Sunteți pe pagina 1din 316
sau sc simt revigorati de baite din Ischia. de Zilcle pline de soare petrecule la San Remo, sau chiar pe plaja publica do la.Ostia. Dar in colo*din Urma septembric ia slirgit si iala c& sosesle loamnal © lund a afacarilor, © luna-frumeasa, cind te bucuré simplul fapt ca existi. isabella di San Gregorio adormea pe banchete din spate.a limuzinei. Isi zimbea siegi, CU och) vii, -atralucitori, - cu-superbul ei par negru prins in dei preptent masivi din _ Sarapace de broascaé jestoasa, ih vreme ce privea forfota trecitorilor do pa strada. Traficul era aga cum a fast intotdeauna treficul Rome: inspaimintator, Era obignuité cu ol: traise aici toata viata, excaptind numal vizitela oca- zionale |a familia mamei ei de la Paris si anul petrecut in America po cind- avea douazeci gi unu de ani. In anul urmater se casatorise cu Amedeo gi devenise o legenda __ vie, ragina incoronala a model latina, Era‘prin nasiere 0 printesa in aces! domeniu, ian prin casatorie devenise ceva mai mult, dar sure legendara si-o cistigase prin propriul talent, nu doar caépatind numele lui Amedea. -Amedeo.di San Gregorio era mostenitorul Casas ei San Gragorio, fabernacul al model fatine, culme a prestigiului gi & gustului celui mai rafinat in mijlocul eternei competitil dintre feme? cu uriase aspirati gi posibilitat! din lumea “-intveaga, “San Gregorio — cuvinte sacte destinate unor femei sacro, jar TSabolla si Amedeo — cele mai sacre cuvintée, deasupra tuturorl fi in toata splendoarea floron- tina a ochilor sai de un verde aur, mogiénind casa ja ireizeci si unu de ani; éa, nepoata [ui Jacques: Loyis Pa tel, regele modoi rafinate a Parisului, care-i stalea la pi cioare din 1910. Cu toate ca tatal ‘Isabellel ora italian, Se amuza intotdeauna sa ii spuna fatel c4 era absolut sigur _ ca singelo din vonolo el ora in ‘inwegime franvez. Avea ~ santimante franuzesti giidei franjuzesti, stil frantuzosc.si qgustut incenfurtdatl al bierileLtal ej franaez. La ‘gapte:. sprezeco ani.stia mai. mulle, despre faute-couiure decit. Meajoritates damenilor de sfaser| din demeniu fa patru- zecl si cinel, O avoe th vena) in inima si in spirit, Avoa Un nedezmintit- talanipentu desor,tumina si culoare, gio excolenta cunoagtcra 4 ccoaa ce merges si 62 nus pro- vanind din studicroa 4n dupa an a coleciilor bugiculul ei, Cind es Implinea optsprozece ani, buricul yinduse Pa- fel-vl unel corparaiii Bmore ts; iar ea isi jurasa sa nul ierto niciodata, ~ hicnase, evident. Numai ca. daca ar inai fi asteptat, - daca ar fi stiut, Gack... dar atunci vista ol ar ff fostla Paris 3i nu l-ar mai fi cunoscut pe Amedeo niciadata, aga cum se intimplasa cind, la doudzeci si doi do ani isi des- chisose un micu atelier de dasign: Au trebuit s& treacd gase luni penirusca sa li sa incruckseze drumurile, sase Ssapiamini pentu ca inimile lor ¢& hotdrasoa vilitorul sl doer alte trei luni pentru ca Isabella sa‘devina sofia lui Amedeo gi cea mai eclalanté slea pe cerul Casal of Sari Gregorio. Intr-un an ajunsese cosigner-sef, loc. pentru - care orica designer 8-60 fLdat decéasulmarii- - ® Gxistay dostule motive pontru ca Isabella sa fie invi- diata, Avea lotul — eleganla, frumusete, purta corgana _ succesului cu ugurinta cu care ar fi purtat o borsallna “oafecarc: sl un sti! dparte, care ar fi facut-o Juma $& so | Opreasca si sA.o admire si ‘daca ar fi implinit venerablia de novazecl de ani. Isabella di San Gregorio era 4 din cap pina in picioare si cu toate aslea era chiar “mai mult decit atit. Pisul ei limpede, Inedita sclipire dia- " mantina a ochilor ce p&roau doua onixuri imenso, felul ci de ainjelego ceea ce se afia in spatele cuvinielor spuse dé cei din jur, chye_erau ei cu adevaral, ce cray si co nu rau Sau ca visau $a fio de fapt, Isabella era o fernoio- y 3 = i OH es Sa a minune fntr-o lume aminunilon Sem ~ Limuzina incetini. intr-un ambuteiaj de jingd Piazza Navona Isabella se lasA pe spate si s8 ochii visa- ‘toaro. Rumoarea claxoanslor si a invectivelor ara dimi- nuaié de geamurile ermetic inchise ale masinii, iar urechile ei,erau de prea mull timp obignuite cu vacarmul Remei, ca sa mal fie si distrase de zgamote, li placeau, o faceau 8A se infioare de ‘piacere, Era o particica din ‘fesélura existentel ei, asa Cum_cra gi ritmul nebun al . mesorici pe care o facea. |-ar fi fost imposibil sa Waiascd _ fara vrauna din elo. lata unul din motivele pentru care nu avea de gind sa isi pardseascd vraodaté dofinitiv afa- corile, in ciuda cvasi-retragerii ei de anul lreaul. Cind-se ndscuse Alessandro, cif cinci ani in urma, afacerile erau totul‘pentru ea; linia fansal& pentru primavara, spaima splonajulul unor firme-fivale, necesitatee promovarii unei linli dé boutique-uri cu confectii prét-a-porter destinate expdrtului in America, ideea tnteloapta de a adaduga im. bracaminte barbateasca gi-eventual cogmetice sl parlu- “mun, sadpunuri fine. Toate acestea contau enorm pentru ea, Nu pulea $4 renunts, nicl m3car da dragul copilului jul Amedeo, |i erau in singe, crau viata si visul ci. Dar pe masuré co anii treveau, incepu sé simté un gol.ciudat in suflet, o durere ascunsaé, un dor neimplinil care crestea gi creglea cu fiacare seard in care so intoresa la ora opt si treizeci gi copilul dormea deja. agezat in patul de alle miini decit ale et. = age re = 5 ~ Te deranjeazé, nu-i aga? Amedeo o privise slind ginditoate pe scaunul tapitat cu satin argintiu din cottul camerei de vi; — Ce spul? Paraa diswata, obosita, tulburata. ~ ,sabellozza-frumusete." © facea intotdeauna sa zimbeasca, atunci cind ii spunea aga. li spusese aga dirt ae prima icin ‘Spune-mi ‘coval -Ea fi zimb| obecionla gi scoase un vung suspin. . -Darsiat cam trista. — Te-am intrabat daca to deranjeaza atil ae mult feptul ca nu ast cu cepilul aici. . =Unoori, Nu gtiu. E gree da explicat. Ne sientind foarle bine impreund ari da cite ori ne intilnim; duminica, de 6xemplu, cind am mal mult timp. Goua facdimi stinghere - se prelinsera din-ochii negri, straluciter, si Amedeo isi intinse bratelc spre oa, Se indrepta spro el din tot sufletul, cu ochii umeci. Apai zimbi: Unearl sint nabuna! Doar am totul, Eu... de ca nu-l tine afurisita de bona traaz pind cind venim noi? ~ Pina la zece? ~ Dar nu, e doar... igi privi sant cu irllare si descoperi o& el avea droptate. Placasord de la birou la opt,.se opriserai sa igi vada avecatul la el acasa si mai stalusera o cra, sé mai opriserd tot _pentru un minut" s& igi s8rute clicnta favorita sosita'din America — lrasoserd ie Hassler sj gala, zeco noapteal _~ Drace! in regula, e fnt-adevir tirziu. Dar de ‘obical sintem acasa la ora opt, lar el nu e treaz niciodala. fl privi | pe Amedeo cere risa ugurel pe cind o tinea in brale, ~ Ce ai vrea? Un copil din accia pe care starurile de cinema ii lau la petrecor| cind implinese noué ani? Do ce fu iti lei mai muit timp liber? Dale sap - Nu pot. > ue> Nuvvrei. - = Oa vreau. Ba nu. hu vreau, Aiseré amindoi. Era -adevarat, Voia gi nu voia. Voja sa fle cu Alessandra ina- e de a-| pierde cu totul, inainte ca el s4 setrezoasca Novasprezeco ani, lar ea sa igi rateze, toate " gansele, Vazuse prea multe femei cu cariera pajind asta -— ntenjionab sa... erau pe cale $a... veiau sa... gi ictus niciadat® n-o faceau. Se trozeau inttso buna zi ca au ramaé [ard copil, Excursiile la Gradina zoologich pe cara nu apucaserd niciodala sa le facd, filmele, muzccle, momeniele pe care ar fi vrut s8.Je imparlé eu copili lary dar... telefoanele sunau, clint agteplau. Marile eveni- mente. Nuvoia ca si ci sai se Intimple la fol ‘Nu contase atit da mult cit Alessandro fusese bebelug. ; Dar acum ora aliseval-dvea patru ani-si sila cind o yedaa, doar doua ore in trei 2ilo, stia ca mama \ui nu era - piciodala acolo s4 Il duca la gradinita sau sa fl ia $i mal stie $i cind parin{il lul petreceau sase saptarmini .ca ta nebuni*. punind la punct viitoarea colectie sau linia desiinala pietei americane. ~ Arti taré naforicita, iubito. Ai vrea s4 te concedie7? Spre ululrea ui Amadoo, ca gi a ci. de allfel, sc trezi incuviintind din cap. Esti absalit sigura? In ochii lui se putes citi cit de socat era. F — Partial. Trebule sa gasese © cale $8 luerez ceva mai > putin: sf ‘$4 flu sici mai mult. Aruncd o privire absonta caro splendearaa vilei lor, oe ae la copilul pe care hu-| vazuse toata viva. ~ S& ne gindim la asta, Bellezza. e ‘sa gsi noi ceva, $i gaslrd. Aga-era pariect, ar feramaaieie opt luni daveni designer-sef consullant la Casa di San Gregorio, Avoa aceeas! putore de declzio ca gi pind atunci gi avea ~ in conlinuare piinea gi cutitul. Tuga inimitabilé a lsabelloi era inca usor de seme oti vindut de Casa oi San Gregario, ymecanici afacarlior, a 2 O NOU povars pe ardo Franco, $i an- IL ¥ f : gajaroa unui dosigner jn. plus, caro 6& se ocupe de stacilla interminabite caro se succedau inire conceptele proleciate de isabella si produsul fini, Oar totul mergea ‘oa fe roaler Acum (Sabella. wenea gi ploca dupa plac. Raminoa injetdcauna la fatilnirile importanie, O dala pe saptimina, intr-o ¥i-maraton, analiza tolul in dotaliu alé- tsi de Amedoo. Mai dadea o rait& chiar prin aprapiers. Telugi, se simlea pentru prima dala in egala masura si cu adevdral mama lul Alessandro. Mincau impreuna in gra- dina vilei, i vazusé cind jucase fa gradinité in primul lul $pectaccl. |i lua la plimbaro in pare si! Invaja tot solul de — poezivare pentru copii, in engloza, gi cintecela Irantuzesti nostime. Rideau impreund, se jucau si alergau impreuna, il dadea bucuroasa in loagan, Avoa un univers minunat: 0 afacere buna, un sol si un copil, Sin viaja ei nu fusese » _ Mai ferjgita. Se yedea in lumina care-i stralucea in privire, in felul in care se misca si ridea sau in folul curn so ulla fa Amedeo cind venea acasa, Se vodea din lucrurile po care je spunea prictanilor, din felu| cum ii rasplitea cu povostirea detallala a ullimelor noutali despre Ales- sandro: ‘ — Dumnezeule; s8 vedeti cum e in stare sa desaneze copllul Asta! Cu tofii se amuzau. $i cel mai mult dintre tofi, Amedeo, cara voia’ca ea $A fio ferlcila. Dupa zece ani Ge casnicie o adora incd, De fapt, mai mult ca -oricind. lar afacerea prospara, in ciuda usoarei schimbari _ de rogim. Isabella n-ar fi putut s& se retraga cu totul. Pur | si simplu, nw era genul ol, Prezenta ei se simles ' ‘pretutindoni, Sungiul prezontei ei rozana ca al unui clopot de oristal de o forma perfecta. | Umuzina parca la bordura, in vreme co. Isabella le Quultima privito Oamenilor dé pe stad. ii plicea 1 anul acesta femeile. Sexy, ‘foarte feminin, ‘reiticcente * a colectitor tu pioonns ‘ek Ba acum aaials ani. Era o linie anuma, care fi placea cusdeasehire, Ea ‘inségl -cobori din magina ‘Thtr-o rochie iveire da lina, — perfect drapata Inleun evamiai de mic cule, impesabil™ realizato.” Triplul-ol coliet de perle iménse ii atirna ta git, fincadrindu-se exact po linia frumos drapata a decolteilu Pe bral avea aruncatd o jachelé cigcoletis de nur bland co fusese creata special pentru oa la Paris, de colebnil blanar pe care ajutase cindya bunicul_ei, Dar ora prea g/abhta ca sa $l-o mai arunes’ pe umeri. Voia s& discute niste aménunte. de ultima clipa cu Amedeo privind linia pentru americani, inainie dea se fatiini. cuco prielena sa ia prinzul impreund- Aronc& o | ‘prvife doua de minute: — Multuraesc, hee Vol fl inapoi la Wigs Hains fara ciricl. Tifindu-i porticra cu o mina, rul duse cealalta _tmina ta vhigiu, salutind si zimbindu-l- Era uger sa lucrezi- eu doamna zilelo astea gi-apol li plaeaau micile excursil cind i plimba pe pusti’ ii amintea de propiil lui. nepoff, dintre caré sapte loculau in Bolagnas iar ceitaltl cinci la Vonotia. ii-vizita uneori’ Dar Rema-era casa lui. Aga’ coum e $i a Isabellei, in ciuda faptuiul ca mama. ei cra ntuzoaicad si cd petreduséun an in America. Roma.era ; io-din ea insagi: wich $6 nascuse,- -alctl vola 8 — {raises gi si’ moara, lar al glia ceba co orice loeuitor al” _ Romei stia; cl un loguiter al: Rlomei nu poate trai nome _altundewa. 5 “Pe sind traverse “decisa ae dé piet eet spre usa nase 1a fated tn stitvechi, nas atuped ° Bice ée-a jungul stazi aga Cum facea intotdeauna. Era col mai sigur mod daa afla daca Amedeo era acdlo sau nu, Nu avea altceva de facut dacit s@ se uite dupa Ferrari-ul arginliu, cul forma prelungé si sleganta, parcat pe trotuar. Torpila argintic, - cum ji spunea ca. Nicio alta pind nu a@lingea magina in afaré cle a lul. Taji iteachinau in legatura cu asta, chiar si isabella, Era ca un bdielel cu jucaria preferata. Nu voia — 98 0 impand tu nimeni. Elo conducea, of a parca: elo Ingrijea gi tot el se juca outa. Totultacut de ol, de el si humai de ol. Niel macar portarul, care luera de petruzeci_ si doi da ani la Casa af San Gregorio Au alinsesc. vIao- data magsina. isabella j is! Zimbea siegi pe cind se apropia_ de usa de la intrare, oxtrem de iraprosionanta, neagra gl masiva, Uneori solul ¢i se purta ca un baiejel dar asta o facoa sail iubeasca gi mai mult. > Buon giarne,. signora Isabela! Numai ‘Ciano, por taful ou figura patrashala, invesmintat in lvedatia negruy et Poenugiu a Casei fi spunea asifel, ~ =Clgo, Ciano, come sta? Isabella ji zirti larg, ata- nes din plin -siragul -dintiloP perfacti- care cancurau Pprelioasele porle delagit. Margebine? = > . Pe Genissino! Vooea adinca, baritonale, 5c = rosiogot Mmuzics pentr Baan: in Hol, BetAcke4d ell Fopis: Ameena tae ef tot ait cit era si-vita de pe Vie Apia Antica, Dugumitlele acoperite cu marmnura rez, drapariile cenusil si ile roz, candelabrul de cristal. pé care il adusase 2 a de la firma bonicului al din Paris, dupa indelungi, tra- we! cu noul proprictar a} firmei devenile acum ameri- , Bunicul il comandase la Viena, iar pretul-de atunci ¥ 14 + : fuseéa un chilipir, O super-scaré de marmura ducea in salonul maro situat la elajul inti, La etajale cei $i trei erau blrovrile dacorate tot in roa sl Cenugiu, culoatea petalelor de trandatir si a cenusii. Era © combinatie care placea ochiului tot atit de mull cit si picturile atent seleciale de po perali, oglinzile vechi, slagantele corpurl de iluminat, inleile ,firide ponte indragostiti" ate stilulul Louis XVy, amenajate sub forma unor elcovurl, unde clientli sa poata ciscuta in liniste. Cameriste in unifarme cenusii migunau protutinden!, cu sorfurile lor albe, impecabil apretate, purlind tavi cu cealur si sandvisurl, lar clin- chetul vesel al cestilor le facea placere clientilor, care se opreau pentru o clipa cin lupiele lor grozave ‘intr-ale afacerilor, intlrabindu-se totus! cine va iegi invingator pina la urma. Isabella ramase-incé g clipa pe loc, suprave- ghindu si domeniul, asa cum: intotdeauna, . Se strecurd tacuta in liftul privat, apasind pe butonul pentru etajul patru, in vreme ¢é igi derula in cap pio- gramul zilei intragl. Erausdoar citeva lucruri de care va~ (rabul s& aiba mare grili; majoriialaa problemelot le re- zolvase deja de icti spre marea ci saiislactie. Aama- seserd citeva detalii de design pe care trebula sa le mai puna la punet cu Gabriela, dasignerulsef $i incd vrao. cileva amanunte administrative pe care le avoa de-cis- cutat cll Bernardo si cu Amedeo. Ce -avea de lueru pentru azi nu avea s@-i rapaasca prea mult timp. Usa se daschise silentios, oferind privifil imaginea linistiioare a holului mochetatcenugili gi lung. Tolul ih Casa of Sar -Gragario era subtil gi discret, In atara de !sabolla care nu’ putea trece doloc drept o prezanta discreta sau, Doamno feroste, stearsa, Era ovidenta, splendida si frapanta. Era o femeie pe care ill f4cea pladere s& o privesti, sa 0. revazl Sau si 0 insotegtl Dar Casa di San Gregorio tra” ™. cao vitrind a frumuseti lar coea ca aveau gia acolo de araiatiumii nu trobula sd fie pus in umbraé de frumusejea cagel insesi. De aici diseratia, Atila cité trebuia sa fio. In ciuda suparbei cladiri, construite in secolul al XVildea, ce fusese cindya locuinta unui print. lar produscle Casoi dj San Gregorio erau splendide si deci capabile de anu se lésa coplegite de oricine sau orice: Isabella crease o linic perlecta, compusa cin madele degsebite, desena ox- traordiitarc si materiale“incredidile si lo asarlase, des- finindu-le uner femei care s4 le poarte-punindu-le in yaloare in atelagi timp: Stia ca. undeve in’ America, ta Paris, la Milano, fameile care purtau modalele lor de boutique sau preta sorter nu aveau totugi cum sa arate eR @cclea'cara veneau la aceasta adrosd. Femeile care veneau aici erau deosebilé; contege, printesa, actrile, figuri- remarcabila din tumea literelor. porsonalitaj, ale mass-media, nobili si notabiltay caré er fi facutumoarta de om pentru modelele Cassi oi San Gragario, Mulle ‘ sale efau ca Isabclia — spectaculoase, scn-' 2uale, superbe” $e increpta in ldcere spre usa dubla de ta capatul -Corldorului si apasd clanta strdlucitoaro. Aparuyca o fantoma ih fata eecretarei agozati la birou, = Signora! Fata igi ddlea ochil uluité. Nub avoal de unde sa stil cind isl facea Isabolla aparlia sau sa iti dai ce are de gind. Der azitsabolla fi zimbi doar, Indu-si capul $i pasi do tadata in-birout lui Amadeo. - 4 solul ei e inauntru, Doar ii vazuse masina, Si, spre sbire de isabella)-cl se oprea rareori la cololalte ) El gi-cu Bernardo staleau mai mult in birourile lor dé sus. [sabolia ora. cea care hoindraa, se agita gi aparea _ bruise in camera manechinelor, pe culoare, in camerele ba, la coa de retusuri sau in salonul cel mare unde —— ~ mocheta _cenusie trebuia in permanenta inlecuita. Gcea ce reprezenta o suis& de continua Irtare penitu Bor. nardo, cel ce fusese practic, dintotdeauna, directorul Ca- sei. Pe umerii lui apasa povara bugelulul. Ca pregedinte si ca sef al sectorului financiar, Amedeo era cel care desamna bugelul, iar Bernardo era cel care trebuia sa se descurce ou el. facind acrobatii printré pretul furnituritor, al penglor, al ormamentelor deosebite, a! jesdturilor de’ calitate excaptionala, al tuturor achizitjilor care trebuiau incadrate numal tn limitele slabllite de bugetul lub Ame- deo, SI, gratie lui Bernardo dintotdeauna o dusese bine in limitele acastui buget. Datorita lui Bernardo, Case fusese mereu atepl sl uneori chiar stralucit condusa ani si ani la rind. Multumita investitilor lui Amadeo $1 rezervel financiare prosporasera merau. Si muljumila goniutui lsabollci intr-ale designului nu numai c& inflorisera, dar _ dobindisera si faima: Dar Bomardo era cal care concilia lurniea designului cu tarimul financlar. El era oa! care cal- cula, specula, cinlarea sl punea in balanta ce ar merge, ce ner merge, Cito sa cosie succesul liniei sau co morita aruncat in jac. Si pina acum nu daduse gras niciodata. Avea © intuitie si un genlu care pe lsabella o faceau sa se gindeascd la un matador mindru, démn, indraznet, culezator,agitind mantia rogie de satin In fata taurulul din arena $i inlotdeauna cistigind in cele din urma. ii indré- gea stilul, aga oum fl indragea si pe él Dar nu in felul in care o iubea Bemtardo, O lubise dintotdaauna, Dintot- deaunal Din prima zi cind o intiinise. Bernardo si Amedeo erau prieteni de mulli ani si lucrau la Case oi San Gregorio dinainte ca |sabolla sa isi faca aparitia pe scena, Bernardo fusese cal care o des- ‘copetise in micul ¢i atelier din Roma, El tusese cel care -Insistase ca Amedeo sa vind gi = vada Wworarile, 8-0 intlincasea, $4-i vorbeascd gi eventual sa 0 convinga sa yin gi sa lucre7é pentru ei. Si pe alunci era tot atit da deosebita, scnzatianal de frumoasa ¢| incredibil do finara. La cei douazeci si doi de ani-ai el era deja o ferneie frapanta si un geniu al dasignului. Ajunsesera in micul ¢i atelier intr-o buna zi gi o gasisora imbiacata cu o caémaga de matase rogie si cu © fustd alba de in, cu “sandale auril in plcioarele- micuts ¢i cam att. Arata-ca o zind. Caldura fuseso ucigdloare in ziua acasa, dar parca