ANUL I

MANAGEMENTUL PROIECTULUI CULTURAL

- Sinteza Intr-o lume din ce in ce mai mai dinamica si mai globalizata a aparut necesitatea
schimbarii filozofiei de conducere a institutiilor si a organizatiilor
nonguvernamentale care au ca obiect activitatea culturala.
Trecand de la un regim dictatorial cu o economie centralizata, in care orice
initiativa era grav restrictionata, la o economie de piata dinamica, prin definitie
concurentiala, operatorii culturali au fost obligati sa-si regandeasca activitatea pe
principii noi. In consecinta, au fost necesare schimbarea, modernizarea si
reproiectarea managementului institutiilor/organizatiilor culturale, gasirea de
finantari alternative ca fiind conditii imperios necesare pentru existenta viitoare a
acestora.
Managementul proiectului a aparut tocmai din necesitatea adoptarii unui
instrument de planificare, coordonare, realizare i control al unei activiti
complexe fie ea din domeniul politicii, economiei sau culturii.
Astazi, orice activitate moderna este privita ca un proiect modern, cu un caracter
complex, care impune o viziune noua incepand cu cerintele proiectului si terminand
cu reutilizarea eficienta a rezultatelor sale, cu sansele de durabilitate ale acestuia.
Principala caracteristica definitorie a unui proiect este noutatea sa... Proiectul este
un proces nerepetitiv care realizeaza o cantitate noua, unicat, bine definita, in
cadrul unor organizatii specializate. Proiectul are drept caracteristica o actiune
unica, specifica noua, formata dintr-o succesiune logica de activitati componente cu
caracter inovational de natura diferita, realizate intr-o maniera organizata metodic
si progresiv, avand puncte de plecare si de finalizare bine definite, destinate pentru
obtinerea cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de
obiective clar exprimate (C.Opran. Managementul proiectului).
Etape premergatoare proiectului. Inainte de a incepe montarea oricarui
proiect, trebuie sa colectam informatii privitoare la posibile programe de finantare
nerambursabila aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare; sa analizam
obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile de eligibilitate,
criteriile de evaluare a proiectelor; sa analizam conditiile financiare : suma minima
si maxima care poate fi solicitata, nivelul si structura contributiei cofinantarii, care
trebuie suportata de solicitant.
Avand aceste informatii trecem la evaluarea situatiei entitatii pe care o
reprezentam, din punct de vedere al imaginii si credibilitatii sale, al resurselor
umane si financiare. Aceasta evaluare se realizeaza pe baza analizei SWOT.
SWOT presupune analizarea punctelor tari, a fortelor potentiale (S), a punctelor
slabe, adica a deficientelor (W), a oportunitatilor potentiale (O), precum si a
amenintarilor si a riscurilor care pot apare (T).
Forte potentiale (S) pot fi: resursele financiare disponibile, accesul la economii,
avantaje ale costurilor, competene in arii cheie, dotare tehnologica moderna etc.

Potential slab (W) poate insemna: echipament invechit, imagine defavorabila,

gestionare defectuoasa, lipsa informatiilor, birocratie excesiva etc.
Oportunitati potentiale (O): cererea in crestere a produselor, transfer de inovatie,
integrare pe verticala s.a
Amenintari, riscuri (T): personal insuficient pregatit, recesiune, reduceri de
personal.
In functie de toate acestea, se va lua decizia in privinta oportunitatii proiectului si,

daca aceasta este pozitiva, se va urmari solicitarea unui grant. Grantul reprezinta o
suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinirea unui
scop anume, in cazul nostru elaborarea si implementarea unui proiect cultural.
Etapele proiectului. Pentru a incepe elaborarea unui proiect trebuie sa avem
intai un portofoliu de idei, pe care am vrea sa le punem in practica prin intermediul
unui asemenea instrument. Ideea asupra careia ne vom opri va trebui sa tina seama
de conjunctura, de principalele directii ale anului de proiect in domeniul culturii pe
plan national si international (european cu precadere), de cmpurile prioritare de
aciune ale finanatorilor, de gradul de fezabilitate al proiectului (>50%; <80%).
Daca gradul de fezabilitate va fi de sub 50%, va trebui sa renuntam la ideea acelui
proiect si sa cautam una mai aproape de necesitatile si de posibilitatile reale ale
entitatii publice/private respective.
Odata clarificata ideea proiectului, se trece la stabilirea temei acestuia, care nu
trebuie sa fie marginala, trebuie s fie transparent, supl i ambiioas. In prezent,
temele privilegiate in ceeace priveste domeniul culturii sunt: dialogul intercultural i
prevenirea conflictelor prin intermediul acestuia; creatie si inovare; unitate n
diversitate ( Bogia acestei lumi const n diversitatea sa, afirma nu demult dl.
Koichiro Matzuura, directorul general al UNESCO); multilingvismul i sprijinirea
limbilor mici, mobilitate profesional, perfectionarea profesionala de-a lungul
intregii vieti (Longlife Learning), crearea de parteneriate, consorii sau reele.
Identificarea partenerilor si constituirerea consortiului de proiect. Dupa ce am
stabilit tema proiectului si principalele sale directii de actiune, trebuie sa trecem la
identificarea partenerilor. In alegerea acestora trebuie, de asemenea, sa tinem cont
de exigentele finantatorilor. In general, in functie de criteriile de eligibilitate
stabilite de finantator, partenerii pot fi nationali, regionali, europeni sau din afara
spatiului european. Partenerii alesi trebuie s fie serioi i neaprat complementari.
Ei vor constitui consoriul de proiect.
Consoriul creat in cadrul unui proiect este o organizatie virtuala, fara obligatia de
a apartine unui spatiu anume, in care membrii ei rezolva o problema comuna,
depun un efort comun, indiferent de dispunerea in spatiu a oamenilor si a
resurselor. El este format din entitati publice si/sau private care au un profil
asemenator si interese comune in domeniul ales de proiectul implementat.
Consortiul isi distribuie rolurile in proiect astfel: coordonator al proiectului este
initiatorul su, care, in mod obisnuit este si contractor principal, contractori
secundari fiind partenerii de proiect, iar subcontractantii sunt desemnati de fiecare
partener, in functie de necesitatile de implementare a proiectului.

