Sunteți pe pagina 1din 135

COALA POSTLICEAL PROF. DR. DOC.

ENESCU
LONGINUS BOTOANI
SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE
NGRIJIREA PACIENTULUI CU GRIP
Aceasta este coperta

Profesor coordonator:
M.I.
Paharnicu Mihaela-Catalina

Absolvent:

PROMOIA
- 2015

NGRIJIREA
PACIENTULUI CU GRIP

Prima pagina din lUcrare

CUPRINS-completezi la sfarsit pag

CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA


2

1.1.

Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie aparatului


afectat................................pag.
1.1.1. Anatomia i fiziologia aparatului
afectat...............................................................pag.

1.2.

Prezentarea teoretic a
bolii............................................................................................pag.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Definitie...................
Etiologie................
Patogenie..........................
Diagnostic clinic (simptomatologia )............................
Diagnostic pozitiv
Diagnostic diferential.............................
Evolutie.Prognostic. .....................................................
Tratament .................................................................................................

CAP.II. INGRIJIRI GENERALE


Supravegherea pacientului din momentul internrii pn la externare i efectuarea
tehnicilor impuse de
afeciune....................................................................................................
2.1. Internarea pacientului n spital......................................................
2.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare......................................................
2.3. Asigurarea condiiilor igienice pacienilor internai...............................................

Pregtirea patului i accesoriilor lui......................................................

Schimbarea lenjeriei de pat

Asigurarea igienei personale, corporale i vestimentare a pacientului

Efectuarea toaletei generale i pe regiuni a pacientului imobilizat

Observarea poziiei pacientului

Schimbarea poziiei i imobilizarea pacientului

Captarea eliminarilor
2.4. Supravegherea funciilor vitale i vegetative
2.5. Alimentaia bolnavului
2.6. Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului
2.7. Recoltarea produselor biologice i patologice ....................
2.8. Educaie pentru sntate
Profilaxia bolii
3

2.9. Externarea pacientului................................

CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE

Cazul 1 - Plan de ngrijire ..............................

Cazul 2 - Plan de ngrijire .................................

Cazul 3 - Plan de ngrijire .

CAP. IV. CONCLUZII


Evaluarea final........................
Concluzii generale........................................
BIBLIOGRAFIE..................................................

Cap.I .Date generale despre boala-aliniaza marginile


1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat
4

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului afectat


Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor de gaze dintre organism i mediul extern.n plus,prin partea superioar a cavitii
nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului
respirator,datorit corzilor vocale inferioare,realizeaz fonaia.
Aparatul respirator este alctuit din :
cile respiratorii organe care au rol n vehicularea aerului cavitatea nazal i faringele formeaz
cile respiratorii superioare,iar laringele traheea i bronhiile - cile respiratorii inferioare.
Plmnii,sunt organe la nivelul crora au loc schimbul de gaze(oxigen i dioxid de carbon).

CILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZAL primul segment al cilor respiratorii.
Ea este divizat de septul nazal n dou caviti simetrice numite fose nazale.Fosele
nazale se afl parial n piramid nazal care are rol estetic i de protecie.
FARINGELE,al doilea organ al cilor respiratorii,este un organ cu dubl funcie,
respiratorie i digestiv.
LARINGELE, este situat n partea anterioar a gtului, sub osul hioid, deasupra
traheei, proeminnd sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi
(cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) i trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate i cuneiforme)
unite ntre ele prin ligamente sau articulaii.La interior este cptuit de o mucoas care determin
n cavitatea laringelui, patru plici numite corzi vocale,dou superioare i dou inferioare.
5

TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos, ntins de la marginea anterioar a


laringelui pn la bifurcarea ei n cele dou bronhii principale. Este situat anterior de esofag.
Are dou segmente; cervical i toracal. Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior,
unde se afl o membran musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului i naintarea
bolului alimentar n timpul deglutiiei. La exterior se afl esut conjunctiv, iar la interior mucoas
traheal, format dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, avnd i celule care secret
mucus.

BRONHIILE PRINCIPALE
Sunt dou conducte fibrocartilaginoase, rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare, n
interiorul traheei se afl :
Liniile traheeale. Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care ptrund n
plmn, ramificndu-se i formnd astfel arborele bronic. Structura bronhiilor este aceiai cu a
traheei.
PLMNII
6

Plmnii reprezint principalele organe ale aparatului respirator i sunt situai n


cavitatea toracic, deasupra diafragmului. Au forma unor jumti de con secionat de la vrf spre
baz, masa medie a celor doi plmni este de 1300g.
Plmnii prezint; baza uor concav aezat pe diafragm i care, prin intermediul
diafragmului, la dreapta este n raport cu lobul drept al ficatului, iar la stnga cu lobul stng al
ficatului, cu fundul stomacului i cu splina; vrful depete prima coast i ajunge la baza
gtului faa extern (coastele), vine n raport cu coastele i spaiile intercostale i prezint la
plmnul drept dou fisuri: una oblic i alta orizontal, iar plmnul stng numai fisura oblic;
faa intern mediastinal este plan i prezint hilul plmnului care este locul de intrare i ieire
al elementelor pediculului pulmonar ( adic bronhia principal, arter i venele pulmonare,
arterele i venele bronice, nervii vegetativi i vase limfatice).

STRUCTURA PLMNULUI
este cea a unei glande tubulo- anginoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene i
dintr-o multitudine de saci.
Lobii plmnului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt delimitai de dou fisuri, n timp ce
lobii plmnului stng (superior i inferior), sunt delimitai de o fisur. Fiecare lob este alctuit
din segmente, care reprezint unitile anatomice, funcionale i clinice ale plmnului. Fiecare
segment este format din lobul, unitile morfofuncionale ale plmnilor care au forma piramidei,
cu baza spre suprafaa plmnilor, iar vrful suspendat de o bronhie supra - lobular, ndreptat

spre hil. n jurul lobului se afl esut conjunctiv bogat n fibre elastice, celule conjunctive i
celule macrofage.

ARBORELE BRONIC
Dup ptrunderea bronhiilor principale prin hil n plmn ele se ramific n bronhii
lobare, care la rndul lor se ramific n bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se divid de mai
multe ori i dau natere la bronhiile supra lobulare care ptrund prin vrful lobului pulmonar n
interiorul lobului, devenind bronhiile interlobulare.
Bronhiile interlobulare se ramific, la rndul lor dnd natere bronhiilor terminale,
numite astfel deoarece sunt ultimele ramificaii ale arborelui bronic, cu rol de a conduce aerul.
Bronhiile terminale dau natere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continu cu
canalele alveolare, ai cror perei reprezint dilataii n form de saci alveolari, n care se deschid
alveolele.
Totalitatea elementelor care continu o bronhial terminal formeaz acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar, membrana bazal a alveolei, esuturile conjunctive de sub ea,
membrana bazal a capilarului i endoteliului capilar formeaz bariera hemato aerian care este
strbtut de oxigen i dioxid de carbon..

VASCULARIZAIA PLMNILOR
Plmnul are o dubl vascularizaie: funcionale i nutritive.
VASCULARIZAIA FUNCIONAL realizeaz schimburile gazoase i este
reprezentat de trunchiul pulmonar i venele pulmonare care alctuiesc mica circulaie.
Trunchiul pulmonar ncepe cu ventriculul drept, se mparte n artera pulmon nar stng i
dreapt care ptrund n plmni prin hilul pulmonar. Ajuns n plmn artera urmrete
ramificaiile arborelui bronic, ptrunznd n lobul pulmonar i se capilarizeaz n jurul
alveolelor pulmonare. La nivelul acestei reele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor
i din alveole ptrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.
Aceste vene prsesc plmnul prin hilul pulmonar i duc sngele cu oxigen n atriul stng, de
unde va trece n ventriculul stng care l va mpinge prin aort n tot organismul.
9

Vascularizaia nutritiv face parte din marea circulaie i este reprezentat de arterele i
venele bronice. Arterele bronice provin prin aorta toracal, iar venele bronice se deschid n
sistemul azigos
Pleura este o membran seroas format din dou foie dintre care una nvelete plmnii la
exterior, ptrunde n foie iar cealalt cptuete pereii cutiei toracice. Cele dou foie se
continu una cu cealalt la nivelul pediculului pulmonar. ntre cele dou foie se afl cavitatea
pleural spaiu virtual, n care exist presiune negativ cu rol important n mecanica respiraiei.
ntre cele dou foie se gsete foarte puin lichid seros, care menine umed suprafaa lor,
uurnd alunecarea plmnului n timpul micrilor respiratorii. Cavitatea pleural poate deveni
real cnd n cazuri de boal conine aer (pneumotorax) snge (hemotorax) sau puroi (piotorax).

MEDIASTINUL este o regiune topografic limitat lateral de feele interne ale celor
doi plmni, inferior i diafragm, anterior de stern iar posterior de coloan vertebral toracal i
de ctre extremitile posterioare ale coastelor. n mediastine se gsesc: inima nvelit de
10

pericard, vasele mari, venele cave superioare i inferioare, cele patru vene pulmonare, artera
aort, trunchiul pulmonar cu ramurile lui, traheea i cele dou bronhii principale.
RESPIRAIA reprezint una din funciile eseniale ale organismelor vii n general,
funcie prin care se realizeaz raportul de oxigen din aerul ambiant pn la nivelul celular, n
paralel cu eliminarea n atmosfer a dioxidului de carbon, realizat din metabolismul celular.
Aceast funcie complex se realizeaz cu participarea unor sisteme morfofuncionale n mai
multe etape strns corelate, ntr-o strict succesiune, acestea sunt : ventilaie pulmonar,
difuziunea i schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo capilare, transportul gazelor n
snge i respiraie celular.
VENTILAIA PULMONAR
Este procesul prin care se realizeaz circulaia alternativ a aerului ntre mediu ambiant i
alveolele pulmonare, antrennd astfel ptrunderea aerului bogat n oxigen

ctre alveole i

11

eliminarea dioxidului de carbon ctre exterior.

12

MICRILE VENTILATORII
Circulaia alternativ a aerului se realizeaz c urmare a variaiilor ciclice ale volumului
cutiei toracice urmate fidel de micarea n acelai sens a plmnului care este solidarizat de
aceasta prin intermediul foielor pleurale. Variaiile ciclice ale volumului aparatului toraco
pulmonar se realizeaz n cursul a dou micri de sens opus, definite ca micarea inspiratorie i
micarea expiratorie.
n timpul micrii inspiratorii are loc creterea volumului cutiei toracice i o cretere a
volumului pulmonar. Creterea volumului cutiei toracice se realizeaz c o consecin a creterii
celor trei diametre ale sale anteroposterior, longitudinal i transversal.
O dat cu creterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plmnilor,
favorizat de bogia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar i determinat de
existena unei aderene funcionale ntre cutia toracic i plmn.

