INTELIGENȚA COMPETITIVĂ

UN NOU MOD DE A GÂNDI ÎN AFACERI

”Daca îi cunosti pe ceilalti, și te cunoști

pe tine însuți, nici macar în 100 de bătălii
nu vei fi in pericol; dacă nu îi cunoști pe
ceilalți, dar te cunoști pe tine insuți, vei
pierde o bătălie dar vei câștiga alta; daca
nu îi cunoști pe ceilalți și nici măcar pe
tine insuți, vei fi în pericol la fiecare
bătălie.”

Sun Tzu
”Arta războiului”

PROIECT DE DIZERTAȚIE

ANDREIA LUIZA MANEA

COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE IN AFACERI

Februarie 2010
CUPRINS
Pagina

1.INTRODUCERE.,..............................................................................................3

2. INTELIGENȚA COMPETITVĂ ÎN ROMÂNIA..................................................4

3.ÎNTREBĂRI FRECVENTE................................................................................6

4.ORIGINEA INTELIGENȚEI COMPETITIVE...........................................................7

5.SERVICII ALE INTELIGENȚEI COMPETITIVE...............................................9

6.PROCESUL INTELIGENȚEI COMPETITIVE.................................................12

7.APLICAȚII ALE INTELIGENȚEI COMPETITIVE............................................16

8.CARACTERISTICILE UNITĂȚILOR DE INTELIGENȚĂ COMPETITIVĂ.......17

9.IMPORTAȚA IC. DE CE ESTE NECESARĂ O UNITATE DE IC?.................18

10.SPIONAJ ȘI CONTRASPIONAJ...................................................................18

11.INTELIGENȚA COMPETITIVĂ ÎN DIFERITE ȚĂRI......................................19

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................23
 1.Introducere

Inteligența competitivă este una dintre disciplinele

emergente care trezește un interes cât mai mare în
managementul strategic. Societatea profesionalilor în
inteligența competitivă (SCIP) în SUA definește
inteligența competitivă ca fiind un proces etic de
colectare sistematică de informații, analiză și difuzare
potrivită, precisă, oportună, previzibilă și activă cu
privire la mediul de afaceri, de concurenți și de
propria organizație.1

În noua economie, aceea în care procesul de luare a

deciziilor este din ce în ce mai dinamică, informația
capătă o valoare fundamentalăpentru organizațiile
care se desfășoară într-un ambient competitiv.

Cele 3 reguli de baza in colectarea informatiilor2:

1. Tu trebuie sa gasesti informatia. Nu te va gasi ea pe tine. De cele mai

multe ori, informatia cautata nu este acolo cand ai nevoie de ea.

2. Inteligenta competitiva trebuie sa fie un proces constant. Monitorizarea

concurentei trebuie realizata continuu; in caz contrar datele pot fi interpretate
gresit. Este bine sa ai o imagine completa sau cat mai completa despre
miscarile concurentei intr-o perioada de timp data.

3. Inteligenta competitiva este o imagine 3D. Informatia se modifica in timp.

Concurentii isi pot schimba strategiile, mediul concurential se poate modifica
datorita factorilor complecsi care actioneaza asupra acestuia. Trebuie gasite
metode de a colecta informatii in mod continuu nu doar atunci cand trebuie
luata o decizie strategica.

Pentru a fi efectiv, un sistem de inteligenta competitiva trebuie sa produca un

flux constant de informatie precisa si actuala, care trebuie sa fie analizata de
catre decidentii companiei si transformata in actiune. Fara actiune (finalizare),
sistemul de inteligenta concurentiala este inutil. Un exemplu in acest sens poate
fi armata germana in al doilea razboi mondial. Cand Aliatii au invadat
Normandia, in iulie 1944, germanii au avut destule informatii despre data si
scopul actiunii. Succesul invaziei aliatilor a fost un esec de management pentru
germani, nu un esec al sistemului de inteligenta. Mai pot fi date numeroase
exemple recente în acest sens.Companiile pot sa obtina si sa mentina un
avantaj competitiv prin utilizarea creativa a informatiei. Cercetarea de marketing

1 SCIP URL: www.scip.org

2 http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=158
nu garanteaza, ea singura, succesul. Utilizarea inteligenta a informatiei este in
spatele oricarei afaceri de succes.3

În momentul de față, executivii au nevoie de un sistem de alertă care să le

livreze oportun informații relevante din mediul său, pentru a lua decizii cu un
nivel de certitudine care să permită organizației sa mențină avantajul său
competitiv.

Globalizarea piețelor și viteza cu care se prezintă desfășurarea țtiințifică și

tehnologică, cer folosirea de sisteme de monitorizare orientată a piețelor și a
tehnologiilor, atât în sectorul public cât și în cel privat; sa fie capabile să
identifice nișe de oportunități pentru desfășurarea de organizații.

Ca răspuns la această cerere apare Inteligența Competitivă (IC), ca un proces

de elaborare, analiză și uz sistematic de informații relevante despre evenimente
externe și tendințe care afectează desfășurarea organizației.

Inteligența Competitivă este un instrument care alimentează planificarea

strategică a oricarei organizatii.

Scopul acesteia este de a detecta semne de schimbare, analiză, tendințe,

reacţii, strategii competitive, noi ameninţări, oportunitati, etc, astfel încât
scenariul competitiv să fie întotdeauna actualizat.

Inteligența competitivă este un proces sistematic, prin care întreprinderea

colectează şi organizează date sub forma unor informaţii utile, pentru a fi apoi
analizate şi transformate în inteligenâă, oferind criteriile necesare pentru luarea
de decizii corecte.

Acest proces (de inteligență competitivă sau managerială), împreună cu

informaţiile generate de firmă sau organizaţie, oferă conducerii o imagine cât
mai completă cu putinţă a etapei pentru a facilita luarea deciziilor.

Inteligența Competitivă se bazează pe doi piloni: de informare (pe care le obţine

prin colectarea de date) şi instinct (de la analiza si intuiție).
3 Vasile IACOBAN - research analyst al companiei de cercetari de piata si consultanta de marketing MARKREPORT.
Intelligence-ul Competitiv este un proces sistematic de culegere si analiza a
datelor si informatiilor provenind din surse publice privind capabilitatile,
motivele, intentiile si practicile competitorilor, in scopul obtinerii unui avantaj
competitiv durabil pe o anumita piata.

Companiile performante stiu ca pentru a fi competitive trebuie sa fie capabile sa

anticipeze schimbarile din interiorul sau din exteriorul industriei in care
actioneaza. De asemenea, acestea mai stiu ca pentru a obtine un avantaj
competitiv este necesar un plan de transformare a datelor si informatiilor in
intelligence, pe baza carora sa poata fi luate decizii strategice sau tactice.
Nevoia realizarii la nivel de companie a unui proces coerent de Intelligence
Competitiv a aparut datorita specificului procesului decizional, care presupune
elaborarea unor variante de cursuri de actiune plecand de la anumite situatii
date. Cunoasterea cat mai precisa a configuratiei de afaceri si analizarea in
timp real a implicatiilor acesteia presupune efectuarea unor corelatii complexe
si rapide.