ft paru gi mai mare cind peste’ citeva clipe ochii for se intiiniré. Abia alunci realizase Bernardo cit de mult conte penta sf gi ca deja ofa prea tirziu. Amadeo gi Isabella se indragostisara la prima vodere si Bemardo nu ska mai descarcat povara din suflet niciodata, Niciacdaté! Era prea tirziu, lar el nu se ardtase vreodatd fals sau tradator fata de prietenul lui. Amedeo insemna prea mult pentru el; de ani de zile erau ca niste frati, iar Amedeo nu era genul de om pe care sal tadazi, Era deosebit pentru fiecare gi iubit de tot. Era genul de om care -ti-ar fi placut 8 fli, nu cel pe care s8+ti plact s8 i ranesti. Aga o& Bernardo nu o facuso. Mai stia si ca isl cfuja astfel | durerea de a doscoperi ca ea nu pe el tl iubea. Stia cit de “mult il lubea pe Amedoo. Era pasiunca care calavaea vieja. Amedeo insemna practic pentru ca mai mult decit | propria ei munca, coca ce in cazul Isabelléi insemna doja le mult. Barnardo nu ar fi pulut Concura.cu aga ceva. ‘S8 igi pastra orgoliu! nestirbit si secrelul in siguranta, uri de dragostea-) nemanurisila gi facu afacerea sa A si mai bine. invala sa o iubeascd in alt fel, $44 cA pe amindoi cu o fervoare numal a lui proprie, cu un fel de purilate care ardea in el ca o -alba, Asta crease o tensiune enorma intro el gi a, dar merita, Rezultatul disputelor for, al mritniilor si [ho a vay Smt luptetor dintra ol ere intoldsauna splendid; fomei ex- trovagant de [rumoass caro coborau oa nigle vorkabilo “manechine troptole Gasei gi care se cpraay ocazional.in bratole jul Bernardo, Dar ol aves dreptul la asta, Avaa drapiul fa mai mult cock ia mune ul gi la-diagostoa tui panty Amedeo gi isabela, Siintea cum aide ou o flaadré alba-dao asenti cu tetul epeciala; tamallo care treceau prin Cas gi prin brajelo jul, cliente say manachine, so ‘simjeau aifaso da cova ce nu puleau Injolago sau cos clira, cova nicicind deplin cozvilult, ceva ta care nicl macar Bernarda nu se gincea in chip deslugit, congtiant, Era o parte cin el, aga cum eray fospoctul lui Pent oe, dol parianor! sau ca infailibiul iui sin} al chintesantel atilulul gi joate acestea sa Contopoau in propria ll par- -sonalitate, Intr-adevar unics, Injologea, perfect totul. Aga cum atia 9) GB al gl Isabolla nar fi fost niciadald moalag! cuplu perfect ca un lot armonios, pe care || formau Isabella gl Amado. é El dol ar fi ramas del, Mareu dol, aga cum orau acum, doi oameni care so,luptau, dar numei unul care lubea, Ea iilubea pe Amadeo: Si de iar fi atiul sentimantato, lucru: (lo nu seri sehimbal; ar fi ima ea cloud coneteiall a cAgor calziune ar tl nascut a ploala da como Im priégtiate pe cerubmuncillar Dar lucrurilo stéteau altfel intra |saballa gl Arnadao, Rolstia tor era bind’, tandrd, putenios gi pasionala, Erau lip intr-un sutlet Unie, Privind-o pe leabella cum se uite (n-oehll ul Amedeo ora. co parcd al fl vazubo cunse ‘dizolvé, cum dispare in i, cum treco intr un. nivel mak -profunc al tintel oi, Insemna €& © vozl croscind si luipdu-si gbowl ou arlollo minunet intinge. Amedaa. gl Isabella arau.ca cel vutturl vislind in cerul jor, numal al lar, GU aripile armonizindus-se perfect, cdovenind © flint ‘ . Sa unica, un unle zbor, un unison perfect. Gra ceva pentru care Bérnard® Au-le putea purta-pica. Do altfel cra Imposibil s& porti pled unoj astfel do perechi. Erau frumasi impreuna. Sl acum Iheepuse $4 se obisnulasca, $8 mentind in anumite limite aceasta rolajie rezbolnica de muned intre el $i o doampna po €are in particular o iubaa, Awea propria lui vialé. lar ce@ea ce avea in comun cu ci doi era ceva cu totul deosebit. Sl aga va ramine. El reprezentau o indestructibila si inseparabild trinitate, Nimeni nu ar fi putut intervoni intre ei. Cel tre: stiau asta. Pa cind stétea pentru o clipa in fata usli de la biroul a Amodeo, |sabaila zimol. Nu putea vedea usa asta fara $4 nu igi aminteasca do prima data cind o vaizuse. La fel ” gi holul. Totul era elegant, dar nu atit de izbitor de ratinat ¢a acum. Ea le infrumuselase, asa cum 5i Amedeo o ‘infrumusetase pe ea, So simjea importanta in prezenta lui. Se simfea inlinit de prefioasa si in deplina siguranta. ‘ pe oa, Capabild sa fic c@em ce ora, ceea ce ar fi it $@ fio, $4 indrazneascd, $4 se miste intro lume fara sau barlare. Amedeo o facea s& se simté nein- al ji aratase curn e ea de fapl si cd poate fi tot ce igi doregte sa fie, sa facd doar ceea’ ce doreste. i, lar ea oxact asta fScea cu pulerea’dragostei pe 0 insula $i pe Gare si al.o simtaa. ‘Ugor fa Usa pe care putini © gliau. Ducea direct lui particular. Era o usd pe care numai ea gi ou . © puteau folosi lar raspunsul venl repede. sucl miner si intra. Pentru o clipa nu-gi spusera _ Se priviré doar cy acolasi fior raspindit in sullerba~ lunei cind se vavusera pentru pith data. El fi Cu un Suris. La fel simtea si al, Era o placero $4 in ochii lui, un fel de adorafic-blinda, care o Intotdeauna ‘in bralele lul ca un magnet. Blindetea. care sine din. ‘wits Jane isabella iubea fa © el aiit de mit, buntitatea si compasiuinoa pe care sufletul lui la ad&postea mereu, Epau ca doua focurl diferite, El ardaa ca o-flacaré sacra, vegnic aprinsa& pentru cei tri igti “ sau ingrjorati, © luniind miadra, up far pentru toatl cellalfi, Ea era o tora arzind in nwapte pe cer, att de frumeasa si’ da luminoasa, iacit te temeal sa td apropii. Dar nimeni nu — sé lemea sa Se apropie de Amedeo. Stia sa flo minunat de primitor. Oricine voia sa ii fie aproape, cu joate cf de fapt. numai.tsabella ji eva..3i, desigur, -Bernarde, dar intr-un chip deosebit. — Allora, \saballezza! Ce ta_aduce azi-pe aici? Cre- © deem cd am stabilil totul de ieri. Se ageza din nou po scaun tinindu-i o mina in mina sa. — Mai mutt sau mal-putin.Dar mal am ceva idai nai. .Ceva idei.." Rise cind o auzi. Asta la Isabelia-insemns- freizeci si cinci sau patruzeci gi gapte sau o ‘suld trei, Isabella n-avea putin" aA ninfic, N-avea citeva idef, nici eiteva bijuleril sau. citeva haine. Amedeo zimbi deschis pe cind.se apleca’sa o asdrule pe obraz’ giiratingea mina: din nou. ee Esti ‘tennte: srumoasai astzl Lonaieia dit ochii he scaida in seare. | ~ = Mat irae ca. azidimineatee Avtar deere Azi-dimingats: avea fata’ “data.ou Pesaerria, ee ees ih cregtet, un capot confortabil si papudl. - > He ar Amedeo igi clatina capul ugor: Loire ay -= Nu, cred ca, mi-ai plaout ai mult eicininoat ~Dar.!.9j-aga imi placi. Sint ale ~ Binginteles! As purta eu ceva care Sanu fle’ det nosiru? Pont o cilpa ochil ei tahuntooay ‘stralucira intr-al lui; verzica Smaraldele, == = Aréla ca unul din madolale in Ecienga bunioutui a ted ctadtaicn atontie; “ingustindl'gi Sch ‘vee eu fel aparle de a vadea éi.cio astitotuls © - = Esti foarte perspicace: |-am furat madélul,: din lansaié in anu! 1935. Nw jin ‘intregima dosigur. parfumul. Zimbi. $1 fronseurilo.. > cae zimb| amuzatsi-se inching editeen! sérutind-o- ‘foe © = ,Parfurnus! este’oxcatert: _ = E bine ed nu at lucram tt ee repaun. nam ‘ele legant es , - a inal mult decit atit, Ochil or varzi efau adn stiutori, orks sit at amuzati. Erau rapizl $i nu dadeau greg niclo- | ; siuda splendorii florentine a ganelar sala bagate, nei altora si siegi. Era in frantoa Casef di Sart Gre-_ S€ Mosteniler al unui tron remarcabil si sl purta tn Mtinuare mantia cu brio. 1 so polrivea. Arata ca stépinul: nul imperi: sau al unei bani foarte meri, Costumul dérn si bine: tdiat din stofa cu taxlura de ,bradut" ii ntua Tnaljimea si f punsa in evident figura Gra- i, iar umeril largi erau al dui, nu al. ‘costumulul: Totul O ofa al lui. Nu avea almic. fal, parent sau’ erficial. Nimic impeurnutat.. nimi¢ furat, nimnic caro sai fi » adevarat sau real’ Eleganta, alura’ aristacratica : oaidura | din privire, inteligenta, p perspicacitatea, gi grija, si aay Pony ei ean ivr 3 poy : e ‘ ; idoile tale, doin. Zimbi din nou ind ochii {lsc ini gi Isabella nu rezista sa nu zimbaasoa. » = lau masa cu niste doamne, ad Suna Impresionant, Te-ag pulea oare alien pe dru- Mul pierzaniei int-o camera din hotejul Excelsior in lovul ‘plicticosulul tau Prinz. de cucbane?. —Aj putea, dar am o inliinire ou un alt barbat dupa- amiaza, adauga malilioasa, pe cind ochil Iprideau, ~ Cu rivalul’ meu, Bellezza? Dar nu avea motiv de —Ingrijorare siebstlaasta, ©. - ; / — Fiul tau. , — in cazul acesta. nici un Excelsior. Peccata. Paeal! ~~ — Alla data, ~ Sigur! Isi lung! fericit picioarele, "semanind cu o ‘pisicd mare gi lanoga care sta la scare linigiila. ‘ ~ in regula, Acum taci din gura! Avem treaba. = Ecco. laial Femeia cu care m-am insural. Tandra, romantica, blinda. : Ea facu una din mutrele oribile ale fiului lor sl izbuc- niramindol in ris pa cind ea scotea un teanc de note din geanta. in lumina din birou ii vazuinelul cu un dia- mant mare iaconjurat de smaralde stralucind. Era inelul pe caro i1 cumparase vara trecuta la cea de-a zecea. anlversare, Bineinjeles, zece -carate. Cum aie Zeca. carale pentru zece ani, a Dadu bucuroas4 din cap,’ privindul de sus in jos. Ajata bine pa mina-ei lunga $i delicaté. Isabella purla totul extrem de bine. Cu Rescate diamantelé de zece carate, . aoe araia bine. Dar tu ardti gi mai bine. Apro~ po, Sa sti) od te iubese. Se pede rece gl_calculata, dar ae amindol ca nu era aga. ah eu le iubese! Ish syle un tim “inbet inainia- ; B : se supe) siete Era mull mai tive’ wa arg _cind nu mal erau'impreuna tot timpul ca mal fna- e a sfirgitul dupa-amiezol, era intotdoauria info. “aparuse céva Special in inliinirile lor, in dupe amia- in prinzurile si in zilele Jor intragi, Pentru el €a isi “misteful. S@ trezoa inirebindu-se ce’face aa - a, undo 6, cu co 6 “imbracata, in vremo ce. ee parfumului ei't aapiee deg ore $i min= ee Nu ai impresia c& linia aehing piata eriarsind este Nosta de relief? M-am-gindit la asta noaptea tre- scrula, fara “de fapt sa il-vada po el, ci numal- le om care ea gi Gabriela se ultasera cu o zi ins - eines acitia te-cun teeter. Ry ae si, drAcie! Pai, atunci am dreptate. Amedeo rise, - Tispunse la fel, Vorbose serios. Vreau 38 ‘materiale $i sf adaug una sau dové plese ‘peniru Frania, Asa vom mai imbunatati , Si aga © Sa moarga, Arata siguré de ce cum era intotdeauna. Si rareori so ingele. udine absoluté a ei" adusose premii 9 Isl, destulo in ultimii zece ani, As vrea sa i piescle parpurii, apoi pe cele 10gii gi haina Incl totul va fi perfect punct eee cu Bernardo” $i apoi ibrelei. fSeut-o! f-am spus Gabrielei adie. Ah An, si ernardo este cu totul gi cu totul ae vit. nal ‘oli dupa-amiaza. ¢! Partumul unei temei trebuie sa rémind cu a tine.