Sunteți pe pagina 1din 59

UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE MECANIC I TEHNOLOGIE

FABRICAREA I REPARAREA AUTOVEHICULELOR


PROIECT
CORP BIEL

Student: Neacu Drago Constantin


Specializarea: Autovehicule Rutiere
Anul: IV (411)

1. Cuprins
1

Capitolul 1
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
3.9
Capitolul II
4.1
4.1.1
4.1.2
4.1.3
4.1.4
4.1.5
4.1.6
4.1.7
4.1.8
4.1.9
4.1.10
4.2
5

Descrierea piesei.......................................................................................
Desenul de execuie Anexa 1.................................................................
Fia tehnologic de fabricare....................................................................
Schema procesului tehnologic de fabricare..............................................
ntocmirea itinerariului tehnologic de fabricare.......................................
Fia film.................................................................................................
Calculul adaosurilor de prelucrare............................................................
Calculul regimurilor de lucru....................................................................
Calculul normei tehnice de timp...............................................................
Calculul indicilor tehnico-economici ai liniei tehnologice.......................
Volumul anual de lucrri i repartizarea lui pe luni..................................
Alegerea regimului de lucru i calculul fondului de timp anual...............
Numrul de muncitori i de posturi de lucru............................................
Numrul de utilaje, instalaii i S.D.V.-uri...............................................
Coeficientul de ncrcare a utilajelor........................................................
Durata de imobilizare n fabricaie...........................................................
Suprafaa tehnologic i total a liniei......................................................
Caracterizarea liniei tehnologice i a transportului...................................
ntocmirea planului liniei..........................................................................
Descrierea liniei proiectate.......................................................................
Msuri de N.T.S.M. i P.S.I......................................................................
Bibliografie...............................................................................................
.

Pag.
6
56
7
10
11
14
17
20
27
37
37
39
40
41
42
42
44
45
46
47
47
57

2. Introducere
Procesul tehnologic de fabricare este o parte din procesul tehnologic de producie i
reprezint totalitatea activitilor care au scopul de a transforma materia prim n produs finit. n
evoluia lor procesele tehnologice de fabricaie au pornit de la realizarea manual a produselor.
De aici i denumirea de manufacturare provenit din limba englez manufacturing cu
descenden i din limba latina manus factus-fcut de mn. Astzi semnificaia acestui cuvnt
este mult mai larg, bazndu-se pe informaie i pe dezvoltare tehnologic n aa fel nct uun
process de fabricaie adaug plusvaloare unu produs. Procesul tehnologic de fabricare n
complexitatea sa face referire la fabricarea unor piese, subansambluri, ansambluri sau produse
finite precum autovehiculele, adic acele produse care se livreaz printr-un sistem commercial.
Pentru a satisface exigenele manifestate fa de calitatea, costul i performanele
autovehiculelor, preocuprile specialitilor sunt ndreptate n direcia valorificrii n practic a
celor mai noi cuceriri ale tiinei prin elaborarea de tehnologii revoluionare n domeniul
metalurgiei metalelor i aliajelor feroase i neferoase, prelucrrii metalelor i nemetalelor prin
procedee neconvenionale, automatizrii i robotizrii proceselor de fabricaie i montaj,
conceperii i realizrii unor sisteme de proiectare, ncercare, reparare i control al produciei
asistate de calculator.
Prin aplicarea tehnicilor i tehnologiilor moderne la conceperea, fabricarea i testarea
autovehiculelor moderne se asigur mbuntirea randamentelor motoarelor i transmisiilor,
reducerea componentelor poluante din gazele de eapament, afirmarea caroseriilor cu forme
aerodinamice din materiale rezistente la aciunea agenilor corozivi, n condiiile ameliorrii
confortului, creterii sarcinii utile i simplificrii operaiilor de ntreinere i exploatare.
Aprut acum mai bine de o sut de ani ca rezultat al creativitii unor inginer foarte instrui i
n domeniul tehnici i a unor mari iubitori de automobile precum Ford, automobilul s-a extins n
cele mai ndeprtate coluri ale Terrei. Dac la nceput monstruozit ile pe trei sau patru roi
producea mai mult panic dect curiozitate iar muli sceptici nu-i acordau nicio ans, astzi
automobilul ne uimete prin locul pe care-l ocup n viaa omenirii. El se afl printre puinele
produse industriale care, datorit concurenei acerbe pentru supremaie, tehnic i comercial
mondial, a suportat i suport modificri constructive i o evoluie tehnic att de rapid, nct,
deseori, a surprins i surprinde chiar i pe avizaii n domeniu.
Produs astzi n sute de uzine ale lumii, automobilul a devenit una din cele mai importante
preocupri ale omenirii: a creat milioane de locuri de munc; a determinat dezvoltarea unui
comer de neimaginat, bazat pe solide studii de marketing i promovat prin saloane i expoziii
dintre cele mai sofisticate; a schimbat cursul conflagraiilor militare; a uurat activitile
profesionale pe tot mapamondul, nlesnind viaa a milioane de oameni; a determinat ntreceri
automobilistice i raliuri de toate genurile, n cadrul crora marile firme constructoare i-au
prezentat i testat creaii de excepie, pilotate de campioni de excepie.
n spatele acestei aventuri a st truda milioanelor de oameni care obin materiile prime
necesare fabricrii, materiile energetice necesare propulsiei (n special ieiul, acest aliment pe
care automobilul l devoreaz nesios), care asigur realizarea i ntreinerea panglicilor de
osele pe care trece, clip de clip, cavalcada nestvilit a cailor-putere Dar cele mai intense i
susinute eforturi sunt fcute de cei care lucreaz n domeniul fabricrii de automobile, unde s-au
3

dezvoltat, cu mult trud, cercetri privind noi materiale i tehnologii precum i cele mai
sofisticate metode i procedee de fabricaie, pentru care se fac permanent investiii de miliarde.
Dar totodat cu apariia automobilului au aprut i primele probleme ale acestuia cum ar fi
defectarea pieselor, apariia uzurii i a defectelor tehnice.
Astfel au fost necesare construirea unor ateliere care s asigure repararea autovehiculelor sau
a pieselor de autovehicule.
La nceputuri tehnica de reparare a pieselor de autovehicule era destul de rudimentar, dar
odat cu evoluia fabricilor constructoare de automobile sau dezvoltat tot mai mult i atelerierele
de reparare dar i tehnologiile prin care se putea repara sau recondiiona o piese de autovehicul.
n prima parte a secolului XX tehnologiile de fabricare utilizate pentru realizarea unui
autovehicul nu erau att de evoluate precum sunt astzi. Fabricarea unei piese sau a unui ntreg
autovehicul necesita foarte mult timp, costurile erau ridicate i nu oricine i permitea s- i
achiziioneze un automobil.
Primul fabricant care a introdus conceptul de asamblare a unui autovehicul pe band s-a
numit Ford.
i n prezent fabricarea unui autovehicul nu este facil dar cu ajutorul noilor tehnologii
dezvoltate a fost posibil reducerea costurilor foarte mult i astfel achizi ionarea unui nou
autovehicul se poate realiza la preuri mai sczute putnd fi accesibil i pentru clasa de mijloc a
societii.
Pentru proiecatea unui nou tip de autovehicul, ct i pentru fabricarea acestuia, se urmrete a
se da pieselor caracteristicile necesare n ceea ce privete calitatea materialelor utilizate, forma,
dimensiunile, precizia i calitatea de suprafa, n aa fel nct s corespund integral scopului
pentru care a fost creat.
Toate caracteristicile care concur la obinerea unui produs de calitate, formeaz aa numitele
condiii tehnice ale pieselor ce se execut, care de obicei se prescriu pe desenele de execu ie ale
acestora.
Caracteristicile principalelor tehnologii de vrf aplicate la proiectarea, fabricarea, repararea i
controlul calitii autovehiculelor moderne vor fi analizate n detaliu n cele nou capitole ale
lucrrii.
O tendin ce se manifest, n domeniul materialelor din care se execut piesele de
autovehicule este aceea a nlocuirii fontei cu aluminiul i aliajele sale, masele plastice i
materialele compozite (ponderea greutii materialelor ce intrau n construcia unui autoturism
produs de General Motors in anul 1988 se prezenta astfel: font 10,5 %, oel 60%, aluminiu
6,7%, plumb 0,7%, cupru 1,0%, zinc 0,3%, sticl 2,7%, cauciuc 2,8%, materiale plastice 9,0%
alte materiale 6,3%).
Pentru modelele de viitor, marile firme productoare de autoturisme extind nomenclatorul
reperelor ce vor fi realizate din materiale neconvenionale. Astfel, dac la autoturismele europene
de clas medie aflate n producie (Volkswagen Golf si Audi 100) greutatea pieselor de aliaje
uoare i materiale plastice reprezint 8...10%, iar la cele japoneze 16% (Datsun), aceasta va
ajunge n viitorii ani la 20...35% (Renault, la modelul experimental EVE, utilizeaz piese din
aliaje uoare i materiale plastice a cror greutate reprezint 35% din cea a autoturismului;
Peugeot, pe prototipul experimental VERA folosete 167 kg piese din materiale plastice i
4

compozite; Porsche 928 are in construcie 70 de repere din aluminiu, cntrind 265 kg, ceea ce
reprezint 29% din masa total; Fiat a inclus n concepia modelului VSS piese din materiale
plastice, care dein 25% din greutatea vehiculului).
Datorit posibilitilor de obinere economic, prin procedee moderne de turnare i
prelucrare, bunei rezistene la coroziune, conductibilitii termice ridicate, aspectului plcut i
greutii reduse, a reperelor din aluminiu, o serie de piese cum sunt blocurile motoarelor,
chiulasele, pistoanele, cilindrii (Mercedes folosete tehnologia elaborat de Reynolds Metals la
turnarea blocului motor din aliaj supereutectic pe baz de aluminiu cu 17% siliciu; pistoanele i
cilindrii se execut din aluminiu tratat special mpotriva coroziunii; cmile cilindrilor sunt
finisate dup lepuire cu scule diamantate i supuse ulterior decaprii electrochimice),
radiatoarele, carcasele cutiilor de viteze, ambreiajelor, diferenialelor, punilor i alternatoarelor,
accesoriilor sistemelor de frnare i direcie; elementele de caroserie i ornamentele, jantele etc.
se execut din aliajele acestui material.

