Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.TANATOLOGIA
Definitia si diagnosticul mortii
In mod conventional moartea consta din 2 procese care nu se produc concomitent si anume:
-moartea somatica
-moartea celulara
I.Moartea somatica
-certifica decesul si este asociata mortii cerebrale
-este produsa de leziuni ireversibile cerebrale
-leziuni traumatice cerebrale
-hemoragii meningo-cerebrale
-modificari hipoxice/anoxice datorita insuficientei cardiace/respiratorii
-tumori cerebrale
-meningita, encefalita
-individul este inconstient, nu raspunde la stimuli externi, sunt absente miscarile voluntare si
interactiunea cu mediul
Diagnosticul de moarte cerebrala
1.Criterii clinice:
a)coma profunda, flasca, areactiva
-lipsa raspunsului motor a deschiderii pleoapelor
-absenta grimasei faciale la aplicarea de stimuli durerosi
*coma profunda distrugere corticala extinsa
b)absenta reflexelor de trunchi cerebral
-reflexul pupilar fotomotor la lumina puternica este abolit, pupilele avand o dilatatie de 4-69mm
-reflexul oculovestibular se testeaza cu ridicarea capului la 300 fata de orizontala pentru a
inactiva orizontal semicircular si verificat fiecare canal auditiv cu 50ml apa la 4 0C pentru a provoca o
miscare a ochilor in directia irigarii. In moarte cerebrala aceasta nu apare
-reflexul oculocefalic este abolit, absenta miscarii ochilor in directie opusa miscarii bruste a
capului
-reflexul faringian sau de voma este abolit la stimularea peretelui faringian posterior cu un
apasator de limba
-reflexul de tuse este abolit
-reflexul cornean este abolit
1
2.Difuziune
-intre 8-18 ore de la moarte
Lividitatile palesc la digitopresiune dar nu dispar complet
-in caz de schimbat pozitia, vor aparea noi lividitati dar vor persista ( cu o nuanta mai deschisa)
cele existente
3.Imbibitie
-se produce intre 18-24 ore
-lividitatile sunt ,,fixe
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL LIVIDITATILOR CU ECHIMOZELE
Echimozele au spre deosebire de lividitati urmatoarele caracteristici:
-pot avea alte culori (albastrui, galbene, verzui) in afara de violaceu
-au forme diferite si uneori iau forma agentului vulnerant
-sunt de marime redusa, de ordinul centimetrilor
-dispuse nu numai in regiuni declive ale corpului (antigravitational)
-asociate si cu alte leziuni traumatice (excoriatii, plagi)
-pe sectiune prezinta infiltrat hemoragic in grosimea tesutului
5.Rigiditatea (rigor mortis)
Imediat dupa moarte se produce o relaxare totala a musculaturii cadavrului care poate persista,
circa 3-6 ore pana se va detecta intarirea musculaturii cadavrului cu blocarea articulatiilor.
ETAPELE EVOLUTIVE
1.perioada de instalare
-se identifica la nivelul ATM la aproximativ 20 min de la deces, initial instalandu-se la muschii
mici.
Instalarea si evolutia rigiditatii este influentata de urmatorii factori:
-in sens accelerator determinand o rigiditate precoce: efortul fizic anterior mortii, temperatura
ambientala crescuta, electrocutia
-in sensul incetinirii instalarii: temperatura scazuta, casectici, copii, varstnici, obezi
In aceasta perioada daca rigiditatea este ,,rupta prin manipularea segmentelor cadavrului ea se
va reface in noua pozitie a corpului.
2.perioada de stare
Rigiditatea cuprinde intreg corpul dupa 6-12 ore de la moarte. In aceasta perioada daca
rigiditatea este invinsa ea nu se mai reface.
4
3.perioada de rezolutie
Apare la 18-36 ore de la moarte, datorita autolizei si degradarii fibrelor musculare. Se poate
aprecia ca odata cu exteriorizarea putrefactiei rigiditatea este disparuta
6.Deshidratarea
Consta in pierderea de lichide prin evaporare, in absenta circulatiei si metabolismului.
Se observa in zonele cu strat cornos subtire al tegumentului:
-anatomic: buze, varful defetelor, scrot
-posttraumatic
-intravital (excoritatii,echimoze, marginile plagilor,manevre de resuscitare) care
dupa deshidratare capata un aspect pergamentat, prezinta infiltrat sanguin in tesuturile subiacente
-postmortal: in locul unde cadavrul e lovi si are un aspect galbui. Aceasta zona nu
are infiltrat sanguin in tesuturile subiacente
7.Putrefactia
Este un proces distructiv sub influenta bacteriana si enzimatica si care se suprapune autolizei
tisulare. Acest proces este influentat de factorii de mediu (temperatura, felul si gradul de aerare al solului,
umiditatea acestuia)
Evolutia proceselor de putrefactie
Rolul cel mai important in descompunerea cadavrului ii au procesele de distructie proteica sub
actiune microbiana, care se dezvolta dupa primele 2 zile de la moarte.
1.Etapa gazoasa
-are loc sub actiunea microbilor anaerobi si facultativ aerobi
-dupa consumarea de O2 de catre microbii aerobi procesul de descompunere este urmat de
microbii anaerobi cu producerede gaze si substante urat mirositoare rezultate din degradarea proteinelor
-putrefactia apare precoce la nivelul intestinului (datorita abundentei florei microbiene existente
la acest nivel inca din timpul vietii) cand apare pata verde la nivelul fosei iliace drepte
-aceasta pata apare aici datorita cecului care intra in contact anatomic direct cu peretele
abdominal, iar degradarea proteinelor sub actiunea bacteriilor intestinale produc hidrogen sulfurat care
difuzeaza in peretii cecului si formeaza cu hemoglobina sulfhemoglobina de culoare verde.
-pata verde apare la 20 de ore la 180C iar la temperaturi reci la 48-72h
-dupa eliberarea Fe din hemoglobina va forma cu hidorgenul sulfurat sulfura de Fe culoare
cenusie
-la o saptamana de la moarte apar si flictenele de putrefactie care au cotinut gazos sau lichidian,
cu aspect seros, rosu sau negricios
Dupa 2-3 saptamani de la moarte aspectul este:
-acumularea gazelormarire de volum a abdomenului, scrot, penis, gat, fata
-presiunea exercitata de gaze determina protuzia globilor oculari si a limbii si eliminarea prin
orificii de urina, fecale
5
3.Lignifierea
-in cazul cadavrelor inhumate in soluri cu pH acid, slab oxigenate, bogate in acid tanic si humic
(turbarii, mlastini acide)
-acestia imbiba epidermul oprind putrefactia prin distructia microbilor
-cadavrul este micsorat de volum, pielea cu aspect tabacit, dura, de culoare bruna
-fanerele si cartilajele sunt conservate si oasele brune, casante datorita decalcifierii
4.Inghetarea sub 00C se opreste putrefactia
B.Conservarea artificiala
-inghetare artificiala
-imbalsamare (formaldehida 10%)
TIPURILE DE AUTOPSII
Autopsia medicolegala
Normal aceasta se efectueaza la cererea organelor juridice si este obligatorie in urmatoarele
cazuri:
-moarte violenta
-cauza mortii nu se cunoaste
-cauza mortii este suspecta:
-moarte subita
-decesul unei persoane a carei sanatate prin natura serviciului este verificata periodic
din punct de vedere medical
-decesul in timpul unei misiuni de servici, incinta unei intreprinderi/institutii
-decesul in custodie/in detentie/spitale psihiatrice/penitenciare/la persoane private de
libertate/inchisoare/arest
-multiple decese repetate/in serie/ concomitent
-cadavre neidentificate sau scheletizate
-decese in locuri publice/izolate
-moartea pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale/ aplicare
de masuri profilactice
-decesul la scurt timp sau in timpul unei interventii diagnostica sau terapeutica
medico-legala
2.MOARTEA SUBITA
Prezinta urmatoarele caracteristici
-survine brusc fiind precedata sau nu de o simptolatologie de scurta durata
-victima poate fi o persoana in stare de sanatate (aparenta) sau o persoana cu o afectiune
cunoscuta dar a carei evolutie nu lasa sa se intervada un sfarsit letal apropiat
-se poate produce in locuri publice sau in locuri fara martori
10
13
2.PLAGILE
a)Plaga contuza
-prin lovire cu un corp dur cu suprafata plana sau neregulata (piatra/bata) sau prin caderea
victimei si lovire de un corp sau plan dur
-localizare mai frecventa la nivelul arcadelor sprancenoase, zigomatice, menton si buze
-tegumentele in aceaste regiuni este strivit intre planul osos imediat subiacent si agentul
vulnerant
-in functie de energia cinetica a agentului plagile sunt superficiale sau profunde interesand
muschii, nervii, ducte
-morfologia plagii contuze:
-inconjurata de excoriatii si echimoze, margini neregulate cu infiltrate sanguine si pot
prezenta punti tisulare
-poate fi liniara, ramificata sau stelata
-plaga scalptata care consta in separarea de tesuturi si planul osos subiacent a unui lambou
tegumentar de diferite dimensiun
b)Plaga intepata
-produsa de instrumente/obiecte care actioneaza prin varful lor ascutit si prezinta urmatoarele
elemente:
-plaga cutanata de intrare:
-diamentru mic indeparteaza fibrele tegumentare producand urme punctiforme
-diametru mai mare: plaga in forma de fanta fara pierdere de substanta tegumentara
-canalul plagii: se formeaza prin ruperea si indepartarea tesuturilor strabatute de catre obiect
-canal mai scurt: nu a fost introdus complet
-canal mai lung: parti moi comprimate sub presiunea lovirii si revin dupa ce este
retras agentul
-plaga cutanata de iesire (are dimensiuni mai mici)
c)Plaga taiata
-produsa de marginea taioasa a diferitelor instrumente/obiecte
-are o lungime mai mare decat adancimea, marginile sunt liniare, regulate, dehiscente si nu
prezinta escoriatii, echimoze si nu se gasesc punti intre marginile plagii
-de obicei este mai adanca unde lama incepe actiunea de taiere si din ce in ce mai superficiala
spre capatul opus al plagii unde se prelungeste cu o excoriatie liniara directia de taiere
14
15
17
18
4.IDENTIFICAREA MEDICO-LEGALA
ODONTOSTOMATOLOGICA
Importanta in identificarea ramasitelor umane pentru ca dentitia cat si restaurarile au
caracteristice unice pentru fiecare individ in parte, in unele situatii fiind singura metoda de identificare.
Acest lucru se realizeaza pentru ca dintii sunt foarte rezistenti la actiunea agentilor termici si mecanici si nu
sufera modificari majore in cazul proceselor distructive postmortem.
Aceasta identificare are 2 obiective:
1.identificarea individuala se bazeaza pe asemanarea dintre caracteristicile dentitiei unui
cadavru neidentificat cu ale prezentei in documentatia odontostomatologica a unei persoane date disparuta
2.cand identificarea individuala nu se poate realiza din cauza lipsei documentatiei, atunci
expertiza odontostomatologica se poate estima pe baza examinarii OMF a sexului, varstei, rasei, etniei,
ramasitelor umane
Identificarea odontostomatologica este ceruta de organele de ancheta pentru:
-initierea anchetei criminalistice in vederea descoperirii suspectului
-pentru date referitoare la circumstantele mortii in sinucideri, accidente, morti suspecte
-identificarea persoanelor disparute in calamitati/accidente
Acestea permit inregistrarea oficiala a decesului si incheierea unor actiuni de natura
finanaciara/notariala.
19
3.Estimarea sexului (este foarte redusa pentru ca dintii nu prezinta dimorfism sexual)
4.Estimarea varstei
-la copii estimarea varstei se va face mult mai usor decat la adult datorita dentitiei mixte si
cunoasterii datelor de eruptie a dintilor permanenti
-dintii primari incep sa erupa la varsta de 6 luni iar dentitia primara este completa in jurul
varstei de 2 ani
-in jurul varstei de 6 ani dintii primari incep sa cada fiind inlocuiti complet la varsta de
aproximativ 12 ani
-intre varstele de 6 si 12 ani coexista ambele tipuri de dentitii
-in jurul varstei de 8 ani M3 incepe mineralizarea si va erupe in jurul varstei de 18 ani,
dezvoltarea completa a radacinii are loc la 21 ani
I) GUSTAFSON a elaborat o metoda de estimare a varstei pe baza examenului dentitiei.
Aceasta consta in efectuarea de sectiuni subtiri longitudinale buco-linguale ale dintilor care se vor examina
cu ajutorul microscopului urmarindu-se 6 tipuri de modificari asociate cu inaintarea in varsta carora li s-a
dat un scor de la 0-3 in functie de gradul de modificare:
a)uzura suprafetelor ocluzale datorita alimentatiei (A)
b)gradul de parodontoza (P)
c)apozitia de dentina secundara (S)
d)apozitia de cement (C)
e)rezorbtia radiculara (R)
f)transparenta sau transluciditatea radacinii (T)
O data cu inaintarea in varsta acestea se accentueaza si fiecare se noteaza cu cifra
corespunzatoare. Insumarea scorului fiecarui tip de modificare va da un scor total pe baza caruia se va
calcula varsta.
Varsta in ani= 4,56 x scorul total + 11,43
Dezavantajele metodei sunt:
-distrugerea partiala a dintilor a.i. nu mai poate fi examinat prin alte metode
-rezultatele pot fi eronate datorita faptului ca demineralizarea se poate produce nu numai cu
inaintarea in varsta dar si datorita unor afectiuni patologice
II) O alta metoda de estimare a varstei este gradul de racemizare al acidului aspartic in
dentina coroanei
Aminoacizii au 2 forme: levogiri (L) si dextrogiri (D) in functie de cum rotesc planul luminii
polarizate.
Toti aa.din corpul uman sunt L cu exceptia glicinei, iar ei tind sa se transforme spontan in forma
D pana se atinge un echilibru intre cele 2 forme, acesta fiind procesul de racemizare.
22
Pentru a verifica varsta dentara pe baza acestui principiu s-a luat in calcul acidul aspartic de la
nivelul colagenului dentinar, forma L transformandu-se lent in forma D de-a lungul vietii. Astfel ca gradul
conversiei poate fi folosit in determinarea varstei persoanei in momentul mortii.
Acest proces are loc cu ajutorul HPCL (high performance liquid cromatography) care va
compara rezultatele obtinute la un cadavru cu cele ale dentinei dintilor de la persoane cu varste cunoscute.
Acuratetea este de +/-3 ani, pe cand la metoda Gustafson de +/- 3,6 ani pana la +/-7 ani.
23
Dintii produc urme prin mecanism activ atunci cand comprima prin muscare materiale cu
consistenta moale cum este tegumentul si prin mecanism pasiv cand lasa urme prin lovirea de obiecte moi
cum sunt volan sau tablou de bord sau la nivelul degetelor aresorului in lovirea cu pumnul.
Plagile muscate de om se gasesc pe agresori si/sau victima in cazuri comise cu violenta:
omucideri, agresiuni, violenta domestica, abuzul fizic al copilului, agresiuni sexuale.
Plaga muscata
-leziune circulara sau ovala formata din 2 arcuri de cerc simetrice si opuse care delimiteaza o
echimoza centrala si care sun separate la baze de zone indemne
-periferia fiecarui arc consta dintr-o serie de echimoze, excoriatii, plagi contuze individuale care
reflecta dimensiunea, forma si distributia suprafetei de contact ale dentitiei pe baza carora se va identifica
persoana
24
B.Caracteristicile individuale
-sunt reprezentate de particularitati/trasaturi/patternuri care reprezinta variatia individuala de la
caracteristicile definitorii ale grupului. Acestea sunt de 2 tipuri:
1.Caracteristicile conturului leziunii (a arcurilor de cerc) sunt reprezentate de pozitia si
aranjamentul urmelor lasate de dinti in ansamblu (dinti rotati, inclinati, variatii in aliniere, incalecati,
spatiati)
2.Caracteristica dentara: particularitatea fiecarei urme creata de fiecare dinte cu uzura
neobisnuita, dinti ciobiti, fracturati, defecte de dezvoltare, restaurari.
6.TOXICOLOGIE
Intoxicatiile reprezinta ansamblul de modificari ale structurilor sau functiilor celulare produse
de patrunderea in organism a unui toxic.
Acestea pot fi:
a)acute: datorita unei doze de toxic relativ mare care produce o simptomatologie caracteristica
intr-un interval de 24h si care poate evolua catre deces sau recuperare totala/partiala
b)cronice: datorita patrunderii repetate in organism a unor doze mici de toxic care se poate
acumula la nivelu tesuturilor si organelor sau efectele lezionale se vor suma in timp determinand tulburari
patologice.
Gradul de toxicitate depinde de:
-concentratie si caracteristicile fizico-chimice ale substantei
-durata expunerii
-calea de administrare (digestiv, respirator, cutanat, mucoase)
26
Toate aceste substante pot genera o serie de complicatii reprezentate astfel de:
a)Complicatii generale:
-in doze putin mai crescute
-ameteli, sedare, parestezie circumorala
-in doze ce depasesc cu mult doza
-convulsii, pierderea constientei, insuficienta respiratorie si cardiaca
b)Complicatii locale:
-leziuni ale tesutului moale datorita injectarii prea rapide sau unei cantitati prea mari
-parestezii prin lezarea directa a nervului
-injectarea in m.pterigoidian medialtrismus
-injectarea in glanda salivara blocarea nervului facial cu paralizia lui temporara
2.SEDATIVE
-administrate pacientului anxios pentru a-l linisti, seda si relaxa pe perioada tratamentului
stomatologic mentinandu-l constient si cooperant
a)Peroxidul de azot
-gaz incolor, miros dulceag, neiritant, analgezic puternic si slab anestezi
-se administreaza prin inhalare si este rapid absorbit din aerul inspirat si se elimina nemodificat
prin plamani si o cantitate redusa prin piele si urina
-pot produce o serie de efecte secundare:
-administrarea indelungata de concentratii ridicate : anemie megaloblastica si tulburari
neurologice
-teratogenie: la persoanele feminine expuse la cantitati mari s-a observat avort sau anomalii
congenitale
-greata si varsaturi
b)Benzodiazepine (folosite pentru efect hipnotic, miorelaxant si anticonvulsivant)
-acestea actioneaza prin activarea GABA, se administreaza oral sau IV si sunt metabolizate de
ficat si eliminate prin urina
-cel mai des se foloseste Midazolamul pentru ca are timpul de de 1,5-3 ore, dar prezinta
urmatoarele simptome in intoxicatia acuta:
-letargie, ataxie, nistagmus
-diplopie, amnezie, confuzie, hipotonie
-hTA, hipotermie, coma
27
3.ACIDUL ACRILIC
Utilizat pentru confectionarea protezelor, a coroanelor, diverse aparate si suporturi dentare.
Calea de expunere este respiratorie, tegumentara, oculara si ingestie, metabolizarea avand loc la
nivel mitocondrial eliminandu-se ca CO2 prin plamani
Mecanismul toxicitatii: se manifesta prin polimerizarea rapida in prezenta luminii, caldurii si O 2
si interfera cu incorporarea uracilului in ARN si inhibarea sintezei proteice.
Expunerea acuta: coroziv pentru tegument, ochi, mucoasa nazala si cea a tractului respirator.
Expunerea cronica: hiperplazia antrului gastric
4.ACRILAT DE METIL
Folosit pentru confectionarea protezelor dentare, expunerea se face prin inhalare sau contact
tegumantar.
Expunerea acuta produce: iritatia pielii, ochilor si a tractului respirator si dermatita de contact.
5.APA DE GURA
Utilizata pentru imbunatatirea igienei orale, reducerea si prevenirea paradontozei, placii
bacteriene.
Contine: eucaliptol, mentol, timol, silicat de metil, fluorura de staniu, peroxid de hidrogen,
alcool, apa, indulcitori, coloranti etc.
Calea de expunere este ingestia accidentala sau voluntara sau expunerea oculara.
Mecanismul toxicitati: componentul toxic este alcoolul etilic un deprimant al SNC care va
determina tulburarea activitatii mentale si motorii. Acesta se absoarbe rapid la nivelul intestinului subtire si
este distribuit tuturor organelor si tesuturilor.
Metabolizarea are loc hepatic si se elimina prin rinichi si plamani.
Intoxicatia acuta: in cantitati semnificative va produce ataxie, diplopie, tulburari de vorbire,
atentie, hipoglicemie
Intoxicatia cronica: la fel ca abuzul de alcool
6.BORATUL DE SODIU
Component utilizat pentru curatarea si dezinfectarea protezelor dentare mobile. Expunerea acuta
va determina:
-eritem cutanat cu descuamare
-iritabilitate, agitatie, dureri de cap, coma si convulsii
-greata, varsaturi, diaree
In intoxicatiile severe sau moderate produce insuficienta renala acuta prin necroza tubulara.
28
7.FLUORUL
Folosit ca supliment la copii pentru preventia cariilor se gaseste si in compozitia apei de gura,
pasta dedinti.
Acesta interfera cu metabolismul celular astfel ca:
-ingestia cronica: fluoroza dentara, osteoscleroza sau osificarea ligamentelor
-ingestia masiva: moarte prin fibrilatie ventriculara datorita hipocalcemiei severe
8.HEXAMETILEN DIIZOCIANAT
Folosit pentru fabricarea materialelor dentare, calea de expunere fiind respiratorie si
tegumentara.
Intoxicatia acuta produce edem pulmonar, tuse, dispnee, iritatia ochiilor, a mucoasei nazale si
respiratorii
Expunerea cronica va produce iritatie cronica pulmonara.
9.MERCUR
Amalgamul este un aliaj de mercur folosit pentru restaurari dentare. De la acest nivel se
elibereaza cantitati foarte mici de mercur care se absorb, distribuie si acumuleaza la nivelul tesuturilor si
organelor.
2.INTOXICATIA CU Pb
Se manifesta prin aparitia lizereului gingival la persoane expuse cronic si cu igiena orala
deficitara.
Sub forma de dungi albastrui la marginea libera a gingiei corespunzatoare incisivilor formata de
sulfura de Pb.
Sulfura de Pb= plumb din capilarele gingivale+hidrogenul sulfurat
3.COCAINA
-alcaloid natural care in cazul administrarii prin frecarea gingiilor pot aparea eroziuni dentare
datorita pH-ului acid al drogului si abraziunii aditivilor.
4.METAMFETAMINA
Consumul cronic poate produce:
-fracturi si eroziuni dentare
-carii si pierderea dintilor
-afectiuni periodontale
Acestea apar datorita xerostomiei, bruxismului (secundar anxietatii si agitatiei din timpul
sindromului de abstinenta), aciditatea metamfetaminei, igiena orala extrem de precara.
30
Metodologia examinarii
Examenul fizic general
La examenul general se pot pune in evidenta elemente care demonstreaza abuzul fizic:
-dezvoltare slaba fizica si mentala
-leziuni multiple (echimoze, hematoame, excoriatii, plagi contuze) de varste diferite localizate
la nivelul fetei, periorbital, urechilor, perioral sau extremitatilor membrelor. In legatura cu mecanismul de
producere al acestora explicatiile sunt contradictorii sau vagi
-leziuni (echimoze, excoriatii) care redau forma agentului vulnerant fiind foarte sugestive pentru
abuz: palma, catarama, curea, nuia
-plagi muscate
-arsuri produse prin flacara (brichete, chibrite), opariri, obiecte fierbinti (produc arsuri care
redau forma obiectului)
-scalp cu zone de lipsa a parului (prin smulgere)
31
Examenul OMF
Caracteristicile leziunilor traumatice OMF sugestive pentru abuzul fizic:
-localizarea leziunilor traumatice primare la nivelul obrajilor, orbitelor, buzelor, mandibulei,
urechilor, regiunii mastoidiene
-excoriatii- produse prin tararea copilului pe o suprafata rugoasa sau prin zgarierea cu unghiile
sau obiecte ascutite
-plagi taiate- produse de marginea taietoare a diferitelor obiecte
-prezenta echimozelor
-ruperea frenului labial si lingual- se produc prin lovirea la nivelul buzei superioare sau prin
alimentare fortata
-plagi contuze si infiltrate sanguine ale buzelor
-eroziuni, plagi ale palatului sau planseului bucal produse de lingura in timpul alimentarii
fortate
-mobilitate dentara, fracturi coronare, avulsii
-cand la momentul examinarii se constata pe langa leziunile traumatice recente si avulsii dentare
vechi, este recomandata si elucidarea mecanismului de producere a avulsiilor
-fracturi ale oaselor viscero si neurocraniului
-hematom al regiunii periorbitale
-leziuni oculare: hemoragia subconjunctivala, leziuni ale sclerei, hemoragia vitroasa, hiperemia
acuta, cataracta posttraumatica, deslipirea de retina
-arsuri produse de tigara aprinsa- sunt bine delimitate rotunde sau ovalare de circa 1cm in
diametru, cu marginile reliefate si centrul crateriform, poate prezenta vezicule, se vindeca lasand cicatrici
Neglijarea si infometarea
Este o varianta a violentei fizice. Copilul este hranit insuficient sau sporadic si are un aspect
emaciat cu lipsa bulei lui Bichat.
O alta manifestare a atentiei acordata copilului este igiena orala deficitara cu afectiuni dentare
importante (carii, afectiuni parodontale).
32