~Parfumul unui barbat {rebuieie se simtai doar pe masura ce te apropii de el si alqL lass. doar o amintire. Nu o durere da cap. , = Bemardo ya fi inneburit de incintare. Pentru 6 clipa arata foarte obosit. Razboalele ocazionale dintre Isabella gi Bernardo il epuizau. Erau esentialo pontru bunul mers al afacasilor, dar, degi 6 sila, Fara opinteala tenace a (sabellei care tragea corabia inainte si fara ancera ferma a lui Bergardo, Gasa di San Gragora ar fi fost foarte -diferiia dé ceea ce era. Dar, asemenca osiol care im- pledica cele doua roti s&.o apuce caro incotro gj ¢| se *simtea tla multe orl mult mal solicitat decit i-ar fi placut sa fig. Dar cum trinilalea lor era de fapt o echipa miracu- loasd, erau cu tolii constienti de valoarea lor de ansami- blu. Si cind tot ce fusese de spus gi da facul se spusese si se facuse, feugeau curva 34 ramina prieteni ia Gan- _linuare, Niciodaté nu ii va intelego. Dupad ce Isabella fipa si il ficea po Bernardo in tot felul, de nici nu ti inchipulai de unde scoate asemenea opitete, lar Bernardo, pe ce alta parte, $¢ uila la ea de parca ar frvrut s4 o ucidé, ei bine, dupa toate astea ta trazeal cd ji gasesti intr-una din camerele parficulare de proba, bind sampanis si mingina cile un platou de sandvisguri ca dol copii care igi fac proprig lor petrecere, dupa ce-adullii au plecat. Nu putea sa ii injeleagé nicidecum. Dar era bucuros ¢& lucrurile stéteau asa cum stiteau si c@ nu tineau supdrarea. Acum isi privi ceasul gi afta, — Vrei s@ il sun ou? Nu avea hiciodata de transmis _mesaje din partea Isabelloi. intotdeauna $i le transmitea singura. Direct da ta viri, Calre oi dela baza”. — Ar fi mai bine! Trebuie sa flu la masa fa timp. Nia vor agtepta! Arunca o pavire pe cadranul indascifrabil al ceasului ei. Trebuie sa fi, fosttot un ¢adou dela ef. = Of, Daamne, jueam acum actul dol din piesa Prin: zind cu doamneto", Darochii (ui ideau, Stiau amincdol ca in viaja [sabellei nu era loc pentru ,Monlari teatrale*, in eee 4 gi a lui Alessandro nu mal éra joc in sufletul ellei decit pentru afaceri; éle o faiceau sa respire si 8a palpite $i 54 traiasca BOOS. Amedeo ridicd roceptorul si ransmise un masa} scurt prin socretara lui. Nardo. Trebuia s4 ii facd numaidgeit legatura cu domnul Franco. Ceea ce fata gi facu, iar Bernardo se prozenta imediat. Se napusti In camord cao vijelle gi cintr-o cata Amedao o simi pe Isabella incor- dindu-so. Era cloja pregatila de batalie. _ = Giao, Bernardo! Isabella ii zimbi de complozan|a pe end él intra Tmbracat intr-unul din multele Jur-costume Inchise la culeare, toate aralind exact fa fel in ochii Isa- bellel. Purtencslagi ceas de aur de pus in buzunarul costum si aceeasi impecabila cémasa alba la orta de obicei o cravaia inchisé la culoare cu micy ibe. Sau cind. se simtea extrem de novator sau Bence. cu puncte micl, rogii. Ea ii spunea ‘ca are costume exirom de plictisiioara. Dar simpli- ostumelor sale facoa parte cin stilu! tul propriv, | e@scultaji; val doi! N-o tuati si azi do la capaét? Nu n chef Ge asa ceva. Amedeo ii privi cu obida pe iol Dar ca de obice! ochii tul rideau, chiar dacd 2p Isabella are’ o fatiinire in patiuzoci de ) deja pa locul doi in ordinea priorivatiior ~*~ ‘lo neiput Bernardo igi stoarse cu greu un mile de dulce, Ce mai face finul meu? - o face foarte bine, Dar draperiile din prea. Amedeo incepu s4 Zinbeasca inspre a 2 > Isabella, pe masura ce aceasta s| dgpana povestirea cu buchic. li pliceau ,migolilte! béie nA ou) ochil tot ait te adinai gl de frumogi ca gi ai el.” wi > - Pe.cind cram ieri aici, ca on biol scObleeiale logul vost — agtepta, ridicindu-gi e sprinceand ca Ber , nardo s& musle nada gi fu -Gezamag ita pe fala cind aces- la nu o facu ~ mi-a sterpelit forfacula de manichiura si leg jaranjat" imediat. A taist metri de material in droptul geamului, doar pentru ca il stinjeneau plimbarea.cu ca- *mionul preforat pe marginea geamului, Si apel dih cauza draperiilor nici nu vedea afaré. Acum vede gradina, SI ined foarte bine! Dar ridea acum gi op, aga curn rider gi Bemarda, Cind zimbea ca’ acum, doudzaci din col rei. zeci si opt,de ari al lui zburau deodata si raminea al insusi doar un baictel. Dar muncea prea mutt gi cind nu so amuza asoullind nazdravaniile lui Alessandro arala austler. O buna parte din greulalea Caso! ol San Gregorio apasa pe umaril lui-gi asta se vedea de cela mai mula or. Muncea din greu si axiram do bine pentru prietenii. tui -si se sacrifléase chiar pentru ei, Farad $4 so fl cdsatorlt vreodata, {ara capli, stind prea mult timp singur gi pe- tracindu-si. cxistenja mai mult la serviciu din zori gi pina noaplea tirziu, duminica, in vacante seu in zilele da sar- - ba&loare cing ar fi trebuit sa fie i in alla parle, cu altcihoeva. Dar ol trdia prin ceea ce facea, Isl purta rosponsabiltatea cu prestanja cu care igi purta si costumele lui sobre; ficea parte intrinseoa din el, dir anatomia lui. Culoarea inchisd a costumolor parca inspiraté din quanta ochilor lsabolloi, proecum cerul Rome. Cit despre chipul lui, ol ii aiunes la picioare atitea cucorirl. Dar asta nu insemna mare lugru pentru el, i amuzau o Scope eee sau doua, nu mal mult. ~ Noul tau siiobn nu merge! Ca de-obicai i atacaso ’ = me Eiopsismeste si. Ambdeo: ‘pfoapo ca. kneaert dca batalia sé inceapa. : Bemardo farmase foarte ie ee Tiayes ag! sy ce nu? as a Mia oe dureri de cap. € prea puternic mirosul. Cay Jac& cineva mi-ar fi taiat draperille din-sbfragerie, ar fi apucat $i pe mine durerea de cap. . = Vorbesc Serlas, “Ochi ai se cioieara ameninjatert Fa fo. eet «$l au lavfel, ede Neastre au demenstrat cao n- i, Nimieni altcineva nu |a gdsit prea grev. Plog © ch. erau rac rau de tot si nu au ll ain Isabella, social e-em Spus: oi. ductia. Ce naiba wel s& mai fac acum? o! Nu © casa ce no trebuie! Ca si colonia la sint acoleasl, De data asta Amedeo in- © gi atunci dreptate, dar fusese o ba- ase lui, Bernardo cicatrici dureroase, Si ge isabolla abie igi vorbisera. une deo Bemarco so subtiara si isi intunda pumnil lundul buzunarelor. J trebule $4 fie tara! 1) fotosesti cu apa. 'Cing purmdé i inlaturl cu muita apa. Parlumul se Wexplica toate acestea din virful buzolor Am rer jolosit waite an nate Dar al ride cap. Pe cind al fau,.dasVreau sa Py PS t oe me bella! Trinti cu pumnul Ja Biroul lai Amedea 2 si cmp runt, dar ks Ad ae snes sein A i} zimbi victorioasd. . ~~ = ee - Spunc-to celor dé la labstaia: s4 lucreze ore -suplimentare fa cl gi atunci no. we tl productia’ in log mah mult de doud, trol saptamini. - Sau luni! Sti ce se intimpta eu matarlalcle pe care: lo.am folosit deja? Se irosasc. 4 - Se vor piorde gi mai muliesdacti intri pe. pial. cu _produsul ‘Asta grasil! Crede-ma! Am dreptate! Ea ii arun- ca un zimbel blind si Bernardo paru i) é Dare 8a Cx- plodezs. . — Mai ai gi alte surprize placute pen ming in ditvis pea asta? » Nu, doar_citeve iucrurl de adaugat la colectia emerivend ‘Dar am vorbit deja cu abit daspra asta. Nu ridica probleme. at - Dumnezeule, cum nu? Crezi ea va fl usor? Nu, Isabellal Dar dintr-o dat zimbi din nev, Avea o nesfirsita capacitate de a se infuria-¢i dea lorta’” — MA {il la curent cu sapunul?, Se ndpustl iaragi asupta lui, - . — Té vol tine la current... teh ~ Bine! Atunei fotul @ pus la punct. Aga ca in uimad toarele doudvecl do minute care mi-au mai ramas pind le intinire nu va trebui sa ma grabese. Amedoo fi zimbis ea se {49a usar pe unl din Dratele fotoliului sojului ej sii atinse obrazul cu rina, lap cind 6 facu, inelul primit in da de aniversare sclipi in’ soare gh aruned © cascada de lumini reflectate pe perete. i Zari pe. Bernardo posh: -rindu-se bruse |a.vederea inelLilul gi privi amuzala, _» Ce so intimpla, M Al wreo prictena care fi tace _, alle fripte? assert “8 ~ Fate rostim: i Gata worivore, am tos lipit tcal 5 he ae oe 30 ns - ra 1 adagii la un Van Cloff. Nu vedeti nici o legatura? — Nu! Isabella araéta nelulburati, Se zgii din nou la ‘Bernardo, Cea tise intimplaé? De ce te-a apucat dintr-o data ingnjorarea in legatura cu asta? Al iar necarurl cu uicerul? Numai asta te face $4 reactionazi aga de.ciudal, - Ispravasia, Isabella! Nu fi copill Asta-l cea do-a patra rapire anul asta $i, in cluda a coea ce credefi voi amindoi, nu toate rapirilo intimplate in Europa zilele acesiea au fost politice, Unele-au avut loc pur si simplu pentru c& oamenil sint bogati si o araté iniregii acastel lumi blestemate. { — Aha, deci ai Impresia ca ma fitii de cole-calo,’ca a reclama ambulanta a bundstaril noastre evidente, Am inteles bine? Dumnezeule, Bernardo, cit de incredibil de vulgar! : — Da, da, nu-i aga? Ochil luli stréluciré pe cind insfaca un ziar de pe biroul lui Amedeo. Urmarea ceva cu pri- yitea pe cind rasfoia grabit paginile, lar cellaltl doi TI privéau. Da, Isabella, grnaznic, groaznic de vulgar. Ah, ce ma bucur ca n-ai face nimic care sa pard astfel. Si acestea flind spuse, deschise larg ziarul; era © poza in care cei dol se plimbau intr-un palazzo imens cu o searé in urma. Fusesera la o patrecera doe inaugurare a stagi: unli operei si Isabella era imbracata ‘cu o rochie ecla- "tanta, superba, de molr baj sl cu o bland asortata, d culoarea nisipului auriu care ii cadea pind aproapa de virul picioaralor. lar la git si fa ambele incheieturi ale miinilor