INTRODUCERE.pag2
MOTIVATIA LUCRARII ....................................................pag 3
I.pag15
2. CAZ II..pag33
3. CAZ IIIpag44
CONCLUZII..pag48
ANEXE ...pag.57
LISTA DE ABREVIERIpag.63
BIBLIOGRAFIE.....pag.64
INTRODUCERE
Hipersensibilitatea poate fi definit ca o exagerare a rspunsului fiziologic al
organismului, expus contactului cu unele substane strine, denumite antigene.
Inc din primii ani ai secolului trecut, Ch. Richet i P. Portier (1902), cutand s
stimuleze aprarea organismului, imunitatea sau filaxia, au fost surprini de un
fenomen cu totul neateptat, caracterizat printr-o brutalitate particular i o evoluie
inexorabil, pe care l-au denumit anafilaxie (opus aprrii, imunitii).
Statisticile arat c Prevalena anafilaxiei este de 45 la suta de mii de persoane
pe an,cu un risc de-a lungul vieii de 0,5%2%.Se pare c aceste rate sunt in
cretere. Numrul de oameni cu anafilaxie in anii '80 era de aproximativ 20 la suta
de mii de persoane pe an, in timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane
pe an.Creterea pare a se datora in principal anafilaxiei produse de mancare.Riscul
este mai mare la tineri i la femei.
Actualmente anafilaxia produce 5001000 de decese pe an (2,4 la milion) in
Statele Unite ale Americii, 20 de decese pe an in Marea Britanie (0,33 la milion) i
15 decese pe an in Australia (0,64 la milion). Termenul aphylaxis a fost inventat
de Charles Richet in 1902 i a fost mai tarziu schimbat in anaphylaxis deoarece
suna mai plcut. El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicin i fiziologie
pentru lucrrile sale asupra anafilaxiei din 1913. Ins reacia ca atare a fost descris
incepand cu antichitatea. Termenul provine din cuvintele greceti ana, contra i
phylaxis, protecie.
In domeniul cercetrii sunt susinute eforturi pentru a dezvolta epinefrin care
poate fi aplicat sub limb pentru a trata anafilaxia (epinefrin
sublingual).Injectarea subcutanat a anticorpului anti-IgE numit omalizumab este
cercetat dac ar putea fi o metod pentru a preveni reapariia ocului, dar nu este
inc o practic recomandabil.
MOTIVAIA LUCRRII
bolnav,
controlndu-i
ngrijindu-l,
temperatura,
administrndu-i
pulsul
si
medicaia
tensiunea
zilnica,
arterial,
CAPITOLUL I
OCUL ANAFILACTIC
I.1DEFINITIE
Anafilaxia este o reacie alergic sever care poate pune in pericol via a unei
persoane. Aceasta poate s apar in cateva secunde sau minute de la expunerea la
un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei inepturi de albine sau
consumul unei alune. Cantitatea mare de substane chimice eliberate de sistemul
imunitar in timpul ocului anafilactic poate provoca stare de oc, tensiunea arterial
va scdea brusc, cile respiratorii se vor ingusta, iar respiraia se va bloca.
Anafilaxia este o reacie alergic sever care survine brusc i poate cauza
moartea.
Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit, inflama ia gatului i
hipotensiune. Se manifest hipersensibilitatea imediat, sau de tip I, care survine la
cateva minute dup contactul cu antigenul. In mod obinuit, boala este cauzat de
mucturi i inepturi de insecte, de alimente i medicamente.
Anafilaxia este indus de eliberarea de proteine din anumite tipuri de
leucocite. Aceste proteine sunt substane care pot declana sau agrava o reacie
alergic. Eliberarea acestora poate fi indus fie de o reacie a sistemului imunitar,
fie de o alt cauz fr legtur cu sistemul imunitar. Anafilaxia este diagnosticat
pe baza simptomelor i semnelor prezentate de pacient.
