Sunteți pe pagina 1din 4

Morometii Marin Preda

I.

Unul dintre cei mai importanti scriitori romni este Marin Preda. Acesta a realizat
numeroase opere dintre care se evidentiaza romanul Morometii.
Tema acestei opere o reprezinta conditia taranului romn de la mijlocul secolului al XXlea i este reliafata prin prezentarea destinului unei familii din Lunca Dunarii influentat de
schimbarile provenite din mediul urban. Romanul este in acelasi timp o monografie a satului
prin prezentarea claselor i categoriilor sociale, ocupatiilor, traditiilor i obiceiurilor. O alta
tema prezentata o constituie familia, vazuta ca un element al stabilitatii doar prin unitatea ei
de catre personajul principal.
Titlul reprezinta continutul de idei al textului i este constituit din substantivul propriu
Morometii care se refera la familia ce sta in centrul universului romanului. Acest titlu anunta
una dun temele operei, respectiv familia.
II.

1. Romanul este o specie literara narativa de mari dimensiuni care prezinta o


actiune ampla, complexa, derulata pe mai multe fire epice la care participa un
numar mare de personaje.

2. Opera literara Morometii apartine genului epic deoarece modul de expunere


predominant este naratiunea imbinata cu dialogul i descrierea. Se remarca prezenta
naratorului omniscient si omniprezent care nareaza faptele la persoana a III-a dintr-o
perspectiva narativa nonfocalizata, fiind vorba despre o naratiune heterodiegetica.
3. Actiunea este cronologica i se deruleaza pe momente ale subiectului. Expozitiunea descrie o dupa amiaza
de sambata cand familia Morometilor se intoarce de la camo. Scena cinei i prezinta pe acestia asezati in jurul mesei.
Intriga consta in nemultumirea celor trei baieti din prima casatorie: Paraschiv, Achim i Nila, fata de faptul ce
tatal lor nu vrea sa le dea pamantul mostenit. Ei sunt influentati de Maria Moromete, sora lui Ilie.
Desfasurarea actiunii prezinta evenimente care au loc in familia acestuia i in sat. Deoarece Ilie Moromete
refuza sa imparta pamantul baietii hotarasc sa fuga la Bucuresti cu oile folosindu-se de un viclesug. Cu greu l conving
sa-l lase pe Achim sa plece pentru a obtine cu laptele i branza oilor banii pe care sa-i trimita acasa pentru a fi platite
ratele la banca i impozitul. Niculaie incearca i el, sustinui de Catrina, sa-l convinga pe Moromete sa-l lase sa-i
continue studiile.
Pe de alta parte in sat, Polina Balosu fuge cu tanarul sarac Birica, sfidandu-i familia. Moromete isi manifesta
emotiile participand la premierea de scoala a lui Niculaie care face o criza de friguri.
Este nevoit sa taie salcamul i sa-l vanda lui Tudor Balosu, fiind presat de jupuitul i de primar.
La seceris participa toata familia. Izbucneste un conflict cnd Polina vine sa-i ceara drepturile asupra
pamantului i ulterior Moromete asista la sc 7u89iandalul de la moara.
Achim pleaca cu oile, dar intarzie sa trimita bani i vesti ceea ce-l ingrijoreaza pe Moromete. Nila i Paraschiv
intra in conflict cu fetele, Tita i Ilinca furandu-le din zestre iar Moromete i bate.
Punctul culminant consta in fuga baietiilor de la Bucuresti. Moromete nu intelege unde a gresit. Incearca sa-i
convinga sa se intoarca dar nu reuseste.
Deznodamantul prezinta plecarea lui Niculaie din sat, condus de tatal sau care pentru a plati scoala i datoriile
este nevoit sa vanda din pamant.
In volumul al doilea actiunea se petrece dupa razboi. Niculaie se intoarce in sat ca activist al partidului
comunist i incearca sa-i convinga pe tarani sa accepte colectivizarea. Intra in conflic cu Moromete care nu poate sa
accepte acest proces impus de noua putere politica. Moromete este parasit de Catrina care afla ca le-a promis baietilor
pamant pentru a-i convinge sa se intoarca, dar acestia au refuzat. Mai mult, Moromete refuza sa treaca pe numele ei
casa. Nila murise pe front, Paraschiv devenise sudor de tramvaie i moare de tuberculoza, Achim reuseste sa se
descurca in comert.

