Sunteți pe pagina 1din 45

coala Postliceal F.E.G.

ngtijirea bolnavului cu laringit acut


Lucrare de diplom

ndrumtor:
Prof. Ivanov Alina

Absolvent:
Simion Ionu

Cuprins
I. Argument......................................................................................................4
II. Ingrijirea bolnavului cu laringit acut.......................................................5
Obiectiv 1:...................................................................................................5
Notiuni generale de anatomie si fiziologie a laringelui...............................5
Anatomie..................................................................................................5
Conformaia exterioar...............................................................................4
Conformaia interioar.................................................................................5
Structura laringelui......................................................................................6
Vascularizaia i inervaia............................................................................7
Fiziologie..................................................................................................8
Obiectiv 2:.................................................................................................10
Laringita acut...........................................................................................10
a.

Definitie.............................................................................................10

b. Clasificare...........................................................................................11
c. Etiologie.............................................................................................12
d. Simtomatologie..................................................................................13
e. Diagnostic...........................................................................................14
f. Evolutie si prognostic.........................................................................16
g. Tratament............................................................................................17
h. Complicatii.........................................................................................18
Obiectiv 3...................................................................................................19
2

Rolului asistentei medicale n ngrijirea specific.....................................19


Obiectiv 4:.................................................................................................22
Acordarea ngrijirilor specifice pacienilor cu laringit acut...................22
Obiectiv 5...................................................................................................29
Procesul de ingrijire al unui pacient cu laringit acut..............................29
Obiectiv 6: Educatia pentru sanatate la un pacient cu laringit acut.......47
III. Bibliografie.............................................................................................48

I. Argument
3

,,Rolul esenial al asistentului medical const n a ajuta persoanele


bolnave, sntoase i s ctige sntatea sau s-l ajute pn n ultimele sale clipe,
prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voin,
putere i conotinele necesare s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct acesta
s-i recapete independena ct mai repede posibil.
Asistentul medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale
medicului. El este coniina celui lipsit de contiin, dorina de a tri pentru cel ce
a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochi pentru ce ce a
orbit de curnd, mijloc de locmoie pentru copilul mic, ncrederea pentru tnra
mam, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.

Virginia Henderson

II. Ingrijirea bolnavului cu laringit acut


Obiectiv 1:
Notiuni generale de anatomie si fiziologie a laringelui
Anatomie
Laringele este un organ tubular care face parte din cile respiratorii. El este
n acelai timp i organul principal principal al fonaiei.
Situaie. Laringele este situat n regiunea antero-median a gtului. El
rspunde ultimelor patru vertebre cervicale. Este situat sub osul hioid cu care este
solidar i deasupra traheei cu care se continu. Laringele este aezat naintea
poriunii laringiene a faringelui, n care proemin, i napoia lobilor glandei tiroide
i a muchilor subhioidieni, formaiuni care-1 acoper parial.
Mijloace de fixare. Laringele este fixat prin continuitatea lui cu faringele i
traheea, respectiv prin unirea lui cu osul hioid, dar aa cum s-a vzut, aceste
legturi permit laringelui micri destul de ample.
Dimensiuni. Dimensiunile sunt variabile. La noul-nscut laringele este mic;
crete n ritm rapid pn la vrsta de 3-4 ani, apoi lent pn la pubertate i din nou
n ritm rapid, pn la vrsta de 20-25 de ani, pentru ambele sexe. Este ns
caracteristic creterea puternic a nlimii i a diametrului sagital al laringelui la
brbat; creterea diametrului sagital determin apariia proeminenei laringiene i
alungirea antero-posterioar a glotei.
Conformaia exterioar
Laringele este rotunjit i scurt la noul nscut. La adult are forma de piramid
triunghiular trunchiat, cu baza mare orientat n sus, iar cu baza mic n jos.
Laringelui i se descriu: baza mare, baza mica sau vrful, dou fee lterale, o
fa posterioar, o margine anterioar i dou margini posterioare.

Baza este orientat n sus i privete n endofaringe; prezint un orificiu


mare, adi tuul laringelui (Aditus Ictryngis) prin care faringele comunic cu
cavitatea laringelui. Aerul respirat trece prin acest orificiu: n inspiraie din faringe
n laringe, iar n expiraie invers, din laringe spre faringe. Aditustil laringelui este
un oval cu axul mare orientat antero-posterior, care msoar 3-3,5 cm.
Baza mic sau vrful laringelui este format de marginea inferioar a
cartilajului cricoid i se continu cu traheea. Feele antero-laterale ale laringelui
sunt alctuite, de sus njos, de: membrana tirohioidian, lamele (dreapt i stng)
ale cartilajului tiroid, ligamentul cricotiroidian, arcul cartilajului cricoid i
ligamentul cricotraheal.
Raporturile imediate ale feelor antero-laterale se realizeaz cu lobii glandei
tiroide i cu muchii subhioidieni spre suprafa se mai ntlnesc: fascia cervical,
platisma i pielea.
Conformaia interioar
Cavitatea laringelui nu seamn cu aspectul exterior (de piramid
triunghiular trunchiat) al organului. Cavitatea ai crei perei sunt cptuii de
tunica mucoas poate fi comparat cu dou plnii care se privesc prin vrfurile lor.
Se formeaz astfel, trei etaje. Etajul vrfurilor este mai ngust datorit prezenei
plicelor vestibulare i a plicelor vocale, care proemin n cavitatea laringelui.
Plniile se lrgesc n sus, spre aditusul laringelui. i n jos spre trahee. Etajul
central, ngustat, limitat n sus de plicele vestibulare i n jos de plicele vocale, este
cavitatea intermediar a laringelui.
Plnia superioar, dintre aditusullaringelui i plicele vestibulare, este
vestibulul laringelui, iar plnia inferioar, dintre plicele vocale i trahee, este
cavitatea infraglotic.

Cavitatea intermediar a laringelui este limitat ntre plicele vestibulare, n


sus, i plicele vocale, n jos. Din cauza raportului su cu glota, acest etaj mai este
numit i etajul glotic. Aicr se afl o serie de formaiuni anatomice cu rol n
respiraie i fanatie,
G1ota, este partea laringelui la nivelul creia se produce vocea; este de
asemenea cel mai important dispozitiv de nchidere a cilor respiratorii inferioare.
Este constituit din cele dou plice vocale, mpreun cu structurile laringiene
parietale la nivelul crora aceste plice se fixeaz.
Plicele vocale sau coardele vocale, una dreapt i alta stng, sunt cele mai
importante elemente ale cavitii intermediare. Ele sunt ntinse antero-posterior,
ntre unghiul intrnd al cartilajului tiroid (anterior) i procesul vocal al cartilajului
aritenoid (posterior). Coardele vocale sunt constituite dintr-un ligament vocal i un
muchi vocal, formaiuni nvelite de o tunic mucoas mai albicioas, contrastnd
astfel . cu mucoasa de culoare roz din jur.
Structura laringelui
In structura laringelui se ntlnesc: scheletul cartilaginos; aparatul de unire a
cartilajelor (articulatiile aparatul ligamentar i membrana fibroelastic), muchii;
tunica mucoas i submucoas; vasele i nervii.
Scheletul cartilaginos
Este alctuit din unsprezece piese: trei sunt cartilaje neperechi (tiroidul,
cartilajul epiglotic i cricoidul), iar opt cartilaje sunt perechi (aritenoidele,
corniculatele, cu neiformele i sesamoidele).