stréluceau siraguil da diamante superbe intre cula, in marime si frumusete doas de imensa piatrd a inclului cu pricina, Ma bucur c& esti simplitatea in per soana! Apoil aruncao cautatura furioasé cétre Amedeo, Amindoi sinteji; Rasls-ul cu gafar, pe care Amdco il ac: capta doar in astie!l de ocazii ,de forja majora’ se zarea 3Y: ~ Ba intelegem! Dar cred ca avyam mai pujine motive de ingrijorare decit crezi tu, Ulta-te la noi — flutura o mina, _ inir-un gost de umilé modestie de la tsabella catia al - sintern nimeni. Sintem negustori de boarfe. Ce-ar pulea vrea cineva dela noi? — = Bani! Dar Aless&ndco? Daca il iau po cl? Pentru o clip&é Amedeo aproape claca. Bernardo purtctasc. = Asta sr fi allcava. Dar nu © niciodata singur, Bernardo. Stil asta! Vila este Incuiata. Nu lebuie 36 fii alll de ingiljorat. E in siguranta, aga cum sintem gi nei, — Te ingelll Nimeni numai ¢ in siguranta. Si atita timp cil afffindci vé mai arataii aga prin tirg — flutura. nefaricit mina aralind spre ziarul cu poza™ pur gi simplu cocheiali cu nenorocirea. Am va7ut poze asia de dimineaja $1 am viut s4-va prind pe amindoi, Ametico gi Isabella schim- bara o privire rapida $i Bernardo se,intoarse spre uga, Nu intelesesara. il credeau nebun. Dar el orau buni de legat. Naivi, stupizi! Bemardo ar {l'vrut sa fipe la ei, dar stia c& mus avea frost. ,Nequstori de boarie" — coa mai ro cas& Ge modacdin Europa, caa mai mare avere al Roma, © pereche care-ti lua oshii, un copil plapind, o femeie acoparha de bijuterlt.*. wwegustorl de hoarie". Privi din nou de la’ unul la altul, igi soulura capul 3) pasi spro ugé, O sd ma ocup de sdpun. Isabella! Dar faceti-mi o » favosre amindoi. Facu o pauza, aratind larisi ca i ee Gindifi-va lace vam spus! + _ Ag& yon face. Amedeo vorbise inget, pe cing Bernardo inchidea usa. Apoi igi privi solla. Ar putea avea dreptate, s& stl. Poate ca ar trebul sa tien mai atentl 7 privinta ta si a lui Alessandro. ~ Dar tu? : * - — Mi-e greu sa cred cd as putea prezenta vro interes. fi zimbi, $i nu ma invirt in blanuri si diamante. 34 durora, —Mi-ar placoa s& mergem lar i in Grecia. avortismen- tele Jui Bernardo fuseserd deia date uilArli. » = Gind? Et ii zimbi din nou, $I el voila s& moarga, Fusese una din cele mai trumoase ‘perloade din viata ful. — La primavara? il privea cu capul dat pe spaie re elo gasi insupartebil de sexy. — Samal facem an copil? Era cova la’care se mai gindise in ultima yeme, Parca un moment prielnic. ina- _Inte de Alessandro igi dorisera un singur copil. Dar in- semnase atta bucuric acest copil, incit. in cele din urna, Amedeo Se gindise s& abordeze. din naw subiectl cu Isabella,” » — In Gregia? Ochii el Viioseet se deschiser§ maids tol si gura fi paéru mai senzuaié si mai aromaia cind se apleca 38 0 sarute din nou. Dupa aceer ea il zimbi: Dar nu trebuie sa asteplam pind atunci, si-still Qamenii fac copli sila Roma, lot timpul anului, — 2du? ft murmura mingiindu-i gitul. Va trebul sé-mi arall cum, -~ Eeaco, tesora. Si dintr-o data rise citre el sl isi privi ceasul. Dar nu inainte de prinz, Anvintirziai, + Groaznic! Poate ca n-ai vrea sa te mai duci deloc. Mergom acaaa, in vila noastra si. ~ Doppo... Mal tirziu! $i i] mai sarula a ia indrep- firideeie pol incel cdire usd. Maiintoarse capul o data cu inina pe clanta, Be wits peste umar la a intrebindu-t: Al worbit Sorios? - Cind ji-am Spus s4 nu ie mai duck la 2 inn ro? Zin amuzal. = ° Dar ea i$ scutura capul ‘zinc ~ Ah, bestie samavoinica ce-mi esti] Vorbeam despre copil..O spuse cu mare blindete, sugerind 94 si pentru Dar el incuviinta din cap, privind-o. En am n voit serios. Tu te — ae “mai fi vrut 8 ii — Acuin? igi'arunca echii pe agenda cu intilnii, des- chis@ pe bireu, in fafa sa. Vad c& nu arn himic otal “pafitry t@ trei, Cine aint? 4 Pal, ¢i.,. in legétura-cu masina dumneavoastia. Cu, eben a" Spa maine mi98? Paru surpring si confuz. cer : “ou foaipeis = In’drum spre-casa, sper, Hai, Alessanciro! Baiatul is! use mina curata inw-a el si se strecurera prin holul slab ) 42. eo. “f iurninat ‘a i calo eral rae ale stramosilor lui Ama- » dea si Reva picturi pe care le cumparasera impreuna din Franta, Casa aria ma? mult-a palat, decit.a vila gi, unaori, cind dadeau patieceri foarte mari, cuplurile val- sau prin holul plin de pee in a@ordurile unei orchestro de camera, _- Oe ne facoem. daca mama rans ne ‘Giseste alci? Alessandro: privi in, sus catre mama ‘ul cu Ro F care la faveau 8a 1e topeyti. ~ »=P4&i, nu-s prea sigural Crezi ¢& ne-ar folosila cova daca am plinge?. El dadu din cap in semn de aprobere, plin de experianta“Apei chicati, du-gi minuta i : de tirimiturt si de dire Ge clocolala peste gurita, “2, Sis = Estidesioapta, ct (a a a be SS tut Cum al iegit din. camera? — Prin usa de ta grading. Luisa a zis cli o $8 {aca la noaple prajiluri. Camera tub Alessandrp era zugravita in tonuri lumingase de albasiru si era pling Ye jocuri si jucaril, Spre deoSebire dé résiul casei, nu era nici ele- -ganta $i nici grandioasa, era’ pur si simplu a lui. Isabella ofl din greu prefdcindu-se oposita si fi zimbi inca o data baiatuluk = AM rousit! oF ~ Bar era mai fut décit Alessandro pulea “ne Se arunca pe patul Cu un hop-jop care avata cit TOS, pe cind oxtrages Gintr-urfbuzunar oe: moar& do prajiturele -zdiobite. id mina ti ‘rezerva strategica, ¢e:nu Mat inc&puse in ageza pe rontail, pe.cind Isabella il indesa — $i s@ nu faci prea muita: mordarie, cautie inutila, Nu ii pasa cu adevarat. micl: sfarimatori de’ prajiturele gi de rotisgl de deeapitind soldalil-jucarie si mizgalind pi 43 placoa sl fiului ei, Restul viet cl ora suficient de lipsit asperitati, ji placcau firimiturile gi mincarea, si folut inc sedistrau ci doi de fiecara data. ; 7 ~ imi promlti 64 te culci dupa ce termini de mine iiss, + Promit. O privi selemn, cu ochii Phir da adm Tu sef bela. . io arte = “Multumesc. Si tu ostl Buara notte, tesoro! Somn ugor! il sdruta pe obrajor siapai pe gil. ie sig chicoteli, ; . -Teiubesc, mammal ee — $i eu te iubese! ‘ aera $i se retrase In hol, simfindu-gi ‘ochil piipi ia esse de parca nu ar fi losi in toate mintile, La dracu’ cu prin- cipesa di Sant Angelo. Dintr-o dal se simi bucuroasa ca Amedeo intirzia! Dar, Daamine sfinte, cit sA fl fost ‘eeasul acufn? Tocurlle pacanira iute po cind se grabea ‘spre salon ca Sa-j mai arunce o privife ceagului. Era opt ‘si dovazeci si cinci da minute. Cum era posibdil oare? Ce so intimpla? Vreo. problema de ultima ctipa, un tolefon i rgent - gtin ee se puluse intimpla. O stla chiar prea ‘bine, din proprie experients. Cine glia ce client care 5 inase in -ulima clipa da. la Paris, Hong- Kong sau din Americal O maria care n-o fi fost livrata la timp, vreo fa abricé de toxtlla in greva, $tia extrom de bine cit de usor fistanti de Alessandro atitea si atitea opti, mult prea wy timp: Acum hotzi lolugi ca ar, fi a ores 8 i ae Pe fokingul pe brat. qe $e intoarse fn micul ej budoar captusit ta un. oui cu tase roz gi tidied receptorul. Numarul facea parte din getele-ei, din suflatul gi din mintea ol in egala masura. J secretard obosita, tinuta pesemne peste program, 4 tidied reéseplorul de la. calalalt capa al tal " “= Provo! Sarr Grogoitia, = Fes Sey Ba oc etek pic ol ea fugid-o 64 Rcaute po Amedeo $i a H doa la telefon, Urind.o pauza, apel souze pentru mica intirclare gi inad o pauza, in vweme ce Isabella balea norabdiloare cu viru tio degplclor si se incrunia Poste c& nu ora! in ordine ceva. Poate condusesemasina ala nenorocht da rapidé gi ajunsese fur. un pom. Sim} dendata 08 fla prea cald ‘inrochla grea de satin, Sim]! od | se opregto inime, rele Bemerde ridies fecoptorul, - ‘ Civa, Gosa c's? Coc? os Amedeo? A intirziat aproapa o orf, Mi 8 ghann ek sp inioarca devrermia tn seara asta, Sin- tern invilatl la dimeul 2gripturoaloct. ed = Sant Angelo? Bamardoo cunostes — Cine altcinsva? Oricurn, vidau $2 silu unde et “Nu etl! Am orazut oa & cu the. Cuviniala i seapara: inainte e@ le opreasea-si isl adunad sprincensle. yin incruniarc-nemulumita. Cet MAI E8 epul ChE deals? Peninuiparna ae _tsabella_ sc sperlo. Poste oa tse intimplase inty-adaver cave ou maging; Di ast data, | Bernarda réaciiona prompt, iar spungul fu dat po “dona! cot mal ablsnui dia fume: = © Trebuic’ sa fie po aici, pe Uindeva, Ain ‘-gSpunu ale si/nu prea imi place, Pind oun unmt'd6 aici gi nu.am fost pé fa ol in ~ Ej bine, dutesst cai ¢1 aad! Vea i dacs ne-intiinin ia y ~ Ma tives venta ats ht ~ Muttumesc, SI, Barharda, ‘mal @ obvat Ry eer 8 s.ar i putuLintimpla eave tu? —Sigue-e8 nai TH qliseac talr-o Gia Fae sd mat Spuna cova, eee eee rau", ,Geve ru!) Gave ray," Era oxact acciasi Ivers ia, cate se gindise | sl, Incercase foal dupa-amisza 96 i] gaseasca sa canto o posibiltiato de age dascurca cu ; ale. de spun, Aveau novold. deo noud Suma | pentru testare, “O. sumd méirgoara da altel ef veia tal Amedao, Oat Amedea iegisd, Lipsise toatl ziua, Pind la ore-cinel, Bemanda se consolase cu Ideaa f4 Amedeo gl Isabolla disparusord probabil paninu a-gi petrace o dupa-amiacd-in Intimitate, O fiiccau adesea,, din cite $a el, ‘Dare yreme co Amedeo nu ara ce ea, i unde era? Singur? Cu claova? Cue all femele? do Indsparté imediat © astfel ce ipotezs. Amedoo. -o ingelg pe Isabella, Nu-o fiqusa nicodala, Dar unde pra aiunci? Si unda josese toalf dupa-amiaza?; -Bamardo incepu oduinea in toale-birourie sila toate % Nu descopeti’ docit.o-fingrA sacratara, incaimnai bdlea la magina de pe birou! el b'spuse ca. dof cameal fa). Amodeo expiicingud cd bau ac magina din grageala, Atur\ai signore i San Gre-” plecase au i, Bermards simp o& se face nogtu ta alerga oinrd, cobori in siradé gt ea avin In maging, 46 Pe cind biga Fat-ul in vileva viau Ferrari) unde 1 véi- "use gi azi-dimineala, in mica Te tee paroal de obi¢al, aproape de intraraa fr Incelini pentru.o clips pe cid lecoa pe linga al, Nu aves nici-o strica- Clune. Nici mAcar nu fusese-ating, Inidia