Moromete moare singur, parasit de toti, iar moartea acestuia l intristeaza pe Niculaie care nu apucase sa se
impace cu tatal sau.
4. Aceasta actiune ampla este in acelasi timp i complexa, ea derulandu-se pe mai multe fire epice, constituite
in mai multe planuri narative.
Primul plan este reprezentat de familia Morometilor, iar scena nucleu este cea a cinei. Modul in care sunt
dispusi membrii familiei la masa relfecta tensiunile dintre baietii mai mari asezati spre iesire cu restul familiei.
Un al doilea plan este cel al satului Silistea- Gumesti care are ca nucleu secventa narativa a secerisului,
evidentiaza un conflict de natura sociala intre taranii bogati i cei saraci i intre generatii.
Al treilea plan este doar schitat, dar este sugerata ideea ca are o influenta covarsitoare asupra celorlalte doua.
Acesta este reprezentat de contextul mondial, zbuciumat, in primul volum, de izbucnirea invitabila a celui de-al doilea
razboi mondial, iar in al doilea volum de efectele dezastruoase ale acestuia asupra individului i asupra colectivitatii.
Cele trei planuri sunt concentrice, axa ce le uneste fiind axa temporala ce pare sa-i modifice ritmul devenidn
din ce in ce mai alert.
Opera literara se incadreaza in estetica realismului in primul rand datoria tematicii de natura sociala. De
asemenea, in text sunt redate intamplari verosimile desfasurate in limite de spatiu i timp bine delimitate : secolul al
XX-lea, Lunca Dunarii, satul Silistea- Gumesti, Bucuresti.
O alta trasatura a realismului o reprezinta ideea conform careia omul este rezultatul mediului social in care
traieste. In acest context personajele intruchipeaza tipuri umane. Astfel, Ilie Moromete intruchipeaza tipul taranului
filosof, unica in literatura romana. Valorile in care crede crede el sunt cele perene, de natura spirituala, iar drama sa
este declansata de confruntarea cu realitatea unei societi in care primeaza banul.
Viziunea obiectiva a naratorului se manifesta prin faptul ca acesta nu se implica in text, nu judeca personajele
si faptele lor, nu isi exprima opinii proprii, lasand cititorului libertatea absoluta de receptare si inerpretare.
Un alt aspect al realismului l reprezinta finalul moralizator, personajele fiind rasplatite sau pedepsite, in
functie de faptele lor.
5. Personajele sunt numeroase, cele mai multe dintre ele fiind personaje episodice: Jupuitul, Guica, Cocosila,
Prizianu, Pisica, Victor Balosu, Bilica. Personajele secundare sunt: Catrina, Achim, Nila, Paraschiv, Niculaie, Tita,
Ilinca.
Personajul principal este Ilie Moromete deoarece participa la toate momentele subiectului. In conturarea
trasaturilor lui este folosita atat caracterizarea directa cat i cea indirecta. Caracterizarea directa este realizata de catre
narator, care exprima o trasatura de caracter a acestuia: avea acea varsta intre tinerete i batranete, cnd numai
nenorociri mari sau bucurii mari, mai pot schimba firea cuiva. Este folosita i autocaracterizarea, Ilie Moromete
constatnd, in al doilea volum, inaintea mortii sale: domnule, eu totdeauna am dus o viata independenta. Cele mai
multe trasaturi se evidentiaza in mod indirect. Prin faptele sale rezulta principala sa trasatura, arta disimularii. Aceasta
este in stransa legatura cu firea sa contemplativa, desi statutul sau de taran nu o presupune. O prima secventa narativa
in care Moromete ascunde adevaratele sale intentii este cea din incipitul romanului.Cnd intrebat de Tudor Balosu
daca i vinde salcamul, acesta l refuza, spunandu-i ca va ploua. Refuzul sau nu este unul direct, pentru ca in primul
rand ar fi fost banal. Iar Moromete dispretuieste banalitatea. Pentru el viata este un spectacol pe care daca-l urmaresti
atent, poti intrevedea subtilitati nebanuite. O alta secventa narativa care scoate in evidenta aceasta trasatura este cea
de la seceris, cnd dupa ce se frige cu mancarea de fasole, desi sufera, ascunde acest lucru i formuleaza o intrebare
ambigua astfel incat l incurajeaza pe Paraschiv pe care-l stie lacom, sa se arda, chiar incearca ironic sa-l ajute dandu-i
apa.
Atitudinea fata de membrii familiei releva autoritatea sa. Desi intelege suferinta lui Niculaie pe care o indura
la pascutul oilor nu accepta ca acesta sa manance branza. Faptul ca i refuza pe baieti care-i cer sa le dea pamanturi
nu inseamna ca este avar sau ca nu-i iubeste copii. El intelege ca doar pastrand pamantul intreg mentine unitatea
familiei, iar o familie unita isi merita respectul intregului sat. Gesturile sale din secventa taierii salcamului par linistite,
dar raspunsul apasat pe care-i-l da lui Nica cnd intreaba de ce face asta sugereaza emotia puternica i ascund
neputinta: sa se mire prostii . Aceasta scena ele elocventa atat pentru prefigurarea destramarii familiei cat i a
destinului tragic al personajului principal care dupa plecarea neasteptata a baietiilor se indeparteaza de prieteni, numai
participa la intalnirile de la fieraria lui Iorcan, se retrage in sine.

