Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE


MASTER: NEGOCIEREA CONFLICTELOR I DIPLOMAIE ECONOMIC

Medierea conflictelor
comerciale

Student: Petrescu I. Sergiu


Master, An I / Zi

CUPRINS

Introducere
1. Medierea
1.1 Definitii, elemente
1.2 Avantajele medierii
1.3 Mediatorul
1.4 Procedura medierii
1.5 Contractul de mediere
2. Medierea comerciala Studiu de caz
3. Concluzii
Bibliografie

Introducere
Gradul de diversificare al relaiilor sociale i economice intr-o societate din ce n ce mai
complicata, dezvoltarea economica, complexitatea n cretere a tuturor aspectelor vieii cotidiene
aduga noi i noi tipuri de conflicte. Rezolvarea clasica a conflictului, prin deferirea acestuia
organelor justiiei i soluionarea pe conceptul ctig-pierdere (invingator- invins) s-a dovedit ca

nu constituie intotdeauna cel mai adecvat raspuns, de natura sa ofere o solutie tuturor
incertitudinilor i dificultatilor economice i sociale actuale.
Soluionarea unui litigiu sau a unui conflict nedevenit litigios, pe cale amiabila, cu ajutorul
unei tere persoane obiective i impariale, face ca procedura medierii sa fie tot mai preferata de
ctre oamenii i instituii, pe care complexitatea relaiilor sociale i economice i plaseaz la un
moment dat n situaii conflictuale diverse.
Medierea este o form alternativ de rezolvare a disputelor ntre dou sau mai multe pr i
ce doresc s ajung la o nelegere, cu ajutorul unei tere persoane, specializate n calitate de
mediator. Disputele pot implica (din punct de vedere al prilor) state, organiza ii, comunit ii,
indivizi.
1. Medierea
1.1

Medierea - definitie

Articolul alin. 1 i 2 din Legea 192/2006 reglementeaz medierea astfel: Medierea


reprezint o modalitate facultativ de soluionare a conflictelor pe cale amiabil, cu ajutorul
unei tere persoane specializate n calitate de mediator, n condiii de neutralitate, impar ialitate
i confidentialitate.
Medierea se bazeaz pe ncrederea pe care prile o acord mediatorului, ca persoan apt
s faciliteze negocierile dintre ele i s le sprijine pentru soluionarea conflictului, prin ob inerea
unei soluii reciproc convenabile, eficiente i durabile.
Mediatorii utilizeaz tehnici specifice pentru a mbunti dialogul dintre prile implicate
ajutnd la atingerea unei convenii (cu efecte concrete) n problema pus n discu ie. Fire te,
mediatorul trebuie s fie imparial, iar discuiile s fie pstrate de ctre acesta n condi ii de
confidenialitate.
Prile implicate pot folosi mediatori n probleme comerciale, legale, diplomatice, de
comunitate sau nenelegeri de la locul de munc sau familiale.
1.2

Elementele medierii

n vederea garantrii calitii medierii, au fost stabilite mai multe principii de mediere,
multe dintre acestea regsindu-se ncorporate n legislaia privind medierea, coduri de conduit i
alte instrumente relevante. Unele dintre aceste principii, ca de exemplu imparialitatea sau
neutralitatea, sunt deseori prezente chiar n definiia medierii. Chiar dac principiile de mediere
promovate n diferite jurisdicii i de ctre organisme individuale de mediere pot varia, pot fi
identificate numeroase elemente comune:

natura voluntara a medierii - nsi natura medierii este aceea de a angaja prile ntr-un proces
voluntar de gsire a unei soluionri amiabile a litigiului dintre acestea. Caracterul voluntar
reprezint un principiu de baz i necontestat al medierii utilizat n mod frecvent n defini iile
medierii i care a fost, prin urmare, ncorporat de asemenea n definiia medierii;

consimmntul n cunotin de cauz - Decizia prilor de a se angaja n mediere ar trebui s se


bazeze pe consimmntul n cunotin de cauz al acestora; toate informaiile necesare privind
medierea i alte aspecte asociate ar trebui furnizate prilor anterior procesului de mediere pentru
a le permite acestora s ia o decizie avizat privind angajarea n mediere.Informa iile ar trebui s
includ: detalii privind procesul de mediere i principiile care determin acest proces, cum ar fi
confidenialitatea; detalii privind metoda i modelul utilizat, precum i informaii privind
modalitile practice; costurile posibile pentru pri. Mai mult, ar trebui oferite informa ii privind
interrelaia dintre mediere i procedurile judiciare. Prile ar trebui s fie informate cu privire la
faptul c medierea este doar o opiune i c recursul la mediere nu prejudiciaz accesul acestora
la procedurile judiciare. Atunci cnd un contract de mediere ncheiat ntre mediator i pr i
definete termenii i condiiile medierii, informaiile relevante ar putea fi indicate n contractul
respectiv;