Capitolul 1
3.1 Descrierea piesei
Denumirea piesei: n proiect se va studia fabricarea corpului bielei, pies component a
mecanismului biel-manivel ce realizeaz micarea plan-paralel.
Rol fucional:
Biela este organul mecanismului motor cu rolul de a transmite for a de presiune a gazelor
de la piston la arborele cotit i servete la transformarea mi crii alternative de transla ie a
pistonului n micare de rotaie a arborelui cotit.
Material:
Pentru fabricarea bielelor se utilizeaz urmtoarele materiale:
a) Oel carbon de calitate (STAS 880-66, mrcile OLC 45X, OLC50)
b) Oel aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-66, mrcile: 40C10,
41MoCr11, 41VMoCr11, STAS 8580-74, marca 34MoCN15AT)
c) Aliaj uor (duraluminiu)
Pentru biela ce se va studia n proiect adopt materialul: oel aliat cu element de aliere
41MoCr11.
Duritate: HRC65, 240-300 HB
Tratamente termice:
n prezent tehnologia de fabricare a bielelor este foarte avansat, astfel c bielele nu mai
au nevoie de tratamente termice.
Rugozitate:
Referitor la rugozitatea suprafeelor prelucrate se indic valorile Ra = 1,6 m pentru
suprafaa alezajului piciorului naintea presrii bucei; Ra = 0,8 m dup presarea i prelucrarea
definitiv a bucei; Ra = 3,2...1,6 m pentru suprafaa alezajului capului nainte de montarea
cuzinetului; Ra = 3,2 m pentru suprafeele frontale ale capului i piciorului bielei.
Tehnologia sumar de fabricaie:
Semifabricatele pentru biel se pot executa n dou variante: n prima variant corpul
bielei i capacul se execut independent constituind dou piese separate; n a doua variant
corpul i capacul bielei fac corp comun, orificiul capului bielei are o form eliptic, urmnd ca n
cursul procesului tehnologic de prelucrare mecanic, s aib loc separarea capcaului.
La fabricaia n serie mare s-au dezvoltat linii de forjare cu flux continuu n cadrul crora
operaiile de ncrcare-descrcare, trasportul prin instalaia de nclzire, deplasarea materialului
ntre utilajele de forjare i presare se execut automat.
Biela i capacul bielei nu sunt interschimbabile, deoarece ele sunt supuse unor prelucrri
definitive n stare asamblat, la fel ca i bucele de biel.
6

De regul, pentru obinerea semifabricatelor se folosete matriarea. Pentru producia


mic i mijlocie se poate face chiar matriarea la ciocan (din 23 treceri).
Matriarea la pres se face prin 23 treceri, ultima trecere fcndu-se pentru calibrarea bielei,
pentru asigurarea preciziei dimensionale i a unui adaos de prelucrare redus.
Variante de fabricare:
-biel cu capac demontabil la care dintr-o singur pies se obine corpul i capacul bielei;
-biel corp i capac obinut separat;
n cazul folosirii fontei i aliajelor uoare, ca procedeu pentru realizarea bielei se utilizeaz
turnarea. n cazul pulberilor metalice ca procedeu pentru realizare se folosete sinterizarea.
Biela trebuie s prezinte o rezisten sporit la oboseal. Acest deziderat se realizeaz prin:
-lefuirea lateral a bielei, obinndu-se astfel o rugozitate redus i evitarea posibil a fisurilor;
-ecruisarea suprafeelor prin sablare cu alice rotunde
La prelucrarea bielei se disting urmtoarele etape: alegerea i prelucrarea bazelor de
aezare, respectiv a suprafeelor frontale plane; prelucrarea alezajelor din capul i piciorul bielei;
prelucrarea suprafeelor plane de separaie ale capului i capacului bielei; prelucrarea definitiv a
alezajelor; prelucrarea gurilor pentru uruburile de biel; ajustarea i sortarea bielelor pe grupe
masice; operaii de control.
3.2 Desenul de execuie
Vezi Anexa 1
3.3 Fia tehnologic de fabricare
Fia tehnologic este un document tehnologic ce se ntocmete pentru piese simple care
se produc n serii mici sau mijlocii.

Produsul

Codul prod:

Piesa: corp biel

Reper

Valab. pt. seria:


buc: 3600 pe an

Buc/prod.

MATERIALUL.

Stare

DENUMIREA
OPERAIEI

TIPUL
UTILAJULUI

Rectificarea
simultan a
suprafeelor plane a
capului i piciorului

Main de
rectificat plan
cu platou
magnetic

Pagina:
Pagini:

Greutate

Fia Tehnologic

Brut:

Net:
Dimensiuni

Total manoper:
Minute:
Lei:
Norma de timp
Categ. Min.
incadr.

Lei.

bielei pe o fa,
ntoarecerea piesei i
rectificarea feelor
opuse n mai multe
treceri
Demagnetizare

Prelucrarea
alezajului din piciorul
bielei prin burghierealezare
Retezarea capacului
biel de corpul
acesteia
Rectificarea
simultan a
suprafeei de
mbinare (corp i
capac)
Prima strunjire a
alezajului din capul
bielei la o prindere
pereche a corpului i
capacului
Execurarea gurilor
pentru uruburi n
capacul i corpul
bielei
Filetarea gurilor
pentru uruburi din
corpul bielei
Controlul intermediar
Asamblarea bielei cu
capacul
Strunjirea simultar a
alezajelor din capul
i piciorul bielei cu
respectarea
antraxului
Presarea bucei n
alezajul piciorului
bielei
Strunjirea de finisare
a alezajelor din capul
i piciorul bielei cu

Dispozitiv de
demagnetizar
e cu band
Agregat de
gurit

Agregat de
retezat cu disc
Main de
rectificat plan

Strung paralel

Main de
gurit cu cap
multiaxe
Main de
filetat
Aparatur de
control
Banc de
montaj
Main
special de
strunjit

Banc de
montaj
Main
special de
strunjit
8

controlul efectiv al
dimensiunilor
Control intermediar
Demontarea
capacului bielei
Frezarea locaului
pentru pintenul
cuzinetului simultan
la corp i capac
Asamblarea bielei cu
capacul
Cntrirea i
marcarea masei
suplimentare
Frezarea adaosului
de material de la
capacul i piciorul
bielei
Cntrirea i
sortarea pe grupe
masice, marcare
Control final
Conservare
Data

Aparatur de
control
Banc de
montaj
Main de
frezat
universal
Banc de
montaj
Cntar

Main de
frezat

Cntrire,
banc de lucru
Aparatur de
control
Baie de
conservare
Tehnolog

Verif. tehn.

Normat

Verif.
norm.

Indicatii pt unicate
c-da

Buc

Benef.

3.4 Schema procesului tehnologic de fabricare

Rectificarea simultan a suprafeelor plane a capului i


piciorului bielei pe o fa, ntoarecerea piesei i
rectificarea feelor opuse n mai multe treceri

1 = Rectificare I

2 = Demagnetizare

Demagnetizare

3 = Prelucrare alezaj

Prelucrarea alezajului din piciorul bielei prin burghierealezare

4 = Retezare

Retezarea capacului biel de corpul acesteia


Rectificarea simultan a suprafeei de mbinare (corp i
capac)

5 = Rectificare II

Prima strunjire a alezajului din capul bielei la o prindere


pereche a corpului i capacului

6 = Strunjire I

Execurarea gurilor pentru uruburi n capacul i corpul


bielei

7 = Gurire

Filetarea gurilor pentru uruburi din corpul bielei

8 = Filetare
9 = Control intermediar

Controlul intermediar

10 = Asamblare I

Asamblarea bielei cu capacul

11 = Strunjire II

Strunjirea simultar a alezajelor din capul i piciorul


bielei cu respectarea antraxului

12 = Presare

Presarea bucei n alezajul piciorului bielei


Strunjirea de finisare a alezajelor din capul i piciorul
bielei cu controlul efectiv al dimensiunilor

13 = Strunjire III

14 = Control intermediar

Control intermediar
Demontarea capacului bielei
10

15 = Demontare

Frezarea locaului pentru pintenul cuzinetului simultan


la
corp i capac
Asamblarea
bielei cu capacul

16 = Frezare I
17 = Asamblare II
18 = Cntrire I

Cntrirea i marcarea masei suplimentare

19 = Frezare II

Frezarea adaosului de material de la capacul i piciorul


bielei
Cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare

20 = Cntrire II
21 = Control final

Control final

22 = Conservare

Conservare

3.5 ntocmirea itinerariului tehnologic de fabricare


Itinerariul tehnologic cuprinde reprezentarea n ordine logic a operaiilor procesului
tehnologic cu divizarea lor n faze, aezri i scoateri. Itinerariul tehnologic servete ca baz
pentru normarea operaiilor i a procesului tehnologic.

Operaia 1 Rectificare I:
prindere
rectificarea simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe o fa ,
ntoarecerea piesei i rectificarea feelor opuse n mai multe treceri pe lungimea 44 +0,027 i
99 0,1
desprindere

Operaia 2 Demagnetizare:
punerea pe dispozitivul de demagnetizare cu band

Operaia 3 Prelucrare alezaj:


prindere
prelucrarea alezajului din piciorul bielei prin burghiere-alezare la 46+0,027
desprindere

Operaia 4 Retezare
prindere
retezarea capacului biel de corpul acesteia
desprindere
Operaia 5 Rectificare II
prindere

rectificarea simultan a suprafeei de mbinare (corp i capac)


desprindere
11

Operaia 6 Strunjire I
prindere
prima strunjire a alezajului din capul bielei 84 -0,2 la o prindere pereche a corpului i
capacului
desprindere

Operaia 7 Gurire
prindere
execurarea gurilor pentru uruburi n capacul i corpul bielei la 170,1
desprindere

Operaia 8 Executarea fieltului


prindere
filetarea gurilor pentru uruburi din corpul bielei 2 guri M16x1,5
desprindere

Operaia 9 Controlul intermediar


aezare pe masa de control
control vizual i dimensional
scoaterea de pe masa de control

Operaia 10 Asamblare I
prindere
asamblarea bielei cu capacul
desprindere

Operaia 11 Strunjire II
prindere
strunjirea simultan a alezajelor din capul i piciorul bielei cu respectarea antraxului la
45+0,027 i 83-0,2
desprindere

Operaia 12 Presare
prindere
presarea bucei n alezajul piciorului bielei
desprindere

Operaia 13 Strunjire III


prindere
strunjirea de finisare a alezajelor din capul i piciorul bielei cu controlul efectiv al
dimensiunilor 44+0,027 i 82-0,2
desprindere

Operaia 14 Controlul intermediar


aezare pe masa de control

12

control vizual i dimensional


scoaterea de pe masa de control

Operaia 15 Demontare
demontarea capacului bielei

Operaia 16 Frezare I
prindere
frezarea locaului pentru pintenul cuzinetului simultan la corp i capac la 6+0,15+0,05
desprindere

Operaia 17 Asamblare II
asamblarea bielei cu capacul

Operaia 18 Cntrire I
aezarea pe cntar
cntrirea i marcarea masei suplimentare

Operaia 19 Frezare II
prindere
frezarea adaosului de material de la capacul i piciorul bielei la 44+0,027 i 82-0,2
desprindere

Operaia 20 Cntrire II
aezarea pe cntar
cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare

Operaia 21 Control final


aezare pe masa de control
control vizual i dimensional
scoaterea de pe masa de control

Operaia 22 Conservare
ambalare
depozitare

3.6 Fia-film
Fia-film este o reprezentare tabelar a procesului tehnologic n care se prezint
succesiunea operaiilor iar pentru fiecare operaie n parte se arat schema opera iei i mijloacele
de realizare a acesteia.

13

Fia-film servete pentru alegerea operativ a variantei optime a procesului tehnologic


innd seam de mijloacele din dotare.
Nr. Denumirea
crt operaiei
.

