Regele Arthur, regele Solomon, Robin Hood, Ulise sunt personaje a cror

faim nu va pieri niciodat, n ciuda extrem de puinelor dovezi care le atest

istoricitatea. Ct de mult adevr rezid n legendele, basmele i zvonurile
despre misterioii eroi ai trecutului?
Wilhelm Tell a existat cu adevrat! Un sondaj arat c nu mai puin de 58% dintre elveieni sunt
convini de asta. Dar eroul naional, care n 1307 ar fi refuzat s se nchine la plria contelui
Gessler i primete drept pedeaps ordinul de a trage cu arcul ntr-un mr aezat pe capul
fiului su, are corespondent ntr-o legend viking din secolul al X-lea. i asta se tia nc din
secolul al XVIII-lea. Dar elveienii nu par a fi prea interesai de adevr: i n ziua de azi l
onoreaz pe Wilhelm Tell printr-o gam larg de produse comerciale. Eroi ca el sunt admirai i
popularizai mai mult dect personajele istorice. Ei triesc de mult n mituri i legende care au
furnizat materialul necesar pentru poeii i prozatorii care le-au ntrit i mai mult imaginea n
mentalul colectiv.
Marile fapte ale trecutului, istorice sau nu, constituie o inepuizabil surs de fascinaie pentru
contemporanii ce caut refugiu n mreii apuse. Var de var mii de oameni vin la Worms
pentru a lua parte la srbtorile Nibelungilor, lsndu-se captivai de figurile fantomatice ale
unui trecut ntunecat despre care prea multe nu se tiu. Poate c Siegfried ucigaul de dragoni
a fost la origini un personaj real, sau poate c este doar produsul imaginaiei care a nflorit
odat cu circulaia povetilor, generaie de generaie. De fantomele trecutului se ndoiesc
muli, ba au fost chiar voci care s-au ndoit de nsui trecutul ndeprtat.
Germanistul Heribert Illig propunea ntr-o carte cu titlul Evul Mediu inventat o teorie care,
dorind s lupte mpotriva fanteziilor, devine chiar ea o fantezie. Conform acestei teorii a
timpului-fantom, perioada dintre 614 i 911 nu ar fi existat aa cum o tim. Germanistul este
de prere c izvoarele scrise i arheologice sunt puine i cronologia este neclar, de aceea
consider c evul mediu timpuriu ar fi fost o falsificare dictat de motive politice. n secolul al
X-lea se renuna la scrierile cu majuscul i ar fi fost distruse vechile documente.
Dar teoria nu rezist n faa a nu mai puin de 7000 de surse demne de crezare, analizate i
rsanalizate de istoricii care se ocup de aceast perioad. Desigur, asta nu nseamn c toate
lucrurile sunt lmurite. Adesea grania dintre legend i adevr este mult prea fin, iar uneori
faptele eroice ale unor indivizi din regiuni i epoci diferite se topesc n poeme unitare,
ngreunnd considerabil cercetarea. Cu toate acestea, mereu se mai afl cte ceva care aduce
o nou lumin asupra unor personaje i ntmplri celebre. Iat cteva exemple.

Ulise
Se presupune c nu ar fi fost numai un fragment din bogata imaginaie a lui Homer. Personajul
s-a remarcat n contextul rzboiului troian (1194-1184? a.Hr.) i l cunoatem foarte bine i din
marea sa aventur a ntoarcerii acas. Vicleugul cu calul de lemn, pe care el l-a pus la cale, ar
fi adus sfritul rzboiului. Ct adevr gsim aici? i putem afla dac a petrecut 10 ani
cltorind spre Ithaka, acolo unde era rege? O prim remarc: topografia muntoas a insulei
ionice nu corespunde descrierii din epopei.
De aceea se crede c, dac ar fi existat, sediul su ar fi fost mai degrab insula Paliki, astzi
parte din insula Cefalonia, dar separat de aceasta acum 3000 de ani. Cercettorul scoian
John Underhill de la Universitatea din Edinburgh a spat acolo la o adncime de 122 de metri,
dnd peste depuneri aluvionare i fosile marine care susin teoria cu insula Paliki. De Troia tim
c a existat nc din 1871, cnd Schliemann spa colina Hisarlk n Turcia, scotnd la iveal
anticul ora.
Dar dovezile privind un mare rzboi, i cu att mai puin un cal troian, nc se las ateptate. O
cltorie ca cea a lui Ulise nu pare totui chiar att de fantezist. Englezul Ernle Bradford

(1922-1986) a ndrznit s mearg pe calea descris de Homer folosind o mic ambarcaiune, la

finele creia fostul ofier conchide c distantele i curentii nu sunt deloc departe de relatrile
din Odiseea.
Mai gsim indicii cum c ce ni se povestete aici ar avea un smbure de adevr. n cntul al 20lea, Ulise deja este acas i i ucide pe pretendeni ntr-o atmosfer foarte sumbr: soarele
dispruse i in locul lui domnea ntunericul. S-ar putea oare face referire la eclipsa de soare din
16 aprilie 1178? Fizicienii Marcelo Magnasco de la Universitatea Rockefeller i Constantino
Baikouzis de la Observatorul din La Plata, pe baza a patru descrieri de astfel de evenimente
cereti din epopei, ajung la concluzia c data eclipsei are anse mari s coincid cu rzbunarea
lui Ulise!

