Sunteți pe pagina 1din 26

MAINI DE RIDICAT

I
TRANSPORTAT

CAP.I TRANSMISII PRIN CABLU

1. Recomandri generale
Cablurile, folosite in general la masinile de ridicat, sunt cabluri duble, de
constructie normala cu inima vegetala cu 6 toroane, fiecare toron avand 19 sau 37 fire
(STAS 1353-86).
In ce priveste cablarea, se recomanda cabluri in cruce S/7.
Referitor la inima se recomanda cu inima vegetala, deoarece permite impregnarea cu
unsoare neutra, care, pe langa faptul ca o protejeaza impotriva putrezirii, formeaza si
un rezervor de unsoare asigurand ungerea cablului din interior. Daca mediul in care
lucreaza cablul, are temperatura ridicata se recomanda inima minerala (azbest). Inima
metalica se recomanda cand cablul suporta presiuni puternice (mai multe straturi pe
toba).
Prezentul indrumar, nu se refera la transmisiile prin cablu pentru:
- Instalatii de ridicat din domeniul minier.
- Instalatii de ridicat din domeniul petrolier.
- Instalatii de ridicat din domeniul naval.
- Transmisii pentru ascensoare, funiculare si alte utilaje care au reglementari
speciale.
Cablurile la care se refera indrumarul sunt executate din sarme cu rezistente de
rupere la tractiune de 1579, 1770 si 1960 N/mm2.
La o transmisie prin cablu se are in vedere (fig. 1)
- Cablul propriu zis
- Tamburul de cablu (toba)
- Rola de cablu
- Rola de ghidare a cablului
- Mufla

2. Calculul transmisiei prin cablu


2

Grupele de functionare pentru mecanisme sunt in tabelul 1.


Clasele de utilizare si starea de solicitare necesara interpretarii tabelului 1 sunt in tab.
2 si 3.
2.1 Diametrul cablului d:
d min C S ( mm)

unde:
dmin diametrul minim al cablului (mm)
C coef. in functie de grupa de functionare (tab. 4)
S tesnsiunea maxima din cablu (daN)
Tensiunea maxima din cablul S se determina din forta de tractiune statica,
realizata de sarcina maxima si greutatea proprie dispozitivului de ridicat (aceasta din
urma este formata din greutatea cablului si muflei).
S

Q Gm
daN
n t

unde:
Q sarcina maxima de ridicare (daN)
Gm greutatea muflei (aprox)
t randamentul transmisiei prin cablu
n numarul de ramuri de cablu
t are expresia:
t = r p i
unde:
r randamentul unei role de cablu (tab. 5)
i numarul de role fixe intre toba si mufla
p randamentul palanului (tab. 6)
Diametrul nominal d al cablului se alege din STAS 1353-86 sau tab. 7,
respectand relatia:
d dmin
unde:
d diametrul ales din STAS sau tabel (mm)
dmin diametrul cablului calculat (mm)
2.2 Diametrul rolei de cablu, rolei de egalizare si tobei, au toate aceeasi valoare
si se calculeaza cu relatia:
Dmin = d(h1 h2 - 1) (mm)
unde:
h1 coeficient influentat de grupa de functionare si constructia cablului (tab.
8)
h2 coeficient in functie de modul de infasurare al cablului (tab. 9)
3

Stabilirea sensului de incovoiere al cablului se interpreteaza conform fig. 2.

Valorile diametrelor astfel calculate, se vor rotunji in plus la valorile


diametrelor standardizate STAS 3208-72 si STAS 6972 sau tabelul 10.
Rolele pentru cablu se executa din FC100 si FC250 sau din OT 45-OT 50
2.3 Calculul tobei.
Toba sau tamburul este organul pe care se fixeaza si infasoara cablul.
In fig. 3 se prezinta constructii de tobe.