Coordonatorul are un rol esential in implementarea unui proiect, el trebuie s aib

intotdeauna solutii alternative, pentru c el trebuie sa previna sau sa rezolve orice
eventual blocaj survenit in perioada de implementare a proiectului, operand rapid o
schimbare pentru continuarea vietii proiectului. El trebuie s bat la toate uile
posibile pentru a asigura realizarea si sustenabilitatea proiectului su, s fie
perseverent, s utilizeze tehnologiile de vrf pentru mrirea eficacitii demersului
consortiului, s aiba o intervenie lucid i sagace.
Constructia proiectului. Incepe dupa studierea atenta a pachetului informativ al
programului de finantare, care cuprinde: ghidul finantatorului, formularul cererii
de finantare si formularele documentelor anex necesare pentru intocmirea
dosarului de candidatura.
Se stabilesc:
- titlul proiectului, care trebuie sa fie sugestiv si atractiv pentru finantator, pentru
ca uneori se citesc numai titlul proiectului si bugetul. Titlul nu trebuie sa depaseasca

150 de caractere;
- acronimul trebuie sa sugereze titlul proiectului si, de cele mai multe ori, reprezinta
o prescurtare a titlului proiectului. El nu trebuie sa depaseasca 10 caractere;
- logo-ul este marca proiectului, el trebuie s fie sugestiv, s sprijine promovarea
proiectului, s faciliteze recunoaterea rapid a acestuia pe INTERNET (logo-ul nu
este obligatoriu, dar poate reprezenta un atu in plus la evaluare);
- grupul tinta ( creatori din domeniul artelor, profesionisti in program de formare
continua, tineri cercetatori, studenti, elevi, categorii defavorizate etc.).
Elaborarea propunerii de proiect. Se face pe formularele tipizate recomandate de
finantator.
Pornindu-se de la informatiile cuprinse in pachetul informativ, activitatea de
completare a dosarului de candidatura va urmari doua directii:
1. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice
logica etc.)
2. Colectarea informatiilor pentru anexele necesare (statutul juridic al
solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei de
proiect, care contin informatii ce pot fi utilizate in argumentarea
proiectului).
Formularele obligatorii conin urmatoarele capitole:
Formularul A
- informaii asupra propunerii: acronim, identificator de apel;
- informaii administrative privind coordonatorul proiectului;
- rezumatul proiectului, care cuprinde: obiectivele propunerii (maxim 1000 de
caractere), descrierea propunerii (maxim 2000 de caractere), rezultate si repere in
contextul obiectivelor de lucru (maxim 500 de caractere):
- costul total al proiectului, pe elemente de cheltuieli pentru fiecare partener,
mentionarea fondurilor deja primite (daca este cazul), a fondurilor solicitate de la
finantatorul caruia ii este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti

finantatori, mentionarea modului de finantare in viitor (durabilitatea/

sustenabilitatea proiectului);
profilul fiecrui participant un formular pentru fiecare participant, inclusiv
codul participantului;
Formularul B
Contine organigrama proiectului, care trebuie sa defineasca in mod concis si
sintetic, sub forma grafica, principalele obiective ale proiectului in legatura
interdependent dintre ele, planul de lucru plus tabelele si diagramele cerute in
anexe: distributia pachetelor de lucru (WP) in cadrul proiectului; organigrama de
dependenta (graficul PERT); programarea activitatilor desfasurate in proiect
(managementul timpului de proiect = diagrama GANTT); matricea logica sau
portofoliul de proiect (reprezinta o metoda de prezentare pe scurt si clar a
continutului unui proiect; ea se prezinta sub forma unui tabel cu patru coloane si
patru randuri, continand principalele elemente ale unui proiect); analiza pachetelor
de lucru (WP).
Formularul C
Prezinta membrii consortiului preliminar fiecare partener cu posibile pozitii in
cadrul consortiului si cu elemente de identificare: adresa, telefon, fax, e-mail,
persoana de contact etc., precum si rolul fiecaruia in proiect.
Formularul D
Prevede workshop-urile din cadrul etapei de elaborare si implementare a

proiectului. Reprezentantii partenerilor din consortiul format pentru realizarea

propunerii de proiect trebuie sa se intalneasca lunar sau ori de cate ori este nevoie
pentru bunul mers al proiectului. Aceste intalniri de lucru pot fi reale din punct de
vedere fizic sau virtuale, folosind comunicarea electronica. In cadrul acestor
intruniri de lucru (workshop-uri) se vor repartiza sarcinile de lucru ale fiecarui
partener, se va analiza stadiul indeplinirii sarcinilor dintre cele doua intruniri, se
vor distribui noi sarcini pana la intalnirea viitoare si/sau pentru toata durata de
elaborare a proiectului.
Cateva dintre cele mai frecvente greseli la intocmirea dosarului de
candidatura. Unele proiecte prezentate spre finantare nu sunt selectate datorita
unor greseli tehnice sau administrative, deoarece aplicantul nu a fost atent la unele
detalii atunci cand a aplicat recomandarile Ghidului de completare a dosarului de
candidatura. Din aceasta cauza unele proiecte prezentate nu intra nici macar in
procesul de prima selectie, iar altele, desi au intrat in evaluare, nu sunt selectate
pentru finantare.
Sa trecem in revista cateva dintre cele mai frecvente greseli.
Greseli administrative:
- lipsa actelor statutare ale solicitantului si/sau ale partenerilor;
- ne-eligibilitatea solicitantului sau/si a activitatilor propuse;
- neincadrarea in bugetul maxim sau minim admis (finantarea nerambursabila

nu poate depasi 80% (in rare cazuri 90%) din costurile eligibile, iar contributia
candidatului/candidatilor nu poate fi mai mica de 20% (in cazuri de exceptie 10%);
- lipsa declaratiilor de parteneriat / scrisorilor de intentie;
- lipsa CV-urilor echipei;
- documentatie suplimentara incompleta (cca 20% din solicitanti sunt respinsi din
aceasta cauza);
- lipsa semnaturilor solicitantului, in original.
Greseli tehnice:
- lipsa detaliilor in ceea ce priveste experienta anterioara a solicitantului / a
partenerilor;
- CV-uri completate necorespunzator;
- descrierea neclara a grupurilor tinta;
- analiza incompleta a nevoilor de informare a grupurilor tinta;
- activitatile propuse nu sunt corelate cu nevoia de informare a grupului tinta;
- bugetul nu are legatura cu activitatile propuse;
- matricea logica nu este completata corect cu indicatorii calitativi, nici cu cei
cantitativi.
Finantari nerambursabile pentru proiecte culturale: nationale,
europene, internationale sau private.
Programe nationale
Programe AFCN.
Administratia Fondului Cultural National (AFCN) este institutia careia Ministerul
Culturii, Cultelor si Patrimoniului National i-a delegat finantarea unor proiecte ale
sale. Prin finantarile nerambursabile acordate, pe baza de proiecte, AFCN
contribuie la cresterea interesului opiniei publice fata de cultura, la participarea
directa la actul de cultura, precum si la cresterea numarului de consumatori avizati
de cultura.
AFCN subventioneaza:

- proiecte culturale;
- proiecte editoriale: carte si reviste culturale.
Proiectele culturale sprijinite financiar apartin urmatoarelor arii tematice: activitati
muzeale, arte vizuale si arhitectura, cultura scrisa, educatie culturala, interventie
culturala, teatru, dans, muzica, patrimoniu cultural national material si imaterial,
management cultural si formare profesionala.
Proiectele editoriale sunt evaluate pentru acordarea de finantare in functie de:
anvergura proiectului, calitatea produsului, publicul tinta caruia i se adreseaza,
capacitatea operationala a solicitantului, raportul cost-valoare culturala dintre
cheltuielile estimate si necesarul pentru realizarea proiectului editorial.
Au acces la finantare institutiile publice de cultura si organizatiile
neguvernamentale de profil.

Consiliul AFCN a stabilit urmatoarele prioritati de finantare, adaptate orientarilor

Planului National de Dezvoltare pentru cultura, in perioada 2007- 2013:
incurajarea tinerilor creatori
promovarea creatiei literare contemporane
explorarea diferentelor culturale si a diversitatii culturale
cultura nationala in context european
pastrarea identitatii nationale
valorificarea patrimoniului imaterial
arta pentru schimbarea sociala si pentru schimbarea mentalitatilor
Au acces la finantare institutiile publice de cultura si organizatiile
neguvernamentale de profil.
Mai multe informatii pe: www.afcn.ro

Promocult
Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National finanteaza in 2008 (cu
posibila extindere si pe anii urmatori) Programul de Pomovare a Artei
Contemporane din Romania in statele membre ale Uniunii Europene. Acest
Program, denumit in continuare Promocult, are ca obiectiv principal promovarea
valorilor culturale contemporane din Romania prin intermediul proiectelor si
actiunilor culturale din domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului si culturii
scrise.
Prin Promocult nu se acorda finantari nerambursabile pentru producerea de
bunuri culturale, ci doar pentru promovarea acestora.
Poate solicita finantare orice persoana fizica autorizata sau persoana juridica de
drept public sau privat, romana sau straina, care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este autorizata, respectiv infiintata, in conformitate cu prevederile legale; b) nu
are datorii la bugetul de stat sau la bugetul local; c) a respectat obligatiile asumate

prin contractele de finantare nerambursabila anterioare.

Acordarea de finantari nerambursabile este conditionata de existenta altor surse de
finantare, proprii sau atrase de beneficiar, in limita unui procent de minim 20% din
valoarea totala a ofertei culturale propuse spre finantare: contributia proprie sau
atrasa de beneficiar poate fi asigurata in numerar si/sau in natura
Mai multe informatii la: http://www.finantare.cultura-net.ro

Programul CANTEMIR
A fost constituit n anul 2006 ca un program de finanare nerambursabil al
Institutului Cultural Romn, pentru proiecte culturale derulate n mediul
internaional, cu impact pe pieele de profil din strintate.
Din acest an, programul funcioneaz n baza Ordonanei nr. 2/2008.
Pentru anul 2008, obiectivele Programului CANTEMIR sunt:
- creterea vizibilitii i accesibilitii culturii romneti pe pieele
culturale internaionale;
- ncurajarea cooperrii ntre artiti romni i strini.
n consecin, vor fi sprijinii artitii i operatorii culturali din Romnia care doresc
s asigure o participare romneasc la festivaluri internaionale importante din
strintate, precum i operatorii culturali din Romnia i din strintate care
iniiaz proiecte de promovare a culturii i civilizaiei romneti n strintate sau
care particip la proiecte de cooperare cultural menite s ncurajeze dialogul
intercultural.
n anul 2008, Programul CANTEMIR cuprinde 3 seciuni, fiecare avnd obiective i
prioriti specifice:
Seciunea I: FESTIVAL Culture by Request
Seciunea II: PROMOVARE Culture to Go
Seciunea III: COOPERARE Culture to Share
Solicitanii eligibili sunt, n general, persoane fizice sau persoane juridice de drept
public sau privat, romne sau strine autorizate, respectiv nfiinate n condiiile
legii romne sau strine, care doresc s realizeze un proiect cultural.
Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie s respecte urmtoarele condiii cumulative:
s se desfoare n parteneriat cu cel puin o organizaie cultural, public sau
privat, nregistrat legal (cu personalitate juridic) n ara de desfurare a
proiectului; s se desfoare n afara Romniei; s se concretizeze ntr-un produs
artistic nou care va fi prezentat publicului, ca parte a proiectului; s nu fie dintre
cele stabilite ca obligaii sau programe minimale anuale (n cazul instituiilor
publice); s fie cofinanate de ctre solicitant din surse proprii sau atrase, n
numerar, n procent de minimum 10% din valoarea finanrii solicitate de la ICR;
s nu fi fost respinse n cadrul unor sesiuni de evaluare anterioare ale Programului
CANTEMIR.
Proiectele se pot nscrie ntr-unul sau mai multe dintre urmtoarele domenii:

literatur, arte vizuale, arhitectur i design, teatru, muzic, dans, film sau
patrimoniu cultural.