evaluarea caracterului adecvat al medierii - ar trebui aplicat un proces de evaluare pentru a


determina caracterul adecvat al medierii n fiecare caz n parte;

neutralitate, independen, imparialitate i echitate - principiile generale de neutralitate,


independen, imparialitate i echitate sunt indispensabile pentru mediere;acestea trebuie
protejate. Principiile de neutralitate, independen, imparialitate i echitate sunt eseniale pentru
mediere. Acestea sunt strns corelate, chiar dac abordeaz aspecte diferite ale procesului de
mediere. Medierea ar trebui s fie neutr n raport cu rezultatul procesului. Mediatorul trebuie s
fie independent n modul n care conduce medierea. n acelai timp, acesta trebuie s fie
imparial n raport cu prile.n sfrit, medierea trebuie s fie condus cu echitate. Acest din
urm aspect implic faptul c prile trebuie s aib aceleai posibiliti de a participa la procesul
de mediere. Procesul de mediere trebuie adaptat la fiecare caz n parte pentru ca puterile de
negociere ale prilor s fie echilibrate.

confidenialitate - Statele ar trebui s garanteze faptul c exist msuri adecvate de protec ie


pentru a sprijini confidenialitatea medierii, ar trebui s aib n vedere introducerea de reguli care
s garanteze faptul c, n afara excepiilor, mediatorul i celelalte persoane implicate n mediere
nu pot fi obligate s depun mrturie n cadrul procedurilor civile sau comerciale cu privire la
comunicrile asociate medierii. n medierea internaional, prile trebuie s fie pe deplin
informate cu privire la regulile aplicabile n ceea ce privete confidenialitatea n diferitele
jurisdicii n cauz. Toate comunicrile din timpul medierii i n contextul acesteia ar trebui s
fie, conform legii aplicabile, confideniale, cu excepia cazului n care prile decid altfel.
Confidenialitatea comunicrilor asociate medierii contribuie la crearea unei atmosfere de

ncredere necesar pentru ca prile s se angajeze ntr-o discuie deschis cu privire la o gam
larg de soluii posibile la litigiul acestora. Prile ar putea fi mai reticente n a lua n calcul
diferite opiuni dac se tem c propunerile acestora ar putea fi considerate drept o concesie i ar
putea fi folosite mpotriva lor n cadrul unor proceduri juridice.
-

luarea unei decizii n cunotin de cauz i accesul adecvat la consultan juridic - Soluia
consimit a prilor ar trebui s fie rezultatul unei decizii luate n cunotin de cauz. Acestea
trebuie s fie contiente pe deplin de drepturile i de ndatoririle lor, precum i de consecin ele
juridice ale deciziilor acestora.
1.3

Avantajele medierii

Implicarea ntr-un conflict de orice natur presupune un consum emoional real i n cazul
n care se apeleaz la modalitatea tradiional de rezolvare a acestuia, n instan a de judecat, de
cele mai multe ori, eforturile financiare i de timp sunt argumente decisive fie pentru cutarea
unei rezolvri pe cale judectoareasc (lund n calcul un rezultat favorabil nesigur), fie pentru
renunarea la proces din lipsa de resurse ceea ce amplific consumul emoional al celui care se
simte nedreptit.
Prin procesul de mediere, participanii pot consimi la soluiile pe care problemele
discutate le determin. Definirea naturii disputei poate adesea clarifica metoda cea mai eficient
pentru rezolvarea problemei.
Unul dintre scopurile principale ale procesului de mediere este definirea problemei,
dezvoltarea opiunilor i atingerea unor soluii acceptate de toate prile implicate. Medierea
poate funciona nu doar ca rezolvare a unei dispute, dar i ca mod de prevenire a acesteia.
Procesul de mediere poate fi utilizat i ca avantaj n negocierea contractelor, prin identificarea
intereselor ambelor pri i promovarea unei comunicri eficiente ntre acestea.
Medierea, ntr-un cadru mai larg, poate nsemna prevenirea conflictelor sau dezvoltarea
mecanismelor de adresare a acestora, dup cum apar.
Desi obiectivul medierii este rezolvarea starilor conflictuale, distinctia majora cu care
opereaza aceasta metoda este ca prin mediere se cauta sa se ajunga la un acord cu implicarea
partilor care vor si sustine apoi solutia.
1.4

Mediatorul

Medierea este arta prin care o persoana specializata in mediere, intitulata mediator,
transforma un conflict intr-o intelegere. Pare simplu si in acelasi timp complicat.
Mediatorul ajuta partile aflate in conflict sa genereze optiuni, le face sa inteleaga ca au
posibilitatea sa aleaga intre aceste optiuni pornind de la ideea ca fiecare persona are un punct de
vedere diferit.