13

Expansiunea plmnilor i creterea volumului lor n cursul inspiraiei au drept


consecine o scdere a presiunii aerului din interiorul plmnului sub presiune atmosferic
(aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizndu-se astfel un gradient de presiune datorit cruia aerul
atmosferic ptrunde n interiorul plmnilor. Punerea n micare a aparatului toraco pulmonar ca
forele ce iau natere prin contracia muchilor respiratorii s depeasc o serie de fore
opozante de sens contrar, generator de nsi particularitile structurale ale aparatului toraco
pulmonar. Dintre forele opozante o deosebit semnificaie funcional o prezint forele elastice,
vscoase, ineriale.
Micarea expiratorie (expiraia) reprezint micarea de sens contrar inspiraiei, n cursul
creia are loc revenirea la volumul iniial al cutiei toracice i al plmnului. n condiii de repaus,
expiraia este un act pasiv ce nu necesit contracia musculaturii respiratorii. Revenirea cutiei
toracice i a plmnului la volumul iniial este consecina refraciei esuturilor elastice ale

14

aparatului toraco pulmonar care au fost desprinse n cursul inspiraiei i care elibereaz sub
form de energie cinetic, energia potenial acumulat. Ca urmare a scderii volumului
pulmonar n cursul respiraiei, presiunea aerului va crete peste presiunea atmosferic (cu 2-3
mm Hg), ceea ce are drept consecin crearea unui gradient de presiune de-a lungul creia aerul
din plmni iese ctre exterior.
VOLUMELE I CAPACITILE PULMONARE
n cursul micrilor ventilatorii, ptrund i ies din plmni cantiti de aer a cror
mrime este n funcie de talia persoanei de vrst, de sex, de postur, etc. i a cror cuantificare
poate aduce informaii asupra integritii aparatului toraco pulmonar. Evaluarea volumelor se
face prin spirometrie i mai ales prin spirografie.
Spirometria se efectueaz cu ajutorul spirometrelor. Spirometrele sunt de mai multe
feluri : spirometre cu ap i spirometre uscate.
Metoda spirografica utilizeaz spirograful, un aparat care permite nregistrarea grafic a
volumelor expirate i efectuarea unor succesiuni de micri inspiratorii i expiratorii. n
alctuirea spirografului exist o serie de sisteme:
-sistemul inscriptor este reprezentat de o perni care conectat cu clopotul, permite nregistrarea
variaiilor de poziie ale acestuia n funcie de variaia volumului de aer introdus.
-sistemul de pompe ce dirijeaz aerul n sens unic prin spirograf, permind efectuarea succesiv
a mai multor micrii respiratorii, fr ca subiectul s inspire sau s expire atmosfera ambiant.

15

sistemul de absorie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substan absorbant a


dioxidului de carbon.
n consecin aerul pe care l respir subiectul va avea o compoziie relativ constant evitnduse acumularea dioxidului de carbon n exces.
Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant nlocuind astfel oxigenul
consumat. Se poate observa c drept urmare a ventilaiei volumului de aer curent, penia
sistemului inscripiona va trasa un grafic n linii ascendente (inspir) i descendente (expir). Prin
inspirarea unui volum de aer maximal, la sfritul unei inspiraii de repaus va nregistra volumul
de rezerv inspiratorie, iar prin efectuarea unei expiraii maximale la sfritul unei expiraii de
repaus vom nregistra volumul de rezerv expiratorie.
Volumul curent (VT) reprezint volumul de aer care ptrunde n plmni, n cursul unei
inspiraii i unei expiraii de repaus, valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml.
Volumul inspirator de rezerv (VIR), reprezint volumul maxim de aer ce poate fi
inspirat la sfritul unei inspiraii de repaus.
Valoarea lui medie la aduli este de 3000 ml, ceea ce reprezint 60% din capacitatea
vital.
Volumul expirator de rezerv (VER) reprezint volumul maxim de aer care poate fi expirat
la sfritul unei expiraii de repaus.
Valoarea lui medie la aduli este de 1200ml, adic aproximativ 25% din capacitatea vital.

16

Volumul rezidual (VR) reprezint volumul de aer care rmne n plmn la sfritul
unei expiraii maximale. Valoarea lui medie la aduli este de 1300ml, ceea ce reprezint
aproximativ 25% din capacitatea vital.
Capacitile pulmonare reprezint valoarea sumei a dou ori mai multe volume pulmonare
astfel : capacitatea pulmonar total (CPT), reprezint volumul de aer cuprins n plmn la
sfritul unei inspiraii maxime, nsumnd toate volumele pulmonare menionate. Valoarea ei
variaz n funcie de talie sex, vrst, n medie lundu-se n consideraie o valoare de 6000ml.
Capacitatea vital (CV) reprezint volumul de aer ce poate fi scos din plmn printr-o
expiraie forat efectuat dup o inspiraie maxim. Ea este egal cu suma a trei volume
pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) i are n medie o valoare de aproximativ 4700ml, reprezentnd
n jur de 75% din CPT;
Capacitatea rezidual funcional (CRF) reprezint volumul de aer care rmne n plmn la
sfritul unei expiraii de repaus. Valoarea ei, se poate obine prin nsumarea VER + VR, ea
reprezentnd aproximativ 50% din CPT;
Capacitatea inspiratorie (CI) reprezint volumul de aer ce poate fi introdus n plmn printr-o
inspiraie maxim care ncepe la sfritul unei expiraii de repaus. Valoarea ei este echivalent cu
suma dintre VT i VER i reprezint 50% din CPT.
DEBITELE VENTILATORII

17

Dac msurarea volumelor pulmonare confer o serie de parametrii statici ce caracterizeaz


aparatul toraco pulmonar, pentru obinerea unei informaii legate de funcia ventilatorie se
utilizeaz msura debitelor ventilatorii.
Debitul ventilator de repaus (V) reprezint cantitatea de aer ventilat n timp de un minut n
condiii de repaus i poate fi obinut prin produsul dintre volumul curent i frecvena oscilaiei.
Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezint cantitatea de aer maxim ce poate fi ventilat ca
urmare a creterii maximale a frecvenei i amplitudinii respiratorii, el poate atinge valori de
pn la 1501 /min. la persoanele antrenate.
VENTILAIA ALVEOLAR
La sfritul unei respiraii de repaus, n interiorul plmnilor se afl aproximativ 2500 ml. aer
din acetia doar n jur de 2350 ml. particip la schimbul de gaze, aflndu-se n interiorul
alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. este condus n cile respiratorii la nivelul
crora nu au loc schimburi de gaze, fapt pentru care acest spaiu a fost numit spaiu mort
anatomic.

18

Din cei 500 ml. ce ptrund n plmni n cursul unei inspiraii de repaus, 150ml. vor
primeni aerul din spaiul mort anatomic, iar restul de 350 ml. se adug aerului alveolar. Cu alte
cuvinte ventilaia alveolar (Va) va exprima cantitatea de aer care ptrunde n plmni dup
scderea volumului spaiului mort anatomic (Vsma) n timp de un minut.

1.2.Prezentarea teoretica a bolii


Gripa este o infecie respiratorie transmisibil (contagioas) cauzat de virusul gripal. n
Europa gripa apare cu regularitate n epidemii anuale, n lunile de iarn. De obicei epidemiile de
iarn afecteaz fiecare ar pentru una sau dou luni i dureaz, la nivelul continentului european
aproape 4 luni. Pot aprea i infecii sporadice n afara sezonului de grip, cu o inciden foarte
mic n lunile clduroase ale verii.

19

Nu toi cei care s-au infectat cu virusul gripal se mbolnvesc, ns cei care au forme clinice
de boal prezint simptomele comune:

febr

tuse

dureri n gt

dureri musculare i articulare

dureri de cap

stare de ru

Simptomele infeciei cu virusul gripei seamn cu alte infecii virale respiratorii. Gripa este
mai sever dect rceala, care este produs de alte virusuri respiratorii i nu de virusul gripal.

1. DEFINITIE
Gripa este o infectie respiratorie transmisibila (contagioasa) cauzata de virusul gripal. In
Europa gripa apare cu regularitate in epidemii anuale, in lunile de iarna. De obicei epidemiile de
iarna afecteaza fiecare tara pentru una sau doua luni si dureaza, la nivelul continentului european
aproape 4 luni. Pot aparea si infectii sporadice in afara sezonului de gripa, cu o incidenta foarte
mica in lunile calduroase ale verii.

20

2. Etiologie
Myxovirus influenzae (virusul gripal) face parte din genul Influenza-virus, familia
Orthoniyxoviridae. Este un virus extrem de bine adaptat pentru a supravieui, fiind unic prin
variabilitatea lui antigenic, n special a antigenelor de suprafa (un adevrat machiaj
antigenic"), prin care surprinde periodic rezistena specific a populaiei, declannd epidemii.
Virusul gripal posed i o activitate toxic, inseparabil de particula de virus, care este pus n
eviden prin inoculri la animale. O parte din manifestrile gripei (leucopenie i neutropenie,
miocardit) se datoresc aciunii toxice virale.
In mediul extern, virusul este sensibil la lumin, la ultraviolete i la uscciune i este distrus uor
de diferii ageni chimici (fenol, formol), de ageni oxidani, precum i de cldur. Nu exist un
medicament viru-licid fa de virusul gripal, ci numai un virostatic, amantadina (mpiedic
ptrunderea virusului n celul i replicarea acestuia), dar numai fa de virusul A.
Cronologic, tipul A a prezentat urmtoarele subtipuri i variante
- subtipul Ao (A/PR/8/34), izolat n 1934, care a dominat pn n 1947;
- subtipul A2 [A/FM/1/47 (H1N1)], care a circulat pn n 1957;
- subtipul Ax (asiatic), care a provocat pandemia din 1957-1958.
- H1N1 , care a provocat gripa spaniola din 1918, i Porcine Grip n 2009
- H3N2 , care a provocat gripa din Hong Kong n 1968
- H5N1 , care a provocat gripa aviara in 2004
- H7N7 , cu potenial zoonotici potenial
- H1N2 , endemic la oameni, porci i psri
Tipul B este mai unitar antigenic, determinnd numai variante antigenice minore.
Tipul C nu prezint variaii antigenice.

3 . Patogenie
Infecia cu virus gripal afecteaz mucoasa cilor respiratorii, prin ptrunderea i multiplicarea
virusului n celulele epiteliale ale cilor respiratorii. Mai nti, neuraminidaza viral scade
vseozitatea stratului mucos, lsnd descoperii receptorii de la suprafaa, celulelor, pentru
ptrunderea virusului32.
Plaja de severitate a infeciei i bolii este foarte larg, de la lipsa total a simptomelor (cazurile
asimptomatice) la o simptomatologie minor sau la forme severe precum pneumonia,

21

insuficien cardio-respiratorie ori encefalit gripal. Bolile cronice pre-existente ale


aparatului respirator i cardiovascular se pot decompensa i pot amenina viaa pacientului.
mbolnvirile severe i complicaiile apar mai frecvent n anumite grupuri la risc:
persoanele cu vrsta de peste 65 de ani
persoane cu afeciuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afeciunile cronice
respiratorii, afeciunile cronice cardiovasculare, obezitatea.
De asemenea, exist un risc crescut pentru copiii la vrstele fragede i pentru femeile
gravide. Ocazional pot aprea forme severe de grip la persoane sntoase care nu fac parte din
aceste grupe de risc.
n pandemii caracteristicile epidemiologice i clinice ale gripei pot fi diferite, n funcie
de caracteristicile virusului i de nivelul de imunitate al populaiei fa de un virus.
Msurile recomandate pentru persoanele sntoase, pentru reducerea riscului de a dobndi
sau de a transmite gripa.
Gripa este o infecie viral care se rspndete de la o persoan la alta, n principal
atunci cnd oamenii infectai tuesc sau strnut, ori prin contact direct sau indirect cu secreiile
respiratorii ale persoanelor infectate care se afl pe minile acestora sau pe suprafeele
contaminate.
CLASIFICAREA VIRUSURILOR

22

Dup natura celulei parazitate virusurile se mpart n:


-

BACTERIENE:

animale (categorii importante pentru practica medical);

vegetale.

