare a butucilor, incit la cules ele se aduna in cea mai mare parte de pe pamint. Pielija se detaseaza. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Produce 8000—12 000 kg de struguri Ja hectar, din care se obtin vinuri cu gust foxat. Delaware Este raspindit mai ales in Transilvania, fiind cunoscut si sub numele de Fraga. Caractere morfologice. Dezmugureste verde pufos cw reflexe galbui. Frunza adulta este adine pentalobata cu sinusuri puter nice, in forma triunghiulara, glabra pe fata superioara si colérata in verde-galbui, paroasd pe cca inferioara. Frun- zele au petiol lung si subtire. Are flori hermafrodite, cu polen fertil. Strugurii sint de forma conicd sau cilindro-conica, micit si desi. Boabele sint mici, rotunde, cu peduncul scurt, cu pielita colorataé in roz si miezul semizemos. Mustul este: necolorat si are gust foxat. Insusiri agrobiologice si tehnologice, Produce 5 000—7 000 kg de struguri 1a hectar, din care se obtin vi- nuri bune de masa mai ales dupa defoxare, atingind un po- tential alcoclic de cca. 12°. Are vigoare slaba, rezistenta la mana, seceta si ger sint de asemenea slabe, ceea ce duce la disparifia sa din. plantatii. 108 HIBRIZ] PRODUCATORI DIRECTI NOI Dintre acestia amintim pe urmatorii. Rayon d’or (Seibel nr. 4986) Este mai putin raspindit in fara noastri, desi este cel mai bun dintre toti hibrizii producatorj directi. Caractere morfologice. Primele frunze sint galbene, intregi, tri- or, pentalobate. Frunza adulta este mijlocie ca marime, adine pentalo- bata,-cu limbul gros, lucios, glabru pe fata superioara si cu nervuri alburii. Florile sint hermafrodite normale, leagd bine cu polen propriu. Strugurii sint cilindricj ori cilindro-conici, mijlocii ca méarime, desi in boabe. Boabele sint mijlocii ca marime, rotunde, cu pielita alba si groasd, cu miezul semizemos si eu gust ugor specific, dar nu foxat. Insusiri agrobiologice si ‘tehnologice. Da productit ridicate de struguri (8 000—12 000 kg/ha), din care se pot obtine vinurj albe de larg consum, cu tarie aleoolicé de 10—12°. Este viguros, suficient de rezistent la ger, seceta si mai putin la putregai. Flot d’or (Seibel nr. 2653) Este putin raspindit in tard noastra. Se intilmegte in re- giunea Bucuresti si in podgoria Dealul Mare, mai ales la G.A.S. Sahateni, fiind folosit ca soi de masa. Caractere morfologice. Dezmugureste pufos, verde- rosietic. Frunza adulta este mijlocie ca marime, intreaga, tri- ori - pentalobata, de culoare verde deschis, lucioasa, cu nervuri si petiol alb-verzui. Strugurii sint mari, ramificati, deseori aripati, cu boabe . mari, ugor lunguiete, asemanatoare ca forma, marime si 109 culoare cu cele de Afuz-Ali. Boabele au pi crocant si gust placut. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Da productii ridicate de struguri peste 12000 kg/ha, din care se obtin vinuri albe alcoolice sau se comercializeaza direct pe piata. Flot d’or este un soi de hibrizi producdtori directi, bun pen-| tru struguri de masa; acest soi s-a consumat si se con= suma pe piaté drept Afuz-Ali. Are rezistenta slaba la ger, seceta si filoxera. El poate fi ameliorat si oultivat de ama- tori pentru nevoi proprii. Terras 20 (Terasa) Este unul din cei mai raspindi{i hibrizi producdtoni di recti din fara noastra. Caractere morfologice. Dezmugureste verde, pufos. Frunza adulta este intreaga, asemanatoare cu cea de tei, de unde fi vine sinonimul de jrunzd de tei. Frunzele sint] lucioase pe partea superioara, netede, glabre si cu nervurile] veraui-alburii, jar marginile frunzei sint intoarse in jos. Strugurii sint mici, conici sau cilindro-conici, aripati, rari in boabe, cu peduculul si rachisul ierbaceu. Boabele) sint mici rotunde, cu pielija neagra si miez zemos, neco- lorat. Pielifa plesneste usor. Insusiri agrobiologice si tehnologice. Produce relatiy mult, peste 10 000 kg tle strguri/ha, din care se ob{in vinuri tosii acceptabile pentru Jarg consum, slab alcoolice: (cca 9°) gi cn aciditate mica. Coace strugurii printre primele soiuri de vita. Este puter-7 nic atacat de antracnoz4 in toamnele ploioase, din care cauza poate ramine fara frunze. Seibel 1000 Este un soi de hibrizi producatori direcji raspindit mult ja noi in tara. 110 Caractere morfologice. Dezmugureste verde, pufos. Frunza adulta este intreaga sau trilobata, glabra pe am- bele fete, cu marginile intoarse in sus. Sinusul petiolar tinde spre acolada. Are flori\ hermafrodite normale, leagd bine cu polen propriu. Strugurii sint cilindriei, aripati, desi in boabe, cu boa- bele nedeformate, cu peduncul semilemnificat. Boabele sint rotunde, cu piclita neagra si miez semize- mos, necolorat. Insusiri agrebiologice si tehnologice. Da productie ridieaté de struguri (8000 — 10000 kg/ha), din care se ob{in vinuri rosii curente de masa, de cca. 9—10° tarie alcoolica, cu gust maj bun decft la alti hibrizi, Este rezistent la filoxera, relativ slab rezistent la ger, seceta si antracnoza. INTREBARI DE CONTROL 1, — Cum se clas a Vitaceele si care sint caracteristicile prin- cipale ale subdiviziunilor pe subfamily si genuri ? 2. — Care sint speciile principale de poctaltoi pentru viticultura practic’ gi cum se recunose ele? 3. — Care cint principalele soiuri de mast si cum se orinduiese cle dupa epoca de coacere ? 4, — Care sint principalele soiuri de struguri pentru vinuri albe, rogii gi tamfioase si cum se ecunosc ele ? 5. — Care sint principalele soiuri de hibrizi prodwcatori directi? LUCRARI PRACTICE Reounoasterea speciilor de portaltoi a soiurilor roditoare de masi, de vinuri albe, rosii si timfioase. Recunoaslerea soiurilor de hibrizi producitori directi,