Regele Solomon
Avem din pcate doar un izvor despre el: Biblia. Judecata lui Solomon de aceast expresie se
leag intrarea n istorie a a numelui marelui conductor. n spatele acesteia se afl o parabol:
dou femei pretind c sunt mama aceluiai copil. Pentru a descoperi cine are dreptate,
Solomon poruncete ca pruncul s fie tiat n dou cu o sabie. Pentru a preveni tragedia, una
dintre femei renun la pretenie i astfel regele i d seama c a spus adevrul. Solomon, fiul
lui David, nu a rmas cunoscut doar pentru nelepciunea sa, ci i pentru c ar fi domnit n
jurul anului 900 a.Hr. peste un mare regat, care se ntindea de la Eufrat pn n Egipt.
Bogiile sale erau imense, iar haremul su aduna nu mai puin de 700 de soii i 300 de
concubine. Se spune c el ar fi ordonat construcia colosalului templu de la Ierusalim. 80.000
de lucrtori au muncit la ridicarea casei Domnului, acolo unde s-ar fi adpostit chivotul legii.
Despre marele rege nu aflm dect din Vechiul Testament. Deocamdat dovezile arheologice i
epigrafice lipsesc. Cu alte cuvinte, istoric vorbind, existena regelui st serios sub semnul
ntrebrii. Profesorul Michael Niemann de la Universitatea Rostock caut de zor n anticul sit de
la Tel Meggido urme ale impuntoarelor edificii, dar deocamdat n zadar.

Regele Arthur
Poate c niciun alt erou nu se bucur de o asemenea popularitate i un numr impresionant de
poveti ncrcate de romantism ca regele Arthur. Din legendele medievale aflm c a fost
crescut de vrjitorul Merlin i c la vrsta de 15 ani scoate din piatr sabia Excalibur, cea care
l va legitima ca rege al Angliei. n cetatea Camelot domnete alturi de cei 12 credincioi i
bravi cavaleri care vor rmne cunoscui sub numele de Cavalerii Mesei Rotunde.
De cnd istoricul medieval Geoffrey de Monmouth l pomenete n cronica sa din 1136 printre
conductorii insulei britanice, eroul a fost nelipsit din pleiada de poveti, legende, romane,
piese de teatru i filme cu iz romantico-medieval. Dar exist pentru regele din Camelot un
corespondent real? Dac ar fi trit cu adevrat, cel mai probabil ar fi fost un comandant
militar. Istoricii au mai muli candidai n minte pentru aceast identificare, smburele mitului
care se va dezvolta simitor pn astzi.
De exemplu ar putea fi vorba de un anume Riothamus, un rzboinic din neamul britonilor care
ar fi luptat alturi de mpratul Anthemius n secolul al V-lea. Modele pentru viitorul personaj
legendar gsim i n pielea comandantului Flavius Aetius, celtului romanizat Ambrosius
Aurelianus sau Enniaun Girt. Dar parc numele su amintete mai degrab de ofierul Lucius
Artorius Castus, care ar fi servit armata roman din Britannia n secolul al II-lea. Astfel de

indicii in ns de trmul speculaiilor. Arheologia modern nc nu a oferit un fundament

istoric clar pentru neumuritoarea poveste a lui Arthur i a cavalerilor si.

Nibelungii
Burgunzii au existat, dar Siegfried? Soartea lor o povestete cntecul Nibelungilor, redactat la
nceoutul secolul al XIII-lea, o epopee cu multe ncurcturi familiale. La nceputul secolului al
V-lea, Siegfried, ucigtorul dragonului, csatorit cu Kriemhilda, sora regelui burgund Gunther,
este ucis mielete de ctre Hagen din Tronje. Vduva, pentru a se razbuna, i ademenete pe
burgunzi la curtea lui Attila, cel de-al doilea so al ei, unde are loc un adevrat mcel. Dar
Hagen ascunsese legendara comoar a Nibelungilor care i aparinuse lui Siegfried undeva n
zona Rinului i ia secretul n mormnt. Nucleul istoric al povetii: neamul germanic al
brugunzilor stabilete n timpul migraiilor o structur statal pe malul Rinului.
n anul 436 generalul Flavius Aetius mpreun cu aliaii huni i zdrobesc pe burgunzii care lupt
pentru ntietate. Liderul lor se numea Gundahar, aluzie la Gunther. Burgunzii nvini se
ndreapt spre sud, ntre Geneva i Lyon, unde i stabilesc un alt regat. Despre vechiul lor
regat de la vest de Rin avem doar mrturii sporadice. Arheologii se strduiesc fr prea mare
succes sa afle ce s-a petrecut cu burgunzii acestui vechi regat, cci exist un hiatus de
documentaie care cuprinde nu mai puin de 30 de ani. Dar mormintele din zon sunt atribuite
ndeosebi alamanilor. Unii cercettori sunt de prere ca liderul cheruscilor, Arminius, din primul
secol, cel care le-a provocat romanilor lui Varus marea nfrngere, ar fi un model viabil pentru
Siegfries.
Alii cred ca un candidat mai bun este soldatul roman Viktor din Xanten, care de altfel era
celebrat n evul mediu ca ucigaul de balauri. n ceea ce privete comoara, care conform
legendei cuprinde 144 de care pline cu aur i pietre preioase, aceasta rmne o prezen
fantomatic. Niciun radar nu a detectat pn acum o astfel de cantitate de metal n regiunea
renan. Dar cuttorii de comori nu se vor da btui prea curnd. Chiar fanaticul Hermann
Gring se folosea cu zel de excavatoare i izbutete s scoat din Rin 300 de grame de aur, din
care i face un inel al Nibelungilor...