Functia de Intelligence Competitiv face parte din “sistemul nervos” al companiei.

Pentru a planifica si actiona strategic trebuie sa “gandim” strategic, sa ne
administram cunostintele, sa intelegem ce fac ceilalti, dar mai ales ce intentii au
si sa fim capabili sa proiectam scenarii in care am dori sa ne aflam.

Privit ca instrument de crestere a competitivitatii, Intelligence-ul Competitiv

contribuie la imbunatatirea continua a calitatii produselor, serviciilor si solutiilor
oferite de companii. Pe de alta parte Intelligence-ul Competitiv are un rol
important in cresterea seminificativa a gradului de inovare.

Rolul-cheie al Intelligence-ului Competitiv in managementul strategic este

generat de faptul ca acesta asigura functia de Avertizare Timpurie asupra
amenintarilor, riscurilor si oportunitatilor la adresa intereselor pe termen lung ale
companiei. De asemenea, intelligence-ul produs pentru elaborarea strategiilor
de piata si de dezvoltare a companiei este esential in conditiile existentei unor
piete mature, consolidate, in care cresterea naturala nu mai este posibila, iar
nisele sunt din ce in ce mai putine si mai costisitoare.

Utilizarea Intelligence-ului Competitiv in managementul riscurilor deriva din

faptul ca in cadrul procesului de Intelligence Competitiv sunt monitorizati
constant o serie de indicatori, care prin evolutia lor pot furniza primele semne
de aparitie a unor schimbari structurale pe piata sau a implementarii unor noi
strategii concurentiale de catre competitori. Aceasta functie de avertizare
timpurie a Intelligence-ului Competitiv, impreuna cu identificarea din vreme a
vulnerabilitatilor proprii, poate sprijini un Risk Manager sa elaboreze si
prioritizeze lista cu riscurile la adresa indeplinirii obiectivelor strategice. De
asemenea, Intelligence-ul Competitiv furnizeaza o parte din feed-back-ul
necesar adaptarii dinamice a planurilor de reducere a riscurilor.
Intelligence-ul Competitiv trebuie sa promoveze in companie o cultura
organizationala de tip Intelligence Centric: proactiva, centrata pe culegerea,
prelucrarea si exploatarea deplina a informatiilor. De asemenea, personalul
companiei va dobandi o atitudine si o mentalitate ofensiva de raportare la piata
si competitie.

Este importanta si scaderea gradului de utilizare a informatiilor in interes

personal in favoarea partajarii acestora. intr-o companie care utilizeaza
Intelligence-ul Competitiv, importanta nu mai este detinerea informatiei, ci
modul in care personalul se raporteaza la respectiva informatie. Sintagma
“Informatia este putere!” devine caduca in cadrul echipei manageriale,
transformandu-se in “Creativitatea este putere!”

2. Inteligența Competitivă în România4

Castigarea luptei pe piata businessului presupune, ca orice confruntare, o

foarte buna cunoastere a adversarului.

"Nu ai cum sa-ti faci o strategie viabila bazandu-te numai pe ceea ce stii despre
tine. Strategie competitiva inseamna 'eu sunt competitiv, pentru ca ma
diferentiez de ceilalti'. Si pentru a face acest lucru trebuie sa stii ce fac ceilalti.
Altfel, exista limitari. Daca el face asa, asa fac si eu, sau fac mai repede, dar e
o lupta intre noi. Si nu vrem asta. Intentia este sa ne diferentiem", spune Vasile
Paun, senior partner si fondator al companiei de consultanta si training
IntellCompetitiv.

Inteligenta competitiva este un proces sistematic si continuu de culegere si

analiza a datelor si informatiilor despre competitori, provenind din surse publice,
in scopul obtinerii unui avantaj competitiv durabil pe o anumita piata. Asa ar
suna, putin didactic, o definitie a inteligentei competitive, al carei principal rol
este sa furnizeze analize si sa faca recomandari de actiune.

"In principiu, inteligenta competitiva este similara informatiilor pe care le obtine

un jurnalist in urma investigatiilor sale, dar la care, prin inteligenta competitiva,
se adauga si o analiza a implicatiilor, precum si recomandari pe baza carora sa
se ia decizii", precizeaza Paun.

Activitatea de colectare de informatii despre mediul exterior al companiei se

desfasoara continuu, astfel incat niciuna dintre schimbarile care au loc in mediul
concurential sa nu ia prin surprindere compania, clientii sau partenerii acesteia.
Din punct de vedere operational, Vasile Paun spune ca existenta unui
asemenea proces intr-o organizatie presupune implicarea inteligentei
competitive in planificarea afacerilor si in deciziile tactice, furnizarea de

4 http://www.intellcompetitiv.ro/j (februarie 2010)

traininguri pentru toti angajatii, o terminologie comuna in intreaga organizatie si
o retea bine organizata de inteligenta competitiva. Riscurile si
oportunitatile de afaceri din cadrul unei companii sunt si ele legate de
inteligenta competitiva. Acestea nu apar de regula subit, existand in prealabil
indicatori ai aparitiei si evolutiei lor. "De aceea, este necesara o monitorizare
constanta a seturilor de indicatori specifici fiecarui tip de risc sau oportunitate si
semnalarea lor la momentul potrivit", mentioneaza Paun.

Solutiile si programele de inteligenta competitiva asigura, potrivit lui Paun, o

noua intelegere si abordare a provocarii competitivitatii. Peste 80% dintre
companiile europene medii deruleaza astfel de programe, iar 53% dintre
acestea sunt sprijinite de solutii software specifice.

"In acest domeniu Romania trebuie sa recupereze un handicap de cateva

generatii", este de parere Vasile Paun.

In Statele Unite si in Uniunea Europeana exista, pe langa structuri mature de

inteligenta competitiva ale companiilor si o componenta academica pentru
dezvoltarea conceptuala a domeniului si pregatirea profesionistilor.
Pe de alta parte, in majoritatea companiilor romanesti se resimte lipsa
competentelor informationale, a abilitatilor si a resurselor necesare pentru
culegerea si prelucrarea informatiilor de afaceri si elaborarea strategiilor si
actiunilor competitive.

In doua directii

○ Inteligenta competitiva activa - proces continuu, sistematic si legal de

colectare si analiza de date si informatii, de diseminare de servicii de
sprijin decizional si produse analitice privind abilitatile, motivele, intentiile
si practicile actorilor din piata, in scopul mentinerii avantajului competitiv,
evitarii surprizelor si fructificarii oportunitatilor.

○ Inteligenta competitiva defensiva - proces de protectie a patrimoniului

informational al organizatiei cu scop de asigurare a securitatii interne si
de identificare si diminuare a efectelor activitatilor de inteligenta
competitiva dezvoltate de alti actori.

