Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
CENTRUL TUTORIAL HUNEDOARA
SPECIALIZAREA-DREPT

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE II

SPETE

PROF. UNIV. DR.


Bianca Gutan

Student
Dinu Constantin
Anul I I.D.

SPEA NR. 1
n luna februarie 2014, cu o sptmn nainte de reuniunea la nivel nalt a Consiliului European,

Preedintele Romniei i Primul Ministru au o divergen privind participarea la acest eveniment


oficial. Primul Ministru, dup consultarea Parlamentului, decide c va participa doar el, ceea ce
se i ntmpl. n luna martie 2014, are loc o emisiune televizat, n care Preedintele Romniei
l acuz pe Primul Ministru de depirea atribuiilor sale constituionale i legale. Se creeaz
astfel un conflict care are ca efect politic destrmarea coaliiei parlamentare majoritare. Partidul
primului-ministru rmne partid de guvernmnt, deinnd majoritatea n Parlament. n luna mai
2014, Preedintele emite un decret de revocare din funcie a primului-ministru i convoac un
referendum privind desfiinarea unui post de televiziune care, prin emisiunile sale, l susine pe
acesta. Primul Ministru, la rndul su, reuete, cu ajutorul majoritii parlamentare, s obin
suspendarea din funcie a Preedintelui. ntre timp, primul-ministru pierde susinerea propriului
partid. La sfritul sesiunii, parlamentul adopt o moiune de cenzur. n acelai timp, Guvernul
adopt mai multe Ordonane de urgen privind modificarea Codului civil, a legii privind statutul
funcionarului public i privind modificarea regulamentelor parlamentare. n luna iulie se
organizeaz un referendum privind demiterea Preedintelui Romniei, la care se prezint 30%
din electorat.
ntrebri i cerine:
1. Care sunt problemele de natur constituional puse n spea de fa?
2. Care este autoritatea competent s soluioneze conflictul dintre cele dou autoriti? Ce fel de
conflict este acesta?
3. Comentai adoptarea ordonanelor de urgen de ctre Guvern
Rezolvare:
1. In aceasta speta intilnim urmatoarele problem de natura constitutional:
a) Prin faptul ca Primul Ministru participa la Consiliul Europei se naste un conflict de natura

constitutional intre Guvern, pe de o parte, i Preedintele Romniei, pe de alt parte, generat de


aciunea Guvernului i a primului-ministru de a-l exclude pe Preedintele Romniei din delegaia
care particip la Consiliul European .In Constitutie este mentionat in Art. 80 alin.1,, Presedintele
Romaniei reprezint statul roman si este garantul independentei nationale, al unittii si al
integrittii teritoriale a trii

b) O alta problema de natura constitutional este emiterea unui decret de revocare din functie a
Primului Ministru, de catre presedinte, in luna mai 2014, masura ce contravine Art.107 alin. 2
care prevede ca,, Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru.
c) Adoptarea de catre Guvern a mai multor Ordonane de urgen privind modificarea
Codului civil, a legii privind statutul funcionarului public i privind modificarea regulamentelor
parlamentare este o alta problema de natura constitutional, deoarece conform Art. 115 alin.
6 ,,Ordonantele de urgent nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta
regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, liberttile si indatoririle prevzute de
Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza msuri de trecere silit a unor bunuri in
proprietate public.
2. Conflictul dintre cele doua autoritati este un conflict de natura constitutional, iar autoritatea
competenta sa solutioneze acest conflict este Curtea Constitutionala. Art 146 lit. e prevede
urmatoarele: Curtea Constitutional are urmtoarele atributii; ,,solutioneaz conflictele juridice
de natur constitutional dintre autorittile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia
dintre presedintii celor dou Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior
al Magistraturii
3. Emiterea ordonantelor de urgenta de catre Guvern privind modificarea Codului civil, a legii
privind statutul funcionarului public i privind modificarea regulamentelor parlamentare
contravine Constitutiei, nefiind in competenta Guvernului emiterea acestor ordonante. Art.115
mentioneaza foarte clar in ce conditii se pot emite ordonantele de urgenta de catre Guvern.Art
115 Alin. (4),, Guvernul poate adopta ordonante de urgent numai in situatii extraordinare a cror
reglementare nu poate fi amanat, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
Alin. (6),, Ordonantele de urgent nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot
afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, liberttile si indatoririle
prevzute de Constitutie.

