Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Care sunt perspectivele (tipuri de analize) de cercetare utlizate


in studiul administratiei ?
(1) Cele mai importante tipuri de analiza sunt perspectiva juridica cu
institutia ca obiect de studiu privilegiat, sociologia care studiaza
organizatiile de toate tipurile si gestiunea care pune in relief procesele de
management.
a) Perspectiva juridico-politica: Este cel mai vechi demers si este centrat
pe studiul structurilor si functionarii administratiei etatice. Aceasta viziune
concepe administratia publica ca fiind subordonata politicului: administratia
prepara si executa decizia politica. Administratia publica este domeniul de
studiu al juristilor si al anumitor politologi. Se acorda o importanta
deosebita mecanismelor juridice pentru cunoasterea si intelegerea
functionarii administratiei.
b) Perspectiva manageriala: Chiar daca imbraca mai multe forme,
aceasta disciplina este conceputa ca o stiinta a managementului, a
organizarii rationale a mijloacelor materiale si umane pt a atinge un obiectiv
precis. Este o prelungire a reflectiei lui Taylor si Fayol care viza in principal
ameliorarea metodelor de munca in interprindere. Efortul de teoretizare
este totusi mai sistematic, se bazeaza pe formularea de teze mai nuantate
si abstracte.
c) Perspectiva sociologica: Cuprind o varietate de cercetari,vorbim in
primul rand de sociologia politica si de stiinta politicacare studiaza
dimensiunea politica a administratiei,administratia ca fenomen de
putere,interdependenta dintre politica si administratie, analizeaza puterea
birocratica,elaborarea de politici publice,in general procesul decizional.
Cat priveste sociologia organizatiilor, centrata pe analiza oricarui tip
de organizatie,aceasta aplica studiului administratiei publice metodele de
analiza folosite pt studiul marilor interprinderi cu accent pe raporturile dintre
indivizi si grupuri.

2.Care sunt principalele diferente intre stiintele administrative


europeana si americana?
(2) Studiul stiintei administrative apare mai intai in Europa in
Franta,mai precis in sec XVII-XVIII,pe cand in America studiul
administratiei publice s-a dezvoltat mai tarziu cand s-a produs trecerea de
la statul rural la cel urban industrializat care cerea structuri
administrative,agenti competenti,gestiune moderna.
o In Europa la sfarsitul celui de al 2-lea razboi mondial a aparut
statul providenta interventionist iar aceasta traiectorie istorica
europeana a marcat in mod esential conceptia asupta
administratiei si studierea acestui fenomen,pe cand SUA a
cunoscut o serie de reforme administrative succesive pana la al
2-lea razboi mondial,reforme care au influentat si studiul
fenomenului administrativ.
o Si in SUA exista o disciplina a administratiei publice dar care
difera de cea europeana prin obiective utilitare si pragmatice.
o Premisele stiintei organizatiilor apar in Europa,dar dezvoltarea
lor are loc in SUA sub influenta contextului economic si social.
o In SUA se pune accentul pe pragmatismul administratiei si pe
utilizarea acesteia pe cand in Europa,este mai putin centrat pe
pragmatism si eficienta.
o In Europa, o combinatie de studii in drept urmate de o diploma
de studii superioare in stiinta politica este calea dominanta de
acces la scoala nationala de administratie si eventul in cariera
de inalt functionar, pe cand in SUA in loc sa se recruteze o elita
administrativa la sfarsitul studiilor universitare, se prefera
angajarea de specialisti din diferite discipline de un nivel
intermediar.
3.Definiti conceptul de actor rational si dati exemple de teorii din
stiintele administrative bazate pe postulatul rationalitatii.
(3) Actorul rational actor homo economicus care vizeaza
maximizarea beneficiilor cu costul cel mai mic.Rationalitatea actorului este

un postulat, o presupunere,o conventie acceptata. Este o constructie


mentala, o abstractie, un model referitor la un tip de comportament.Teoria
rationalitatii teoria alegerii publice (public choice).Succesul paradigmei
alegerilor rationale in acest domeniu se explica prin faptul ca analiza
politicilor publice nu a constituit monopolul politologilor ci a fost de
asemenea un domeniu privilegiat de investigatie al economistilor, teoria
rationalitatii individului(fenomenul pasagerului clandestin).Teoria jocurilor
pune in evidenta importanta structurarii campului de actiune asupra
comportamentului politic dilema prizonierului.Rationamentul ipoteticdeductiv se deosebeste de rationamentul formal prin raportarea la empiric.
4.Care sunt principalele obiective ale cunoasterii stiintifice?
Cunoasterea stiintifica pune in prezenta doua componente distincte,
subiectul si obiectul.
Este interesata de aspectul universal al fenomenelor si de
singularitatea lucrurilor.
Vizeaza relatii si nu concepte considerate in singularitatea lor.
Nu este normativa,adica nu se raporteaza la judecata de valoare
(bine,rau,corect,just etc)
Se raporteaza la fapte.
Descrierea, comprehensiunea si explicatia.