3. Întrebări frecvente

Este spionaj?: Nu. Inteligența competitivă utilizează numai mijloace legale

pentru a obţine informaţii; spionajul folosește alte metode alternative. Inteligența
Competitivă utilizează numai surse publice, atât documentare cât şi cele din
contactul direct: interviuri, observaţii, munca de teren, compararea de probe,
etc.

Este scump?: După cum a spus John. F. Kennedy "Există riscuri şi costuri într-
un program de acţiune. Dar sunt mult mai mici decât cele care ar suporta o
incomodă acțiune. "

Este necesar?: Compania care nu este interesată în a şti cum evoluează piaţa
sau ce fac concurenţii săi, trebuie să-și aducă amintă că probabil competența
lor o fac deja: studiază piaţa, îi observă pe ei și profită de acest avantaj pentruaj
pentru a obţine beneficii.

Prezicem viitorul?: Nu este o ştiinţă și nici un glob de cristal, oferă doar baza
necesară pentru a se lua decizii corecte.

Este o modă?: Nu. Ea a existat dintotdeauna. De-a lungul istoriei, persoane

fizice, corporaţii şi armatele au aplicat aceste concepte. Începând cu ce strategi
militari chinezi ca Sun Tzu, acum 2500 de ani în urmă, până la directori generali
din topul Fortune 500 din companiile de astăzi se aplică această cunoaştere.

Este același lucru ca o informaţie?: Nu. Constă în definirea informației

necesare, găsirea ei, organizarea, analizarea, extragerea concluziilor și
prezentarea rezultatelor. Este mult mai mult decât o informaţie.

DEFININD INTELIGENȚA COMPETITIVĂ5

Ce este Inteligența Competitvă? Ce nu este Inteligența Competitivă?

1.Informațiilece au fost analizate, pâna la 1.Spionaj.

punctul de a lua o decizie.
2.Un instrument de alertă în management. 2.O mingie de cristal.
3.Mijloc pentru a găsi valori razonabile. 3.Căutare de baze de date.
4.Disponibilitate de informații. 4.Internet.
5.O modalitate prin care companiile iși pot
îmbunătății baza. 5.Hârtie.
6.Un mod de a trăi, un proces. 6.Munca unei persoane inteligente.
7.O parte din întreprinderile de clasă mondială. 7.O invenție a sec. –XX-.
8.Condusă de o echipă. 8.Software.
9.Observând de afară. 9.O poveste de ziar.
10.Atât pe termen scurt cât ți pe lung. 10.O foaie de calcul.

4. Originea Inteligenței Competitive

Termenul de business intelligence a fost introdus de către Gartner Group la

mijlocul anilor ‘90s. Ca şi concept însă, business intelligence a existat cu mult

5 Fuld L. (2004)
timp înainte, încă din anii ’70 [Zaman, 2005], folosit în sistemele de raportare cu
ajutorul mainframe-urilor. La acea vreme, sistemele de raportare erau statice,
bidimensionale, fără a avea capacităţi analitice. Cererea de sisteme
multidimensionale dinamice, care să sprijine procesele decizionale inteligente şi
cu abilităţi predictive, a determinat dezvoltarea sistemelor de tip business
intelligence. Aceste sisteme devin din ce în ce mai complexe, fiind capabile de
analiză multidimensională a datelor, dispunând de capacităţi de analiză
statistică şi predictivă pentru a servi mult mai bine sistemelor de asistare a
deciziilor.
Nevoia de sisteme de tip business intelligence poate fi cu mare uşurinţă
explicată: pentru a supravieţui pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale, o
companie trebuie să încerce să dezvolte o strategie de succes; pentru a
dezvolta o strategie de succes, e nevoie de capacitatea de a anticipa condiţiile
viitoare; înţelegerea trecutului este modul cel mai bun de a fi în stare a prezice
viitorul. Business intelligence face acest lucru.6

Conceptul de Inteligență Competitivă (IC) este folosit foarte des ca sinonim al

informației strategice și de înaltă confidențialitate, în esență în organismele de
inteligență a majorităților țări. Articularea de date permite acestor organisme,
structurarea informațiilor și construirea de sisteme de inteligență cu profile de
persoane și organizații de interes pentru desfășurarea strategiei și realizarea
obiectivelor sale.

Oricum, acest proces nu este privat de sferele guvernamentale; în mediul

afacerilor se desfășoară o activitate de competență similară, unde
întreprinderile caută să cunoască cu oportunitate strategia competenței sale, și
sa anticipeze mișcările sale pentru a amenșine un avantaj competitiv și pentru a
rămâne într-o piață pe zi ce trece mai dinamică. De mai bine de două decenii
s-a mișcat către piețe conceptul de inteligență competitivă cu un caracter mai
integral în comparație cu metodele tradiționale de monitorizare a mediului. Cu
toate acestea, aplicația sa inițială este timidă și a fost începând cu fundația în
1986 a Societății de Profesionali PENTRU Inteligența Competitivă (SCIP, siglă
în engleză de la Society for Competitive Intelligence Professionals) care a
achiziționat o hîrtie fundamentală în procesul de luare a deciziilor (Kannan,
2002). În momentul de față se vorbește despre Intelșigența Competitivă
(Competitive Intelligence), sau deasemenea de Inteligență în Afaceri (Bussines
Intelligence), Inteligență Economică (Economic Intelligence), Inteligență
Corporativă (Corporate Intelligence), sau Supraveghere Competitivă
(Competitive Surveillance), ca expresiile aflate pe cele mai înalte scări în
ierarhia administrativă.. Și atunci când între ele există variante libere, se
orienteaza în esență către acelasși obiectiv: întărirea avvantajului competitiv al
organizațiilor, cu ajutorul unei cunoașteri diafane ăn condițiile mediului

6 “INTELIGENŢĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE-Valentin P. Măzăreanu (Iași 2006)

înconjurător, pentru a susține procesul de luare a deciziilor cu informația
analizată și cu valoarea adăugată.

Pentru organizații, IC apare ca o formă de explorare a mediului și dispune de

informații strategice susceptibile pentru a fi utilizate ca suport al procesului de
luare a deciziilor și la întărirea avantajelor competitive.

IC a apărut ca o disciplină independentă (Waller, 1999), în ştiinţa administraţiei,

dar este strâns legată de marketing. Aceasta a apărut din integrarea mai multor
perspective,iar acum activităţile de informaţii în companii sunt mai
cuprinzătoare, adică, acum orientarea nu este doar către piața de clienți, ci
chiar înapoi spăre lanțul de valori ale aîntreprinderilor. IC este, prin urmare, un
proces. Nu este spionaj pentru că nu implică practici ilegale sau lipsite de etică
pentru colectarea informaţiilor şi a fost clasificată ca o zonă în termen de
management al cunoaşterii (Knowledge)(Chen et al., 2002).