Fig.1. Cartilajul tiroid vzut posterior.

1. Cornul superior. - 2. Marginea superioar. -3,


Scobitura tiroidian superioar. - 4. Marginea
posterioar. - 5. Marginea inferioar. - 6. Cornul
inferior

Dintre acestea tiroidul, cricoidul i cea mai mare parte a aritenoizilor sunt
cartilaje hialine care ncep s se osifice n jurul vrstei de 25 de ani. Corniculatele
sunt cartilaje fibroase i nu se osific deloc.
Cartilajele laringelui sunt unite prin trei categorii de formaiuni. Este vorba
de dou articulaii perechi, de aparatul ligameniar i de membrana fibroelastic.
Articulaiile cartilajelor laringelui sunt articulaii sinoviale: articulaiile
cricotiroidiene i articulaiile cricoaritenoidiene.
Tunica mucoas i submucoasa
Laringele este cptuit de o tunic mucoas (Tunica mucosa) care se
continu n jos cu mucoasa traheei, iar n sus trece prin aditusul laringelui spre a se
continua cu mucoasa faringelui i a limbii. La locul unde se continu cu mucoasa
faringelui i a limbii, ea determin plicele gloso-epiglotice descrise anterior.
Tunica mucoas este de culoare roz, ns poate lua n unele locuri o nuan
glbuie sau chiar albicioas, aa cum se ntmpla pe rilarginea medial a plicelor
vocale. Este formata din corion i epiteliu. Corionul, alctuit din esut conjunctiv,
este bogat n fibre elastice. Epiteliul este cilindric ciliat stratificat, n cea mai mare
parte.
Tunica mucoas conine numeroase glande care secret mucusul necesar
lubrifierii endolaringelui. Glandele sunt izolate, dar se descriu trei zone unde ele se
grupeaz i sunt mai abundente: pe faa posterioar a epiglotei, n plicele
8

aritenoepiglotice i n plicele vocale. n corion exist un bogat esut limfoid ce


formeaz foliculii limfatici. Foliculii sunt aglomerai mai ales la nivelul epiglotei i
a veniri- culilor laringieni.
Submucoasa nu este demarcat de tunica mucoas; conine esut conjunctiv
lax puin abundent, cu excepia, feei laterale a plicelor aritenoepiglotice i a
vestibulului laringian. Aici se poate produce n anumite cazuri infiltraia seroas a
submucoasei, ducnd la edemul glotic, cu fenomene de dispnee.sau chiar asfixie.
Vascularizaia i inervaia
Artera carotid extern prin ramurile ei asigur aportul sanguin, iar
drenajul venos este realizat de vena jugular intern. Drenajul limfatic este
asigurat de nodurile limfatice ale lanului jugular grupurile jugular
superior,mijlociu i inferior.
Motricitatea musculaturii faringelui se afl sub controlul nervilor
cranieni glosofaringian(IX) i vag(X). Inervaia senzitiv este asigurat de
trigemen pentru nazofaringe, de glosofaringian pentru orofaringe i de vag pentru
hipofaringe.
Fiziologie
Funciile principale ale faringelui sunt: deglutiia, funcia senzorial,
funcia imunologic, funcia respiratorie i funcia fonatorie.
Deglutiia este un act reflex, declanat de bolul alimentar ajuns la
nivelul bazei limbii i care se desfoar n mai multe etape:
-nchiderea comunicrii cu nazofaringele prin ridicarea vlului moale;
-laringele este deplasat antero-superior sub baza limbii, iar epiglota acoper
coroana laringian;
-adducia corzilor vocale;
-in acest mod bolul alimentar trece prin sinusurile piriforme;
9

-sfincterul esofagian superior se relaxeaz iar muschii constrictori


propulseaz bolul n esofag.
Funcia respiratorie.
n timpul inspirului glota se deschide prin ndeprtarea corzilor vocale.
nchiderea i deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos i
echilibrul acido-bazic.
Funcia de protecie a cilor aeriene inferioare: n timpul deglutiiei baza
limbii, peretele posterior al faringelui, vlul palatin, pilierii anteriori i posterioari
sub controlul gloso faringianului, asigur propulsia bolului alimentar oprirea
respiraiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, nchiderea
glotei i acoperirea corzilor vocale de ctre epiglot.
Contractarea simultan a muchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui n
sus i nainte asigur dirijarea bolului alimentar spre esofag i feresc perfect
traheea i arborele de ptrunderea alimentelor. Dac totui ptrund particule
alimentare n laringe i trahee se declaneaz reflexul de tuse. Inspiraia profund
cu deschiderea glotei, apoi nchiderea acesteia cu creterea presiunii intra-toracice,
deschiderea rapid a glotei cu o expiraie explosiv care elimin corpul strin.
Funcia senzorial, perceperea gustului se realizeaz att la nivelul papilelor
linguale gustative ct i prin receptori de la nivelul orofaringelui.
Funcia imunologic este asigurat de esutul limfoepitelial grupat n
aanumitul inel al lui Waldeyer i care cuprinde: tonsila faringian, tonsilele
palatine, tonsila tubar, tonsila lingual de la baza limbii. Funciile de
supraveghere imunologic specifice tonsilelor sunt urmtoarele:
-tonsilele produc limfocite;
-la nivelul lor se realizeaz expunerea limfocitelor de tip B i T la antigenii
uzuali i n acest mod se asigur producia de limfocite mesager i
limfocite cu memorie;
10

-plasmocitele de la nivel tonsilar secret toate tipurile de imunoglobuline;


-limfocitele imunoactive de la nivel tonsilar ptrund n torentul sangu
in i limfatic.
Funcia fonatorie.
Cavitatea bucal, faringele i limba sunt importante n vocea articulat
i n realizarea timbrului specific al vocii prin modularea sunetului fundamental
emis la nivelul corzilor vocale.
Functia reflex
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanic a feei
interne a laringelui poate declana aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal
poate fi blocat prin atropin,el este foarte puternic la fumtori.