Schia operaiei

Utilajele
i SDVurile
necesare

Rectificarea
simultan a
suprafeelor
plane
a
capului
i
piciorului
bielei pe o
fa,
ntoarecerea
piesei
i
rectificarea
feelor opuse
n mai multe
treceri

Main
de
rectificat
plan cu
platou
magneti
c

Prelucrarea
alezajului din
piciorul bielei
prin
burghierealezare

Agregat
de
gurit

14

Frezarea
simultan a
suprafeei de
mbinare
(corp
i
capac)

Main
de
rectificat
plan

Prima
strunjire
a
alezajului din
capul bielei
la o prindere
pereche
a
corpului
i
capacului

Strung
paralel

Execurarea
gurilor
pentru
uruburi n
capacul
i
corpul bielei
Filetarea
gurilor
pentru
uruburi din
corpul bielei
Control
intermediar

Main
de
gurit
cu cap
multiax
e
Main
de
filetat

Fr schi

15

Aparatu
r
de
control

Strunjirea
simultar a
alezajelor
din capul i
piciorul
bielei
cu
respectarea
antraxului

Main
special
de
strunjit

Strunjirea de
finisare
a
alezajelor
din capul i
piciorul bielei
cu controlul
efectiv
al
dimensiunilo
r

Main
special
de
strunjit

Control
intermediar

10

Frezarea
locaului
pentru
pintenul
cuzinetului
simultan la
corp
i
capac

Main
de
frezat
univers
al

11

Frezarea
adaosului de
material de
la capacul i
piciorul bielei

Main
de
frezat

12

Control final

Fr schi

13

Conservare

Fr schi

Fr schi

16

Aparatu
r
de
control

Aparatu
r
de
control
Baie de
conserv
are

3.7 Calculul adaosurilor de prelucrare i a dimensiunilor intermediare pentru


operaiile de prelucrare
n acest caz pot exista dou situaii i anume:
1. pentru suprafeele crora li se aplic mai multe operaii succesive (ncrcare prin sudare,
strunjire de degroare, strunjire de finisare), calculul se face analitic;
2. pentru suprafee crora li se aplic o singur operaie, adaosul de prelucrare se determin prin
diferite metode.
Adaosul de prelucrare reprezint materialul ndeprtat de pe semifabricat pentru
obinerea piesei finite. Adaosul de prelucrare apare pe suprafaa piesei care urmeaz a fi
prelucrat; suprafeele care nu se prelucreaz nu au adaos. ndeprtarea adaosului se face prin
prelucrri succesive de achiere, eroziune, deformri plastice. Exist adaos de prelucrare total i
parial.
Calculul adaosurilor de prelucrare i dimensiunile intermediare pentru operaiile de
prelucrare a suprafeelor plane frontale ale capului i piciorului bielei.
Semifabricatul bielei este matriat din 41MoCr11, STAS 880-82, n clasa II de matri are
conform STAS 7676-83, iar masa semifabricatului matriat este 1,3 kg.
Operaiile de prelucrare a suprafeelor plane frontale ale capului i piciorului bielei,
pentru obinerea dimensiunii finite 54-0,25-0,35 sunt urmtoarele:
- frezarea simultan a feelor frontale ale capului bielei;
- frezarea simultan a feelor frontale ale piciorului bielei;
- rectificarea plan a feelor frontale ale capului i piciorului bielei pe o parte;
- rectificarea plan a feelor frontale ale capului i piciorului bielei pe partea opus.
Capul i picorul bielei au aceeai nlime, de aceea adaosurile de prelucrare au aceeai
valoare.
a. Calculul adaosului pentru suprafaa S2
Rzi-1 = 10 m
Si-1 = 0
i-1 = ksf
k coeficient care indic gradul de micorare a abaterilor spaiale;
sf abaterea spaial a semifabricatului brut, n mm.
Din tabelul 4.8 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin a chiere
se adopt k =0,06.
max = cL
unde: L lungimea total; L = 260 + 40 = 300 mm
c curbarea total. Din tabelul 5.14 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
mecanic prin achiere se adopt c = 2,2 m/mm
i-1 = k cL = 0,062,2300 = 39,6 m 40 m
Aezarea pieselor pe masa magentic a mainii de rectificat plan nu produce erori de
ficare, deci Ei = 0.
Prin urmare, adaosul minim pentru rectificarea plan pe o parte este:
17

Ap = Rzi-1 + i-1 = 10 + 40 = 50 m
Tolerana la operaia de rectificare plan n treapta 9 de precizie este 74 m din tabelul
2.15, Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere.
Adaosul de prelucrare nominal pentru rectificarea pe o parte are valoarea:
Ap nom = 50 + 74 = 124 m
Dimensiunea maxim nainte de ultima rectificare plan
h2 max = h3 max + Ap nom = 54 + 0,124 = 54,124 mm
Dimensiunea minim: h2 min = 54,13 0,074 = 54,056 mm.
Cota h2 a capetelor bielei nainte de ultima rectificare plan (obinut dup prima
rectificare plan) va fi: 54,130-0,074 mm.
Adaosul nominal real (recalculat) pentru ultima rectificare plan, Ap3 nom este:
Ap3 nom = 54,13 54 = 0,13 mm
ntruct feele frontale ale capetelor trebuie s fie simetrice fa de axa longitudinal a
bielei, este obligatorie adoptarea aceluiai adaos de prelucrare pentru prima faz de rectificare
plan: Ap2 nom = 0,13 mm. Deci, cota nominal nainte de prima faza de rectificare plan (dupa
frezare) este: h1 nom = h1 max = 54,13 + 0,13 = 54,26 mm.
Tolerana la operaia de frezare ntr-o faz n treapta 10 de precizie, este conform tab 2.15
din Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere este de
120 m.
Dimensiunea minim nainte de prima rectificare plan:
h1 min = 54,26 0,12 = 54,14 mm
Deci operaia de frezare plan a capului, respectiv piciorului bielei se va executa la cota
h1 = 54,26+0,14 mm.
b. Calculul adaosului pentru frezarea plan (anterior frezrii semifabricatului este n
stare brut, matriat) suprafaa S3:
Rz i-1 = 160 m (tab 5.8 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
mecanic prin achiere)
i-1 = cL = 2,2300 = 660 m
Ei = 0
Frezarea feelor frontale executndu-se simultan se utilizeaz relaia de calcul pentru
adaosuri simetrice:
2Ap1 min = 2Rz i-1 + 2i-1 = 2160 + 2660 = 1640 m
Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la frezare precum i pentru determinarea
dimensiunii semifabricatului sunt necesare abaterile limit la matri are, conform STAS 7670-83
satndardizate n funcie de masa piesei matriate, factorul de complexitate a formei, calitatea
oelului i dimensiunea maxim a piesei matriate.
Factorul de complexitate a formei S este:
S=

m p 1,3
=
=0,163
mH 7,95

unde:
- mp = 1,3 kg, reprezint masa semifabricatului matriat;
18

- mH masa corpului geometric n care se nscrie semifabricatul matriat. n cazul bielei ce


trebuie proiectat masa paralelipipedului care circumscrie biela este mH 7,95 kg.
Avnd n vedere valoarea lui S, piesa se ncadreaz n grupa de complexitate S 3,
caracterizat prin 0,16 < S < 0,32.
n acest caz, pentru piese matriate, cu masa cuprins ntre 1,0 i 1,6 kg, calitea o elului i
factorul de complexitate S3, din tabelul 5.5 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanic prin achiere se obin abaterile limit -0,8+1,6.
Adaosul de prelucrare nominal bilateral este:
2A
= 2A
+ | A s|| A i|
p1 nom

p1min

2A1 nom = 1,640 + |0,8||1,6|=0,84 mm


Cota nominal hs nom a semifabricatului matriat este:
h
=h
+ 2A
+ | A s|
s nom

1 nom

1 min

hs nom = 54,14 + 1,640 + |0,8| = 56,58 mm


Se rotunjete hs nom = 57 mm.
Capetele semifabricatului se matrieaz la cota 57+1,6-0,8, care se nscrie pe desenul piesei
matriate.
Adaosul nominal real pentru operaia de frezare, recalculat n urma rotunjirii, devine:
2Ap1 nom = 57 -54,26 = 2,74 mm, adic pe fiecare fa frontal revine adaosul 2,74/2 = 1,37 mm.
Adaosul de prelucrare nominal total se obine prin diferena cotelor nominale ale
semifabricatului i piesi finite:
2Ap nom t = 57 54,056 = 2,94 mm, adic pe fiecare fa frontal revine 2,94/2 = 1.47 mm.
c. Adaosul de prelucrare pentru capul bielei suprafa a S4 procedeul de prelucrare
fiind prin strunjire:
Din tab 5.15 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere
pag. 248 se adopt urmtoarele valori pentru strunjirea de finisare:
Rz = 25 m
S = 25 m
Deoarece semifabricatul este matriat se va utilizare formula 5.7, pag. 241, din Pico Volumul 1
Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere:
i1= 2c + 2m =18002 +0,5 2=1800 m
unde: m se adopt din tab 5.9 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
mecanic prin achiere, pag. 241 ca fiind egal cu 0,5 clasa a II-a de matriare;
c = 2clc;
c din tab. 5.14, pag. 247, Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic
prin achiere egal cu 3 m;
c = 23300 = 1800 m.
Adaosul minim pentru strunjire este:
2Api min = 2(Rz + S) + 2i-1 = 2(25 + 25) + 21800 = 3700 m
Abaterea inferioar Ai = -0,2 mm
19

Adaosul nominal de calcul:


2Api nom = 2Api min + | Ai| = 3700 + |200| = 3900 m
Diametrul de calcul nominal:
ds nom = 82 + 3700 + |0,2| = 85,9 mm.
Adaosul de prelucrare nominal real
2Api nom = di-1 nom di nom = 86 82 = 4 mm
3.8 Calculul regimurilor de lucru
Calculul regimului de achiere la strunjire
3.8.1 Alegerea mainii-unelte
Se face o alegere prealabil a mainii unelte, n funcie de gabaritul i masa piesei,
urmnd ca alegerea definitiv s se fac dup stabilirea regimului de lucru, cnd maina unealt
se verific la solicitrile de lucru. Se alege din A. Vlase, Regimuri de a chiere, adaosuri de
prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1, pag. 267, tab. b-1 strung normal SN 450x1000 cu
caracteristicile h = 250 mm, L = 1000 mm, N = 7 kW.
3.8.2 Alegerea sculei (cuit de strunjit interior)
Se alege din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol. 1, pag.
112, tab. 5.1, cuit pentru strunjirea interioar cu urmtoarele caracteristici:
- X = 75;
- Xs = 15;
- h x b = 8 x 8... 32 x 32;
- d = 8...32
- Dmin = 14...52;
- c = 3...12;
- l2 = 40...160;
3.8.3 Determinarea adncimii de achiere
Adncimea de achiere t, este definit ca mrimea tiului principal aflat n contact cu
pieas de prelucrat, msurat perpendicular pe planul de lucru. n majoritatea cazurilor, adaosul
pentru prelucrarea de degroare se ndeprteaz ntr-o singurp trecere deoarece n construc ia
modern de maini sunt adaosuri relativ mici.
n cazul strunjirii de finisare se aplic aceeai recomandare, tinndu-se cont ca dup
prelucrarea de finisare suprafaa trebuie s aib o rugozitate egal cu cea indicat pe desenul de
execuie al piesei respective.
Pentru adaosuri simetrice cum este cazul bielei determinat anterior, adncimea de
achiere se va calcula cu relaia:
t=