Fig.3. Constructii de tobe.


a. toba
b. toba canelata cu un sens
c. toba canelata cu doua sensuri

La tobele intr-un singur sens, cablul este fixat intr-o singura parte a tobei. Daca
toba are doua sensuri, cand se utilizeaza palane duble, atunci cablul se prinde la
ambele capete ale tobei.
Dimensiunile canelurilor sunt standardizate. (STAS 6979-83)
Tobele netede se folosesc la macaralele cu inaltimi mari, cablul infasurandu-se
in mai multe straturi. Cablul se prinde de toba, cu suruburi si eclise. Exemple de
prindere in fig. 4.

Diametrul
cablului
dc
4,8
6,2
8,7
11,0
13,0
15,0
19,6
24,0
28,0
34,5
39,0

Plac aplicat
b c d
e
S

20 20
25 25
35 35
40 40
45 45
50 50
70 55
80 60
90 65
120 90
130 100

6
8
10
12
16
18
20
25
30
35
40

7
9
11
13
17
17
22
25
26
32
39

2,5
3,0
3,0
4,0
4,0
5,0
6,5
7,5
9,5
9,0
11,0

7
8
11
13
15
17
22
27
31
38
42

Prezon
AI 0
dxl

Piuli aib de
brut siguran
d1

3,5
4,0
5,0
7,0
8,0
9,0
11,5
13,5
15,5
19,0
21,0

M8 x 16
M8 x 20
M10 x 25
M12 x 30
M16 x 35
M16 x 40
M20 x 50
M24 x 60
M24 x 70
M30 x 80
M36x100

M6
M8
M10
M12
M16
M16
M20
M24
M24
M30
M36

6,5
8,5
10,5
12,5
17,0
17,0
21,0
25,0
25,0
32,0
38,0

Toba este solicitata la incovoiere, torsiune si compresiune (fig. 5)


M i Tmax l

M i (M t ) 2

W2

M t 2Tmax

W 0,1

Dm
2

D 4 Di
Di

unde: Tmax Tensiunea maxima din calu (daN)


l Lungimea tobei pe sens de infasurare (mm)
Dm Diametrul tobei pe axa firului cablului (mm) Fig. 6
W Modul de rezistenta la peretele tobei
D Diametrul tobei pe fundul canelurii (mm) Fig.6
Di Diametrul interior al tobei (mm) Fig. 6
0,75 coeficient functie de starea de solicitare a tobei.
Pentru verificarea grosimii peretelui tobei se foloseste relatia:
6

= 0,02D + 0,6 mm

Lungimea tobei.
a. Un singur sens de caneluri
Lungimea activa a tobei La
H ip

La
2 t
D

unde: H inaltimea la care se ridica sarcina (mm)


ip raportul de transmitere al palanului
D diametrul tobei (mm) Fig. 6
t pasul canelurii (mm)
Lungimea totala a tobei.

L = La + 5t
b. Toba dublu canelata
Lungimea cablului de infasurare pe toba

Lc = H

(mm)

unde: H inaltimea la care se ridica sarcina (mm)


ip raportul de transmitere al palanului
Numarul de spire de cablu infasurate pe toba
n

Lc
1,5 2
Dn

unde: Dm diametrul de infasurare a cablului (Fig. 6)


Lungimea nominala a tobei

Ln = n

t (mm)

t se alege din STAS


Lungimea totala a tobei

L = 2(Ln + L1) + L2
unde: L1 = 4t
L2 = b 2hmintg
hmin distanta dintre mufla si toba (mm)
(4 - 6) unghiul de inclinare al canelurilor
b latimea rolei pentru egalizarea sarcinii
Calculul prinderii cablului pe toba.
4 exemple de prinderea cablului pe toba sunt in Fig. 4
Breviarul de calcul este pentru prinderea cablului prin eclise.
Tensiunea in cablu
Tc

Tmax
daN
e

unde: = 0,10 0,16 coeficientul de frecare intre cablu si toba


= 4 unghiul de infasurare al spirelor de siguranta
Forta de strangere pentru surubul eclisei
P

unde:

2Tc
1 e1 1

sin

1 unghiul de infasurare al cablului la fixarea cu eclisa


Verificarea suruburilor de fixarea eclisei
c

1,3n P
n Pt l

2
0,1 Z d1
d
Z 1
4

unde: n 1,5 coeficient de siguranta intre cablu si toba


Z numarul de suruburi pentru fixarea eclisei
Pt forta tangentiala din surub
d1 diametrul surubului
Calculul arborelui tobei.
In Fig.8 se prezinta toba si fortele ce actioneaza asupra axului I I
1 pinion de antrenare
2 coroana tobei
3 toba
4 lagare
F forta concentrata ce solicita axul la incovoiere
P1, P2, R1, R2 forte si reactiuni
Dimensionarea arborelui din conditia de torsiune.
d 1,7 3

Mt

mm

Verificarea arborelui la solicitarea compusa.


2

Mi Mt
a c
daN / cm2
W

c coeficient de siguranta in functie de constructia arborelui.

c 1,7 2

Alegerea rulmentilor conform indrumarului Organe de masini.


2.4. Calculul muflei.
Mufla carligului poate fi de constructie scurta caracterizata prin amplasarea
carligului direct pe axele rolelor de cablu (Fig.9) sau constructie inalta la care
traversa carligului este amplasata in peretii muflei, sub axa rolei (Fig.10).
Indrumarul se refera la mufla de constructie scurta.

2.4.1. Calculul carligului.


Pentru sect. 1-1
I

4Q
daN / m2
2
d1

Pentru sect. 2-2


II

4Qe2
K A D

unde: Q sarcina de lucru (daN)


e2 coordonata centrului de
greutate a sectiunii 2-2
e2

2b1 b h

b1 b 3

K coeficientul de forma pentru


sectiunea trapezoidala.
K

b1 b h

b1

b b1
e1 ln e1 b b1 1
h
e2

distanta de la axa pe care este plasata sarcina pana la centrul de greutate al


sectiunii.

D
e1
2

e1 h e2

Pentru sectiunea 3-3 forta Q2 actioneaza sub un unghi de 45


10

III

2Q2 e2
K A D

Q component orizontala la tractiune


A aria sectiunii
III

b b1
h
2

Q actioneaza si la forfecare

Q
A

Solicitarea echivalenta in sectiunea 3-3


2

III 4 2
Caracteristicele dimensionale ale carligelor sunt cuprinse in STAS 1944-76
La alegerea unui carlig se vor avea in vedere:
- Grupa de functionare a mecanismului de ridicare
- Sarcina nominal a mecanismului de ridicare ce foloseste carligul
- Date privind rezistenta materialului din care se executa carligul
In functie de aceste date se alege marimea carligului.
MUFLA

Fig. 12. Schema cinematica si structura muflei


a. mufla normala; b. mufla scurtata; 1. carlig 2. traversa carligului 3. rulment axial 4. piulita 5. tirant 6. aparatoare
7. role 8. axa rolelor 9. cablu

2.4.2 Traversa carligului


11

Se considera ca o grinda simplu rezumata.


a. Corpul traversei
L=l+c
C=a+d

M i max

Q L Q D Q
D
L
2 2 2 4
4
2

b d1 h 2

ef

6
M i max
a
W

b. Fusul traversei
Mi

Q c

2 2

W 0,1 d 3

ef

M i max
a
W

2.4.3. Tirantul
Este supus la intindere sub actiunea fortei Q/2
In sectiunea A-A
A=(ad)S

Q
a
2A

a din tabelul 11
Materialele utilizate
12

Traversa carligului, tirantii, OL 42; OLC 45


Axa rolelor OL 50
2.4.4. Durabilitatea rulmentilor:
Rolele palanului se muleaza pe rulmenti
L

60 n
Lh
10 6

unde: L durabilitatea rulmentilor (milioane rotatii)