Tena şi Comai (2005) susţin că există mai multe nume pentru a se referi la
acest domeniu, în funcţie de calendarul şi abordarea utilizate. Ei susţin că IC
este o metodă de planificare în mod sistematic, extrager, analiza, arhivare,
distribuire de informaţii despre mediul extern şi îmbunătăţirea competitivităţii
întreprinderilor şi organizaţiilor.

DENUMIRI ALE INTELIGENȚEI7

Autor Denumire

Tena (1992) Inteligența Competitivă

Tena și Comai (2001)

Palop și Vicente (1999) Inteligența Tehnologică

Escorsa și Maspons (2001)

Cetisme (2003) Inteligența Economică

Verite (2003) Inteligența Comercială

CIC (2003) Inteligența Companiei

sau Inteligența Empresarială

Potrivit Deschamps şi Nayak (1995) [citat în Rouach şi Santi (2001)], există trei
tipuri de IC: Market Intelligence, Competitor Intelligence și Tehnological
Intelligence. Aceşti autori, de asemenea, identifică cinci atitudini de analişti IC:
atitudine de războinic (mentalitatea războinic), atitudine de atacator (ex-
profesionişti ai inteligenței), atitudine proactivă (observatori de concurenţă),

7 Tena și Comai (2005)

atitudine reactivă (oportunistă), precum şi pasivă (nici o acţiune). În plus, se
adaugă faptul că fazele pentru crearea unei unităţi de informaţii ar putea fi: de
incubare, proiectare, implementare, structurare şi evaluare.
Parintele intelligence-ului, Sun Tzu, spune: "Daca te cunosti pe tine si-ti cunosti
si inamicul nu ai de ce teme - poti castiga 1.000 de batalii. Strategia superioara
este aceea de a-l invinge psihologic pe adversar. Înfrângerea acestuia pe plan
militar reprezinta o strategie inferioară".

5.Servicii ale inteligenței competitive8:

✔ Servicii continue de supraveghere competitivă, pentru a

informa sistematic prin întrebări cheie, competitivitatea
companiei.

✔ Serviciul de supraveghere competitivă constă în

realizarea de rapoarte periodice, în așa fel încât să se
ajusteze procesului de luare de decizii.Parametrii care
trebuiesc definiți sunt următorii:

Module sau domenii de interes: Întreprinderi-client și

furnizoare, competență, produse, tehnologii, piețe,
reglementări, oportunități comerciale, etc.

Surse de informații de interes: Surse din internet, baze de

date, pagini web, etc.

Procesul care se va realiza la informare: Filtrări, clasificări, etc.

Formatul informației, Html, doc, pdf, registrele unei baze de date, etc.

Periodicitate: săptămânal, lunar, trimestrial, etc.

✔ CDE Tracker: Crearea de canale cu conținut filtrat pe măsură.

Situația actuală se caracterizează prin explozia de

resurse și resurse de informații, o parte din sus numitele
resurse fiind sunt de o potențială utilitate în strategia
competitivă a întreprinderii. Oricum, exploatarea corectă
a aceastei informații necesită depășirea anumitor probleme pe care cu
dificultate întreprinderile obțin:

8 www.cde.es
Calitatea și fiabilitatea surselor de informare variază mult.

Temporalitatea: informațiile sunt foarte dispersate și expira sau se modifică cu

timpul.

Modul de acces este divers: link-uri directe sau întrebări în formulare de baze
de date (web profund)

Formatul său este eterogen: fișe-rezumat de toate tipurile, pagini web,

articole, documente pdf, doc, etc.

Caracteristici ale CDETracker

Automatizarea și sistematizarea completăa exploatării resurselor de informație

de pe internet: Pagini web, Publicații, Căutători, Baze de date, etc.

Programare și Automatizare ale ariilor de cautări si filtrări succesive.

Extragerea de informații relevante intr-un format omogen și pe măasură.

Creearea de meniuri ierarhice cu diferite informații.

Sistem activ: trimiteri de alerte personalizate cu noile rezultate relevante,pentru

fiecare persoana. Este posibil a defini pentru fiecare canal, una sau mai multe
persoane responsabile, care se coordinează pentru revizare, mdificare, pentru
a comenta noutățile și pentru a lansa Buletine de supraveghere sau Alerte pe
Internet pentru comunități specializate.

Poate vertebra rețele tematice de centre experte și să creeze un sistem de

supraveghere cu o înaltă valoare, integrată și sumând cunoașterea acestora.

Funcții ale CDETracker

Recepție de noutăți, via mail electronic.

Integrare a informațiilor în cititori cu ajutorul formatului RSS.

Integrare a informațiilor în intranet cu ajutorul javascript.

Acces automat la textul integral al documentului original.

✔ Rapoarte punctuale ale inteligenței competitive, în relații cu diferite arii

de interes (tehologie, piață, etc)

Analize de tendințe tehnologice sau de piață.

Detectarea agenților-cheie pe o anumită piață.

Rapoarte despre noile produse sau piețe.

Detectarea de intreprinderi furnizoare.

Analiză a competenței.

Studii de diversificare.

✔ Analiza întreprinderilor (furnizori, competență, etc)

În oricare dintre aceste cazuri, obiectivul este de a dota

înreprinderea cu o cunoaștere anticipată a mediului
înconjurător competitiv, pentru a putea îmbunătății
poziția sa estrategică.

Analiza întreprinderilor (întreprinderi clienți, furnizori,

competența, etc) pot avea diferite enfocări și o diferita
extensie în funcție de o cunoaștere precendentă și de
interesul care există pentru acea întreprindere, țara în care se afla, mărimea sa,
sectorul, etc.

Analiza unei întreprinderi poate incluide următoarele module:

Date de localizare, identificare, acționari, structură, funcții cheie de conducere.

Istoric, repere de creștere a companiei.

Relații sociale cu alte întreprinderi: de ex. Rețele de distribuitori, etc.

Piețe în care este prezentă.

Expoziții la care participă frecvent.

Date economice-financiare.

Evoluția istorică a produselor și serviciilo.

Gama actuală de produse și servicii.

Mărci de produse și servicii pe care le posedă. Istoric și incidențe.

Ultimele știri din comunicate de presăgenerate de întreprinderea respectivă.

Ultimele știri ăn care a fost menționată.

Evenimente la care colaborează.

Asociații cărora le aparține.

Dezvoltare a tehnologiei/produsului (brevete, proiecte, etc).

Brevete achiziționate (asupra ce, cui) sau vândute (asupra ce, cui).

Dezvoltare de modele.

Identificarea de personal expert în anumite tehnologii.

Ajutoare, proiecte sau concursuri publice adjudecate.

Ultimele posturi de muncă care s-au oferit.

Dacă întreprinderea dispune de o pagina web actualizata frecvent,

deasemenea este posibilă realizarea următoarelor analize:

Harta cu relațiile dintre alte pagini web ale altor întreprinderi, cu întreprinderea
analizată. (pagini web legate la pagina web a întreprinderii analizate).

Analiză de concepte cu care este legată acea întreprindere.

Alte analize în funcție de interesele particulare.