incepusa io ia raznet Se indropia in viteza spre Isabolla_ Fidel cuvintului det, Bernardo 1 gdsise: Isabella zimbl singuré pe cind traversa hodul, intorcindu-se In-budoar unde suna lelefonul: idiotl probabil cA uitase de prin- fipesa si de dineu, Nici-n-o fi giind cil ¢ ceasul Las’ c-o 34 vada el po dracu’. Dar o gindisa tara prea mufié con- vingere, Era tet atit cle incapabila 8 il chinulascs, pe “Amedeo, po cif era in stare 84 |i Intorzica lui Alessandro * sa mal Intulese prajiluri He clocolata. imagines lul, cu fata Tinjita de clocolata si grasujs cao lund plind, ti vent in rainte ckect cind raéapunse la telefon: ‘ — Fi, af draga. Cam tizu peniru a voni acess in seara asia, nu-aga? Si ce naa o si facem cu principesa? Zimbea deja vorbind, taainte 38 asculle yreun sunot, € ~ Dar ny ora cl. Era un strain. — Bronte, Signor! Haber nam ¢e veji faca cu prin: cipesa. Introbarea © ce vom face cu sof. garunen yoastra’? , = Ga? Duminezeule! Asta] apolu! unuj demeft- Exact asta imal lipséa. Dintr-p data se’sim}i neajutarata Posto “gaora alteeva, Vreun admirator timid eau. ip cada rie- marulul secret, cineva dadea ou nongalania i Fisgret; cred c&-nu ali format bind, Era pe cale sal 4p st cind ji auzi yeeea din not), Era maldurd: “= Agteptati, signeral Cred 44 satul dumnoavoasta lipseste. Nuasta aga? © — Evident ca nut (fla - luase la goand. Gine oth fost indivicul? — A intiziat Aga o? —Cucine yorbesc? = Nu are imporianjé acum, ll ayem po sotul dumnea- woot Aick. Se audi un ZgOMdl sulffca g cum ar fifost impins cu brutaliiate gi Amedeo fi pe fir: » = ‘ —jubils, nu intra in panics, Dar voeea ui suna obosita gislabia. — = Case intimpla? Un sol de giuma? = ~Nue nicl 0 gluma, Nici vorba de aga ceva. ~~ Unda egii? Abia putea si Worbpaars, giuita de panics. Bernardo avusase d/aplate, ~~ Nu stiu. N-are importanté. Bar tina frunigasus.. Bisa gti... Lrma © pauzd nashirgilé §i dureroasd. Isaballa in- cepu sa tremilre ou puters. clin toate, Ineheleturile pe cind stingea cu violenta tolefonul,,, a4 slil ca te iubesc_ Prodabil ca atuncl i smuleasera taletonul, vocea “Strainului revent pe fir: - © = 'Mutumka? tavern. Acum l-vrofi sl inapoi? > =Gine sinteti? Sintoy! hebuni? Nu. Numeai facom. So aul 0 revarsaro de fieate in eme ce ea incaica 94-4) pasteze mina ferma pe re Vrem gece mifioane do dolar, Gaca ilwree inapei, Sinteti nebun!! Nu am atijia ban! Nimenl nuaret Unil au. Vor aval, Afaceraa vonsira aduce-¢i smnébani, Vindote! Al tot weekend-ul le dieporije Ate ae do Unde S41 seoti, In timpul Asia nel ¢ facem pe didavele cu barbiatul tu, > — Dar nu pot, pentru numete tu) Dumnezeu,... agcul- aVaaU pe Amedeo! Dosmna sfinie, probabil oa erau na- bunil, Nicl maécat nu suzl soneria de a Intiare sau pe subreta alergind ca sa deschid& sal pagil gradi ai lui Bernardo calauzit de suepinele el, ~ Ca 0? 0 prt ‘Grpiat de la intrare, aga cum Elatéa chircita de coeg oe auzise, — — lsabelia, spune-ml co 3-8 intimplal? E rani? E mort? Pentru o clipé ea nu putu vortal si apoi, lari 54 inja- leaga ce }se spusese, § privi cu faja ecaidata in lacrimi_ Voces al ofa palotica aluncrcind, in sfirgil, | ed adresd lui Bernardo: = = A lost rapil! ~ Oh, Deamne Dumngzoulel Cayitotul 3 4 0 ord mal tirziu Isabella stitea tot in budoar, cu fata cenugie $i cu corpul tremurind, fintndu-| etrins ee’ mind po Bornardo cind teletonul suna din nou: = Apropo, am ullal sa v4 spuinam sighora, cf nar fi bine 5 le zicefi copoltar, Daa& o veti fase; Wor stl! $1 o | sal omorim! lar daca n-o s& venifi cu bani, o sa omatim, binainteles. - = Darnu puteti. Nu exista vreo moclalitate.., ~ Lasati asta. Aveli grijé sa stali departe de copel, ‘ar ingheja contul din bane’ de indata co acoasta s.ar deschide milne dimineala si atunel nici el gi nici dum hoeata no Sa mai faceti nici-cit o ceapa degerala, Inchi-, | sara ain neu,darde data acoasta Bernardo ascultase. Ea plingea din nou dupa ce se inchisese lelefenul, isabella, ar fitrebuit $4 chemam polijia acim o oral: = Tiam spus ca nu, ca nalbal Omul ara dreptate, Polltin o $4 lle cu Schil po nol Lot waokend-yl gilunl or sé ne inghoto tot ce avam, aes ca n-em mal putes plaii (Sscumpararea, — Oficum nu peli, Ji-ar lua pe pupnun.an.ca eA etdngl- O asemenea Suma. Si singuful care.ar putea sé o-stringa. esie Amadeo, sti asta, seats Ce ieee: POS AR Ne-om doscurca, nol. Trobuie, = Neavorn cum, ‘Trabulo 8a anunlém politi. Nuavem alt vala, Dacd vor o asemehea suma, sata nu inecamna: - $ii:la-0 gi dai, isabella, Nuspoli risa sa fi infurit: Trabuule mai Inill $4 i gése§l, Bernardo era cel putin la tel de ~ Palid oa si isabella gi ipl locu oniing prin par. Z _ > Dar daca.aia si ei? Omul a zis... — Nu vor afié, Trebule 88 aver incredore In cineva. Ponty Oumnezeu, nu putem aveatncredere in al, = - Dar poate ne var da timp sa stringem bani. Oarne- oll noar-ojuia, Am puton ds oileva talefoana gi in Ama tea, = La diacu’ cu America. Cova cu Amedeo pina cind ‘voi strings bani? Ce crezi oatl vor face? = Of Dotimnne,, Semardo! Nice nome pot gind... Vocea | so. euma-In-un aughit de ping I wome-ce © ‘Borrardo.o tua tn bratele tui la fel. de trermuratoare, = Te fog, lasé-mé 98 dau telaton, Ere doar e goapta,’ = lar ispunsuf ei fu doane Ineuvintars muta" Politia ajinse in cinéglsprezece- minute, La wea din Spato, poliigtii aparuri deghizajl in haine yeek!, anitind nigta. vechi amicl @l aerviteriior lor, cu plengtite, ca:do-tarani, in miiniie cara Ie: minatice. Gei-pujin avusosera buna idee d doghizali, se oind? Isabella, pe cind Ba pe uga Induniu- Poale off pind ta urna Bar = $1 creptato. — Signeta di San Grogoria? Polijistul o fecnrcata numeidect. Isabolla ariila glaclalé si distanté, asa cum stéiea lipité do scaun, inca invegmintata in rochla somptuoasd da bal gl cu smaraldele stralucing. _ = Da, se auzi cu maro groutata, Thea o data ochil 1 iu podidill de lactiml $f Bemarde trobul si o apuce string de mina. — Ne pare réu. Stim ca va e foarle greu Der 4 stim latul) Cum, cing, cine Ia va7ut ukima dala, daca au mai oxistat ameninjiri anleriowe, daca exista cineva prinire cei ou care lucrati sat din personala! casei care ar Svea yreun intefes Ge acost gan, daca, in fine, suspeciati Be cineva? Nu trebule 84 Wecel) pe nimeni cil vederea, Fara Bunalale, faré loiaitate fala de vechil prieieni, fara coftcazie. E viaja Bolulul dumneavoastra in joc. Trebule 88 ne ajutati. ll priv cu suspiclune pe Bernardo, care le inffini privirea din intimplare, Isabella ins Is “axplica de Japl 8 Bermardo fusoso ool care insistase gio lamuriso sa chomo pélijia, — Dar... au zis... nei eee sunam... ca... Nu putu continua. = Sui, Paourd cercetén minutioasa tare nu s¢ mai terminau gi il coreetara indelung pe Bernardo. Acesta riba elatuti da Isabella dové ore’ do tomura si de intrebéri. Pe la Ticzul noptii intordgalorkul lua sgt. Stiau tat case pu- Ses a SS rt 52. jor Spel telefonic ma foc SA cregl asta, cel in care yeu spus ea nu chemall polifia. Nite profesionigti y-ar ti spus-o de prima date, aciugd oftjsiu| supsiior dc nollie, eu OTIgURE SLIMbTH, |< = Mam ginelit gi ou la asta. Do. acoea AL.arn Kisato ‘pesignord Franco eva sune, ‘ ws _-—Foarte injelept din prriea dumneavossla, deamna, ca vai fazginall, Ofqerul insé el rozolvarea cazulul _ Spuse sslit pe un for blind. Ere-specialist in eek wae wpeenenie: setae Ft la ~ —Na alutf eu ceva daca sinl amatarl2 isabella il pelt ‘ple sporants, rupinc SAllpuddzicind day _ = Pata, Chesliunea cate exlram do delicata! G10 vain rezolve la fel. incredetiva Inno}, signora: V2 pramit Apoi ig) aminil ceva ce chiar pi cl Wilase: Va duceali undeva: In seara-asta, 2iss, anuncind.o privire “ies colienul st@lucitor si-tochia de bal, * Confire din ip int sora, Ad BUD: =Urma ai morgem lap patrecaro, ouster lao eh, dat co maj contaazé acum? ~ a — Tol! conteazé, A cul pelrecere? --Pentril o--clipa: teabellet. aproapa cai venitsa in beasca, ‘ = Fain Sent Ang ‘Gove enchata'at-po ex? Dumnezeuie, blata zgriplureaics, = Ndmat daca se va dovedi necesar. ingpecterulul, numele ora cunoscut.-Cesr mal lormidabda vgduvi- mogtenitoara a celeimal ma avert din Re moment a i ite erimacote hu ae Cinallcineva, Voom 80 le alam si cololalta pielenti ct de fepede. pesibil, Aveli un bdlatel? Thouviintd muta, Va ine Si el eoabil. Toald case va fi piziti ge poltist Discisk datcu mull atenfie, — - - Satin §i pe servitor in casa? =e IRAGAER Atos ear Mu ge fimic: Peale ¢4 unul gin ob se va da de gol. Lasaiid sa Ra ene Nol ji yom urman pa flecare in parte. = Bredetl oa. ar putea fi unul ciniré ef? Isabolla il priv’ ieee plind do sperants, Nu-i pasa, oflcine ar fitost, fumai 54 il gaseasoa ia timp po Amadeo, inainte ca da- ment dia $2 ff tack vroun fu), inainte 84... nicl macar in: gind nu poly pranunja cuvintele. ‘Nu yeu Nu putoa sase insimpld asta. Nu jul Amoded. Nu for. Ochi! so ump larasi de lacrimi gl inspectorul so intoarse aoa Spatals,- = Ma trebul ai aglestam. Regret 68. pentra nce voasira va fi foarte grou de supartat, '--Dar bani? Dare indaté co verb) regroté c& neal ira jinuse ‘gure, Dintr-o tata fata inspectorulul davani dura. , Ge! ‘bani? a! ] | daca nu cra cumva bolnava sau poate chiar pulin smin-. Ceea Ce facu 62 pulin mal tirziu I confirma & doua ; ; "= Vreau 28 Je vind. Pe toate. Innebunise care cu pdevarst? Sau se ceflase rau cu Amedso? |i fusose al ese lofkiet? Os nunmiges arn ieoias. nore wate tui Durmmezeu? 