Ca tratament primar, se prescriu injecii cu epinefrin, uneori in combina ie cu
alte medicamente. Starea unei persoane care, fiind sensibilizat in urma introducerii
unui alergen in organism, este susceptibil s reacioneze violent la introducerea
ulterioar a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.[2]
Aproximativ 0,052% din populaia mondial sufer de anafilaxie la un moment
dat de-a lungul vieii. Se observ o cretere a incidenei acestei boli. Termenul
provine din cuvintele greceti ana, impotriv i phylaxis,
protecie.
SISTEMUL IMUNITAR
Existenta tuturor organismelor vii este conditionata de activitatea unor mecanisme
de rezistenta si de imunitate, capabile sa protejeze individualitatea lor chimica, prin
mecanisme de recunoastere si diferentiere a substantelor proprii (self) de cele
straine (nonself). In mod normal, aceste mecanisme sunt perfect tolerante fata de
moleculele self, dar se activeaza si reactioneaza mai mult sau mai putin viguros
pentru a ndeparta, a neutraliza sau a distruge substantele nonself.
Mecanismele de rezistenta si imunitate sunt prezente pe
toata scara evolutiva a organismelor, ncepnd cu bacteriile si se
complexeaza n evolutie.
La vertebrate, apararea este asigurata de mecanisme
complicate celulare si humorale, de rezistenta si imunitate.
Functia esentiala a sistemelor de aparare este protectia fata de
agentii patogeni invadatori.
Interactiunea permanenta cu microorganismele are un rol
hotartor n dobndirea complexitatii structurale si functionale a
sistemului imunitar.
Dovada o constituie faptul ca la animalele germ-free
(axenice), numarul limfocitelor B si titrul anticorpilor serici naturali
sunt de 5-10 ori mai mici dect la organismele conventionale.
Evolutia a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente
functional,
care
neutralizeaza,
sechestreaza,
omoara
sau
factori
humorali
nespecifici
(complement,
substante
functie
este
asigurarea
integritatii
si
individualitatii
structurale a organismului.
n conceptia restrictiva a lui N.K. Jerne, sistemul imunitar este
reprezentat n exclusivitate de limfocite, iar ntr-o acceptiune mai
larga, pe lnga limfocite, n alcatuirea sistemului imunitar intra o
serie de celule accesorii cu rol esential n declansarea raspunsului
imun: macrofagele si o serie de celule nrudite(celulele Lagerhans
din tegument, celulele dendritice si cele interdigitate).
Se apreciaza ca numarul limfocitelor, la adultul normal, este
de 1012, iar al moleculelor de imunoglobuline, de ordinul a 10 20.
Impreuna,
aceste
componente
formeaza
organul
difuz,
cu
organelor
limfoide
centrale
(primare)
si
periferice (secundare);
existenta unui raspuns imun primar si a unui raspuns imun
secundar;
dualitatea
structurala
(doua
perechi
de
catene
de
aparare
organismului,
deoarece
cursul
mecanismelor
invazive
de
(bacterii,
structurilor non-self.
9
aparare
impotriva
virusuri,paraziti)
si
lizozimul,
bactericidina),pH-ul
secretiei
gastrice,
de
anumiti
agenti
microbieni
care
il
Aceast
rezisten
NATURALA,
microorganisme,
se
urma
sau ARTIFICIALA,
poate
instala
contactului
n
ACTIV,
cu
ca
diferite
cazul administrrii de
10
proliferarea
limfocitelor
antigen-specifice
sinteza
unor
reacioneaz
specific
cu
anticorpii
sau
receptorii
11
Antigenul:
caracter
imunogen;
imunogenitatea
este
HELPER
(LTH)
ntr-un
proces
complex
de
de
prezena
LTH.
Ele
reprezint
categorie
minoritar de antigene.
ANTIGENELE INCOMPLETE (haptenele) sunt substane cu
greutate
molecular
mic
sau
foarte
mic
incapabile
I.2.SEMNE I SIMPTOME
Semnele i simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, erup ie la nivelul
pielii, greaa i vrsturi. O persoan care sufer de anafilaxie necesit solicitarea
asistenei medicale de urgen i injectarea de epinefrin. Dac anafilaxia nu este
tratat imediat, se poate ajunge la pierderea contientei sau chiar la moarte.