Robin Hood
n acest erou se ncropesc mai multe personaje. Cu toii tim cu ce se ndeletnicete
onorabilul, care are de altfel rdcini nobile. mpreun cu tovarii si micuul John i
printele Tuck i pndete i prdeaz pe cei bogai n pdurea Nottingham i mparte prada
celor sraci. Aceasta este clasica imagine a unei figuri care a devenit arhetipul binefctorului.
Dar legendele timpurii l descriu ca pe om nemilos, brutal, care i decapiteaz dumanii i care
se flete n public cu capul erifului din Nottingham.
Exist n jur de opt personaje care ar fi putut sta la baza legendelor. Cel puin cinci dintre
acestea sunt proscrii care au fcut ravagii n secolele XII-XIII. De pild n rapoartele
administrative ale oraului York apare un anume Robert Hod, care tria prin codri n jurul
anului 1226. n acelai tip de surse mai apare i eriful din Nottingham. S fie doar o
coinciden? n anul 1261 este judecat un proscris care are porecla Robehod. Prin anul 1361
este judecat un alt Robert Hood, unul care de data aceasta i ucide tatl vitreg cu un topor.
Prima versiune a unei saga care va face istorie o regsim n secolul al XV-lea, dar dup cum
vedem, rdcinile ne poart adnc n timp. Arheologii de la Universitatea din Sheffield ne
propun nc un model de erou naional: lordul de Huntingdon pune la cale dou revolte

mpotriva stpnirii normande pentru care va pltin cu viaa in 1076. Fiul su, Robert
Fitzwalter, era un arca desvrit. Iar n anul 2009, un istoric al artei pe nume Julian Luxford
de la Universitatea St. Andrews face o descoperire de senzaie studiind o istorie compus n
1340, Polychronicon. Aici se menioneaz faptul c, dup spusele poporului ar fi trit n
aceste timpuri un nelegiuit care i zice Robin Hood mpreun cu complicii si n pdurea
Sherwood i nu numai, care se ocupa cu prdciunile. S fie o dovad c Robin Hood chiar a
fost real i i avea sediul, la fel ca muli ali proscrii, ntr-o pdure care se ntindea atunci pe
nu mai puin de 40.000 de hectare?

Preotul Ioan
Este una dintre fantomele trecutului care a avut o influen covritoare asupra religiei i a
stimulat descoperirile geografice. Cine a fost misteriosul lider spiritual? n anul 1165 apar nite
scrisori n Europa, semnate de acest rege care i descrie marea stpnire.avea n subordine
ali 42 de suverani i poseda comori extraordinare, iar supuii si nu sufereau niciodat de
lipsuri. Reagtul su era i patria eroilor olimpieni i aici se gsea i fntna tinereii. Regele
Ioan avea de gnd s cucereasc i Ierusalimul, eliberndu-l de sub jugul dumanilor lui
Dumnezeu.
La Roma era bucurie mare. Papa Alexandru al III-lea ordon n 1177 organizarea unei expediii
care s-l localizeze pe Ioan, care datorit principiilor sale cretine primete titlul de preot.
Muli aventurieri ndrznei au pornit peste mri i rin cutarea sa i nu s-au mai ntors
niciodat. i Marco Polo, cnd ajunge n 1275 la Peking, nutrete speranta c a gsit inutul
despre care se vorbea la curile Europei. Cnd vorbete despre liderul mongolilor, stpn
asupra ntregii Asii, crede c chiar acesta ar putea fi preotul Ioan. Abia din secolul al XVI-lea i
dau seama crturarii c au de-a face cu o mistificare, c vreme de secole au alergat dup o
fantasm. Dar dei preotul Ioan nu a existat niciodat, povestea sa a foat un veritabil imbold
spre cltorie, descoperire i extindere de orizonturi.