2 tated ocmncaiean nu cred c& vorbegti sarios. Piesela esiéa au fost in familio de ani gi ani, Se wita ou rote la smaraide, ta rubine, la inélul pe caro | vinduse ul Amedeo cu-numai o buna in urma.., ~ ca. vom mal singe ceva bani ce ate lor Secon she Cie uring: ~ 84 fo ban’ heats ds? = Da, Dect avusese dreptale> Acum fi ir © of fac tot co: pot Sa prdb i 62 Aloseandro in braje pantry prima cart. Apol prime lor poleg|la pa caro o prozontaseri cu placate | cura); volajul de nunta cu luna lor de mlore; prima vacen{a; primecasé de moda; prima catt cid ficuseri dragoste $1 spol ultima catt,.. scum patry zile. 1 sfigiaw inima trteun mod insuportabll, Pe masurd co bute sé lo incoplirteze, yocl gl chipurl (se adunay ciorchina in faja eahlior, Sim- joa panica invadindu-| suflotul, Trecu © ord fara de afirglt pind 6s, In cele din urmé, Allred Pacelall raven, Suma axacté ora béigaté intrun plic maronii, Sase auto do mil de dolar! — bani ghoata. « — Ti mullumeso, Alfredo. s8-{i flu rocunoscatoare foal viata mea, Sia lui Amedeo, Nu érau zace millaana, Dal erau un incaput, Bacd polliigtli avoau dreptate si ayoau do-a {eco cu nigte amatorl poate cf glo jumilale do milion te-ar fi fost de ajuns, Trabula sa lj tantazo, Asta era tot oe vem acu cind toate conturila le fuseserf Inghotate, as ; = |gabella... ea... co ag mal piten sifac pent tine? il privi in och) fntreo tcore groa, apol doschiso uga si 80 napustl afar, trecind zorlti prin faja biroulul secre. tare| care fi urd.0 2: bund gl cing vorbele ajunsor pind ie Jeabolla, acdasta se apr! ruse. = Ce-abeaua? = 8m urat o.2i bund, signora di San Gragorio, Lam auzit po domnul Paccioll pomenind despre polecfie gi able atunci mi-am dat seama cu... ofall... seWeatl ma,..mU ‘earn rocunoseut clo ta bun ineeput,., | = Nu, qu mi-al racunoseut, Clar?: Isabelle furloash cfitre ca; $i nu m-a) resunesoyt pep motly 64 lel ed am edigat pe ate) Infolagl? = Da, da... M& scuzatil-Deéemne Dum asta era chiar nebund dea binclea, Bary 2 sehimbat fa ea.. servieta.. nu mai-arata allt de grea_ acum, © ducea ou usurinja de parca af fi fost un ful, Co o fi avut oar acolo atit de important gi de grew? ~ Mal infeles? [sabella o Jintuia thea pe fala cu privi- rea. Cele tret nop® de nesomm’o facuserd intt-edevar $4. frat ¢a o mebuna. Pentw-ca daca spul cuiva despre asin oO A zbor-din stub imedial. Si nimeni nu 6 88 te” angajeze. Ma vol ocupa da asta chiar ou: © = Am Injeles. Aga deci ae Céjeaua. ‘Admase apoi ore in 7 linga telefon, agteplindul 94 ‘sun, Nu so migea nicl macar pantrd o alipa, Stites ‘Agazala pe pat, in spatele ugi tcuiata da la dormitar, Tntrebarts lui Louis inlegatura cu masa il smulse yn »nu" © Dar cia ofa sapte si inca nu sunasera. il euzi pe Alessandro hoinaéring pe hoki $1 pe. mamma. Teresa ad- = | soamintind] cA mama tui ora nicité du de c Sonetie la usa de la inirara. Se auzird pagi zon: ~ « basi mé séinins Era Bernardo: = Laetema in pace. Nuvola ca el 44 fie alci, decd ar f nat ripkorl. Novels ici macar s& I spund despre ari, Probabll ci ar 4 spue-antul pallial. Si4lcam e oy tosté mascarada asta nefolosioare, Pre- 64 luase ea acum totul. Lo va promito un mition de dotari: jumatate miina $i ceaialt’ jumatste sdplamina vitoare, » \sabella, trebuie sa-{| vorbesc. Ta 10g. = Sint ocupata. : ~ Nos pasé. Te rog, Taebuie_..vreau si i arat ceva: Pentru un moment vocea lui se singe fapusé, Apoise aurl spunsul of: « = Arats-mi pe sub ug a, Era Ziarul de seara. Berea aoe Gaba om Grogofian fusosa la Paccioll azi. i) daseriay imbrica- mintes, felul cum arta $l aproape toate piesclo pe caré fe vindluse. Dar de-unde gliau? De la cine? Alfrods sa lo fi spus? Si cintr-o daté-siu: fala acees, Caleaun sia micd fs turbets da Na birou!: fpaballa ‘simi G44 15 Inima in leo pina deschisa uss, . Barnarda stitea tot acolo. plingind in téeere. cu-cahil {lotuit fer ~ De ce-ai fatut-asta? ~ Trabuia 94 9 fac. Dar dintr-o dala vocoa e| guna fara inflexiuni, goala. Seria in zlare, deci gl répitorii at i vor deduce mal multe do alc: in primal tind cé &1 vin- due bijuterite si ca deci nu avea bani necesan do yrome ce recuisesa la asta. It a) doliea rind, dac& nu apolase [a banea, insomma o& nu putuse, filndes i sc blocase coniul. Adie, spusese polijie), 0. nut, Negi mai spusera nimic, Bemarde patil pur si simply, apol se ageza dintt-o dati linga telefon, Suné_abia ja noua, Era acceas| voce, colo bbc. ~ Capilo, signora. Nu v-atitinut fleanca, ~ Bada, zdu. Dar vooea ei avea o rezonania calms, Ins trabuje ef.mai fae rest de ban|, N stringem suficlent, : “a — Si nick-nu veli reusl weodsti. Chi 45 Spus copollor, igi vor da searma si singuri. Vor veni s& adulmece prin preajmé, Tet o sa le spud cineva, chlar daca n-o s-ofaci dumnoata. — Dar nu mai stic nimeni despre asta. . © — Rahat. Cit de idiot ma crezi, cucoana? Ascufa, wei 84-1 isi adie da la barbatul dumitale? = Nu, va rog... agteptati. Am destui bani sa va platesc. Un milion de dolari... Dar nul o mal ascultaso gi Amadoo fa deja la aparal: : - Isabella. jublic.,. tetul ¢ in requia. ‘Totul ora in foguld? Gare igi plarduse mingilo? Dar nut” paisa dacd era aga, Niclodati vocea lui nu il mingllase ral mull suflelul, $i niclodata nu ig mai simyise inima ca, acum, dilatindu-se dureros i nemasurat, pentru ca apol 68 co chircoased. El ora Ine’ acolo, pe undeva; nu-l facuseta nici un réu, Poste ca totul ve f bine, intradevar. Atita timp cit Amadeo ara ined acolo, pe unde va fl fost, totulorainroguié. = | = Ai fast foarte MS fetifa mea iubila. Ce faco Alessandro? Silo cova? =Bineinjeles ca nu. E bine. —Bine. Saruld din parlea mea, | se paru ca yooea fui fremurase; inchise stins pieoapele. Nu putea 58 pilings Nu acum. Trebuia #4 fic cursjoasa pe ck o.credea of ca este. Trebula sf fia, Pantry el. Vreau Sa til. ca iniot- | deauna... #8 stil ct de mull te iubesc, mai spuse el. Ext . Go sofia bund egtl! Nu mi-al cul nici macar o singura zi nefericit& sau ist, jubita mea: Nici una. Ea ‘plingea acum fail sa mat asounda si sé lupla ca -suspinolo eitriu tala do tot rospiratia, = Amedeo, jubitule, te iubesc. Atit de mult! Ta im: plor.,. Wine acasd, | =O 58 vin jublto, o sa vin, Ili promit. Si chiar acum —— ff ena Engd tine. Fal bok (ual GN pad ease = Ciraj sl fle, ieee eee A Pe cu een ad ‘Spuso fogdlura se Intrerupse fra alte comantarl. Potijia ii g&si a doua #i dimineata. IngA un depezit do fa merginea Romol: at i ned (rumos, a morn. Capitolul 4 Maginilo do politle escortau limuzina. pe sind Enzo 0 pilota ugor cfilre centrul Romei. Alesese o bisoricd din apropieraa Casol of San Gregono, mu prea departe de Piazza di Spagna, Samo Stefano. invase acolo o data, dupS ca se plimbasera in negiire pe strazi, pe vremea cind el ii faces curte. Le placuse simplitataa, vochimea g| frumusejea ol} acum | sc paiea si mal potrivita decil sompluoasele caledrale din centrul Homei. ‘Bornardo stitoa linga ca in maging. Privea crept ina: Inte, Ward a6 vada nimis, nici macar ceafa lui Enzo po care 9 fixe cu insistenjé. Era cl cu adavarat? Sau o1a altcinava? Clie luseserd cei care tradasera? Acuim nu mai aorta, Amedeo nu mal-era. Luind eu ol risul gl cal. ‘dura, lublioa gi wlsarea, Dus. Pe vecie, Ea era inca In -Slare de soc, - Troeuseri dows zile de la vite ef la Alfredo Paccioll, ‘tind se dusese cu boeceluta aceea plind de bijuteril, 68 Doua zile: Sa simtoa inull 9i parca ar fi fosl gi ea deja moarlé. ~ isabella. bella mia. Bemarde ii alingoa cu delica- tole brajul. in lacere ij luage, mine. Putea face alt da Pulin pentru 64, Plinsese aproape o.ora cind il sunasora de la politia $47 anunte, $i apel din now ne Alessandro ie aruneasa in brale: ~ Mi-au omor’ tatieul,..0),..23,.1 Copilul suspinase ps cind-iabetia statea nemigcats, lasindurl #6 affa ce putea de Ia alicinova: Nu mai aveau acum nicl go}, Nici tata, nicl pa Amedeo, Sa uitase cu aiita spaimé in ocha meri, intunecafi si nefeticili. = Te ver lua gi-pe tine, mama? - Nu, fl aspunsesa ea, nu, niclodati! # sifnsese mal jafe In brate. §| nicl pe tine n-or 9a mi te la, tesoro! Ty e5t al maul Fusese mai moll doch putuse suporta Bemardo. Ca gi scum, de aitfol. Isabella, ca o statuie da ghoala, inveg- ‘miinlata th negry da sus pind joa, cu un voal negr pa oe Ti ascundeau doar in mich masurd frumusojea. Il lusese. bijutoride tapol, erau toate, fra un cuvint, Astilz| purta doar verighete gi indlul pa aro 1 déinuiso Amedeo cu ocazia aniverséri foy-foricite, de acum citava lunl, Git recuse gare? Numal cine! zila de cind il Wizusa uiima Sara? $i nu se va mal Inloarce niciodats? Bomear- do ap simfea el Insugi ca un capil de clei anl privind in iB cake Amadeg.¢4: Gott, Gregoris al -eaitd chia: paiva pecolea es ae Acum semana Inch sl mai tare cu state: gt yeh Picturl,.cu un bailar graties, un adolescent al vochii Rome, Dar plecase pentru totdeauna, Bemardo o ajuta in tacere s8 cobsare din maging gi ii finu strins brajul cind pagira In bisarleé. Polite gi gar po o Ja toate intrarlle, © multine de feto triste paste tat, inmorminarca fu Scurla gi insuportabll dé dureroasa, Isabolla stiitu ticutd alaturi de el, cu facrimile eurgindui pe obraz Gira inberupere, sub vaolul neg Functonaril for, pitetenjl gi musiele suspinau intr-o annonie a durorl Sincere. Pind gi scorpla cea b&triné cra acolo, cu basio- nul ci placat Cu aur gi ebonita. Parci iecuserd-ani pina co ajunsesera acolo, in cluca tradiilal, Isabella anuntasa ca nu va primi po niment acasa. Absolut po nimenl. Vola 88 flo (ieatéi singuré. Gino sti oara cara {uisese col cara tdase? Bar acum Bernardo efa sigur of era putin pro- babil 8 fla cineva din ceroul lor do cunoglinja. Niet ma- far polifia ou avea vraun Indicly, Presupuneau, | Laermer ab acta pag samalori_moro- » domich's§ se infrupia cu o haic din bunastarsa Case di Bar Gregorc: ‘Nu exstau nic! amprente, nici 0 Covad’ macar sau ee Nu mal fusesers alte apeluri talefonice, $i nici nu vor mal fl, politia era Biguta de asta, Cu excopiia | sutolor, poate millor de ma- niaci care-9l vor Incepe focul lor macabru, Poli ‘supra: veghea telofonul acum, agteatind atacul uner deren! din eel @ caror piacere ora 8 vineze omul, S31 Insulle, 84-1 tachineze rauiddies, 84-4 facd contosiunl, 544 ‘nspaiminio seu $44 murmuro obscenilaji fa telefon. O preveniserli pe tsabelia la ce 8 se agtopto. Bermarda se cispa numal gindindu-se! trecuse prin destule biata fald, _ = Unde e Alessandrs? Bernardo bau repeda o cA de calea dupa inmormintare, gindindu-se