Virusurile bacteriene (bacteriofagi-fagi), pot fi clasificate, dup acidul nucleic coninut, n fagi
ADN i fagi ARN, iar dup tipul de relaie bacteriofag-celula bacterian gazd, n fagi litici i
fagi simbiotici sau temperai.
Virusurile animale se mpart, la rndul lor, dup mai multe criterii: dimensiuni, tropism, acidul
nucleic coninut etc.
Dup dimensiuni:
-

virusuri mici, cu diametrul de 15-30 nm: picornavirusurile (enterovirusuri);

virusuri mijlocii, cu diametrul de 70-l80 nm: mixovirusurile, virusurile grupului Herpes,

rhabdovirusurile, arbovirusurile, virusurile HIV;


-

virusuri mari, cu diametrul de 200-300 nm: poxvirusurile.


Dup tropism:

virusuri enterotrope: enterovirusurile, rotavirusurile;

virusuri neurotrope: arbovirusurile, tulpinile neuropatogene de enterovirusuri i de virus

rujeolos, virusul rabic;

23

virusuri dermotrope: virusurile grupului Herpes, poxvirusurile, virusul rujeolos, virusul

rubeolic;
-

virusuri cu tropism pentru cile respiratorii: mixovirusurile, adenovirusurile,

coronavirusurile, rinovirusurile;
-

virusurile hepatotrope: virusurile hepatitelor virale, unele virusuri Coxsackie de grup B,

unele arbovirusuri;
-

virusuri limfocitotrope: virusul jujeolos, virusurile HIV.

Unii ageni virali prezint afiniti multiple. Astfel, unele variante de virus rujeolos, pe lng
tropismul pentru cile respiratorii i pentru piele, au i neurotropism, unele enterovirusuri
manifest pe lng enterotropism i neurotropism, n timp ce virusurile Coxsackie de grup B pot
fi concomitent hepatotrope, pancreatotrope, miocardotrope i neurotrope.
Dup simetrie virusurile se mpart:
-

virusuri cu simetrie icosaedrica: parvovirusuri, adenovirusuri, Herpesvirusuri i

picornavirusuri;
-

virusuri cu simetrie helicoidal: orthomyxovirusuri, paramyxovirusuri.

4 .Diagnostic clinic(simptomatologie)

24

Simptomele gripei apar brusc i includ adesea:


- febra cu valori cuprinse ntre 37.8 C (grade Celsius) i 40 C, dar care pot atinge chiar 41 grade
C la debutul simptomelor. Febra este de obicei continu, dar poate fi i intermitent. Valorile ei
pot fi mai joase la adulii n vrst dect la copii i aduli tineri;
- frisoane;
- dureri musculare (adesea severe), mai ales la nivelul spatelui, braelor sau picioarelor;
- cefalee (durere de cap);
- durere la micarea globilor oculari;
- fatigabilitate, senzaie general de ru i scderea apetitului (poft de mncare);
- tuse uscat, neproductiv, secreii nazale abundente i durere n gt sau senzaie de uscciune a
gtului.
Aceste simptome pot trece neobservate n primele zile ale bolii cnd celelalte simptome sunt
mult mai severe. Pe msur ce febra scade, aceste simptome pot deveni mai evidente. Cnd febra
este ridicat, celelalte simptome sunt de obicei mai severe.
Factori de risc
Oricine este expus la virusul influenza (virusul gripal) se poate infecta. Aceste virusuri sunt
contagioase i se rspndesc uor n colectiviti, cum ar fi n case de btrni, spitale, adposturi,
coli i grdinie. Cei care lucreaz, viziteaz sau frecventeaz oricare dintre aceste locuri au risc
crescut de contactare a virusului gripal.

25

Riscul dezvoltrii simptomelor severe i complicaiilor este mai mai mare la:
- copii sub 4 ani;
- adulii peste 65 de ani. Aproximativ 90% din decesele de aceast cauz au loc la pacieni din
aceast grup de vrst ;
- femei n al doilea sau al treilea semestru de sarcin n timpul sezonului gripal ;
- persoane care au bronhopneumopatie cronic obstructiv (o boal cronic pulmonar
caracterizat att prin emfizem, adic creterea spaiilor aeriene pulmonare ct i prin bronit
cronic), alte boli pulmonare sau insuficien cardiac ;
- pacieni care sufer de o boal (cum ar fi sindromul de imunodeficien dobndit) sau iau o
medicaie ce afecteaz sistemul imun.
Medicul trebuie contactat imediat n cazul n care:
- sugarul mai mic de trei luni are o temperatur rectal de 38 grade Celsius sau mai mare;
- mama suspecteaz sugarul mai mic de 3 luni c ar avea febr, dar nu i poate msura
temperatura;
- copilul mai mic de patru ani are febr cu o valoare extrem de ridicat (40grade C) sau chiar mai
mare msurat rectal, lucru bnuit sau constatat de printe ;
- printele su copilul su de patru ani sau mai mare are o temperatur oral de peste 40 grade
Celsius ;
- printele su copilul su respir greu, superficial, rapid i prezint dispnee (sete de aer) ;
- printele su copilul su are febr cu cefalee sever (durere de cap) sau rigiditate la nivelul
gtului su pare confuz sau greu de trezit.

26

Se recomand prezentarea la medic cnd:


- reapar simptome dup ce acestea au disprut ;
- semne ale sindromului Reye, cum ar fi somnolen sau stare confuzional, apar la un interval
cuprins ntre 3 i 7 zile de la debutul simptomelor gripei sau altei boli virale respiratorii.
Sindromul Reye poate fi o boal foarte sever n rndul copiilor i adolescenilor;
- apar semne de infecie bacterian, cum ar fi otit (infecie la nivelul urechii), bronit sau
pneumonie;
- gripa se dezvolt la o persoan n vrst de peste 65 de ani care mai are i alte probleme de
sntate (pulmonare, cardiace, renale sau diabet) sau la pacieni care fac chemoterapie n vederea
tratamentului cancerului;
- gripa apare la o persoan de orice vrst care sufer de o boal respiratorie pe termen lung, cum
ar fi bronhopneumopatia cronic obstructiv ;
- printre simptome se numr febra peste 38 grade Celsius, frisoane i tuse cu producere de
mucus la nivel pulmonar (tuse productiv);
- febra este mare sau dureaz mult timp. Trebuie consultate standardele pentru valorile febrei n
cazul grupelor de vrst sub 3 ani sau de 4 ani i peste 4 ani. Totui, este frecvent la adulii care
fac grip s aib febr mare (pn la 39grade C) timp de 3 sau 4 zile. Dac multe persoane din
comunitate prezint simptome similare i este sezonul de grip, probabil ca persoana respectiv
are grip i nu trebuie s consulte doctorul. Totui, dac exist dubii, medicul trebuie contactat.
La majoritatea oamenilor sntoi, gripa se vindec ntre 5 i 7 zile, dei fatigabilitatea poate
persista mai mult timp. Dei starea general poate fi serios alterat, tratamentul la domiciliu este

27

de obicei suficient. Dac este sezonul de grip, se poate c pur i simplu bolnavul s vrea s-i
trateze simptomele acas. Trebuie avute n vedere semnele de infecie bacterian, cum ar fi
secreiile nazale care iniial sunt clare iar apoi se coloreaz dup o perioad cuprins ntre 5 i 7
zile i simptome care reapar sau se agraveaz.

5.Diagnostic paraclinic
Diagnosticul pozitiv este usor in cursul epidemiilor de gripa bazandu-se numai pe criterii clinicoepidimiologic.
Pentru cazurile suspecte de gripa ,survenite in afara unei epidemii care pot fi necesare pentru
confirmare virusologica si serologica.
Gripa nu trebuie confundata clinic cu infectiile respiratorii virale nongripale care sunt foarte
frecvente (3-6)an pentru ficare individ.
In gripa ,tabloul clinic este dominat de manifestarile generale (febra,cefalee,mialgii),in timp ce in
infectiile virale nongripale care predomina manifestarile colaterale si respiratorii.

6. Diagnosticul diferenial
Se pune cu toate bolile acute febrile la debut, iar pentru formele atipice, cu toate infeciile
respiratorii uoare sau medii.

7. Evolutie

28

In 3-7 zile febra scade ,fiind insotita de criza,iar in convalescenta este lunga (cu astenie
marcata)
Tratamentul precoce (n primele 48 de ore de la apariia simptomelor) cu medicaie
antiviral poate reduce severitatea gripei. Totui, nu se tie sigur dac medicaia antiviral poate
preveni complicaiile severe provocate de grip. Complicaiile, care apar n special la copii,
aduli n vrst i bolnavi care au probleme cronice de sntate, pot necesita prezentarea la medic
i spitalizarea.
Bolnavul trebuie s se adreseze medicului n cazul n care bnuiete c simptomele sale sunt
provocate de altceva dect de grip.
Din personalul medical n msur s diagnosticheze i trateze gripa fac parte:
- asistentele medicale;
- medicul de familie ;
- medicul pediatru ;
- internistul ;
- n cazul n care diagnosticul este neclar sau apar complicaii severe poate fi contactat un medic
specializat n tratamentul bolilor infecioase.

29

Investigaii
Medicii pot diagnostica gripa numai pe baza simptomelor n cazul n care multe cazuri
similare s-au declanat n comunitate sau dac departamentul local de sntate a confirmat
izbucnirea unei epidemii de grip. Testele de rutin n cazul bolnavilor cu simptome tipice de
grip nu sunt necesare.
Testele de confirmare sau pentru determinarea tipului de virus pot fi importante dac:
Rezultatele pot afecta decizia terapeutic. Totui, n cazul unei epidemii confirmate de grip,
testele nu sunt necesare dac o medicaie antiviral este luat n considerare.
Pe lng simptomele legate de grip, bolnavul prezint alte simptome neobinuite ce sugereaz o
alt boal.
Autoritile de sntate nu au identificat alte cazuri de grip n zona respectiv.
Printre teste se numr i testele de snge (rar folosite) i cultur pentru identificarea virusului.

30

ntruct unele culturi necesit o perioad ntre 24 i 48 de ore pentru apariia rezultatelor, ele nu
ajut doctorul n decizia s de a prescrie o medicaie antiviral. n prezent exist un test rapid la
grip care d rezultate n 30 de minute. Dei acest test nu are o acuratee de 100%, el poate fi util
n luarea deciziei de a folosi o medicaie antiviral.

8. Tratament
La majoritatea persoanelor sntoase, gripa se vindec ntre 5 i 7 zile. Cele mai severe
simptome dureaz de obicei 3 sau 4 zile. tratamentul la domiciliu pentru ameliorarea
simptomelor i prevenirea apariiei complicaiilor este de obicei suficient.
Medicaia antiviral poate fi administrat n urmtoarele scopuri:
- reducerea severitii i duratei simptomelor provocate de infecia cu virus influena A sau B
- scurtarea duratei bolii
- controlul declanrii gripei n casele de btrni
- reducerea rspndirii gripei la bolnavii cu risc crescut de apariie a complicaiilor severe ale
gripei (grupe cu risc crescut)
- reducerea complicaiilor gripei
- bolnavii cu risc crescut de apariie a complicaiilor sunt ncurajai s contacteze un profesionist
de sntate n primele 48 de ore de la debutul simptomelor pentru a afla dac este nevoie de
medicaie n vederea scurtrii duratei bolii. De asemenea, ei ar trebui s se adreseze medicului
pentru a primi tratament n cazul n care au fost expui la virusul gripal.
Dac nu se administreaz medicamente, specialistul trebuie contactat n cazul apariiei semnelor

31

unei complicaii.

Tratamentul ambulator (la domiciliu)


Tratamentul adecvat la domiciliu poate duce la ameliorarea simptomelor. De asemenea,
tratamentul antigripal poate scdea riscul apariiei complicaiilor.