Mediatorii nu au puteri formale asupra rezultatelor negocierii si nu pot rezolva conflictul


sau impune singuri o solutie. In schimb, eficienta lor vine din abilitatea de a se intalni n mod
individual cu partile, de a asigura o intelegere a problemelor aflate in disputa, de a identifica
zonele de compromis posibil pentru fiecare parte si de a incuraja partile sa faca compromisuri
pentru atingerea unui acord. Poate fi mediator profesionist orice persoana care are studii
superioare, vechime in munca de cel putin 3 ani, este apta din punct de vedere medical, nu a
suferit nici o condamnare, a absolvit cursuri pentru formarea mediatorilor n conditiile legii si a
fost autorizat ca mediator. Legea nu restrictioneaza accesul la profesia de mediator pentru nici
un absolvent de studii superioare, ceea ce nseamna ca mediatorii pot avea diferite profesii:
avocati, profesori, juristi, ingineri, economisti. Ca orice alta profesie, medierea trebuie sa se
extinda, sa se transforme si sa se adapteze pe masura ce timpul si societatea avanseaza. Medierea
da posibilitatea implicarii societatii civile in sistemul judiciar si se manifesta ca unul din cele mai
democratice procese pe care societatea le are la dispozitie.
1.5

Procedura medierii

- Persoanele care pot apela la mediere. Orice persoan fizic i juridic se poate adresa
mediatorului. La mediere pot participa dou sau mai multe pri, n funcie de numrul celor
implicai n conflict.
- Momentul cnd poate interveni medierea. Prile interesate se pot adresa mediatorului
att nainte de a ajunge la instan, ct i n cursul judecrii cauzei.
- Procedura medierii este facultativ pentru pri. Nu exist obligaia pentru pri de a se adresa
mediatorului, fiind la latitudinea acestora s apeleze la mediere sau s procedeze la folosirea unei
alte modaliti de soluionare a conflictului-instan, arbitraj, etc.
- Contractul de mediere. Procedura de mediere va avea loc numai dup ncheierea unui contract
n form scris ntre mediator i prile n conflict. Mediatorul este ndreptit s primeasc un
onorariu convenit cu prile.
- Tehnica medierii. Medierea se bazeaz pe cooperarea prilor i utilizarea de ctre mediator, a
unor metode i tehnici specifice, bazate pe comunicare i negociere.
- Rolul mediatorului. Mediatorul nu poate impune prilor o soluie cu privire la conflictul
supus medierii. Acesta are rolul s asiste prile i s le sprijine in demersul lor comun de
soluionare a conflictului, in vederea obinerii unei soluii convenabile tuturor celor implicai n
mediere.
- Drepturile prilor.

- Prile au dreptul s accepte participarea la procedura de mediere, iar acceptarea trebuie s


fie expres i n form scris.
- Prile au dreptul, n cursul medierii, s fie reprezentate de avocai sau de persoane
mputernicite cu procur special.
- Prile au dreptul s denune n mod unilateral contractul de mediere, n orice faz a
procedurii.
- Rezultatul medierii. Medierea se poate ncheia, dup caz, prin ncheierea unei nelegeri ntre
pri, prin constatarea de ctre mediator a eurii medierii sau prin denunarea contractului de
mediere de ctre una dintre pri;
- Condiiile nelegerii ncheiate de pri.
- Prile au dreptul s ncheie o nelegere, fr ca prevederile acesteia s aduc atingere legii
i ordinii publice.
- nelegerea prilor poate fi supus verificrii notarului public, n vederea autentificrii ori,
dup caz, ncuviinrii instanei de judecat, n condiiile prevzute de lege.
1.6

