Sunteți pe pagina 1din 8

REFERAT

NGRIJIRI LA DOMICILIU

Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre furnizorii de ngrijiri


medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate i evaluate n condiiile legii
1

pentru acordarea acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de familie, furnizori care ncheie
contracte cu casele de asigurri de sntate pentru servicii de ngrijiri medicale la domiciliu.
ngrijirile la domiciliu fac parte integrant din marea categorie a ngrijirilor
comunitare i ele pot fi descrise ca ngrijiri i ajutor acordat acas, n familie, celor ce au
nevoie. Scopul principal al acestui model de ngrijire este acela de a face posibil ca oamenii
s-i menin gradul de independen i s-i continue viaa acas cit mai mult timp posibil.
Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de ngrijire demn, adecvat i
corespunztoare nevoilor individuale direct n mediul su familiar. Datorit acestui tip de
ngrijire numrul i durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al
bolnavului poate fi mbuntit. Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n care starea
de sntate a bolnavului necesit ngrijire complex, care nu necesit ns spitalizare.
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ngrijiri la
domiciliu o singur dat n timpul vieii.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim de gratuitate, dac ele sunt
recomandate de ctre medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind
acest scop, dup spitalizare sau n loc de aceasta.
Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu i ngrijiri
paliative la domiciliu cuprinde:
1.
2.
3.
4.

Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie


Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA
Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun
Administrarea medicamentelor: intramuscular/ subcutanat/ intradermic/ oral/ pe

mucoase
5. Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
6. Sondaj vezical la femei i administrarea medicamentelor intravezical pe

sond

vezical
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas (sub supravegherea
medicului)
8. Recoltarea produselor biologice
9. Alimentarea artificial pe gastrostom/ sond gastric i educarea asiguratului
aparintorilor
10. Alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu
tulburri de deglutiie
11. Clism cu scop evacuator
12. Spltur vaginal n cazuri de deficit motor
13. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor vasculare ale membrelor inferioare/
escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase, utilizarea colacilor
de cauciuc i a rulourilor
2

14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor pulmonare: schimbarea poziiei,


tapotaj, fizioterapie respiratorie
15. ngrijirea plgilor simple/ suprimarea firelor
16. ngrijirea plgilor suprainfectate
17. ngrijirea escarelor multiple
18. ngrijirea stomelor
19. ngrijirea fistulelor
20. ngrijirea tubului de dren
21. ngrijirea canulei traheale i instruirea asiguratului
22. Monitorizarea dializei peritoneale
23. Aplicarea de plosc, bazinet, condom urinar
24. Aplicarea de mijloc ajuttor pentru absorbia urinei
25. Evaluarea asiguratului: stabilirea i aplicarea unui plan de ngrijiri, controlul durerii
i altor simptome asociate bolii i reevaluarea periodic
26. Evaluarea mobilitii, a capacitii de auto- ngrijire, a riscului de apariie al escarelor
sau gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriionale i recomandarea dietei i
modul de administrare, implementarea interveniilor stabilite n planul de ngrijiri i
reevaluarea periodic - de ctre asistentul medical
27. Masaj limfedem i contenie elastic
28. Masaj limfedem cu pompa de compresie
29. Montare TENS
30. Analgezie prin blocaje nervi periferici
31. Administrare medicaie prin nebulizare
32. Aspiraie gastric
33. Aspiraie ci respiratorii
34. Paracentez
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul
clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip
geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi
singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor
cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat
aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative
interventii de reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai
oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a
membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a
acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila
si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru

sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de
munca.
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si
devotament pentru oameni si sanatatea lor.
Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova binele oamenilor, cel mai
inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens
larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala
conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele
sunt acelea care se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge,
1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si
cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei
profesionala si propria personalitate. La aceasta mai contribuie experienta de lucru, colaborare
complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul
permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea
individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu
probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile
infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde
pentru ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si
sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de
sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna
a nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea
noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
4

Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu


celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea
cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si
recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu
dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia
asistenta - client si asistenta- familie.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate
varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in
convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu
pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire,
programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din
spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si
spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
-

Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielile hoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere si administrative;

Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;

Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;

Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediul furnizorilor


autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, daca este cazul;

Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fie dupa externare,
fie de la cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor

medicale necesitand cadrul institutional. Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate
de ngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie
la mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic. Beneficiarii
ngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/ sau cronice, care prezinta
un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara n
vederea asigurarii ngrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Asigurarea asistentei
medicale si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuata n conformitate cu nivelul de
pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii.
5

Regulile nursingului comunitar.


Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune
conditii a activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de
ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea
nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate
publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor
lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din
programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele
economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti
integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in
comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari
periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a
echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si
obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru
client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de
ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu,
asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua
pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale,
fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate
de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu.
6

Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o


extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa
indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu,
functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu:
client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de
asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independenta.
Rolul familiei
Un rol important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din
grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea
de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei
personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest
tip de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea
(cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista
clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta.
Acest tip de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi
intre client si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a
ramane acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme
cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor
indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile
terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat
de client si familia sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic
prin:
-

mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea,


rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de
persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile
morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.

Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul

anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.


Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea
patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea
7

functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele


pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.
Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt
legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si
circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu
potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea
unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.