Tratamentul la domiciliu poate include:


- medicamente antigripale ce se elibereaz fr prescripie medical. n majoritatea cazurilor de
grip, un simplu analgetic (medicament ce calmeaz durerea) sau antipiretic (medicament ce
reduce febra) cum ar fi acetaminofenul (de exemplu Tylenol) sau ibuprofenul (de exemplu,
Advil) este suficient
- decongestive i spray-uri nazale, care ajut la scderea secreiilor nazale i amelioreaz senzaia
de presiune i durere de la nivelul esuturilor tumefiate ale feei i din spatele timpanului
- medicamente ce scad febr, amelioreaz cefaleea (durerea de cap) i durerile musculare, cum ar
fi acetaminofenul sau ibuprofenul.
- ameliorarea tusei, prin administrarea de lichide sau de medicamente antitusive ce se elibereaz
fr prescripie medical
- msuri generale de auto-ingrijire, cum ar fi ore suplimentare de odihn.

Opiuni de medicamente
Medicaia antiviral reduce severitatea i scurteaz durata simptomelor gripale cu o zi sau o zi i
jumtate dac este administrat n primele 48 de ore de la instalarea simptomelor. Aceste
medicamente nu sunt ns indicate pentru a substitui imunizarea antiviral anual. n schimb,
medicamentele antivirale pentru controlarea declanrii gripei i prevenirea rspndirii ei, sunt
utilizate mai ales la persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicaii.

32

Amantadina i Rimantadina sunt eficiente n prevenirea gripei cauzate de infecia cu virusul


influenza A (dar nu i influenza B). Medicamentele antigripale Zanamivir i Oseltamivir sunt
folosite pentru prevenirea i tratamentul infeciilor att cu virusul influenza A, ct i B. Ele pot
reduce severitatea i scurt durat simptomelor gripale. Zanamivirul nu a primit nc aprobarea
Asociaiei Americane de Nutriie i Medicamente pentru a fi folosit n prevenirea gripei, dar
studiile au artat c uneori previne apariia sa.

Alegerea medicaiei
Dou tipuri de medicamente antivirale pot trata infecia cu virusul influenza:
- Amantadina sau Rimantadina (pentru infeciile cu influenza A)
- Zanamivir sau Oseltamivir (pentru infeciile cu influenza A i B).

33

CAPITOLUL II. INGRIJIRI GENERALE


Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externarea si efecturea tehnicilor
impuse de afectiune.

2.1. Internarea pacientului in spital


Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru servicii
permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o ingrijire si
supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale.
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este primit cu
zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea increderii bolnavului in
profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi dezbracati si examinati. La nevoie pacientul
este ajutat de asistenta si asezat in pozitia necesara examinarii
- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa care acesta
va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu paturi
- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si sala de
tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor spitalizati.
Dupa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de internare,
foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare


Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul se
alege in functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si stadiul bolii) si sex. Asistentul
conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in noptiera si sa se instaleze
comod si in pozitia indicata de medic in pat.

34

Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si


indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul
acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si patologice
in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. Pentru a crea
un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este indicat ca saloanele sa
aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 18-20C sa fie curate, linistite si bine
aerisite cu aer umidificat.
Asistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul
alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima zi de internare.
Bolnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii
conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de vindecare precum si pentru evitarea
unor complicatii grave si nedorite.
Asistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea, greutatea,
varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a bolnavului. Ea va urmarii
necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale
pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei (afectiuni
pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)

2.3. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati


a) Pregatirea patului si accesoriului
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele
de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire. Trebuie sa-i permita pacientului sa se
poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta
in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea. Patul trebuie sa permita ca asistenta
sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie si tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie
usor de manipulat si curatat, prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne si o
patura din lana moale, usor de intretinut. Lenjeria trebuie sa fie din bumbac cu cat mai putine
cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a intra sub saltea.
b) Schimbarea lenjeriei de pat

35

Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de cearsaf
simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne. Dupa ce se indeparteaza
noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, in
ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect. Cearsaful se aseaza la
mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre
capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se executa coltul apoi se
introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului. Se intinde bine cearsaful sa nu prezinte
cute.
Daca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.
Pernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat.
- Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea pacientului nu
permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa de obicei dimineata, inainte de
curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie se
executa de mai multe ori pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se poate schimba in
lungime sau in latimea patului.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul urmator :
- patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de armonica
- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in functie de
metoda aleasa pentru schimbarea patului
- cearsaful se ruleaza in lungime / latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera va fi
facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri si i se cere
cooperarea.
Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de aer.
i) Atunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi intors in
decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului. Asistenta din partea
dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o
introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta , retrasa de sub
axila, trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat usor in
aceeasi directie.
Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii
acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta
pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a
genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. Asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful
36

impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului, sulul de lenjerie murdara se
afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza
cearsaful curat, musamaua si aleza pregatita mai inainte. Se intinde bine cearsaful curat pe
jumatatea libera a patului si se aseaza o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce
pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub
genunchi. Pentru a introduce pacientul in decubit lateral stanga, asistenta din partea stanga
procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept : prinde pacientul de axila
stanga, il ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat si dupa
aceeasi procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua
suluri de lenjerie. Asistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o
indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata si o intinde
bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente.
Dupa acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se impatureste in trei
si se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci. Peste aceasta
asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica astfel ca una din
marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale cearsafului curat se tin cu
mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. Cele doua asistente, care sunt de o parte si de
alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat, iar cu cealalta mana
colturile superioare ale cearsafului murdar si, printr-o miscare in directia picioarelor pacientului,
indeparteaza cearsaful murdar si acopera, in aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza
patura peste cearsaf, rasfrangand marginea dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea
patului , se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului.
ii) Atunci cand pacientul poate fi asezat in pozitie sezand, schimbarea lenjeriei se face in
latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de catre doua persoane : una sprijina
pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat.
Dupa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este asezat
cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie
nevoie de schimbarea cearsafului.

c) Asigurarea igienei generale si corporale


Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze singur igiena corporala.
In seara zilei precedente interventiei se face o baie generala a bolnavului si se va pregati tubul
digestiv pentru interventie prin efectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un dus. La
pregatirea bolnavului pentru actul operator se va acorda atentie deosebita cavitatii bucale mai
ales la cei care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care se va opera prin
spalare cu apa si sapun, degresare si dezinfectare cu alcool. Daca regiunea prezinta pilozitati
acestea vor fi rase cu aparat de ras individual.
37

Regiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se indeparteaza bijuteriile


bolnavului, proteza dentara daca exista. Bolnavul va fi imbracat cu lenjerie curata, se verifica
starea de curatenie in regiunile :
- inghinala
- ombilic
- axile
- spatii interdigitale
- unghiile

d) Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a bolnavului imobilizat


Asistenta va colecta date referitoare la starea pacientului, daca se poate spala singur sau nu. Cu
aceasta ocazie se observa si starea tegumentelor si aparitia unor eventuale modificari. Se verifica
temperatura ambianta (20-21C) si se evita curentii de aer. Bolnavul va fi izolat cu un paravan de
anturajul sau. Se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarea lenjeriei
patului, lenjeriei bolnavului si materialele necesare pentru prevenirea escarelor.
Temperatura apei trebuie sa fie le 37-38C.
Bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperii cu un cearsaf si patura. Se descopera progresiv
numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele sau manusa de baie pentru a nu se scurge
apa in pat sau pe bolnav. Ordinea in care se face toaleta este : spalat, clatit, uscat. Se sapuneste
regiunea dupa care se clateste ferm, dar fara brutalitate. Apa calda trebuie sa fie din abundenta,
sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista la pliuri sub sani, la maini, la spatii
interdigitale, la coate si axile. Se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza
zonele predispuse escarelor.
La toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua si aleza in functie de
regiunea pe care o spalam. La toaleta pe regiuni cu bolnavul in pat se va respecta urmatoarea
succesiune :
- fata
- gat
- urechi
- brate si maini

38

- parte anterioara torace


- abdomen
- fata anterioara coapse
- bolnavul va fi intors in decubit lateral si se vor spala :
- spatele
- fesele
- fata posterioara a coapselor
- bolnavul se aduce din nou in decubit dorsal
- gambele si picioarele
- organele genitale externe
- ingrijirea parului
- toaleta cavitatii bucale
Toaleta pe regiuni
i) Ingrijirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor oculare .
Materiale necesare :
- apa sau ser fiziologic
- tampon de tifon
- comprese
- manusi de baie
- prosop
- tavita renala
Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic, cu mana
acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura externa spre cea interna.
La pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se aplica comprese
imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod repetat.
ii) Ingrijirea mucoasei nazale

39

Scop : mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea infectiilor nazale si a


leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta sonda endo-nazala.
Materiale necesare - tampoane sterile montate pe bastonase
- ser fiziologic
- apa oxigenata diluata
- tavita renala
- manusi de protectie
Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu care este lipita
sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curata fiecare cu cate un tampon umezit cu
ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata diluata. Se curata si sonda, apoi se
reintroduce si se fixeaza.
Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul.
iii) Ingrijirea urechilor
Scop: - mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern
- indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a dopurilor de
cerumen
Materiale necesare :
- tampoane sterile montate pe betisoare
- apa
- sapun
- manusa de baie
- prosop
- tavita renala
Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte, se introduce tamponul in conductul
auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. La introducerea tamponului trebuie avut grija de
limita vizibilitatii. Pavilionul urechii se spala cu mana cu manusa, cu apa si sapun curatand cu
atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara. Se limpezeste si se usuca cu prosopul.
Fiecare ureche se curata cu un tampon separat si daca din conductul auditiv extern se scurge
lichid cefalorahidian sau sange se va chema medicul.
40

iv) Ingrijirea cavitatii bucale


Scop: - obtinerea unei stari de bine a bolnavului
- profilaxia infectiilor cavitatii bucale
- profilaxia cariilor dentare
Materiale necesare - la pacienti constienti
- periuta
- pasta de dinti
- prosop
- tavita renala sau lighian
- pahar cu apa
- la pacienti inconstienti :
- comprese
- tampoane sterile din tifon
- deschizator de gura
- spatula linguala
- pensa port-tampon
- glicerina boraxata 20%
- tavita renala
- manusi sterile
Tehnica : - pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul protejand
lenjeria. Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, se sterge limba, bolta palatina,
suprafata interna si externa a arcadei dentare ca tampoane imbinate in glicerina boraxata cu
miscari dinauntru in afara. Cu un alt tampon se sterg dintii, apoi se ung buzele. Toaleta se poate
face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind acoperita cu manusa. La pacientii
care prezinta proteza dentara, acesta se va scoate, spala si pastra intr-un pahar cu apa.
v) Ingrijirea unghiilor
Scop: - asigurarea igienei pacientului
41

- indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni


Materiale necesare :
- apa si sapun
- forfecuta, periuta de unghii
- pila
- prosop
Tehnica : - unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. Pentru spalarea piciorului acesta va fi
introdus intr-un lighian. Dupa spalare se face taierea unghiilor cu mare atentie pentru a nu leza
tesuturile din jur. Instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza.
vi) Ingrijirea parului
Scop: - pregatirea pentru operatii in zona fetei
- pregatirea pentru EEG
- spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata
- pentru starea de bine a pacientului
Contraindicatii

- fracturi ale craniului


- politraumatizatii
- bolnavii cu febra
- boli ale pielii capului

Materiale necesare :
- musama, aleza
- lighian
- apa calda
- sampon, sapun
-prosop
- piaptan
- uscator de par
42