Modul de lucru include accesul la surse de informție și baze de date de tot

tipul, acces la pagina web a întreprinderii și interviuri cu persoane care cunosc
întreprinderea, atât din afara cât și dinăuntru.

6. Procesul Inteligenței Competitive

Etapele IC configurează un ciclu care se definește ca un proces datorită căruia

informația este recuperată, împreunată, evaluată, analizată și pusă la dispoziția
celor care iau decizii, , după cum se poate vedea in (figura 1); în așa fel încât,
formalizarea unui sistem de IC să permită transformarea informației tradiționale
într-o adevărata resursă pentru a lua decizii.
 Planificarea ipotezei

Figura 1: Ciclul inteligenței competitive

A. Necesitățile

Principalul motor al procesului îl reprezintă necesitățile individuale sau colective

pe care responsabilii le comunică grupui de IC; numărul persoanelor din acest
grup variază în funcție de mărimea organizației.

B. Planificarea ipotezei

Începând cu aceste necesități, se duce la capăt planificarea exercițiului de

inteligență, se concentrează căutarea informațiilor de acord cu obiecivul și se
formulează ipotezele de muncă provenite din cunoașterea experților de IC;
acestea trebuie să răspundă la întrebările plantate ca linii directoare de căutare
pentru a identifica sursele din care se vor colecta informațiileși deasemenea
pentru a stabilii forma și timpul în care se vor trebui trimite rezultatele obținute
utlizatorilor.

C. Colaborarea internă-externă
În prima etapă a procesului de IC se execută colaborarea informațiilor prin
prisma surselor publice, care pot fi tipărite, electronice sau comunicate verbale.
Tipul sursei folosite este determinat în acord cu cazul tratat, punânduse în
special atenție pe formalități și încrederea în sursele selectate.

Capacitatea de discriminare a informației joaca un rol important, pentru ca de

aceasta depinde ducerea la un bun rezultat al exercițiului de inteligență
competitivă. Obținerea informației substanțiale în surse electronice ca internet-
ul, este de fiecare dată mai dificilă, din cauza cantității și calității de informație
care circula în red. În exercițiul de aplicare sistematică al procesului, este
fundamental a nu se pierde din vedere obiectivul și sursele identificate în
planificarea IC. Într-un sistem IC, colectarea datelor trebuie să fie un proces
continuu care să furnizeze materie primă sistemului.

D. Evaluarea

O dată colecatată informația, se supune unei evaluăripentru a se asigura

veridicitatea acestuia, se verifică și se validează în alte surse, și în final se
comentează între cei implicați în proces.

E. Analiza

Cu informația deja validadă, este posibilă începerea etapei medulare al

procesului de IC, care este analiza inteligenței, în același mod cum se distinge
și analiza tradițională în orientare, conținut, domeniul de aplicare și validare.
Observați diferențele în Tabla 1.

Analiza IC se definește ca un pas în procesulde inteligențî, unde informația se

atașează unui examen sistematic pentru a identifica faptele relevant, relațiile
semnificative pentru a deriva rezultatele-cheie și concluziile.

Tabla 1: Abordări de analiză

ANALIZĂ ANALIZA
TRADIȚIONALĂ A INTELIGENȚEI
AFACERILOR
ABORDARE Esențială pentru Esențială pentru
măsurarea identificarea
performanțelor oportunităților și
organizației. amenințărilor (externe).
CONȚINUT Emfază în informația Emfază în informația
retrospectivă și prospectivă și
 cantitativă. cantitativă.
DOMENIU DE Mediu, extern și intern. Destinată mediului
APLICARE extern.
VALIDARE Importanță limitată. Înaltă prioritate.

Această etapă trebuie realizată de către profesionalii capabili de a adăuga

valoare informației și nu doar rezumându-se la a înmâna culegerea de informații
structurată. Metodologiile analitice constituie un proces sistematic al
mangemenului informațiilor pentru dezvoltarea unei noi cunoașteri și a elabora
judecăți valide. Există diverse metode de analiză care se folosesc în procesul
IC.

IC, între altele destacă următoarele: analiza perfilului competitorilor, analiza

FODA(puncte tari, puncte slabe, oportunități, debilități și amenințări) aplicată
propriei organizații și competitorilor săi; analiza scenariilor piței, a
competitorilorși tendințelor tehnologice, jocurile și strategiile de razboi cu
ajutorul software-uluispecializat; ingineria inversă pentru a cunoaște
materialele desenului și funcționarea produselor competitive; analiza
comparativă (benchmarking) pentru identificarea celor mai bune practici și
analize de brevete începând cu ciclurile de viață specifice tehnologiilor cele mai
importante.

Benchmarking: Este procesul de identificare, întelegere si adaptare a practicilor

remarcabile din interiorul unei organizatii sau din alte organizatii, în vederea
îmbunatatirii performantelor. Programele de benchmarking fac parte adesea din
cadrul initiativelor managementului calitatii totale.

Analiza de brevete este fundamental pentru studiul dinamicii tehnologiei.

Orgnizațiile folosesc informațiile referitoare la brevete, în principiu ca pe un
instrument de cunoaștere generat din rezumatele acestora, pentru că dă
rezultatul de cunoaștere a ceea ce se întâmplă în domeniul tehnologic de
interes. Deasemenea sunt considerate ca un indicator tehnologic, produs unei
analize statistice, care presupune un mare numar de brevete pentru
identificarea modelelor de comportament tehnologic, tehnologii emergente,
competențele de bază ale competitorilor și tendințe tehnologice care pot afecta
strategia organizației.

În IC, analiza de brevete este o tehnică fundamentală pentru a duce la bun

sfârșit cursul tehnologic și de competență. În această etapă a procesului, în
afară de contextualizarea informației colectate, se raportează constatările
specifice, se prognozează evenimente sau tendințe și se propun recomandările
de acțiuni.

In esenta, prin abordarea top-down se incearca sa se descifreze strategia pe

orizontala a adversarului - scopurile si politicile pe care acesta le-a stabilit
pentru a maximiza sinergia dintre afacerile individuale si avantajul asupra
concurentei - si modalitatea prin care acesta urmareste sa-si indeplineasca
obiectivele. In mod specific, analiza top-down este indreptata catre dezvaluirea
punctelor vulnerabile ale adversarului sau deficientelor acestuia din domenii
cum ar fi cultura, finantele, productia, marketingul, organizarea si tehnologia.

Analiza top-down presupune examinarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:

- La ce piete sau capacitati se refera angajamentele luate de adversari
- Adversarul reprezinta o amenintare pentru pozitia noastra strategica? Care
sunt intentiile pe termen mediu sau lung ale acestuia?
- Ce planuri a elaborat in mod explicit adversarul pentru dezvoltarea cu succes
a noii sale afaceri?
- Are adversarul nostru resursele necesare pentru a determina faptul ca propria
noastra strategie sa devina riscanta?
- Va privi adversarul urmatoarea noastra actiune ca pe o posibila amenintare?
Daca da, care vor fi actiunile de raspuns ale acestuia?
- Actiunile adversarului reprezinta o oportunitate strategica pentru noi? Daca
da, atunci care este modalitatea in care putem obtine avantaj asupra
adversarului?