Fiu rezultat din impreunarea unui zeu (sau zeite) cu o fiinta umana, eroul simbolizeaza
uniunea fortelor celeste cu cele pamantesti. Cu toate ca nu se bucura, prin nastere, de
nemurirea divina, eroul isi pastreaza pana la moarte puterea supranaturala: este un zeu decazut
sau un om divinizat. Eroii pot totusi sa-si castige nemurirea, intocmai lui Pollux sau Hercules.
Deasemenea, ei izbutesc sa iasa din mormant si sa apere de dusmani cetatea care s-a pus sub
protectia lor. Prototipul eroului grec devenit nemuritor este Herakles.
Mai tarziu, de-a lungul timpului, titlul de erou/eroina a fost atribuit celor care in fata
adversitatii si a pericolului, a incercarilor grele, nu si-au pierdut curajul si s-au sacrificat
pentru un bine suprem sau pentru omenire. Povestile despre eroi pot servi drept exemple
morale. In antichitatea clasica, cultele care venerau eroi deificati precum Hercules, Perseu,
Ahile au jucat un rol important in religia greaca. Politicienii, in zilele noastre au folosit acest
cult pentru interesul propriu cultul personalitatii. Deasemenea, tot in acest timp, s-a conturat
si prototipul anti-eroului, cu un rol major in mitologie si literatura.
Etimologia cuvantului ar fi aceea de a proteja, protector, aparator. Biografia unui erou este
de obicei inventata si pusa cap la cap din diverse fabule, povesti, mitologii. Circumstanta
nasterii lui este intotdeauna neobisnuita, cineva incearca sa atenteze la viata sa, ajunge in
surghiun si este crescut de parinti adoptivi intr-un loc indepartat. De obicei, eroul trece printro moarte misterioasa, undeva pe un deal/colina, nu lasa in urma succesori, trupul nu ii este
inmormantat.

Filosofi ai istoriei precum Hegel si Carlyle au conchis ca acesti eroi (lideri politici, militari)
dau forma istoriei omenirii influentand-o in cele mai vitale momente. Mai tarziu, Marx a
atribuit aceste schimbari maselor de oameni prinsi in lupta de clasa. Au mai aparut si alte teze
conform carora un astfel de erou este schimbat de societatea in care traieste, iar in prezent, in
secolul globalizarii, individul piere incet in fata lumii luate ca intreg.
Mitul Eroului
Joseph Campbell in cartea sa Eroul cu o mie de fete ilustreaza cateva trasaturi definitorii
care apar la diferiti eroi prezenti in culturile lumii. Monomitul sau calatoria eroului, acea
cautare specifica, include de obicei trei etape separate: Plecarea, Initierea si Intoarcerea. In
cadrul acestor stagii exista diferite arhetipe pe care eroul le poate imbraca precum ajutorul
supranatural, drumul incercarilor precum muncile lui Hercules, intelegerea depina sau
apoteoza. Poate va ganditi ca aceste exemple exista doar in mitologia greaca si in cea
scandinava (Beowulf), insa ele sunt destul de reale in filmele si cartile din prezent precum
Matrix, Stapanul Inelelor, Star Wars unde eroii sunt Harry Potter, Percy Jackson, Bilbo
Baggins, Luke Skywalker, Batman.Toate au legatura cu eroii si cu acea calatorie initiatica
care ii schimba sau ii trimite in cautarea unui artefact pierdut.
Pana si crestinismul, care a pus accentul pe umilitate ca principala sa forma de eroism, are
eroi care distrug sarpele precum Sfantul Gheorghe.
La egipteni, cultul eroilor este foarte rar intalnit; e vorba indeosebi de acei regi divinizati
datorita unei indepartate ascendente care ii leaga de intemeietorii Cetatii sau Regatului. Cu
toate acestea, anumiti ministri, sau marele arhitect Imhotep au capatat dupa moarte onoruri
divine (construindu-li-se niste capele). Potrivit unei credinte recente, in timpul cuceririi
romane, innecarea in Nil favoriza patrunderea in cercurile zeilor. Favorabil lui Hadrian,
Antinous, cel care isi aflase moartea in apele Nilului, a fost divinizat din aceasta pricina, iar
pe malul pe care i-a fost descoperit trupul s-a construit un oras.
Prototipul eroului celtic este Cuchulainn care, de la cea mai frageda varsta, a implinit cele
mai extrardinare ispravi razboinice. Putea, numai el, sa opreasca armata celorlalte patru
provincii ale Irlandei, la granita Ulsterului. Acest erou, ale carui nastere, ispravi si moarte
ocupa un loc important in ciclurile mitologic si epic, este fiul zeului Lug. Pe plan terestru, el a
fost insa conceput de un rege, care a actionat ca substitut al zeului. Mai apoi este incredintat
unui parinte prezumtiv. Zamislirea este astfel tripla, iar eroul, fiul cu trei tati a fost numit
copilul celor trei ani. Corespondentul sau clasic este Herakles, cu care prezinta numeroase
asemanari de detaliu (forta fizica, tinerete, frumusete, indemanare, inteligenta). Cuchulainn
ilustrreaza insa o conceptie foarte diferita de razboi, pentru ca el este cel care, in registru
celtic, reprezinta in intreaga sa puritate esenta functiei razboinice, intemeiata, cel mai adesea,
pe valoarea persoanala, si, uneori, pe siretenie, dar niciodata pe o strategie colectiva.
Caracteristica eroului este de a fi inzestrat cu o forta fizica iesita din comun, cu o indemanare
extraordinara (eroii practica multe jocuri razboinice) si cu un curaj de neinfrant. In acele
vremuri, eroul era acela care infrunta o armata intreaga. Conducatorii armatelor isi alegeau cei
mai buni eroi pentru a se lupta intre ei. Un adevarat campion, ca si cel irlandez, respecta
regulile unui cod cavaleresc rudimentar: nu ucide oameni neinarmati, dar nici vizitii, valeti,
femei sau copii. Regula absoluta insa este infruntarea solitara (orice notiune de strategie
militara este straina si absenta din legendele celtice), indeobste in albia unui rau, infruntare pe
viata si pe moarte, urmata de taierea capului celui invins. Exemplul cel mai cunoscut este cel