Tehnica : - temperatura camerei trebuie sa fie intre 22-24C. Pozitia bolnavului este in functie de
starea sa :
- sezand pe un scaun cu capul in fata
- sezand in pat
- decubit dorsal oblic
Se protejeaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lighianul in functie de pozitia bolnavului astfel
incat parul sa ajunga in lighian . se umezeste parul, se samponeaza, se maseaza usor pielea
capului, se limpezeste, se usuca, se piaptana. Se protejeaza pielea capului cu un prosop si
pacientul va sta confortabil in pat.
vii) Toaleta intima
Scop: - igienic
- mentinerea unei stari de confort fizic
- in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel
- sondajul vezical la femei si barbati
- recoltarea de urina pentru urocultura
Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde vezicale, inaintea
interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor genitale, a cailor urinare si in
perioadele menstruale la femei.
Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se asigura intimitatea
bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aseaza in pozitie ginecologica, se serveste cu un bazinet
pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se imbraca manusa de cauciuc peste care se ia manusa
de baie. Se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus turnand apa si sapun. Se limpezeste
abundent, se indeparteaza bazinetul. Se usuca prin tamponare cu prosopul. Pliurile se pudreaza
cu talc.
e) Observarea pozitiei bolnavului in pat
Adus de la sala de operatie, bolnavul va fi asezat in pat si acoperit cu paturi, fara perna pana la
trezire. El va sta in decubit dorsal, cu capul intors intr-o parte cu tavita renala langa cap pentru a
capta eventualele vomismente.
Asistenta va supraveghea bolnavul pana la completa sa trezire, trebuie sa-si dea seama daca
operatul este prea palid, daca anormal agitat, daca operatul este intr-o stare grava, daca prezinta
transpiratii reci sau cianoza.
43

Dupa trezirea bolnavului, asistenta ii va pune perna, il va servi cu ceai sau apa daca nu este
contraindicat. In caz de indicatii ii va umezi limba, buzele cu comprese ude.
Dupa interventii intraabdominale, in general, bolnavii tind sa adopte o pozitie antalgica de
decubit dorsal cu genunchii flectati, numita pozitie Fowler, acesta fiind o pozitie care asigura
relaxarea musculaturii abdominale si deci amelioreaza durerea locala.
f) Schimbarea pozitiei bolnavului si mobilizarea bolnavului
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. La mobilizarea pacientului
trebuie respectate unele principii :
- sunt necesare doua asistente
- prinderea pacientului se face precis si sigur
- exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
- aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
- mobilizarea se incepe incet si se continua in functie de raspunsul fizic al pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce pot sa apara din
cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Schimbarea pozitiei pacientilor
imobilizati se face din 2 in 2 ore, masandu-se zonele de presiune predispuse escarelor.
Mobilizarea precoce a pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare, normalizarea
tonusului muscular si stimuleaza metabolismul. De asemenea favorizeaza circulatia sangelui,
prevenind tromboflebitele si pneumoniile.
Bolnavii operati vor fi mobilizati precoce si gradat. La inceput se va efectua mobilizarea activa
in pat inlaturandu-se astfel contractura peretelui abdominal.
g) Captarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor precum si descoperirea
modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului
i) Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura si cearsaful care acopera
pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua si aleza. Pacientul se dezbraca si se introduce
bazinetul cald sub zona sacrala apoi se acopera cu invelitoarea. Se efectueaza toaleta regiunii
perianale si se indeparteaza bazinetul cu atentie. Dupa ce se acopera cu capacul se indeparteaza
din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se aeriseste si se spala mainile
pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amenajate.

44

ii) Captarea urinei


Servirea urinarelor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. Dupa utilizare se golesc imediat,
se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza.
Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei; poate indica unele diagnostice.
iii) Captarea sputei
Se face in recipiente spalate, sterilizate, uscate si in care se pune solutie lizol 3% sau fenol 2,5%,
amestecata cu soda caustica. Atunci cand se recolteaza in vederea unor analize de laborator nu se
foloseste dezinfectant. Se instruieste pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa
foloseasca recipientul dat. I se asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie.
Dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute in solutie
dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare.
iv) Captarea varsaturilor
Pacientul se aseaza in functie de starea generala in pozitie sezand, decubit dorsal cu capul intors
intr-o parte, decubit lateral (pozitie de siguranta). Lenjeria de pat se protejeaza cu musama si
aleza, iar pacientul cu un prosop in jurul gatului. Proteza dentara mobila se indeparteaza unde
este cazul si se ofera pacientului o tavita renala.
Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-si clateasca gura. I se ofera cuburi de gheata,
lichide reci in cantitati mici.
Varsatura se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii si frecventa se noteaza in
foaia de temperatura. Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin
fierbere sau autoclavare.
2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora. Asistenta
supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau daca se face
cu dificultate. Buna desfasurare a evolutiei postoperatorii se urmareste dupa graficul
temperaturii, al pulsului si prin inregistrarea tensiunii arteriale.
a) Respiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt :
- tipul respiratiei
- amplitudinea miscarilor respiratorii

45

- ritmul
- frecventa
Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura.
Asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi executat.
Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de un minut.
Respiratia se noteaza cu culoare verde. Fiecare linie orizontala corespunde la doua respiratii.
Valorile normale a respiratiei sunt :
- la nou-nascut 30-50 respiratii / minut
- la 2 ani 25-35 respiratii / minut
- la adulti 16-18 respiratii / minut
- la varstnici 15-25 respiratii / minut
Masurarea temperaturii in axila : se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand. Se ridica
bratul bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza termometrul
cu rezervorul de mercur in centrul axilei paralel cu toracele. Se apropie bratul pe trunchi cu
bratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se mentine timp de zece minute.
Masurarea temperaturii in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub
limba sau pa latura externa a arcadei dentare. Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe
nas. Termometrul se mentine cinci minute. In cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se
lubrifiaza termometrul. Se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in
semiflexie asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de
rotatie si inaintare. Se mentine trei minute.
Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge cu o compresa
si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala termometrul, se scutura si se introduce in
recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%).
In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. Pentru fiecare linie
orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad.
Valorile normale a temperaturii :
- copil 36-37,8C
- adult 36-37C
- varstnic 35-36C

46

c) Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai mare cu atat
pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de 100 batai / minut dar daca acest ritm se mentine si
in zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub supraveghere permanenta.
Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea, greutatea, somnul,
alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile, plansul, mania), factori sociali (mediul
ambiant). Pulsul poate fi luat la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un
plan osos : radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . In practica
curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea pulsului, bolnavul trebuie sa
fie in repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte de numaratoare, intru-cat un efort sau o
emotie oarecare in timpul sau inaintea luarii pulsului ar putea modifica valorile reale. Bratul
bolnavului trebuie sa fie sprijinit, pentru ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza
santul radial pe extremitatea distala a antebratului, dam de un sant marginit de tendoanele
muschilor flexor radial al carpului si brahioradial in profunzimea caruia se gaseste artera radiala.
Palparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta. Dupa ce
s-a reperat santul lui, se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete
palpatoare, pana la perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul
respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de temperatura
corespunde la patru pulsatii. Valorile normale a pulsului sunt :
- la nou-nascut 130-140 pulsatii / minut
- la copil mic 100-120 pulsatii / minut
- la adult 90-100 pulsatii / minut
- la varstnic 80-90 pulsatii / minut
d) Tensiunea arteriala trebuie controlata la toti bolnavii postoperator si in special la cei
hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o complicatie
hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare (forta de
contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).
Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva
Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool pentru dezinfectarea
olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea valorilor in foaia de temperatura.

47

Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si palpatoric.


Metoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica si i se asigura un repaus fizic
aproximativ 15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe bratul
pacientului sprijinit si in extensie. Membrana stetoscopului se fixeaza pe artera humerala, sub
marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in
manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Aerul
din manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot
arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime (sistolice). Se retine valoarea indicata
de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata. Se continua
decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de
coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar acesta
reprezentand tensiunea arteriala minima (diastolica). Se noteaza pe foaia de temperatura valorile
obtinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. Nu se foloseste
stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. Are dezavantajul obtinerii
unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa
reducerea accentuata a compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale
cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt :
- la copil intre 1-3 ani

75/90-50/60 mmHg

- la copil intre 4-11 ani

90/100-60/65 mmHg

- la copil si la adolescenti 12-15 ani - 100/120-60/75 mmHg


- la adult - la varstnici

115/140-75/90 mmHg
>150/>90 mmHg

e) Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric. Mai ales in
cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru masurarea diurezei
urina se colecteaza pe 24 de ore in recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu
apa distilata. Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la aceeasi
ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol. Diureza se noteaza in
foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei
respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la 100 ml de
urina. Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore in mod normal este de aproximativ 1500 ml.
2.5. Alimentatia bolnavului
48

Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu lingurita sau
paiul si bucatele de gheata, in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici (20-30 ml) din ora in
ora.
In functie de evolutie a doua zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese compuse din
150-200 ml lapte, regim hidrozaharat.
Incepand cu a treia zi regimul se imbogateste adaugandu-se supe mucilaginoase, gris cu
lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale , carne slaba de vita sau pasare, legume fierte
ajungandu-se in cateva zile (5-7) la o ratie calorica de 1500-2000 calorii.
2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Tehnici de hidratare
1. Hidratare pe cale natural sau calea orala
2. Hidratare pe ci artificiale:
a. prin sonda nazo - gastric sau nazo duodenal
b. parenteral - perfuzia I.V. este calea cea mai folosit.
Soluii perfuzabile.
Rolul asistentei medicale este s cunoasc soluiile, concentraia, compatibilitaile dintre
ele i medicamente pentru a pregti i a administra o perfuzie la indicaia medicului, n vederea
restabilirii echilibrului iniial al organismului.
n functie de concentraie, soluiile perfuzabile se clasific n:

soluii izotonice, care conin ioni n concentraie egal cu cea a organismului

(fiziologic);

soluii hipertonice care conin ioni n concentraie > dect cea fiziologic;

soluii hipotonice care conin ioni n concentraie < dect cea fiziologic.

n funcie de scopul urmrit, soluiile perfuzabile se clasific n:


1. soluii de baz pentru prepararea unei perfuzii;
2. soluii de corectare a dezechilibrelor electrolitice i metabolice;
3. soluii pentru alimentaia parenteral.
1. Soluii de baz servesc ca mijloc de transport pentru medicamente, soluii corectoare,
lichide.
2. Soluiile de corectare se folosesc la corectarea perturbarilor metabolice (alcaloza,
acidoza), la completarea unui deficit electrolitic i la reglarea insuficienelor funcionale.

49

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice


Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului aplicat, semnaleaza
aparitia unor complicatii. Recoltarea produselor este efectuata de asistenta in majoritatea
cazurilor. Acesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile corecte de recoltare
a diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze produsul rezultat pentru a
evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si
comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi pregatit printr-o dieta adecvata,
repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului recoltat.
Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa ajunga la laborator cat mai
repede si in starea in care au fost eliberate din organism. Exista o serie de examene de laborator
efectuate inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispozitie pentru
pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala cum ar fi :
- timpul de sangerare (T.S.)
- timpul de coagulare (T.C.)
- determinarea grupului sanguin
- hematocritul (Htc)
- hemograma
- glicemie
- uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale (reactia Adler sau Gregersen).
In cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele
de coagulare.
2.8. Educatia pentru sanatate
Profilaxia bolii
Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi :
50

1 o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel;


2 evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare;
3 evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli severe;
4 alimentele prea reci
5 evitarea stresului
Se recomanda regim alimentar individualizat .
2.11. Externarea bolnavului
Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai necesita o
supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la domiciliu. Asistenta va pune
la dispozitia medicului documentele bolnavului necesare formularii epicrizei si completarii
biletului de iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la externare.
Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea grija ca bolnavul
sa-si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa aiba o imbracaminte
corespunzatoare anotimpului.
Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire. Asistenta
va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in grija apartinatorilor

51

Cap.4.CAZURI CLINICE

Caz 1.