5.

Care sunt etapele procesului de cercetare ?

O cercetare stiintifica este un proces organizat pe etape care


formeaza un tot distinct si care cuprinde 3 mari faze : definirea problemei
cercetarii, constructia tehnica, prelevarea datelor si analiza si interpretarea
rezultatelor. Aceste faze se descompun la rindul lor in mai multe momente:
1) Etapa formularii problemei de cercetare
- Prima etapa a unei cercetari este definirea problemei. In cercetare,
numim problema ceea ce ridica un semn de intrebare, ceea ce pare
pertinent sa fie studiat. Aceasta etapa include formularea problemei

de cercetare. Formalarea problemei conduce la enuntarea unei


intrebari referitoare la o realitate pe care vrem sa o cunoastem.

2) Etapa constructiei tehnice


- Aceasta etapa vizeaza realizarea constructiei tehnice a cercetarii.
Odata problema definita, trebuie sa decidem cum vom colecta
informatiile referitoare la fenomenul studiat. Exista diferite tehnici de
cercetare sau de prelevare a datelor, fiecare din ele prezentind
avantaje si dezavantaje. Alegem de obicei una dintre ele, in functie
de definirea problemei si contextul in care lucram.
3) Etapa prelevarii de date
- Colectarea datelor propriu zise este etapa in care intram in mod
concret in contact cu realitatea. Dar inainte trebuie sa determinam cu
precizie unitatile de analiza, adica persoanele sau elementele de la
care sau despre care vrem sa obtinem informatii. O buna utiizare a
tehnicii de cercetare este foarte importanta, deoarece, cu cit abordam
realitatea pe care vrem sa o studiem in mod adecvat, cu atit
informatiile obtinute vor fi mai valide si fiabile.
4) Etapa de analiza a datelor si de interpretare a rezultatelor
- Aceasta etapa consta in examinarea datelor prelevate si a sensului
pe care il dam rezultatelor analizei. Colectarea a furnizat informatii
brute si dispersate care nu se preteaza unei analize imediate. Pentru
a fi analizabile, aceste date trebuie sa fie organizate. Fara o ordonare
prealabila, datele nu au nici o utilitate. Procedam deci la o pregatire a
datelor, adica le sintetizam pentru a putea, ulterior, degaja concuziile.
- Dupa pregatirea datelor, suntem in masura sa incepem analiza si
interpretarea, pe care le vom prezenta apoi intr-un raport de
cercetare.

6. Ce este o ipoteza, de cate feluri sunt si dati exemple pentru


fiecare tip.
Ipoteza este un raspuns anticipat la chestiunea (intrebarea)
cercetarii. Este un enunt care precizeaza o relatie anticipata si plauzibila
intre fenomenele observate sau imaginate.

Tipuri de ipoteze :
- Ipoteza univariata se refera la un singur fenomen a carui evolutie
sau amploare incercam s-o prezicem. EXEMPLU : Coruptia a
crescut in Romania in ultimii 10 ani
- Ipoteza bivariata are doua variabile principale, pe care enuntul le
pune in relatie. Este forma cea mai curenta a ipotezei stiintifice care
vizeaza explicatia fenomenelor. Acest tip de ipoteza poate imbraca 2
forme :
a) Ipoteza cauzala :
In ipoteza de tip cauzal, un fenomen
este cauza altuia. EXEMPLU :: Un grad inalt de coruptie in
administratia publica are efect asupra performantei acesteia.
b) Ipoteze predictive :
Sunt ipoteze care enunta relatii de
covariatie (corelatie). EXEMPLU : Cu cit coruptia este mai mare,
cu atit administratia este mai putin performanta.
- Ipoteza multivariata : Acest tip de ipoteza anunta o relatie intre mai
multe fenomene. Putem afirma de EXEMPLU, ca functionarii cei mai
corupti sunt cel mai putin scolarizati si cel mai putin remunerati.
Coruptie, scolarizare, remuneratie, sunt legate intre ele, si impreuna,
cei trei termeni pot fi prezenti, ca in ipoteza bivariata, ca fiind corelati
(sint fenomene concomitente) sau in raport cauzal, adica unul din
fenomene, sau doua, poate fi cauza coruptiei.
- Ipoteza inductiva : Ipoteza inductiva este produsa prin rationament
inductiv, adica direct prin observarea realitatii. Ea precede elaborarea
conceptuala. Este o generalizare inductiva plecind de la cazuri
particulare, concrete, pe care le-am observat. EXEMPLU:
Persoanele in virsta voteaza mai mult decit studentii .
- Ipoteza deductiva : Functioneaza pe baza rationamentului deductiv.
Daca putem arata prin deductie ca anumite fapte observate pot fi
logic prezise de la o teorie, atunci teoria furnizeaza o explicatie a
faptului observat.