2 A p 2,94
=
=1,47 mm
2
2

20

3.8.4 Determinarea avansului


n cazul lucrrilor de strunjire, valoarea avansului depinde de:
rezistena coprului cuitului;
rezistena plcuei din carburi metalice;
eforturile admise de mecanismele de avans ale mainii-unelte;
momentul de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii-unelte;
rigiditatea piesei de prelucrat, a mainii-unelte i a dispozitivelor;
precizia prescris piesei;
calitatea suprafeei prelucrate.
Primii patru factori influeneaz alegerea avansului n special la prelucrarea de degro are,
iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare finisare.
Rigiditatea piesei, a masinii-unelte i a dispozitivelor influeneaz alegerea avansului att
n cazul strunjirii de degroare, ct i la cea de finisare.
Valorile avansurilor pentru diferite tipuri de strunjiri sunt date n tabele 10.7 pn la 10.14
din Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere
Avansul pentru strunjirea de degroare, ales din tabele, va trebui verificat
-

Alegerea avansurilor n funcie de strunjirile ce se aplic corpului bielei


Strunjirea alezajului din capul bielei, strunjirea simultan a alezajelor din capul i piciorul
bielei se face din tabelul 10.8 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic
prin achiere n funcie de adncimea de achiere calculat anterior se iau valorile:
- diametrul D seciunii rotunde a cuitului 20 mm;
- lungimea L n consol a cuitelor 100 mm;
- avans S 0,15...0,30, se adopt 0,2 mm/rot.
Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenei corpului cuitului. n cadrul
acestei verificri se va neglija aciunea forelor Fx i Fy, lundu-se n calcul numai aciunea forei
principale de achiere Fz.
Detalii despre materialul din care va fi confecionat biela 41MoCr11:
- duritate HB 270-320
- rezistena la rupere r = 950 N/mm2;
- limita de curgere c = 750 N/mm2;
Fora principal de achiere se determin cu relaia:
Fz = C4tx1sy1HBn1 [N]
unde:
- C4 coeficient ales n funcie de materialul de prelucrat i de materialul sculei achietoare,
se adopt din tabelul 10.15 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
mecanic prin achiere C4 = 35,7;
- t adncimea de achiere t = 1,47 mm;
- x1, y1 exponenii adncimii i avansului de achiere se adopt din tabelul 10.21 Pico
Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere x1 = 1,
y1 = 0,75;
- HB duritatea materialului de prelucrat HB = 270;
- n1 = exponentul duritii materialului de prelucrat se adopt din tabelul 10.22 Pico
Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere n1 = 0,35
21

Fz = 35,71,4711,120,752700,35 = 405,4 N
Vom efectua verificarea avansului din punct de vedere al rezistenei corpului cuitului la
ncovoiere:

h
R
L ai mm
S
[
]
6 C 4 HB n1 t x1 rot
y1

unde:
-

b h

b este limea seciunii cuitului 8 mm;


h este nlimea seciunii cuitului 8 mm;
L este lungimea n consol a cuitului 100 mm;
h/L este raportul dintre nlimea cuitului i lungimea n consol a cuitului, de preferat
ca h/L = 1,00... 0,5 pentru cuite normale se adopt h/L = 0,7;
Rai este efortul unitar admisibil la ncovoiere al materialului corpului cuitului 200
N/mm2;
8 8 0,7 200
mm
= 6,4
0,35
1
rot
6 35,7 270 1,47
0,75
S

Pentru SN 450 x 1000 se alege S = 1,12 mm/rot


Verificarea avansului pentru cuite cu seciune circular se face cu relaia:

20 D3
20 20 3
0,75
=
=6,9 mm /rot
C 4 < x HB n
35,7 100 1,471 2700,35
1

y1

S=
Valorile
avansului calculat trebuie s fie mai mare dect cele recomandate n tabele.
Verificarea avansului din punc de vedere al rigiditii piesei se face cu urmtoarea
formul:
Fy = C5tx2HBn2sy2
-

C5 = 0,027
t = 1,47 mm
x2 = 0,9
y2 = 0,75
HB = 270
n2 = 2
s = 1,12 mm/rot
Fy = 0,0271,470,927021,120,75 = 832 N

22

F
F
2
2
Rezultanta forelor: F = ( z) +( Y ) = 405,42 +8322=926 N

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul micrii principale a


mainii-unelte se realizeaz cu relaia:
2 Mt=

F z D 405,4 81
=
=32,8 Nm
1000
1000

Avansul ales pentru strunjirea de finisare se verific la:


calitatea prescris suprafeei prelucrate este factorul principal care determin mrimea
avansuli la strunjirea de finisare. Valoarea avansului n funcie de rugozitatea de suprafaa
prescris se determin cu formula:
S = CSRRae5re6 [mm/rot]

unde:
- CSR coeficient ce depinde de unghiul de atac principal X, se adopt din tabelul 10.24
Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere C SR =
0,0909;
- Ra rugozitatea = 320 m;
- e5, e6 exponent al rugozitii i al razei de racordare la vrf a sculei, se adopt din tabelul
10.24 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere
e5 = 0,487, e6 = 0,528;
- r raza la vrf din tabelul 10.11 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare
mecanic prin achiere r = 1,2 mm.
S = 0,09093,20,4871,20,528 = 0,17 mm/rot
3.8.5 Calculul vitezei de achiere
Calculul vitezei de achiere se realizeaz cu ajutorul urmtoarei relaii:
HB n

200

m xv
T t S yv
C
v= v
unde:

23

Cv coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaz i ale


materialului sculei achietoare ce se adopt din tabelul 10.30 Pico Volumul 1
Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere Cv = 96,2
T durabilitatea sculei achietoare, n min se adopt din tabelul 10.3 Pico Volumul 1
Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere T = 60 min;
m exponentul durabilitii din tabelul 10.29 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor
de prelucrare mecanic prin achiere m = 0,125;
t adncimea de achiere = 1,47 mm;
S avansul de achiere = 1,12 mm/rot;
HB duritatea materialului de prelucrat = 270;
xv, yv exponenii adncimii de achiere tabelul 10.30 Pico Volumul 1 Proiectarea
tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere xv = 0,25, yv = 0,33;
n exponentul duritii materialului supus prelucrrii n =1,5;
k1...k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru n comparaie cu cele
considerate.
Prin coeficientul k1 se ine seama de influena seciunii transversale a cuitului
600 0,8
=1
20 x 30
q
=
20 x 30
k 1=

q suprafaa seciunii transversale 600 mm


coeficient n funcie de materialul prelucrat, pentru oel = 0,8
Coeficientul k2 ine seama de influena unghiului de atac principal
45 0,6
=0,74
75
45
=
X
k 2=
exponent n funcie de natura materialului de prelucrat, pentru oel = 0,6

Prin coeficientul k3 se ine seama de influena unghiului tiului secundar X1:


10 0,09
=0,96
15
a 0,09
=
X1
k 3=
a = 10 pentru scule din oel rapid.

24

Coeficientul k4 ine seama de influena razei de racordare a vrfului cuitului adoptat


anterior
1,2 0,1
=0,95
2
r
=
2
k 4 =
exponent funcie de tipul prelucrrii i de materialul de prelucrat.
Coeficientul k5 se adopt din tabelul 10.31 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanic prin achiere i tine seama de influen a materialului din care este
confecionat partea achietoare a sculei, k5 = 1.
Coeficientul k6 se adopt din tabelul 10.32 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanic prin achiere innd seama de materialul de prelucrat, k6 = 1,1.
Prin coeficientul k7 se ine seama de modul de obinere a semifabricatelor, k7 = 1,12.
Prin coeficientul k8 se ine seama de starea stratului superficial al semifabricatului, k8 = 1.
Coeficientul k9 se ine seama de forma suprafeei de degajare, k9 = 1,05.
270 1,5

200

600,125 1,470,25 1,120,33


96,2
v=

Turaia de achiere se calculeaz cu relaia:


1000 v p 1000 70
rot
n=
=
=1114
D
20
min

3.8.6 Determinarea turaiei de lucru i recalcularea vitezei de achiere


Din A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp,
vol. 1, pag. 267, tab. 10.1 se alege pentru SN 450x1000, n = 1000 rot/min (turaia inferioar).
V P=

Dn 3,14 20 1000
m
=
=62,8
1000
1000
min

Aceast valoare ne va ajuta sa calculm puterea Ne


3.8.7 Calulul puterii de achiere
25

Se realizeaz cu urmtoarea relaie:


v p F z 62,8 405,4
N a= 3 = 3
=0,025 kW
10 n 10 1000
Puterea efectiv la strunjire se calculeaz cu relaia:
F v 405,4 62,8
N e= v p =
=4,24 kW
6000
6000
Verificare: 4,24 kW < 7 kW pentru SN 450 x 1000
3.8.8 Calculul regimurilor de achiere la rectificarea plan

Fig. 3.8.8.1 Scheme de prelucrare prin rectificare


a. Stabilirea avansurilor
Avansul longitudinal la o curs dubl a mesei mainii sau la o rota ie a mesei rotative se
calculeaz cu relaia:
Str = tr B [mm/rot]
unde: tr coeficient al avansului de trecere; se recomand 0,25...0,5 pentru rectificarea de
finisare; se adopt tr = 0,3
B limea discului abraziv; se adopt B = 30 mm din Pico Volumul 2 Proiectarea
tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, tabelul 22.40, pag. 335.
Str = 0,3 30 = 9 mm/rot
Pentru rectificarea plan de finisare avansul de ptrundere St se adopt din tabelul 22.35,
pag. 332, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere,
ca fiind egal cu St = 0,12 mm/curs.
b. Stabilirea vitezei de achiere i a vitezei avansului principal
Viteza de achiere, v, se adopt din tabelul 33.37, pag. 333, din Pico Volumul 2
Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, pentru oel ca fiind egal cu
v = 30 m/s.
Viteza avansului principal pentru rectificarea de finisare se face cu relaia:

26

v p=

0,45
m
k VT k VBL [
]
min
T tr St
0,5

unde: T durabilitatea discurilor abrazive, se recomand T = 15 min;