Surse de informare:
-

Familia (mama);

Echipa de ngrijire;

Dosarul anterior;

Literatura de specialitate;

Buletinele de analiz anatomo-patologice.

Date fixe:
-

Nume si prenume: M.B.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 15 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:
-

Domiciliu: Craiova, judetul Dolj;

Condiii de locuit: corespunztoare, apartament 3 camere.

Data internrii: 20 03 2013;ANUL 2015

52

Data externrii: 25 03 2013; ANUL 2015


Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;
Diagnosticul la internare: Emfizem pulmonary/Gripa
Insuficienta respiratorie cronica
Diagnosticul la externare: Emfizem pulmonar

Motivele

internrii:

obstrucie

nazal,

tuse

seac,agitaie,

refuzul

alimentaiei, durere toracica.


Anamnez:
AHC: fr importan;

Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.


Istoricul bolii:
Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu o zi cu obstrucie
nazal, strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive s-a adresat
medicului i a fost internat pentru investigatii
Antecedente heredo-colaterale: aparintorii neag TBC
-

mama: 58 ani profesoar;

tata: 40 ani analist programator.

Antecedente personale: Traumatism cranio cerebral in urma cu 3 ani in urma


unui accident rutier
Antecedente personale patologice: pneumonii frecvente
53

Examen clinic obiectiv:


Stare general influenat;
Talie 160 cm;
Greutate: 62kg;
Stare de nutriie: bun;
Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;
Pliu cutanat elastic;
esut adipos subcutanat: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;
Aparat respirator:
-

obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;

torace normal conformat;

vibbrii vocale diminuat transmise;

respiraie aspr;

ronchusuri bilateral.

Frecvena respiratorie: 25 r/minut.


Aparat cardio-vascular:
-

aria precordial de aspect normal;

mritate cardiac n limite normale;

oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;

zgomote cardiace ritmice, clare;

nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 100 b/min.

Aparat digestiv:
54

hiperemie faringian:

abdomen

suplu,

elastic,

nedureros,

mobil

cu

micrile

respiratorii.Tranzit intestinal prezent.Ficat, splin n limite normale.


Aparat uro-genital:
-

loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;

organe genitale externe de aspect normal;

Otic: normal;
SNC: reflexul MORO prezent;

Anamneza asistentei medicale-----sub forma de tabel


PROBLEMELE DE DEPENDEN ALE PACIENTULUI
Nevoia fundamental

Independent

Dependent

Nevoia de a respira si a avea o bun


circulaie

Nevoia de a bea si a manca


Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mica si a avea o
bun postur
Nevoia de a dormi si a se odhini
Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
Nevoia de a menine temperatura
corpului in limite normale
Nevoia de a mentine tegumentele si
mucoasele curate si integre
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a comunica

55

Nevoia de a aciona conform


propriilor convingeri si valori

Nevoia de a fi preocupat in vederea


realizarii.

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:


Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min,
P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.
3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
, prezint 1 scaun pe zi normal.
4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:
Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un
somn odihnitor.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaaeste ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.

56

8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:


Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind
asigurat de ctre mam.
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit dureriisi depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare
comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiuniiva fi ajutat de mam s se realizeze.
12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:
Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
Cunotine insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:
-

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;
57

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se recrea;

Nevoia de a se odihni;

Nevoia de a nva.

INVESTIGAII DE LABORATOR

58

Investigaii

Rezultate

Valori normale

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Medicamentul

Forma de
prezentare

Doza

Calea de
administrare

Perioada

PLAN DE NGRIJIRE-PAGINA LANDSCAPE-PE LAT


Nume i prenume: M.B.

59

Diagnostic: emfizem pulmonar


DATA

DIAGNOSTIN
G DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENII-pune
separate
interventiile(autonomedelegate)

EVALUARE

20.03.201
3

Imobilitate

Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate

-am efectuat un program


de exer-ciii fizice n
funcie de cauza imo-

-mama a neles
impor-

ANUL
2015

Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

bilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la

tana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular
adecvat, dar nc
mai are nevoie
de ajutor din
partea
personalului
medical dar i al
mamei.

fiecare 2 ore punnd-o


ntr-o postur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice, clirea organizmului este
important pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

60

20.03.201
3

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

facies vultuos

hidroelectrolitic
i s

-am aerisit
ncperea;

Pacienta nc
mai pre-

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

zint
febr,valoarea

decvat pentru a
permite schim-

temperaturii
scznd la

burile de cldur cu
mediul exterior;

37,9 grade C.

-am aplicat
comprese reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

61

20.03.201
3

Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare,
diureza s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd
dezechilibrul acido-

culoare
galben,dar

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;

cantitatea nu
este n limite
normale.

-am cntrit zilnic


pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria
de pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

20.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls

zinte mucoase
respiratorii umede
i integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun
respiraie, s
fie bine
hidratat
pentru a i se

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu
ap alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii me-

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree,
se-creii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

selor i dup mese;


-am supravegheat n
permanen-
respiraia sugarului
pentru depistarea
unor complicaii respiratorii;
-am dezobstrurat

62

tahicardic.

fluidifica secre-

cile respirato-

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i
s fie
echilibrat
psihic.

rii superioare prin


instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat
pacientei gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si
batista de unic
folosin pentru evitarea
mprtierii secreiilor nazale.

20.03.201
3

Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea
i am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

Pacienta are un
somn
linititor,
dormind 4 ore,
dar nc mai
prezint
treziri repetate
n timpul
nopii

-am efectuat
pacientei o baie
cald nainte de
culcare;
-am observat i am

63

notat toate
schimbrile care
survin n starea
pacientei;
-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea
de veghe i somn.
20.03.201
3

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra
alimentelor, lsnd-o
s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a
primit bine
tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a
se alimenta prin
lipsa poftei de
mncare

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat
regim hidroza-harat;
-am administrat
lichide (ceaiuri) la
temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale
egale de
timp;
-am alimentat
pacienta cu linguria,stimulnd-o s
64

mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea
pacientei.
20.03.201
3

Vulnerabilitate
fa de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.

-am asigurat condiii


de mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.

-am plasat pacienta


n salon n funcie de
starea sa, afeciune
i
receptivitate;
-am luat msuri
sporite de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea
pacientei respectnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti
(sterilizare, curenie, dezinfecie);
-am favorizat
adaptarea pacientului cu noul mediu.

20.03.201
3

Comunicare
inefici-ent

Pcienta s
poat folosi
mijloacele de

-am familiarizat
pacienta cu me-diul

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
65

Cauza

comu-

sau ambiant;

Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.

nicare
adecvate strii

-am asigurat un
mediu de secu-ritate
linitit;

Manifestri
Comunic puin

i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

-am administrat
tratamentul pre-scris
de medic;

team fa de
personalul
medical,
devenind prietenoas i
comunic cu
acesta.

-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu
pacienta, furnizndu-i mijloacele de
comunicare, avnd o
atitudine
prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele
de comunicare conform posibilitii
copilului.

20.03.201
3

Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri
Inactivitate

Pacienta s
prezinte o
stare de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.

-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan
cu starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
activiti recreati-ve
specifice pacientei
care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

66

buna dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseal i tristee.
21.03.201
3

Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri

Pacienta s
aib to-nusul
muscular i
for-a
muscular
pstrate

Diminuarea
micrilor normale

-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de
cau-za imobilizarii i
de capacitatea
pacientei(exerciii
fizice de ex-tensie
flexie, rotaie,
ncrucia-rea
membrelor
superioare i inferioare, de ridicare
i coborre a
copilului n ezut,
apoi culcat pe
spate);

-mama a neles
importana
efecturii
progra-mului de
exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.

-am schimbat poziia


pacientei la fiecare
2h punnd-o ntr-o
postur adecvat;
-am educat mama ca
n afar de masaj i
exerciii fizice clirea organismului
este importan-t
pentru ntrirea
rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
21.03.201
3

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit
ncperea;

Pacienta nc
mai pre-

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

zint
febr,valoarea
67

Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

temperaturii
scznd la

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

37,8 grade C.

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat
comprese reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

21.03.201
3

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd dezechilibrul
acido-

culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la

68

Cauza

s fie

indicaia medicului;

Proces infecios

n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am cntrit zilnic


pacienta;

Manifestri
Urina n
cantitate mic

-am asigurat igiena


corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

21.03.201
3

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse

zinte mucoase
respi-

pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

ratorii umede i
inte-

-am administrat
profilactic n pri-

gre, s nghit
fr di-

ma zi oxigen naintea
sevirii me-

ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o

selor i dup mese;

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, secreii
nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnas-

69

tica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
21.03.201
3

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint

-am asigurat linitea i


am nl-

treziri repetate n
timpul

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

nopii

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;

70

-am observat somnul,


calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
21.03.201
3

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a primit
bine tratamentul
i regimul igienodietetic i se poate alimenta
calitativ i
cantitativ
corespunztor.

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la
temperatura camerei,
n canti-tate mic, la
intervale egale de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.

71

22.03.201
3

Hipertermie

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit ncperea;

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat comprese


reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

Cauza
Sindrom febril

facies vultuos

fizic i psihic.

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la
valori nor-male.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

22.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap

Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
72

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-

ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.

ma zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

22.03.201
3

Dificultate de
a se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint

73

se,mediul
spitalicesc.

corespunztor
vr-

-am asigurat linitea i


am nl-

Manifestri

stei

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

Calitatea
somnului

treziri repetate.

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;

Somn agitat

-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
23.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-

Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.

ma zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
74

nazal, ri-

permeabile i o

noree, tuse,
cianoz

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

perioro-nazal
i puls
tahicardic.

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

23.03.201
3

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn li-nititor,
fr treziri
repetate.

-am asigurat linitea i


am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de
75

culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
24.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.

-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin

76

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

instilaii nazale cu ser fiziologic;


-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

24.03.201
3

Cunotine
insufici-ente
Cauza

Mama s
acumuleze
cunotine
despre

Inaccesibilitate
a la in-formaie
privind boala

boala,
tratament i regim.

Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii

-am comunicat mamei


noiunile
despre boal,
tratament medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le
recomandate n
covalescen.

Mama
coopereaz i a
acumulat ct mai
multe cunotinte
despre boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a neles importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.

ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic emfizem pulmonar
77

Dat
a
20.0
3
200
9

Func;iile vitale

Analize
Reale

120b/
m

35

D:37.9
C

in

r/mi
n

Normale

Alte
investiga
ii
Testarea
2 UI PPD

Tratament

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33% 1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg2x1 sup/zi;

S:38.1
C

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
21.0
3

128b/
m

200
9

in

38
r/mi
n

D:37.6
C
S:37.8
C

Hb=12.86g%

12-15g%

Nt:39%

37-47%

L:8500/mm

40008000/

NS:63%NN:3
%
E:2% M:3%
Ly:29%T=23
0
000/mm
Calcemie:9.1
Ca
ionicVSH:12/
30
mm Examen
de urin:ph
acid
Leucocite:rar
e Celule

mm 5070%
1-3% 14%
4-8%2030%
150000300000/m
m
9-11% 714mm

Radiograf
ie
pulmonar
:

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;

Opaciti

Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;

interstiial
e

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

bronhovasculare

Ser fiziologic: instilaii


nazale

Hipertrofi
e
timic

hilare i
infrahilar
e

rare

78

epiteliale
:rare
22.0
3

126

40

b/min

r/mi
n

200
9

D:36.6
C

Coproparazit
ar:

S:36.7
C

negativ

negativ

Ampicilin 250mg
i.m. 1fl/6ore;Oxacilin
250mg
i.m.
1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015
1cp/zi;Gluco-z 33%
1f per os;Paracetamol 125 mg
2x1sup/zi;
Bromhexin
sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale

22.0
3

120

42

D:36C

b/min

r/mi
n

S:36.4
C

200
9

IDR:0mm

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

24.3
0
200
9

112

34

b/min

r/mi
n

D:36.5
C
S:36.9
C

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
79

os; Paraceta-mol 125


mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

EVALUARE FINALA

Pacientul M .R. in varsta de ,din Botosani ,se interneazin data de ,in Sectia de Boli InfectoContagioase a Spitalului Judetean Mavromati cu diagnosticul de Gripa prezentand
uramatoarea simtomatologie:

Caz 2.-LA FEL

Date pacient:
80

Nume si prenume: C.I.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 17 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:
-

Domiciliu: BUCURESTI

Condiii de locuit: corespunztoare,

Data internrii: 25 03 2013;


Data externrii: 30 03 2013;
Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;
Diagnosticul la internare: Gripa/ Emfizem pulmonar

Motivele internrii:
obstrucie nazal,
tuse seac,
agitaie,
refuzul alimentaiei.
Anamnez:
AHC: fr importan;

Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.

81

Istoricul bolii:
Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu 3 ZILE

cu

obstrucie nazal, strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive sa adresat medicului i a fost internat pentru investigatii
Antecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul
de familie;

Examen clinic obiectiv:


Stare general influenat;
Talie 155 cm;
Greutate: 48kg;
Stare de nutriie: bun;
Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;
Pliu cutanat elastic;
esut adipos subcutanat: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;
Aparat respirator:
-

obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;

torace normal conformat;

vibbrii vocale diminuat transmise;

respiraie aspr;
82

ronchusuri bilateral.

Frecvena respiratorie: 20 r/minut.


Aparat cardio-vascular:
-

aria precordial de aspect normal;

mritate cardiac n limite normale;

oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;

zgomote cardiace ritmice, clare;

nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 88 b/min.

Aparat digestiv:
-

hiperemie faringian:

abdomen

suplu,

elastic,

nedureros,

mobil

cu

micrile

respiratorii.Tranzit intestinal prezent.Ficat, splin n limite normale.


Aparat uro-genital:
-

loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;

organe genitale externe de aspect normal;

Otic: normal;
SNC: reflexul MORO prezent;

Anamneza asistentei medicale

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:


Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min,
P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.
83

3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
, prezint 1 scaun pe zi normal.
4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:
Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un
somn odihnitor.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaaeste ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.
8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind
asigurat de ctre mam.
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit dureriisi depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare
comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiuniiva fi ajutat de mam s se realizeze.
84

12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:


Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
Cunotine insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:
-

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

Nevoia de a se recrea;

Nevoia de a se odihni;

Nevoia de a nva.

PLAN DE NGRIJIRE
Nume i prenume: C.I.
Diagnostic: emfizem pulmonar

85

DATA

DIAGNOSTIN
G DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

20.03.201
3

Imobilitate

Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate

-am efectuat un program


de exer-ciii fizice n
funcie de cauza imo-

-mama a neles
impor-

Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

bilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la

tana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular
adecvat, dar nc
mai are nevoie
de ajutor din
partea
personalului
medical dar i al
mamei.

fiecare 2 ore punnd-o


ntr-o postur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice, clirea organizmului este
important pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

86

20.03.201
3

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

facies vultuos

hidroelectrolitic
i s

-am aerisit
ncperea;

Pacienta nc
mai pre-

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

zint
febr,valoarea

decvat pentru a
permite schim-

temperaturii
scznd la

burile de cldur cu
mediul exterior;

37,9 grade C.

-am aplicat
comprese reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

87

20.03.201
3

Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare,
diureza s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd
dezechilibrul acido-

culoare
galben,dar

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;

cantitatea nu
este n limite
normale.

-am cntrit zilnic


pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria
de pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

20.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls

zinte mucoase
respiratorii umede
i integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun
respiraie, s
fie bine
hidratat
pentru a i se

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu
ap alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii me-

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree,
se-creii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

selor i dup mese;


-am supravegheat n
permanen-
respiraia sugarului
pentru depistarea
unor complicaii respiratorii;
-am dezobstrurat

88

tahicardic.

fluidifica secre-

cile respirato-

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i
s fie
echilibrat
psihic.

rii superioare prin


instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat
pacientei gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si
batista de unic
folosin pentru evitarea
mprtierii secreiilor nazale.

20.03.201
3

Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea
i am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

Pacienta are un
somn
linititor,
dormind 4 ore,
dar nc mai
prezint
treziri repetate
n timpul
nopii

-am efectuat
pacientei o baie
cald nainte de
culcare;
-am observat i am

89

notat toate
schimbrile care
survin n starea
pacientei;
-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea
de veghe i somn.
20.03.201
3

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra
alimentelor, lsnd-o
s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a
primit bine
tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a
se alimenta prin
lipsa poftei de
mncare

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat
regim hidroza-harat;
-am administrat
lichide (ceaiuri) la
temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale
egale de
timp;
-am alimentat
pacienta cu linguria,stimulnd-o s
90

mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea
pacientei.
20.03.201
3

Vulnerabilitate
fa de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.

-am asigurat condiii


de mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.

-am plasat pacienta


n salon n funcie de
starea sa, afeciune
i
receptivitate;
-am luat msuri
sporite de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea
pacientei respectnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti
(sterilizare, curenie, dezinfecie);
-am favorizat
adaptarea pacientului cu noul mediu.

20.03.201
3

Comunicare
inefici-ent

Pcienta s
poat folosi
mijloacele de

-am familiarizat
pacienta cu me-diul

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
91

Cauza

comu-

sau ambiant;

Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.

nicare
adecvate strii

-am asigurat un
mediu de secu-ritate
linitit;

Manifestri
Comunic puin

i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

-am administrat
tratamentul pre-scris
de medic;

team fa de
personalul
medical,
devenind prietenoas i
comunic cu
acesta.

-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu
pacienta, furnizndu-i mijloacele de
comunicare, avnd o
atitudine
prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele
de comunicare conform posibilitii
copilului.

20.03.201
3

Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri
Inactivitate

Pacienta s
prezinte o
stare de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.

-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan
cu starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
activiti recreati-ve
specifice pacientei
care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

92

buna dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseal i tristee.
21.03.201
3

Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri

Pacienta s
aib to-nusul
muscular i
for-a
muscular
pstrate

Diminuarea
micrilor normale

-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de
cau-za imobilizarii i
de capacitatea
pacientei(exerciii
fizice de ex-tensie
flexie, rotaie,
ncrucia-rea
membrelor
superioare i inferioare, de ridicare
i coborre a
copilului n ezut,
apoi culcat pe
spate);

-mama a neles
importana
efecturii
progra-mului de
exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.

-am schimbat poziia


pacientei la fiecare
2h punnd-o ntr-o
postur adecvat;
-am educat mama ca
n afar de masaj i
exerciii fizice clirea organismului
este importan-t
pentru ntrirea
rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
21.03.201
3

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit
ncperea;

Pacienta nc
mai pre-

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

zint
febr,valoarea
93

Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

temperaturii
scznd la

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

37,8 grade C.

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat
comprese reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

21.03.201
3

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd dezechilibrul
acido-

culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la

94

Cauza

s fie

indicaia medicului;

Proces infecios

n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am cntrit zilnic


pacienta;

Manifestri
Urina n
cantitate mic

-am asigurat igiena


corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

21.03.201
3

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse

zinte mucoase
respi-

pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

ratorii umede i
inte-

-am administrat
profilactic n pri-

gre, s nghit
fr di-

ma zi oxigen naintea
sevirii me-

ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o

selor i dup mese;

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, secreii
nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnas-

95

tica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
21.03.201
3

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint

-am asigurat linitea i


am nl-

treziri repetate n
timpul

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

nopii

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;

96

-am observat somnul,


calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
21.03.201
3

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a primit
bine tratamentul
i regimul igienodietetic i se poate alimenta
calitativ i
cantitativ
corespunztor.

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la
temperatura camerei,
n canti-tate mic, la
intervale egale de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.

97

22.03.201
3

Hipertermie

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit ncperea;

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat comprese


reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

Cauza
Sindrom febril

facies vultuos

fizic i psihic.

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la
valori nor-male.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

22.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap

Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
98

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-

ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.

ma zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

22.03.201
3

Dificultate de
a se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint

99

se,mediul
spitalicesc.

corespunztor
vr-

-am asigurat linitea i


am nl-

Manifestri

stei

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

Calitatea
somnului

treziri repetate.

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;

Somn agitat

-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
23.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-

Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.

ma zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
100

nazal, ri-

permeabile i o

noree, tuse,
cianoz

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

perioro-nazal
i puls
tahicardic.

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

23.03.201
3

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn li-nititor,
fr treziri
repetate.

-am asigurat linitea i


am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de
101

culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
24.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.

-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin

102

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

instilaii nazale cu ser fiziologic;


-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

24.03.201
3

Cunotine
insufici-ente
Cauza

Mama s
acumuleze
cunotine
despre

Inaccesibilitate
a la in-formaie
privind boala

boala,
tratament i regim.

Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii

-am comunicat mamei


noiunile
despre boal,
tratament medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le
recomandate n
covalescen.

Mama
coopereaz i a
acumulat ct mai
multe cunotinte
despre boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a neles importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.

ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic: emfizem pulmonar
103

Dat
a
20.0
3
200
9

Func;iile vitale

Analize
Reale

120b/
m

35

D:37.9
C

in

r/mi
n

Normale

Alte
investiga
ii
Testarea
2 UI PPD

Tratament

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33% 1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg2x1 sup/zi;

S:38.1
C

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
21.0
3

128b/
m

200
9

in

38
r/mi
n

D:37.6
C
S:37.8
C

Hb=12.86g%

12-15g%

Nt:39%

37-47%

L:8500/mm

40008000/

NS:63%NN:3
%
E:2% M:3%
Ly:29%T=23
0
000/mm
Calcemie:9.1
Ca
ionicVSH:12/
30
mm Examen
de urin:ph
acid
Leucocite:rar
e Celule

mm 5070%
1-3% 14%
4-8%2030%
150000300000/m
m
9-11% 714mm

Radiograf
ie
pulmonar
:

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;

Opaciti

Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;

interstiial
e

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

bronhovasculare

Ser fiziologic: instilaii


nazale

Hipertrofi
e
timic

hilare i
infrahilar
e

rare

104

epiteliale
:rare
22.0
3

126

40

b/min

r/mi
n

200
9

D:36.6
C

Coproparazit
ar:

S:36.7
C

negativ

negativ

Ampicilin 250mg
i.m. 1fl/6ore;Oxacilin
250mg
i.m.
1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015
1cp/zi;Gluco-z 33%
1f per os;Paracetamol 125 mg
2x1sup/zi;
Bromhexin
sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale

22.0
3

120

42

D:36C

b/min

r/mi
n

S:36.4
C

200
9

IDR:0mm

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

24.3
0
200
9

112

34

b/min

r/mi
n

D:36.5
C
S:36.9
C

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
105

os; Paraceta-mol 125


mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

Caz 3.