11

Obiectiv 2:
Laringita acut
a. Definitie
Laringita acut este consecina inflamaiei acute a mucoasei i submucoasei
laringelui. Inflamaia este cel mai frecvent produs de infecie, n special infecie
viral. n formele de laringit cu edem important al mucoasei i submucoasei, se
asociaz detresa sau insuficiena respiratorie.
b. Clasificare
Laringita poate fi de mai multe tipuri:
Laringita acuta simpla este de tip cataral (raguseala, tuse iritativa,
usor latratoare, fara dispnee), se insoteste de o congestie difuza a
coroanei laringiene, precum si a corzilor vocale cu stare generala
neafectata.
Laringitele acute sufocante sunt insa intens dispneizante, au o evolutie
dramatica, constituie urgente O.R.L. si necesita interventii terapeutice
rapide.
Laringita striduloasa se caracterizeaza printr-o inflamatie intensa
insotita de edem la coroana laringiana si in hipofaringe.
Spasmul laringian (glotic) este determinat de inflamatia accentuata si
determina dispnee intensa. Criza apare brusc, in plina noapte, cu sufocare,
respiratie sacadata, zgomotoasa, siflanta, voce ragusita, stinsa, tuse latratoare si
tiraj suprasternal. Criza poate ceda spontan in 20-30 minute, dar se poate repeta.
Laringita supraglotica se caracterizeaza prin congestie, inflamatie si edem,
localizate pe epiglota care se tumefiaza, determinand obstructie. Debutul se
manifesta in contextul unei viroze respiratorii. Dispneea - simptom dominant - se
instaleaza progresiv si relativ rapid si este acompaniata de tiraj suprasternal si
12

cornaj. Copilul este agitat, anxios, cu voce voalata (infundata), examinarea


indirecta a laringelui se face cu dificultate, laringofibroscopia arata o epiglota
ingrosata, tumefiata, albicioasa, cu un edem alb, moale, difuz.
Laringita acuta subglotica a copilului are de asemenea etiologie virala.
Edemul inflamator viral se localizeaza insa sub corzile vocale (subglotic)
determinand obstructia lumenului traheal.
c. Etiologie
Etiologia variaz n funcie de formele antomo-chimice ale laringitelor
acute. O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizani.
2. Factorii predispozani.
3. Cauze determinante.
n faringita cataral acut: Este o inflamaie banal a mucoasei laringelui.
Factorii favorizani sunt: frigul, umeazeala, expunerea la curenii de aer
rece,factorii nocivi de microclimat din locuine; aerul aupra nclzit i uscat,
vaporii sau gazele iritante, pulberile.
Laringita acut subglotic la copii:
Este o inflamaie a mucoasei laringiene al crei simptom principal este
dispneea. Factori favorizani:sezonul rece, rinofaringitele acute,alimentaia
artificial, carene vitaminice.
Factorii predispozani: oboseala, rezistena sczut a organismului.
Cauzele determinante: flora saprofit a cilor respiratorii superioare,
streptococul nehemolitic, pneumococul.
Laringita edematoas a adultului este caracterizat prin edem al submucoasei
laringiene. Este o form dispneizant. Factori favorizani: starea general alterat:
13

diabet, avitaminoze; boli infecioase: gripa, scarlatina, erezipal;boli locale:


rinosinuzita, rinofaringita; umezeala, frigul;tulburri endocrine, metabolice.
Factori predispozani: surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.Cauze
determinante: streptococul i stafilococul;pneumococul.
d. Simtomatologie
Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de mbinarea simptomelor de
infecie general cu simptome de afectare laringian. Aceasta difer n funcie de
forma clinic de laringita acut avnd unele caractere particulare la copil i adult.
Tabloul clinic al laringitei catarale variaz n funcie cu vrsta i cu leziunile
anatomopatologice, fiind n general mai accentuat la sugar i copilul mic.Debutul
bolii este de obicei brusc n plin stare de sntate (pn s fi prezentat vreun
semnpremonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril i cu nasul obstruat) copilul sau
adultul se scoal de diminea rguit sau n cazul sugarului se trezete noaptea
sufocat. La aceste simptome se adaug o tuse iritativ precum i senzaia de
uscaciune i de corp strin n fundul gtului. Laringoscopia indirect i direct
pune n eviden o congestie difuz a mucoasei cu corzile vocale, turgescene
acoperite de secreie mucopurulent.
Tabloul clinic al laringitei edemantoas tubglotice.Este caracteristic, boala
debutnd de cele mai multe ori brusc, de obicei n timpul nopii cu dispnee
inspiratorie accentuat nsoit de tiraj i cornaj i cu stare de agitaie i cianoz.
Alteori se instaleaz treptat la un copil care cu cteva zile nainte prezentase
fenomen de rinoadenoidit acut. Accesele de dispnee la nceput paraxistie pot
deveni subintrante, starea copilului continund s se agraveze.
Febra poate fi moderat sau foarte ridicat dup natura agentului patogen
n cauz. n formele grave de laringit virotic copilul poate avea 40-41C, la care

14

se asociaz o stare general profund alterat cu facies toxic, agitaie extrem,


deshidratare i uneori epistaxuri repetate.
n laringita edemantoas simptomele se descriu: starea general alterat,
febr ridicat, nsoit de frisoane care apar brusc sau progresiv. Vocea este puin
alterat, dac articulaiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau dac spaiul
suprafeei nu este ngust. Se constat rgueal sau chiar afonie complet atunci
cnd edemul este accentuat.
Se adaug senzaia de tensiune la nivelul laringelui i la baza gtului.
Durerile sunt accentuate i continue.Tusea uscat spasmatic exacerbeaz jen
dureroas. Bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.
e. Diagnostic
1. Examenul de laborator
a) Examenul microbiologic i immunologic prin prezena unei secreii
nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronic impune examenul
bacteriologic. Examenul virusologic al secreiei laringo-traheo-bronic va fi trimis
la laboratoare specializate. Necesare sunt i examenele serologice (reaciile BordetWaserman, ASLO i reaciile de neutralizare fa de diferiii virusuri),
intradermoreaciile (la tuberculina sau la diveri alergeni r. Shick) i cercetarea
diferitelor deficiene imunitare prin examenul histoimunologic, precum i
dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extrem importan i uneori de urgen;
leucograma pentru depistarea i controlul unui focar supurativ profund,
hemograma, determinarea numrului de trombocite, timpul de coagulare i
sngerare, VSH.Examenul biochimic al sngelui utile n unele cazuri sunt
glicemia pentru depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza
alcalin, colesterolomia, probele hepatice, electroforeza.
15

c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia,


limfografia, radioscopia pulmonar. Se pot practica n diferite incidente, simple sau
cu substan de contrast.
d) Examenul histopatologic
Dac exist leziuni infiltrative vegetante a cror origine nu poate fi precizat
chimic trebuie practicat biopsia regiunii respective cu o pens adecvat
dup o prealabil anestezie cu soluie de xalin 1-2. n cazul n care caracterul
hemoragic al esutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul
histopatologic se va efectua prin producerea biopunciei.
2. Examenul functional
Prin examenul funcional se va face o analiz fin a vocii cntate i a
vorbiriicontrolnd urmtorii factori: micarea respiratorie, micarea corzii
vocale prin laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizri sau
diferenieri de faz micrile corzilor vocale ale cror vibraie sunt recepionate de
un microfon pus n legtur cu stroboscopul.
Laringoscopia
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene
(laringoscopia indirect) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprim puternic
baza limbii i face posibil inspecia direct a laringelui (laringoscopia direct).
Laringoscopia indirect, examenul cu oglinda laringoscopic este investigaia
cea mai simpl i mai uor suportat de ctre bolnavi. La aceasta sunt necesare: un
reflector frontal; surs luminoas; oglinda laringoscopic; un vas cu ap cald;
comprese sterile.
Bolnavul n poziie eznd cu corpul uor aplecat nainte i cu capul n
uoar extensie. Se cere bolnavului s deschid larg gura i s scoat limba al crei
vrf nvelit cu o compres se va trage uor de ctre examinator cu mna stng. n
16

