LUMINA. CONTROLUL SOLAR.ARHITECTURA ECOLOGICA.

STUDIU DE
INSORIRE

Fizica Constructiilor, anul 2014-2015. Prof. Dr. Arh. Mihai

Opreanu

Barbulescu
Anastasia 42 A
Badoiu Diana 46 A
Netcu Anca 46 A
Xenofont Lavinia
46 A

Lumina naturala
ntreaga plastic a spaiului, structura sa, depind esenialmente de
prezena luminii, de intensitatea strlucirii sale.
Descifrarea discursului arhitectural nseamn i a urmri decupajele
luminilor i umbrelor care progreseaz, formeaz i deformeaz, nlnuind
aparenele. Stlpi, coloane, ferestre sau lumini contrasteaz sau se
nuaneaz n modele consistente sau aproape ireale, mergnd de la
plasticitatea tangibil la abstraciunea grafic.
n absena luminii, materia, culoarea, forma chiar, nu ar putea prinde
via.Independent de faptul c un corp situat n spaiu nu este perceptibil
dect scldat n lumin, n legtur cu iluminarea, care poate fi i difuz,
trebuiesc fcute , mai nti, cteva observaii :
Orice lumin, prin natura ei, posed o orientare, o intensitate, se poate
spune chiar o culoare, astfel c orice iluminare, prin aciunea sinergic a
acestor caliti diferite, are un caracter particular. Calitatea iluminrii
depinde de poziia sursei fa de suprafaa iluminat i de constituia
formal a acesteia.
O suprafa plan prezint o zon , cu grade diferite de intensitate,
uniform iluminat sau uniform umbrit, n funcie de poziia sursei
luminoase.
O suprafa curb regulat prezint degradeuri continue de o parte i de
alta a unei linii de maxim strlucire perpendicular pe generatoarea
curbei.
O suprafa oblic regulat prezint un degradeu progresiv i continuu,
pornind concentric dintr-un punct al suprafeei, punctul de ntlnire al razei
luminoase cu suprafaa, care este punctul celei mai mari strluciri.
Aceste observaii pot fi extinse la forme cu structuri mai complexe, ntruct
orice form se poate descompune n suprafee plane, curbe sau oblice.
Compoziia plastic a luminii la exterior
La exterior, lumina ajut modelarea formelor, decuparea lor, ranforsarea
sau subierea lor.Prezena ei provoac umbrele i sentimentul
indispensabil al nelegerii reliefului, deci a volumelor obiectelor, se va
degaja cu claritate.
Prin lumin, proeminenele i decrourile snt mai mult sau mai puin
subliniate, elementelor arhitectonice le este pus n valoare cea de-a treia
dimensiune.
Ferestrele, uile, balcoanele, loggile, lucarnele, corniele, bandourile,
elemente utilitare prin excelen, devin instrumente ale plasticii,
modeleaz, subliniaz cu for sau discret efectele de volum, prin
intermediul umbrei.
Modenatura i ornamentul, prin fineea jocului de umbre, lumini i reflexii,
se adaug acestor efecte pentru a modela i caracteriza unele forme.

Lumina, n funcie de or i de anotimp, este difuzat n condiii i cu

intensiti diferite.n calitatea luminii intervine ns, cu mai mult
profunzime, situaia geografic a locului. Mai mult, ea particip la
determinarea caracterului su esenial.
Folosirea luminii
interioare