Lh numarul de ore de functionare al palanului
n turatia rolei
CC = LP P
unde: CC capacitatea calculate a rulmentului
P coefficient in functie de rulmentul folosit
P

3 3,3

Rulmentul se alege din tabelul 12 respectand relatia:


Starea de
solicitare
L1
L2
L3
L4

T0

M1
M2

T1

T2

M1
M2
M3

M1
M2
M3
M4

CC < CSTAS

Clasa de utilizare
T3
T4
T5
T6
Grupa de functionare
M2 M3 M4 M5
M3 M4 M5 M6
M4 M5 M6 M7
M5 M6 M7 M8

T7

T8

T9

M6
M7
M8

M7
M8

M8

Tabel 1
Tabel 2
Clase de
utilizare
T0
T1
T2
T3
T4
T5
T6
T7
T8
T9

Durata totala efectiva


de functionare, h
200
400
800
1600
3200
6300
12500
25000
50000
100000

Observatii
Utilizare ocazitionala
Utilizare frecventa in regim usor
Utilizare frecventa in regim intermitent
Utilizare intermitenta in regim intensiv
Utilizare intensiva
Tabel 3
13

Starea
de
solicitare

Valoarea
nominala a
coeficientului
de incarcare,
Km

L1
usoara

0,125

L2
mijlocie

0,25

L3
grea

0,50

L4
foarte grea

1,00

Observatii
Mecanismul supus in mod exceptional la incarcarea
nominala si la incarcari datorate masei organului de
prindere si in mod curent la incarcari partiale si la
incarcari datorate masei organului de prindere
Mecanismul supus frecvent la incarcarea nominala si la
incarcari datorate masei organului de prindere si in mod
curent la incarcari partiale si la incarcari datorate masei
organului de prindere
Mecanismul supus foarte frecvent la incarcarea nominala
si la incarcari datorate masei organului de prindere si in
mod curent la incarcari partiale si incarcari datorate masei
organului de prindere
Mecanismul supus in mod curent la incarcarea nominala
si la incarcari datoarte masei organului de prindere

Repartitia in timp teoretica a incarcarilor pentru fiecare stare de solicitare se


considera:
- starea de solicitare L1: - 0,1din timp cu 1/1 din incarcarea maxima;
- 0,4 din timp cu 1/3 din incarcarea maxima;
- 0,5 din timp cu 0,16 din incarcarea maxima;
- starea de solicitare L2: - 1/6 din timp cu 1/1 din incarcarea maxima;
- 1/6 din timp cu 2/3 din incarcarea maxima;
- 1/6 din timp cu 1/3 din incarcarea maxima;
- 0,5 din timp cu 0,32 din incarcarea maxima;
- starea de solicitare L3: - 0,5 din timp cu 1/1 din incarcarea maxima;
- 0,5 din timp cu 0,63 din incarcarea maxima;
Prin incarcarea maxima se intelege incarcarea nominala plus incarcarea datorata
masei organului de prindere.
Tabel 4

14

Grupa de
functionare

Transporturi uzinale

M2
M3
M4
M5
M6
M7
M8

Cr
0,250

0,265
0,280

0,280
0,300

0,300
0,335

0,335
0,375

0,375
0,425

0,425
0,475
Tabel 5
Randament
Lagar
Lagar
alunecare
rulmenti
0,96
0,98
0,96
0,98
0,98
0,99
0,96
0,98
0,95
0,97
0,93

0,70 0,85
0,94 0,97
0,90 0,96
0,85 0,94

Denumirea

cu angrenajeReductor

Tobe pentru cablu


Rola fixa pentru cablu
Rola mobila pentru cablu
Transmisie cu roti dintate in carcasa
Transmisie deschisa cu roti dintate
Transmisie cu roti dintate neprelucrate
Redactor melcat
cilindrice 1 treapta
cilindrice 2 treapte
cilindrice 3 treapte