al lui Cuchulainn tinand singur piept intregii armate a reginei Medb. Eroul nu are voie sa
refuze vreo provocare. O alta utilitate a eroului este aceea de a fi, intr-un anume sens,
substitutul regelui in lupta, caci regele trebuie sa asiste la lupta, fara insa sa se bata.
In lupta, eroul se afla in stare de furie razboinica (ferg), expresia religioasa si magica a lipsei
de masura eroice a cavalerilor din evul mediu, el fiind, din aceasta cauza, tot atat de
primejdios pentru prietenii, cat si pentru dusmanii sai. Numele acestei fierbinteli razboinice
(lath) se spune ca topea zapada in jurul luptatorilor, de aceea campionii celtilor luptau
dezbracati.
Ca urmare a tendintelorsale pasionale normale, eroul accede la intreg spatiul magic al
cunoasterii, intocmai arhetipului sau divin, Ogmios. Cuchulainn stie sa scrie incantatii pe
lemn, in sistemul alfabetic ogama, iar razboinicul este uneori ghicitor sau profet.
In aceeasi ordine de idei, Nicandru din Collophon relateaza ca galii isi petreceau noaptea in
preajma mormintelor de eroi ca sa poate afla diverse prevestiri. Razboinicul nu are insa niciun
drept sacerdotal, si, cu atat mai putin, regal. El reprezinta si simbolizeaza forta pura care,
lipsita de inteligenta, dar animata de pasiune, are nevoie sa fie condusa de autoritate spirituala.
Cuchulainn este cu siguranta regele razboinicilor irlandezi, dar asta nu reprezinta decat o
distinctie onorifica; atunci cand isi aseaza piciorul pe piatra din Fal ca sa auda promisiunea
unei regalitati reale, piatra ramane muta (ea striga sub fiecare rege al Irlandei), iar eroul, de
furie, o sfarma.
Herakles Hercule
Mitologia povesteste si raspovesteste despre muncile, ispravile si aventurile lui Hercule,
facandu-l pe acesta cel mai popular erou. Numele lui, insemnand intru slava Herei i-a fost
dat de Pitia si defineste ceea ce am putea numi chemarea lui: aceea de a o glorifica pe zeita
suprema, Hera, sotia lui Zeus. Dar imaginile ce se degaja din puzderia de legende tesute in
jurul lui ni-l arata pe erou penduland intre conditia de atlet de balci si aceea de Don Quijote.
Putem desprinde totusi din toata aceasta literatura abundenta o constanta. Daca, printr-o
transpunere, vom considera obstacolele depasite de el de ordin psihic si moral, Herakles ar fi
reprezentantul idealizat al fortei combative, simbolul izbanzii (si a greutatilor legate de
ea). al izbanzii sufletului omenesc asupra propriilor sale slabiciuni.
Traditiile posterioare au glorificat patimile eroului chinuit de tunica lui Nesus si mort pe rug,
ca si apoteoza sa, cand a fost primit in randul zeilor si a luat-o in casatorie pe Hebe, zeita
tineretii.
La capatul evolutiei sale mitologice, Herakles, ilustru tocmai prin faptul ca Hera il persecutase
neincetat, intruchipeaza idealul barbatesc al Greciei antice ceea ce nu apartine decat
cerului nu exista faptura ideala pe pamant; el isi va afla o tovarasa vrednica de el numai in
zeita tineretii vesnice.
Eroul simbolizeaza elanul evolutiv (dorinta esentiala), situatia conflictuala a psihicului uman,
prin lupta impotriva monstrilor pervertirii. De aceea, eroul va aparea impodobit cu atributele
soarelui, ale carui caldura si lumina au triumfat asupra tenebrelor si a frigului mortii.
Chemarea eroului, potrivit lui Bergson (Cele doua izvoare ale moralei si religiei) se afla in
inima moralei deschise si reprezinta, in plan spiritual, motorul evolutiei creatoare. Carl Jung,
in simbolurile libidoului, va identifica eroul cu puterea spiritului. Intaia victorie a eroului este