felul acesta se mrete vizibilitatea asupra laringelui. n mna dreapt


examinatorul ine oglinda laringoscopic pe care o introduce n orofaringe.
Dac pacientul respir linitit i nu i contract muchii laringelui n oglind
va aprea imaginea rsturnat a coroanei laringiene cu toate elementele ei:
epiglota, aritenoizi.
f. Evolutie si prognostic
Evoluia laringitei acute difer de la o form clinic la alta. Astfel evoluia
laringitei catarale este de obicei benign fenomenele funcionale i fizice
retrocednd n 4-5 zile. Chiar dac procesul cataral se poate extinde i la arborele
traheobronic, dnd o traheobronit descendent, prognosticul rmne favorabil,
acest uoar complicaie vindecndu-se dup cteva zile. Mai neplcut este ns
cronicizarea laringitei determinat de persistena factorilor etologici favorizani.
Evoluia laringitei acute edematoase este variabil n raport cu precocitatea
diagnosticului i a tratamentului, cu virulena agentului patogen i cu puterea de
rezisten a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminndu-se
prin vindecare n cazurile precoce i corect tratate, sau se poate prelungi sptmni
sau chiar luni de zile dac masivitatea infeciei, tratamentul insuficient i lipsa de
aprare a organismului au permis extinderea procesului edematos la ntregul arbore
traheobronic i instalarea unor complicaii grave ca bronhopneumonia.
Prognosticul este rezervat n laringita acut, el este variabil n funcie de:

forma clinic;
stadiul de dezvoltare;
starea anterioar a organismului;
complicaiile ce apar n timpul evoluiei;
vrsta bolnavului prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de

asemenea n cazurile
cu fenomene toxice, generale (gripa) i n cele n care intervine suprainfecia
sau stafilococul patogen.
17

Prognosticul grav se ntlnete i n stadii naintate de faringit destructiv


cnd se instaleaz o perturbare grav a funciilor centrilor nervoi ca urmare a
bipoxiei. Exitusul survine n primul acces dispneic care este egal moarte precoce
reflex ct i tardiv prin expulzarea posibilitilor reacionale dup cteva ore de
lupt intens sau sincop.
g. Tratament
Tratamentul medicamentuos se bazeaza n principal tratamentul pe
urmatoarea gril:

Ampicilina 150 ml la 8 ore


Aerosoli :
la 6 ore{Adrenalina0.5 ml + Ser fiziologic 2 ml
Sirop patlagina 2,5 ml la 12 ore
Paracetamol 1 supozitor la 6 ore interrectal
Ibuprofen(nurofen)2,5 ml la 12 ore
Algocalmin supozitor la nevoie
Impachetari hipotermice
Atmosfera umeda si calda
Compresa calda in jurul gatalui
Hemisuccinat 25 g (1 jum de fiola) la 6 ore
Pauza vocala

Tratament profilactic
Pentru o mai buna recuperare se pot lua o serie de masuri de tratament si acasa,
cum ar fi:
- repausul vocal: nu trebuie facut un repaus vocal total, dar o utilizare cat
mai putina a vocii ar fi foarte buna; trebuie sa se vorbeasca incet, dar nu soptit,
deoarece acest lucru poate irita laringele mult mai mult decat vorbitul incet; trebuie
evitat vorbitul la telefon sau cu voce tare
- trebuie incercat sa nu se faca curatarea gatului: acest lucru poate cauza mai
multe probleme si poate creste inflamatia de la nivelul laringelui; un eventual
18

tratament supresiv pentru tuse, poate fi de ajutor daca pacientul respectiv are o tuse
seaca, care nu produce mucus
- ar trebui ca pacientii sa se opreasca din fumat si de asemenea sa evite si
fumatul pasiv: fumul de tigara irita gatul si laringele si agraveaza inflamatia
- trebuie ca locuinta pacientului sa aiba un anumit grad de umiditate:care sa
permita scaderea cantitatii de mucus, evitandu-se astfel nasul infundat sau
scurgerea de secretii pe peretele posterior al faringelui
- sa existe o buna hidratare
- eliberarea nasului de secretii: acest lucru poate fi ajutat de mentinerea
umiditatii in camera, iar o infuzie salina ar putea fi de ajutor
h. Complicatii
Complicaiile laringitei acute apar ca urmare a netratrii acestora la timp sau
tratamentul incorect dar i a lipsei de aprare a organismului supus infeciilor
repetate determinate de ageni patogeni.
n laringita cataral complicaiile apar la boli cu o stare general alterat sau dup
boli infecioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin extinderea
inflamaiilor n straturile submucoase unde determin edeme, abcese, flegmon. De
obicei acestea sunt determinate de infeciile streptocoase.
Complicaiile laringitei edematoase acute sunt: bronhopneumonia, care este
frecvent semnalat i comport un pronostic sever; laringotraheobronita
membranoas care dei se ntlnete rareori este ns foarte grav, bolnavii care au
necesitat traheostomie prezentnd uneori cicatrici stinozate.
Complicaiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfeciilor la
alte organe, se pot ntlni suprarenalite, miocardite ce determin decompensri
cardiace sau edem pulmonari alteori toxiinfecioase, hepatice i renale, neorite,
paralizii.
19

Obiectiv 3
Rolului asistentei medicale n ngrijirea specific
Asistenta mediicala isi desfasoara activitatea in mod responsabil, conform
reglementarilor profesionale, preia pacientul nou internat si pe insotitorul acestuia
(in functie de situatie), verifica toaleta personala, tinuta de spital si il repartizeaza
in salon.
20

Informeaza pacientul si apartinatorul cu privire la structura sectiei si asupra


obligativitatii respectarii regulamentului de ordine interioara si acorda prim ajutor
in situatii de urgenta, cheama medicul.
De asemenea va identifica problemele de ingrijire ale pacientilor, stabileste
prioritatile, elaboreaza si implementeaza planul de ingrijire si evalueaza rezultatele
obtinute pe tot parcursul internarii, prezinta medicului de salon pacientul pentru
examinare si il informeaza asupra starii acestuia de la internare si pe tot parcursul
internarii. Va observa simptomele, starea pacientului, masoara febra, TA, pulsul,
diureza, drenajul, administreaza tratamentul si le inregistreaza zilnic in foaia de
observatie clinica, fara a-si depasii competentele profesionale si informeaza
medicul.
Pregateste bolnavul si ajuta medicul la efectuarea tehnicilor speciale de
investigatii si tratament. Individulal pregateste bolnavul prin tehnici specifice
pentru investigatii speciale, organizeaza transportul bolnavului si, la nevoie,
supravegheaza starea acestuia pe timpul transportului ( in incinta spitalului).
Recolteaza produse biologice pt.examene de laborator, conform prescriptiei
medicului si le transporta la laborator.
Asistentul medical raspunde de ingrijirea bolnavilor din salon si
supravegheaza efectuarea de catre infirmiera a toaletei bolnavului, schimbarii
lenjeriei de corp si de pat, crearii conditiilor pt.satisfacerea nevoilor fiziologice,
schimbarii pozitiei bolnavului. Observa apetitul pacientilor, supravegheaza si
asigura alimentarea pacientilor dependenti, supravegheaza distribuirea alimentelor
conform dietei consemnate in FO.
Administreaza personal medicatia, efectueaza tratamentele, testarile
biologice, etc. conform prescriptiei, asigura monitorizarea specifica a bolnavului
conform prescriptiei medicale. Pregateste echipamentul, instrumentarul si
materialul steril necesar interventiilor semnaleaza medicului orice modificari
21