Analizarea i evaluarea documentaiei depuse de ctre solicitani pentru obinerea

finanrii, precum i selecionarea propunerilor de proiect care ntrunesc punctajul
necesar se fac de ctre comisii de evaluare i selecie constituite pe domenii.
Comisiile de evaluare i selecie sunt formate din cel puin 3 membri - experi
externi (din domenii artistice, experi n comunicare i promovare, experi n
domeniul managementului de proiect) i reprezentani ai ICR.
Criteriile de evaluare a proiectelor sunt: 1. Relevan . 2. Capacitate de
implementare. 3. Metodologie. 4. Promovare. 5. Rezultate anticipate, impact i
durabilitate. 6. Originalitate i calitate artistic.
Mai multe informatii la: www.programulcantemir.ro

Programul de finantare a editorilor straini pentru TRADUCEREA

AUTORILOR ROMANI (TPS)
Programul de finantare a editorilor straini pentru traducerea autorilor romani
(TPS Translation and Publication Support Programme) este un program al
Institutului Cultural Roman, menit sa faciliteze accesul publicului strain la
literatura romana si sa sprijine prezenta autorilor romani pe piata internationala de
carte pentru traducere (si publicare, atunci cand este cazul). TPS sprijina
publicarea si difuzarea in lume a operelor relevante pentru cultura romaneasca din
domeniile literatura si stiinte umane. Subventiile se acorda pentru traducerea
operelor relevante pentru cultura romaneasca si de larg interes pentru publicul din
strainatate.
Obiectivele programului TPS sunt: promovarea dialogului cultural si raspandirea
culturii si istoriei romanesti in spatiul european, precum si sustinerea circulatiei
operelor literare romanesti in spatiul european si international.
Programul sprijina publicarea lucrarilor de fictiune si non-fictiune in domeniile
literatura si stiinte umane, apartinand autorilor romani. Sunt considerate eligibile
numai cererile si subventiile TPS formulate de editurile (private sau de stat)
inregistrate in afara teritoriului statului roman.
Mai multe informatii la: www.icr.ro

PROGRAME ale UNIUNII EUROPENE

Cultura este o sfer de aciune relativ nou pentru Uniunea European (UE), cel
puin din punct de vedere legislativ. Temeiul juridic pentru aciunea UE n acest

domeniu a fost introdus doar n 1992, odat cu Tratatul de la Maastricht. inta

aciunii UE n acest domeniu este ncurajarea i sprijinirea cooperrii n Europa,
pentru a sublinia importana patrimoniului european cultural comun.
Comisia European ncurajeaz cultura n dou feluri:
- prin intermediul politicilor, n special al politicilor culturale, dar i prin
integrarea culturii n alte arii de interes ale UE, de exemplu n politicile concurenei
i industriei;
- prin acordarea de subvenii, n principal prin programul Cultura 2007 2013, ns i prin intermediul altor aciuni, de exemplu n cadrul politicilor
regionale.
Cele dou aspecte se afl ntr-o strns legtur, programul fiind destinat s
contribuie la dezvoltarea politicilor din domeniul culturii i, n ultim instan, s
promoveze valorile culturale comune, cu scopul de a pune n valoare patrimoniul
cultural mprtit de popoarele Europei.

Cultura 2007 2013

Programul Uniunii Europene Cultura 2007-2013 este principalul mecanism de
sprijinire a sectorului cultural lansat de Uniunea European. Programul contribuie
la punerea n valoare a spaiului cultural comun al europenilor, bazat pe o
motenire cultural similar, prin dezvoltarea cooperrii culturale ntre creatori,
operatori i instituii culturale din statele participante la program, cu scopul de a
consolida sentimentul de apartenen la spaiul european prin intermediul
mobilitii transnaionale a persoanelor active n sectorul cultural, prin circulaia
transnaional a operelor i a produselor artistice i culturale, prin dialogul
intercultural.
Programul are o durat de 7 ani i un buget de 400 de milioane de euro.
Partenerii de proiect trebuie s fie organizaii nregistrate sau care-i desfoar
activitatea principal ntr-una din urmtoarele ri:
- statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica
Ceh, Danemarca, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia,
Romnia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria;
- cele 3 ri membre ale Spaiului Economic European: Islanda, Liechtenstein si
Norvegia;
- rile candidate la statutul de membru al UE: Croaia, Turcia, Fosta Republic
Iugoslav a Macedoniei i Serbia.
rile din Balcanii de Vest: Albania, BosniaHeregovina i Muntenegru ar putea
deveni eligibile n viitor cu condiia semnrii unui Memorandum de nelegere
privind participarea fiecreia dintre aceste ri la program.
Toate acele ri care nu sunt incluse n lista de mai sus a rilor eligibile sunt
considerate ri tere.
Obiectivele programului
Programul a fost instituit pentru a pune n valoare spaiul cultural comun al
cetenilor Europei bazat pe un patrimoniu cultural comun. Atingerea acestui
obiectiv se realizeaz prin activiti de cooperare ntre operatori culturali din rile
eligibile, n vederea ncurajrii dezvoltrii ceteniei europene.
Programul are trei obiective specifice:
- promovarea mobilitii transnaionale a persoanelor care activeaz
n sectorul cultural;

- ncurajarea circulaiei transnaionale a operelor i a produselor

artistice i culturale;
- promovarea dialogului intercultural.
Activitile sprijinite prin intermediul programului se nscriu n trei mari categorii,
care corespund componentelor programului.
Componentele programului:
I. Sprijinirea proiectelor culturale
Organizaiile culturale sunt sprijinite pentru a dezvolta n colaborare proiecte
transnaionale i pentru a iniia i implementa activiti culturale i artistice.
Scopul acestei componente este de a ajuta s coopereze organizaii precum: teatre,
muzee, asociaii profesionale, centre de cercetare, universiti, institute culturale i
autoriti publice din diferite ri participante la program, astfel nct sectoare
diferite s poat lucra mpreun i s i extind sfera de influen cultural i
artistic dincolo de frontiere.
n cadrul acestei componente exist patru categorii:
Componenta 1: Proiecte de cooperare multianuale (cu o durat de trei cinci ani)
Prin intermediul acestei prime categorii se dorete sprijinirea dezvoltrii unor
relaii de colaborare multianuale i transnaionale ntre minimum ase operatori
culturali din cel puin ase ri eligibile, care s coopereze i s desfoare activiti
culturale sectoriale i transsectoriale comune, cu o durat de trei-cinci ani.
Sunt disponibile fonduri ntre 200 000 i 500 000 de euro pe an, sprijinul oferit de
UE fiind ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Fondurile
sunt destinate lansrii sau extinderii sferei geografice de acoperire a unui proiect i
asigurrii durabilitii acestuia, dup ncheierea perioadei de finanare.
Componenta 2: Proiecte de cooperare (cu o durat de maximum 24 de luni).
Aceasta se refer la aciuni realizate n colaborare ntre cel puin trei operatori
culturali din cel puin trei ri eligibile, operatori culturali care coopereaz i
desfoar activiti sectoriale i transsectoriale, cu o durat de cel mult doi ani. Vor
fi finanate cu prioritate acele aciuni care exploreaz modaliti de cooperare pe
termen lung.
Sunt disponibile fonduri ntre 50 000 i 200 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind
ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Componenta 3: Proiecte de traducere literar (cu o durat de maximum 24 de luni)
Cea de-a treia categorie se refer la finanarea proiectelor de traducere. Sprijinul
oferit de UE pentru realizarea de traduceri literare are n vedere creterea gradului
de cunoatere a literaturii i a patrimoniului literar european, prin promovarea
circulaiei operelor literare ntre ri. Editurile pot primi subvenii pentru