naturale,

efectul

acesteia

asupra

spaiilor

Exista o serie de motive pentru care, in ultima vreme s-a constatat o

renastere a interesului pentru folosirea luminii naturale, printre care se
numara costul ridicat al combustibililor si constientizarea faptului ca
sursele electicitatii au o viata finita. Insa, cel mai important factor il
reprezinta aspectele mai putin tangibile ale luminii, care se refera la
spiritul uman, si la calitatea traiului.
Prezenta ferestrelor pentru a permite patrunderea luminii naturale intr-o
incapere si pentru a permite ocupantilor sa priveasca in exterior,
reprezinta un factor major in satisfacerea necesitatilor celor care folosesc
acel spatiu. Totusi, uneori este necesara excluderea luminii naturale in
scopuri functionale sau spatiul este situat intr-o zona a cladirii in care
lumina naturala nu poate fi asigurata. Forma, marimea si pozitia
ferestrelor sunt factori foarte importanti deoarece au efecte majore nu
doar asupra iluminarii spatiului interior ci si asupra relatiei cu lumea
exterioara, asupra infatisarii exterioare a constructiei si, nu in ultimul rand,
asupra eficientei energetice a acesteia. Cu toate ca oamenii prefera
incaperi luminate natural, trebuie sa se asigure luminarea artificiala,
deoarece lumina naturala nu e disponibila intotdeauna sau poate fi
inadecvata.
La interior, arhitectul e stpn absolut al luminii : alege tipul de iluminare
care rspunde adecvat inteniilor sale, i stabilete precis intensitatea ,
culoarea i caracterul. Atmosfera obinut n spaiile interioare este
consecina creaiei complete a artistului . Toate jocurile luminii care se
manifest aici snt rezultatul voinei sale creatoare.
La interior, mai mult dect la exterior unde efectele provocate de forme
snt n primul rnd de ordin estetic, impresia produs asupra spectatorului
este capital, dat fiind faptul c, n afar de senzaiile plastice pe care le
percepe, intervin reflexiile, care nu mai acioneaz ntr-o manier
mecanic, ci dup reguli rezultate dintr-o concepie legat de o idee
fundamental despre parcurgerea i trirea spaiului.
Atmosfera interioarelor se afl n strns raport nu numai cu senzaiile
psihologice, ci i cu impresiile psihologice ; declanarea acestora din urm
este , finalmente, scopul principal al oricrei cutri legate de atmosfer.
n compoziia luminii unui spaiu interior, calitatea luminii introduse,
intensitatea i transparena sa pe de o parte, aportul materialului i al
culorii, pe de alta, vor avea, de la caz la caz, ca i la exterior, o importan
determinant. Totui acestor condiii diferite li se vor aduga, n mod
Sisteme de iluminare naturala
Conceptual, iluminarea naturala poate fi distribuita in spatiul interior prin
deschideri laterale, de sus sau prin combinatia celor doua tipuri. Tipul de

cladire, inaltimea acesteia, conditiile climatice, prezenta unor cladiri

adiacente reprezinta probleme care necesita diferite strategii de iluminare.
Iluminare lateral
Cea mai ntlnit form de iluminare, aduce simultan lumin, imagine
ctre exterior i ventilaie. Iluminarea lateral este totodat i cea mai
practic metod de iluminare, date fiind avantajele sale legate de
protecia fa de ploaie, zpad i insolaie.
- Iluminarea laterala singulara asigura dintr-o singura directie o calitate
ridicata directionata a luminii.
- Iluminarea bilaterala apare in momentul in care lumina patrunde intr-un
spatiu interior din doua directii, imbunatatind uniformitatea distributiei
luminii, fiind dependenta de latimea si inaltimea spatiului si de locatia
ferestrelor.
- Iluminarea multilaterala patrunde din mai multe directii si are calitatea
de a reduce contrastul si stralucirea, imbunatatind uniformitatea luminii pe
suprafetele orizontale si verticale
Iluminare zenital
- Luminatoarele plasate orizontal in acoperisurile plate sau in ape, asigura
un nivel uniform de iluminare in cadrul unui spatiu, atunci cand acestea
sunt spatiate la un raport de 1.5 cu inaltimea tavanului. Luminatoarele, in
general, sunt eficiente pentru iluminarea unor obiecte orizontale si
functioneaza foarte bine in cazul cladirilor cu un singur nivel.
n comparaie cu iluminatul lateral, cel zenital permite realizarea unui
nivel uniform al iluminrii spaiilor :