KVT coeficient de corecie, se adopt din tabelul 22.38, KVT = 1;
KVBL coeficient de corecie n funcie de limea discului abraziv, se adopt din tabelul 22.12,
KVBL = 2.
0,45
v p = 0,5
1 2=6,5 m/ min
15 0,3 0,12
c. Stabilirea puterii necesare
Puterea se stabilete n funcie de tipul mainii unelte astfel pentru o ma in de
rectificat dreptunghiular se calculeaz cu relaia:
0,8
0,8
N = 0,6 vp S tr S t
KND1 KNB1 KNM1 = 0,6 6,5 90,8 0,120,8 1,5 1,04 1,2 = 7,8

kW
KND1 = 1,5 din tabelul 22.40, pag. 335; ine seama de duritatea discului abraziv;
KNB1 = 1,04 din tabelul 22.39, pag. 334; ine seama de materialul de prelucrat;
KNM1 = 1,2 din tabelul 22.39, pag. 334; ine seama de limea discului abraziv.
3.8.9 Calculul regimurilor de achiere pentru alezare
a. Adncimea de achiere
Se calculeaz cu relaia:
t=

Dd 5044
=
=3 mm
2
2

unde: D - diametrul sculei de alezat; D = 50 mm, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor
de prelucrare mecanic prin achiere;
d diametrul gurii preliminare = 44 mm.
b. Avansul la alezare, s.
s = Cs D0,7 = 0,12 500,7 = 1,9 mm/rot
Cs se adopt din tabelul 16.53, pag. 34, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanic prin achiere = 0,12.
c. Viteza de achiere, v.
C D zv
10,5 500,3
v = m v xv yv =
=3,9 m/min
T t s
1200,4 3 0,2 1,90,05

27

Coeficientul Cv i exponenii m, xv, yv se adopt din tabelul 16.57, pag. 36, din Pico Volumul 2
Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, poziia 1.
Durabilitatea T se adopt din tabelul 16.58, pag. 36, din Pico Volumul 2 Proiectarea
tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere.
3.9 Calculul normei tehnice de timp pe bucat
Norma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru executarea unei operatii
tehnologice in anumite conditii de productie tehnico-organizatorice dintre cele mai favorabile. Se
stabileste in functie de posibilitatile de exploatare a utilajului, S.D.V.-urilor, in conditiile aplicarii
metodelor de lucru moderne, tinand seama si de gradul de calificare a muncitorilor,
corespunzator acestor metode.
Determinarea normelor tehnice de timp se poate face:
- prin calcul analitic (sau pe baze statistice) al fiecarei parti componente si insumarea
acestora;
pe baze statistice, prin analiza normelor de timp stabilite la operatii similare si preluarea acestora
sau calculul prin interpolare, tinand seama de diferentele specifice.

Timp de baza tb
Timp operativ top
Timp auxiliar ta

Timp unitar tu

Timp de deservire organizatorica tdo


Norma de timp tu

Timp de deservire a locului de munca tdl


Timp de deservire tehnica tdt

Timp pregatire incheiere tpi

Timp de odihn i necesitati fiziologice ton

Timp intreruperi reglementare tir

Timp de ntreruperi tehnologice i organizatorice tto


Fig. 3.9

Structura normei tehnice de timp (fig. 3.9.), semnificatia componentelor si recomandari


privind determinarea acestora vor fi prezentate, pe scurt, in continuare; la elaborarea proiectului
este necesara consultarea lucrarilor de specialitate.
Calculul fondului anual real de timp (Fr)
Fr = [Zc - (Zd+Zs)]nsts = [365-(104+6)]28 = 4080 ore/an.
28

unde:Zc numarul zilelor calendaristice dintr-un an;


Zd numarul zilelor libere de la sfarsitul saptamanii dintr-un an;
Zs numarul zilelor sarbatorilor legale;
ns numarul de schimburi, dat prin tema; ( din tema ns=2 schimburi/zi)
ts durata unui schimb;
Se execut 36000 de buci pe an, se lucreaz 255 de zile pe an, ceea ce nseamn c pe zi se
produc apoximativ 141 de biele.
Calulul se face cu urmtoarea ecuaie general:
T
N t = pt +t b +t a +t dt+ t do +t on [ min ]
n opt
unde:
Tp = timpul de pregtire i ncheiere necesar lucrtorului nainte de nceperea prelucrrii i dup
terminarea unui lot de produse pentru activiti ca: studierea documentaiei tehnice, pregtirea
S.D.V.-urilor, reglarea mainii-unelte, predarea produselor executate, curirea locului de munc,
etc.
tb = timpul de baz (normal, de main) n cursul cruia se produce schimbarea formei,
aspectului exterior, dimensiunilor etc.
ta = timpul auxiliar ce include lucrri privind: instalarea, strngerea, fixarea i scoaterea piesei de
pe main, nlocuirea electrozilor, curarea cordonului de sudur, aezarea i scoaterea pieselor
din cuptor n vederea forjrii, etc.
tdt = timpul de deservire tehnic a locului de munc necesar pentru: reglarea sculelor, nlocuirea
sculelor, nlturarea panului, montarea i schimbarea tuburilor de oxigen pentru sudura
oxiacetilenic, etc.
tdo = timpul de deservire organizatoric necesar pentru: curirea i ungerea mainii-unelte,
curirea i ungerea S.D.V.-urilor, etc.
ton = timpul pentru odihn i necesiti fiziologice ale muncitorului.
n = lotul optim de piese pentru care s-au pregtit sculele, dispozitivele.
Operaia 1. Strunjirea simultan a alezajelor din capul i piciorul bielei
Calculul timpului de pregtire Tp
Din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 193, tab. 5.65 se
adopt n funcie de diametrul alezajelor 81, respectiv 44 urmtoarele:
1- pregtirea curent a lucrrii = 15 min;
2- Universal = 3 min;
3- ntoarecerea bacurilor Universalulu = 4 min;
4- Aezarea mai multor cuite n port-cuite i reglarea la cot = 3 min.
Tp = 15 + 3 + 4 + 3 = 25 min
Timpul de baz tb

29

t b=

l+l 1 +l 2 +l 3
i
sn

unde:
l = lungimea suprafeei prelucrate, n [mm]
l1 = distana de ptrundere (intrare) a cuitului, n [mm];
l2 = distana de depire (ieire) a sculei, n [mm]; l2 = 0...5 mm se adopt l2 = 5 mm
l3 = lungimea suprafeei prelucrate pentru achia de prob, n [mm];
l3 = 0...10 mm se adopt l3 = 0 mm.
l=0,5 ( D D 2d 2 )=0,5 ( 92 922602 )=12 mm
l 1=

t
1,47
+ ( 0,5 2 )=
+ 2=2,4 mm
tgX
tg75

s avansul = 1,12 mm/rot


Din A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1
pag. 164, tab. 9.15, se alege vp = 233 rot/min;
1000 v p 1000 233
rot
n=
=
=1236
d
60
min
Din A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1,
pag. 265, tab. 10.1 se adopt pentru SN 300 x 1320: n = 1180 rot/min, i = 1 (nr. de treceri).
12+ 2,4+5
t b=
1=0,015min
1,12 1180
Timpul auxiliar ta
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4
unde:
ta1 = timp pentru prinderea-desprinderea piesei; din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri
prin achiere, vol.1, pag. 196, tab 5.68 se adopt 0,8 petru o mas a bielei de 1,3 kg.
ta2 = timp pentru comanda mainii i montarea demontarea sculelor; din C. Pico, Normarea
tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 201, tab. 5.73 se adopt urmtoarele:
- schimbarea turaiei 0,1;
- schimbarea avansului 0,1;
- aezarea sau ndeprtarea aprtorii contra achiilor 0,05;
- pornirea sau oprirea universalului 0,05.
ta2 = 0,1 + 0,1 + 0,05 + 0,05 = 0,3 min
ta3 = timp legat de faz; din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1,
pag. 203, tab. 7.75, se adopt 0,2.
ta4 = timp pentru msurtori de control, nu se msoar.
ta = 0,8 + 0,3 + 0,2 = 1,3 min.
Timpul de deservire tehnic a locului de munc tdt, din C. Pico, Normarea tehnic
pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag.207, tab. 5.79, tdt = 2,5%tb = 2,5%0,015 = 0,00038.
30

Timpul de deservire organizatoric tdo, din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri
prin achiere, vol.1, pag.207, tab. 5.79, tdo = 1%tb = 1%0,015 = 0,00015.
Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice ale muncitorului t on, , din C. Pico,
Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 208, tab. 5.80, ton = 1,5%Top
= 1,5%(tb + ta) = 1,5%(0,015 + 1,3) = 0,02 min.
Nt=

25
+0,015+1,3+0,00038+0,00015+ 0,02=1,51 min
141

Operaia 2. Frezarea
Calculul timpului de pregtire Tp
Din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, tabelul 8.2,poziia 3,
pag. 295, se adopt Tp = 27 min.
Calculul timpului de baz
Este identic cu timpul de baz de la strunjire deoarece se prelucreaz aceleai suprafee, astfel
tb = 0,015 min.
Timpul auxiliar ta
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,8 + 0,92 + 0,2 + 0,06 = 1,98 min
unde:
ta1 se adopt din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, tabelul 8.33,
poziia 4, pag. 313, egal cu 0,8 min
ta2 se adopt din tabelul 8.43, poziia 6,egal cu 0,92 min.
ta3 din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 203, tab. 7.75, se
adopt 0,2 min.
ta4 se adopt din tabelul 8.48, poziia 1, egal cu 0,06 min.
Timp de deservire tehnic
Din tabelul 8.51, poziia 1, C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1,
pag. 334, se adopt tdt = 5,5%tb = 0,000825 min.
Timp de deservire organzatoric
Din tabelul 8.51, poziia 5, C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1,
pag. 334, se adopt tdt = 1,2%tb = 0,00018 min.
Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice ale muncitorului ton.
Din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 335,pozi ia1, tab.
8.52, ton = 1,5%Top = 4,5%(tb + ta) = 0,089 min.
Nt=

27
+0,015+1,98+0,000825+0,00018+ 0,089=2,27 min
141

31

Operaia 3. Gurirea capuluui bielei la 17


Gurirea i lrgirea cu burghiul se folosesc ca operaii prealabile, n cazul cnd sunt
urmate de alezare sau ca operaii finale, cnd condiiile tehnice de execuie prevd o precizie
redus, n cadrul treptelor de precizie 9-12 i o rugozitate de suprafa pn la Ra = 12,5 m.
Burghiele utilizate pentru operaia de gurire i lrgire sunt din oel rapid, pentru
prelucrarea oelurilor sau sunt prevzute cu plcue din carburi metalice, pentru prelucrarea
fontei i pieselor din oel clit.
Parametrii pricipali ai geometriei prii achietoare a burghiului elicoidal sunt menionai
n lucrri de specialitate i normative.
Determinarea normei tehnice pe bucat i operaie se obine folosindu-se relaia de calcul:
Nt=