cea pe care o va repurta asupra lui insusi. Eroii, vechi sau noi, ne amintesc cine suntem si care
sunt valorile catre care speram sa ajungem.
Drept incheiere, sa va ramana in minte un imn homeric inchinat idealului eroului si care
sintetizeaza intreaga lui legenda:
Canta-voi pe Herakles, fiul lui Zeus, voinic cum n-a fost altul!
A colindat mai inainte pamantul, marea uriasa
Si-a suferit, dar pan la urma a biruit ca un viteaz,
El singur savarsind atatea ispravi ce-n lume n-au pereche.
Acuma tocmai in lacasul Olimpului de-a pururi nins
Traieste fericit, alaturi de Hebe cu frumoase glezne.
Potrivit unui studiu american, ei transmit un mesaj gresit tinerilor. Daca in trecut, dupa cum
sta marturie Clark Kent (Superman), creat de Jerry Siegel si Joe Shuster in 1938, super-eroii
aveau job-uri normale si credeau in justitia sociala, in prezent ei sunt agresivi, sarcastici si
foarte rar se gandesc sa-si puna puterile iesite din comun in serviciul umanitatii.
Super-eroii din trecut, de-acum aflati la pensie, inspirau modele comportamentale cu siguranta
mult mai pozitive decat cei din zilele noastre, vinovati mai ales de faptul ca nu-i invata pe
tineri ce inseamna solidaritatea: este ceea ce sustine Sharon Lamb de la Universitatea
Massachusetts, autoare a unui studiu pe tema impactului avut de personajele fantastice asupra
adolescentilor baieti.
Studiul, ale carui rezultate au fost prezentate de Lamb in cadrul unui congres al "American
Psychological Association", a implicat 674 copii si adolescenti, cu varsta cuprinsa intre 4 si 18
ani. Echipa de cercetatori condusa de Lamb a analizat meticulos modelele cele mai apreciate
de baieti, pe baza unor interviuri cu angajati din mas-media, manageri din domeniul jocurilor
video si chiar vanzatori din centrele comerciale. A reiesit ca eroii moderni sunt aproape in
totalitate lipsiti de multe din virtutile care caracterizau personaje precum Superman.
Fiecare epoca isi are proprii super-eroi, dupa care copiii isi modeleaza personalitatea,
ispirandu-se din virtutile acestora si copiind modele comportamentale. Dar in timpurile
noastre, diversii X-Men sau Iron Man nu prea pun pret pe justitie sociala, profita de cei din jur
(si mai ales de femei) si au comportamente tiranice. De la grupul de super-eroi mutanti (la Xmen, abilitatile extraordinare sunt date de o modificare a ADN-ului) si pana la Anthony
Edward Tony Stark (adevaratul nume al lui Iron Man), in personajele de benzi desenate
actuale nu mai e nicio urma din puternicul simt de solidaritate care anima personajele de pe
vremuri. Pericolul, atrage atentia Sharon Lamb - este ca tinerii sa creasca cu un set de valori
gresite. In plus, faptul ca in spatele puterilor iesite din comune nu sunt si persoane normale, cu
o viata si o slujba obisnuite, produce si mai multa confuzie in imaginarul infantil.
Unii dintre noi se nasc eroi, este afirmatia psihiatrului Deane Aikins, profesor la Universitatea
Yale. Conform acestuia, unii oameni isi pot pastra calmul in cele mai stresante situatii, in timp
ce multi ar intra in panica, si asta datorita unui secret care se afla in genele noastre.

Studiile efectuate pe soldatii americani care lupta in Irak au demonstrat ca o mica parte a
acestora nu reactioneaza la stres asa cum ar reactiona marea majoritate. Nu numai ca aceasta
minoritate nu este invadata de hormonul stresului ba chiar poseda un mecanism natural de
aparare in situatii stresante.
Exista anumiti indivizi care, confruntati cu situatii limita, prezinta un profil unic al
hormonilor. Pur si simplu, ei nu intra in panica asa cum am face-o noi, ceilalti, afirma acelasi
Deane Aikins.
Cercetatorul sustine ca nu exista oameni fara frica dar, cu siguranta, exista oameni mult
mai bine echipati genetic atunci cand este vorba sa infrunte temerile. Acesta este convins ca
descoperirea secretului eroilor va revolutiona armatele viitorului si ca va oferi imaginea
noului soldat.
Intre timp, alti cercetatori incearca sa dezvolte un medicament care sa reduca efectele posttraumatice care afecteaza peste 20% dintre fostii combatanti din Irak si Afganistan.

Ulise
Se presupune c nu ar fi fost numai un fragment din bogata imaginaie a lui Homer. Personajul
s-a remarcat n contextul rzboiului troian (1194-1184? a.Hr.) i l cunoatem foarte bine i din
marea sa aventur a ntoarcerii acas. Vicleugul cu calul de lemn, pe care el l-a pus la cale, ar
fi adus sfritul rzboiului. Ct adevr gsim aici? i putem afla dac a petrecut 10 ani
cltorind spre Ithaka, acolo unde era rege? O prim remarc: topografia muntoas a insulei
ionice nu corespunde descrierii din epopei.