Curtile interioare
-reprezinta spatii in aer liber si sunt partial sau in totalitate imprejmuite de
constructie. In cazul curtilor partial imprejmuite, orientarea spre nord ar
trebui sa fie deshisa pentru a reduce stralucirea si nevoia de control al
luminii.
Sisteme de redirectionare a luminii:
- Deoarece unele spatii nu pot fi iluminate de sistemele de vitrare
conventionale s-au dezvoltat o serie de sisteme de redirectionare a luminii.
Sistemul tubular de ghidare a luminii (tuburi de lumina) are scopul de a

capta, transporta si distribui lumina in spatii fara deschideri catre exterior

(subsoluri, holuri, birouri inchise, toalete etc.) sau in zone cu aport redus
de lumina naturala (camere adanci). Eforturile de cercetare sunt orientate
spre perfectionarea dispozitivului de transport a luminii, pentru marirea
eficacitatii luminoase si reducerea considerabila a pretului de cost.
Lumin natural
Lumina natural este necesar pentru a ne regla ceasul biologic, pentru a
ne face s ne simim bine odihnii dimineaa i obosii seara. Dar i pe
parcursul zilei, lumina natural influeneaz att starea noastr de bine i
dispoziia, ct i performanele noastre.Un studiu suedez arat c studenii
ce nva n sli fr ferestre au probleme de concentrare i cooperare mai
mari dect cei care studiaz n sli cu mult lumin natural.
Lumina natural din interior este o combinare a luminii solare directe i
indirecte i a luminii reflectate.
Lumina solar direct

Este acea parte a luminii zilei care este radiat direct de la soarele
ce strlucete prin ferestre.

Asigur ncperii personalitate, prin lumin puternic i efecte de

umbr.

Lumineaz n adncime locuina, mai ales primvara i toamna,

atunci cnd soarele este mai jos pe cer.

Este acea lumin care datorit intensitii face necesar folosirea

unor jaluzele sau parasolare.
Lumina solar indirect

Este acea parte a luminii zilei care este mprtiat i redirecionat

de atmosfer. Se poate ntlni i mpreun cu lumina solar direct, sau
singur (de exemplu, n condiii meteo cu cer noros).

Asigur ncperilor o lumin plcut, uniform, n schimb aceasta

descrete odat cu deprtarea de fereastr. O regul important zice c
cerul trebuie s fie vizibil din acele locuri din ncpere unde este nevoie
de mult lumin.
Lumina natural reflectat

I se mai spune i lumina de pmnt deoarece este reflectat de

suprafee externe cldiri, arbori, pajiti, dar i pierde din intensitate pe
parcursul reflectrii.

n interior, lumina este reflectat de suprafee diverse pardoseal,

tavan. inei cont c ramele ferestrelor de culoare nchis, pardoselele
de culoare nchis, tavanul i pereii absorb sau fur o mare parte din
lumina natural reflectat din ncpere.

Energia solara
Energia solar este energia emis de Soare pe ntreg
domeniul radiaiei sale electromagnetice. Energia solar este
considerat energie regenerabil i st la baza celor mai multe forme de
energie de pe Pmnt: energia hidraulic, energia eolian, energia
combustibililor etc. Conversia n energie a combustibililor se face
prin fotosintez.
Energia solar poate fi folosit s:

genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)

genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)

nclzeasc cldiri, direct

nclzeasc cldiri, prin pompe de cldur

nclzeasc cldiri i s produc ap cald de consum prin panouri

solare termice

Instalaiile solare sunt de dou tipuri: termice i fotovoltaice.

Instalaiile fotovoltaice produc energie electric fr costuri de
combustibil. Panourile solare fotovoltaice produc energie electric 4 h/zi
(calculul se face pe minim: orele de lumin iarna). Ziua, timp de 4 ore,
(iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electric care poate fi
stocat n acumulatori, pentru a fi folosit dealungul nopii, la casele
izolate, fr legatur la reeaua electric naional.
Comparativ cu puterea furnizat i durata de via, investiia
necesar n panourile fotovoltaice este mare. Panourile necesit spaiu de
instalare orientat convenabil, iar fr un sistem de stocare (care, la rndul
su, necesit investiii i ntreinere) energia generat este disponibil
doar n miezul zilei, cand consumul e mic.
Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub
forma de radiatii solare, radiatii care pot fi captate si transformate in alte
forme de energie: electrica, mecanica sau termica. Astfel, energia solara
isi poate gasi utlizarea in domenii diverse, de la agricultura pana la
cercetare.
Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul
trecut. In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele
moduri de utilizare a sa sunt insa urmatoarele:

producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea

locuintelor sau a serelor, etc

producerea de energie electrica prin intermediul celulei

fotovoltaice. Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea
calculatoarelor de buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta
cartiere intregi de locuinte. Mai multe detalii despre panourile
fotovoltaice si producerea de energie electrica puteti gasi in acest
articol.