T pt
+t +t +t + t +t [ min ]
n opt b a dt do on

Determinarea timpului de pregtire-ncheiere Tp, se adopt din tabelul 9.1, pag. 8, din
C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, Tp = 6 min.
Determinarea timpului de baz tb, se determin pe baza unor relaii de calcul prevzute n
tabelul 9.2, pag. 9, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin a chiere, vol.2, rela ii
n
care parametrii de baz sunt cursa de lucru a burghiului i viteza de avans.
Relaia utilizat, pentru guri cu fund, este urmtoarea:
( l+ l1 +l2 ) i
t b=
[ min ]
vs
d
unde: pentru burghiu cu ascuire simpl, distaba de ptrundere l 1= 2 ctgx+ ( 0,5 3 ) mm
din tabelul 9.3, pag. 10, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, se
adopt un burghiu cu diametrul d = 16 mm, unghi la vrf x = 120.
16
l 1= ctg 120+1=12,2 mm
2
Lungimea gurii l = 33 mm.
Pentru guri cu fund ce se execut cu burghiu ascuire simpl l2 = 0.
Calculul vitezei de achiere la gurire se realizeaz cu relaia 9.6 din C.Pico, Normarea
tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, pag. 17:
0,2
Cv D
v p = 0,5 K T
s
unde Cv se adopt din tabelul 9.17, pag. 17, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2, funcie de HRC = 65, Cv = 2,7
32

D diametrul burghiului = 16 mm
KT din tabelul 9.17 funcie de durabilitatea T = 30 min, este egal cu 1
s avansul, se adopt din tabelul 9.4, pag. 11, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2, s = 0,25 mm/rot.
2,7 160,2
v p=
1=9,4 m/min
0,250,5
vs = s n = 0,25 187 = 46,75 m/min
1000 v p 1000 9,4
unde n= d = 16 =187 rot /min
t b=

( l+ l1 +l 2 ) i ( 33+12,2 ) 2
vs

46,75

=1,93 min

Timpul auxiliar ta
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,73 + 0,02 + 0,04 + 0,12 = 0,91 min
unde ta1 se adopt din tabelul 9.50, pag. 30, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2 ca fiind egal cu 0,73 min;
ta2 = 0,02 min din tabelul 9.51, pag. 33, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2;
ta3 = 0,04 min din tabelul 9.51, pag. 34, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2;
ta4 = 0,12 min din tabelul9.53, pag. 35, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2.
Timp de deservire tehnic tdt, se calculeaz n funcie de timpul de baz t b, lundu-se n
considerare masa piesei i diametrul maxim al gurii.Acest timp este identic cu timpul de odihn
tdo i timpul de necesiti fiziologice ton.
Din tabelul de la pagina 33, C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere,
vol.2, se adopt tdt = tdo = ton = 1,12%tb = 1,12%1,93 = 0,022 min.
Nt=

6
+1,93+0,91+0,021+0,021+0,021=2,9min
141

Operaia 4. Filetare M16x1,5. Procesul tehnologic de prelucrare a filetelor se alege n


funcie de rolul funcional al piesei filetate i de precizia impus.
Prelucrarea filetelor se poate face prin achiere sau prin rulare (deformare plastic).
Filetele interioare cum este n cazul bielei, se pot prelucra prin achiere cu ajutorul
cuitelor profilate, tarozilor i frezelor filetate.
Norma de timp pe bucat se calculeaz cu relaia:
T
N t = pt +t b +t a +t dt+ t do +t on [ min ]
n opt
33

Timpul de pregtire-ncheiere, Tp, se adopt din tabelul 7.1, pag. 247, din C.Pico,
Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, poziia 1, egal cu 14 min.

Determinarea timpului de baz tb, se face cu relaia 7.2, pag. 247, din C.Pico, Normarea
tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1:
l+ (2 3 ) p 23+ 2 1,5
t b=
=
2=0,0092 min
n p
377 15
unde: l lungimea filetului = 23 mm;
p pasul filetului = 1,5;
n turaia piesei ce realizeaz filetul =

1000 v 1000 19
=
=377 rot /min
d
16

unde: v viteza de achiere se adopt din tabelul 7.10, pag. 252, din C.Pico, Normarea tehnic
pentru prelucrri prin achiere, vol.1, funcie de diametrul filetului i pasul, ca fiind egal cu
19 m/min.
Timpul auxiliar ta
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,13 + 0,1 = 0,23 min
ta1 = 0,13 min din tabelul 7.12, pag. 251, poziia 1, din C.Pico , Normarea tehnic pentru
prelucrri prin achiere, vol.1;
ta2 = 0,1 min din tabelul 7.13, pag. 253, poziia 1, din C.Pico , Normarea tehnic pentru
prelucrri prin achiere, vol.1;
Timp de deservire tehnic tdt, se adopt din tabelul 7.14, pag. 253, poziia 1, din C.Pico,
Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1,
tdt = 2,5% tb = 2,5% 0,0092 = 0,00023 min.
Timpul de deservire organizatoric a locului de munc, t do i timpul pentru odihn i
necesiti fiziologice, ton, se adopt din tabelul 7.14, pag 253, poziia 2, astfel:
tdo = ton = 3%(tb + ta) = 3%(0,0092 + 0,23) = 0,0072 min.
14
Nt=
+0,0092+0,23+0,00023+0,0072+0,0072=0,35 min
141
Operaia 5. Rectificare simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe
lungimea total de 143 mm (simbolizat pe desenul de execuie cu S1 i S2).
Rectificarea se folosete n scopul creterii preciziei dimensionale, de form i de poziie
reciproc a suprafeelor pieselor, n special pentru mbuntirea calitii suprafeei. Prin
rectificare se pot prelucra suprafee cilindrice, conice, sau profilate de revoluie, exterioare i
interioare, precum i suprafee plane.
n cazul bielei avem rectificare plan pe suprafeele capului i piciorului bielei.
Determinarea timpului de pregtire-ncheiere, Tp.
Din tabelul 12.25, pag. 107, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere,
vol.2, se iau urmtorii timpi de pregtire-ncheiere:
34

- poziia 3 din tabelul 12.25 = 7 min;


- poziia 8 din tabelul 12.25 = 6,5 min.
Tp = 7 + 6,5 = 13,5 min.
Determinarea timpului de baz, tb.
Se face cu ajutorul relaiei:
t b=

l+l 1+l 2 A c 1
k
1000 v m t n d

unde: l lungimea de prelucrare = 143 mm;


l1 +l2 = (10...15) mm; se adopt 15 mm;
kd = 1,15...1,35; se adopt kd = 1,25;
Ac adaosul total de prelucrare = 0,13 mm
vm=

C vd
T

0,7

t t

0,75

[ ]
m
min

unde: durabilitatea a discurilor abrazive T = 15 min recomandare din C.Pico, Normarea tehnic
pentru prelucrri prin achiere, vol.2 , pag. 113;
t = 0,63 din tabelul 12.28 , pag. 111, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.2;
Coeficientul de corecie Cvd = 2,25, pag. 113, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri
prin achiere, vol.2;
t adncimea de achiere = 1,47 mm.
2,25
v m = 0,7
=40,19 m/min
0,75
3
15 0,63 1,47 10
n=

1000 v m 1000 40,19


=
=128 rot /min
D
100

D diametrul discului abraziv = 100 mm;


143+15 0,13 1
t b=

1,25=0,03395 min
1000 40,19 1,47 128
Timpul auxiliar ta
ta = ta1 + ta2 = 0,5 + 0,06 = 0,56 min
ta1 = 0,5 min din tabelul 12.36, pag. 117, poziia 1, C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri
prin achiere, vol.2;
ta2 = 0,06 min, din tabelul 12.37, pag. 118, poziia 1, C.Pico, Normarea tehnic pentru
prelucrri prin achiere, vol.2;
Timp de deservire tehnic tdt, se calculeaz cu relaia:
t
t dt =1,1 t i b [min]
T

35

unde: ti timpul pentru ndreptarea discului abraziv, se adopt din tabelul 12.39, pag. 116, C.Pico,
Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 poziia 1 , ti = 1,2 min;
0,03395
t dt =1,1 1,2
=0,00298 min
15

Timpul de deservire organizatoric a locului de munc, tdo, se adopt din tabelul 12.39,
pag. 119, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 poziia 1,
tdo = 1,5%(tb + ta) = 1,5%(0,03395 + 0,56) = 0,0089 min.
Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice, ton, se adopt din tabelul 12,24, pag. 106,
din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 poziia 6,
ton = 3%(tb + ta) = 3%(0,03395 + 0,56) = 0,0269 min.
Nt=

13,5
+0,03395+0,56+ 0,00298+0,0089+0,0269=0,73 min
141

Operaia 6. Retezare (prin strunjire) pe suprafaa S3


Determinarea timpului de pregtire-ncheiere Tp
Din tabelul 5.65, pag. 194, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.1, se iau urmtorii timpi de pregtire-ncheiere:
- poziia 1: 15 min;
- poziia 14: 1 min;
- poziia 18: 1 min;
- poziia 19: 8 min.
Tp = 15 + 1 + 1 + 8 = 25 min
Determinarea timpului de baz tb
t b=

l+l 1 +l 2
36+2+5
i=
1=0,031 min
sn
1,12 1236

unde:
l = lungimea suprafeei prelucrate, n [mm]; l = 36 mm;
l1 = distana de ptrundere (intrare) a cuitului, n [mm]; l1 = 0,5...2 mm; se adopt l1 = 2 mm;
l2 = distana de depire (ieire) a sculei, n [mm]; l2 = 0...5 mm se adopt l2 = 5 mm.
Din tabelul 5.1, pag. 112, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin
achiere, vol.1 se adopt un cuit de retezat stnga-dreapta STAS 256-67.
s avansul = 1,12 mm/rot
36

n = 1236 rot/min
Determinarea timpului auxiliar ta
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,1 min
ta1 = 0
([3], pag.156, tab. 5.68)
ta2 = 0,05 + 0,05 = 0,1 min ([3],pag.202,tab.5.73,poz. 3.11)
ta3 = 0 (fr achie de prob) ([3], pag.203, tab. 5.75)
ta4 = 0 (nu se msoar cu ublerul)
Determinarea timpului de deservire tehnic tdt
tdt = 2,5% . tb = 0,025 . 0,031 = 0,0007 min

([3], pag.207, tab. 5.79, poz. 1)

Determinarea timpului de deservire organizatoric tdo


tdo = 1% . tb = 0,01 . 0,031 = 0,00031 min
([3], pag.207, tab. 5.79, poz. 1)
Determinarea timpului de odihn i necesiti fiziologice, ton,
ton = 1,5% . Top = 0,015 . (0,031 + 0,1) = 0,0019 min
([3], pag.207, tab. 5.80, poz.4)