De aceea se crede c, dac ar fi existat, sediul su ar fi fost mai degrab insula Paliki, astzi
parte din insula Cefalonia, dar separat de aceasta acum 3000 de ani. Cercettorul scoian
John Underhill de la Universitatea din Edinburgh a spat acolo la o adncime de 122 de metri,
dnd peste depuneri aluvionare i fosile marine care susin teoria cu insula Paliki. De Troia tim
c a existat nc din 1871, cnd Schliemann spa colina Hisarlk n Turcia, scotnd la iveal
anticul ora.
Dar dovezile privind un mare rzboi, i cu att mai puin un cal troian, nc se las ateptate. O
cltorie ca cea a lui Ulise nu pare totui chiar att de fantezist. Englezul Ernle Bradford
(1922-1986) a ndrznit s mearg pe calea descris de Homer folosind o mic ambarcaiune, la
finele creia fostul ofier conchide c distantele i curentii nu sunt deloc departe de relatrile
din Odiseea.
Mai gsim indicii cum c ce ni se povestete aici ar avea un smbure de adevr. n cntul al 20lea, Ulise deja este acas i i ucide pe pretendeni ntr-o atmosfer foarte sumbr: soarele
dispruse i in locul lui domnea ntunericul. S-ar putea oare face referire la eclipsa de soare din
16 aprilie 1178? Fizicienii Marcelo Magnasco de la Universitatea Rockefeller i Constantino
Baikouzis de la Observatorul din La Plata, pe baza a patru descrieri de astfel de evenimente
cereti din epopei, ajung la concluzia c data eclipsei are anse mari s coincid cu rzbunarea
lui Ulise!

Regele Solomon
Avem din pcate doar un izvor despre el: Biblia. Judecata lui Solomon de aceast expresie se
leag intrarea n istorie a a numelui marelui conductor. n spatele acesteia se afl o parabol:
dou femei pretind c sunt mama aceluiai copil. Pentru a descoperi cine are dreptate,
Solomon poruncete ca pruncul s fie tiat n dou cu o sabie. Pentru a preveni tragedia, una
dintre femei renun la pretenie i astfel regele i d seama c a spus adevrul. Solomon, fiul

lui David, nu a rmas cunoscut doar pentru nelepciunea sa, ci i pentru c ar fi domnit n
jurul anului 900 a.Hr. peste un mare regat, care se ntindea de la Eufrat pn n Egipt.
Bogiile sale erau imense, iar haremul su aduna nu mai puin de 700 de soii i 300 de
concubine. Se spune c el ar fi ordonat construcia colosalului templu de la Ierusalim. 80.000
de lucrtori au muncit la ridicarea casei Domnului, acolo unde s-ar fi adpostit chivotul legii.
Despre marele rege nu aflm dect din Vechiul Testament. Deocamdat dovezile arheologice i
epigrafice lipsesc. Cu alte cuvinte, istoric vorbind, existena regelui st serios sub semnul
ntrebrii. Profesorul Michael Niemann de la Universitatea Rostock caut de zor n anticul sit de
la Tel Meggido urme ale impuntoarelor edificii, dar deocamdat n zadar.

Regele Arthur
Poate c niciun alt erou nu se bucur de o asemenea popularitate i un numr impresionant de
poveti ncrcate de romantism ca regele Arthur. Din legendele medievale aflm c a fost
crescut de vrjitorul Merlin i c la vrsta de 15 ani scoate din piatr sabia Excalibur, cea care
l va legitima ca rege al Angliei. n cetatea Camelot domnete alturi de cei 12 credincioi i
bravi cavaleri care vor rmne cunoscui sub numele de Cavalerii Mesei Rotunde.
De cnd istoricul medieval Geoffrey de Monmouth l pomenete n cronica sa din 1136 printre
conductorii insulei britanice, eroul a fost nelipsit din pleiada de poveti, legende, romane,
piese de teatru i filme cu iz romantico-medieval. Dar exist pentru regele din Camelot un
corespondent real? Dac ar fi trit cu adevrat, cel mai probabil ar fi fost un comandant
militar. Istoricii au mai muli candidai n minte pentru aceast identificare, smburele mitului
care se va dezvolta simitor pn astzi.
De exemplu ar putea fi vorba de un anume Riothamus, un rzboinic din neamul britonilor care
ar fi luptat alturi de mpratul Anthemius n secolul al V-lea. Modele pentru viitorul personaj
legendar gsim i n pielea comandantului Flavius Aetius, celtului romanizat Ambrosius
Aurelianus sau Enniaun Girt. Dar parc numele su amintete mai degrab de ofierul Lucius
Artorius Castus, care ar fi servit armata roman din Britannia n secolul al II-lea. Astfel de
indicii in ns de trmul speculaiilor. Arheologia modern nc nu a oferit un fundament
istoric clar pentru neumuritoarea poveste a lui Arthur i a cavalerilor si.