traducerea i publicarea operelor de ficiune, dintr-o limb european ntr-o alt

limb european.
Sunt disponibile fonduri ntre 2 000 i 60 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind
ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Componenta 4: Proiecte de cooperare cu ri tere (cu o durat de maximum 24 de
luni)
Cea de-a patra categorie se refer la sprijinul oferit proiectelor de cooperare
cultural care vizeaz schimburi culturale ntre rile care particip la program i
rile tere care au ncheiat acorduri de asociere sau de cooperare cu UE, sub
rezerva existenei prevederilor care vizeaz domeniul cultural.
Aciunea trebuie s genereze o cooperare internaional concret. Proiectele de
cooperare presupun implicarea a minimum trei operatori culturali, din cel puin
trei ri eligibile i cooperarea cultural cu cel puin o organizaie dintr-o ar ter

selectat i/sau presupun activiti culturale desfurate n respectiva ar ter.

Sunt disponibile fonduri ntre 50 000 i 200 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind
ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
II. Sprijinirea organizaiilor active la nivel european n domeniul culturii
Organizaiile culturale care sunt deja active sau care doresc s se implice n
activiti culturale la nivel european pot primi subvenii pentru acoperirea
costurilor lor. Aceast component vizeaz acele organizaii care stimuleaz
sentimentul unei experiene culturale comune cu o real dimensiune european.
Subveniile se acord pentru acoperirea costurilor operaionale corespunztoare
desfurrii activitilor curente ale organizaiilor beneficiare:
a) ambasadori
b) reele de advocacy
c) festivaluri
d) structuri de sprijinire a politicii Agendei europene pentru cultur,
cu subcategoriile:
i) platforme pentru dialog structurat
ii) grupri de analiz a politicilor
Sunt disponibile fonduri ntre 100 000 i 600 000 de euro, n funcie de categoria
pentru care se solicit finanare, sprijinul oferit de UE fiind ns limitat la
maximum 80% din totalul cheltuielilor eligibile.
III. Sprijinirea activitilor de analiz, a colectrii i difuzrii informaiilor, precum
i optimizrii impactului proiectelor din domeniul cooperrii culturale
Este oferit sprijin financiar att pentru activiti de analiz i de difuzare care ajut
la colectarea i cercetarea rezultatelor, rspunznd astfel nevoii de date cantitative
solide n sectorul cultural, ct i pentru evaluarea rezultatelor n raport cu
obiectivele programului. De asemenea, pornind de la necesitatea informrii
artitilor i organizaiilor culturale la nivel local cu privire la programul Cultura,
punctele de contact cultural sunt sprijinite financiar n toate rile eligibile.
Prin program se acord fondurile necesare realizrii de studii i analize n domeniul
cooperrii culturale europene i n cel al dezvoltrii de politici culturale europene.
Se are n vedere creterea volumului i a calitii informaiilor i datelor disponibile,

cu scopul dezvoltrii unor analize i date comparative referitoare la cooperarea

cultural la nivel european, n special n ceea ce privete mobilitatea creatorilor i a
actorilor culturali, circulaia operelor de art, a produselor culturale i artistice, dar
i dialogul intercultural.
De asemenea, programul sprijin colectarea i difuzarea informaiilor i activitile
al cror obiectiv este optimizarea impactului proiectelor. Programul promoveaz
schimbul de experien i bune practici, difuzarea informaiilor referitoare la
program, precum i cooperarea cultural transeuropean n sens larg.
IV. Legturi cu anii dedicai unor anumite teme, la nivel european
Prin intermediul programului se intenioneaz crearea unor legturi cu activitile
desfurate n legtur cu anii dedicai unei anumite teme la nivel european.
2008: Anul dialogului intercultural, care este de altfel unul dintre obiectivele
generale ale programului
2009: Anul creativitii i inovaiei
2010: Anul de lupt mpotriva srciei i excluziunii sociale
Este ncurajat crearea unor legturi cu oricare din anii ce vor urma dup 2010,
care vor putea fi dedicai altor teme.

Programe EACEA (Agenia executiv pentru cultur, educaie i

audiovisual) 2007-2013
Comisia European a cedat spre administrare acestei Agenii, o parte din
programele ei de finanare, pentru o mai direct colaborare cu entitile publice sau
private interesate.
Agenia are misiunea s implementeze programe i activiti n domeniile: educaiei
i formrii, ceteniei active, tineretului, audiovizualului i culturii.
Programele manageriate de Agenie au scopul de a centraliza i subveniona
proiecte tehnice, care nu presupun luarea unor decizii politice.
Formarea continu / Lifelong Learning
Subprograme
Comenius (educaia n coal, program pentru profesori)
Aciunea c) proiecte multilaterale
Aciunea d) reele multilaterale;
Aciunea e) msuri de acompaniament

Erasmus (pentru nvmntul superior)

Aciunea b) proiecte multilaterale;
Aciunea c) reele tematice Erasmus;
Aciunea d) msuri de acompaniament/nsoitoare;

Leonardo da Vinci (formare profesional)

Aciunea d) proiecte multilaterale cu scopul de a mbunti sistemul de
educaie pentru aduli prin dezvoltare i transfer de inovaie i de bune
practici;
Aciunea e) reele tematice ale experilor i organizaiilor;
Aciunea f) msuri nsoitoare;

Grundtvig (educaia adulilor)

Aciunea c) proiecte multilaterale cu scopul de a mbunti sistemul de
educaie pentru aduli prin dezvoltare i transfer de inovaie i de bune
practici;
Aciunea d) reele Grundtvig;
Aciunea e) msuri nsoitoare;