In mod tipic, anafilaxia produce numeroase simptome diferite in decurs de
cateva minute sau ore. Simptomele apar in medie dup 5-30 de minute in cazul in
care alergenul ptrunde in corp direct in fluxul sangvin (pe cale intravenoas) i
dup aproximativ 2 ore dac sunt provocate de un aliment ingerat de ctre
pacient.Organele cel mai des afectate sunt: pielea (8090%), plmanii i cile
respiratorii (70%), stomacul i intestinele (3045%), inima i vasele sangvine (10
45%) i sistemul nervos central (1015%).De regul, sunt afectate cel puin
dou dintre aceste sisteme.
Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului.
Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii
13
acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile
sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul
dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE
mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de
tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu
exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt
prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie
pregatita
Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la
expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia
tipica la aspirina si la alte medicamente similare).
Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
- inrosirea fetei;
- prurit (in zona abdomenului sau axile);
- urticarie.
Manifestarile sunt adesea insotite de:
- sentiment iminent de sfarsit al lumii;
- anxietate;
- puls neregulat si rapid;
Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala,
dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra
fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si
dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi.
Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange
declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc:
- scaderea tensiunii arteriale;
- ameteala;
- pierderea constientei.
Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.
Simptomele tipice includ erupia pe piele a unor b icu e (urticarie),
mancrime, inroirea feei sau a pielii (eritem), sau inflamarea buzelor. In cazul
persoanelor care prezint inflamaii ale esutului subcutanat (angioedem), senzaia
de mancrime poate fi inlocuit cu senzaia de arsur. Pan la 20% din cazuri
prezint inflamaii ale limbii sau ale gatului.Alte simptome includ rinoree i
inflamarea membranei mucoase care cptuete suprafaa globului ocular i faa
intern a pleoapelor (conjunctiva).De asemenea, pielea poate primi o coloraie
albastr (cianoz) datorit insuficienei de oxigen.
Simptomele i semnele respiratorii includ dispnee, respiraie aspr (astmatic),
sau respiraie uiertoare (stridorul).Respiraia astmatic este in mod tipic indus de
spasme musculare ale tractului respirator inferior (muchii bronhici).Stridorul apare
14
I.3.DIAGNOSTIC POZITIV
Anafilaxia poate fi cauzat de reacia organismului fa de aproape orice
substan strin. Cel mai adesea, anafilaxia este provocat de veninul eliberat in
urma inepturilor sau mucturilor de insecte, sau de unele alimente sau
medicamente. Alimentele provoac apariia bolii cel mai adesea in cazul copiilor i
adolescenilor. Medicamentele, inepturile i mucturile de insecte cauzeaz
boala cel mai des in randul adulilor.
Printre cauzele mai puin obinuite se numr factorii fizici, agenii biologici (ca de
exemplu, sperma), latexul, schimbrile hormonale, aditivii alimentari (ca de
exemplu, glutamatul de sodiu i coloranii alimentari) i medicamentele aplicate pe
piele (medicamentele topice).
De asemenea, exerciiile fizice sau temperatura (prea ridicat sau prea joas) poate
declana apariia bolii, provocand eliberarea de ctre anumite celule tisulare
15
(cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substane chimice care induc reacia
alergic.
Anafilaxia provocat de exerciiile fizice este adesea corelat cu ingerarea
anumitor alimente.Dac anafilaxia se produce in timpul administrrii unei anestezii,
cauzele declanatoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a
provoca paralizia (ageni de blocare neuromuscular), antibioticele i latexul. In 3250% din cazuri, cauza este necunoscut (anafilaxie idiopatic).
Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore:
- IgE mediate - Aceasta forma este socul anafilactic real, care necesita o expunere
initiala in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara. Aceasta implica
eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si tesuturi care secreta
substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre
IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere
- non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu
cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate
de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intradevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta
reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare
deoarece nu necestia sensibilizare.
Termenii de anafilaxie si reactii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie
aceasta reactie alergica severa. Efectele reactiilor sunt aceleasi si in general se
trateaza in acelasi mod.
Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, initial.
Desi ar putea sa para ca anafilaxia IgE mediata se produce dupa prima expunere la
un aliment, medicament, intepatura de insecta, aceasta a mai avut loc anterior si
probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioara.
FACTORII CARE POT DECLANA ANAFLIAXIA:
- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;
- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;
- intepaturi de insecte;
- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;
- substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc
raze X;
- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre
lucratorii din domeniul sanatatii;- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea
imunitatii.
Numeroase alimente pot provoca anafilaxia, chiar i in cazul in care alimentul
respectiv este consumat pentru prima oar. In cultura vestic, printre cauzele cel
mai des intalnite se gsesc ingestia sau contactul cu alune, grau, nuci, crustacee,
pete, lapte i ou. In Orientul Mijlociu, susanul este unul dintre alimentele care
16
cauzeaz cel mai adesea aceast boal. In Asia,orezul i nutul provoac deseori
anafilaxia. Cazurile grave apar de obicei in urma ingerrii alimentului,ins unele
persoane pot avea o reacie sever in cazul contactului alimentului cu o anumit
parte a corpului. Cu varsta, copiii pot deveni imuni la alergii. Pan la varsta de 16
ani, 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau ou i 20% dintre copiii cu un
singur antecedent de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fr
probleme.
Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obi nuite sunt antibioticele
betalactamice (ca de exemplu, penicilina), urmate de aspirin i antiinflamatoarele
nesteroidiene (AINS).In cazul persoanelor alergice la un anumit AINS, de obicei se
poate administra un AINS diferit fr ca acesta s provoace anafilaxie. Alte cauze
obinuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia, vaccinurile, protamina (prezent in
sperm) i medicamentele pe baz de plante.Unele medicamente, printre care
vancomicina, morfina i medicamentele administrate cu scopul de a imbunt i
calitatea radiografiilor (ageni de contrast) provoac anafilaxie prin distrugerea
anumitor celule tisulare, inducand eliberarea de histamin (degranulare
amastocitelor).
Frecvena unei reacii la un medicament depinde, pe de o parte, de frecven a
administrrii acestuia i, pe de alt parte, de modul in care medicamentul
acioneaz in organism.
Anafilaxia la penicilin i cefalosporin se produce numai dup formarea
legturilor cu proteinele din organism, unele legturi realizandu-se mai uor decat
altele. Incidena anafilaxiei la penicilin este de 1 la 2.000-10.000 de persoane
tratate. Moartea survine in mai puin de 1 din 50.000 de cazuri.Anafilaxia la
aspirin i AINS se produce in aproximativ 1 din 50.000 de persoane. Anafilaxia la
penicilin crete riscul de reacie la cefalosporine, acesta rmanand ins sub 1 la
1000. Medicamentele de generaie anterioar utilizate in imagistica medical
(ageni de contrast) au cauzat reacii in 1% din cazuri. Agenii de contact de nou
generaie, cu osmolaritate redus, provoac reacii in 0,04% din cazuri.
Veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte de genul albinelor
i viespilor (Hymenoptera) sau plonielor (Triatominae) pot cauza anafilaxie.In caz
de reacii anterioare la venin, manifestate in afara zonei din jurul inepturii, riscul
de anafilaxie in viitor este mai ridicat. Totui, jumtate dintre persoanele care mor
din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reacie extins (sistemic).
I.4.EVOLUTIA BOLII
17
Aspectele clinice ale anafilaxiei sunt variabile, nu numai din punct de vedere
simptomatologic, dar i in ceea ce privete intervalul de expunere la antigen i
debutul simptomelor. Reacia iniial are ca semne peremptorii amorelile ori
pruritul limbii, mainilor, feei sau capului, xerostomia, senzaia de agresiune
toracic, durerile precordiale i dispneea de diferite grade.
Aceste simptome preced, in general, dispneea, respiraiile laborioase, pulsul rapid
i slab, cianoza i insuficiena circulatorie, in cazurile uoare se ajunge la sincop i
oc. Cu toate acestea, in multe cazuri dispneea sever i ocul circulator pot aprea
ca simptome iniiale, la care se mai asociaz uneori i durerile toracice. Debutul
este de regul tipic, manifestandu-se dup 5-15 minute dup expunerea la agentul
cauzal, dar poate fi i instantaneu, iar in cursul reaciilor brutale, decesul poate s
survin in primele 15 minute dup debutul simptomelor.