Date fixe:
-

Nume si prenume: M.S.;

Nationalitate: roman;

Vrsta: 13 ani;

Grupa sanguin: B(III);

Sexul: feminin.

Date variabile:
106

Domiciliu: Iasi

Diagnosticul la internare: Emfizem pulmonar.


.

Motivele

internrii:

obstrucie

nazal,

tuse

seac,agitaie,

refuzul

alimentaiei.
Anamnez:
AHC: fr importan;

Antecedente personale patologice: fara importanta

Anamneza asistentei medicale

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:


Pacienta prezint obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min,
P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia
3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
107

4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:


Pacienta prezint stare general alterat
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaaeste ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C
8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit dureriisi depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare
comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiuniiva fi ajutat de mam s se realizeze.
12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:
Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.

108

14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:


Cunotine insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:
-

Nevoia de a respira;

Nevoia de a mnca si de a bea;

Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;

Nevoia de a evita pericolul;

Nevoia de a elimina;

Nevoia de a se mica;

Nevoia de a comunica;

PLAN DE NGRIJIRE
Nume i prenume: M.S.
Diagnostic: emfizem pulmonar

109

DATA

DIAGNOSTIN
G DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

20.03.201
3

Imobilitate

Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate

-am efectuat un program


de exer-ciii fizice n
funcie de cauza imo-

-mama a neles
impor-

Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

bilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la

tana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular
adecvat, dar nc
mai are nevoie
de ajutor din
partea
personalului
medical dar i al
mamei.

fiecare 2 ore punnd-o


ntr-o postur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice, clirea organizmului este
important pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

110

20.03.201
3

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

facies vultuos

hidroelectrolitic
i s

-am aerisit
ncperea;

Pacienta nc
mai pre-

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

zint
febr,valoarea

decvat pentru a
permite schim-

temperaturii
scznd la

burile de cldur cu
mediul exterior;

37,9 grade C.

-am aplicat
comprese reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

111

20.03.201
3

Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare,
diureza s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd
dezechilibrul acido-

culoare
galben,dar

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;

cantitatea nu
este n limite
normale.

-am cntrit zilnic


pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria
de pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

20.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls

zinte mucoase
respiratorii umede
i integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun
respiraie, s
fie bine
hidratat
pentru a i se

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu
ap alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii me-

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree,
se-creii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

selor i dup mese;


-am supravegheat n
permanen-
respiraia sugarului
pentru depistarea
unor complicaii respiratorii;
-am dezobstrurat

112

tahicardic.

fluidifica secre-

cile respirato-

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i
s fie
echilibrat
psihic.

rii superioare prin


instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat
pacientei gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si
batista de unic
folosin pentru evitarea
mprtierii secreiilor nazale.

20.03.201
3

Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea
i am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

Pacienta are un
somn
linititor,
dormind 4 ore,
dar nc mai
prezint
treziri repetate
n timpul
nopii

-am efectuat
pacientei o baie
cald nainte de
culcare;
-am observat i am

113

notat toate
schimbrile care
survin n starea
pacientei;
-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea
de veghe i somn.
20.03.201
3

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra
alimentelor, lsnd-o
s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a
primit bine
tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a
se alimenta prin
lipsa poftei de
mncare

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat
regim hidroza-harat;
-am administrat
lichide (ceaiuri) la
temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale
egale de
timp;
-am alimentat
pacienta cu linguria,stimulnd-o s
114

mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea
pacientei.
20.03.201
3

Vulnerabilitate
fa de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.

-am asigurat condiii


de mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.

-am plasat pacienta


n salon n funcie de
starea sa, afeciune
i
receptivitate;
-am luat msuri
sporite de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea
pacientei respectnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti
(sterilizare, curenie, dezinfecie);
-am favorizat
adaptarea pacientului cu noul mediu.

20.03.201
3

Comunicare
inefici-ent

Pcienta s
poat folosi
mijloacele de

-am familiarizat
pacienta cu me-diul

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
115

Cauza

comu-

sau ambiant;

Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.

nicare
adecvate strii

-am asigurat un
mediu de secu-ritate
linitit;

Manifestri
Comunic puin

i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

-am administrat
tratamentul pre-scris
de medic;

team fa de
personalul
medical,
devenind prietenoas i
comunic cu
acesta.

-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu
pacienta, furnizndu-i mijloacele de
comunicare, avnd o
atitudine
prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele
de comunicare conform posibilitii
copilului.

20.03.201
3

Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri
Inactivitate

Pacienta s
prezinte o
stare de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.

-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan
cu starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
activiti recreati-ve
specifice pacientei
care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

116

buna dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseal i tristee.
21.03.201
3

Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri

Pacienta s
aib to-nusul
muscular i
for-a
muscular
pstrate

Diminuarea
micrilor normale

-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de
cau-za imobilizarii i
de capacitatea
pacientei(exerciii
fizice de ex-tensie
flexie, rotaie,
ncrucia-rea
membrelor
superioare i inferioare, de ridicare
i coborre a
copilului n ezut,
apoi culcat pe
spate);

-mama a neles
importana
efecturii
progra-mului de
exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.

-am schimbat poziia


pacientei la fiecare
2h punnd-o ntr-o
postur adecvat;
-am educat mama ca
n afar de masaj i
exerciii fizice clirea organismului
este importan-t
pentru ntrirea
rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
21.03.201
3

Hipertermie
Cauza
Sindrom febril

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit
ncperea;

Pacienta nc
mai pre-

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

zint
febr,valoarea
117

Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

temperaturii
scznd la

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

37,8 grade C.

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat
comprese reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

21.03.201
3

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd dezechilibrul
acido-

culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la

118

Cauza

s fie

indicaia medicului;

Proces infecios

n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am cntrit zilnic


pacienta;

Manifestri
Urina n
cantitate mic

-am asigurat igiena


corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

21.03.201
3

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse

zinte mucoase
respi-

pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

ratorii umede i
inte-

-am administrat
profilactic n pri-

gre, s nghit
fr di-

ma zi oxigen naintea
sevirii me-

ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o

selor i dup mese;

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, secreii
nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnas-

119

tica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
21.03.201
3

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint

-am asigurat linitea i


am nl-

treziri repetate n
timpul

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

nopii

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;

120

-am observat somnul,


calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
21.03.201
3

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a primit
bine tratamentul
i regimul igienodietetic i se poate alimenta
calitativ i
cantitativ
corespunztor.

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la
temperatura camerei,
n canti-tate mic, la
intervale egale de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.

121

22.03.201
3

Hipertermie

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit ncperea;

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat comprese


reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

Cauza
Sindrom febril

facies vultuos

fizic i psihic.

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la
valori nor-male.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

22.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap

Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
122

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-

ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.

ma zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

22.03.201
3

Dificultate de
a se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint

123

se,mediul
spitalicesc.

corespunztor
vr-

-am asigurat linitea i


am nl-

Manifestri

stei

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

Calitatea
somnului

treziri repetate.

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;

Somn agitat

-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
23.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-

Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.

ma zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
124

nazal, ri-

permeabile i o

noree, tuse,
cianoz

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

perioro-nazal
i puls
tahicardic.

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

23.03.201
3

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn li-nititor,
fr treziri
repetate.

-am asigurat linitea i


am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de
125

culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
24.03.201
3

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.

-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin

126

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

instilaii nazale cu ser fiziologic;


-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

24.03.201
3

Cunotine
insufici-ente
Cauza

Mama s
acumuleze
cunotine
despre

Inaccesibilitate
a la in-formaie
privind boala

boala,
tratament i regim.

Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii

-am comunicat mamei


noiunile
despre boal,
tratament medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le
recomandate n
covalescen.

Mama
coopereaz i a
acumulat ct mai
multe cunotinte
despre boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a neles importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.

ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic: emfizem pulmonar
127

Dat
a
20.0
3
200
9

Func;iile vitale

Analize
Reale

120b/
m

35

D:37.9
C

in

r/mi
n

Normale

Alte
investiga
ii
Testarea
2 UI PPD

Tratament

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33% 1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg2x1 sup/zi;

S:38.1
C

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
21.0
3

128b/
m

200
9

in

38
r/mi
n

D:37.6
C
S:37.8
C

Hb=12.86g%

12-15g%

Nt:39%

37-47%

L:8500/mm

40008000/

NS:63%NN:3
%
E:2% M:3%
Ly:29%T=23
0
000/mm
Calcemie:9.1
Ca
ionicVSH:12/
30
mm Examen
de urin:ph
acid
Leucocite:rar
e Celule

mm 5070%
1-3% 14%
4-8%2030%
150000300000/m
m
9-11% 714mm

Radiograf
ie
pulmonar
:

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;

Opaciti

Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;

interstiial
e

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

bronhovasculare

Ser fiziologic: instilaii


nazale

Hipertrofi
e
timic

hilare i
infrahilar
e

rare

128

epiteliale
:rare
22.0
3

126

40

b/min

r/mi
n

200
9

D:36.6
C

Coproparazit
ar:

S:36.7
C

negativ

negativ

Ampicilin 250mg
i.m. 1fl/6ore;Oxacilin
250mg
i.m.
1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015
1cp/zi;Gluco-z 33%
1f per os;Paracetamol 125 mg
2x1sup/zi;
Bromhexin
sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale

22.0
3

120

42

D:36C

b/min

r/mi
n

S:36.4
C

200
9

IDR:0mm

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

24.3
0
200
9

112

34

b/min

r/mi
n

D:36.5
C
S:36.9
C

Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33%1 f per
129

os; Paraceta-mol 125


mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale

Concluzii

130

Obiectivele referitoare la procesul de ngrijire asigurat de catre asistenul


medical pentru un pacient cu gripa se refera la:
1.Dimensiunea medical, ce se refer la ngrijiri i
tratament,constnd n:
-cunoaterea corect a manevrelor de executare,de administrare a
medicamentelor
-recoltri pentru examene de laborator
-clisme
-sondaje
-splturi
-toalet pe regiuni
-nregistrarea valorilor TA,puls,temperatura,respiraie
-nregistrarea diurezei i a scaunelor
-administrarea de perfuzii
-pregtirea fizic a pacientului pentru:punctii,explorri clinice i paraclinice
-supravegherea strii de veghe,a somnului,a alimentaiei

2.Dimensiunea psihologic cuprinde:


-informarea despre bolnav,despre starea lui fizic,psihic,sociologic,spiritual
i cultural
-asigurarea climatului favorabil
-atitudine de interes fa de ceea ce spune bolnavul

131

-atitudine de respect,demnitate,nelegere fa de persoan n suferin

3.Dimensiunea uman - este o calitate ce ine de capacitatea asistentului


medical de a prinde modul n care pacientul se exteriorizeaz,se exprim
-lista cu datele necesare ingrjirii,care se mai numete i profilul pacientului
-planul de ngrijiri c support scris al procesului de ngrijiri
Documente de observare i evaluare

Tema lucrrii este ngrijirea bolnavului cu Gripa.


Am acordat tehnici de ingrijire pentru trei bolnavi cu Gripa pe secia de
Pneumologie.
Toi pacienii se interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.

Motivele internrii pentru care pacientii s-au internat,sunt urmtoarele:


-scderea forei musculare, febra, tuse, durere toracica.

132

Bibliografie selectiv

1.BJENARU O., POPESCU C.D., TIU C., MARINESCU D., IANA GH. Ghid de
diagnostic si tratament infectii respiratorii RevistaRomn

2.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele
de simt.

Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti 1985

3.R.ALBU Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998

4.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996

5.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura CisonBucuresti 2001

6.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si


bolnav,Editura Universul-2002

133

134

135

S-ar putea să vă placă și