Nt=

25
+0,031+0,1+0,0007+0,00031+0,0019=0,32 min
141

37

4. Capitolul II
Date iniiale:
- volum de producie anual: 36000 buc./an;
- regim de lucru: 2 schimburi/zi
- operaii:
1- frezare adaos de material din piciorul i capul bielei: Nt1 = 2,27 min/buc.
2- frezare loca pinten: Nt2 = 2,27 min/buc.
3- strunjire simultan a alezajelor din picior i capacul bielei: Nt3 = 1,51 min/buc.
4- strunjire de finisare a alezajelor: Nt4 = 1,51 min/buc.
5- rectificare simultan a suprafeelor plane: Nt5 = 0,73 min/buc.
6- demagnetizare: Nt6 = 2,08 min/buc.
7- retezare: Nt7 = 0,32 min/buc.
8- rectificare simultan a suprafeei de mbinare: Nt8 = 0,74 min/buc.
9- alezarea piciorului bielei: Nt9 = 2,9 min/buc.
10- gurire: Nt10 = 2,9 min/buc.
11- filetare: Nt11 = 0,35 min/buc.
12- control indermediar: Nt12 = 3,705 min/buc.
13- presarea bucei n alezajul piciorului bielei: Nt13 = 1,5 min/buc.
14- asamblarea bielei cu capacul: Nt14 = 1,5 min/buc.
15- Cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare: Nt15 = 2 min/buc.
16- control final: Nt16 = 3,705 min/buc.
17- conservare: Nt17 = 1,52 min/buc.
4.1 Calculul indicilor tehnico-economici ai liniei tehnologice
4.1.1 Volumul anual de lucrri i repartizarea lui pe luni
Volumul anual este produsul ntre programul anual de produse n buc. i volumul de
lucrri pe bucat ce se calculeaz cu relaia din E. Baciu, Gh. Crivac ndrumar de proiectare
pentru fabricarea i repararea autovehiculelor, pag. 75, rel. 4.21:
Va = Nt Np [ore/om]
unde: Nt norma de timp pe bucat [ore-om/buc.];
Np numr de piese ce se fabric pe an [buc.].
Volumul anual pe fiecare operaie va fi:
Va1 = (2,27/60)36000 = 1362 ore-om;
38

Va2 = (2,27/60)36000 = 1362 ore-om;


Va3 = (1,51/60)36000 = 906 ore-om;
Va4 = (1,51/60)36000 = 906 ore-om;
Va5 = (0,73/60)36000 = 438 ore-om;
Va6 = (2,08/60)36000 = 1248 ore-om;
Va7 = (0,32/60)36000 = 192 ore-om;
Va8 = (0,74/60)36000 = 444 ore-om;
Va9 = (2,9/60)36000 = 1739 ore-om;
Va10 = (2,9/60)36000 = 1739 ore-om;
Va11 = (0,35/60)36000 = 210 ore-om;
Va12 = (3,705/60)36000 = 2223 ore-om;
Va13 = (1,5/60)36000 = 900 ore-om;
Va14 = (1,5/60)36000 = 900 ore-om;
Va15 = (2/60)36000 = 1200 ore-om;
Va16 = (3,705/60)36000 = 2223 ore-om;
Va17 = (1,52/60)36000 = 912 ore-om;
Norma de timp pe bucat se calculeaz cu formula:
7

N t = N ti =31,51 min/ buc


i=1

V a=

31,51
36000=18906 oreom
60

Numrul de zile lucrtoare pe an: ze = zc (zod + zs) (zile)


unde:
-

ze numrul de zile calendaristice = 365;


zod zile linere stabilite prin lege pe toat durata anului calendaristic = 104;
zs zile de srbtori legale ntr-un an calendaristic = 5
ze = 365 110 = 255 zile

Volumul zilnic de lucrri:


V z=

V a 18906
=
=74,14 oreom/ zi
ze
255

Volumul lunar de lucrri: Vli = Vz zei

Inauarie

Zile
lucrtoare
21

Februarie

19

Martie

22

Aprilie

22

Ore-om
1556.9
4
1408.6
6
1631.0
8
1631.0
39

August
Septem
brie
Octombr
ie
Noiembr

21
22
22
21

1556.
94
1631.
08
1631.
08
1556.

Mai

20

Iunie
Iulie

22
23

8
1482.8

ie
Decemb
rie

21

94
1556.
94

1631.08
1705.22

Volumul lunar de lucrri


1800
1600
1400
1200
1000
800
ore-om 600
400
200
0

4.1.2 Alegerea regimului de lucru i calculul fondului de timp anual


Regimul de lucru se stabilete n funcie de volumul de lucrri i de prevederile legale ce
reglementeaz durata lucrului pe schimburi.
1. Fondul de timp reprezint nr. de ore de lucru pe un interval de timp:
Fa = (zc (zod + zs)) ns ts (ore)
unde: ns nr. schimbrui n 24 ore;
ts durata unui schimb;
coeficient ce ine seama de ntreruperi neprevzute ale lucrului pentru diverse motive:
calamiti naturale, ntreruperi energie electric etc. Se adopt = 0,98.
Fa = (365 110) 2 8 0,98 = 3998,4 ore
2. Findul de timp al muncitorului este:
Fm = (zc (zod + zs + zcd)) ts
unde: este coeficientul de reducere a fondului de timp datorit absenelor nemotivte i a
concediului de odihn; = 0,95...0,97; se adopt = 0,97.
Fm = (365 (104 + 5 + 20) 8 0,97 = 1831,4 ore
40

3. Fondul de timp al utilajului este:


Fu = (zc (zod + zs + zr)) ns ts
unde: zr sunt zile de imobilizare n reparaie ce revin n medie la un utilaj pe an
coeficient ce red influena opririlor neprevzute ale utilajului asupra fondului de timp,
0,85...0,95; se adopt = 0,9.
Fu = (365 (104 + 5 + 7)) 2 8 0,9 = 3585,6 ore
4.1.3 Numrul de muncitori i de posturi de lucru
a) pentru un loc de munc unde se execut o opera ie sau o pies simpl, numrul de muncitori
direct productivi este:
V
mi= ai (oameni)
F mi
unde: Vai volumul de lucrri pentru realizarea operaiei sau piesei la tactul I, pe perioada
considerat (un an), n ore-om;
Fmi fondul de timp efectiv al muncitorului pe aceeai perioad n ore.
Vor rezulta urmtoarele:
- muncitori cat. I: mop(6 + 13 + 14 + 15 + 17) = (1248 + 900 + 900 + 1200 +
912)/1831,4 = 3 muncitori;
- muncitori cat. II: mop(1 + 2 + 7 + 9 + 10 + 11) = (1362 + 1362 + 192 + 1739 + 1739 +
210)/1831,4 = 4 munictori;
- muncitori cat. III: mop(3 + 4 + 5 + 8 + 12 + 16 ) = (906 + 906 + 438 + 444 + 2223 +
2223)/1831,4 = 4 muncitori.
Numrul total de muncitori direct productivi va fi: mtot = 3 + 4 + 4 = 11 muncitori
Numrul de muncitori auxiliari pentru producia n flux va fi 10...15% din numrul
muncitorilor direct productivi: maux = 10% 10 = 1 muncitor.
Numrul de ingineri i tehnicieni la nivelul seciei va fi de 10...12% din numrul de
muncitori direct productivi. Ing = 10% 10 = 1 inginer (personalul din compartimentul de
control calitativ).
Alte categorii: personal de serviciu = 2...3% mtot = 2% 10 = 1 personal serviciu;
Personal administrativ = 4...6% mtot = 6% 10 = 1 personal administrativ.
b) numrul de posturi de lucru se stabilete dup numrul poziiilor succesive pe care le ocup
produsul pentru realizarea operaiilor din procesul tehnologic:
m
N p=
[ posturi ]
ms n s
unde:
-

m este nr. de muncitori necesar pentru efectuarea ntregului volum de lucrri de


acelai gen;
ms este numrul de muncitori ce lucreaz simultan la acelai post de lucru;
ns este numrul de schimburi.

1- frezare adaos de material din piciorul i capul bielei + frezare loca pinten:
41

Np = 4/1 2 = 2 post;
2- strunjire simultan a alezajelor din picior i capacul bielei + strunjire de finisare a
alezajelor Np = 4/1 2 = 2 post;
3- rectificare simultan a suprafeelor plane: Np = 4/1 2 = 2 posturi
4- demagnetizare: Np = 3/1 2 = 1 post;
5- retezare: Np = 3/1 2 = 1 post;
6- rectificare simultan a suprafeei de mbinare: Np = 4/1 2 = 2 posturi
7- alezarea piciorului bielei: Np = 4/1 2 = 2 post;
8- gurire: Np = 4/1 2 = 2 post;
9- filetare: Np = 4/1 2 = 2 post;
10- control indermediar: Np = 4/1 2 = 2 posturi
11- presarea bucei n alezajul piciorului bielei: Np = 4/1 2 = 2 post;
12- asamblarea bielei cu capacul: Np = 3/1 2 = 1 post;
13- Cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare: Np = 3/1 2 = 1 post;
14- control final: Np = 4/1 2 = 2 posturi
15- conservare: Np = 3/1 2 = 1 post.
4.1.4 Numrul de utilaje, instalaii i S.D.V.-uri
Se stabilete pentru fiecare categorie de utilaje n funcie de volumul de lucrri aferent i
de fondul de timp anual:
Va
ui=
Fu
N
i

u1+2=

u3+ 4=

V a +V a 1362+ 1362
=
=0,76=1 utilaj de frezat
Fu
3585,6
N
1

V a +V a 906+ 906
=
=0,51=1 strung
Fu
3585,6
N
3

u5+ 8=

u6=

V a +V a 443+444
=
=0,25=1 main de rectificat
Fu
3585,6
N
5

Va

Fu

1248
=0,35=1dispozitiv de demagnetizat
3585,6
N

42

u7=

u9=

Fu

192
=0,06=1main de retezat
3585,6
N

Va
1739
=
=0,49=1main de alezat
Fu 3585,6
N
9

V a +V a 1739+ 210
=
=0,54=1 main de gurit i filetat
Fu
3585,6
N

u10+11 =

10

u12+16=

11

V a +V a
2223
=
=0,62=1 dispozitiv de control
Fu
3585,6
N
12

u13=

u14=

u15=

Va

Va

15

Fu

16

Va
900
=
=0,25=1 main de presat
Fu 3585,6
N

Va

13

14

Fu

900
=0,25=1 dispozitiv asamblare
3585,6
N

1200
=0,33=1 dispozitiv pentru cntrire i marcare
3585,6
N

u17=

Va
912
=
=0,25=1 banc de conservare
F u 3585,6
N
17

4.1.5 Coeficientul de ncrcare a utilajelor


u =

Nu
100[ ]
Nu
T

unde: NuT numrul teoretic de utilaje, rezultat din calcule;


NuR numrul real de utilaje adoptat.
0,76
u 1 =
100=76
1
u 2 =

0,51
100=51
1

43

u 3 =

0,25
100=25
1

u 4 =

0,35
100=35
1

u 5 =

0,06
100=6
1

u 6 =

0,,49
100=49
1

u 7 =

0,54
100=54
1

u 8 =

0,62
100=62
1

u 9 =

0,25
100=25
1

u 10=

0,25
100=25
1

u 11 =

0,33
100=33
1

u 12=

0,25
100=25
1

4.1.6 Durata de imobilizare n fabricaie


Reprezint timpul scurs din momentul nceperii procesului de fabricare pn la iesirea
piesei de la ultima operaie de fabricare.
Aceast durat se realizeaz pe cale grafic cu ajutorul graficelor cu bare tip Gantt sau a
graficelor reea (teoria grafurilor).

Nr.