Nibelungii
Burgunzii au existat, dar Siegfried? Soartea lor o povestete cntecul Nibelungilor, redactat la
nceoutul secolul al XIII-lea, o epopee cu multe ncurcturi familiale. La nceputul secolului al
V-lea, Siegfried, ucigtorul dragonului, csatorit cu Kriemhilda, sora regelui burgund Gunther,
este ucis mielete de ctre Hagen din Tronje. Vduva, pentru a se razbuna, i ademenete pe
burgunzi la curtea lui Attila, cel de-al doilea so al ei, unde are loc un adevrat mcel. Dar
Hagen ascunsese legendara comoar a Nibelungilor care i aparinuse lui Siegfried undeva n
zona Rinului i ia secretul n mormnt. Nucleul istoric al povetii: neamul germanic al
brugunzilor stabilete n timpul migraiilor o structur statal pe malul Rinului.
n anul 436 generalul Flavius Aetius mpreun cu aliaii huni i zdrobesc pe burgunzii care lupt
pentru ntietate. Liderul lor se numea Gundahar, aluzie la Gunther. Burgunzii nvini se
ndreapt spre sud, ntre Geneva i Lyon, unde i stabilesc un alt regat. Despre vechiul lor
regat de la vest de Rin avem doar mrturii sporadice. Arheologii se strduiesc fr prea mare
succes sa afle ce s-a petrecut cu burgunzii acestui vechi regat, cci exist un hiatus de
documentaie care cuprinde nu mai puin de 30 de ani. Dar mormintele din zon sunt atribuite
ndeosebi alamanilor. Unii cercettori sunt de prere ca liderul cheruscilor, Arminius, din primul
secol, cel care le-a provocat romanilor lui Varus marea nfrngere, ar fi un model viabil pentru
Siegfries.
Alii cred ca un candidat mai bun este soldatul roman Viktor din Xanten, care de altfel era
celebrat n evul mediu ca ucigaul de balauri. n ceea ce privete comoara, care conform
legendei cuprinde 144 de care pline cu aur i pietre preioase, aceasta rmne o prezen
fantomatic. Niciun radar nu a detectat pn acum o astfel de cantitate de metal n regiunea
renan. Dar cuttorii de comori nu se vor da btui prea curnd. Chiar fanaticul Hermann
Gring se folosea cu zel de excavatoare i izbutete s scoat din Rin 300 de grame de aur, din
care i face un inel al Nibelungilor...

Robin Hood
n acest erou se ncropesc mai multe personaje. Cu toii tim cu ce se ndeletnicete
onorabilul, care are de altfel rdcini nobile. mpreun cu tovarii si micuul John i
printele Tuck i pndete i prdeaz pe cei bogai n pdurea Nottingham i mparte prada
celor sraci. Aceasta este clasica imagine a unei figuri care a devenit arhetipul binefctorului.
Dar legendele timpurii l descriu ca pe om nemilos, brutal, care i decapiteaz dumanii i care
se flete n public cu capul erifului din Nottingham.
Exist n jur de opt personaje care ar fi putut sta la baza legendelor. Cel puin cinci dintre
acestea sunt proscrii care au fcut ravagii n secolele XII-XIII. De pild n rapoartele
administrative ale oraului York apare un anume Robert Hod, care tria prin codri n jurul
anului 1226. n acelai tip de surse mai apare i eriful din Nottingham. S fie doar o

coinciden? n anul 1261 este judecat un proscris care are porecla Robehod. Prin anul 1361
este judecat un alt Robert Hood, unul care de data aceasta i ucide tatl vitreg cu un topor.
Prima versiune a unei saga care va face istorie o regsim n secolul al XV-lea, dar dup cum
vedem, rdcinile ne poart adnc n timp. Arheologii de la Universitatea din Sheffield ne
propun nc un model de erou naional: lordul de Huntingdon pune la cale dou revolte
mpotriva stpnirii normande pentru care va pltin cu viaa in 1076. Fiul su, Robert
Fitzwalter, era un arca desvrit. Iar n anul 2009, un istoric al artei pe nume Julian Luxford
de la Universitatea St. Andrews face o descoperire de senzaie studiind o istorie compus n
1340, Polychronicon. Aici se menioneaz faptul c, dup spusele poporului ar fi trit n
aceste timpuri un nelegiuit care i zice Robin Hood mpreun cu complicii si n pdurea
Sherwood i nu numai, care se ocupa cu prdciunile. S fie o dovad c Robin Hood chiar a
fost real i i avea sediul, la fel ca muli ali proscrii, ntr-o pdure care se ntindea atunci pe
nu mai puin de 40.000 de hectare?

Preotul Ioan
Este una dintre fantomele trecutului care a avut o influen covritoare asupra religiei i a
stimulat descoperirile geografice. Cine a fost misteriosul lider spiritual? n anul 1165 apar nite
scrisori n Europa, semnate de acest rege care i descrie marea stpnire.avea n subordine
ali 42 de suverani i poseda comori extraordinare, iar supuii si nu sufereau niciodat de
lipsuri. Reagtul su era i patria eroilor olimpieni i aici se gsea i fntna tinereii. Regele
Ioan avea de gnd s cucereasc i Ierusalimul, eliberndu-l de sub jugul dumanilor lui
Dumnezeu.

La Roma era bucurie mare. Papa Alexandru al III-lea ordon n 1177 organizarea unei expediii
care s-l localizeze pe Ioan, care datorit principiilor sale cretine primete titlul de preot.
Muli aventurieri ndrznei au pornit peste mri i rin cutarea sa i nu s-au mai ntors
niciodat. i Marco Polo, cnd ajunge n 1275 la Peking, nutrete speranta c a gsit inutul
despre care se vorbea la curile Europei. Cnd vorbete despre liderul mongolilor, stpn
asupra ntregii Asii, crede c chiar acesta ar putea fi preotul Ioan. Abia din secolul al XVI-lea i
dau seama crturarii c au de-a face cu o mistificare, c vreme de secole au alergat dup o
fantasm. Dar dei preotul Ioan nu a existat niciodat, povestea sa a foat un veritabil imbold
spre cltorie, descoperire i extindere de orizonturi.