Programe Transversale
Activitate cheie 1 (Politici de cooperare i inovare)
Aciunea d) studiu i analiz a politicilor i sistemelor n domeniul educaiei
i formrii:
i) studii i cercetri;
ii) dezvoltarea indicatorilor i urmrirea statisticilor;
iii) sprijin pentru unitile naionale ale reelei Eurydice i managementul
Unitii Europene Eurydice;
iii) activiti n cadrul iniiativei Europass, n concordan cu Decizia
nr.2241/2004 a Parlamentului European i a Consiliului acestuia;
Activitatea cheie 2 (Limb)
Aciunea a) proiecte multilaterale;
Aciunea b) reele multilaterale;
Aciunea c) msuri nsoitoare;

Activitatea cheie 3 (TIC)

Aciunea a) proiecte multilaterale;
Aciunea b) reele multilaterale;
Aciunea c) alte aciuni cu scopul implementrii unor politici i practici n
domeniul formrii continue;
Activitatea cheie 4 (Diseminarea i exploatarea rezultatelor)
Aciunea b) proiecte multilaterale;
Aciunea "Jean Monnet"
a) proiecte unilaterale i naionale:
i) catedre Jean Monnet, centre de excelen i module de predare;
ii) asociaii de lectori, profesori i cercettori;
iii) sprijin pentru tinerii cercettori specializai n studii europene;
iv) informaia comunitar i activitatea de cercetare;
b) proiecte multilaterale i reele;

Erasmus Mundus / Cooperare extern

Aciunea 1: Erasmus Mundus - cursuri de masterat;
Aciunea 2: burse;
Aciunea 3: Parteneriat cu institute de nvmnt superior din ri tere;
Aciunea 4: atractivitatea nvmntului superior din Europa;

Tineretul n aciune
Aciunea 1: Tineretul pentru Europa:

1.1: schimburi de tineri;

1.3: proiecte participative pentru o societate democratic;
Aciunea 2: Serviciul European de Voluntariat;
Aciunea 3: Tineretul n lume:
3.1: cooperarea cu rile vecine membre UE;
3.2: cooperarea cu ri tere;

Aciunea 4: Sistemul de sprijinire a tinerilor:

4.1: sprijinirea persoanelor active la nivel European n domeniul tineretului;
4.3: formare i creare de reele a persoanelor active n probleme de tineret i
organizaii de tineret;
4.4: proiecte privind ncurajarea inovrii i a calitii;
4.6: parteneriate;
4.7: sprijin pentru urmtoarele structuri i programe: EURODESK network,
Euro-Mediterranean Youth Platform i asociaiile tinerilor voluntari
europeni;
Aciunea 5: sprijin pentru cooperarea european n domeniul tineretului:
5.1: ntlniri ale tinerilor i ale responsabililor cu politici n domeniul
tineretului;

Europa pentru Ceteni

Aciunea 1: Ceteni activi pentru Europa:
1.1: nfriri ntre orae, n plus fa de finanrile structurale directe
acordate pentru anii 2007, 2008, 2009 de ctre Consiliul European al
Municipiilor i Regiunilor (CCRE);
1.2: Proiecte ceteneti i msuri de sprijinire
Aciunea 2: Pentru o societate civil activ n Europa:
2.1: sprijin structural pentru organizaiile care se ocup de cercetri n
domeniul politicilor publice europene, n plus fa de fondurile puse la
dispoziie n anii 2007, 2008 i 2009 de asociaia Groupement d'tudes et de
recherches Notre Europe i de Institut fr Europische Politik;
2.2:sprijin structural pentru organizaiile societii civile la nivel european,
n plus fa de granturile acordate din fondurile structurale pentru anii 2007,
2008 i 2009 pentru Platform of European Social NGOs, European
Movement i European Council on Refugees and Exiles (ECRE);
2.3: sprijin pentru aciunile promovate de organizaiile societii civile;
Mai multe informaii pe:
http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc413_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc511_en.htm
http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc403_en.htm
http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc417_en.htm
http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc505_en.htm

MEDIA 2007-2013
Arta si cultura vizuale, productie de film
Programul MEDIA sprijina in fiecare an 300 de proiecte noi de film european, iar
jumatate din filmele europene care ruleaza in cinematografe apar cu sprijinul
Programului MEDIA. Sectorul audiovizual European are un rol important in
conturarea cetateniei europene deoarece este unul dintre principalii vectori de
transmitere a valorilor europene catre cetatenii europeni, mai ales catre tineri.
Obiectivele Programului MEDIA sunt:
pastrarea si sporirea diversitatii culturale si lingvistice si a mostenirii
cinematografice si audiovizuale europene, garantarea accesului
publicului european la aceasta mostenire si promovarea dialogului
intercultural;
cresterea distributiei si a circulatiei creatiilor audiovizuale in
interiorul si in afara Uniunii Europene, inclusiv printr-o cooperare mai
puternica intre actori;
intarirea competitivitatii sectorului audiovizual european in cadrul
unei piete europene competitive si deschise, favorabile crearii locurilor
de munca, inclusiv prin promovarea legaturilor dintre profesionistii din
domeniul audiovizual.
In acest sens, Programul va sprijini:
- cresterea numarului productiilor audiovizuale: dobandirea si
perfectionarea aptitudinilor in domeniul audiovizual si dezvoltarea
creatiilor audiovizuale europene;
- distribuirea si promovarea operelor audiovizuale europene;
- proiecte pilot care sa asigure adaptarea acestui program la cerintele
pietei.
Mai multe informatii la: www.media-desk.ro

Programul Operational Regional POR

Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Domeniul de interventie
5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si
crearea / modernizarea infrastructurilor conexe
Solicitanti eligibili:
- unitti administrative-teritoriale
- autoritati ale administratiei publice centrale
- ONG-uri
- unitti de cult

- parteneriate intre unitti administrative-teritoriale

Activitti eligibile:
- restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cldirilor de patrimoniu;
- restaurarea, protectia, conservarea si realizarea picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
- lucrri si dotri pentru asigurarea iluminatului interior si exterior, a iluminatului
de siguranta, precum si a celui decorativ;
- restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor;
- amenajri peisagistice pentru evidentierea obiectivului turistic de patrimoniu
reabilitat;
- dotri interioare (instalatii, echipamente si dotri pentru asigurarea condiiilor de
climatizare, siguranta la foc, antiefractie);
- modernizarea utilitatilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrica,
alimentare cu apa, canalizare);
- dotri pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural mobil si imobil
- amenajarea zonelor de protectie prin delimitarea si mprejmuirea obiectivelor de
patrimoniu (acolo unde este cazul);
- constructia utilitatilor anexe (parcaje, grupuri sanitare, puncte de informare,
reclame si indicatoare);
- amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la obiectivele
turistice de patrimoniu reabilitate;
- constructia / reabilitarea / amenajarea caii de acces ctre obiectivul turistic de
patrimoniu reabilitat; aceste activitti sunt eligibile numai in cazul in care se
poate argumenta ca valorificarea obiectivului de patrimoniu restaurat este
afectata de infrastructura de acces deficitara.
Contributie beneficiar: minim 2% din valoarea maxima a cheltuielilor eligibile.
Mai multe informatii la: www.inforegio.ro

FONDURI INTERNATIONALE si PRIVATE

Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE)
si Programul de Cooperare Norvegian
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si Ambasada Regala a
Norvegiei au lansat in 30 iunie 2008, la Bucuresti, Fondul ONG din cadrul
Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE). Acesta face parte
din asistenta acordata Romaniei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic
European (SEE) de ctre cele trei state membre ale Asociatiei Europene a Liberului
Schimb, respectiv Islanda, Liechtenstein si Norvegia.

Mecanismul Financiar are ca scop sa contribuie la reducerea disparitatilor

economice si sociale si sa sprijine toate tarile SEE pentru o participare deplina pe
Piata Interna.
Obiectivul Fondului ONG infiintat prin Mecanismul Financiar Spatiul Economic
European (European Economic Area) este de a consolida societatea civila din

Romania prin sprijinirea unor proiecte in cinci domenii prioritare:

apararea drepturilor omului, anti-discriminare si incluziune sociala;
sprijin pentru copii si tineri confruntati cu anumite dificultati specifice;
servicii sociale;
protectia mediului
conservarea si valorificarea patrimoniului cultural.
Solicitanti: numai organizatiile neguvernamentale inregistrate in Romania.
Parteneri:
- ONG-uri si alte categorii de entitati fara scop lucrativ (cum ar fi autoritati locale,
institutii publice etc.);
- organizatii relevante din Romania si din celelalte state membre AELS (Islanda,
Liechtenstein si Norvegia) sau UE.
Co-finantarea: contributia Fondului la costurile unui proiect nu va putea fi mai
mare de 90% din totalul costurilor eligibile. Beneficiarii vor trebui sa contribuie cu
10% din valoarea costurilor totale eligibile, din surse proprii sau din alte surse.

EURIMAGES
EURIMAGES este Fondul Consiliului Europei pentru sprijinul coproductiei,
distributiei si exploatarii operelor cinematografice europene. Creat in 1989 pe baza
unui acord partial, reuneste la ora actuala 33 de state membre (Austria, Belgia,
Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca,
Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia,
Luxemburg, Letonia, Lituania, Macedonia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia,
Romania, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia,
Ungaria).
Scopul sau este promovarea cinematografiei europene, prin stimularea productiei si
circulatiei operelor cinematografice, precum si favorizarea cooperarii intre
profesionisti.
In cadrul EURIMAGES se desfasoara 4 programe de sprijin:
- sprijin pentru coproductie;
- sprijin pentru distributie;
- sprijin pentru sali;
- sprijin pentru digitalizarea proiectelor finantate de Eurimages.
Resursele fondului sunt in majoritate (aproape 90% din bugetul total) consacrate
sprijinului pentru realizarea de coproductii.
Criterii de eligibilitate pentru coproductie:
- sunt eligibile proiecte de lung metraje de fictiune, de animatie si documentare cu o
durata minima de 70 de minute, destinate exploatarii in sali;
- proiectele prezentate trebuie sa fie coproduse de cel putin doi coproducatori

independenti din diferite tari membre ale Fondului;

- in cazul unei coproductii multilaterale, participarea coproducatorului majoritar
nu trebuie sa depaseasca 70% din bugetul total al coproductiei, iar participarea
fiecarui coproducator minoritar nu trebuie sa fie mai mica de 10%;
- in cazul unei coproductii bipartite, participarea producatorului majoritar nu
trebuie sa depaseasca 80% din bugetul total al coproductiei si participarea
coproducatorului minoritar nu trebuie sa fie mai mica de 20%. Cu toate acestea, in
cazul coproductiilor bilaterale al caror buget depaseste 5 milioane de euro,
participarea coproducatorului majoritar nu poate depasi 90% din bugetul total al
coproductiei;

- coproducatorii statelor non-membre ale Fondului pot participa la proiect cu

conditia ca procentajul de ansamblu al participarii lor sa nu depaseasca 30% din
bugetul total al coproductiei.
Proiectele trebuie sa fie europene in termeni de origine, investitii si drepturi.
Mai multe informatii la: http://www.coe.int/Eurimages

Cultural Grant Aid

Scopul acestui program al Ambasadei Japoniei este acela de a ajuta institutiile
culturale din Romania sa-si imbunatateasca calitatea activitatii lor prin donatii de
echipamente de inalta tehnicitate, instrumente muzicale etc.
Incepand cu anul 1991, Guvernul nipon ofera anual un ajutor nerambursabil Cultural Grant Aid- unor institutii culturale romanesti de importanta nationala.
Grantul actual este al 15-lea oferit de Japonia in cadrul programului sau ODA
(Official Development Assistance). Grantul acordat Muzeului National de Arta
Contemporana din Bucuresti in valoare de 38,8 milioane Yeni (aprox. 356.000 USD)
va fi utilizat pentru achizitionarea unor echipamente multimedia inalt performante.
Mai multe informatii pe: www.ro.emb-japan.go.jp

Employee Matching Gift Program - Sun Microsystems Foundation

Programul vine in sprijinul ONG-urilor care primesc o donatie de la unul din
angajatii full-time ai Sum Microsystem, prin dublarea de ctre fundatie a sumei pe
care angajatul o doneaza.
Mai multe informatii la:
http://www.sun.com/aboutsun/comm_invest/giving/emgp.html

MetLife Foundation
Ofera finantari pentru organizatii non-profit. Se finanteaza proiecte din domeniile:
sanatate, evenimente civice, educatie, cultura si informare publica.
Mai multe informatii la:
http://www.metlife.com/Applications/Corporate/WPS/CDA/PageGenerator/0,4773,P
291,00.html

The J. C. Downing Foundation

The J.C. Downing Foundation sprijina eforturile inovatoare si proiectele originale
propuse de ONG-uri care au efecte pe termen lung si impact mare.
Domeniile in care fundatia ofera sprijin sunt:
- educatie si dezvoltarea individului