depistate, pregateste materialele, instrumentarul, barbotoarele si dispozitivele in


vederea sterilizarii acestora.
Supravegheaza modul de desfasurare al vizitelor apartinatorilor, conform
regulamentului de ordine interioara. Efectueaza verbal si in scris
preluarea/predarea fiecarui pacient si a serviciului in cadrul raportului de tura, in
care mentioneaza toate problemele ivite pe perioada serviciului.
Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si instrumentarul din
dotare, supravegheaza colectarea materialelor si instrumentarului de unica folosinta
utilizat si se asigura de depozitarea acestora in vederea distrugerii. Poarta
echipament de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi
schimbat ori de cite ori este nevoie, pentru .pastrarea igienei si a aspectului estetic
personal.
Se preocupa de actualizarea cunostintelor profesionale, prin srudiu
individual sau alte forme de educatie medicala continua si comform cerintelor
postului. Supravegheaza si coordoneaza activitatile desfasurate de personalul din
subordine.
Stabileste prioritatile privind ingrijirea si intocmeste planul de ingrijire
Efectueaza urmtoarele tehnici:

Tratamente parenterale
Punctii venoase
Vitaminizari
Recoltare probe de laborator
Ingrijeste bolnavul cu canula traheo-bronsica
Mobilizarea pacientului
Masurarea functiilor vitale
Pregatirea pacientului pt.explorari functionale
Pregatirea pacientului pt.investigatii spacifice
Prevenirea si combaterea escarelor
Calmarea si tratarea durerii
22

Urmareste si calculeaza bilantul hidric


In exercitarea responsabilitilor pentru activitatea terapeutic are obligaia
de a respecta conform competenelor profesionale i la indicaia medicului
protocolul / procedura impus de starea pacientului / urgen medical. Efectueaz
ntreaga activitate terapeutic n condiii de igien, asepsie, dezinfecie, sterilizare,
cu meninerea msurilor de prevenire, supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale;
Particip la ngrijiri generale pentru toalet, schimbarea poziiei n pat,
dezbrcarea i mbrcarea, servirea la pat, schimbarea lenjeriei ori de cate ori este
nevoie. Monitorizeaz i comunic medicului simptomele i starea pacientului
post-administrare substan medicamentoas;
Asistenta medical participa la organizarea si realizarea activitatilor
psihoterapeutice de reducere a stresului si de depasire a momentelor/ situatiilor de
criza . Supravegheaza modul de desfasurare a vizitelor apartinatorilor, conform
regulamentului intern i efectueaza verbal si in scris preluarea/ predarea fiecarui
pacient si a serviciului in cadrul raportului de tura.
Obiectiv 4:
Acordarea ngrijirilor specifice pacienilor cu laringit acut
Pacientul cu laringit acut poate prezenta :

n laringit
disfonie: care poate merge pn la afonie
tuse seac
disfagie
anxietate
alterarea respiraiei
lipsa confortului fizic
risc de complicaii (cronicizare, prinderea i a altor segmente a cilor
respiratorii)
23

anxietate
Obiective
pacientul s respire liber pe nas, s aib stare de bine psihic i fizic
pacientul s poat comunica eficient verbal
s nu prezinte complicaii, s se previn cronicizarea infeciei
Intervenii
asigur repausul la pat n ncpere aerisit, cu umiditate 65%, n poziie care
s favorizeze scurgerea secreiei (decubit ventral n sinuzite)
asigur repausul vocal pentru pacientul cu laringit, nvndu-l s comunice
n scris, reluarea vorbirii fcndu-se treptat cu voce optit i apoi cu voce
normal (atenie la profesioniti: cntrei, avocai)
asigur aport crescut de lichide calde n rinite, laringite
nva pacientul s-i evacueze secreiile nazale fr violen, pe rnd fiecare
nar, iar la sugar aspir secreiile cu o par de cauciuc
particip la puncia i spltura sinusal efectuat de ctre medic
administreaz tratamentul recomandat:
instilaii nazale cu soluii dezinfectante astringente n rinitele infecioase i
instilaii cu antihistaminice n rinitele alergice
antibioticoterapie pe cale general, inhalaie aerosoli cu soluii antiseptice i
astringente n laringite
pregtete fizic i psihic pacientul pentru intervenie chirurgical pentru
repararea viciilor ctigate sau congenitale care ntrein sinuzita cronic
(deformaii ale nasului, deviaia de sept nazal, polipi nazali)
educ pacientul s evite factorii care favorizeaz apariia infeciilor: fumatul,
alcoolul, condimentele, vaporii iritani, consumul de buturi reci.
Fie tehnice
24

1. Recoltarea exudatului faringian


Scop / Indicaii
- izolarea i identificarea germenilor care populeaz nazofaringele n vederea
stabilirii
diagnosticului sau a strii de purttor;
- stabilirea sensibilitii la antibiotice;
- monitorizarea tratamentului.
Pregtirea pacientului
- se ofer pacientului instruciuni clare, precise, adaptate nivelului de nelegere;
- n cazul n care pacientul este copil instruirea trebuie fcut aparintorului;
- se recomand efectuarea recoltrii naintea administrrii antibioticelor deoarece
modific rezultatele;
- n dimineaa recoltrii pacientul:
- nu mnnc, nu bea;
- nu face gargar, nu-i instileaz picturi n nas;
- nu-i face igiena oral;
- se atenioneaz pacientul c este posibil s aib senzaie de vom.
Erori de recoltare
- nerespectarea condiiilor de asepsie i antisepsie determin contaminarea probei;
- folosirea antisepticelor orale poate induce inhibiia dezvoltrii germenilor;
- atingerea limbii sau buzelor, a dinilor cu tamponul poate modifica rezultatul
datorit germenilor existeni n aceste zone;
- atingerea luetei poate declana reflexul de vom.
Materiale necesare
- tav pentru materiale;
- eprubet cu tampon steril;
- spatul lingual steril;
25

- mnui de unic folosin;


- masc de protecie;
- colector pentru materiale;
- etichete.
Efectuarea recoltrii
- se verific dac pacientul a respectat recomandrile privind procedura;
- pacientul este rugat s colaboreze i s respecte ntocmai sfaturile celui care
recolteaz;
- dac pacientul este un copil, poziia sa va fi asigurat de aparintor sau alt
persoan;
- se orienteaz pacientul cu faa spre lumin, n poziie eznd pentru a asigura o
mai bun vizibilitate a zonei;
- se spal minile cu ap i spun;
- se mbrac mnuile de unic folosin;
- se pune masca de protecie;
- pacientul este invitat s deschid larg gura, s inspire adnc i s stea nemicat;
- se scoate tamponul pentru recoltare din eprubet;
- cu ajutorul spatulei se apas limba;
- se terge depozitul faringian i amigdalian, orice zon inflamat sau ulcerat;
- se retrage tamponul cu atenie pentru a nu atinge limba, dinii si buzele;
- se introduce imediat tamponul n eprubeta protectoare;
- se eticheteaz i se trimite la laborator comunicnd dac pacientul a luat
medicamente, ce fel.
Colectarea materialelor folosite
- materialele folosite au un potenial infecios ridicat i se colecteaz conform
precauiilor universale.
Observaii
26

