Sunteți pe pagina 1din 21

ENDOCRINOLOGIE

Gusa si nodulul tiroidian

Complement simplu
1. Sunt alimente gusogene CU EXCEPTIA:
a. Broccoli
b. Manioc
c. Sorg
d. Mei
e. Bob
2. Caracterizeaza gusa simpla CU EXCEPTIA:
a. Crestere focala a volumului tiroidei
b. Proliferare de tireocite
c. Absenta inflamatiei
d. Absenta neoplaziei
e. Absenta distiroidiei
3. Este gusa la barbat adult conform diagnosticului ecografic daca volumul tiroidei este mai
mare decat:
a. 16 ml
b. 17 ml
c. 18 ml
d. 19 ml
e. 20 ml
4. Gusa care comprima nervul recurent determina:
a. Sindrom Claude-Bernard-Horner
b. Dispnee
c. Disfagie
d. Disfonie
e. Sincope iterative
5. Sunt indicatii de tiroidectomie totala CU EXCEPTIA:
a. Nodul central
b. Gusa voluminoasa
c. Gusa veche
d. Gusa inestetica
e. Gusa evolutiva
6. Sunt posibile complicatii ale tiroidectomiei CU EXCEPTIA:
a. Embolia gazoasa
b. Paralizie recurentiala definitiva
c. Hemotorace
d. Recidiva hipertiroidismului
e. Hipoparatiroidie definitiva
1

7. Sunt contraindicatii la tratamentul chirurgical al gusii CU EXCEPTIA:


a. Volumul gusii
b. Vechimea gusii
c. Caracter plonjant
d. Pacient foarte in varsta
e. Pacient cu comorbiditate severa
8. Sunt argumente in favoarea malignitatii nodulului tiroidian:
a. Varsta 20-60 ani
b. Sex feminin
c. Nodul de consistenta moale
d. Cresterea nodulului
e. Dimensiuni peste 2 cm
9. NU este diagnostic diferential al nodulului tiroidian:
a. Gusa multiheteronodulara
b. Chist tiroidian
c. Chist branhial
d. Chist epidermoid
e. Adenom toxic
10. NU este o caracteristica ecografica specifica nodulilor putin sau deloc suspecti:
a. Nodul hiperecogen
b. Chist pur anecogen
c. Microcalcifieri
d. Halou complet cu umbre marginale
e. Slab vascularizat la eco-Doppler
11. Sunt mijloace terapeutice folosite in tratamentul nodulilor tiroidieni CU EXCEPTIA:
a. Chirurgie
b. Trataemt cu iod radioactiv
c. Antitiroidiene de sinteza
d. Levotiroxina
e. Alcoolizare
12. Este contraindicatie pentru tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni:
a. Nodul autonom
b. Gusa multinodulara toxica
c. Gusa veche
d. Oftalmopatie basedowiana
e. Noduli recenti
Complement multiplu
13. Anamneza persoanelor cu gusa trebuie sa investigheze expunerea la:
a. Carenta de iod
b. Bob
c. Broccoli
d. Spanac
e. Radiatii ionizante

14. Consistenta gusii este lemnoasa in:


a. Cancer
b. Tiroidita Hashimoto
c. Tiroidita Riedel
d. Gusa veche
e. Hematocel
15. Caracterizeaza cretinismul:
a. Surditate
b. Retard mintal reversibil
c. Complicatie a gusei endemice
d. Hipertiroidism profund
e. Diplegie spastica
16. Sunt examinari complementare in gusa:
a. Ac Anti-TPO
b. T3
c. FT4
d. TSH
e. Ac Anti-TG
17. Sunt caracteristici ale hematocelului:
a. Punctia este strict interzisa datorita riscului hemoragic
b. Otalgii reflexe homolaterale
c. Disfagie dureroasa
d. Aparitia este insidioasa pe parcursul unei saptamani
e. Este un pseudochist hematic
18. Sunt posibile complicatii ale tiroidectomiei:
a. Pneumomediastin
b. Hipercalcemie
c. Hipoparatiroidie
d. Criza acuta tireotoxica
e. Recidiva hipertiroidismului
19. Sunt noduli tiroidieni care asociaza durere:
a. Hematocel
b. Cancer
c. Adenom toxic
d. Tiroidita cronica limfocitara
e. Tiroidita subacuta
20. Sunt caracteristici ale nodulului tiroidian care indica malignitate:
a. Nodul moale
b. Consitenta elastica
c. Cresterea nodulului
d. Nodul neregulat
e. Nodul mai mare de 3 cm
21. Urmatoarele simptomatologii asociate nodului tiroidian indica o cauza maligna:
a. Disfonie
b. Dispnee
3