Tabel 6
Numarul
rolelor de cablu
n
lagar
rulmenti
p
lagar
alunecare

10

12

0,99

0,97

0,94

0,93

0,91

0,90

0,98

0,94

0,89

0,87

0,84

0,81
Tabel 7

Cabluri constructie normala 6 x 37

15

Diametrul
nominal
al
cablului
mm

Diametrul
sarmei
mm

4
5
6,5
7,5
8,5
10
11
12
13
14
15
16
17
19
20
21
23
25
26
28
30
32
34
36
38
40
42
47
51
55
59
64

0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,90
0,95
1,00
1,10
1,15
1,20
1,30
1,40
1,50
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00
2,20
2,40
2,60
2,80
3,00

Diametrul
nominal
al
cablului
mm

Diametrul
sarmei
mm

3,0
4,0
4,5

0,20
0,25
0,30

Aria
sectiunii
sarmelor
mm2

Masa liniara a
cablului
(informativ)
kg/m
mat

zincat

Rezistenta minima de rupere


la tractiune a sarmei
N/mm2
1370
1570
1770
1960
Sarcina efectiva minima de rupere
a cablului

N
N
N
N
6,88
0,068
0,067
9170
10300
14470
10,88
0,106
0,104
14120
16080
17950
15,76
0,153
0,149
20990
23240
25790
21,31
0,208
0,204
28340
31680
35110
27,97
0,271
0,265
32660
37260
41480
45990
35,30
0,343
0,337
41090
47070
52270
58150
43,50
0,424
0,415
50800
58050
64530
71780
52,80
0,514
0,507
61390
70310
77960
86980
62,80
0,611
0,601
73160
83650
92970
102960
73,70
0,715
0,708
85810
98070
108850
121600
85,50
0,831
0,820
99050
112770 126500
140230
98,10
0,954
0,940
112780 130420 144150
152980
111,70
1,086
1,068 129450 148080 164750
183380
141,20
1,374
1,363 164750 188280 208880
231430
157,4
1,529
1,515 183380 209860 232410
258890
174,3
1,695
1,677 203000 232410 257910
286350
210,9
2,052
2,033 246150 280470 311850
347150
230,9
2,244
2,221 268700
307920 342250
380490
250,9
2,442
2,414 292230 334400 371670
409910
295,3
2,860
2,832 344210 394220 426580
485420
341,9
3,323
3,282 398150 455020 506020
392,9
3,814
3,762 456990 522690 581530
446,2
4,340
4,284 520730 595260 660960
503,9
4,900
4,831 587420 671750 746280
563,9
5,492
5,407 659000 753150 837480
630,5
6,122
5,867 735490 839440 1029690
697,1
6,782
6,677 812970 929670 1029900
843,6
8,195
8,049 980660 1117950 1245440
1003
9,735
9,545 1166990 1333700 1480800
1179
11,468 11,246 1372930 1569060 1745580
1368
13,283 12,742 1588670 1814230 2020160
1570
15,565 15,216 1824030 2088810 2324170
Cabluri constructie normala 6 x 19
Masa liniara a
Rezistenta minima de rupere
cablului
la tractiune a sarmei
Aria
(informativ)
N/mm2
sectiunii
kg/m
1370
1570
1770
1960
sarmelor
2
Sarcina
efectiva
minima
de
rupere
mm
mat
zincat
a cablului
3,58
5,60
8,08

0,034
0,054
0,077

0,034
0,053
0,076

N
-

N
4800
7300
10600

N
5380
8850
11900

N
6000
9370
13200
16

5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
11,0
12,0
13,0
14,0
16,0
17,0
18,0
19,0
20,0
22,0
23,0
25,0
26,0
28,0
30,0
31,0
33,0
34,0
36,0
37,0
39,0
40,0
43,0
45,0
46,0
49,0