Pentru recoltarea secreiei nazale se folosete un tampon steril flexibil care


se introduce n narin i se terg pereii laterali.
2. Injecia intravenoas
Definiie
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice
sau hipertonice in circulatia venoasa.
Scop
Furnizarea unei linii pentru administrarea intravenoas a medicamentelor n
scop explorator sau terapeutic.
Linii directe
- tehnica aseptic va fi respectat atunci cnd se execut aceast procedur;
- injecia intravenoas nu va fi efectuat n venele de la braul cu fistul
arterio-venoas sau shunt arterio-venos, cu mastectomie, cu paralizie sau alte
tulburri circulatorii i neurologice;
- venele din extremitatea distal (de jos) a membrului superior sau inferior
nu vor fi utilizate dect la recomandarea medicului ntruct viteza de circulaie a
sngelui la acest nivel este de regul, mai mic i predispune la embolism;
- se va evita utilizarea braului dominant pentru injecia intravenoas, cnd
este posibil, pentru a ajuta pacientul s-i pstreze independena;
- punciile venoase vor fi iniiate de jos n sus, progresiv centripet (deci n
sensul circulaiei venoase) ntruct, dac nu se respect acest principiu, sngele
curgnd din vena lezat sau iritat poate cauza o nou complicaie;
- tuturor pacienilor cu terapie intravenoas li se va face bilanul hidric;
- tipul i mrimea acului folosit va fi determinat de mrimea / calibrul
venelor pacientului i tipul de soluie ce urmeaz a fi administrat.
Locuri de elecie
Venele abordate pot fi:
27

- venele de la plica cotului cefalic, bazilic;


- venele de pe partea dorsal a minii;
- venele de pe partea posterioar a gambei;
- venele jugulare;
- venele epicraniene la nou nscut i sugar.
Pregtirea materialelor
- tav medical sau crucior rulant;
- seringi sterile cu amboul situat periferic de capaciti adecvate cantitii de
medicament prescris;
- ace cu bizoul ascuit dar scurt;
- comprese sterile/tampoane de vat;
- fiol sau flacon cu soluia izoton sau hiperton;
- mnui de unic folosin;
- materiale pentru puncia venoas.
Pregtirea pacientului
- se informeaz, se explic pacientului procedura;
- se obine consimmntul informat;
- se asigur intimitatea pacientului;
- se verific locurile de elecie evitnd zonele cu echimoze, pilozitate
accentuat sau cu semne de infecie;
- se stabilete locul pentru injecie;
- se poziioneaz pacientul n funcie de locul ales i de starea sa general;
decubit dorsal, poziie semieznd.
Efectuarea tehnicii
- se verific prescripia medical;
- se obin informaii suplimentare dac medicamentul este nou;
- se spal minile;
28

- se folosesc mnui de unic folosin;


- se aspir soluia din flacon conform procedurii standard;
- se elimin bulele de aer din sering meninnd seringa n poziie vertical;
- se schimb acul cu altul capionat;
- se leag garoul, se palpeaz traiectul venei;
- se dezinfecteaz larg zona aleas pentru injecii;
- se ndeprteaz capacul de la ac prin traciune;
- se efectueaz puncia venoas conform procedurii;
- se verific poziia acului prin aspirare;
- se desface garoul dac acul este n ven;
- se injecteaz lent soluia medicamentoas observnd locul puncionat i
reaciile pacientului;
- se extrage rapid acul adaptat la sering;
- se comprim locul injeciei cu tampon cu alcool, 3-5 minute pentru
hemostaza complet.
Incidente/Accidente
- flebalgie prin injectarea prea rapid a soluiei sau prin introducerea unor
substane iritante pentru intima vasului (ex.: soluiile hipertone);
- hematom prin perforarea venei sau prin retragerea acului fr eliberarea
garoului;
- ameeli, lipotimie, colaps;
- reacii anafilactice la soluiile injectate n scop explorator
Observaii
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu
se vor repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte
29

-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se


repete ,punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat
medicul pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,
pentru ca acesta ,prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
-nu se administreaza solutii uleioase in vena
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar
in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile
tromboembolice si septice;
-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit
dorsal, Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral;
-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam
vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului
sternochidomastoidian;
-abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocoloperator:- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.

30

Obiectiv 5
Procesul de ingrijire al unui pacient cu laringit acut
Date generale
Iniiale: F.H.
Vrsta: 75
Sex: M
Stare civil: casatorit
Nr. copii: 3
Religie: ortodox
Naionalitate : romn
Ocupaia: pensionar
Grup sanguin 0( I ) , R
Domiciliu: Lecani
Condiii de locuit : locuieste intr-o casa cu 7 camere impreuna cu familia lui
si familia baiatului sau.
Sursa de susinere: pensia

31

Obisnuinte de viata si munca: Obisnuieste sa consume alcool zilnic,


fumeaza de 47 de ani, obisnuieste sa doarma in medie 6 ore pe noapte.
Data internrii : 03.02.2015
Data externri i : 09.02.2015
Diagnostic la internare : - laringita acut
- conjunctivit viral
Anamneza asistentei medicale
Antecedente heredo-colaterale:
Tatl a murit acum 40 de ani n urma unui accident vascular cebral (ce a
rezultat datorita complicaiilor data de hipertensiune arteriala), mama a murit n
urma cu 23 ani n urma unei electrocutri. Pacientul are 3 copii de urmatoarele
vrste :45, 47 ,50 toti prezentand din ceea ce a declarat pacientul o stare de
sntate integr.
Antecedente personale patologice:
Multiple internari pentru crize repetate de epilepsie. Pacientul a fost
diagnosticat cu pancreatita acuta in urma cu 2 luni pentru care ia medicatie.
Antecedente personale chirurgicale: neaga posibile interventii chirurgicale
Motivele internrii :
Tuse ltratoare, stridor inspirator, dispnee inspiratorie, edem laringian, dureri
oculare, lacrimare excesiva, fotofobie, hipersecretie conjuctivala exudativa seroasa,
arsuri oculare, vedere intetosata, congestie oculara bilaterala, edem conjunctival.
Prezinta la internare urmatorii parametri Sp O2 = 96%,R= 20 /min,T.A. = 120/70
mmHg, ,P = 82, T = 37,2C, TOOD= 58mmHg. Pacientul acuza cefalee, insomnie,
irascibilitate. Pacientul se interneaza la 1 saptamana dupa ce a avut ultima criza
epileptica. Este orientat temporo-spatial.
Istoricul bolii:
32

Boala a debutat dupa ce pacientul a stat in frig si curent sapand impreuna cu


un vecin un bazin de colectat apa . De asemenea pacientul a fost diagnosticat cu
epilepsie in urma cu 5 ani, pe fondul consumului prea mare de alcool si a
cazaturilor repetate. Acesta a suferit in interval de 2 ani 4 contuzii craniene pentru
care a fost necesar internarea in mediul spitalicesc, contuzii dobandite in urma
cazaturilor avute in starile de ebrietate. A fost internat de 6 ori la sectie de
psihiatrie pentru delir tremens.
Analiza i interpretarea datelor
Obiective de ngrijire :
-