F. Difuzarea

Este ultima etapă a procesului, în care rezultatele IC ajung la utilizatorul

adcevat în timpul potrivit, la locul potrivit și sub forma potrivită. Exercițiul de IC
trebuie să se ducă la bun sfârșit înainte ca evenimentul să se întâmple, cu
anticiparea suficienta pentru a se putea lua acțiunile pertinente.informația poate
fi comunicată într-o reuniune prevăzută în acest scop, cu ajutorul mail-ului,
așezată într-un loc de intranet facut special opentru el, sau, inmânată în scris
personal. În așa fel încât cine ia decizii să fie în poziția de a întreprindeacțiuni în
beneficiul întreprinderii.beneficiile IC întăresc competitivitatea organizațiilor, asa
cum este ușor sa avertizezi în exemplele de succes de sisteme structurate în
țărica Japonia, SUA și câteva din Europa; în special în întreprinderilemai
cunoscute în lume, cum ar fi: Microsoft, Motorola, Procter & Gamble, General
Electric, Hewlett Packard, Coca-Cola, între multe altele. În cazul Mexicului,
unele din întreprinderile practicante ale IC sunt: Cemex, Telmex, Pemex, Grupo
Girsa, etc, și câteva centre de investigație cum ar fi Institutul Mexican al
Petrolului șoi propriul Institut de Investigatții Electrice.

7. Aplicații ale Inteligenței Competitive

Inteligența competitivă poate avea aplicații foarte ample în organizații, începând
de la aria corporativa, și trecând pe la diferite unități de afaceri și terminând în
sectoarele funcționale. Din perspectiva strategică, unele activități contemplate
de IC sunt:

• Determinarea competenței, , strategia și obiectivele competitorilor actuali

și potențiali și studierea posibilelor actțiuni viitoare
• Investigarea și definirea oportunităților și amenințărilor comptetitive.
• Supravegherea și alertarea schimburilor importante pe piață, între clienți,
în tehnologiile emergente, în legislație și în toate elementele relaționate.

Inteligenția Competitivă deasemenea contemplă toate acele activități de tip

tactic, participând în definiția noilor prețuriși promoții de produse, diferite
propietăți intelectuale, imputarea creditului și riscul asupra clienților, ingineria
inversată, benchmarking-ul, participarea la târguri, etc. Cu toate acestea , IC
păoate fi aplicată la mica și la mijlocia întreprindere cu formule creative și
simple. Beneficiile asociate la implantarea unui program de IC pot fi clasificate
în două grupuri:

1. Reducerea riscului unei posibile eșuări al unui proiect, cum ar fi de

exemplui dezvoltarea unuiu nou produs sau a unei achiziții, unei analize sau
unei fuziuni.

2. Îmbunătățirea poziției competitive a întreprinderii adăugând valoare.

Deasemenea, un program al IC poate oferi beneficii adiționale:

• Protecție față de o posibilă scăpare de informații.

• Crearea de elemente utile care permit difuzarea cunoscutului.
• Îmbunătpțirea comunicării între departamente și persoane.

În acest sens aplicașiile specifice IT-ului se vor concentra pe șase grupuri:

1. Planificare 4. Difuzare
2. Selecții de surse 5. Decizie
3. Analiză 6. Acțiune

În general se consideră că rezultatele IC și Inteligenței Twehnologice ar trebui

să constituie o sursă de informație foarte importantă pentru orientarea politicilor
de investigație și de transferuiri de tehnologie, ața cum de îmbuunătățire a
proceselor de luare de decizii în aceste arii.

Gestiunea IC în marile și mijlociile întreprinderi se poate realiza de o manieră

foarte dioferită (centralizată sau descentralizată, formală sau informală) și
depinde de cultura și de sectorul din care face parte. De obicei pentru a putea
atingemaximul benficiilor și participarea întregii organizații în programul de IC,
ar trebui să se considere ă desfășurarea programului se va realiza cdatorită
unei creșteri programate și împărțite în diferite faze.

În acest sens, majoritatea întreprinderilor care contează pe un program de IC

se concentrează pe activitățile specializate și relevante doar unei singure arii
funcționale cum ar fi cea comercială, tehnologică și economico/financiară.

Inteligența este extinsă în toată organizația și fiecare fragment dispersat poate

contribui în fiecare departament pentru a putea *confeccționa* tabloul complet.
Cu priire la subiectul din urmă, unul dintre obiectivele inițiale ale IC este
definirea descoperirii informației, extragerea ei și aranjarea pentru ca, căile de
atac să fie accesibile la toata organizația.

8. Caracteristicile Unităților de Inteligență Competitivă

• Sprijinite de conducere
• Director cu influență în organizarea și capacitate analitică.
• Participă în planificarea și desfășurarea strategiilor.
• Este susținută de rețele interne și externe de informație.
• Sporesc resursele interne.
• Nu efectuează sarcini care sunt efectuate de către experți sau alte
departamente.
• Menține o evoluție continuă.
• Prezintă rezultate clare și simple.
• Muncesc cu structuri flexibile.
• Necesitățile de informații sunt coordonate.

9. Importanța IC. De ce este necesară o unitate de Inteligență

Competitiva?

• Pentru că în toate companiile în care nu a fost constituită o unitate de IC,

muncile proprii IC se realizează parțial de către diverse departamente
nefiind coordonate, și care în pluis nu distribuie intr-un mod regulat
informațiile. ECONOMISIREA ȘI EFICIENȚA Inteligenței Competitive
sunt clare.
• Pentru că informația care se ofera cu ajutorul IC poate fi critică pentru
afacere.
• Pentru că probabil competența are acest departament, și se ocupă cu
aflarea tutror informațiilor posibile referitoare la compania noastră. NU
TREBUIE SĂ LE DĂM ACEST AVANTAJ.
• Pentru că nu este ușoară sarcina IC, trebuie să fim pregătiți cu
cunoștințe și ustensile apropiate. Necesită o dedicație specifică și un
 profesionalism de un anumit fel. La aceasta nu se ajunge fără o
acționare decisă și organizată ăn jurul unității IC.
• Pentru că cultura companiei ajunge să impregneze și în tablourile care
ajung să nu mai recunoască realitatea despre opiniile utilizatorilor și
clienților.
• Pentru cvă opinia clienților și utilizatorilor este schimbătoare cu timpul și
depinde de noile oferte sau produse așa cum este și competența.
• Pentru că percepția consumatorului companiei noastrenu este necesar
să se încadreze în cota noastră de piață. Publicitatea competitorilor, de
exemplu, poate echilibra adevărata poziție. În cazul în care compania nu
percepe această situație și o corectează, tendința se poate schimba
ducându-se în jos.
• Pentru că există tendința de a munci cu mici reviste de presă, în așa fel
încât nu întotdeauna contrastează unele cu altele.
• Pentru că, comercialii companiei noastre dispun de o informție foarte
curoajoasădespre poziția companiei noastre pe piață și această
informație nu întotdeauna are un canal pentru a fi împărțită și nu ăn
ultimul rând ca să ajungă la cine trebuie să ajungă.
• Pentru că va avea ca rezultat reducerea costurilor, atenuarea riscului,
cresterea productivitatii si reducerea timpului de reactie a unei companii.