Operaia

Frezare picior i capul


bielei
Frezare loca pinten

Ti =31,51 min

44

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Strunjire simultan a
alezajelor
Strunjire de finisare a
alezajelor
Rectificare simultan
Demagnetizare
Retezare
Rectificare suprafee de
mbinare
Alezare picior biel
Gurire
Filetare
Control intermediar
Presare buc
Asamblare biela cu
capac
Cntrire i sortare
Control final
conservare
0
31,51

45

4.1.7 Suprafaa tehnologic i total a liniei


Suprafaa tehnologic a unitii de fabricare este suprafaa pe care se realizeaz procesul
tehnologic i este ocupat de seciile de baz i auxiliare. Pentru unele secii, aceasta se poate
calcula cu relaia 4.43, pag. 86, din E. Baciu, ndrumar de proiectare utiliznd suprafaa
specific raportat la un muncitor: St = m Sm [m2], unde Sm este suprafaa specific raportat la
un muncitor.
Suprafaa tehnologic a seciilor de producie se calculeaz dup suprafa a specific a
unui post de lucru (Sp): St = Hp Sp [m2]; relaia 4.44, pag. 86.
Cu aceast relaie se poate calcula suprafaa pentru postul de control al piesei:
(15 20) 15
S p=
= =15 m2
post
1
Restul operaiilor se efectueaz fie cu dispozitive sau instalaii montate pe bancuri de
lucru, fie pe utilaje de prelucrri prin achiere. Se utilizeaz relaia:
n

S t = S v k ti [m2 ]
i=1

unde: Sv suprafaa ocpat de un utilaj de acelai fel, [m2];


kti coeficient de trecere.
Pentru un banc de lucru avem dimensiunile: L = 2 m; l = 0,9 m; Su = L l = 1,8 m2.
Conform tabelulul 4.1 din E. Baciu, ndrumar de proiectare k ti = 3...3,5, se adopt kti =
3 rezult pentru dou bancuri: St = 2 Su kti = 2 1,8 3 = 10,8 m2.
- pentru frezare: St = L l kti = 2,5 1,2 3 = 9 m2;
- pentru strunjire: St = L l kti = 3 3 3 = 27 m2;
- pentru rectificare: St = L l kti = 3 3 3 = 27 m2;
- pentru retezare: St = L l kti = 1 l 3 = 3 m2
- pentru gurire + filetare: St = L l kti = 2,5 1,2 3 = 9 m2;
- pentru dispozitiv de demagnetizare i asamblare corp biel cu capac:
St = L l kti = 1 l 3 = 3 m2
- pentru alezare: St = L l kti = 1,5 l,5 3 = 6,75 m2;
- pentru presare buc: St = L l kti = 2,5 l,4 3 = 10,5 m2;
- pentru cntrire i marcare: St = L l kti = 1 1 3 = 3 m2;
- banc conservare: St = L l kti = 2 0,9 3 = 5,4 m2.
Suprafaa productiv va fi:
Sp = 10,8 + 9 + 27 + 27 + 3 + 9 + 3 + 6,75 + 10,5 + 3 + 5,4 = 115 m2
Suprafeele auxiliare se calculeaz procentual din Sp, confor tabelului 4.2, din E. Baciu,
ndrumar de proiectare:
- suprafee auxiliare productive: Sa = (10...12)% Sp = 10% 115 = 11,5 m2;
- suprafee pentru depozite: Sdep = (6...7,5)% Sp = 6% 115 = 6,9 m2;
- suprafee pentru ncperi administrative: Sadm = (4...5)% Sp = 5% 115 = 5,75 m2.
Suprafaa total a unitii:
Su = Sp + Sa + Sdep + Sadm = 115 + 11,5 + 6,9 + 5,75 = 140 m2
46

4.1.8 Caracterizarea liniei tehnologice, a transportului i coeficientului de ncrcare


a utilajelor
Ca regul general, se urmrete s se prevad o singur band de lucru cu capacitate
corespunztoare. Principalii parametri ai liniei sunt:
- lungimea util a benzii: Lb = np d + A [m]
unde: np numrul de piese ce urmeaz s fie concomitent pe band, corespunztor numrului de
posturi de lucru; np = 19;
d pasul sau distana dintre obiectele de pe band;
A lungimea staiei de antrenare a benzii, A = 1...1,5 m; se adopt A = 1 m.
- d = l + a [m]
unde: l = lungimea piesei ce se instaleaz pe band [m]; l = 0,3 m;
a distana dinte dou piese succesive (spaiul de deservire) [m]; a = 1 m.
d = 0,3 + 1 = 1,3 m
Lb = 19 1,3 + 1 = 25,7 m
- viteza de deplasare a benzii:
dN p
1,3 36000
m
vd =
=
=0,3
Fu k r 3585,6 60 0,8
min
unde: Np numrul de piese ce trebuiesc fabricate;
Fu fondul de timp [ore];
kr coeficient de ritmicitate (0,8...0,85), se adopt 0,8 din E. Baciu, ndrumar de proiectare.
- timpul de deplasare a piesei ntre dou locuri de munc succesive:
Lb
25,7
t d=
=
=4,5 min
N p v d 19 0,3
innd seama de necesarul de suprafa rezultat din calculul pentru linie, se determin
suprafaa nominal a cldirii respective, majorandu-se suprafaa cu (10...15)% pentru a asigura
spaiul necesar culoarelor de trecere:
- suprafaa necesar pentru transportor: Strans = L l kti = 25,7 1 3 = 77,1 m2;
- suprafaa nominal a cldirii: SUT = (Su + Strans) 1,1 = (140 + 77,1) 1,1 = 238,81 m 2;
se adopt SUT = 260 m2.

47

4.1.9 ntocmirea planului liniei

48

4.1.10 Descrierea liniei proiectate


Suprafaa total a unitii unde se desfoar fabricarea bielei este de 260 m 2. Aceast
unitate conine urmtoarele:
1- Main de frezat BFK 150;
2- Strung normal, SN 1000x450;
3- Main de rectificat plan RG 1500;
4- Main de retezat;
5- Main de gurit i filetat BZ 250/400;
6- Mas de demagnetizare i asamblare corp biel cu capac;
7- Man de alezat BFK 150;
8- Pres hidraulic FP 100 M-B;
9- Mas de cntrit i marcat;
10- Banc control;
11- Banc de conservare;
12- Container piese;
13- Band transportoare;
14- Birou administrativ;
15- Grup social;
16- Depozit piese fabricate.
4.2 Msuri de N.T.S.M. i P.S.I
1. PREVEDERI GENERALE
Continut.Scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere
cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii
de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau
electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru
preluari manuale.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor
periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de
preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.
Revizuirea normelor

49

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national
sau proceselor de munca.
2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere
Realizarea sarcinii de munca
Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
special pentru acest scop.
(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in
functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce
conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si
exploatarii corecte a utilajului.
Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara
( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de
securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia
lucrului dupa piese model.
Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,
sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la
caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu
mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Deservirea masinilor-unelte
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de
comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de
protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,
precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini
sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula
indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu
este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii
masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta
transmisie.
50

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masiniiunealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se
va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de
cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si
sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate
defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care
preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor,
periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea
aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari
tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este
stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel
putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor
impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele
prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se
petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile
( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat
la curatare masinii.
2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa
corespunda procesului de aschiere.
(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru
strunjirea normala.
(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.
Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor
folosi dispozitive de sustinere si deplasare.
Fixarea si demontarea pieselor
Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.

51

(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara
prelungitoare din teava sau alte parghii.
Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d
reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de
strangere.
Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.
Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de
strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau
platoul vor fi inlocuite.
Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit
cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si
materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special
pentru sfaramarea aschiei continue.
Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu
atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care
placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau
ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
Pornirea si exploatarea strungului
Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de
prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.
Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip
protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea
bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.
Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat
la reteaua de alimentare.
(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua
electrica de alimentare.
Art. 35. - Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.
2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde
materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.
Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat
dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare
sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
52

Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se
vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa
masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.
Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca
scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii
suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.
2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare
Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului,
precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in
planul de operatii.
Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.
(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.
Fixarea pieselor
Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul
dispozitivelor de fixare.
Pornirea si exploatarea masinii
Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu
ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora,
se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.
Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre
ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa
mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.
Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei.
Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.
2.3. Prelucrarea metalelor prin gurire, alezare i honuire
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu
chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei
scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.

53

Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau
care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea
sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce
scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se
executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare
atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.
Masina de gaurit portative
Art. 69. - Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea
burghiului.
2.4. Preluarea metalelor prin rectificare
Fixarea sculelor
Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de
forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si
starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.
Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si
autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.
Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei
corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform
documentatiei tehnice de produs.
Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de
rotatie.
Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare
decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.
(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.
Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa
mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS
9092/1-1983.

54

Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc,
respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele
indicate in STAS 9092/1-83.
Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum
si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele
indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.
Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura
va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina
care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant,
carburi metalice).
(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.
(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.
Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton
presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv,
garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului
comprimat sau periei.
Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel,
pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.
(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.
Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in
gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se
echilibreaza dinamic.
(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.
(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata
acestora.
Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai
pentru masini dotate cu acasta posibilitate.
Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica,
respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe
eticheta de fabricatie.
Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze
periferice nu sunt inscriptionate.
Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut
mai mult de un an de la fabricarea lor.
Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin
baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu
deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.
Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca
lungime si diametru in raport cu partea de prindere.

55

(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat
dinamic).
Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat
Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in
contact cu piesa de prelucrat.
Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau
solicitarile prin soc.
(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.
Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe
corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).
Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se
imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.
Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand
masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput
pentru astfel de prelucrari.
Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor
speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.
(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.
Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv
pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.
(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru
prelucrare in mediul umed.
Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor
abrazive cu liant organic.
Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor
abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care
se prelucraza aliaje de magneziu.
Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru
evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in
mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat
si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.
Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive
vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare
de repaus.
Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de
lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.
Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la
viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.

56

Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea
unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.
Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la
sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte
de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi
incercate la rotirea in gol.

57

58

5. BIBLIOGRAFIE
1. E Baciu, Gh. Crivac, ndrumar de proiectare pentru fabricarea i repararea
autovehiculelor, I.I.S. Piteti, 1985;
2. C. Pico, . a, Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, vol. I i
II, Ed. Universitas, Chiinu, 1992;
3. C. Pico, . a., Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol. I i II, Ed.
Tehnic, 1979-1982;
4. A. Vlase, . a., Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp,
vol. I i II, Ed. Tehnic, 1985;
5. D. Marinca, D. Abitncei, Fabricarea i repararea autovehiculelor rutiere, E.D.P,
Bucureti, 1982;
6. V. Nicolare, Gh. Crivac, S. Ilie, Fabricarea i repararea industrial a autovehiculelor,
E.U.P, Piteti, 2001;
7. Gh. Crivac, V. Nicolare, S. Ilie, Tehnologii de fabricare a autovehiculelor, E.U.P,
Piteti, 2002;
8. V. Nicolare, Gh. Crivac, S. Ilie, Fabricarea automobilelor i control dimensional, E.U.P,
Piteti, 2004;
9. http://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1

59