Tuse latratoare
Dispnee inspiratorie
Dureri perioculare
Diaforeza
Lacrimare excesiva
Fotofobie
Hipersecretie conjuctivala exudativa seroasa
Senzatia de arsuri oculare
Vedere intetosata
Congestie oculara bilateral
Edem conjunctival

Analize efectuate

33

Denumirea analizei

Rezultat

Valori de referinta

Hematii

3,5mi l /mm

4,5-5,5 mi l /mm

Hemoglobina

18g%

14-16g%

Hematocrit

51%

42-45%

Leucocite

9800/mm3

4000-8000/ mm3

Limfocite

23 %

20-40%

Amilazemie

350 u.w.
98 mg%

Glicemia
Uree
Creatinina

8-32 u. Wolg.
60-120 mg%

19,20

10-40 mg%

0,75

0,60 - 1,20 mg%

238

180-230 mg%

Colesterol
20 mm/ora
VSH
Alte explorari
- EKG
- Examen biomicroscopic
- Refractometrie
- Laringoscopie
Evaluarea nevoilor
Nevoia

Starea de dependent/ independent a

a respire
a se alimenta i hidrata;
a elimina;

pacientului
Dispnee
Independent
Lacrimare excesiv
34

Hipersecretie conjuctivala exudativ


Edem conjunctival
Edem laringian
a se mica, a pstra o bun postur;
a dormi, a se odihni;

Tuse latratoare
Pacientul este mobil.
Pentru a avea un somn cantitativ are

a se mbrca i dezbrca;
a-i menine temperatura corpului n

nevoie de medicamente
Dependent
Independent

limite normale
a fi curat, a-i proteja tegumentele;
a evita pericolele;

Diaforez
Cefalee
Dureri perioculare
Fotofobie
Arsuri oculare
Vedere intetosata,

a comunica;

Congestie oculara bilateralad


Irascibilitate

a aciona dup credinele sale i

Anxietate
Independent

valorile sale
a se realiza;
a se recreea;
a nva.
Nevoia
Diagnostic

Independent
Independent
Independent
Obiective
Interventii

1.Nevoia

de nursing
Dispnee

Pacientul sa

Autonome
- oxigenoterapie la indicatia medicului: vom

de a

Cauze:

prezinte o

folosi ochelari prentru oxigen, asez pacientul in

respira i

Edem

respiratie

decubit dorsal, pastrand astfel pozitia antalgica,

a avea o

laringian

buna in

- explic bolnavului ce urmeaza sa fac asigurandu-l

termen de 3

ca nu exista nici un pericol,

bun

35

circulaie

zile.

-ma asigur ca pacientul are caile respiratorii libere


inainte de a administra oxigenul; setez o presiune
constanta timp de 4 ore, dupa care evaluez starea
pacientului
- asigur aerisirea salonului i mprosptez aerul
de mai multe ori pe zi prin deschiderea
ferestrelor avnd grij ca bolnavul s fie nvelit
pentru a nu rci
- asigur pacientului o poziie eznd sau
semieznd pentru a favoriza respiraia
- nv pacientul s evite obiceiurile duntoare
-La indicatiile medicului pregatesc
materialele necesare si pacientul in vederea
recoltarii de sange pentru examenele de laborator
-asigur un climat sigur pentru pacient

2.Nevoia

Tuse

Pacientul s

-am asigurat condiii de mediu favorabile strii

de a

latratoare

prezinte tuse pacientului (salon aerisit, curat, temperatura de 20-

elimina

Cauza :

diminuat n

proces

intensitate n -am umidificat aerul din ncpere pentru

inflamator

termen de 3-

favorizarea respiraiei;

4 zile.

-am instruit pacientul cu privire la faptul c trebuie

22C);

s pstreze repaus vocal absolut;


-am aplicat comprese alcoolizate pe regiunea
sternal i pe gt;
-nv pacientul s evite schimbrile brute de
36

temperatur i de asemenea s evite aglomeraiile;


-am sftuit pacientul s efectueze gargarisme cu
ceai de mueel;
-am instruit pacientul s nu consume ceaiuri prea
fierbini sau prea reci;
-asigur poziia eznd, care-i favorizeaz
respiraia.
-s-a pregtit pacientul i materialele necesare
recoltrii produselor biologice pentru examenul
3.Nevoia

Hipersecreti

Prevenirea

de laborator
-pregatesc pacientul pentru efectuarea spalaturii

de a

infeciilor

ocular

elimina

conjunctival

oculare i

-ma asigur spalatura decurge in conditii de asepsie

exudativa

indepartarea

si ca bolnavul este linistit psihic si fizic

Cauza

secreiilor

- Indepartatez secreiile aderente de gene/pleoape

Proces

prin tergere uoar de la comisura extern spre

infectios

cea intern folosind un tampon steril imbibat in ser

Manifestari

fiziologic mai apoi instilez medicamentele

Secretii

prescrise de medic in sacul conjunctival

seroase

- colectez materialele folosite in recipiente


speciale, ma asigur ca alti pacienti nu intra in
contac cu secretiile pacientului
- explic pacientului necesitatea folosirii
tampoanelor steriele si colectarea corecta a lor
pentru a impiedica intrarea lor in contact cu alti

4.Nevoia

Edem

Pacientul sa

pacienti
-pregatesc pacientul pentru investigatiile
37

de a evita

conjuctival

nu prezinte

paraclinice si clinice. Il insotesc pe toata durata

pericolele

Cauze:

dureri si

acestora, manifestand intelegere si rabdare.

-Hiperemie

edeme.

-familiarizez pecinetul cu salonul pentru a ii creea

conjuctivala

un mediu sigur unde poate umbla in siguranta

Manifestari

- incurajez pacientul sa vorbeasca despre durerea

-dureri

ce o simte, astfel incerc sa deteremin intensitatea

perioculare

durerii

-seznatia de

- ncurajez relaia pacientului cu familia permind

arsura

acesteia s fie ct mai mult posibil alturi de

oculara

pacient
-ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace de
cate ori este necesar
-efectuez toaleta pacintului pe regiuni.

Fotofobie

-ma asigur ca salonul bolnavului are jaluzele


pentru a se putea crea in camera semi-obscuritate
- ma asigur ca patul trebuie sa aiba margini laterale
care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din
pat. Bolnavul trebuie sa aiba o lampa la capatul

5.Nevoia

Lacrimare

Pacientul sa

patului cu sticla mata


-menajarea bolnavului de traumatismele psihice si

de a

excesiva

fie menajat

asigurarea bolnavului ca totul se va desfasura in

elimina

Cauza :

de posibilele conditii perfecte

Proces

pericole.

infectios

-ma asigur ca pacinetul sa cunoasca foarte bine


topologia camerei si a spatiilor din jur, a grupului
sanitar, modul de asezare a mobilierului si a
obiectelor din camera
-instruiesc pacinetul in legatura cu indepartarea
38

secretiilor lacrimare excessive, ii pun la dispozitie


servetele sterilizate, il sfatuiesc ca mereu sa le aiba
6. Nevoia

Tulburari ale Pacientul s

la el si dupa perioada de spitalizare


- menin condiiile necesare somnului , respectnd

de a se

ritmului de

prezinte un

dorinele i deprinderile pacientului

odihni ai de somn:

somn

- observ dac perioadele de relaxare, odihn sunt

a dormi

Cauze :

calitativ i

- cefalee

cantitativ n

raport cu necesitile organismului i ntocmesc un

Manifestri : limite

program de odihn corespunztor organismului

- ore

fiziologice

- nltur stimulii externi : auditivi , vizuali ce ar

insuficiente

7-8 ore pe

putea perturba somnul pacientului

de somn

noapte.

