Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI


TEHNOLOGICA
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
DISCIPLINA : FABRICAREA I REPARAIA
AUTOVEHICULELOR

PROIECT:

PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE


PRELUCRARE MECANIC PENTRU PIESA
SUPAP EVACUARE, LA O PRODUCIE ANUAL
DE 86,000 BUCI

Indrumtor:
S. I. Dr. Ing. Bele Horia

Student:
Fule Ionu
GRUPA:242
2014-2015

1.1 Condiii functionale, materiale, semifabricate


Condiii functionale
La execuia supapelor se impun condiii riguroase privind poziia relativ a suprafeelor
talerului i a cozii supapei n raport cu tija precum i asupra rectilinitii tijei
Materiale
Datorit condiiilor de lucru pentru supape se utilizeaz oeluri speciale termorezistente i
anticorosive la care cromul este elementul principal de aliere pentru rezistena sa ridicat la
oxidare
i coroziune.
n cazul supapelor de admisie unde condiiile de lucru sunt mai puin severe se utilizeaz
oeluri martensitice Cr sau Cr Ni obinuite (de exemplu 40 C 10 X, 41 CN 12 X, STAS
791-79).
O bun utilizare o au oelurile Cr Si, denumite silicrom (3,75% Si i 9% Cr).
Pentru supapele de evacuare se folosesc oeluri Cr Ni austenitice (12...15% Cr, 12...15%
Ni,
2...3,5% W) care au bune proprieti anticorosive i de rezisten mecanic la temperaturi
ridicate.
Pentru a mri rezistena la uzur a faetei ct i a captului tijei supapei, n unele cazuri,
acestea
se acoper cu un strat de material dur din categoria stelit, eatonit, nicrom cu coninut ridicat
de Cr,
Ni, Co, W pe grosimea de 1,5...2,5 mm.
n vederea mbuntirii calitilor de alunecare a supapelor din oeluri austenitice, ct i
pentru
evitarea tendinei spre gripare, tija supapei se cromeaz cu un strat n grosime de 10...20
m.

Pentru ridicarea rezistenei la coroziune, rezultate satisfctoare s-au obinut prin


aluminizarea
suprafeelor expuse.
Semifabricate
La execuia supapelor semifabricatelor se obin prin deformare plastic, electrorefulare,
urmat
de matriarea de precizie i extrudare, asigurndu-se fibrajul necesar pentru obinerea unei
nalte
stabiliti dimensionale.
Tehnologia de prelucrare mecanic
Aspecte particulare i etapele principale ale procesului tehnologic
Forma constructiv, precum i caracterul produciei de serie sau de mas, face posibil
automatizarea procesului de prelucrare mecanic. Tehnologiile moderne prevd obinerea
unor

semifabricate foarte precise, cu adaosuri mici, astfel ca uzinarea s se poat face numai
prin
rectificare.
Condiia principal ce trebuie ndeplinit la prelucrarea supapei este realizarea unei
concentriciti ct mai perfecte a conului de aezare al capului supapei cu poriunea de
ghidare a
tijei. n cazul general, supapele se prelucreaz prin strunjire i rectificare. Cnd se obin
semifabricate precise, prelucrarea supapelor se face numai prin rectificare.
Etapele principale de prelucrare mecanic depind de procesul tehnologic adoptat.
n cazul prelucrrii prin strunjire i rectificare se execut urmtoarele grupe de operaii:
operaii de profilare a supapei; tratament termic; operaii de finisare; operaii de control.
Profilarea
supapei se execut prin strunjire, cu cuite a cror geometrie asigur forma canalelor pentru
sigurane, precum i a poriunii de racordare dintre capul supapei i tij. Dup obinerea
profilului
supapei n stare semifinit se aplic tratamentul termic de durificare a suprafeei capului tijei
prin
cureni de inducie. Operaiile de finisare se execut prin rectificare.
Unele procese tehnologice, cuprind i operaia de roluire a tijei n vederea obinerii unei
suprafee, de nalt calitate.
Cnd supapele sunt prevzute cu acoperiri din materiale dure pe capul tijei i pe suprafaa
conic, n procesul tehnologic sunt cuprinse i operaiile de aplicare a acestor materiale.
Prelucrarea supapei numai prin rectificare
Fa de metoda prezentat anterior apar deosebiri n ceea ce privete degroarea profilului
supapei. Deoarece, semifabricatul este foarte precis numrul de operaii este mult mai mic
ceea ce
constituie principalul avantaj al acestei tehnologii. Operaiile de prelucrare se execut pe
maini de
rectificat plan, maini de rectificat fr centre sau maini speciale.
1.2 Stabilirea succesiuni operatiilor
Nr.
Operatiei