Contractul de mediere

Potrivit art. 23, alin 2 al Legii privind medierea si organizarea profesiei de mediator,
contractul de mediere se incheie intre mediator, pe de o parte, si partile aflate in conflict, pe de
alta parte. Contractul de mediere trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii absolute,
urmatoarele clauze:
a) identitatea partilor aflate in conflict sau, dupa caz, a reprezentantilor lor;
b) mentionarea tipului sau a obiectului conflictului;
c) declaratia partilor ca au fost informate de catre mediator cu privire la mediere, efectele
acesteia si regulile aplicabile;
d) obligatia mediatorului de a pastra confidentialitatea si decizia partilor privind pastrarea
confidentialitatii, dupa caz;
e) angajamentul partilor aflate in conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;
f) obligatia partilor aflate in conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului si cheltuielile
efectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul partilor, precum si modalitatile de avansare

si de plata a acestor sume, inclusiv in caz de renuntare la mediere sau de esuare a procedurii,
precum si proportia care va fi suportata de catre parti, tinandu-se cont, daca este cazul, de situatia
lor sociala. Daca nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de catre parti, in mod egal;
g) intelegerea partilor privind limba in care urmeaza sa se desfasoare medierea;
h) numarul de exemplare in care va fi redactat acordul in cazul in care acesta va fi in forma
scrisa, corespunzator numarului partilor semnatare ale contractului de mediere;
i) obligatia partilor de a semna procesul-verbal intocmit de catre mediator, indiferent de modul in
care se va incheia medierea.
Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligatia partilor de a achita
onorariul scadent cuvenit mediatorului. Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru
dreptul litigios supus medierii se suspenda incepand cu data semnarii contractului de mediere,
pana la inchiderea procedurii de mediere.

2. Medierea comerciala Studiu de caz


In cazul de fata, vom prezenta procesul de mediere intre doua societati comerciale:
societatea A si societatea B. Intre acestea exista un litigiu de aprozimativ 250.000 lei,
procesul este in instant, dar la cererea societatii B se incearca rezolvarea litigiului prin
mediere.
Societatea A solicita rezolvarea amiabila a unui litigiu de aproximativ 250.000 de lei.
Aceasta suma reprezinta plata unor facturi pentru lucrari executate in ultimii doi ani dar
neplatite, desi avusesera loc mai multe negocieri si promisiuni neonorate, din cauze obiective.
S.C. A are la randul ei de primit alte datorii de la companii de stat sau firme private, pe care le
recupereaza cu intarziere din cauza blocajelor financiare si a crizei economice.
Societatea B - suparati, reprezentantii S.C. B au cerut instantei sa declare insolventa
societatii A, consecintele fiind falimentul si ramanerea fara loc de munca a catorva sute de
angajai, dizolvarea si impartirea activelor etc.
Pentru ca nu stiau prea multe despre mediere, reprezentantii societatii B au venit fara
sperante prea mari, insotiti de avocatul ales sa ii reprezente in instanta. In urma a doua sesiuni de
mediere, de cate trei ore fiecare, rezultatul a fost de intelegere totala, la negociere partile alegand
varianta castig-castig.
Rezolvarea prin mediere

In urma medierii, intre cele doua societati comerciale s-a incheiat un contract de mediere
in care au fost stipulate toate conditiile intelegerii.
Societate B retrage cererea de insolventa a societatii A adresata instantei
Plata litigiului se va efectua la urmatoarele date scadente:
- in maximum 10 zile lucratoare de la data semnarii contractului de mediere suma de
100.000 lei
- pe data de 25 a fiecarei luni, pana la terminarea datoriei, primind garantie file de cec cu
scadentele lunare
Au fost negociate si sumele datorate ca si penalitati de intarziere, stabilindu-se suma de
25.000 lei. Partile au convenit plata a din sumele datorate ca si penalitati, plata efectuandu-se
pe data de 15 a lunii imediat urmatoare terminarii platii datoriei.

Beneficii obtinute prin mediere

Faptul ca nu s-a mai platit taxa de timbru, nici nu s-au mai facut plati cu experti, avocati,
lichidatori etc., partile au respectat acordul de mediere si sunt pe cale sa stabileasca noi relatii
comerciale. Faptul ca sumele au fost integral achitate la scadenta din intelegere, demonstreaza ca
medierea este arta prin care o persoana neutra si impartiala, un mediator, poate transforma un
conflict intr-o intelegere, iar pe cele doua parti implicate, in parteneri.
Este meritul mediatorului ca in sesiunile separate avute cu partile, a reusit sa le indrume
pentru a incheia o intelegere de tip castig-castig, fata de metoda clasica a instantelor de tip
castig-pierdere si de a solutiona disputa in timp foarte scurt, nu in cativa ani.
Asa cum se poate observa, sedintele de mediere ofera mult mai multe avantaje decat
solutionarea in instanta a conflictelor aparute in cazul falimentului. Acestea tin atat de timp cat si
de banii economisti, dar si de castigul unui viitor colaborator in afaceri.