10. Spionaj și contraspionaj

Tsu Wee Tan şi Ahmed (1999) menţioneză că IC este uneori confundat cu

spionaj corporatist: "distincţia reală între inteligența de piață și spionaj este că
inteligenţa presupune colectarea etică și legală de informaţii, majoritatea fiind
puse la dispoziţia publicului. " Attaway (1998), de asemenea, susține acelaşi
lucru,existând un consens pe această temă.

11.Inteligența Competitivă în diferite țări

Statele Unite a fost leaganul Inteligenței Competitive cu crearea nu numai a

SCIP (Societatea pentru Inteligența Comnpetitivă Profesională) ci a multor
centre de cercetare precum RAND Corporation9. Cu toate acestea, dincolo de
Inteligența Copmetitivă, Statele Unite ale Americii a dezvoltat un sistem
cuprinzător, aparținând Advocacy Center, ajungând până la rețeaua Echelon,
și până la Legea micilor întreprinderi (Small Business Act), și până la inițiativa
In-Q-Tel10 al CIA şi la securitatea interioară (Home Land Security)11. Desigur,
9 Rand Corporation, creată cu 60 de ani în urmă, este o instituție care contribuie la îmbunătățirea proceselor politice și
de luare a deciziilor cu ajutorul investigațiilor și analizelor.

10 Modelul de afaceri In-Q-Tel funcționează, și până acum progresele realizate sunt impresionante pentru o
întreprindere creată de numai doi ani;
Procesul de aplicare ale noilor tehnologii proceselor de negociere de la CIA, a fost una dintre principalele provocări care
au participat la exitul In-Q-Tel.

11 Extinderea teritoriului SUA în ceea ce privește regulile și controalele în țările care exportă bunuri în SUA.
mult timp, toate forţele Administraţiei au fost folosite pentru a îmbunătăţi poziţia
tuturor companiilor americane din lume. Deasemenea, de ceva timp, SUA a
înțeles că trebuie să conteze pe o asociație integratăde către organizațiile
guvernamentale, centrle de investigații (publice sau private) și întreprinderi,
pentru ca țara să-și mențină avantajul internațional. În acest sens, SUA este cu
mult în fața multor țări dezvoltate, datorită integrării multiplelor acțiuni ale
diferitelor organisme instituționale.

Alte ţări, de asemenea, au înţeles rolul Inteligenței Competitive şi au

luat diferite direcții:

Coreea de Sud a creat baza sa de cunoștințe industriale dezvoltând un program

integrat de educație și investigație, cu scopul de a susține, fază cu fază,
dezvoltarea de diverse bunuri și servicii. În momentul de față, Coreea de Sud,
care și-a mărit PNB pe cap de locuitor având un capital de 50$ americani în
1969, a ajuns la mai mult de 20.000$ în anul 2000, constituind astfel un bun
exemplu de studiu.

În 1998, Japonia a considerat că dezvoltarea ţării ar trebui să se bazeze pe S &

T (Ştiinţă şi Tehnologie). Din această perspectivă, s-a dezvoltat o politică de
sprijinire a depozitelor de brevete în universităţi, şi s-a subliniat rolul acestora
din urmă în transferul de tehnologie. În acelaşi timp s-a stabilit o legătură
puternică între dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologie. În acest fel, Consiliul de
Ştiinţă şi Tehnologie a devenit Consiliului pentru Ştiinţă, Politică și Tehnologie.
MITI (Ministerul Comerţului Internaţional şi Industrie) a devenit METI (Ministerul
Economiei, Comerţului şi Industriei), Ministerul Educatiei a fost fuzionat cu
Consiliul Ştiinţă şi Tehnologie, etc ... Scopul a fost de a oferi un cadru legal
pentru intervenţiile de stat în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, precum şi
promovarea cooperării între universităţi şi companii, pentru generarea de
rezerve diferite de cunoştinţe intelectuale.

În China, drumul pe care se merge, pare a fi același ca și din Coreea de Sud,

dar cu o viteză mai mare.

China este interesată de rolul pe care statul ar trebui să-l joace în dezvoltarea
Inteligenței Competitive și de o modalitate diferită de ăparteneriat public-privat.
De exemplu, CELAP (China Conducerea executivă Academia Pudong) este o
instituţie finanţată de către statcare este foarte interesată de articularea
problemelorlegate de dezvoltarea socială și economică.

Inteligența Competitivă clasică, exact așa cum se înțelege în țările occidentale,

un se folosește de o manieră generalizată în China, iar modelul său este
relaționat mai mult sau mai puțin, cu întreprinderi chinezeșticare dorsc să lase
sitemul de *copiere* cât mai repede posibil și să treacă la inovație. Aceasta este
foarte interesant pentru că majoritatea experților consideră că această cale
indică o diferență mare între China și India, deoarece cea din urmă va continua
mult timp concentrată pe producția de joasă tehnologie.12

În alte ţări asiatice, cum ar fi Thailanda sau Filipine Inteligența Competitivă este
strâns legată cu Supravegherea Tehnologică. Se pune accentul pe tehnologii
şi produse care ar trebui să să fie achiziţionate şi dezvoltate de companiile
locale. Analiza de brevet este puternic încurajată. În Malaezia, conceptul de
inteligență competitiv trece la educaţia continuă, ceea ce va accelera procesul
de între firmele locale. Acesta este cazul Oum (Open University din Malaezia)
pentru a dezvolta un program cu o universitate franceză.

În Indonezia, dezvoltarea conceptului de Inteligență Competitivă este aproape

la fel ca cea franceză, pentu că se articulează printr-o acţiune pe termen lung,
constând în programe specializate de învăţământ.

Recent s-a creat IICI (Institutul pentru Inteligență Competitivă Indonezian).

Mai multe seminarii au contribuit la dezvoltarea Inteligenței Competitive,
iar în mai multe regiuni s-au creat instituții ale Inteligenței Competitive.
Problema ţării este accesul la informaţii prin intermediul internetului, precum şi
o problemă de costuri de informaţii.
Pe scurt, BMP13 va dezvolta o ofertă globală de informație pentru întreprinderi,
și va creagrupuri industriale regionale.dezvolte o oferă la nivel mondial de
informaţii pentru întreprinderi şi pentru
a crea grupuri industriale regionale.

În Canada şi Australia s-au lansat programe de Inteligență Competitivă. În

Canada, atenţia s-a concentrat în special pe dezvoltarea Inteligenței
Competitive în Instituţiile de stat.