0,35
0,40
0,45
0,50
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,90
1,00
1,10
1,15
1,20
1,30
1,40
1,50
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00
2,10
2,20
2,30
2,40
2,50
2,60
2,80
2,90
3,00
3,20

10,103
14,30
18,10
22,30
32,30
37,90
43,90
50,40
57,30
72,50
89,50
108
119
129
152
176
202
229
259
290
321
358
394
433
470
515
560
605
702
754
800
917

0,103
0,138
0,174
0,215
0,310
0,363
0,421
0,481
0,550
0,697
0,860
1,041
1,138
1,239
1,451
1,686
1,935
2,214
2,486
2,786
3,106
3,440
3,866
4,157
4,534
4,938
5,071
5,817
6,738
7,240
7,890
8,802

0,101
0,135
0,171
0,210
0,305
0,359
0,416
0,477
0,542
0,691
0,851
1,031
1,126
1,224
1,436
1,665
1,908
2,174
2,450
2,742
2,898
3,380
3,799
4,083
4,448
4,841
5,271
5,704
6,463
7,081
7,710
8,614

16650
20900
26280
38050
44020
51800
59430
67570
86000
104930
127490
140230
152000
179460
206920
237320
266740
305970
342250
383440
422670
464830
510930
558000
608010
660970
713920
828660
892400
951240
1078730

14580
19000
24000
30090
43640
50990
59130
67960
76980
97770
119640
146120
159850
173580
203980
255950
271640
308910
349120
391280
436400
482490
534460
584480
637430
695290
754130
815910
946730
1010080
1078730
1235640

16120
21500
26800
33340
48350
56680
65800
75510
85810
109830
133370
161810
177500
193190
227510
263800
302040
343230
388340
434430
485430
536420
590360
650180
710880
773740
839450
908090
1049310
1127750
1206210
1372930

18000
23920
30200
37260
53740
63250
73060
83360
96100
124540
149060
179460
198090
247130
253010
293210
-

Tabel 8
Grupa de
Valorile coeficientului C1
functionare
Toba
Rola de cablu
Rola de egalizare
M2
14
15
13
M3
15
16
14
M4
16
18
14
M5
18
20
14
M6
20
22,4
16
M7
22,4
25
16
M8
25
28
18
NOTA: Valorile coeficientului se refera la cablul normal
nu si la cablul antigiratoriu
Tabel 9

17

Numarul de schimbari
al sensului de inconvoiere
CS
Coef. C2

CS 5

C CS 9

CS > 10

1,12

1,25
Tabel 10

63
80
100

125
160
200

Diametrele Dr pentru role de cablu (mm)


250
355
500
710
280
400
560
800
320
450
630
900

1000
1120
1250

1400
1600
1800

CAP.II MECANISME DE BLOCARE


Fac parte din constructia unor mecanisme de ridicat in special cu actionare
manuala, in scopul mentinerii sarcinii intr-o anumita pozitie.
Cele mai utilizate sunt:
- rotile cu clichet
- opritoarele cu role
Rotile cu clichet
Structura acestui mecanism este in fig. 1

1. roata de clichet
2. clichet
3. axul rotii
4. axul clichetului
5. corpul mecanismului de ridicat
6. piulita
- Z numarul de dinti al rotii (tabelul 1)
- unghiul de rotire necesar (o sexazecimale)

360o
Z

- Zmin numarul minim de dinti

Tabel 1
Z

Structura mecanismului
- roti de clichet pt. cricuri
6-8 - roti pentru frane actionate sub
greutate proprie
10-20 mecanisme cu clichet independente18
16-25 mecanisme cu clichet din
componenta franei