- nv pacientul s practice tehnici de relaxare,

calitativ

Evaluare la

exerciii respiratorii cu 5-10 minute nainte de

i cantitativ.

24 ore.

culcare
- observ i notez calitatea, orarul somnului i
gradul
de satisfacere a celorlalte nevoi
-administrez medicatia indicate de medic

7.Nevoia

Dificultati in Pacientul sa

-nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organi

a fi

a se imbraca

isi mareasca

- producerea unei hiperemii active a pielii, care favo

curat, a-

si a isi

gradul de

mobilizarea anticorpilor

autonomie

- linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de

i proteja efectua

39

tegumen

toaleta.

tele

Cauze :

obositoare

-congestie

- se verific temperatura ambiant, pentru a evita r

oculara

- se evit curenii de aer prin nchiderea geamurilor

bilaterala

- se izoleaz bolnavul (dac e posibil printr-un para

personala.

starea general a bolnavului , pt.a evita o toalet pre

su
8.Nevoia

- se pregtesc n apropiere materialele necesare toal

de a se

lenjeriei patului i a bolnavului i pentru prevenirea

imbraca

-ajut bolnavul de cate ori este nevoie pentru a se im

si

pacientul sa se imbrace singur pe cat este posibil

dezbraca
singur.
9. Nevoia

Anxiatate

Pacientul s

- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu

de a

Cauze:

fie

- identific cu pacientul cauzele irascibilitatii

comunica

-starea de

echilibrat

- asigur un climat de calm i securitate, creez un

general

psihic n

climat de nelegere empatic

alterat

decurs de 2

- pregtesc pacientul din punct de vedere psihic

Manifestari

zile.

pentru investigaiile paraclinice i pentru

-irascibilitate

administrarea tratamentului
- pun pacientul n legtur cu bolnavi ce prezint
aceeai afeciune pentru ca prin schimb de
experien pacientul s capete ncredere n

10.Nevoia

Diaforeza

Pacientul s

vindecare
-explorez obiceiurile pacientului n legtur cu cuno

de a isi

Cauza:

prezinte

respectarea normelor de igien

mentine

- dureri

tegumente i - planific un program de igien cu pacientul adaptat

tegumentel

Manifestari

mucoase

- observ modul n care pacientul i efectueaz toale


40

e curate

- transpiraii

curate.

nocturne

Evaluare la 2 -efectuez toaleta partiala a pacientului in primele 2


zile

-schimb lenjeria de pat si a pacientului de cate ori e

- asigur temperatura camerei de 20-22C i a apei 3


efecturii toaletei zilnice
- asigur mbrcminte uoar i comod

- contientizez pacientul n legtur cu importana m


tegumentelor , pentru prevenirea mbolnvirilor
- menin interveniile programate

41

Epicriz
Pacientul F.H. n vrst de 75 de ani, a fost internat pe secia noastr
prezentnd urmatoarele simptome :tuse ltratoare, stridor inspirator, dispnee
inspiratorie, edem laringian, dureri oculare, lacrimare excesiva, fotofobie,
hipersecretie conjuctivala exudativa seroasa, arsuri oculare, vedere intetosata,
congestie oculara bilaterala.
Se trateaz cu:
-Glucoz 5% 100ml

- Maxitrol

-oxigenoterapie

-Gentamicina

- HCC 2 x 1f

-Manitol 20% lent

- Brofimen 3cp in 3 prize.

-Glicerol 50% lent

-Ambroxol

-NoSpa 2ml i.m.

-Cortizon

-Pilocarpina 2% 4 pic /zi

-Ciloxan

-Ocufen 1pic/zi

-Floxal

- Diazepam 4 ml

42

Se externeaz cu stare generala buna.

Obiectiv 6
Educatia pentru sanatate la un pacient cu laringit acut
Corzile vocale sunt constituite dintr-un tesut epitelial delicat. Desi produsele
alimentare nu pot veni in contact direct direct cu ele n timpul consumului de
alimente (in cazul in care ar face-o, v-ar sufoca), alimentele acide pot declansa
refluxul gatstric. Corzile vocale sunt deja supuse unor niveluri scazute de
inflamatie cronica, din cauza evenimentelor de reflux normale care apar de pana la
50 de ori n timpul zilei. Se recomand urmtoarele:
Rosiile, fructele citrice si ciocolata sunt unele alimente acide care
trebuie evitate pentru a preveni refluxul si deterioarea corzilor vocale.
Bauturile calde pot avea un efect calmant. Evitati alimentele uscate si
bauturile precum cafeaua si alcoolul.
Inhalati aer umed. Puteti umple un bol cu apa fierbinte, va acoperiti
capul cu un prosop si il tineti deasupra bolului pentru a face o baie de
aburi in miniatura.
Nu vorbiti tare sau in soapta. Vorbitul in soapta produce un stres si
mai mare asupra corzilor vocale.

Beti multa apa. Apa poate ajuta prin lubrifierea corzilor vocale si
calmeaza iritatia. Acestea vibreaza de aproximativ 100 de ori pe
secunda la barbati si de aproximativ 200 de ori pe secunda la femei.
Oricat de tentat ar fi, nu incercati sa va curatati gatul, acest lucru
creste iritarea corzilor vocale
Gargara cu apa sarata. Aici parerile sunt impartite: unii doctori o
recomanda pentru ca ar putea reduce cantitatea de bacterii de la
nivelul gatului, alti medici cred ca aceasta dauneza vocii.
Putem preveni apariia laringitei prin evitarea uscrii i a iritrii corzilor
vocale. Acest lucru se poate face prin:
Evitarea tutunului i a fumatului pasiv, deoarece fumul usuc gtul i
irit corzile vocale;
Consumarea unei cantiti mari de ap. Fluidele ajut la meninerea
mucozitii de la nivelul gtului;
Evitarea tentaiei de curare a gtului prin adunarea mucozitilor i
expectorarea lor deoarece acest lucru produce o vibrare anormal a
corzilor vocale, ducnd la sporirea iritaiei acestora;
Evitai infeciile respiratorii. Asigurai-v c facei anual vaccinul
anti-gripal, dac medicul v recomand acest lucru. Splai-v mereu
pe mini i evitai contactul cu persoane rcite, pentru a evita
contactarea virusului.

III. Bibliografie
1. Lucreia Titirc, Tehnici de evaluare i ngrijire acordate de asistenii
medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.
2. Lucreia Titirc, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale, vol. I, Ed. Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2008.
3. Lucreia Titirc, Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale
acordate bolnavului, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.
4. Prof. Univ. Dr.MarioaraPoenaru- Elemente de semiologie si patologie
O.R.L, Timisoara 2006
5. R.Anghelide, Sbenghe-Tetu ,,Oto-Rino-Laringologica-Editia Medicala
6. Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea