Licenta Soc Anafilactic

CUPRINS
INTRODUCERE.pag2
MOTIVATIA LUCRARII ....................................................pag 3
CAPITOLUL I SOCUL ANAFILACTIC....pag5

I.1.DEFINITIEpag5
SISTEMUL IMUNITAR.......pag6
I.2.SEMNE SI SIMPTOME..pag12
I.3.DIAGNOSTIC POZITIV.pag14
I.4.EVOLUTIA BOLII..pag17
I.5.TRATAMENT..pag18
CAPITOLUL II PLAN DE NGRIJIRE..pag22
1. CAZ:
I.pag15
2. CAZ II..pag33
3. CAZ IIIpag44
CONCLUZII..pag48
ANEXE ...pag.57
LISTA DE ABREVIERIpag.63
BIBLIOGRAFIE.....pag.64
INTRODUCERE
Hipersensibilitatea poate fi definit ca o exagerare a rspunsului fiziologic al
organismului, expus contactului cu unele substane strine, denumite antigene.
Inc din primii ani ai secolului trecut, Ch. Richet i P. Portier (1902), cutand s
stimuleze aprarea organismului, imunitatea sau filaxia, au fost surprini de un
fenomen cu totul neateptat, caracterizat printr-o brutalitate particular i o evoluie
inexorabil, pe care l-au denumit anafilaxie (opus aprrii, imunitii).
Statisticile arat c Prevalena anafilaxiei este de 45 la suta de mii de persoane
pe an,cu un risc de-a lungul vieii de 0,5%2%.Se pare c aceste rate sunt in
cretere. Numrul de oameni cu anafilaxie in anii '80 era de aproximativ 20 la suta
de mii de persoane pe an, in timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane
pe an.Creterea pare a se datora in principal anafilaxiei produse de mancare.Riscul
este mai mare la tineri i la femei.
Actualmente anafilaxia produce 5001000 de decese pe an (2,4 la milion) in
Statele Unite ale Americii, 20 de decese pe an in Marea Britanie (0,33 la milion) i
15 decese pe an in Australia (0,64 la milion). Termenul aphylaxis a fost inventat
de Charles Richet in 1902 i a fost mai tarziu schimbat in anaphylaxis deoarece
suna mai plcut. El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicin i fiziologie
pentru lucrrile sale asupra anafilaxiei din 1913. Ins reacia ca atare a fost descris
incepand cu antichitatea. Termenul provine din cuvintele greceti ana, contra i
phylaxis, protecie.
In domeniul cercetrii sunt susinute eforturi pentru a dezvolta epinefrin care
poate fi aplicat sub limb pentru a trata anafilaxia (epinefrin
sublingual).Injectarea subcutanat a anticorpului anti-IgE numit omalizumab este
cercetat dac ar putea fi o metod pentru a preveni reapariia ocului, dar nu este
inc o practic recomandabil.
MOTIVAIA LUCRRII
Am ales acest subiect pentru lucrarea de licen, deoarece

ocul anafilactic este o manifestare alergic sistemic, ca i
iminen de oc", i constituie un cortegiu de simptome si
semne rapid instalate, cu desfurare dramatic, ce poate avea o
evoluie spontan de la rapid reversibil pn la moarte.
Am inut cont n aceast alegere i de faptul c n ultimii ani
numrul cazurilor de oc anafilactic a fost n cretere.
Diferena de intensitate depinde de numeroi factori, dar
brutalitatea fenomenelor instalate las un timp foarte scurt pentru
recunoaterea sindromului, tratamentul fiind o veritabil urgen
medical.
Cadrul mediu sanitar are ca obiectiv cunoaterea, prevenirea
i tratarea bolilor, precum i recuperarea socio-profesional a
bolnavului.
Dei ocup un loc modest n lumea profesional medical,
are un rol foarte important, fiind elementul de legtur ntre
persoana suferind i personalul medical, avnd sarcina de a
consacra cea mai mare perioad de timp bolnavilor.
Asistentul medical este cadrul care se afla in permanenta
lng bolnav. El este legtura directa si cea mai calificata dintre
3
medic si omul suferind. Rmnnd mai mult timp dect medicul

lng
bolnav,
controlndu-i
ngrijindu-l,
temperatura,
administrndu-i
pulsul
si
medicaia
tensiunea
zilnica,
arterial,
observnd felul cum umbla, cum se odihnete, cum vorbete sau

reacioneaz, asistentul medical poate sa-si fac o imagine foarte
exacta asupra evoluiei bolii, care, mprtit medicului, poate
ajuta in mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a
tratamentului de urmat.
Pentru a putea rspunde la sarcinile complexe pe care le
implic actul medical, asistentul medical trebuie sa manifeste, pe
lng o contiinciozitate perfecta, ataament fata de bolnav si sa
se bazeze in aciunile lui pe cunotine temeinice de specialitate.
nsuirea acestor cunotine cere multa srguin si studierea
sistematica a tuturor noiunilor din acest domeniu, deoarece fiind
strns legate intre ele, numai cunoscndu-le pe toate, asistentul
medical va putea sa dobndeasc pregtirea necesara pentru a fi
factor activ in ngrijirea bolnavilor.
CAPITOLUL I
OCUL ANAFILACTIC
I.1DEFINITIE
Anafilaxia este o reacie alergic sever care poate pune in pericol via a unei
persoane. Aceasta poate s apar in cateva secunde sau minute de la expunerea la
un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei inepturi de albine sau
consumul unei alune. Cantitatea mare de substane chimice eliberate de sistemul
imunitar in timpul ocului anafilactic poate provoca stare de oc, tensiunea arterial
va scdea brusc, cile respiratorii se vor ingusta, iar respiraia se va bloca.
Anafilaxia este o reacie alergic sever care survine brusc i poate cauza
moartea.
Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit, inflama ia gatului i
hipotensiune. Se manifest hipersensibilitatea imediat, sau de tip I, care survine la
cateva minute dup contactul cu antigenul. In mod obinuit, boala este cauzat de
mucturi i inepturi de insecte, de alimente i medicamente.
Anafilaxia este indus de eliberarea de proteine din anumite tipuri de
leucocite. Aceste proteine sunt substane care pot declana sau agrava o reacie
alergic. Eliberarea acestora poate fi indus fie de o reacie a sistemului imunitar,
fie de o alt cauz fr legtur cu sistemul imunitar. Anafilaxia este diagnosticat
pe baza simptomelor i semnelor prezentate de pacient.
Ca tratament primar, se prescriu injecii cu epinefrin, uneori in combina ie cu
alte medicamente. Starea unei persoane care, fiind sensibilizat in urma introducerii
unui alergen in organism, este susceptibil s reacioneze violent la introducerea
ulterioar a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.[2]
Aproximativ 0,052% din populaia mondial sufer de anafilaxie la un moment
dat de-a lungul vieii. Se observ o cretere a incidenei acestei boli. Termenul
provine din cuvintele greceti ana, impotriv i phylaxis,
protecie.
SISTEMUL IMUNITAR
Existenta tuturor organismelor vii este conditionata de activitatea unor mecanisme
de rezistenta si de imunitate, capabile sa protejeze individualitatea lor chimica, prin
mecanisme de recunoastere si diferentiere a substantelor proprii (self) de cele
straine (nonself). In mod normal, aceste mecanisme sunt perfect tolerante fata de
moleculele self, dar se activeaza si reactioneaza mai mult sau mai putin viguros
pentru a ndeparta, a neutraliza sau a distruge substantele nonself.
Mecanismele de rezistenta si imunitate sunt prezente pe
toata scara evolutiva a organismelor, ncepnd cu bacteriile si se
complexeaza n evolutie.
La vertebrate, apararea este asigurata de mecanisme
complicate celulare si humorale, de rezistenta si imunitate.
Functia esentiala a sistemelor de aparare este protectia fata de
agentii patogeni invadatori.
Interactiunea permanenta cu microorganismele are un rol
hotartor n dobndirea complexitatii structurale si functionale a
sistemului imunitar.
Dovada o constituie faptul ca la animalele germ-free
(axenice), numarul limfocitelor B si titrul anticorpilor serici naturali
sunt de 5-10 ori mai mici dect la organismele conventionale.
Evolutia a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente
functional,
care
neutralizeaza,
ndeparteaza agentii infectiosi.

6
sechestreaza,
omoara
sau
La vertebrate, reactiile de aparare sunt rezultatul actiunii

unor
factori
humorali
nespecifici
(complement,
substante
bactericide) si specifici (anticorpi) si a unor populatii de celule

specializate, cu actiune nespecifica (fagocite) sau specifica
(limfocite).
Din punct de vedere structural, n conceptia moderna,
sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca
un organ difuz sui-generis, alcatuit dintr-un numar foarte mare de
molecule si celule, reunite ntr-o retea de interactiuni complexe, a
carei
functie
este
asigurarea
integritatii
si
individualitatii
structurale a organismului.
n conceptia restrictiva a lui N.K. Jerne, sistemul imunitar este
reprezentat n exclusivitate de limfocite, iar ntr-o acceptiune mai
larga, pe lnga limfocite, n alcatuirea sistemului imunitar intra o
serie de celule accesorii cu rol esential n declansarea raspunsului
imun: macrofagele si o serie de celule nrudite(celulele Lagerhans
din tegument, celulele dendritice si cele interdigitate).
Se apreciaza ca numarul limfocitelor, la adultul normal, este
de 1012, iar al moleculelor de imunoglobuline, de ordinul a 10 20.
Impreuna,
aceste
componente
formeaza
organul
difuz,
cu
greutatea de circa 910 g (1-2% din greutatea corpului), a carui

existenta este adeseori ignorata, datorita caracterului sau difuz, n
tot organismul. Celulele si moleculele sistemului imunitar sunt
prezente n toate tesuturile, dar n unele organe (splina, ganglioni
limfatici, placi Peyer, amigdale, timus), componentele celulare au
o densitate maxima.
7
Sistemul imunitar este unul din cele mai complexe ale

organismului. Complexitatea lui deriva din structura de retea
complicata de comunicatii intercelulare, din ubicvitatea sa n
organism si din efectele multiple pe care le determina un numar
mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un
adevarat creier mobil.
Din punct de vedere structural si functional, sistemul de
aparare al organismelor superioare prezinta numeroase dualitati:
existenta unui compartiment al rezistentei nespecifice si
neadaptative (nascuta) si a unui compartiment cu actiune
specifica si adaptativa (sistemul imunitar);
prezenta a doua populatii nclinate de limfocite (T si B),

care mediaza imunitatea celulara si respectiv humorala;
activitatea limfocitelor este modulata fie stimulator, fie
inhibitor, sub actiunea unor celule si a unor factori
humorali;
existenta
organelor
limfoide
centrale
(primare)
si
periferice (secundare);
existenta unui raspuns imun primar si a unui raspuns imun
secundar;
dualitatea
structurala
(doua
perechi
de
catene
polipeptidice) si functionala (bivalenta) a moleculei de

anticorp;
comportamentul dublu al moleculei de anticorp: molecula
de anticorp recunoaste epitopul specific si la rndul ei este
recunoscuta de molecule cu rol receptor.
8
Numarul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin de marime

superior neuronilor) si al moleculelor sale nu reflecta fidel
potentialul
de
aparare
organismului,
deoarece
cursul
raspunsului imun are loc proliferarea si amplificarea numerica a

limfocitelor, precum si a potentialului de biosinteza. La aceasta se
adauga o rata nalta de renoire si refacere a rezervelor sale
celulare.
La om se produc zilnic un miliard de limfocite ce trec n
circulatie.
Circulnd si recirculnd prin reteaua vaselor sanguine si
limfatice, celulele si moleculele sistemului imunitar asigura
supravegherea organismului, recunoasterea moleculelor si a
celulelor nonself, pentru a le elimina.
FIZIOLOGIA SISTEMULUI IMUN

IMUNITATEA Definitie: 1. condiie n care organismul, n
contact cu un agent patogen (microbian sau de alt natur) nu
contracteaz n mod specific starea patologic (boala) indus de
agentul patogen respectiv;
2.totalitatea
microorganismelor
mecanismelor
invazive
de
(bacterii,
structurilor non-self.
9
aparare
impotriva
virusuri,paraziti)
si
IMUNITATEA INNASCUTA NESPECIFICA: structuri si mecanisme

cu rol protector (tegumente, mucoase, enzime din secretii
exocrine
lizozimul,
bactericidina),pH-ul
secretiei
gastrice,
temperatura corpului ce ofera conditii precare de dezvoltare unor

microorganisme, presiunea mare a O2 in alveolele pulmonare ce
inhiba dezvoltarea germenilor anaerobi,nivelul cortizolemiei ce
influenteaza raspunsul inflamator si rezistenta la infectii.
IMUNITATEA INNASCUTA SPECIFICA: rezistenta unui organism
fata
de
anumiti
agenti
microbieni
care
il
particularizeaza de alte organisme din aceeasi

populatie sau specie, sensibile la actiunea
acelor agenti microbieni.
Atunci cnd rezistena caracterizeaz toi
membrii unei specii, aceasta nu este o condiie
de imunitate, ci o lipsa de susceptibilitate a speciei, sau lips de
agresivitate a agentului microbian.
IMUNITATEA DOBINDITA: condiia organismului care prezint
o stare de rezisten specific fa de un anumit agent patogen
microbian.
IMUNITATE
Aceast
rezisten
NATURALA,
microorganisme,
se
urma
sau ARTIFICIALA,
poate
instala
contactului
n
ACTIV,
cu
ca
diferite
cazul administrrii de
antigene sub forma VACCINURILOR.

IMUNITATEA NATURALA DOBINDITA IN MOD PASIV: este
consecutiv pasajului anticorpilor materni la ft.
10
IMUNITATEA DOBINDITA ARTIFICIAL: se poate instala n mod

pasiv, n urma administrrii de seruri imune sau anticorpi
preformai.
ANTIGENUL: este orice substan de origine endogen sau
exogen capabil s declaneze un RASPUNS IMUN.
RASPUNSUL IMUN: implic n mod absolut necesar stimularea
i
proliferarea
limfocitelor
antigen-specifice
sinteza
unor
molecule de recunoatere a antigenului, reprezentate de anticorpi

i/sau receptori membranari.
O substan este antigenic dac ea declaneaz un rspuns
imun
reacioneaz
specific
cu
anticorpii
sau
receptorii
membranari aprui n timpul rspunsului imun.

Rspunsul imun se deruleaz n trei secvene:
1.Selecia clonal este etapa n care sunt selectate de ctre
antigen doar acele limfocite capabile s recunoasca antigenul,
denumite limfocite antigen-specifice.
O clon limfocitar este o populaie de limfocite capabil s
recunoasca un singur tip de antigen, datorit prezenei pe
suprafaa membranei celulare a unui singur tip de receptor pentru
antigen.
2.Activarea clonal: activarea metabolismului intermediar al
limfocitelor selectate;
3.Expansiunea clonal: proliferarea celulelor selectate i
activate metabolic; consecin: creterea numrului limfocitelor
din clona stimulat de antigen.
11
Antigenul:
caracter
imunogen;
imunogenitatea
este
complementar unei alte caliti a antigenului, specificitatea:

capacitatea antigenului de a reaciona specific numai cu receptorii
antigenici solubili (anticorpi) sau membranari, aprui ca urmare a
stimulrii antigenice.
Antigenele se mpart n dou categorii: antigenele complete
sau imunogenele i antigenele incomplete sau haptenele.
Imunogenele: antigene caracterizate de imunogenitate i
specificitate. Ele sunt timodependente i timoindependente.
ANTIGENELE COMPLETE TIMODEPENDENTE declaneaz fie
rspuns imun de tip celular, (RIC), fie rspuns imun de tip umoral
(RIU); apariia rspunsului imun este condiionat de implicarea
LIMFOCITELOR
HELPER
(LTH)
ntr-un
proces
complex
de
cooperare intercelular. Majoritatea antigenelor aparin acestei

categorii, fiind de natur proteic.
ANTIGENELE COMPLETE TIMOINDEPENDENTE sunt capabile
s declaneze doar RIU, ele stimulnd direct limfocitele B,
independent
de
prezena
LTH.
Ele
reprezint
categorie
minoritar de antigene.
ANTIGENELE INCOMPLETE (haptenele) sunt substane cu
greutate
molecular
mic
sau
foarte
mic
incapabile
declaneze un rspuns imun n lipsa cuplrii cu o macromolecul

complex i intens imunogen, denumit purttor sau carrier.
Haptenele au numai specificitate, nu i imunogenitate.
ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN
Sistemul imun cuprinde dou compartimente:
12
1. compartimentul central: alctuit din mduva hematogen

(unde se produc i matureaz limfocitele B i se produc limfocitele
T) i din timus, sediul maturrii limfocitelor T i
2. compartimentul periferic: reprezentat de esutul limfoid
capsulat i necapsulat. Splina i ganglionii limfatici alctuiesc
esutul limfoid capsulat i reprezint sediul derulrii celei mai mari
pri a rspunsului imun. Ariile timodependente ale organelor
limfoide secundare capsulate, populate de limfocite T, sint:
paracortexul ganglionar si stratul limfoid periarteriolar intern al
splinei. Ariile bursodependente, populate de limfocite B, ale
acestor structuri sint: cortexul ganglionar si stratul periarteriolar
extern al splinei. Celulele B sint dispuse in aglomerari denumite
foliculi. esutul limfoid necapsulat este localizat la nivelul
epiteliului digestiv, bronic i la nivel cutanat.
I.2.SEMNE I SIMPTOME
Semnele i simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, erup ie la nivelul
pielii, greaa i vrsturi. O persoan care sufer de anafilaxie necesit solicitarea
asistenei medicale de urgen i injectarea de epinefrin. Dac anafilaxia nu este
tratat imediat, se poate ajunge la pierderea contientei sau chiar la moarte.
In mod tipic, anafilaxia produce numeroase simptome diferite in decurs de
cateva minute sau ore. Simptomele apar in medie dup 5-30 de minute in cazul in
care alergenul ptrunde in corp direct in fluxul sangvin (pe cale intravenoas) i
dup aproximativ 2 ore dac sunt provocate de un aliment ingerat de ctre
pacient.Organele cel mai des afectate sunt: pielea (8090%), plmanii i cile
respiratorii (70%), stomacul i intestinele (3045%), inima i vasele sangvine (10
45%) i sistemul nervos central (1015%).De regul, sunt afectate cel puin
dou dintre aceste sisteme.
Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului.
Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii
13
acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile
sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul
dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE
mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de
tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu
exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt
prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie
pregatita
Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la
expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia
tipica la aspirina si la alte medicamente similare).
Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
- inrosirea fetei;
- prurit (in zona abdomenului sau axile);
- urticarie.
Manifestarile sunt adesea insotite de:
- sentiment iminent de sfarsit al lumii;
- anxietate;
- puls neregulat si rapid;
Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala,
dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra
fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si
dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi.
Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange
declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc:
- scaderea tensiunii arteriale;
- ameteala;
- pierderea constientei.
Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.
Simptomele tipice includ erupia pe piele a unor b icu e (urticarie),
mancrime, inroirea feei sau a pielii (eritem), sau inflamarea buzelor. In cazul
persoanelor care prezint inflamaii ale esutului subcutanat (angioedem), senzaia
de mancrime poate fi inlocuit cu senzaia de arsur. Pan la 20% din cazuri
prezint inflamaii ale limbii sau ale gatului.Alte simptome includ rinoree i
inflamarea membranei mucoase care cptuete suprafaa globului ocular i faa
intern a pleoapelor (conjunctiva).De asemenea, pielea poate primi o coloraie
albastr (cianoz) datorit insuficienei de oxigen.
Simptomele i semnele respiratorii includ dispnee, respiraie aspr (astmatic),
sau respiraie uiertoare (stridorul).Respiraia astmatic este in mod tipic indus de
spasme musculare ale tractului respirator inferior (muchii bronhici).Stridorul apare
14
ca urmare a unei inflamaii a tractului respirator superior, care ingusteaz pasajul

respirator. Pot aprea i alte simptome cum ar fi rgueala, degluti ia dificil sau
tusea.
Eliberarea histaminei de ctre anumite celule cardiace poate cauza contrac ii
subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).Aceasta intrerupe fluxul
sangvin ctre inim, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct
miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiac) sau la
oprirea inimii (stop cardiac).Persoanele care sufer de boli cardiace prezint un risc
crescut de afeciuni ale inimii induse de anafilaxie.In timp ce accelerarea ritmului
cardiac datorit hipotensiunii este mai des intalnit, 10% dintre persoanele cu
anafilaxie pot suferi de rrirea ritmului cardiac (bradicardie) insoit de
hipotensiune. (Combinaia dintre ritmul cardiac lent i hipotensiune este cunoscut
sub numele de reflex BezoldJarisch).Persoana afectat poate avea senzaia de
ameeal sau ii poate pierde cunotina datorit scderii anormale a tensiunii
arteriale. Scderea tensiunii arteriale poate fi cauzat de dilatarea vaselor sangvine
(oc distributiv) sau de insuficiena ventricular (oc cardiogen).Rareori, tensiunea
arterial foarte sczut poate fi singurul simptom al anafilaxiei.
Printre simptomele gastrointestinale se numr crampele i durerile
abdominale, diareea i voma.Persoana afectat poate avea senzaia de confuzie a
gandirii, incontinen urinar i durere pelvian asemntoare crampelor
uterine.Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap.De asemenea,
poate aprea starea de anxietate sau senzaia de moarte iminent.
I.3.DIAGNOSTIC POZITIV
Anafilaxia poate fi cauzat de reacia organismului fa de aproape orice
substan strin. Cel mai adesea, anafilaxia este provocat de veninul eliberat in
urma inepturilor sau mucturilor de insecte, sau de unele alimente sau
medicamente. Alimentele provoac apariia bolii cel mai adesea in cazul copiilor i
adolescenilor. Medicamentele, inepturile i mucturile de insecte cauzeaz
boala cel mai des in randul adulilor.
Printre cauzele mai puin obinuite se numr factorii fizici, agenii biologici (ca de
exemplu, sperma), latexul, schimbrile hormonale, aditivii alimentari (ca de
exemplu, glutamatul de sodiu i coloranii alimentari) i medicamentele aplicate pe
piele (medicamentele topice).
De asemenea, exerciiile fizice sau temperatura (prea ridicat sau prea joas) poate
declana apariia bolii, provocand eliberarea de ctre anumite celule tisulare
15
(cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substane chimice care induc reacia
alergic.
Anafilaxia provocat de exerciiile fizice este adesea corelat cu ingerarea
anumitor alimente.Dac anafilaxia se produce in timpul administrrii unei anestezii,
cauzele declanatoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a
provoca paralizia (ageni de blocare neuromuscular), antibioticele i latexul. In 3250% din cazuri, cauza este necunoscut (anafilaxie idiopatic).
Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore:
- IgE mediate - Aceasta forma este socul anafilactic real, care necesita o expunere
initiala in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara. Aceasta implica
eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si tesuturi care secreta
substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre
IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere
- non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu
cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate
de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intradevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta
reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare
deoarece nu necestia sensibilizare.
Termenii de anafilaxie si reactii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie
aceasta reactie alergica severa. Efectele reactiilor sunt aceleasi si in general se
trateaza in acelasi mod.
Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, initial.
Desi ar putea sa para ca anafilaxia IgE mediata se produce dupa prima expunere la
un aliment, medicament, intepatura de insecta, aceasta a mai avut loc anterior si
probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioara.
FACTORII CARE POT DECLANA ANAFLIAXIA:
- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;
- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;
- intepaturi de insecte;
- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;
- substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc
raze X;
- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre
lucratorii din domeniul sanatatii;- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea
imunitatii.
Numeroase alimente pot provoca anafilaxia, chiar i in cazul in care alimentul
respectiv este consumat pentru prima oar. In cultura vestic, printre cauzele cel
mai des intalnite se gsesc ingestia sau contactul cu alune, grau, nuci, crustacee,
pete, lapte i ou. In Orientul Mijlociu, susanul este unul dintre alimentele care
16
cauzeaz cel mai adesea aceast boal. In Asia,orezul i nutul provoac deseori
anafilaxia. Cazurile grave apar de obicei in urma ingerrii alimentului,ins unele
persoane pot avea o reacie sever in cazul contactului alimentului cu o anumit
parte a corpului. Cu varsta, copiii pot deveni imuni la alergii. Pan la varsta de 16
ani, 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau ou i 20% dintre copiii cu un
singur antecedent de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fr
probleme.
Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obi nuite sunt antibioticele
betalactamice (ca de exemplu, penicilina), urmate de aspirin i antiinflamatoarele
nesteroidiene (AINS).In cazul persoanelor alergice la un anumit AINS, de obicei se
poate administra un AINS diferit fr ca acesta s provoace anafilaxie. Alte cauze
obinuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia, vaccinurile, protamina (prezent in
sperm) i medicamentele pe baz de plante.Unele medicamente, printre care
vancomicina, morfina i medicamentele administrate cu scopul de a imbunt i
calitatea radiografiilor (ageni de contrast) provoac anafilaxie prin distrugerea
anumitor celule tisulare, inducand eliberarea de histamin (degranulare
amastocitelor).
Frecvena unei reacii la un medicament depinde, pe de o parte, de frecven a
administrrii acestuia i, pe de alt parte, de modul in care medicamentul
acioneaz in organism.
Anafilaxia la penicilin i cefalosporin se produce numai dup formarea
legturilor cu proteinele din organism, unele legturi realizandu-se mai uor decat
altele. Incidena anafilaxiei la penicilin este de 1 la 2.000-10.000 de persoane
tratate. Moartea survine in mai puin de 1 din 50.000 de cazuri.Anafilaxia la
aspirin i AINS se produce in aproximativ 1 din 50.000 de persoane. Anafilaxia la
penicilin crete riscul de reacie la cefalosporine, acesta rmanand ins sub 1 la
1000. Medicamentele de generaie anterioar utilizate in imagistica medical
(ageni de contrast) au cauzat reacii in 1% din cazuri. Agenii de contact de nou
generaie, cu osmolaritate redus, provoac reacii in 0,04% din cazuri.
Veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte de genul albinelor
i viespilor (Hymenoptera) sau plonielor (Triatominae) pot cauza anafilaxie.In caz
de reacii anterioare la venin, manifestate in afara zonei din jurul inepturii, riscul
de anafilaxie in viitor este mai ridicat. Totui, jumtate dintre persoanele care mor
din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reacie extins (sistemic).
I.4.EVOLUTIA BOLII
17
Anafilaxia este o manifestare inedit, provocat experimental la animal, care la

om survine in mod accidental (in special la indivizii atopici), dup recontactul cu
un antigen sau alergen anterior introdus, care a provocat producerea in organism a
unor globuline anticorpi din grupul IgA i IgE. De regul, reacia anafilactic
recunoate un contact iniial (preparant) al organismului cu antigenul i un al doilea
contact (declanant) cu acelai antigen, dup o perioad de laten, necesar
producerii de anticorpi specifici.
In cazul in care anafilaxia este indus de o reac ie imunitar, imunoglobulina E
(IgE) formeaz legturi cu materialul strin care declaneaz reacia alergic
(antigenul). Combinaia dintre IgE i antigen activeaz receptorii FcRI in
mastocite i bazofile. Mastocitele i bazofilele reacioneaz eliberand mediatori
inflamatori cum ar fi histamina. Aceti mediatori stimuleaz contraciile muchilor
bronhici i dilatarea vaselor de sange (vasodilatare), sporesc scurgerea de lichid din
vasele de sange i inhib aciunea muchiului cardiac.Exist i un mecanism
imunologic independent de IgE, ins nu se cunoate dac acesta se produce in cazul
oamenilor.
Structura antigenelor capabile s induc fenomene anafilactice este foarte
divers, indiferent dac este vorba de antigene complete, haptene, sau antigene
incomplete, cele mai obinuite cauze declanatoare ale ocului anafilactic fatal la
om fiind reprezentate de penicilin, seruri heterologe, extracte de polen, anestezice
locale, vaccinuri, substane iodate, aspirin, veninuri de insecte. Dei anticorpii
responsabili de hipersensibilitatea imediat pot circula liber in organism,
experienele au dovedit c, in cursul unei reacii de hipersensibilitate, ei sunt mai
intai fixai de unele celule inainte de a se combina cu antigenul, in special pe celule
conintoare de histamin, cum sunt mastocitele i leucocitele bazofile.
Combinarea reaginelor fixate pe mastocite cu antigenul corespunztor declaneaz
un lan de evenimente enzimatice care duc la eliberarea de histamin, reacie ce nu
pare a fi influenat de complement. In anafilaxia sever (adeseori terminat prin
oc fatal) simptomele apar brusc, iar moartea popate surveni in cateva minute, mult
prea repede pentru ca modificrile morfopatologice extensive s se poat instala,
prin aciunea mai multor compui farmacologici activi, dintre care cei mai
importani sunt histamina, serotonina, SRS-A, bradikinina, acetia provocand
contracia musculaturii netede, vasodilataie generalizat, creterea marcat a
permeabilitii capilare, constricie broniolar.
Vasele sanguine i muchii netezi sunt cele dou zone reactive afectate primar de
anafilaxie. In cursul reaciei anafilactice se produce dilatarea arteriolelor i
venulelor, realizanduse in acest mod, o cretere marcat a permeabilitii capilare;
de asemenea se produce o contracie a musculaturii netede, inclusiv a bronhiilor,
intestinului sau chiar a vaselor mari, fiziopatologia ocului anafilactic explicanduse printr-o combinaie a acestor efecte principale.
18
Aspectele clinice ale anafilaxiei sunt variabile, nu numai din punct de vedere
simptomatologic, dar i in ceea ce privete intervalul de expunere la antigen i
debutul simptomelor. Reacia iniial are ca semne peremptorii amorelile ori
pruritul limbii, mainilor, feei sau capului, xerostomia, senzaia de agresiune
toracic, durerile precordiale i dispneea de diferite grade.
Aceste simptome preced, in general, dispneea, respiraiile laborioase, pulsul rapid
i slab, cianoza i insuficiena circulatorie, in cazurile uoare se ajunge la sincop i
oc. Cu toate acestea, in multe cazuri dispneea sever i ocul circulator pot aprea
ca simptome iniiale, la care se mai asociaz uneori i durerile toracice. Debutul
este de regul tipic, manifestandu-se dup 5-15 minute dup expunerea la agentul
cauzal, dar poate fi i instantaneu, iar in cursul reaciilor brutale, decesul poate s
survin in primele 15 minute dup debutul simptomelor.
I.5.TRATAMENT
Terapia curent a ocului anafilactic la om se bazeaz in special pe
administrarea a trei grupe de medicamente:
a) relaxante ale musculaturii netede vasoconstrictoare simpaticomimetice:
adrenalina 50-100 g, repetat in funcie de valorile TA;
b) antihistamine inhibitori ai receptorilor H1 (difenilhidramina 0,5-1 mg/kgcorp)
i H2(4-6 mg/kgcorp cimetidin)
c) antiinflamatorii corticoizi adrenergici: hemisuccinat de hidrocortizon 500-1000
g,sau metilprednisolon 30 g/kgcorp. Un alt obiectiv principal al tratamentului
este evitarea hipoxiei prin asigurarea unei funcii optime a cilor respiratorii. Astfel,
in cazurile de edem laringian sever, traheotomia de urgen se impune. In aceste
cazuri, oxigenul trebuie administrat de urgen, iar asistarea mecanic a ventilaiei,
prin utilizarea unor presiuni pozitive i negative intermitente, trebuie s se instituie
ori de cate ori este cazul.
La pacienii cu hipersecreie bronic, aspiraia eficient i uneori bronhoscopic,
sunt eseniale, pentru a se evita moartea prin stop respirator.
Tratamentul general, dup controlarea reaciei anafilactice, const in terapie
iv cu expandare de volum, preferabil coloizi, bicarbonat de sodiu, suportul
funciilor vitale, antiinflamatorii i antihistaminice
Anafilaxia este o urgent medical ce poate necesita msuri de salvare a vietii
cum ar fi gestionarea fluxului de aer, oxigen suplimentar, volume mari de fluide
intravenoase si monitorizare atent.Epinefrina este tratamentul preferat.
Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. O dat ce
persoana a revenit la normal, ea trebuie supravegheat de la 2 la 24 de ore pentru a
se asigura c simptomele nu revin, asa cum se intampl in cazul persoanelor cu
anafilaxie bifazic.
19
Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea conditiei. Nu se

recomand a se administra nicio mancare pe cale oral pan la disparitia
simptomelor acute. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul
intepturii dac este posibil, pentru a stopa fluxul venos si limfatic (dar nu si cel
arterial). Cel mai des prescris medicament este epinefrin.
O versiune mai veche a injectiei autoadministrate EpiPen
Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. Nu exist motive a de
nu fi folosit (nu are contraindicatii). Se recomand ca solutia de epinefrin s fie
injectat in muschiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune c cineva are
soc anafilactic. Injectia poate fi repetat la fie care 5 sau 15 minute dac pacientul
nu rspunde bine la tratament. O a doua doz este necesar in de la 16 la 35% din
cazuri. Rar se intampl s fie nevoie de mai mult de dou doze. Injectarea in
muschi (administrarea intramuscular) este preferat injectiilor sub piele
(administrare subcutanat), deoarece in acest caz medicamentul este absorbit prea
lent.Efecte adverse minore ale epinefrinei includ tremurturi, anxietate, dureri de
cap si palpitatii.
Epinefrina s-ar putea s nu produc efect in cei care iau betablocante. In acest caz,
dac epinefrina nu d rezultate, se poate administra intravenos glucagon.
Glucagonul are un mecanism de actiune care nu implic receptorii beta.
Dac este necesar, epinefrina poate fi de asemenea injectat intr-o ven (injectie
intravenoas) folosind o solutie diluat. Epinefrina intravenoas pare totusi a fi
legat de btisneregulate ale inimii (tulburri de ritm cardiac) si infarct miocardic
(stop cardiac). Injectiile cu epinefrin autoadministrate, care le permit celor care au
anafilaxie s-si injecteze singuri epinefrin in muschi, este in mod obisnuit
disponibil in dou dozri, una pentru adulti si pentru copiii care cantresc mai
mult de 25 kg si alta pentru copiii care cantresc de la 10 la 25 kg.
Antihistaminicele sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. Se credea c ele sunt
efective in baza unui rationament teoretic, dar nu prea exist dovezi c
antihistaminicele ar fi efective in tratarea anafilaxiei.
Se consider c antihistaminicele nu au niciun efect asupra stocrii de lichide sau a
spasmelor respiratorii.
Corticosteroizii au o probabilitate mic de a face vreo diferent pentru o persoan
care are deja anafilaxie. Ei pot fi folositi in speranta de a scdea riscul de anafilaxie
bifazic, dar efectivitatea lor in a preveni anafilaxiile urmtoare este nesigur.
Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi
efectiv atunci cand epinefrina nu rezolv simptomele de spasm bronhic. Albastrul
de metil a fost folosit pentru cei care nu rspund la alte tratamente deoarece poate
relaxa musculatura neted.
20
Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical

1. Se aseaza copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus decat
planul orizontal.
2. De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de
administrare subcutanata.
3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila 1 ml = 1 mg
Doza: 0,5 1 ml s.c.sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic se administreaza 2,5 ml i.v.
4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg
corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m.
5. Pentru bronhospasm
Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg)
administrate i.v. in dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau:
Salbutamol spray 2 pufuri
6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cate 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m.
7. Ideal: - Oxigen
- Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic
- Aspiratie + pipa Guedel
Daca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica, este important sa se
ia urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercati sa le aplicati in ordinea in care
sunt prezentate.
- Sunati imediat la serviciul de urgenta.
- Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate
fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o tesatura usoara.
Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia medicamentelor.
- Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil.
- Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul.
- Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice
(tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.
Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fi
pantaloni, fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte
de injectare.
Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau
sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in
care simptomele sunt semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina.
Chiar daca reactia dispare, bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de
garda.
Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide,
medicamente pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici
pot fi recomandati dar acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea
inlocui epinefrina.
21
Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente
intarziate. Nu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si
accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu
exceptia persoanelor care au probleme cardiac grave.
PLANURI DE NGRIJIRE NURSING
n subcapitolul 2 am prezentat trei cazuri clinice din cadrul

Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt Secia UPU cu
diagnosticul de oc anafilactic, n care s-au studiat i aprofundat
diagnosticele de nursing clinic i la care au fost aplicate ngrijire
speciale i generale, pe langa acestea am studiat si tehnicile ce
au fost folosite in cazul unui soc anafilactic.
Tehnicile folosite au fost:
n ngrijirea pacienilor am inut cont de demersul tiinific,
respectnd etapele fundamentale ale acestui demers:
1. culegerea datelor
2. analiza i interpretarea datelor formulnd diagnosticul
de nursing
3. planificarea
interveniilor
stabilind
legtur cu pacientul
4.
interveniile asistentului medical

5.
evaluarea rezultatelor
CAZUL CLINIC NR. 1

22
obiectivele
DATE INDIVIDUALE
A. Culegere date:
Informaii generale:
Nume: A.
Prenume: I.
Data naterii: 21.07.1985
Vrsta: 30 ani
Sex: masculin
Stare civil: cstorita
Caracteristici individuale:
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: agent vnzri
Gusturi personale i obiceiuri
Alimentaia: corespunztoare
Ritm de via: corespunztor
Consum de alcool: nu
Consum de cafea: da, 2/zi
Tutun: da
Evenimente biografice legate de sntate:
Antecedente heredocolaterale: neag
Antecedente patologice i fiziologice: neag
Intervenii chirurgicale: nu
Elemente fizice i reacionale:
23
Grup sanguin: AII, Rh pozitiv

Alergii: nu tie s aib
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra- Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
Condiii de locuit: foarte bune
Prezentarea persoanei:
Bolnavul A.I. are o nlime de aproximativ 175 cm, Gr = 80
kg,
C. Date variabile legate de starea fizic
TO = 35,9OC
TA = 50/30 mm Hg
P = 130 p/minut
D. Date variabile legate de condiiile psiho-sociale
Anxietate: moderat
Stres: moderat
Stare de contien: confuzie
Capacitatea de comunicare: ineficace
Istoricul bolii
Pacient acuz o neptur de viespe n regiunea cervical in
urma cu o ora
Data internarii: 01.01.2014
Data externarii: 05.01.2014
Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Examen clinic general
Stare general alterat
Stare de contien: confuzie
24
Diagnostic medical
oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
confuzie
agitaie psihomotorie
convulsii
alterarea respiraiei
hipotermie
deficit motor
deficit de autongrijire
Pe baza rezultatelor analizelor efectuate am constatat ca
pacienta A. I. Este dependent in satisfacerea urmatoarelor nevoi in
ordinea prioritatilor:
1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem
laringian)
2. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a
afeciunii (nu trebuie micat)
3. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus
la pat
4. Nevoia de a comunica comunicare ineficace
5. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite
normale - hipotermie
25
6. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei
Nevoia
Problema
Obiectivul
1. Nevoia de respira i a
Dispnee
Pacienta s nu mai
avea o bun circulaie.

2. Nevoia de a se mica
prezinte dispnee.
Alterarea mobilitii.
i a avea o bun
Pacienta s se poat
mobiliza fr dificultate.
postura.
3. Nevoia de a se
Alimentaie inadecvat.
alimenta i hidrata.
Pacienta s se
alimenteze conform
nevoilor organismului.
4. Nevoia de a dormi i a
Insomnia.
Pacienta s se poat
se odihni.
odihni.
5. Nevoia de a
Comunicare ineficienta
Pacienta s fie
comunica.
la nivel afectiv.
comunicativa.
6..Nevoia de a nvat
Cunotine insuficiente.
Pacienta s dobndeasc
cum s-i pstreze
cunotine noi.
sntatea.
26
1)
Nevoia de respira i a avea o bun

circulaie
P: dispnee;
E: procesul bolii;
S: sete de aer, facies crispat.
Obiectiv:
- Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum
de dificultate.
Interveniile proprii:
- Asigur pacientei repaus absolut la pat;
- Monitorizez funciile vitale;
- Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia;
- Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen;
- Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat,
mese copioase, mbrcminte strmt);
- Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care
va fi supus;
- Asigur un climat cald i lenjerie curate;
- Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate
explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor
care se fac pe perioada spitalizrii.
Intervenii delegate:
Administrez medicaia prescris de medic.
27
- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)

- oxigenoterapie
- intubaie orotraheal
- traheostomie
- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular
sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologic
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat
pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr
dificultate.
2)Nevoia de a se mica i a avea o bun

postura
P: alterarea mobilitii;
E: stare general alterat, procesul bolii;
S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.
Obiectiv:
- Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim
siguran.
- Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit,
lenjerie curat, pat confortabil;
28
- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze

respiraia,fr riscuri pentru pacient;
- Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului;
- Supraveghez n permanen pacient;
- Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile
de tratament sau explorri paraclinice.
- Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)
Evaluare:
- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat,
pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe
toat durata spitalizrii.
3)Nevoia de a se alimenta i hidrata

P: alimentaie inadecvat;
E: procesul bolii, ignoranta;
S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.
Obiectiv:
- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si
calitative pe 24 de ore;
- s se obin echilibrul metabolic;
29
-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s

respecte regimul alimentar impus.
- Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului
alimentar pentru reuita tratamentului;
- Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu
alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc
pacient cu alimente pe plac;
- Aerisesc salonul naintea servirii mesei;
- Msor greutatea corporal;
- Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform
dietei (hiposodat);
- Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare;
- Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul
alimentar.
- Administrez tratamentul prescris de medic:
-
recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.
Evaluare:
pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.
4)Nevoia de a dormi i a se odihni

P: insomnie;
E: mediul spitalicesc;
30
S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.

Obiectiv:
- Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ
conform nevoilor organismului.
- Aerisesc salonul nainte de culcare;
- Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat
confortabil;
- Rog pacientele din salon s pstreze linitea;
- Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare;
- Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil;
- Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita
somn;
- Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.
Intervenii delegate
- administrez sedative la indicaia medicului.
Evaluare:
In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta
5)Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;
31
S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.

Obiectiv:
- Pacienta s fie echilibrat psihic.
- Asigur pacientei microclimat corespunztor;
- Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i
exprime temerile, sentimentele;
- ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie
favorabil;
- Comunic n permanen cu pacienta;
- Rog familia s-i fie alturi i s o susin;
- Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea
sentimental de utilitatea.
- Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):
Evaluare:
pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.
6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze

sntatea
32
P: cunotine insuficiente despre boala;

E: lipsa surselor de informare;
S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.
Obiectiv:
- Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata
spitalizrii.
- Explorez nivelul de cunotine a pacientei;
- Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei;
- Stimulez dorina de nvare a pacientei;
- Informez
pacienta
de
importana
respectrii
regimului
alimentar;
- Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic;
- Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.
Evaluare:
- n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit
cunotine noi cu privire la starea sa.
Evaluare final
Pacienta A. I. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea
efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se

amelioreaz treptat.
Se externeaz cu recomandrile:
- evitarea tratamentelor cu penicilin
33
- evitarea locurilor cu insecte
CAZUL CLINIC NR. 2

DATE INDIVIDUALE
A. Date relativ stabile
Informaii generale:
Nume: Z.
Prenume: C.
Vrsta: 35 ani
34
Sex: feminin
Stare civil: necstorit
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: vnztoare
Consum de alcool: nu
Consum de cafea: da, 1/zi
Tutun: nu
Grup sanguin: BII, Rh pozitiv
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
Condiii de locuit: bune
Pacienta locuiete ntr-un apartament cu 2 camere, mpreun
cu prinii
35
Bolnava Z.C. are o nlime de aproximativ 160 cm, Gr = 52

kg, pr aten
TO = 35,8OC
TA = 60/40 mm Hg
P = 130 p/minut
Istoricul bolii
Pacientei i s-a fcut o injecie cu penicilin fr a i se face
nainte testarea alergic.
Data internarii: 01.01.2014
Data externarii: 05.01.2014
Diagnostic medical
oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
confuzie
convulsii
hipotermie
deficit motor
36
Anamneza asistentei
laringian)
2. Nevoia de a elimina pierderi involuntare de urin,
transpiraii profunde
la pat
normale hipotermie
7. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei
Nevoia
Problema
Obiectivul
Dispnee
Pacienta s nu mai

2.Nevoia de a elimina
prezinte dispnee.
Pierderi involuntare de
urina
i a avea o bun
Pacienta s se poat
postura.
37
4. Nevoia de a se
alimenta i hidrata.
Pacienta s se
alimenteze conform
Insomnia.
Pacienta s se poat
se odihni.
odihni.
6. Nevoia de a
Pacienta s fie
comunica.
la nivel afectiv.
comunicativa.
7.Nevoia de a nvat
cum s-i pstreze
cunotine noi.
sntatea.
Evaluare final
Pacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea

amelioreaz treptat.
1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaie

P: dispnee;
E: procesul bolii;
38
Obiectiv:
de dificultate.
va fi supus;
- oxigenoterapie
- traheostomie
Evaluare:
39

dificultate.

postura
Obiectiv:
siguran.
40
Evaluare:

Obiectiv:
41

dietei (hiposodat);
alimentar.
-
Evaluare:

P: insomnie;
E: mediul spitalicesc;
S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.
Obiectiv:
confortabil;
42

somn;
Intervenii delegate
Evaluare:
E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;
S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.
Obiectiv:
43

favorabil;
Evaluare:

sntatea
Obiectiv:
spitalizrii.
44
- Informez
pacienta
de
importana
respectrii
regimului
alimentar;
Evaluare:
Evaluare final
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea

amelioreaz treptat.
CAZUL CLINIC NR. 3
45
DATE INDIVIDUALE
A. Date relativ stabile
Informaii generale:
Nume: M.
Prenume: B.
Vrsta: 12 ani
Sex: feminin
Stare civil: necstorit
Naionalitate: romn
Religia: ortodox
Ocupaia: elev
Grup sanguin: 0 I, Rh pozitiv
B. Date variabile:
Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-Neamt
46
Condiii de locuit: bune

Pacienta locuiete ntr-un apartament cu 3 camere, mpreun
cu prinii
Bolnava M.B. are o nlime de aproximativ 130 cm, Gr = 34
kg, pr aten
TO = 35,8OC
TA = 60/40 mm Hg
P = 130 p/minut
Istoricul bolii
Pacientei a consumat preparate pe baz de molute (scoici).
Diagnostic medical
oc anafilactic
Diagnostic nursing
tulburri de vorbire
confuzie
convulsii
hipotermie
deficit motor
47
Anamneza asistentei
laringian)
2. Nevoia de a elimina transpiraii profunde
la pat
normale - hipotermie
7. De
nva
cum
s-i
pstreze
sntatea
lipsa
informaiei
Stabilirea prioritilor
1. S-i uurez respiraia
2. S-i asigur un regim adecvat
3. S se poat mica
4. S beneficieze de un somn odihnitor
5. S l ajut s se mbrace i s se dezbrace
6. S menin temperatura corpului n limite normale
7. S asigur o igien riguroas a tegumentelor i a cavitii
bucale
48
8. S beneficieze de un echilibru psihic s comunice fr

dificultate
9. Asigurarea rencrederii
10.
S aib acces la informaie
Nevoia
Problema
Obiectivul
Dispnee
Pacienta s nu mai

2.Nevoia de a elimina
prezinte dispnee.
Traspiratii profunde
Pacienta urmeze un
regim adecvat
i a avea o bun
Pacienta s se poat
postura.
3. Nevoia de a se
alimenta i hidrata.
Pacienta s se
alimenteze conform
Insomnia.
Pacienta s se poat
se odihni.
odihni.
5. Nevoia de a
Pacienta s fie
comunica.
la nivel afectiv.
comunicativa.
6.Nevoia de a nvat
cum s-i pstreze
cunotine noi.
sntatea.
1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaie

P: dispnee;
49
E: procesul bolii;
Obiectiv:
de dificultate.
va fi supus;
- oxigenoterapie
50
- traheostomie
Evaluare:
dificultate.

postura
Obiectiv:
siguran.
51

Evaluare:

Obiectiv:
52

dietei (hiposodat);
alimentar.
-
Evaluare:

P: insomnie;
E: stare de epuizare,anxietate;
S: oboseala,scaderea rezistentei,agitatie,caderea atentiei;
Obiectiv:
53

confortabil;
somn;
Intervenii delegate
Evaluare:
E: stare generala alterata, mediul spitalicesc;
54
S: nelinite, pacienta nu comunic, izolare

Obiectiv:
favorabil;
Evaluare:

sntatea
55
Obiectiv:
spitalizrii.
- Informez
pacienta
de
importana
respectrii
regimului
alimentar;
Evaluare:
Evaluare final
Pacienta
M.B.
se
interneaz
cu
diagnosticul
de
oc
anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea

amelioreaz treptat.
- Evitarea mancarurilor pe baza de scoici
56
- Regim
Concluzii:
Evaluare final
Pacienta AI in varsta de 30 ani se interneaz cu diagnosticul
de oc anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea

amelioreaz treptat.
- evitarea frecventarii in locurile cu insect
- protejare cu spreiuri special impotriva insectelor
Evaluare final
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea

amelioreaz treptat.
Evaluare final
Pacienta
M.B.
se
interneaz
cu
diagnosticul
de
oc
anafilactic.
Pe
perioada
spitalizrii
se
intervine
pentru
reducerea

amelioreaz treptat.
57
- Evitarea mancarurilor pe baza de scoici

- Regim
Anexe :
Incidena reaciilor anafilactice i anafilactoide la cele mai
comune substane:
Plasma i derivatele - 0,019 0,011
Dextran 75 - 0,069
Dextran 40 - 0,007
Amidon (HES) - 0,085
Penicilina - 0,002 poate da reacie fatal!
Papain - 0,3-1,5
Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n
cadrul Spitalului Judeean de Urgen Spitalul Judetean
58
Piatra-Neamt
perioada
01.01.2014-31.12.2014
repartiia pe sexe
Numrul pacienilor cu diagnosticul de oc anafilactic n
perioada 01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra-Neamt
s-a ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin i 18 de
sex feminin.
Tabelul 1. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe sexe
Numr total de
Mascul Feminin
pacieni
in
Nr.
26
8
18
pacieni
%
100%
30,77% 69,23%
Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe sexe
Masculin; 31%
Feminin; 69%
Grafic 1. Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe sexe
59
Se constat o inciden mai ridicat a ocului anafilactic la

sexul feminin, fa de cel masculin.
2. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n
cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n
perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia pe mediul de
via
Analiznd din punctul de vedere al mediului de via de
provenien al pacientului, se observ c exist un echilibru ntre
cele dou medii, 12 pacieni provenind din mediul urban i 14 din
mediul rural.
Tabelul 2. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe
mediul de via
Numr total de
Urban
Rural
pacieni
Nr.
26
12
14
pacieni
%
100%
46,15%
53,85%
60
Distribuia pe mediul de via a pacienilor cu oc anafilactic internai n anul 2010
Urban; 46%
Rural; 54%
Grafic 2. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de

mediul de via
61
3. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n

cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n
perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia pe categorii
de vrst
Distribuia pe grupe de vrst a pacienilor cu oc anafilactic
internai n cadrul Spitalului Judeean Piatra-Neamt n perioada
01.01.2010-31.12.2010 este prezentat n tabelul 3.
Dintre cazurile internate, se observ c ocul anafilactic
poate s apar la orice vrst, neexistnd o categorie mai
vulnerabil.
Tabelul 3. Distribuia pe categorii de vrste a pacienilor cu oc
anafilactic
Nr. pacieni
%
Sub 1-4 5-14 15- 25- 35- 45- 551 an ani ani
24
34
44
54
64
ani ani ani ani ani
1
3
4
6
5
4
3
0
3,84 11,5 15,3 23,0 19,2 15,3 11,5
3
8
7
3
8
3
62
6574
ani
0
7584
ani
0
Pest
e 85
ani
0
Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe categorii de vrst
Peste 85 ani 0
75-84 ani 0
65-74 ani 0
55-64 ani
45-54 ani
35-44 ani
25-34 ani
15-24 ani
5-14 ani
1-4 ani
Sub 1 an 0
0
Grafic 3. Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe categorii de

vrst
4. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n cadrul
Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n perioada
01.01.2010-31.12.2010 repartiia n funcie de natura
alergenilor
S-a fcut o analiz a cazurilor de oc anafilactic i n funcie
de
agenii
medicamentele
cauzatori
i
anume:
nepturile
de
alergenii
insecte.
alimentari,
Rezultatele
sunt
prezentate n tabelul 4.
Tabelul 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de
categoria alergenilor
Alergeni alimentari
Medicamente
63
nepturi de
Nr. pacieni
%
15
58%
insecte
4
15%
7
27%
nepturi de insecte; 4; 15%
Medicamente; 7; 27%
Alergeni alimentari; 15; 58%
Alergeni alimentari
Medicamente
nepturi de insecte
Grafic 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de

factorii etiologici
Numrul
de
reacii
anafilactice
cauzate
de
alergenii
alimentari este in continua cretere, mai ales la copii. 58% dintre

reaciile anafilactice au fost cauzate de alergeni alimentari. Cel
mai frecvent produc reacii anafilactice alunele, arahidele, fructele
de mare, unele legume si fructe (de exemplu elina, cpuni),
laptele si oule.
Reaciile anafilactice cauzate de medicamente sunt si ele
relativ frecvent ntlnite, mai ales la penicilina, cefalosporine si
substanele de contrast care se administreaz intravenos, dar si la
64
aa-zisele anti-inflamatoare nesteroidiene (aspirina, ibuprofen

etc.)
In ceea ce privete nepturile de insecte (albine, viespi,
pianjeni, furnici), ele produc in marea majoritate a cazurilor doar
o reacie locala; ocurile anafilactice fiind mai rare.
Rezultate i discuii
n urma studiului statistic efectuat la Spitalul Judetean de
Urgenta Piatra -Neamt n perioada 01.01.2014-31.12.2014 am
constatat urmtoarele:
- numrul pacienilor cu oc anafilactic internai n perioada
01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra -Neamt s-a
ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin (30,77%) i
18 de sex feminin (69,23%).
- analiznd din punctul de vedere al mediului de via de
provenien al pacientului, se observ c exist un echilibru ntre
cele dou medii urban (46,15%) i rural (53,85%).
- se observ c nu exist categorii de vrst mai vulnerabile,
cazurile de oc anafilactic fiind ntlnite la orice vrst
- dintre alergeni, cele mai multe cazuri de oc anafilactic le
dau alergenii alimentari (58%), urmai de medicamente (27%) i
apoi de nepturile de insecte (15%).
Dintre alergenii alimentari, cel mai frecvent produc reacii
anafilactice alunele, arahidele, fructele de mare, unele legume si
fructe (de exemplu elina, cpuni), laptele si oule.
Reaciile anafilactice la medicamente apar mai ales la
penicilina, cefalosporine si substanele de contrast care se
65
administreaz intravenos, dar si la aa-zisele anti-inflamatoare

nesteroidiene (aspirin, ibuprofen etc.).
n ceea ce privete nepturile de insecte (albine, viespi,
pianjeni, furnici), ele produc in marea majoritate a cazurilor doar
o reacie locala; ocurile anafilactice fiind mai rare.
66
LIST DE ABREVIERI
ATI
- anestezie terapie intensiv
AVC
- accident vascular cerebral
ECF-A
- factori chemotactici ai eozinofilelor din
anafilaxie
EKG
- electrocardiograma
i.m.
- intramuscular
i.v.
- intravenos
- puls
PAF
- factori activatori plachetari
RIC
- rspuns imun celular
SRS-A
- substana lent-reactiv a anafilaxiei
- temperatur
TA
- tensiune arterial
67
BIBLIOGRAFIE
1. Anca I. - Urgente in pediatrie, Editura Medicala, 1991

2. Delves P.J, Roitt I. M. Encyclopedia of Immunology, vol. 14, sec. ed., 1998, Acad. Press.
3. Fields B. N., Knipe D. M., Howley P. M. Fields Virology, 3rd
edition, Lippincot Raven Publishers, Philadelphia, 1996
4. Grigora I. Anestezie i terapie intensiv, Editura
Institutul European, Iai, 2007
5.
Mihaescu
G.
Imunologie
si
imunochimie,
Editura
Universitatii din Bucuresti, 2001

6.
Male
D.,
Champion
B.,
Anne
Cook
Advanced
Immunology, J.B. Lippincot Company, 1987.

7. Patrick S. Adn Larkin M. J. - Immunological and molecular
aspects of bacterial virulence, J. Wiley & Sons, 1995.
8. Radu N. Manual de anestezie si terapie intensiva, Vol.2,
Ed. Medicala 1988.
9. Roitt I. M. Essential Immunology, ninth edition, 1997,
Blackwell Science
10. Samter M, Talmage D. W., Frank M. M., Austen K. F.,
Claman H. N. Immunological diseases, vol. I, II, fourth ed.,
Boston, Toronto.
11. Serhan C. N., Ward P. A. - Molecular and Celular basis of
Inflamation, 1999, Humana Press.
68
12. Sheehan Catherine Clinical Immunology, Principles and

Laboratory Diagnosis, sec. edition, 1997, Lippincot, Philadelphia,
New York
69

Limbă

Licenta Soc Anafilactic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Soc Anafilactic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I SOCUL ANAFILACTIC....pag5

Am ales acest subiect pentru lucrarea de licen, deoarece

medic si omul suferind. Rmnnd mai mult timp dect medicul

observnd felul cum umbla, cum se odihnete, cum vorbete sau

ndeparteaza agentii infectiosi.

La vertebrate, reactiile de aparare sunt rezultatul actiunii

bactericide) si specifici (anticorpi) si a unor populatii de celule

greutatea de circa 910 g (1-2% din greutatea corpului), a carui

Sistemul imunitar este unul din cele mai complexe ale

prezenta a doua populatii nclinate de limfocite (T si B),

polipeptidice) si functionala (bivalenta) a moleculei de

Numarul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin de marime

raspunsului imun are loc proliferarea si amplificarea numerica a

FIZIOLOGIA SISTEMULUI IMUN

IMUNITATEA INNASCUTA NESPECIFICA: structuri si mecanisme

temperatura corpului ce ofera conditii precare de dezvoltare unor

particularizeaza de alte organisme din aceeasi

antigene sub forma VACCINURILOR.

IMUNITATEA DOBINDITA ARTIFICIAL: se poate instala n mod

molecule de recunoatere a antigenului, reprezentate de anticorpi

membranari aprui n timpul rspunsului imun.

complementar unei alte caliti a antigenului, specificitatea:

cooperare intercelular. Majoritatea antigenelor aparin acestei

declaneze un rspuns imun n lipsa cuplrii cu o macromolecul

1. compartimentul central: alctuit din mduva hematogen

ca urmare a unei inflamaii a tractului respirator superior, care ingusteaz pasajul

Anafilaxia este o manifestare inedit, provocat experimental la animal, care la

Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea conditiei. Nu se

Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical

PLANURI DE NGRIJIRE NURSING

n subcapitolul 2 am prezentat trei cazuri clinice din cadrul

interveniile asistentului medical

CAZUL CLINIC NR. 1

Grup sanguin: AII, Rh pozitiv

6. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei

avea o bun circulaie.

cum s-i pstreze

Nevoia de respira i a avea o bun

- administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)

2)Nevoia de a se mica i a avea o bun

- Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze

3)Nevoia de a se alimenta i hidrata

-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s

recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.

4)Nevoia de a dormi i a se odihni

S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.

S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze

P: cunotine insuficiente despre boala;

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se

- evitarea locurilor cu insecte

CAZUL CLINIC NR. 2

Bolnava Z.C. are o nlime de aproximativ 160 cm, Gr = 52

avea o bun circulaie.

cum s-i pstreze

efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se

1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaie

- n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat

2)Nevoia de a se mica i a avea o bun

3)Nevoia de a se alimenta i hidrata

- Msor greutatea corporal;

recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.