Zmin 6
- m modulul rotii de clichet (mm)
m 17,53

Mt
mm
Z ai

Mt
mm
Z ai

m 11

angrenare extrioara

angrenare interioara

Valoarea obtinuta in calculul modulului se rotunjeste in plus pana la valoarea


din tabelul 2.
Modulul m 1 1,25 1,5 2 2,5 3 3,5 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20
mm
22 24
26 30
Tabel 2
- Pasul circular al rotii de clichet t (mm)
t = m (mm)
- Diametrul rotii de clichet D (mm)
D = mz (mm)
- Inaltimea dintelui rotii de clichet h (mm) tabelul 4 sau tabelul 5
- Dimensiunea capului clichetului h1 (mm) tabelul 4 sau tabelul 5
- Latimea dintelui b
b = m (mm)
- Grosimea clichetului b1 (constructiv)
b1 < b
- Presiunea liniara efectiva in mecanism
Pef

200M t
Pa daN / cm 2
mzb1

Date despre materiale si valori pentru 1 Pa si ai in tabelul 3


Tabel 3
19

b
Materialul

m de
rotii

clichet
FC 21
OT 42
OL 37
OLC 45

1,5 6
1,5 4
1 2
1 2

presiunea
liniara
Pa (daN/cm2)
150
300
350
400

ai (daN/cm2)
300
800
1000
1200

- Diametrul axului clichetului d


d 27,1

Mt
b

1 a mm
z m a 2

a - tabelul 4
x - Distanta de la fata de contact a clichetului pe fundul dintelui, la tangenta la
butucul lui (fig. 2.c)
Se determina constructiv in functie de grosimea clichetului
e1 - se determina grafic astfel ca varful clichetului sa fie pe directia varfului
dintelui rotii (fig. 2. c)
Clichetul se executa din OLC 45 imbunatatit a = 300-500 daN/cm2
Caracteristicele si constructia profilului dintilor rotilor pentru clichet si a varfului
clichetului se prezinta in fig. 3a si 3b

Caracteristicele rotii si clichetului


a). roata
b). ansamblu roata - clichet
c). clichet
Tehnica constructiei profilului
- Se traseaza circumferintele NN si SS
- Se imparte in parti egale cu pasul t, circumferinta NN
- Se traseaza coarda AB = a din orice punct de diviziune
- Se traseaza unghiul de 20O din punctual C al coardei BC
20

- Se ridica perpendicular LM din mijlocul coardei BC pana la intersectia in punctual


O cu latura CK a unghiului.
- Se traseaza un cerc cu centrul in O cu raza OC
- Punctul E de intersectarea cercului OC cu circumferinta SS este varful unghiului de
70o.

Tabel 4
Dimensiuni principale ale profilului dintilor rotilor de clichet si ale
clichetului pentru module m = 12,5, in mm [75]
m
1
1,25
1,5
2
2,5
t
3,14
3,92
4,71
6,28
7,85
h
1,2
1,5
1,8
2
2,5
o
1
55
60
60
60
60
o
1
50
55
55
55
55
h1
3
4
4
5
5
21

r
r1

0,3
0,4

0,5
0,8

0,5
0,8

0,5
0,8

0,5
0,8
Tabel 5

Clichet

Roata de clichet

m
z
l
h
a
r
h1
a1
r1

Dimensiuni principale ale profilului dintilor rotilor de clichet si ale clichetului


pentru module m = 630, in mm
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
30
De la 6 pana la 30 inclusiv
18,85 25,13 31,42 37,70 43,98 50,27 56,55 62,83 69,12 75,40 81,68 94,25
4,5
6
7,5
9
10,5
12
13,5
15
16,5
18
19,5 22,5
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
30
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
6
8
10
12
14
14
16
18
20
20
22
25
4
4
6
6
8
8
12
12
14
14
14
16
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2

CAP.III OPRITORUL CU ROLE


Are functionare silentioasa si fara socuri.
Constructia mecanismului este in Fig. 4.