În Brazilia, dezvoltarea Inteligenței Competitive a luat naștere în urmă cu zece

ani, cu un program educativ, și care a fost pus în aplicare în mai multe state şi a
fost originea dezvoltării inteligenţei Competitive în special în marile companii
din Brazilia, cum ar fi Embrapa, Embraer, Petrobras, şi aşa mai departe. În
prezent, Asociaţia de asociere ABRAIC (Asociația Inteligenței Competitive din
Brazilia) divulgă acest concept în diverse state braziliene.

În ţările din Europa de Nord, Inteligența Competitivă a avut o abordare diferită.

Numele şi acţiunile sunt parte dintr-o politică publică şi se referă în principal de
introducerea "inteligenţei" în dezvoltarea organizaţiilor. Influența lui Stevan
Dedidjer, lider în acest domeniu este încă prezent în diverse organizaţii şi
mentale.14

12 Conferință de Alain Juillet (Înalt responsabil cu Inteligența Competitivă, care informează direct primul ministru al
Franței), Aix en Provence (Technopole de L’Arbois), 20 nov 2007.

13 BMP Bina Mutuprima Indonesia Direktur, Harmoni Plaza II

Blok 1 N°2, Jl Suryopranoto n°2, Yakarta 10130 Indonesia

14 Homenaje a Stevan Dedidjer, Philippe Clerc, regard sur l’IE -

N°5 - septiembre/octubre 2004.
Franţa a lansat un program naţional de Inteligența Competitivă gestionat de
diverse ministere de Administraţie (Economie şi Industrie sunt cele mai
importante).
În acelaşi timp, s-a numit un Înalt Responsabil în Inteligența Competitivă, care
informează direct prim-ministrul.Dacă prima parte a programului a constat în
divulgarea conceptelor relaționate cu Inteligența Competitivă, cu ajutorul
instituțiilor publice și a întreprinderilor, cea dea doua parte s-a axat pe
dezvoltarea de competitivitate diverse.

A treia parte, denumită *generația a treia a Inteligenței Competitive* se

bazează pe folosirea Inteligenței Competitive pentru a dezvolta cooperarea
internațională, și de a facilita legături între companii franceze (IMM-uri,
întreprinderi mici și mijlocii) cu companiile străine. În cazul în care prima parte a
programului au fost dezvăluite concepte legate de Inteligența Competitivă prin
intermediul instituţiilor publice şi a întreprinderilor, a doua parte sa axat pe
dezvoltarea unor grupuri de competitivitate diverse.
A treia parte, numită "generaţia a treia a Inteligenței Competitive," se bazează
pe folosirea Inteligenței Competitive de a dezvolta cooperarea internaţională şi
de a facilita legături între companiile franceze (IMM-uri, întreprinderi mici şi
mijlocii) cu firmele straine.

S-ar întârzia destul de mult crearea unei liste cu tóate acțiunile care s-au lansat
în diferite țări. Pentru a rezuma, trebuie observat următoarele:

○ Țările anglosaxone sunt mai mult sau mai puțin oriéntate spre stilul SUA,
unde Inteligența Competitvă este în curs de dezvoltare.în curs de
dezvoltare. Acest lucru înseamnă acordarea unei mai mari atenţii spre
dezvoltarea firmelor, a pieţelor şi a cunoştinţelor de către concurenţi.
○ Țările în dezvoltare, folosesc o combinație Inteligenței Competitive
împreună cu cea a Supravegherii Tehnologicepentru a garanta
dezvoltarea regională, iar únele țări adoptă política grupurilor de
construcții pentru a crea o valoare adăugată mai mare produselor,
utilizând resurse naturale.
○ Franța ocupă o poziție intermediară între abordarea SUA a Inteligenței
Competitive, și sistemul național de Inteligență Competitivă, care apără
interésele franceze în sfera internațională, dar care deasemenea
promovează reindustrializarea regională.

12. Concluzii

Analiza datelor inteligente a fost mereu importantă deoarece prin această

analiză se generează înţelegerea. Importanţa înţelegerii „concurenţei” a fost
recunoscută de strategul militar Sun Tzu încă din sec. VI I.H.. Această
necesitate de a-şi cunoaşte adversarul era afirmată prin folosirea spionilor:
„cunoaşterea aprofundată nu poate fi obţinută prin fantome şi spirite, dedusă
din fenomene, sau prin raportare la standardele Raiului, ci trebuie dobândită de
la oameni deoarece reprezintă cunoaştere adevăratei situaţii a duşmanului”.
(„Advance knowledge cannot be gained from ghosts and spirits, inferred from
phenomena, or projected from the measures of Heaven, but must be gained
from men for it is the knowledge of the enemy's true situation”).
Business intelligence este asemenea unei poveşti fără sfârşit, fiind un domeniu
aplicabil în audit, în managementul riscurilor, diplomaţie sau activităţi de lobby.
Am văzut câteva din tendinţele în acest domeniu. Iar alte tendinţe abia se
conturează. Aşa ar fi situaţia fuziunii dintre business intelligence şi inteligenţa
artificială, fuziune ce ar duce la naşterea unui nou concept, artificial business
intelligence (ABI).

În astfel de condiţii trebuie să admitem că aceste tehnologii se află la începutul

unei lungi călătorii, într-o lume în care cheia succesului stă în capacitatea de a
lua decizii mai bune şi într-un timp mult mai scurt decât competiţia. De altfel,
viaţa unei companii depende din ce în ce mai mult de astfel de decizii, fapt ce
face imposibil de negat beneficiul adus de business intelligence.

Lumea afacerilor se afla intr-o permanenta stare de lupta. Nu inceteaza nici o

clipa: 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, se schimba informatii, se nasc
conflicte. Dar tu poti iesi invingator. Trebuie doar sa aduni informatii, sa te
adaptezi situatiei, sa elaborezi strategii si sa-ti executi planurile.

Bibliografie

• SCIP URL: www.scip.org

• CDE URL: www.cde.es
• ESCORSA, Castells Pere y Maspons Ramón. De la vigilancia
tecnológica a la inteligencia competitiva en las empresas. Ed. Prentice
Hall (mayo 2001).
• Pere Escorsa Castells: “Conferencia de inteligencia competitiva”.( iunie
2002)
• Mier T Matilde “Inteligencia competitiva: un factor importante para
construir una tradición tecnológica” februarie 2006
• Tena și Comai (2005)
• Fuld L. (2004)
• Pere Escorsa , Intec (Inteligența Competitivă-factor cheie pentru luarea
deciziilor strategice în întreprinderi). (Madrid 2007)
• http://www.intellcompetitiv.ro/j
• http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=158/ Vasile IACOBAN
este research analyst al companiei de cercetari de piata si consultanta
de marketing MARKREPORT.
• “INTELIGENŢĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE-Valentin P. Măzăreanu
(Iași 2006)
• http://www.business-point.ro/intelligence/15/despre-intelligence-
competitiv.html