cit de Lpertabil de gold ora casa acum fuginindu-se eind surprinsese gindind c& daca tat eae sa tla cineva, ine c& fusose Amedeo gi nu copilul, Isabella n-ar fi fast ‘Tns’ capabilé 84 vada diferenta. Dat pentru Bemando ara “elar, Aga.cum ar fi fost si peniru Amedeo. S-ar fl Sacrificat bucuros 6a s2-si oruje Singur! oopll, ~ E in camera lui, cu bona, Vrei sa 1 veri? Isabolla se uila la el rd Mat, ridicincu-si privirea stearsdi peste ceagca, = Nu pot ramine. Dar yolam oricum $8 vorbese ceva ou tine, — Despre ce? Nu ora ugar sé vorbest zilele astea, iar pe doctor nu bar tl lasal s4i dea ceva care $8 0 alute. Bernardo ghici adovarul, ca nu dormise deloc de eproape o saplaniina, = Despre faptul ca ai névole de 0 evadare, ~ Nu fi absurd; Puge ceagea jos fara putora gl il privi, Ma simt bina, — Aga §| andy, |i intoarce privirea gi pentru o clipa il trecu pe faja o palida licdrire ca de zimbel. Era prima tevenire a vechii tenslunl diftro el dupa eproape o saptamina, [i facoa s8 so simla ceva mal destingi si, din nou, mal aproplaf. — Ei bin, da, sint obosits, dar 0 si-mi Veara! = Nu, daca rami aici! ~ Grogestil Aisi egreainge 68 Glau, linga ducrunite ful! (Casa jul... Lingd... es oor ticlo oA we Arencats ‘ = Do co nu-{i vezi de trebul? Se lisa pe spate in fotatiu cu un oftal, Ny plec nicaierl, Bernardo! Nu am foral — Dar al auzil ca-a apus politia, Or 54 sune o muljime de obsodati, or 84 t¢ innebunoascd, SI nicl prasa nuo 34 fe fase in pace. Maj ales acum, Aga vrei sé triliegti? Asta wei pentru Alessandro? Nici macar nud mai pofi \aea la gradinita. F ~ Poate 84 mearga din cind in dind, Mai iirziu. — Atunci pleaad de alei pentru un timp, Port o lund, Citava luni, Pentru oe 38 mai stai aict?. eee a : + Pentru tel, Il piivi howell sig) seaase tncat palari ; BeBe ree arb gel eto Sy Semen et felul our i privi, } = Co wea-sa insomne asta? | = Ihseamné cima intore fa lueru furl. Cu orar racdus.. Be Cer ce een aN eee « ‘= lysbolla, nu poli votbl eetios. Era gocet: - _ = Pol glam -0 fac. Cina crezi. ch Oo s&conduch alaceriie acum,,, agum ind. el nu male? Se patlénie Se ee ee ie , ce haan tate at Pentru 0 ¢lipé feats tanita diz. Ea pilviit depdriare gt'epol cl cin nm * iaagi de lacrim| Nuo.. Bamarda,, nue proa curind dele, E mult. Mull... prea tirziu: E! igh puso & Mind peste a ei si agtapts 54 igi recapote respirajia intretdiata de sughltuel de plins. - Ce 6 34 fac aici? O si ma plimb prin casi? O sa-i ¢eschid dulapurie cu haino? © sa steu in gradind? O sa agtept In budoar? Pe cine? Pe un barbal care... Un sus- pin ravbalu de la ea po cind slalea nemigcata, cu capul drept., Un barat pe cara bam iubit.. $i cara niciodata,,, fu vel mal veni..agasa, Trebule... sd... m& intere la trea ba! Trebulel Eo parte din ming gl era gio parte clin al, O $81 regasesc acolo. In fiecare zi. Intro mia de feluri, In felul im care canleaza cel mai mult. Eu... lrebuiel Asta i tot! Pind si Alessandro injeloge. Lam spus azi-cimineata intolege perfect. Pentru o clips ardta mindra. E un balelel atit de bun! — Atunci 7 vei innébuni gi pe cl aga ca si pe tine, Dar Bernardo n-o spusese cu faulale gi lsabella zimbl doar, = Poate ca voi innebunl pe cit sint gi eu, Bernardo! Si poate ea va fi tot atit do placut ca gi tatal lui, Poato ca vol reugi si asta. Sl ou acestea se ridicd si pentru prima daté dupa alila timp zimb! cu adevérat, cu o palidd lumi- na in echi, Acum tebuio 98 fiu singuré! Pentru un timp. - Gind te mai vad? Se jidica in picioara privind-o. Isabolla ata inca acolo. Undeva, dusd, pierduta in ginduri, adermitd intr-un fet; stia c4 va reveni la Mata, Acurn era sigur do asta, Era prea mult viald in eA ca 84 nu fic aga, ~ Mé val vedea luni dimincata, bineinteles. in biroul mau. O privi doar, in Hoare, gi apol plocd. Avea multe pe cap GEE Capitolul 5 lsaballa dl Gan Gregorio apéru intr-adovar la serviciu luni diminesta, Si api in fiecara dimineaja gi in fiecare zi care uma. Era acolo de la noua la doud, inspirind spai a, leroare, admiralie si raspecl, Era lal ceea ca Ame- cleo siiuse iniotdeauna cé e. Era facuta din ofel gi foc, Inimaasa s| curajoasé, Purta acurn seaptrul lul aldtur) da mantia ef gi le purta cu modestia altar sute de asifel de oameni. Luera la documentatio gi acasé, in camora oi pind noaplea firziv, mult limp dupa ce Alessandro se culea, Viaja el avea acum cloud teluri: munca gi copliul. in rest prea putin. Era extrem de incordata, obosita, retrasa, dar fiicaa ceea ce zlsesa ci va face. il timlee chiar si pe Alessandro la gradinité, cul un bodyguard, cu procautia, ora, dar gi cu holérire, I invaja 94 fla mindn, netemater, Il mai fnvait s4 fio bray, nu plin do turio. il tavata tot cooa ¢8 ea insdgi ara, Réugi chiar 64 ji dea ceva mai mult, Rabdara, lubire. veselia si, uneeri, chiar piingeau impre- una. Flerdoroa lui Amedeo fneernnase pentru amindoi aprospe tel te avesu, Car agta | cuse mal apropiaylgi imal buni prieleni. Singurul ‘a cirul prieienia avea de suleril ora Bernardo. El preluase greul cureri ei, al eboselil gi al nelinisti ei, Darin loc de a conduca mai mil afacorile, i se ptvea c& de fapl o faco mai pufin. Luces mai din gteu, mai mull 9] aproape tot limpet, fain’ odihna; ou toate acestes ea Inccrca pur si sknolu oA fle tolul! riddeins, irunehiul, icine si sutlotul Cage! of Sav Gregoco, Lul i ramineeu dozilugiiie, Gi amargciuneaa. $i miria, Agta oo yedes in isato Intreyedarite lor, Se luplau in continuara, dar Amedeo nu mai era intra ci ca sA4 tempereze, Ea incerca sé fle gi Amadeo gi ea inséigl; gi mu pulen impart cu nimeni cone ce evutese In comun cu Amedeo, acicd tote. Tel 22 ora 'a comand’. Asia crea mai mult tensiune dacit tuzese vrecdata intre cel dol. Dar cal pujin, bins ca atacerlla mu fuseser alectate clo moarea tut Amedeo. Oupa luni de zite cifrale aratau la fel, Jar dupa doud luni stétcau mal bine deci anul Iredut pe vrem@a aceasta, Totul era bine, cu excepiia relatial el ou Bernerdo gi a felulul cum ardla Isabella. Telelorul suna incontinuu, zi gi nnaple, scaed si Is serviclu. Con- fom previziunifor crau monic’. Conuri, ameninlid, con- fesiuni, cimpatie, scuzs, obscenkaf si propuneri, Nici mécear nu mai riscundea la telefon: Omul pus acolo pentru asta era zi gi noapte la posi. Col clin vil, La serviolu ara un altul cara fdcon cxact acelasi lucru, Dar « facd nial un indiciu ru iegise la Wosla pentru a ajiita is ldontificarea rapitoritor. Deja era clar cA niciodata nu wor fi gasil, Injelese isabella, Trcbula s& a [aca ca Si mai stia c& o vor lése im pace. Totl, maniac, nebunil, tofil Inli-o buna zi, Ea putea sa aglepte, Dar Bamardo nu era iB de acord. — Esti nebuna? Nu poti 94 triliest! astfel. Al slabil deja zece kilograme. Egil ca o Scindurd. Nu crodea asta, dasigur; ea era mereu frumaasa in echii lui, dar ardta bolnava parca, - Asta n-are nici o legélura cu (elotoanete, Are lagi lura cu mingarea. Incerca. s8-i Zimbeasca peste birau, dar era prea obosité ca s4 mai continue, So cerlasera dostul tata diminoata. — Pui in poricol capitull - Pentru nurmele |ul Dumneseu, Betiarde, nu-] ade- varat! Ochii ej erau gata sé iil siglo de asti dala. Avem gaple bodyguarzi acasa. Unul sta tot timpul linga Engo in magin&, Altul ii duce ta scoala, Nu te mal Incapatina ca un catir. "> Stal, stai aga, nebuno! Ti-am spus sau nu fiam spus in ziua aia blestemald ca vol doi nu irdiafi cum trebuie? Am gregit atunci? Era 0 izbucnire a proprie| tul améraecluni, — begi imediat din biroul meu, pa Isabella. $i lesi si din Vela meal Va cagere! lagi trinlind usa. Pentru o clipa fu prea uuidi ca 38 se ducd dupa ol ¢ sa veard scuze; se simi prea obosita $1 34 incerce macar. Ere allt de al nalbii de obosita sé ge lupte cu Bemardo. incerca s& tsi aducd aminte daca asa fusese inlotdcauna. Oare nu era cindva amuzant? Qare nu risesord totus) uneori? Sau rideeu doar pentru ca Amedeo le modera biitaliile? Nu igi adu- cea aminte. Nu isi mal amintea nimic decit muntii de hirtil Care aceau pe biroul el. Dar noapioa, alunci isi amintes. Chiar prea mult. Igi aminiea de micile zgomete ugaara care ii vesieau ca Amedeo a adonmit. $i de miinie lui pa camea ficrbinte, po tal trupul ei, gi amintoa. igi aminten 6 do folul cum s¢ intindea gl césca atuinci ind se trezea, cum 9 privea zimbindui peste ziarul do dimineala, do {alll cum mirssea dupé ca fiicuse dug gi se birblerise, de felul cum rasune fisul lui pin holo! fnalt cind alerga dup Alessendd, do telul cum... [si petrecea nopila nu- mai cu amintiri. Acum (gi lua de lueru gi acai, sperind agtfel 98 fina viciunilo astea shinuitoare: la dislanta, see- find 88 sc iroseascd tn treburila da productie si in data: lille, elabordrll coleolel, si so ratécensea printre cite, Statistici gi propunorl de inwestti Nopyile I se pareau pron lungi, dupa co Alessandro so ducca In auldaro, | lhchise stiine ploospele si 6114. singura in blrout ei, incerand sa se apuce larigi de tucru, dar se puzi o bitaio ugeard in ug. Farad 24 tsi dea seama sari in picloare, uluita. Fra uga ca clades spre biroul lui Amedeo, uga pe care numal al o folosea. Pent o clipé simi ca romuré. ines mai wéla cu speranta absurda elvel eo va Inloaree. G4 totul nu era doctt un cogimar o miinciuna orlbilé. Ca int-una din dupé-amiezi, Ferrari-ul ya alunecs. fncet de-a fungul totuanilui, uga se va deschide cu un poenel si ol o va giriga!,(saboliezzal-M-am intoral” | ~ Dai Priv spre usd la be-2 de-a doua bavie. — ini-dai yoie? Era doar Bernardo, aritind incest tuillburat, Desigur, Ca faci acolo? Fusese tn biroul fal Ano- deo, far oa nut vola acolo. Nu voia pa niment-acole. Ere rofuigital ef 1 uneorl, pentru olipa, Ja pring say la sfirsitul, yreunei zile. Dar pina gl ee igi dada seama cA nul pole tine pe Bemardo ta distanja de toate acestea, Avea drep- tul s& cReasea hitiille ul Amedeo, s4 foloseased $l cArtic lui, cele pe care el le jInuse pe pereiele din spaicie ‘blroutui iui ~ Cautam nigta dosaro. Dece?