SPEA NR. 2
A.M. este un jurnalist la ziarul Adevr din umbr. n cursul anului 2008, n urma unor

investigaii, el realizeaz un serial de articole n care dezvluie legturile dintre ministrul C.U.,
omul de afaceri E.S. i liderul de sindicat R.G: soia ministrului C.U. (M.U.) ar fi nfiinat o

firm n asociere cu E.S., dup care ar fi obinut mai multe lucrri finanate de la buget, fr
licitaie public; ulterior, firma acestora s-a asociat cu firma de consultan a lui H.G., fiul lui
R.G., pentru a obine fonduri europene nerambursabile pentru proiecte fictive, prin ministerul
condus de C.U. C.U. i E.S. sunt prieteni de familie, fapt care este de notorietate public. Dup
publicarea articolelor n ziar, ministrul C.U. ordon organizarea unor controale ale inspectorilor
de munc, aflai n subordinea sa, la sediul ziarului. n urma acestora, nu se constat nereguli, dar
patronul este atenionat c ar fi bine s-l concedieze pe A.M. Pentru c aceasta nu se ntmpl,
M.U. formuleaz plngere civil mpotriva lui A.M., pentru calomnie, solicitnd despgubiri n
valoare de 1.000.000 lei i o plngere penal mpotriva lui A.M. i a unui coleg, pentru
infraciunea de furt i violare de domiciliu, pretinznd c acetia ar fi ptruns fr drept n sediul
firmei sale, sub identiti false, de unde au sustras documente, fotografii i un stick USB. A.M. i
colegul su sunt arestai la ordinul unui procuror. Instana decide, ca msur de siguran,
suspendarea publicrii ziarului. A doua zi, apare o Ordonan de Urgen a Guvernului prin care
se dispune ca, din motive de securitate naional, toate articolele de pres despre minitri i
familiile lor s fie citite n prealabil de o comisie a Ministerului de Interne i numai cele care sunt
aprobate de comisie s fie publicate.
Patronul ziarului decide publicarea acestuia n continuare i sesizeaz instana privind
infraciunea de abuz n serviciu. A.M. este meninut n arest timp de 40 de zile, fr a se lua vreo
msur ntre timp i fr s aib acces la dosarul su. Nu a avut dreptul s-i aleag un avocat, ci
a fost numit, din oficiu, avocatul W.S, fiul lui E.S. Dup 40 de zile, este trimis n judecat i
meninut n arest. Ziarul guvernamental public zilnic tiri despre proces, artnd c orice
judector cu bun-sim i tiin de carte nu poate dect s-l condamne la nchisoare.
Camere de luat vederi sunt montate la locuina patronului ziarului i lui A.M., unde locuiesc soia
i copiii acestuia, pentru a supraveghea cine intr i cine iese. Ziarul guvernamental public
zilnic extrase din convorbirile telefonice ale patronului ziarului i relatri privind persoanele care
intr i ies din cele dou locuine.
Dup un proces de 5 zile, n care nu a putut cere audierea niciunui martor, A.M. este condamnat
la 2 ani de nchisoare pentru furt. Instana civil decide acordarea lui M.U. despgubiri de 50.000
ron.
NTREBRI I CERINE:
1. Ce drepturi fundamentale s-au nclcat n spea de fa? Prin ce fapte?

2. Analizai restrngerile drepturilor d-lui A.M. prin prisma articolului 53 din Constituie.
3. Este constituional OU a Guvernului? De ce? Cine poate sesiza Curtea Constituional?
Rezolvare.
1. In aceasta speta au fost inculcate urmatoarele drepturi fundamentale prevazute de Constitutie:
a) Libertatea individuala.Art.23 alin. (4),, Arestarea preventiv se dispune de judector si numai
in cursul procesului penal.Din textul spetei rezulta ca cei doi au fost arestati la ordinul unui
procurer.Art.23 alin(5),, In cursul urmririi penale arestarea preventiv se poate dispune pentru
cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fr ca durata total s
depseasc un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.In cazul nostru A.M. este
mentinut in arest 40 de zile.
b) Dreptul la aprare, [Art 24 alin. (1),, Dreptul la aprare este garantat.Alin. (2),,In tot cursul
procesului, prtile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu], prin faptul
ca lui A.M. nu i-a fost permisa alegerea unui avocat, acesta fiindui impus din oficiu, nu a avut
acces la propriul dosar,nu a putut cere audierea niciunui martor.
c) Viata intim, familial si privata, [Art.26 alin (1) Autorittile publice respect si ocrotesc
viata intim, familial si private.],prin montarea camerelor de filmat la domiciliul patronului
unde locuiesc soia i copiii acestuia
d) Inviolabilitatea domiciliului,[Art.27 alin. (1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile.
Nimeni nu poate ptrunde sau rmane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fr invoirea
acesteia.],prin patrunderea in domiciliu pentru montarea camerelor de supraveghere pentru a
vedea cine intra si cine iese.
e) Secretul corespondentei,[Art.28,,Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este
inviolabil]prin publicarea zilnica in ziarul guvernamental a unor extrase din convorbirile
telefonice ale patronului ziarului.
f) Libertatea de exprimare,[Art.30 alin. (4),, Nici o publicatie nu poate fi suprimat], prin
suspendarea publicarii ziarului de catre instant.
2 Restringerile drepturilor d-lui A.M. prin prisma Art.53 sunt urmatoarele:

In timpul procesului penal, desfasurat cu incalcarea legii, i s-a restrins libertatea individuala
si, implicit, libertatea de exprimare ( odata arestat, nu mai poate publica articole+publicatia a fost
suspendata), dreptul la aparare, iar prin montarea camerelor de supraveghere, dreptul la viata
privata si de familie.
In toate cazurile, masurile nu au fost luate in temeiul legii si nu se justificau in conditiile
art.53 alin.2: nu erau necesare, au fost disproportionate in raport cu situatia care le-a generat, au
fost aplicate discriminatoriu si au adus atingere insesi substantei drepturilor fundamentale
mentionate.
3. Emiterea de catre Guvern a Ordonantei de Urgenta,, prin care se dispune ca, din motive de
securitate naional, toate articolele de pres despre minitri i familiile lor s fie citite n
prealabil de o comisie a Ministerului de Interne i numai cele care sunt aprobate de comisie s fie
publicateeste in contradictie cu Art.30 alin.2) din Constitutie care prevede ca :,, Cenzura de
orice fel este interzis. Asadar avem de-a face cu o Ordonanta de Urgenta neconstitutionala prin
incalcarea Art.30 alin(2) din Constitutie.
Conform Art.146 lit a) din Constitutie, Curtea Constitutionala poate fi sesizata de catre:
,,Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor dou Camere, a Guvernului, a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel putin 50 de deputati sau
de cel putin 25 de senatori.
SPEA NR. 3
n anul 2010, Guvernul anun c intenioneaz s-i angajeze rspunderea cu privire la mai

multe proiecte de legi organice. n paralel, continu, n Parlament, procedura legislativ privind
aceleai legi. nainte de dezbaterea final din Camera Deputailor (camer decizional),
Guvernul declaneaz procedura de angajare a rspunderii. Parlamentarii opoziiei iniiaz o
moiune de cenzur. nainte de a se vota moiunea, Preedintele Camerei Deputailor sesizeaz
Curtea Constituional cu privire la existena unui conflict de natur constituional ntre
Parlament i Guvern, privind competena de legiferare. n urma examinrii sesizrii, Curtea
Constituional decide c angajarea rspunderii Guvernului nu este constituional, atta vreme
ct legile i urmau cursul n Parlament, deoarece Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a
rii. A doua zi dup publicarea deciziei Curii, se dezbate moiunea de cenzur i aceasta este