Acestea nu se opresc insa aici, marturie fiind zecile de dispozitive solare

aflate pe piata, de la ceasuri de mana pana la sateliti.

De ce energie solara?
Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin
pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare
nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile
in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta
problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.
Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin
intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul
energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se
estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare este un
procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii
pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi
utlizata din ce in ce mai mult.
De ce nu energie solara?
Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei solare are foarte multe
cauze. In primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este inca la
inceput si costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin
intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al
producerii sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem
de producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar
daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general foarte
fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de intretinere.
In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca
raportam cantitatea de energie produsa la dimensiunea lor: pentru
acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind necesare panouri de cateva zeci
de metri patrati. Dar si acest lucru se va schimba pe masura ce tehnologia
evolueaza.
Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este
dependenta de razele soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii
solare care ajung pe Pamant. Iar aceasta este variabila, in functie de ora,
de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand,
randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub
care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob. O harta
a potentialului solar in Europa poate fi vazuta mai jos.

Panouri solare folosite la incalzit

Acestea mai putin important si sunt folosite pentru incalzirea apei sau a
locuintelor. Procesul lor de functionare, simplificat desigur, este urmatorul:
panourile capteaza caldura solara si o transfera prin intermediul unor
tuburi unui flux de apa. Astfel, apa este incalzita si poate fi apoi folosita
sau stocata pentru utilizare. Aceste sisteme sunt avantajoase in locurile
unde nu exista alte mijloace de incalzire, nu necesita utilizarea de energie
electrica, sunt ecologice, dar sunt si destul de costisitoare.In plus, ele pot
fi utilizate doar in perioada de vara, cand temperatura atmosferica este
destul de mult peste punctul de inghet al apei.
Panouri solare folosite la producerea energiei electrice
Cele din categoria a doua, panourile solare folosite la producerea
energiei electrice, sunt cele cu adevarat interesante, pentru ca da,
produc energie electrica gratuita. La baza acestui proces sta celula
fotovoltaica. Pe scurt, in contact cu razele soarelui, aceasta produce
energie electrica. Pentru a intra in detaliu, ne-ar fi necesare insa
cunostinte de chimie destul de avansate: fotonii din razele solare
bombardeaza atomii materialelor din care este realizata celula
fotovoltaica. Sub aceasta actiune, acestia tind sa se elibereze si astfel se
formeaza energia electrica
Avantajele si dezvantajele panourilor solare
Avantajele utilizarii acestor sisteme sunt evidente: energie regenerabila si
gratuita, care poate fi folosita la alimentarea locuintei dumneavoastra.
Este drept, in prezent costul producerii unui WATT prin intermediul
panourilor solare este de 6-7 ori mai mare decat costul producerii sale in
termocentrale, dar investitia se amortizeaza in timp. In plus, sa nu uitam:
panourile solare sunt ecologice. Si cum resursele naturale sunt deja in
pericol de epuizare ar fi bines a avem in vedere posibilitatea utilizarii lor.

Randamentul panoului solar depinde foarte mult de unghiul sub care cade
raza solara pe el, de aceea montarea unui astfel de sistem de producere a

energiei se va face doar conform indicatiilor unor specialisti. Pentru a

acoperi necesitatile energetice ale unei intregi case vom avea nevoie de
panouri solare de multe zeci de metri patrati, este drept. Da, este posibil
ca o locuinta sa functioneze exclusiv cu energie solara in conditii ideale.
Sistemele de producere a energiei electrice cu panouri solare sunt fiabile,
putand rezista pana la 25 de ani. Performantele lor a crescut din ce in ce
mai mult in ultimii ani. Se estimeaza ca pretul de producere a energiei
electrice astfel il va agala in cativa ani pe cel al energiei poluante
(termocentrale). Astfel ca panourile solare sunt ideale pentru alimentarea
cu energie electrica a locuintelor izolate, punctelor de cercetare sau a
satelitilor (acestia au folosit pentru prima data acest tip de energie).