3.Concluzii

Medierea ar putea fi o opiune pentru orice afacerea dac considerai c:

fie mai putei resuscita relaia comercial pe care o avei, de ce nu, printr-un acord
absolut nou de colaborare pe ruinele nenelegerilor anterioare;

fie v dorii o desprire civilizat, confidenial, rapid i cu bani puini (cauz care,
dac ar merge n instan, ar fi examinat public, ani buni i desigur cu costuri asociate).

Evident, medierea nu este soluia tuturor problemelor, dar este o cale alternativ de
soluionare a unor dispute dac ambele pri consimt s mearg la mediator. Odat ajuni n faa
mediatorului, acordul de a media cazul nu v oblig s ajungei la mpcare sau s parcurgei
toate etapele medierii, nct putei pleca oricnd. Mediatorul i va pstra neutralitatea i v va
ghida i asista n procesul de negociere pentru a se evita ajungerea la blocaje astfel incat
prile s se concentreze pe interesele lor reale, dect pe argumentele declarate. Procedura de

mediere se bazeaz pe dorina prilor de a ncerca soluionarea pe cale amiabil i poate fi de


ajutor chiar i n cazul n care negocierile bilaterale (fr asistena mediatorului) nu au dat
rezultate, inclusiv dac o aciune n judecat este deja pe rolul instanelor.
Din alt punct de vedere, orice om de afaceri stie ca este ideal ca societatile comerciale sa
aiba un jurist bun care sa conceapa contracte solide din punct de vedere juridic prin care
interesele societatii sale sa fie protejate. Dar este suficient ca numai interesele proprii sa fie
protejate in relatia cu partenerul de afaceri ?Ne dorim o relatie comerciala lunga cu partenerul de
afceri sau vrem sa dam un tun rapid pentru care sa ne protejam contactual cat se poate de bine ?
Un contract negociat sub asistenta unui mediator profesionist poate fi baza unei relatii
comerciale de lunga durata prevenind astfel inca de la inceput conflictele ce pot aparea din
nerespectarea conditiilor prevazute in contractul creat in lipsa unei negocieri sanatoase.
Prin urmare putem spune ca medierea se poate aplica si acolo unde nu exista un conflict,
dar se doreste construirea unei relatii durabile. Orice institutie ori societate comerciala ce nu are
negociatori profesionisti care sa se ocupe de reprezentarea propriilor interese in negocierea
contractului poate apela la un mediator care, neutru, impartial si confidential poate conduce
negocierea intre parteneri catre discutarea fiecarui aspect al contractului si astfel catre o
intelegere convenabila ambilor parteneri.
Dar, asa cum stim, actualele contracte comerciale sunt semnate ori pe modelul propus de
o parte, ori pe un model luat de pe net care nu acopera interesele niciuneia dintre parti si care,
invariabil, duce la conflict. Criza economica sau situatiile neprevazute duc de multe ori la
intazierea efectuarii unor plati, intarzierea livrarii unei comenzi, la scaderea calitatii materiei
prime uneori sau a calitatii profesionale a angajatilor. Iar asta creaza, inevitabil, un conflict de
interese intre parteneri. Aici trebuie sa intervina medierea ca solutie optima de gestionare a unui
conflict intre doua parti care nu si-au dorit niciodata incetarea relatiei existente.
A concluziona c dei numrul cazurilor de mediere este relativ mic n comparaie cu
numrul proceselor, acesta crete de la an la an, a spune c se multiplic de la an la an i dup ce
lumea va cunoate mai multe despre aceast posibilitate de a rezolva litigiile, vom asista la o
degrevare a activitii instanelor. Este n avantajul clienilor, al mediatorului dar i al statului, al
instanelor de judecat care astfel se vor axa i vor putea s se dedice cauzelor n care consensul
nu este posibil. A spune c medierea este poate una din puinele profesii de pe urma creia toat
lumea ctig.

Bibliografie

1. Ghid pentru o mai bun implementare a recomandrii cu privire la cile alternative de


soluionare a litigiilor dintre autoritile administrative i persoanele private
2. http://www.coe.int
3. Codul
European
de
conduita
pentru

mediatori

-http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_ec_code_conduct_ro.pdf
4. http://www.medierea.ro/revista/revista-medierea-nr-3-4/811-31-aspecte-generale-privindmedierea-internaional
5. Legea nr. 192/2006
6. Ghid de bune practice - Conferina de la Haga de drept internaional privat

7. http://www.ucmro.ro
8. Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21 mai 2008 privind
anumite aspecte ale medierii n materie civil i comercial.
9. http://europa.eu
10. Portalul Consiliului de mediere, Romnia - http://www.cmediere.ro/legislatie/7/