Denumirea operatiei

Masina unealta

Retezare

Masina de retezat

Rectificarea suprafetei frontale a tijei supapei

Masina de rectificat plan

Rectificarea de degrosare 1 a tijei supapei

Masina de rectificat fara centre

Rectificarea suprafetei frontale a capului supapei

Masina de rectificat

Rectificarea suprafetei cilindrice a capului a capului


supapei

Masina de rectificat exterior


automata

Rectificarea canalelor pentru sigurante

Masina de rectificat speciala

Calire prin curenti de inductie si revenire

Instalatia pentru tratament

termic
8

Rectificarea de degrosare 2 a tijei supapei

Masina de rectificat fara centre

Rectificarea de finisare a suprafetei frontale a tijei

Masina de rectificat plan

10

Rectificarea suprafetei conice

Masina speciala de rectificat


conic

11

Rectificarea de finisare a tijei supapei

Masina de rectificat fara centre

12

Spalare

Instalatie de spalat

13

Control final

Aparatura de control

14

Conservare ambalare

Instalatie de spalat si
conservat

1.3 Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafata de 7


Adaosurile de prelucrare stabilite prin metoda experimental statistica, au valori
neeconomice (mari). Din acest motiv, la productia de serie mare si masa se recomanda

calculul analitic, pentru determinarea adaosurilor intermediare (indepartare la fiecare


operatie) si apoi a celui total.
a)Pentru rectificare (operatia precedent este strunjirea intr-o singura faza) :
2 A pinom =190

Diametrul maxim al suprafetei finite este:


7+0.001= 7.001mm
Diametrul maxim inainte de rectificare (dupa strunjire) este:

D1l max=d imax +2 A pinom=7.001+0.190=7.191 mm


Se rotunjeste:

d 1l max=7.2 mm
d 1l nom =d 1l max=7.2 mm
Se alege tolerana pentru operaia de strunjire (treapta 10 de precizie): 70 m
Diametrul minim:

D 1l min=d i maxT il=7.2+0.070=7.13 mm

Operatia de rectificare se executa la cota

7.200.02

b) Pentru strunjire
Adaosul se determin prin diferena diametrelor de strunjire ale treptelor vecine:
2Api nom = 36.5 - 7,2 = 29.3 mm

1.4 Calculul regimurilor de aschiere pentru operatiile rectificare si strunjire

1.4.1 Calculul regimului de aschiere pentru rectificare

Adaosul de prelucrare pe raza:

Amax

0.155
2

Amax 0.078

[mm]

Adncimea de achiere si numarul de treceri:


-adncimea de aschiere:

t Amax [mm]
Numarul de treceri:

Amax
t

i 1
Stabilirea avansului
-avansul longitudinal in fractiuni:

0.25...0.4
0.3

- latimea discului abraziv folosit:

B 40
- avansul:

Sl

Sl 12

[mm/rot piesa]

Stabilirea vitezei de aschiere si a vitezei de rotatie a piesei:


- viteza de aschiere la rectificare = viteza de rotatie a discului abraziv:

31.5...40

v 35

[m/s]

d 40

[mm]

T 15

[min]

- coeficientul de corectie:

Kvt 0.87
vp

0.2 d
T

0.5

0.3

Sl

Kvt

[m/min]

- viteza de aschiere:

vp 0.038

[m/min]

- turatia piesei:

1000 vp

np
3.14 9.935
np 1.21

[rot/min]

[rot/min]

Stabilirea fortei principale de aschiere:


-coeficientul de corectie a fortei care depinde de natura materialului:

Cf 2.2
Fz Cf vp

0.7

Sl

Fz 0.272

0.7

0.6

[daN]

Stabilirea puterii necesara pentru actionarea piesei la rectificarea


cu avans de patrundere:
- lungimea portiunii care va fi rectificat:

Lp 97.2

[mm]

- coeficientul de corectie in functie de duritatea discului abraziv:

Lp 97.2
- coeficientul de corectie in functie de duritatea discului abraziv:
KNT1 1
-coeficient de corectie in functie de natura materialului:
KNM 1.1
4.3.8. Stabilirea puterii efective de aschiere:
St 0.022
0.7

N 0.098 vp Sl
N 0.392

St

0.7

0.25

Lp KNT1 KNM

[kW]

Stabilirea fortei principale de aschiere:


-coeficientul de corectie a fortei care depinde de natura materialului:

Cf 2.2
Fz Cf vp
Fz 0.272

0.7

Sl

0.7

[daN]

0.6

1.4.2 Calculul regimului de aschiere pentru strunjire


La strunjire miscarea principala este rotirea piesei si miscarea de avans este miscarea de translatie a
cutitului.Strunjirea poate fi exterioara si interioara.
La strunjire vom folosi cutitul cu sectiunea patrata 8X8 cu materialul taisului din carburi metalice
si care are durabilitatea economica Tec=90 min.

Alegerea adancimii de aschiere


In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degrosare se indeparteaza intr-o singura
trecere, deoarece in constructia moderna de masini sunt adaosuri relativ mici
In cazul strunjirii de finisare se aplica aceeasi recomandare, tinandu-se cont ca dupa prelucrarea
de finisare suprafata trebuie sa aiba rugozitatea egala cu cea indicata pe desenul de executie al piesei

- raza de racordare a vrfului cutitului:


r 0.3

- exponentul functie de tipul prelucrarii (degrosare):


0.11

- coeficientul ce tine seama de raza de racordare a vrfului cutitului:

k 4

- coeficientul ce tine seama de influenta materialului din care este


confectionata partea aschietoare a sculei:

-adncimea de aschiere:
t Amax

[mm]

Numarul de treceri:
i

Amax
t

i1
Stabilirea avansului:
-avansul longitudinal in fractiuni:

0.25...0.4

0.3

- duritatea materialului de prelucrat n unitati Brinell:


HB 258
- exponentul durabilitatii materialului de prelucrat pentru HB>130
n 1.7
- aria sectiunii sculei:
2

[ mm ]

- exponentul durabilitatii materialului de prelucrat pentru HB> 130


n 1.7
- aria sectiunii sculei:
2

q 15 15

[ mm ]

- coeficientul n functie de materialul prelucrat (otel):

0.08

- coeficientul ce tine seama de influenta sectiunii tranversale a cutitului:


q

k1

20 30

- exponentul n functie de natura matreialului de prelucrat:

0.3

- unghiul de atac principal:

80

- coeficientul ce tine seama de influenta unghiului de atac principal:

45

k2

- pentru scule armate cu placute dure:


a 17
- unghiul de atac secundar:

1 20

- coeficientul ce tine seama de influenta unghiului de atac secundar:


0.09

k3

- raza de racordare a vrfului cutitului:


r 0.3
- exponentul functie de tipul prelucrarii (degrosare):

0.11

- coeficientul ce tine seama de raza de racordare a vrfului cutitului:

k4

- coeficientul ce tine seama de influenta materialului din care este


confectionata partea aschietoare a sculei:
k5 0.98
- coeficientul ce tine seama de materialul de prelucrat:
k6 0.97
- coeficientul ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului:
k7 0.99
- coeficientul ce tine seama de starea stratului superficial
al semifabricatului:
k8 1
- coeficientul ce tine seama de forma suprafetei de degajare:
k9 0.96

- viteza de aschiere:
Cv

v
T

xv

v 89.52

yv

HB

k1 k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 k9

200

[m/min]

Stabilirea fortei principale de aschiere:


C4 279
x1 1
y1 0.75
n1 0.35
Fz C4 t

x1

y1

HB

Fz 976.548
n

n1

[N]

1000 v
3.14 45

n 633.545

[rot/min]

Stabilirea puterii efective de strunjire:


N

Fz v
60000

N 1.457

[kW]

1.5 Normarea tehnica pentru operatiile rectificare si strunjire :

1.5.1 Calculul normei de timp pentru operatia de rectificare

NT

T pi

T b T a T dt T do T on

NT

- timpul normat pe operatie

Tb

- timp de baza

Ta

- timp auxiliar

T dt

- timpul de deservire tehnica

T do

- timpul de deservire organizatorica

T on

- timp de odihna si necesitati firest i

T pi

- timp de pregatire - ncheiere


- lotul de piese care se prelucreaza

Timpul de baz :
Ac 0.078
k 1.15
st 0.022
np 1.21
T b

Ac k
st np

T b 3.37

[min]

Timp de pregtire - ncheiere:


T pi 5

[lot/min]

Timpul de deservire tehnic:


ti 2.3

[min]

- timpul pentru ndreptare

T 60

[min]

- durabilitatea discului abraziv

T dt

1.1 ti
T

T dt 0.142

Tb
[min]

Timp auxiliar:
T a1 0.4

[min]

- prinderea si desprinderea piesei

T a2 0.041 0.06 0.1


T a3 0.35

[min]

[min]

- msurri de control

T a T a1 T a2 T a3
T a 0.951

[min]

Timpul de deservire organizatoric:


K 1.25
T do

K
100

T b T a

T do 0.054

[min]

- comanda masinii

Timpul de odihn si necesitti fiziologice:


T b T a 4.321
T on

3.5
Tb Ta
100

T on 0.151

[min]

Norma de timp pentru operatia de rectificare:


T pi
NT T b T a T dt T do T on
n
NT 4.673 [min]

1.5.2 Calculul normei de timp pentru operatia de strunjire


Timpul de baza la strunjire se calculeaza cu relatia:

L+
t b=

t
+ ( 0,5 1 )
tg
[min]
Sn

Unde:

L lungimea suprafetei prelucrate;

t adancimea de aschiere;

=70 ;

S avansul;

n turatia;

L=2

Dd
=42,7 mm ;
2

t=0,875 ;

S=0,8 mm /rot . ;

n=250 rot . /min .

Astfel rezulta:

0,875
+1
tg70
=0,22 min
0,8 250

42,7+
t b=

Timpul auxiliar pentru prinderea piesei in universal:

1
t au= =0,2min
5
Timpul auxiliar pentru controlul cu sublerul este:

t as =0,36 min
Timpul efectiv pe faza este:

t ef =t b +t au +t as=0,22+0,2+0,36=0,76 min
Timpul de descriere tehnica:

t dt =1 t b =0,01 0,22=0,002 min


Timpul de odihna si necesitati fiziologice:

t od=1 t ef =0,03 0,76=0,0076 min


Timpul unitar este:

t u =t ef +t dt +t od=0,76 +0,002+0,0076=0,7696 min


Timpul de pregatire incheiere este:

t pi =0,28 min

Norma de timp pentru operatia strunjire este:

t n=t u +t pi =0,7696+ 0,28=1,05 min

1.6 Planul de operatii pentru piesa supapa evacuare este urmatorul:


In acest capitol se vor prezenta pe scurt succesiunea operatiilor de
semifabricare( obtinerea propriu-zisa a semifabricatului, operatii de pregatire, control,

tratamente termice, acoperiri de suprafete etc.) , cu mentionarea principalelor


utilaje,SDV-uri,materiale si a principalilor parametrii de lucru(temperaturi,durate s.a.).
Prezentarea se va face tabelar.
La executarea supapelor semifabricatelor se obtin prin deformare plastica,
electrorefulare, urmata de matritarea de precizie si extrudare, asigurandu-se fibrajul
necesar pentru obtinerea unei inalte stabilitati dimensionale.
Planul de operatii pentru obtinerea semifabricatului
Nr. Crt.
1

Operatii si faze de
semifabricare
Elaborarea
materialului

Masini,utilaje,instalatii
si SDV-uri

Parametrii
tehnologici

Cuptor electric cu
inductie

-temperatura de
incalzire < 1415C;
-supraincalzire pana
la 1465C cu
mentinere timp de
30-45 min.

Deformare plastica

-termocuple de
imersie cu cartus
interschimbabil;
-eutectometru

prese hidraulice :400,


1000, 2500 kN, prese
mecanice 63, 400, 630
kN, laminoare duo
300x250, masina de
incercat la
tractiune/compresiune
200kN

Electrorefulare &
incalzire

Obs: Se incalzeste
semifabicatul pana in
zona de 2000C pentru
a proteja matrita

Matritarea de
precizie

Matrita pentru
prelucrare la cald

Extrudare

Racire

-durata: 11,5ore

Curatire/Sablare

Instalatie sablare nisip

Control final

Subler,ruleta

2 Studiul uzurilor piesei si tehnilogia de reconditionare a ei


2.1 Identificarea suprafetelor supuse uzurii
Principalele uzuri (defectiuni) ale unei supape de admisie sunt:
-

Uzura suprafetei de ghidare si a capatului tijei.

Uzura suprafetei conice a talerului.

ncovoierea tijei.

Arderea.

Corodarea si fisurarea talerului supapei.

Determinarea uzurilor, a abaterilor dimensionale si a conditiilor tehnice (abateri de forma si


pozitie) se face n atelierele de reparatii, prin analizarea si masurarea piesei respective, completndu-se
o fisa tip, de micromasuratori si o schita pe care se indica locurile de masurare n diferite planuri si
sectiuni.
Diametru tijei supapei se masoara cu micrometrul n doua directii perpendiculare una pe alta si n
trei plane la o distanta de min. 5 mm de marginile extreme de uzura si la mijloc.
Conditiile de forma si pozitie (de bataie) se determina cu ajutorul comparatoarelor cu ceas si
prisme de asezare. Supapele care prezinta fisuri, au talerul ars sau corodat, se reformeaza. n functie de
marimea abaterilor (uzurilor), restul pieselor se pot reconditiona corelndu-se cu restul pieselor din
ansamblu.

2.2 Alegerea metodei optime de reconditionare

2.2.1 Uzura tijei supapei.


-

Rectificarea la o cota de reparatie si nlocuirea ghidurilor de supapa cu altele cu diametru


interior corespunzator.

Daca nu este posibila schimbarea ghidurilor acestea se alezeaza, iar tijele supapelor se
cromeaza dur (dupa ce n prealabil au fost rectificate) si apoi se rectifica la cota alezajului corect.

2.2.2

Uzura suprafetelor conice de etansare.

Se rectifica suprafata conica pna la disparitia urmelor de uzura. Metoda poate fi aplicata la limita
de grosime a partii cilindrice, care nu poate fi mai mica de 0,3-0,5 mm pentru a se evita deformarea
talerului. Dupa rectificare urmeaza rodarea supapei pe scaunul respectiv din chiulasa cu pasta abraziva
(manual sau mecanizat) si se verifica etanseitatea.

2.2.3.
-

Uzura suprafetei din capul tijei.


La uzuri mai mici se rectifica pna la disparitia urmelor de uzura, dar nu mai mult dect stratul
de calire.
La uzuri mari se ncarca prin sudura cu materiale dure, se caleste si se rectifica la cota.

2.3 Succesiunea operatiilor in cadrul procesului tehnologic de


reconditionare

2.3.1 Succesiunea operatiilor pentru reconditionarea tijei supapei.

Nr.
Crt.

Denumirea operatiei

Masini si utilaje

Rectificare exterioara a tijei.


1

Masina de rectificat exterior R.E. 350

Cromare.

Instalatie

Rectificare fina.

Masina de rectificat exterior.

Control dimensional.

Banc de lucru

Alezare ghid.

Masina de alezat verticala

2.3.2 Succesiunea operatiilor pentru reconditionarea suprafetei conice de etansare.

Nr.
Crt.

Denumirea operatiei

Masini si utilaje

Rectificare con.

Masina de rectificat exterior R.E. 350

Rodare.

Manual sau mecanizat

Proba de etanseitate.

Banc de lucru

2.3.3 Succesiunea operatiilor pentru reconditionarea suprafetei din capul tijei.

Nr.
Crt.

Denumirea operatiei

Masini si utilaje

Rectificare frontala.

Masina de rectificat universala R.U. 350

Sudura (ncarcare).

Aparat de sudura

Rectificare finisare.

Masina de rectificat universala R.U. 350

Bibliografie:
1. Bele, H. Fabricarea i repararea autovehiculelor. Note de curs. Universitatea din Oradea,
2015.
2. Marinca, D. Abitancei, D. Fabricarea i repararea autovehiculelor rutiere. Editura didactic
i pedagogic, Bucureti, 1982.
3. Pico, C., .a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere. Vol. I i II.
Editura Universitas, Chiinu, 1992.
4. Pico, C., .a. Normarea-Tehnica-Pentru-Prelucrari-Prin-Aschiere. Vol. I i II.
Editura Universitas, Chiinu, 1992.