Controlul solar:

Arhitectura tectonica pe care o dicteaza constructia din lemn limiteaza

suprafetele golurilor. Intreaga constructie este orientata spre sud.
Acoperisul iese mult in afara peretelui si ofera protectie contra soarelui de
vara, inalt pe cer, dar lasa lumina soarelui de iarna sa patrunda in casa.
Pentru functionalizarea podului intentionam introducerea unor ferestre la
fata acoperirii cu control solar. Astfel podul devine luminos si se poate
incalzi iarna cu ajutorul soarelui, fara a fi nevoie de introducerea unor
parasolare care ar afecta aspectul acoperisului. Aceste ferestre trebuie sa
fie cat mai discrete.

Tehnologia ferestrelor a evoluat pe parcursul anilor, pn la punctul n

care acestea pot fi alese nu numai pentru calitatile lor estetice, dar si
pentru abilitatile lor de performan.
Ecologie si durabilitate:
Dezvoltarea durabila incearca sa raspunda nevoilor generatiilor prezente
fara a compromite capacitatile generatiilor viitoare de a raspunde la
nevoile lor. Ori ce este mai ecologic decat reciclarea. Aceasta este de
foarte multe feluri, de la materiale, la fondul construit.

O casa reciclata este cu atat mai ecologica cu cat se folosesc in reabilitare

materiale naturale compatibile cu cele initiale: termoizolatii din canepa, de
hartie tocata, tencuieli pe baza de argila, vopsitorii pe baza de argila
hidrofugate cu sapun de Marsillia, vopsitorii pe baza de clei, de var,
grunduri pe baza de cazeina.

Proprietatile tehnice ale lemnului:

Datorita porozitii sale, lemnul este un conductor slab de cldur, prin
urmare este foarte potrivit ca izolare termic. Molidul are o conductivitate
termica de 0.22 W / mK (pentru comparaie betonul are 0,69 W / mK), iar
placile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mic. Plcile aglomerate poroase
ajung la 0.05 W / mK.
Conductibilitate termic crete cu coninutul de umiditate i densitatea
materialului. Capacitatea termic este la lemn de aproximativ 4 ori mai
mare dect la fier. Expansiunea termic poate fi neglijat n practic la
lemn, deoarece aceasta va fi compensat de contracie la uscare.
Descompunere termic a lemnului ncepe la temperaturi de peste 105 C;
la 200 C este foarte mult accelerata i atinge cota maxim la 275 C. O
degradare termica a lemnului poate s apar n timpul expunerii
prelungite la temperaturi mai mici de 100 C. Punctul de aprindere de
lemn este intre 200 si 275 C. n absena oxigenului duce la piroliz.

Termoizolatia din canepa:

Tecuieli din lut

Tencuielile din lut i din var absorb i elimin umezeala prin ziduri, ajutnd,
astfel, la reglarea umiditii interne. Dac sunt amestecate i aplicate aa
cum trebuie, tencuielile din lut sunt ferite de mucegai i parazii, rezistente
la razele ultraviolete, sunt de lung durat i, mai ales, aspectuoase.
Acestea sunt n mod natural linititoare pentru simuri, avnd, n acelai
timp, proprieti moderate de detoxifiere.
O tencuial din pmnt bogat n argil se va fixa pe aproape orice
suprafa, eliminnd nevoia unei plase de srm. Tencuielile din pmnt
cu coninut mare de argil sunt mult mai rezistente la ap dect tencuielile
srace n argil i cu coninut ridicat de nisip, care tind s se erodeze
foarte uor. Cnd o tencuial bogat n argil se ud, argila se umfl,
oprind apa s ptrund prea adnc. n climatele cu precipitaii sczute,
tencuiala se usuc repede i rmne stabil. Termenul spaniol pentru un
tencuitor cu chirpici este enharradora, femeile aplicnd, n mod tradiional,
tencuiala. Enharradoras din deertul sud-vestic spun c e nevoie de zece
ani pentru a se nltura de la sine jumtate de centimetru dintr-o tencuial
din lut de pe suprafaa unui perete vertical expus.
Argila, nisipul i fibra sunt cele trei ingrediente magice din reeta pentru
tencuieli din pmnt, cob i podele din chirpici. Tot ce e de fcut este
ajustarea proporiilor, reglajul fin al texturii i aplicarea amestecului n
straturi mai groase sau mai subiri. n acest moment, argila are rolul
principal i, dei nisipul i fibra au rol secundar, de susinere, totui au un
scop important.