- cercetari in domeniul protectiei mediului

- arte
- sport
- tehnologie
- comunicatii
Mai multe informatiipe: http://www.jcdowning.org/funding/grantmaking.html

Nathan Cummings Foundation

Programele fundatiei Nathan Cummings Foundation includ arta si cultura, mediul
inconjurator, sanatate, initiative inter-programe in ceea ce priveste domeniul social
si justitie economica.
Fundatia doreste sa lucreze cu parteneri din sectorul public, privat si
neguvernamental.
Cateva criterii trebuiesc indeplinite pentru ca proiectul sa aiba sanse mai mari de a
fi finantat:
- sa priveasca oamenii saraci si dezavantajati;
- sa fie diversificative;
- sa promoveze buna intelegere interculturala si sa sprijine comunitatile nevoiase.
Mai multe informatii pe:
http://www.gmunccd.org/FIELD/Foundations/NCF/FR_Gr.htm

IBM Philanthropy
Pentru a face cat mai eficiente resursele si expertiza sa, IBM a selectat prioritatile si
initiativele cheie in investitii. Scopul principal este educatia.
Ofera, de asemenea, granturi mai putin substantiale si in domeniile educatiei
adultilor si dezvoltarii fortei de munca, pentru arta si cultura, comunitati in nevoie,
precum si pentru protectia mediului. In plus, ofera oportunitati angajatilor IBM sa
sprijine comunitatile lor.
Este recomandabil ca inainte de a trimite cererea de finantare sa se expedieze o
scrisoare de intentie.
In general se sprijina programe care se deruleaza pe timp de mai multi ani.
Cererile de finantare sunt evaluate in mod continuu.
Mai multe informatii pe: http://www.ibm.com/ibm/ibmgives/grant/grantapp.shtml

Evaluare. Valorizare Difuzare. Raportare

1. Evaluarea reprezint analiza periodic a rezultatelor obinute in implementarea
unui proiect, pentru a vedea dac in cadrul derulrii acestuia facem ceea ce trebuie
i cum trebuie, analiz n urma creia se hotresc coreciile necesare pentru
mbuntirea produsului sau pentru derularea celorlalte activiti ale proiectului,
neintrate n faza de lucru pn la momentul evalurii.
Evaluarea poate fi:
- intern, care se realizeaza bimestrial i la sfritul proiectului
- extern , care se face periodic i const n:
- rapoartele partenerilor de proiect ctre coordonator i raportul
coordonatorului de proiect ctre finanator.

De ce este necesar acest lucru? Pentru c finanatorul doreste s se asigure c

organizaia beneficiara a subventiei cheltuiete banii aa cum s-a prevzut si
aprobat, conform cererii de finanare, c este capabil ca, n termenele fixate, s
efectueze toate activitile prevzute n aa fel incat proiectul s fie un succes;
- prezentarea proiectului de ctre fiecare partener ctre reprezentani ai
grupului int, mergndu-se pn la testarea proiectului prin discutarea acelor
segmente ale sale, care sunt deja finalizate la data efectuarii acestui tip de evaluare,
in vederea unui eventual recadraj.
Acest proces pregtete, de altfel, pasul urmtor, i anume: valorizarea si
informarea beneficiarilor proiectului.
2. Valorizare informare. Se face ctre grupul int, ctre mass media, ctre
organisme, organizaii sau instituii potenial interesate de proiect, deintori de
portaluri etc.
Ea se realizeaza prin comunicate de pres, conferine de pres, mese rotunde,
participare la targuri nationale si internationale de profil, prin mail-uri, scrisori de
prezentare, brosuri si fluturasi, care contin informatii despre proiect, postere, mici
obiecte personalizate (pixuri, carti de vizita, tee-shirt-uri etc.)

Cnd produsul este finalizat, acesta se distribuie celor interesati pe baza de

precomand.
3. Raportarea final, la sfrit de proiect, se face de ctre fiecare partener n parte
ctre coordonatorul proiectului, iar acesta ctre finanator. Acest Raport general va
prezenta n detaliu toate activitile desfurate pentru realizarea produsului, pe
etape, rezultatele obinute si reportingurile financiare potrivit rubricilor din bugetul
de cheltuieli, adic pe urmtoarele capitole: resurse investite: cheltuieli de personal;
costuri directe (cheltuieli de deplasare, achiziie de TIC, cheltuieli materiale n
interesul proiectului, ca de exemplu: cumprarea de DVD-uri, inscripionarea
acestora, materiale documentare, ilustraii, realizarea de filme ...); costuri generale
(ne-eligibile = contribuia beneficiarului) telefon, xerocopii, rechizite i alte
materiale de birou.
Raportul are anexat, evident, produsul finit, pentru a demonstra finanatorului pe
ce a dat banii.
In cazul unui calificativ foarte bun, consoriul are mari anse s obin noi
finanri (de la acelai finanator sau de la alii, dat fiind faptul ca informaia
circul foarte repede n aceast lume a lor i odat ce-i ctigi credibilitatea i faci
tot ce trebuie ca s ti-o pstrezi, poi fi sigur c orice cerere a ta va fi privita cu
interes).

Exemplu de: matrice logica

MATRICEA LOGICA A PROIECTULUI
sau CADRUL LOGIC
Logica interventiei

Descriere

Obiective
generale

Care este
general
al

Indicatori verificabili

Ipoteze (constrangeri
si oportunitati)

obiectivul Care sunt indicatorii Mentionati care sunt

pentru
obstacolele precum si
obiectivele generale?
conditiile favorabile

proiectului ?
Obiective specifice

Care este elementul

inovator
pe care proiectul dvs il
aduce?
Scopul proiectului

Care sunt indicatorii Mentionati care sunt

cantitativi
obstacolele precum si
i calitativi care vor conditiile favorabile
indica
dac i n ce msur
obiectivele specifice ale
proiectului
au
fost
realizate?

Rezultate
preconizate

Care sunt rezultatele

Care sunt indicatorii care Mentionati care sunt
preconizate
ale msoar rezultatele i n obstacolele precum si
proiectului?
ce
conditiile favorabile
msur proiectul atinge
rezultatele preconizate?

Activitti

Care sunt activitatile

care vor
fi desfasurate pentru a
atinge
rezultatele estimate?

Care
sunt
resursele Mentionati care sunt
necesare
obstacolele precum si
pentru
realizarea conditiile favorabile
activitatilor
(umane, materiale etc.)