7. Ce este o analiza idiografica ? Ce strategii de verificare sunt


compatibile cu acest tip de analiza ? Dati exemple de problematici din
domeniul stiintelor administrative care se preteaza acestui tip de
analiza ?
Acest tip de cercetare vizeaza studierea unui obiect in singularitatea
lui. Obiectul de cercetare este o entitate - tara, un oras, un partid sau alta
organizatie (ex: administrativa, firma), un fenomen istoric (ex: criza
economica din 1929).
Cercetarea idiografica tine de descriere si naratiune, intentia fiind de a
intelege un fenomen si nu de a-l explica. Raspunde la intrebarea cum?
cum s-a produs?, cum exista un fenomen?
Acest tip de cercetare este proprie sintezelor (care nu au nimic analitic) si
monografiilor :
Sinteza vizeaza sensul global al unui fenomen sau eveniment (de
exemplu Revolutia din 89, Primul razboi mondial). Analiza propriu-zisa este
absenta daca nu incercam sa comparam fenomenul cu un altul de acelasi
tip.
Monografia este o descriere exhaustiva, mai exact aprofundata, a
obiectului cercetarii, deoarece nicio descriere nu poate fi total exhaustiva.
O buna descriere trebuie sa fie organizata, structurata, deci orientata, altfel
ea nu este decit un amestec de informatii sau date inutile. Cercetarea
trebuie sa aiba un fir conductor, asa incit observatia sa retina fapte
semnificative. Analistul trebuie sa aiba o idee prealabila despre studiul pe
care il va realiza.

8.Alegeti doua concepte si formulati cu ele o ipoteza cauzala si una


covariata si indicati variabila independenta si cea dependenta.
(8) Conceptul 1: administratie publica
ipoteza cauzala: Instabilitatea politica din Romania influenteaza
administratia pub.
variabila dependenta (efectul): administratia publica
variabila independenta (cauza): instabilitatea politica
ipoteza covariata: Cu cat instabilitatea politica este mai mare cu atat
admin. pub. este mai putin performanta
variabila dependenta: administratia publica
variabila independenta: instabilitatea politica
Conceptul 2: lege
ipoteza cauzala: Legea influenteaza conduita cetatenilor unui stat
variabila dependenta: conduita cetatenilor
variabila independenta: legea
ipoteza covariata: Cu cat organul legislativ este mai competent cu
atat legile din stat sunt mai exigente.
variabila dependenta: legile
variabila independenta: organul legislativ
9.Ce este un concept? Ce este o teorie stiintifica?
(9) Un concept desemneaza, prin pura conventie, o entitate concreta
sau abstracta. Conceptele organizeaza perceptia, surprind anumite
proprietati, particularitati constante ale fenomenelor. Conceptele nu au
sens analitic decat in raport unele cu altele, ele constituie o structura.
Teoria stiintifica este un ansamblu de propozitii care surprind
aceleasi realitati, adica un ansamblu de concepte, de definitii si
propozitii, in relatie unele cu altele si care propune o viziune sistematica
a unui fenomen, in scopul descrierii sau explicarii manifestarilor sale.
Teoria joaca un rol major in stiinta deoarece, prin totalitatea enunturilor
ei, permite unificarea si intelegerea a ceea ce afirmam despre realitatea
studiata. Mai mult, ea da coerenta unui domeniu de cunoastere
propunind una sau mai multe explicatii care sunt supuse unei analize.

10.Ce intelegem prin tehnici directe de cercetare si care sunt


acestea?
(10) Tehnica de cercetare este un ansamblu de proceduri si
instrumente de investigatie utilizate metodic. Sunt mijloace concrete
utilizate pentru culegerea datelor din realitatea sociala. Tehnicile de
cercetare se clasifica dupa mai multe criterii. Tehnicile directe se
clasifica dupa contactul cu cei care furnizeaza informatia.
Tehnicile directe de cercetare sunt:
Observarea;
Observatia documentara;
Interviul;
Chestionarul;
Sondajul;
Experimentul.