c. Disfagie
d. Paralizie recurentiala
e. Sindrom Claude-Bernard-Horner
22. Sunt caracteristici ecografice ale nodulilor tiroidieni care indica posibilitatea malignitatii:
a. Halou periferic al nodulului gros si neregulat sau incomplet
b. Nodul hiperecogen
c. Limitele nodulului imprecise
d. Slab vascularizat la eco-Doppler
e. Prezenta microcalcifierilor in nodul
23. Este adevarat despre scintigrafia tiroidiana in diagnosticul nodulilor tiroidieni:
a. Nu este indicata daca TSH este normal
b. Este indicata daca TSH este crescut
c. Importanta in diagnosticul nodulilor toxici
d. Nu este discriminanta in diagnosticul de malignitate
e. Se face cu 123I
24. Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni este contraindicat in caz de:
a. Sarcina
b. Oftalmopatie Basedow
c. Noduli maligni
d. Noul autonom
e. Gusa multinodulara toxica
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 A. 3 E. 4 D. 5 A. 6 C. 7 B. 8 D. 9 E. 10 C. 11 C. 12 D.
Complement multiplu:
13 A, B, E. 14 A, C. 15 A, C, E. 16 A, D, E. 17 B, C, E. 18 C, D, E. 19 A, B, E.
20 C, D, E. 21 A, B, C. 22 A, C, E. 23 A, C, D, E. 24 A, B.

Hipertiroidismul
Complement simplu
1. NU este semn legat de tireotoxicoza:
a. Semnul taburetului
b. Amiotrofie
c. Anxietate
d. Mixedem pretibial
e. Termofobie
2. Este examinare specifica pentru diagnosticul bolii Basedow:
a. Ac Anti-TRAb
b. Ac Anti-TPO
c. Scintigrafie cu Tc99
d. CRP
e. Scintigrafie cu I123
4

3. Sunt principii generale de tratament al hipertiroidismului CU EXCEPTIA:


a. Internare
b. Repaus
c. Sedare cu benzodiazepine
d. Betablocante
e. Contraceptie eficienta la femei
4. Se recomanda in tratamentul hipertiroidismului De Quervain:
a. Carbimazol
b. Propiltiouracil
c. Corticoizi
d. Chirurgie
e. Iod radioactiv
5. In monitorizarea bolii Basedow FT4 NU se verifica in:
a. Z0
b. L2
c. L3
d. L6
e. L12
6. Caracterizeaza hipertiroidismul indus de amiodarona de tip II:
a. Ecografia arata hipervascularizatie
b. Scintigrafia este alba
c. Tratamentul se bazeaza pe ATS
d. Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistenta
e. Apare rapid dupa instituirea tratamentului cu amiodarona
Complement multiplu
7. Sunt semne legate de boala Basedow in diagnsticul hipertiroidismului:
a. Anxietate
b. Tremor
c. Exoftalmie
d. Semnul taburetului
e. Mixedem pretibial
8. Sunt caracteristici ale hipertiroidismului T3:
a. FT4 scazut
b. FT4 crescut
c. TSH scazut
d. TSH crescut
e. T3 crescut
9. Sunt diagnostice posibile in hipertiroidismul cu scintigrafie alba:
a. Boala Basedow
b. Tiroidita De Quervain
c. Hipertiroidism post-partum
d. Gusa multiheteronodulara
e. Hipertiroidism factitia

10. Se recomanda in tratamentul tiroiditei De Quervain:


a. Carbimazol
b. Propiltiouracil
c. AINS
d. Corticoizi
e. Iod radioactiv
11. TSH NU se urmareste la pacientele cu Basedow in:
a. Z0
b. Z20
c. Z30
d. L2
e. L3
12. Tratamentul in hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I consta in:
a. Corticoizi
b. AINS
c. ATS
d. Betablocante
e. Anxiolitice
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 A. 3 A. 4 C. 5 E. 6 B.
Complement multiplu:
7 C, E. 8 C, E. 9 B, C, E. 10 C, D. 11 B, C. 12 C, D, E.

Hipotiroidismul

Complement simplu
1. Sunt semne de hipometabolism in diagnosticul hipotiroidismului:
a. Frilozitate
b. Ten de ceara
c. Caderea parului
d. Macroglosie
e. Umplerea foselor supraclaviculare
2. Este adevarat despre hipotiroidism:
a. TSH-ul scazut asociat cu FT4 normal evoca o insuficienta tireotropa
b. FT4 normal asociat cu un TSH scazut corespunde unui hipotiroidism frust
c. FT3 nu are nici o relevanta in hipotiroidism
d. Examenul de depistare a hipotiroidismului este FT4
e. In suspiciunea de hipotiroidism se efectueaza de prima intentie doar TSH si FT4, fara FT3
3. Diagnosticul este evocat de contextul clinic pentru urmatoarele etiologii de hipotiroidism
CU EXCEPTIA:
6

a. Exces sau carenta de iod


b. Infiltrative
c. Autoimuna
d. Iatrogena
e. Post-partum
4. Sunt posibile complicatii ale hipotiroidismului CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta coronariana
b. Blocuri de ramura
c. Coma mixedematoasa
d. Depresie
e. Anxietate
5. NU caracterizeaza tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidism:
a. Se incepe in doza mica
b. Administrare matinala a jeun
c. ECG obligatoriu la pacientul in varsta inaintea inceperii tratamentului
d. Se prescrie pana la normalizarea FT4
e. Cresterea dozelor se face progresiv
Complement multiplu
6. Sunt semne de infiltratie cutanata si mucoasa in diagnosticul hipotiroidismului:
a. Semnul taburetului
b. Crestere in greutate
c. Umplerea foselor supraclaviculare
d. Macroglosie
e. Frilozitate
7. Sunt elemente de diagnostic caracteristice tiroiditei Hashimoto:
a. Ac Anti-TPO pozitivi
b. Ac Anti-TG pozitivi
c. Aspect de tabla de sah la scintigrafie
d. TSH scazut
e. FT4 crescut
8. Pot determina hipotiroidism de etiologie iatrogena:
a. Amiodarona
b. Iod radioactiv
c. Litiu
d. ATS
e. Interferon
9. Sunt elemente care, impreuna, evoca sindromul Schmnidt:
a. Tiroidita Hasimoto
b. Melanodermie
c. Astenie marcata
d. Hipotensiune
e. Oligurie
10. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului hipotiroidismului:
a. Se face pe baza dozarii TSH si FT4
7

b. TSH se dozeaza la 4-5 saptamani dupa schimbarea posologiei


c. In tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face annual
d. Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul
e. Hipertiroidismul este confirmat de TSH scazut
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 C. 4 E. 5 D.
Complement multiplu:
6 C, D. 7 A, B, C. 8 A, C, E. 9 A, B, C, D. 10 B, C, D, E.

Diabetul zaharat de tip 1 si 2 la adult. Complicatii


Complement simplu
1. Caracterizeaza diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:
a. Noninsulinodependent
b. Debut rapid
c. Distrugere autoimuna a celulelor beta
d. Glicemie a jeun mai mare de 1,26 g/l in doua ocazii diferite
e. Absenta obezitatii
2. Sindromul evocator de deficit de insulina consta in:
a. Astenie neobisnuita
b. Dureri abdominale
c. Tulburari vizuale
d. Poliuro-polidipsie
e. Cetonemie crescuta
3. NU caracterizeaza diabetul de tip 1 LADA:
a. Debut tardiv si progresiv
b. Ac Anti-GAD65 prezenti
c. Insulinodependenta dupa 5-10 ani de evolutie
d. 1 din 10 diagnostice de diabet de tip II sunt de fapt LADA
e. Transmitere autozomal dominanta
4. In diagnosticul diabetului de tip 2 excluderea hemocromatozei se face prin, CU
EXCEPTIA:
a. Dozarea fierului seric
b. Dozarea transferinei
c. Dozarea feritinei
d. Determinarea coeficientului de saturare
e. Determinarea mutatiei genei HFE
5. NU face parte din bilantul sistematic in diagnosticul diabetului de tip 2:
a. TSH
b. Insulinemie
c. Dozarea fierului seric si transferinei
d. Serologia hepatitei C
e. Evaluarea transaminazelor
8

6. Sunt factori favorizanti pentru cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:


a. Infectie
b. Corticoterapie
c. Patologie cardio-vasculara
d. Sarcina
e. Imunodepresie
7. Carcterizeaza faza de cetoza simpla din cetoacidoza diabetica:
a. Dureri abdominale
b. Tulburari de constienta
c. Obnubilare
d. Hipotermie
e. Deshidratare
8. Indica o perturbare severa a cetoacidozei:
a. pH arterial sub 7,30
b. Deficit anionic (Na-[Cl=HCO3]) > 10 mmol/l
c. Bicarbonat sub 10 mmol/l
d. Glicemie plasmatica > 2,50 g/l
e. Corpi cetonici plasmatici prezenti
9. Se incadreaza in schema de reechilibrare hidroelectrolitica a pacientului cu cetoacidoza
diabetica CU EXCEPTIA:
a. Primul litru in cursul primei ore
b. Al doilea litru in cursul celei de-a doua ore
c. Al treilea litru in cursul a 3 ore
d. Al patrule litru in cursul a 6 ore
e. Al cincilea litru in cursul a 6 ore
10. Sunt complicatii legate de cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:
a. Infectii favorizate de deshidratare
b. Complicatii trombembolice
c. Afectare neurologica permanenta
d. Varsaturi hemoragice
e. Pancreatita acuta
11. Este adevarat despre coma hiperosmolara:
a. Pacientul nu prezinta acidoza sau cetonemie notabile
b. Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1
c. Se asociaza cu o hiperglicemie pana in 33 mmol/l
d. Lipoliza majora
e. Diureza este compensata prin aporturi hidrice
12. NU caracterizeaza tratamentul comei hiperosmolare:
a. Rehidratarea se face initial cu ser NaCl izotonic
b. Se indica macromolecule in caz de colaps
c. Insulinoterapia se va face i.v cu seringa electrica la un debit de 0,1 UI/kg/h
d. Se va corecta deficitul de potasiu cu KCl de la prima perfuzie
e. Heparinoterapie in doza profilactica
13. NU este complicatie legata de coma hiperosmolara:
a. Necroza tubulara acuta
9

b. Pneumopatie
c. Infectie urinara
d. Complicatii trombembolice
e. Varsaturi hemoragice
14. Sunt etiologii ale acidozei lactice in afara de administrarea de metformin CU EXCEPTIA:
a. Anemie severa
b. Leucemii
c. Intoxicatie cu monoxid de carbon
d. Ciroza in stadu terminal
e. Insuficienta hepatica grava in cursul unei hepatite acute
15. NU caracterizeaza investigatiile biologice in diagnosticul acidozei lactice:
a. Acidoza metabolica severa
b. Gaura anionica marita
c. Hiperlactatemie
d. Dozarea metforminemiei
e. Prezenta de corpi cetonici plasmatici
16. NU este complicatie anatomica a microangiopatiei diabetice:
a. Distensia peretelui capilarelor cu formare de microanevrisme
b. Porozitate excesiva a membranei bazale care nu isi mai indeplineste rolul de bariera
fiziologica
c. Ruptura peretelui capilar cu aparitia de hemoragii perivasculare
d. Tromboza capilarelor anormale al caror lumen este ingustat si al caror endoteliu este
dezorganizat
e. Proliferare endoteliala pana la ocluzia lumenului capilar
17. Este specific stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice:
a. Dilatare capilara
b. Zone de ischemie
c. Microanevrisme
d. Exudate
e. Hemoragii
18. Este indicatie pentru fotocoagulare in grila in retinopatia diabetica:
a. Leziuni microvasculare responsabile de exsudatie
b. Edem macular difuz
c. Retinopatie proliferativa in adolescenta
d. Retinopatie proliferativa in sarcina
e. Hemoragii inravitreene
19. Caracterizeaza nefropatia diabetica incipienta:
a. Leziuni ale glomerulilor si membranei bazale
b. Pacient simptomatic
c. HTA
d. Sindrom edematos
e. Macroalbuminurie
20. NU este teritoriu afectat de mononevrita-multinevrita diabetica:
a. Nervul femurocutanat
b. Nervul crural
10

c. Nervul III
d. Nervul VIII
e. Nervul IV
21. Sunt caracteristici ale polineuropatiei diabetice CU EXCEPTIA:
a. Afectare bilaterala simetrica
b. Proximal la inceput
c. Dupa cativa ani simptomatologia este dureroasa cu exacerbari nocturne
d. Areflexie osteotendinoasa frecventa
e. Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor inferioare
22. NU este medicatie recomandata in managementul neuropatiei diabetice:
a. Anticonvulsivante
b. Antidepresive
c. Miorelaxante
d. Benzodiazepine
e. Analgezice
23. Sunt explorari indicate in afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici CU EXCEPTIA:
a. Eco-Doppler continuu
b. CT
c. RMN de perfuzie si difuzie
d. Scintigrafie de perfuzie
e. Arteriografie ca ultima intentie
24. Este adevarat despre malul perforant plantar CU EXCEPTIA:
a. Corespunzator capului primului metatarsian in 50% din cazuri
b. Marginile plagii sunt atone dar netede
c. Leziune foarte dureroasa
d. Tendinta de recidiva daca tulburarile de statica nu sunt corectate
e. Apare la punctele de presiune ale plantei piciorului
25. Sunt complicatii infectioase caracteristice diabetului CU EXCEPTIA:
a. Stafilococii cutanate
b. Micoze cutanate
c. Infectii dentare
d. Infectii respiratorii
e. Infectii urinare
26. Sunt obiective ale automonitorizarii in diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:
a. Obtinerea unei imagini asupra echilibrului mediu al diabetului
b. Adaptarea dozelor de insulina
c. Gestionarea situatiilor de urgenta
d. Automonitorizarea acetonuriei cu bandeleta urinara daca glicemia > 2,5 g/l
e. Realizata de cel putin 4 ori pe zi si uneori la ora 3 dimineata si postprandial
27. Este adevarat despre HbA1c in monitorizarea diabetului de tip 1:
a. Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicatii
b. Este foarte specifica in cazul uremiei cand nu se pot masura corpii cetonici
c. Masurarea se face in fiecare luna
d. Valorile normale sunt intre 7% si 9%
e. Va fi inlocuita de masurarea glicemiei simple in caz de hemoglobinopatie
11

28. Este analog rapid insulinic:


a. Insulina recombinata
b. Insulina NPH
c. Aspart
d. Glargina
e. Detemir
29. Sunt efecte secundare ale insulinoterapiei in diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:
a. Hipoglicemie
b. Castig in greutate in caz de supradozare
c. Alergie
d. Fobie de ac
e. Lipodistrofii hipertrofice
30. Sunt efecte ale sarcinii asupra diabetului CU EXCEPTIA:
a. Scaderea fiziologica a HbA1c
b. Cresterea nevoilor de insulina la sfarsitul sarcinii
c. Risc de agravare a retinopatiei
d. Risc de agravare a nefropatiei
e. Cresterea fiziologica profilului lipidic in al treilea trimestru
31. NU este efect al diabetului asupra sarcinii:
a. Avort
b. Malformatii
c. Hipotrofie placentara
d. Hipoglicemie si hipocalcemie neonatale
e. Hipertensiune gravidica si preeclampsie
32. Caracterizeaza etapa a 3-a a tratamentului diabetului de tip 2:
a. Metforminul va fi inlocuit cu acarboza
b. Asociere de metformin cu sulfamide
c. Insulinoterapie precoce
d. Inlocuirea metforminului cu miglitol
e. Metformin simplu
33. Obiectivele tratamentului diabetului de tip 2 daca speranta de viata este sub 5 ani NU
includ:
a. Confort metabolic
b. Preventia micro si macroangiopatiei
c. Preventia complicatiilor infectioase
d. Evitarea riscului de hipoglicemie
e. HbA1c sub 9%
34. Sunt facori de risc cardiovasculari pentru complicatiile diabetului de tip 2 CU
EXCEPTIA:
a. Varsta peste 60 de ani la femeie
b. HTA permanenta tratata sau nu
c. HDL peste 0,4g/l pentru ambele sexe
d. Microalbuminurie peste 30 mg/24h
e. Insuficienta renala

12

35. NU corespunde schemei de monitorizare biologica in diabet:


a. HbA1c de 3 ori pe an
b. Glicemie venoasa a jeun o data pe an
c. Bilant lipidic o data pe an
d. Microalbuminurie o data pe an
e. Creatininemie a jeun o data pe an
36. NU este corespunde obicetivelor ce privesc LDL-colesterolului in diabet:
a. Sub 1,9 g/l la pacientii fara alti factori de risc, fara microangiopatie si cu diabet de mai
putin de 5 ani
b. Sub 1,3 g/l la pacientii care prezinta cel putin doi factori de risc aditionali si cu un diabet de
mai putin de 10 ani
c. La pacientii in preventie secundara se recomanda introducerea unei statine indiferent de
nivelul LDL
d. Sub 1,1 g/l la pacientii care prezinta micro si macroangiopatie indiferent de durata
diabetului
e. Sub 1,6 g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional
37. NU face parte din evaluarea piciorului cu risc la diabetici:
a. Identificarea macroangiopatiei prin evidentierea de zone de cadere a parului
b. Notiunea de antecedent de ulceratie cronica a piciorului
c. Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament
d. Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS
e. Evidentierea deformarii picioarelor
Complement multiplu
38. Sunt caracteristici ale diabetului de tip 1:
a. Debut progresiv al simptomelor
b. Este insulinodependent
c. Frecvent prin distrugere autoimuna a celulelor beta
d. Se prezinta cu poliurie si polidipsie
e. Frecvent asociaza obezitate
39. Sunt anticorpi responsabili de diabetul de tip 1:
a. Ac Antiinsulina
b. Ac Anti-GAD65
c. Ac Anti-CCP
d. Ac Anti-IA-II
e. Ac Anti-VEGF
40. Caracterizeaza diabetul de tip 1 MODY 3:
a. Carenta de insulina ce necesita insulinoterapie
b. Prezenta anticorpilor anti-insulina
c. Transmitere autozomal dominanta
d. Frecvent intalnit la rasa neagra din africa subsahariana
e. Datorat mutatiei genei HNf1a
41. Sunt cauze de diabet endocrin:
a. Acromegalie
b. Feocromocitom
c. Hipercorticism
13

d. Boala Crohn
e. Tireotoxicoza
42. Sunt caracteristici ale fenotipului clinic in diabetul de tip 2:
a. Absenta obezitatii
b. Apare frecvent in copilarie si adolescenta
c. HTA
d. Ereditate familiala de gradul I in 1/3 cazuri
e. Dislipidemie asociata
43. Sunt factori favorizanti pentru cetoacidoza diabetica:
a. Tratament cu corticoizi
b. Imunodepresie
c. Patologie cardio-vasculara
d. Ciroza hepatica
e. Infectie
44. Sunt semne si simptome speicifice fazei de cetoacidoza din cetoacidoza diabetica:
a. Sindrom poliuropolidipsic
b. Dispnee Kussmaul
c. Dureri abdominale
d. Deshidratare
e. Hipotermie
45. Sunt elemente ce denota o perturbare severa a cetoacidozei:
a. pH arterial sub 7,30
b. Osmolaritate peste 330 mOsm/kg
c. Bicarbonat sub 10 mmol/l
d. Glicemie plasmatica peste 2,50 g/l
e. Deficit anionic (Na-[Cl+HCO3]) > 10 mmol/l
46. Sunt complicatii ale cetoacidozei diabetice legate de tratamentul acesteia:
a. Hipokaliemie
b. Hiperglicemie
c. Edem cerebral
d. Complicatii trombembolice
e. Complicatii digestive
47. Este adevarat despre coma hiperosmolara:
a. Nu se asociaza cu acidoza notabila
b. Nu se asociaza cu cetonemie notabila
c. Apare mai ales la tineri cu diabet de tip 1
d. Lipoliza moderata
e. Cetogeneza moderata
48. Sunt factori favorizanti pentru coma hiperosmolara:
a. Patologia hepatica
b. Infectie intercurenta
c. Varsaturi
d. Diabet de tip 1 neglijat
e. Terapie cu corticoizi

14

49. Este adevarat despre tratamentul comei hiperosmolare:


a. Rehidratarea se face initial cu ser NaCl izotonic
b. In total se administreaza 4-6 litri in primele 24h
c. Se poate administra glucoza 5% cu 4-5 g NaCl dupa ce glicemia a scazut sub 3 g/l
d. Debitul initial de insulina este de 2-6 UI/h
e. Se va corecta deficitul de potasiu imediat
50. Caracterizeaza acidoza lactica din diabet:
a. Nivelul de lactat sanguin peste 5-6 mmol/l
b. Supradoza de metformin e cea mai frecventa cauza
c. Insuficienta renala acuta poate fi un factor declansator
d. Deseori legata de o contraindicatie nerespectata a metforminului
e. Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l
51. Sunt posibile etiologii ale acidozei lactice:
a. Insuficienta hepatica grava
b. Insuficienta renala
c. Intoxicatie cu monoxid de carbon
d. Supradoza de metformin
e. Anemie severa
52. Caracterizeza faza precoce a acidozei lactice:
a. Oligoanurie
b. Polipnee
c. Sindrom dureros
d. Tulburari de constienta variabile
e. Tulburari digestive
53. Sunt elemente caracteristice stadiului de retinopatie diabetica neproliferativa:
a. Microanevrisme
b. Zone de ischemie
c. Hemoragii
d. Neovase
e. Exudate
54. Sunt complicatii anatomice ale microangiopatiei diabetice:
a. Distensia peretelui capilarelor cu formare de microanevrisme
b. Porozitate excesiva a membranei bazale care nu isi mai indeplineste rolul de bariera
fiziologica
c. Aparitia vaselor de neoformatie
d. Tromboza capilarelor anormale al caror lumen este ingustat si al caror endoteliu este
dezorganizat
e. Proliferare endoteliala pana la ocluzia lumenului capilar
55. NU sunt indicatii de fotocoagulare panretiniana in retinopatia diabetica:
a. Retinopatia proliferativa
b. Retinopatia preproliferativa la pubertate
c. Edem macular difuz
d. Leziuni microvasculare responsabile de exsudatie
e. Hemoragii intravitreene

15

56. Sunt elemente specifice etapei de nefropatie diabetica incipienta:


a. Microalbuminurie intre 30 mg/24h si 299 mg/24h
b. TA normala
c. Filtrare glomerulara normala
d. Pezenta leziunilor anatomice ale glomerulilor si membranei bazale a glomerulilor
e. Sindrom edematos
57. NU sunt teritorii frecvent afectate de mononevrita-multinevrita diabetica:
a. Nervul III
b. Nervul V
c. Nervul VIII
d. Nervul VI
e. Nervul crural
58. Caracterizeaza neuropatia vegetativa diabetica:
a. HTA
b. Sindrom de denervare cardiaca cu tahicardie sinusala
c. Anhidroza palmara
d. Disparitia reactiilor pilomotorii
e. Ejaculare retrograda
59. Este adevarat despre insuficienta coronariana la diabetici:
a. Ischemia miocardica este silentioasa
b. Este mai rara la diabetici decat la non-diabetici
c. Infarctul are un prognostic mai bun la diabetici pe termen scurt
d. Restenozarea dupa angioplastie este mai importanta la diabetici
e. La coronarienii multivasculari by-passul pare a fi mai eficient dect angioplastia
60. Este adevarat despre arteriopatia membrelor inferioare:
a. Predomina la nivel proximal
b. Asociaza frecvent neuropatie
c. Stadiul 2 si 3 al clasificarii Leriche sunt deseori mai resimtite de diabetic
d. Chirurgia de revascularizare e putin eficienta si se ajunge astfel la chirurgie
neconservatoare in caz de gangrena distala
e. Stadiul 1 Leriche nu prezinta simptomatologie
61. Sunt consecinte ale osteoartropatiei diabeticului:
a. Scurtare antero-posterioara a piciorului
b. Afectarea mobilitatii gleznei
c. Prabusirea boltei plantare
d. Eroziunea calcaneului
e. Comprimarea talusului
62. Sunt complicatii oculare ale diabetului:
a. Glaucom cronic
b. Cataracta
c. Episclerita
d. Keratita
e. Iridociclita
63. Sunt obiective ale automonitorizarii in diabetul de tip 1:
a. Obtinerea unei imagini asupra echilibrului mediu al diabetului
16

b. Adaptarea dozelor de insulina


c. Gestionarea situatiilor de urgenta
d. Corectarea dezechilibrelor lipidice
e. Impiedicarea cresterii in greutate
64. Sunt cauze de eroare in masurarea HbA1c:
a. Anemie hemolitica
b. Uremie
c. Insuficienta hepatica
d. Hemoglobinopatie
e. Sarcina
65. Sunt factori care modifica absorbtia subcutanata a insulinei injectabile:
a. Adancime
b. Tipul de insulina
c. Zona
d. Doza
e. Vectorul
66. Sunt analogi lenti de insulina:
a. Insulina recombinata
b. Lispro
c. Detemir
d. Aspart
e. Glargina
67. Sunt efecte secundare ale insulinoterapiei in diabetul de tip 1:
a. Cresterea in greutate in caz de supradoza
b. Hiperglicemie majora
c. Alergie
d. Hipersecretie de glucagon
e. Lipodistrofii hipertrofice
68. Sunt efecte ale sarcinii asupra diabetului:
a. Crestere a glicemiei bazale
b. Scadere fiziologica a HbA1c
c. Cresterea nevoilor de insulina la sfarsitul sarcinii
d. Risc de agravare a nefropatiei
e. Risc de agravare a retinopatiei
69. Sunt medicamente care determina cresterea secretiei de insulina in diabetul de tip 2:
a. Sulfamide hipoglicemiante
b. Metformin
c. Glinide
d. Acarboza
e. Miglitol
70. Sunt obiective in tratamentul diabetului de tip 2 daca speranta de viata este sub 5 ani:
a. Confort metabolic
b. Preventia micro si macroangiopatiei
c. Preventia complicatiilor infectioase

17

d. Evitarea riscului de hipoglicemie


e. HbA1c sub 9%
71. NU sunt factori de risc cardiovasculari in diabet:
a. Varsta peste 50 de ani la femeie
b. Alcoolism
c. Tabagism
d. HTA permanenta tratata sau nu
e. Insuficienta renala
72. Sunt investigatii ale organelor tinta in diabet:
a. Oculare
b. Hepatice
c. Neurologice
d. Renale
e. Digestive
73. Sunt obiective in controlul greutatii la diabetici:
a. Talia sub 90 cm la barbati
b. Talia sub 80 cm la femei
c. IMC sub 19 kg/m2
d. IMC sub 22 kg/m2
e. IMC sub 25 kg/m2
74. Evaluarea piciorului cu risc la diabetici se bazeaza pe:
a. Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament
b. Evidentierea deformarii picioarelor
c. Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS
d. Masurarea fragilitatii capilare
e. Identificarea zonelor fara par ca semn al tulburarilor trofice
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 D. 3 E. 4 C. 5 B. 6 E. 7 A. 8 C. 9 B. 10 C. 11 A. 12 D. 13 E. 14
B. 15 E. 16 E. 17 B. 18 B. 19 A. 20 D. 21 B. 22 C. 23 D. 24 C. 25 D.
26 D. 27 A. 28 C. 29 D. 30 E. 31 C. 32 B. 33 B. 34 C. 35 A. 36 D. 37
A.
Complement multiplu:
38 B, C, D. 39 A, B, D. 40 A, C, E. 41 A, B, C, E. 42 C, D, E. 43 A, C, E. 44 B,
D, E. 45 B, C. 46 A, C. 47 A, B, D, E. 48 B, C, E. 49 A, C. 50 A, C, D, E. 51 A,
C, D, E. 52 C, E. 53 A, C, E. 54 A, B, C, D. 55 C, D, E. 56 A, B, C, D. 57 B, C. 58
B, D, E. 59 A, D, E. 60 B, D, E. 61 A, C. 62 A, B. 63 A, B, C. 64 A, B, D. 65
A, C, D. 66 C, E. 67 A, C, E. 68 B, C, D, E. 69 A, C. 70 A, C, D, E. 71 A, B. 72
A, C, D. 73 B, E. 74 A, B, C.

Obezitatea la adult
Complement simplu

18

1. Urmatorul IMC corespunde obezitatii:


a. 18,5-24,9 kg/m2
b. 25-29,9 kg/m2
c. 30 34,5 kg/m2
d. 35-39,9 kg/m2
e. > 40 kg/m2
2. Sunt complicatii cardio-vasculare ale obezitatii CU EXCEPTIA:
a. HTA
b. Dispnee de efort
c. Hipertrofie ventriculara
d. AVC
e. Insuficienta cardiaca
3. Sunt complicatii metabolice, endocrine, ale obezitatii CU EXCEPTIA:
a. Insulinorezistenta
b. Hipogonadism masculin
c. Sindromul ovarelor polichistice
d. Steatoza hepatica
e. Sindrom metabolic
4. NU este o circumstanta a cresterii in greutate care trebuie avuta in vedere la anamneza
pacientului obez:
a. Socul emotional (depresie, doliu)
b. Sevrajul alcoolic
c. Traumatisme craniene
d. Modificarea mediului familial (casatorie, divort)
e. Modificarea echilibrului hormonal (pubertate, sarcina, menopauza)
5. La pacientul obez ancheta alimentara trebuie focalizata asupra, CU EXCEPTIA:
a. Ritmurilor alimentare
b. Excesului de grasimi alimentare
c. Excesului de bauturi dulci
d. Excesului de bauturi alcoolice
e. Posibilitatea unui regim hiperproteic la barbati
6. NU este examen sistematic pentru pacientul obez:
a. Teste de functionalitate respiratorie
b. Gamma-GT si transaminaze
c. Bilant lipidic
d. ECG in repaus
e. Ionograma sanguina
7. NU este o complicatie a gastroplastiei cu inel ajustabil:
a. Varsaturi
b. Diaree
c. Intoleranta alimentara
d. Dilatarea pungii gastrice prin deplasarea inelului
e. Dilatarea esofagului prin deplasarea inelului
8. Este contraindicatie pentru chirurgia bariatrica:
a. Dependenta de alcool
19

b. Sindrom de apnee in somn


c. Diabet de tip 2
d. Boli osteoarticulare invalidante
e. HTA
Complement multiplu
9. Caracterizeaza sindromul metabolic
a. Obezitate ginoida
b. Insulinorezistenta
c. Intoleranta la glucoza sau diabet
d. Hipotensiune ortostatica
e. Dislipidemie cu hipo-HDL si hiper TG
10. Caracterizeaza sindromul de apnee in somn:
a. Sforait nocturn
b. Dificultati erectile
c. Scaderea permeabilitatii membranei alveolo-capilare
d. Astenie la trezire
e. Poate determina moarte subita
11. Obezitatea la femeia adulta predispune la urmatoarele tipuri de cancer:
a. Colon
b. San
c. Ovar
d. Endometru
e. Rinichi
12. Sunt cauze exceptionale de crestere in greutate:
a. Traumatisme craniene
b. Chirurgie a regiunii hipotalamo-hipofizare
c. Hipertiroidism sever
d. Sindromul ovarelor polichistice
e. Diabet de tip 2
13. Sunt dereglari comportamentale asociate cu obezitatea:
a. Dismorfofobia
b. Compulsii si tendinta de rontait
c. Restrictia congnitiva cu scopul autocontrolului greutatii
d. Bulimie
e. Anorexie
14. Sunt examene sistematice in diagnosticul pacientului obez:
a. Uricemie
b. Creatinina
c. Poligrafie ventilatorie nocturna
d. Teste de functionalitate respiratorie
e. Test de efort ECG
15. Sunt medicamente folosite in trtamentul obezitatii:
a. Orlistat
b. Rimonabant
20

c. Sibutramina
d. Exenatid
e. Metformin
16. Chirurgia bariatrica se poate indica la pacientii cu IMC peste 35 kg/m2 care asociaza:
a. HTA
b. Bulimie
c. Diabet de tip 2
d. Steatohepatita alcoolica
e. Sindrom de apnee in somn
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 D. 4 B. 5 E. 6 A. 7 B. 8 A.
Complement multiplu:
9 B, C, E. 10 A, B, D, E. 11 B, C, D. 12 A, B. 13 B, C, D. 14 A, B. 15 A, C. 16
A, C, E.

21