Argila. Pentru tencuielile din lut, argila este elementul esenial care ine
nisipul i fibra mpreun i care ajut la fixarea pe perete.
Nisipul. Avnd rolul de agent de susinere, nisipul ofer rezisten la
frecare, rezisten la compresiune i contracie redus. Nisipul aspru bine
asortat este optim pentru tencuieli. Acesta este cernut printr-o sit fin cu
o mrime a ochiurilor de pn la 1,25 cm, n funcie de scopul folosirii.
Fibra folosit de noi cel mai des la tencuiala din lut este cea derivat din
tulpinile unor cereale ca: ovz, gru, orz, orez etc. Paiele scurte, tiate,
sunt cel mai adesea folosite pentru tencuial, ns, cu ct paiul este mai
lung, cu att amestecul este mai gros i puternic. Paiele ofer for
elastic, aa cum plasa de srm o face pentru stucul din ciment. Acestea
acioneaz ca o plas, care se ese pe suprafa ca o ptur uria.
Aceasta ajut la lupta mpotriva eroziunii, expunnd o reea de mici canale
care mprtie apa uniform pe suprafaa peretelui sau a acoperiului unei
cupole. Tencuielile exterioare cu o cantitate mare de paie lungi ofer cea
mai mare rezisten la eroziune. Tencuiala exterioar conine mai ales paie
lungi, pentru c fibrele lor rmn mpreun. Alte fibre pe care le-am putea
folosi, pe lng paiele lungi (n funcie de locaie, disponibilitate i efectul
dorit), ar fi bucele de iarb decolorat, rumegu, blegar de vac sau
cal, hrtie tocat, scoar de copac fibroas, cnep, sisal, coaj de nuc
de cocos, papur, pr scurt de animale etc. Mai multe fibre combinate dau
textura final dorit, mbuntind, n acelai timp, fora elastic i
rezistena la eroziune.
Baze teoretice pentru revenirea la materialele tradiionale
a. Kengo Kuma A return to materials
n acest articol publicat n 2006, arhitectul Kengo Kuma constat decalajul
ntre natura uman i materialele de construcie contemporane. Iar acest
decalaj se traduce i prin ndeprtarea fa de Natur: construciile
arhitectului propun recptarea respectului pentru natur, nu n mod
special prin elaborarea unei arhitecturi mai ecologice ci prin folosirea
anumitor materiale i prin relaiile dintre om i aceste materiale.
n acest sens, autorul explic cum betonul este un material universal, fr
specific local, i finisajul aplicat este doar un strat adugat: finisajul nu
este un material, este doar o piele care ascunde adevrata substan a
arhitecturii. Din aceast perspectiv trebuie aadar gsit un nlocuitor
sincer betonului pentru c fiina uman are nevoie de aa ceva, att fizic
ct i spiritual. n acest context apare i folosire crmizilor din pmntul
spat din situl fiecrei construcii: situl-nsui devine arhitectur i
definete un anumit tip de loc, de spaiu, i nite condiii noi pe care s
le triasc trupul
b. Arhiterra i erban Sturdza arhitectura cult care nva de la cea
vernacular (de la arhitectura satului) i dorina exprimrii unei identiti
i a unui spirit naional prin forma construit ARHITERRA este un grup de
lucru nfiinat n decembrie 2005 la iniiativa ctorva arhiteci membri ai
Ordinului Arhitecilor propunnd un subiect de gndire sensibil i bine
venit pentru locuirea contemporan i actuala politic de mediu: tehnici
tradiionale de construire, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea
eficient a resurselor. Ele au nceput din intenia de a ncerca i cunoate