1. corp rotitor
2. rola de blocare
3. corp fix
4. resort

Fig. 4 Opritor cu role


Blocarea se produce datorita intepenirii rolelor intre bucse si inelul exterior
impiedicand astfel rotatia la faza de coborare a sarcinii.
La ridicare nu se produce blocare.
Efectul blocarii este determinat de aparitia reactiunii N normal la suprafete de
contact dintre rola si inelul exterior sau dintre rola si bucsa.
22

2M t
daN
M Z D

unde: Mt - momentul de torsiune la arbore (daN cm)


Z - numarul rolelor (de obicei 4)
- 0,06 coeficient de frecare:
tg tg

1 0,59

N E Dd

a
l
Dd

2 0,59

N E
a
ld

unde: E - modulul de elasticitate al materialelor


l - lungimea rolei
d - diametrul rolei (cm)
D - diametrul interior al bucsei (cm)
l

N
P

cm

unde: p - presiunea liniara (daN/cm)


p = 450 daN/cm pentru OLC 45
1 si 2 reprezinta eforturile maxime din rola si inel respectiv dintre rola si bucse.

23

Capitolul IV.
Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii in tehnologia
confectiilor metalice
Protecia muncii, tehnica securitii i igiena muncii constau din msuri pentru
asigurarea celor mai bune condiii de munc, evitarea accidentelor i prevenirea
mbolnvirilor.
Securitatea i igiena muncii se realizeaz att prin msuri organizatorice, ct i prin
contribuia nemijlocit a activului de producie.
Locurile de trecere ca: drumurile de acces i de circulaie, coridoarele, trebuie s fie
permanent libere, s nu se permit depozitarea materialelor pe ele. Podeaua
atelierelor trebuie s fie neted, orice deteriorare sau denivelare trebuind reparat
astfel nct, la trecerea mijloacelor de transport, s nu se piard echilibrul obiectelor
transportate, care s devin surse de accidente.
Sculele manuale trebuie s fie permanent n perfect stare. Cozile de ciocan trebuie s
fie mpnate i captul dlilor s fie fr floare. Metodele de lucru improvizate sau
periculoase pot fi surs de accidente. La lucrri de montaj se impune folosirea
centurii de siguran.
Folosirea echipamentelor de protecie: palmarele, ctile, ochelarii i genunchierele
sudorilor, capacele i ecranele de protecie a polizoarelor, intr n obligaia
muncitorilor care nu trebuie s execute o lucrare ce nu le-a fost ncredinat.
Aplicarea tuturor msurilor tehnico-organizatorice privind protecia muncii trebuie s
fie permanent verificat de ctre organele de conducere, efii de echipe, maitrii i
inginerii..
Pentru micorarea zgomotului se vor folosi antifoane de cauciuc ce dau rezultate
bune n protecia fonic.
24

Aparatele i instalaiile electrice, n special aparatele electrice de sudur nu trebuie


nghesuite sau amplasate necorespunztor. Nu se sudeaz n atmosfer cu umiditate
ridicat (n aceste condiii chiar i curentul de joas tensiune putnd provoca
accidente mortale).
Instalaiile i sculele electrice vor fi corect construite i n perfect stare de
funcionare, iar legarea acestora la pmant este una din regulile de protecia muncii i
tehnica securitii.

Bibliografie

1. D.Pavelescu, Gh.Radulescu, M.Gafitanu,I.Crudu, N.Gheorghiu


Organe de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1985
2. Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Mariana Constantin; Asamblarea, intretinerea si
repararea masinilor si instalatiilor. Editura ICCAL 2000
3. Jascanu-Suruburi de miscare (indrumar de proiectare) Galati - Litografia
Universitatii 1980
4. Ruxandra Noia, Liliana Tenescu; Organe de masini si mecanisme. Editura Sigma
2002-2003
5 Asamblari mecanice - manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva, Autori:
Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice Enache, Sorina Antosica,
Maria Manole
6. Organe de masini si organe de asamblare, editura Mirton,Timisoara 2001 Autori:
Mikos.I.
7. Organe de masini si transmisii mecanice, editura Mirton,Timisoara 2005 Autori:
Mikos.I.
25

8. Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V

26