6. Definitorie in portretizarea personajului este relatia acestuia cu Niculae. Fiul cel mic este singurul care isi
intelege tatal i care poate astel sa-l admire. Niculai stie ca orice replica a tatalui sau ascunde ceva e nu se lasa
descoperit tuturor. De aceea este foarte atent la fiecare replica a sa. Stie de asemenea ca tatal sau trasnforma ca un
magician orice intamplare banala intrun eveniment memorabil. Astfel Niculai este singurul care asteapta curios sa
vada urmarea. Este singurul care rade de Paraschiv, dar rasul lui l deranjeaza pe ceilalti care nu inteleg nimic.
Emotionant pentru ambele personaje este episodul premierii, cnd Moromete este surprins de rezultatele
fiului sau, simte in acelasi timp i mandrie dar i se face si mila de Niculaie care nu poate sa-i spuna poezia i-l duce
in brate pana acasa. Pentru prima oara, Niculaie vede compasiune la tatal sau i intelege ca-l iubeste, iertandu-l chiar
cnd acesta incearca sa-i ascunda sentimentele arucandu-l pe prispa i ironizandu-l. Acest episod se constituie intr-o
revelatie pentru ambele personaje, fiecare dintre ele descoperind aspecte noi i definitorii al celuilalt. Volumul al
doilea i pozitioneaza pe cei doi intr-un conflict puternic, care nu are legatura cu ei, ci care are la baza un conflict de
natura ideologica. Din perspectiva lui Moromete, politica de cooperativizare a partidului comunist insemna in primul
rand desfiintarea taranimii, in timp ce Niculae, activist al partidului, considera ca aceasta politica e dreapta, echitabila.
Tanarul revine in sat tocmai pentru a convinge taranii sa isi dea pamantul si animalele la colectiva, iar tatal sau este cel
care se opune cu inversunare. Pentru el taranimea este o clasa sociala pe cale de disparitie, in contextul in care
aceasta era deposedata de pamant.
In opinia mea, finalul clarifica substratul acestei relatii tata- fiu. Niculaie intelege natura acestui ultim conflict,
dar este prea tarziu , deoarece Moromete moare fara ca cei doi sa apuce sa se impace. Regretul pe care l simte
Niculaie este unul profund care trece dincolo de universul operei, cititorul insusi traind moartea lui Moromete ca pe
moartea ultimului taran.
7. Un rol important in arhitectura operei o are relatia incipit-final. Incipitul este unul clasic, specific
realismului. Incipitul descrie o dupa-amiaza de sambata, cand familia Moromete se intoarce de la camp. Gesturile
acestora sunt lente, pana i fumul tigarii se-nala fara rost. Este evidentiat faptul ca timpul se scurge in favoarea
omului, ritmul vietii fiind unul ancestral determinat de ritmul naturii i al campului. Toata aceasta atmosfera este
caracterizata prin observatia naratorului: timpul avea nesfarsita rabdare cu oamenii. Ca urmare a acestui fapt trei
sferturi din primul volum cuprinde evenimente petrecute de sambata seara pana luni. Ulterior insa lucrurile incep sa se
precipite, la nivelul tuturor planurilor datorita unor evenimente care incalca regulile nescrise ale traditiei: baietii mai
mari fug de acasa uc oile i caii, in planul satului, Polina fuge de acasa cu Birica i isi cere apoi drepturile, in lume se
acumuleaza tensiuni politice. Astfel incipitul are rol revelator deoarece prezinta cronotopul i personajele, statul lor
social. De asemena, acesta are un rol prefigurator deoarece anunta conflictele ce urmeaza sa izbucneasca i destinul
tragic al personajelor.
Finalul primului volum prezinta consecintele acestor schimbari de ritm determinate de distrugerea
echilibrului. Familia Morometilor este distrusa tensiunile din sat scapa de sub control, iar in lume urmeaza sa
izbucneasca al doilea razboi mondial.niculaie parcurge impreuna cu tatal sau drumul care-l duce la oras pentru a-i
continua studiile. Jovialitatea i ironia lui Moromete din prima secventa dispar, acesta este abatut i dezamagit. Este un
drum ce sugereaza continuitatea, prin maturizarea lui Nicolaie, dar i ruperea acestuia de un univers-spectacol,
coordonat de imaginea tatului, ultima prozitie timpul nu mai avea rabdare este o constatare amara a naratorului ce
evidentiaza faptul ca oamenii i societatea se supun altor ritmuri, precipitate, devenind supusi ai timpului.
In opinia mea intre incipitul i finalul operei se stabileste o relatie de simetrie i opozitie care dau
textului ciclicitate. Este astfel sugerata continuitatea i ciclicitatea vietii , specifica viziunii populare asupra lumii.
III.
Din punctul meu de vedere , in contextul literaturii romane, opera literara Morometii impresioneaza
prin complexitatea sa i prin complexitatea personajului principal. Aceasta opera, ca i celalate romane ale lui Marin
Preda, are la baza viziunea autorului asupra lumii, respectiv relatia individului cu istoria. In conceptia lui Marin
Preda destinul individual este influentat in mod decisiv de cursul istoriei i de ritmul impus de aceasta. Prin
Moromete este reliefata tema operei. Acesta reprezinta, astfel, ultimul taran obligat sa asiste, din cauza schimbarilor
sociale si politice ale vremii, la disparitia valorilor si a principiilor pe care si-a construit intreaga existenta si pentru
care a trait.

In concluzie, romanul Morometii se constituie intr-o capodopera a scriitorului, prin originalitatea acestuia i
prin capacitatea sa de a contura destine.