I.5.TRATAMENT
Terapia curent a ocului anafilactic la om se bazeaz in special pe
administrarea a trei grupe de medicamente:
a) relaxante ale musculaturii netede vasoconstrictoare simpaticomimetice:
adrenalina 50-100 g, repetat in funcie de valorile TA;
b) antihistamine inhibitori ai receptorilor H1 (difenilhidramina 0,5-1 mg/kgcorp)
i H2(4-6 mg/kgcorp cimetidin)
c) antiinflamatorii corticoizi adrenergici: hemisuccinat de hidrocortizon 500-1000
g,sau metilprednisolon 30 g/kgcorp. Un alt obiectiv principal al tratamentului
este evitarea hipoxiei prin asigurarea unei funcii optime a cilor respiratorii. Astfel,
in cazurile de edem laringian sever, traheotomia de urgen se impune. In aceste
cazuri, oxigenul trebuie administrat de urgen, iar asistarea mecanic a ventilaiei,
prin utilizarea unor presiuni pozitive i negative intermitente, trebuie s se instituie
ori de cate ori este cazul.
La pacienii cu hipersecreie bronic, aspiraia eficient i uneori bronhoscopic,
sunt eseniale, pentru a se evita moartea prin stop respirator.
Tratamentul general, dup controlarea reaciei anafilactice, const in terapie
iv cu expandare de volum, preferabil coloizi, bicarbonat de sodiu, suportul
funciilor vitale, antiinflamatorii i antihistaminice
Anafilaxia este o urgent medical ce poate necesita msuri de salvare a vietii
cum ar fi gestionarea fluxului de aer, oxigen suplimentar, volume mari de fluide
intravenoase si monitorizare atent.Epinefrina este tratamentul preferat.
Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. O dat ce
persoana a revenit la normal, ea trebuie supravegheat de la 2 la 24 de ore pentru a
se asigura c simptomele nu revin, asa cum se intampl in cazul persoanelor cu
anafilaxie bifazic.
19
20
Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente
intarziate. Nu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si
accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu
exceptia persoanelor care au probleme cardiac grave.
interveniilor
stabilind
legtur cu pacientul
4.
evaluarea rezultatelor
obiectivele
DATE INDIVIDUALE
A. Culegere date:
Informaii generale:
Nume: A.
Prenume: I.
Data naterii: 21.07.1985
Vrsta: 30 ani
Sex: masculin
Stare civil: cstorita
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: agent vnzri
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
Ritm de via: corespunztor
Consum de alcool: nu
Consum de cafea: da, 2/zi
Tutun: da
Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
Elemente fizice i reacionale:
23
Diagnostic medical
oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
confuzie
agitaie psihomotorie
convulsii
alterarea respiraiei
hipotermie
deficit motor
deficit de autongrijire
Pe baza rezultatelor analizelor efectuate am constatat ca
pacienta A. I. Este dependent in satisfacerea urmatoarelor nevoi in
ordinea prioritatilor:
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)
2. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a
afeciunii (nu trebuie micat)
3. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
4. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
5. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale - hipotermie
25
Nevoia
Problema
Obiectivul
1. Nevoia de respira i a
Dispnee
Pacienta s nu mai
prezinte dispnee.
Alterarea mobilitii.
i a avea o bun
Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.
postura.
3. Nevoia de a se
Alimentaie inadecvat.
alimenta i hidrata.
Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.
4. Nevoia de a dormi i a
Insomnia.
Pacienta s se poat
se odihni.
odihni.
5. Nevoia de a
Comunicare ineficienta
Pacienta s fie
comunica.
la nivel afectiv.
comunicativa.
6..Nevoia de a nvat
Cunotine insuficiente.
Pacienta s dobndeasc
cunotine noi.
sntatea.
26
1)
P: dispnee;
E: procesul bolii;
S: sete de aer, facies crispat.