adoptat. Guvernul este demis. Primul ministru sesizeaz Curtea Constituional mpotriva
moiunii de cenzur, artnd c aceasta nu ar mai fi trebuit dezbtut, n urma precedentei decizii
a Curii Constituionale.
n termen de 7 zile, fr a consulta partidele de opoziie, Preedintele Romniei l numete pe
Primul ministru demis ca i candidat la funcia de prim ministru n noul guvern. Acesta cere
votul de ncredere al Parlamentului. Lista i programul noului guvern sunt respinse de parlament.
A doua zi, Preedintele dizolv Parlamentul.
NTREBRI I CERINE:
1. n ce const declanarea procedurii de angajare a rspunderii?
2.
3. Este Curtea Constituional competent s soluioneze sesizarea Primului ministru? Care ar
trebui s fie rspunsul Curii Constituionale n privina acestei sesizri?
4. Este constituional dizolvarea Parlamentului? Care ar fi, n opinia dvs., prghiile
constituionale mpotriva unei astfel de msuri i cine le-ar putea folosi?
Rezolvare:
1. Angajarea raspunderii Guvernului este reglementata de Constitutie prin Art.114 si consta in
faptul ca,, astfel Guvernul isi afirma, din initiativa sa, hotarirea de a-si continua mandatul de
incredere acordat, doar cu conditia sa-i fie aprobate programul, declaratia de politica generala
sau proiectul de lege prezentat. Angajarea rspunderii Guvernului reprezint o procedur
parlamentar prin care, pentru a face fa unei mprejurri deosebite, ce reclam stabilirea de
msuri urgente, care sunt de competena Parlamentului, Guvernul urmrete adoptarea unui
program, a unei declaraii de politic penal cu sprijinul majoritii parlamentare pe care se
ntemeiaz i n condiii de maxim rapiditate. Prin angajarea rspunderii sale, Guvernul se
expune riscului formulrii i adoptrii unei moiuni de cenzur. n acest scop, angajarea
rspunderii Guvernului se face prin prezentarea programului, a declaraiei de politic general
sau a proiectului de lege n faa Camerei Deputailor i a Senatului, n edin comun. n termen
de 3 zile de la prezentare, potrivit alin. (2) al art. 114 se poate formula o moiune de cenzur, n
condiiile prevzute de art. 113 alin. (2).
2. In temeiul Art.146 lit.e din Constitutie care prevede ca, Curtea Constitutionala ,, solutioneaz
conflictele juridice de natur constitutional dintre autorittile publice, la cererea Presedintelui

Romaniei, a unuia dintre presedintii celor dou Camere, a primului-ministru sau a presedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta poate fi sesizata de Presedintele Camerei
Deputatilor cu privire la conflictul de natura constitutionala dintre Parlament si Guvern. Deci
putem spune ca solutionarea sesizarii facute de presedintele Camerei Deputatilor este de
competenta Curtii Constitutionale, fiind un conflict juridic de natura constitutional dintre doua
autoritati publice.
3) Solutionarea sesizarii facute de catre Primul Ministru, intra in competenta Curtii
Constitutionale prin prisma Art.146 lit (e) din Constitutie , articol care prevede ca aceasta poate
fi sesizata de Primul Ministru pentru solutionarea conflictelor juridice de natura constitutional.
Existind deja o decizie a Curtii Constitutionale, care spune ca:,, angajarea rspunderii
Guvernului nu este constituional, atta vreme ct legile i urmau cursul n Parlament, deoarece
Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a rii, motiunea de cenzura depusa de opozitie nusi mai are rostul. In concluzie Curtea Constitutionala ar trebui sa raspunda afirmativ sesizarii
Primului Ministru, declarind neconstitutionala motiunea de cenzura depusa de opozitie.
4) Dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte,(cum reiese din speta),dupa respingerea unei
singure solicitari de investitura si prin faptul ca Presedintele nu consulta in prealabil presedintii
celor doua Camere si liderii grupurilor parlamentare, contravine Art.89 alin.1) care prevede ca
Presedintele poate dizolva parlamentul doar:,, Dup consultarea presedintilor celor dou Camere
si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate s dizolve Parlamentul, dac
acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la
prima solicitare si numai dup respingerea a cel putin dou solicitri de investitur.
Dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte in conditiile prezentate in speta, este
neconstitutionala, prin incalcarea Art.89 alin.(1) din Constitutie. In opinia mea, in situatia
prezentata, trebuie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la conflictul juridic de natura
constitutionala dintre Presedinte si Parlament, conflict rezultat din dizolvarea Parlamentului in
mod abuziv prin incalcarea dispozitiilor legale care prevad

procedura dizolvarii de catre

Presedinte

Constitutionale,(care

Parlamentului.

Dupa

pronuntarea

Curtii

declara

neconstitutionala dizolvarea Parlamentului) si repunerea in drepturi a acestuia, se poate declansa


procedura de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei in baza Art.95 alin. (1),, In cazul

svarsirii unor fapte grave prin care incalc prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate
fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedint comun, cu votul
majorittii deputatilor si senatorilor, dup consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate
da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imput.

Bibliografie:
Bianca Selejan-Guan, Drept constituional i instituii politice, Editura Hamangiu, Bucureti,
2008
Constituia Romniei din 1991, revizuit n 2003