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;
- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,
mese copioase, mbrcminte strmt);
- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care
va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
Administrez medicaia prescris de medic.
27
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
28
29
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.
5)Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;
31
32
pacienta
de
importana
respectrii
regimului
alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:
- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit
cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta A. I. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
Sex: feminin
Stare civil: necstorit
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: vnztoare
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
Ritm de via: corespunztor
Consum de alcool: nu
Consum de cafea: da, 1/zi
Tutun: nu
Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
Elemente fizice i reacionale:
Grup sanguin: BII, Rh pozitiv
Alergii: nu tie s aib
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
Condiii de locuit: bune
Pacienta locuiete ntr-un apartament cu 2 camere, mpreun
cu prinii
Prezentarea persoanei:
35
36
Anamneza asistentei
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)
2. Nevoia de a elimina pierderi involuntare de urin,
transpiraii profunde
3. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a
afeciunii (nu trebuie micat)
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
5. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
6. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale hipotermie
7. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei
Nevoia
Problema
Obiectivul
1. Nevoia de respira i a
Dispnee
Pacienta s nu mai
prezinte dispnee.
Pierderi involuntare de
urina
3. Nevoia de a se mica
Alterarea mobilitii.
i a avea o bun
Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.
postura.
37
4. Nevoia de a se
Alimentaie inadecvat.
alimenta i hidrata.
Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.
5. Nevoia de a dormi i a
Insomnia.
Pacienta s se poat
se odihni.
odihni.
6. Nevoia de a
Comunicare ineficienta
Pacienta s fie
comunica.
la nivel afectiv.
comunicativa.
7.Nevoia de a nvat
Cunotine insuficiente.
Pacienta s dobndeasc
cunotine noi.
sntatea.
Evaluare final
Pacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;
- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,
mese copioase, mbrcminte strmt);
- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care
va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
Administrez medicaia prescris de medic.
- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)
- oxigenoterapie
- intubaie orotraheal
- traheostomie
- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular
sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologic
Evaluare:
39
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze
respiraia,fr riscuri pentru pacient;
- Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului;
- Supraveghez n permanen pacient;
- Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile
de tratament sau explorri paraclinice.
Intervenii delegate:
- Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)
40
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe
toat durata spitalizrii.
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.
Evaluare:
In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta
5)Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;
S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.
Obiectiv:
- Pacienta s fie echilibrat psihic.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor;
43
Obiectiv:
- Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata
spitalizrii.
44
Interveniile proprii:
- Explorez nivelul de cunotine a pacientei;
- Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei;
- Stimulez dorina de nvare a pacientei;
- Informez
pacienta
de
importana
respectrii
regimului
alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:
- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit
cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
45
DATE INDIVIDUALE
A. Date relativ stabile
Informaii generale:
Nume: M.
Prenume: B.
Data naterii: 15.02.1999
Vrsta: 12 ani
Sex: feminin
Stare civil: necstorit
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: elev
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
Ritm de via: corespunztor
Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
Elemente fizice i reacionale:
Grup sanguin: 0 I, Rh pozitiv
Alergii: nu tie s aib
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
46
deficit de autongrijire
Anamneza asistentei
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)
2. Nevoia de a elimina transpiraii profunde
3. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a
afeciunii (nu trebuie micat)
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
5. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
6. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale - hipotermie
7. De
nva
cum
s-i
pstreze
sntatea
lipsa
informaiei
Stabilirea prioritilor
1. S-i uurez respiraia
2. S-i asigur un regim adecvat
3. S se poat mica
4. S beneficieze de un somn odihnitor
5. S l ajut s se mbrace i s se dezbrace
6. S menin temperatura corpului n limite normale
7. S asigur o igien riguroas a tegumentelor i a cavitii
bucale
48
Nevoia
Problema
Obiectivul
1. Nevoia de respira i a
Dispnee
Pacienta s nu mai
prezinte dispnee.
Traspiratii profunde
Pacienta urmeze un
regim adecvat
2. Nevoia de a se mica
Alterarea mobilitii.
i a avea o bun
Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.
postura.
3. Nevoia de a se
Alimentaie inadecvat.
alimenta i hidrata.
Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.
4. Nevoia de a dormi i a
Insomnia.
Pacienta s se poat
se odihni.
odihni.
5. Nevoia de a
Comunicare ineficienta
Pacienta s fie
comunica.
la nivel afectiv.
comunicativa.
6.Nevoia de a nvat
Cunotine insuficiente.
Pacienta s dobndeasc
cunotine noi.
sntatea.
E: procesul bolii;
S: sete de aer, facies crispat.
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;
- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,
mese copioase, mbrcminte strmt);
- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care
va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
Administrez medicaia prescris de medic.
- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)
- oxigenoterapie
- intubaie orotraheal
50
- traheostomie
- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular
sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologic
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr
dificultate.
P: alterarea mobilitii;
E: stare general alterat, procesul bolii;
S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.
Obiectiv:
- Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim
siguran.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze
respiraia,fr riscuri pentru pacient;
51
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.
53
Evaluare:
In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta
5)Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E: stare generala alterata, mediul spitalicesc;
54
Obiectiv:
- Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata
spitalizrii.
Interveniile proprii:
- Explorez nivelul de cunotine a pacientei;
- Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei;
- Stimulez dorina de nvare a pacientei;
- Informez
pacienta
de
importana
respectrii
regimului
alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:
- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit
cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta
M.B.
se
interneaz
cu
diagnosticul
de
oc
anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
- Regim
Concluzii:
Evaluare final
Pacienta AI in varsta de 30 ani se interneaz cu diagnosticul
de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
M.B.
se
interneaz
cu
diagnosticul
de
oc
anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
Anexe :
Incidena reaciilor anafilactice i anafilactoide la cele mai
comune substane:
Plasma i derivatele - 0,019 0,011
Dextran 75 - 0,069
Dextran 40 - 0,007
Amidon (HES) - 0,085
Penicilina - 0,002 poate da reacie fatal!
Papain - 0,3-1,5
Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n
cadrul Spitalului Judeean de Urgen Spitalul Judetean
58
Piatra-Neamt
perioada
01.01.2014-31.12.2014
repartiia pe sexe
Numrul pacienilor cu diagnosticul de oc anafilactic n
perioada 01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra-Neamt
s-a ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin i 18 de
sex feminin.
Tabelul 1. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe sexe
Numr total de
Mascul Feminin
pacieni
in
Nr.
26
8
18
pacieni
%
100%
30,77% 69,23%
Masculin; 31%
Feminin; 69%
59
60
Urban; 46%
Rural; 54%
61
Nr. pacieni
%
Sub 1-4 5-14 15- 25- 35- 45- 551 an ani ani
24
34
44
54
64
ani ani ani ani ani
1
3
4
6
5
4
3
0
3,84 11,5 15,3 23,0 19,2 15,3 11,5
3
8
7
3
8
3
62
6574
ani
0
7584
ani
0
Pest
e 85
ani
0
Peste 85 ani 0
75-84 ani 0
65-74 ani 0
55-64 ani
45-54 ani
35-44 ani
25-34 ani
15-24 ani
5-14 ani
1-4 ani
Sub 1 an 0
0
agenii
medicamentele
cauzatori
i
anume:
nepturile
de
alergenii
insecte.
alimentari,
Rezultatele
sunt
prezentate n tabelul 4.
Tabelul 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de
categoria alergenilor
Alergeni alimentari
Medicamente
63
nepturi de
Nr. pacieni
%
15
58%
insecte
4
15%
7
27%
Medicamente; 7; 27%
Alergeni alimentari
Medicamente
nepturi de insecte
de
reacii
anafilactice
cauzate
de
alergenii
66
LIST DE ABREVIERI
ATI
AVC
ECF-A
anafilaxie
EKG
- electrocardiograma
i.m.
- intramuscular
i.v.
- intravenos
- puls
PAF
RIC
SRS-A
- temperatur
TA
- tensiune arterial
67
BIBLIOGRAFIE
Mihaescu
G.
Imunologie
si
imunochimie,
Editura
Male
D.,
Champion
B.,
Anne
Cook
Advanced
68
69