tehnici de construire din pmnt, dar au adus n discuie multiple implicaii

printre care cea uman - relaia dintre arhitectul colit i meterii
motenitori ai unor tradiii aproape disprute, cea a responsabilitii fa
de copiii deschii s nvee, a cooperrii ntre numeroi oameni de profesii
i din medii diferite, etc.
Ecologie i durabilitate
Dezvoltarea durabil ncearc s rspund nevoilor generaiilor prezente
fr a compromite capacitile generaiilor viitoare de a rspunde la
nevoile lor. Dar aceasta nu se limiteaz la ecologie ci presupune
participarea unei serii de actori pentru asigurarea unui cadru de via bun
pentru urmaii notri.Aadar dezvoltarea durabil nu nseamn numai
arhitectur ecologic sau sustenabil: aceast noiune are potenial de
aplicabilitate ntr-o mulime de domenii de la economie i politic pn la
cultur, trecnd i prin arhitectur, bineneles. Din acest punct de vedere,
educaia joac un rol major n asigurarea unui cadru sntos de
dezvoltare; iar proiectul colii de la Buneti i propune s contribuie la
formarea tinerilor prin crearea unui campus pentru un nou tip de coal
care presupune:
-revenirea la relaia maestru-discipol ntre profesor i elev;
-explorarea culturii europeene prin citirea clasicilor greci i latini;
-ntoarcerea ctre un trai mai simplu, n relaie direct cu Natura, care se
traduce i prin revenirea la logicile i la sensibilitatea arhitecturii
tradiionale
Evolutia workshop-ului
a.Casa de lemn
-Construcia unei case-experiment, a unui obiect arhitectural simbolic,
semnal n cadrul viitorului ansamblu;
-Un cub de lemn cu latura de 6m aezat pe piloi din lemn de salcm ars
superficial pentru protecia contra paraziilor;
-Dou niveluri alctuite din lturoaie de lemn de aceleai dimensiuni: un
prim nivel, pentru cai, cu perei orbi i cel de-al doilea, pentru clrei
cu perei din fostene distanate pentru intrarea luminii;
-Acoperi alctuit din dou rnduri decalate de scnduri din lemn de brad;
-mbinri n coad de rndunic.
b. Casa rotunde- din pamant
-O incint alctuit din 11 travei n form de sector de cerc care formeaz
un inel circular cu o curte interioar nconjurat de camere;
-Aplicarea ideei moderniste de plan liber ntr-un context diferit: o prim
structur de lemn care ine acoperiul pe stlpi tot din lemn nconjoar
pereii masivi din chirpici;
-Fundaii: straturi de pmnt compactat i amestecat cu paie i cu ap, cu
rol de izolaie ntre cldire i teren;
-Acoperi cu arpant din cpriori i cleti din lemn de brad cu nvelitoare
din i;
-Accesul ctre camere se face din curtea interioar i camerele au fiecare
cte dou ferestre care privesc spre exteriorul ansamblului.

Este arhitectura aceasta una ecologic?

Proprietile principalelor materiale folosite:
1.lemnul
(Acest studiu i propune n principal analiza pmntului ca material de
construcie redescoperit de ctre arhitecura cult. Casa construit la
Buneti n vara lui 2009 are ns i o important parte construit din lemn:
structur de tip schelet pentru acoperiul circular n dou pante i
nvelitoarea din i uns cu ulei de in)
-coeficientul de conductivitate termic al lemnului (=0.2 W/m.K) este
redus fa de oel, beton sau zidria de caramid ars: lemnul este aadar
un material termoizolant

-construcia din lemn:

.asamblare, demontare, mutare, refacere i consolidare facil prelucrare
uoar rezistena relativ mare (raportul dintre rezistena admisibila sau de
calcul si densitatea materialului, comportare buna si la compresiune si la
intindere) o varietate de alctuiri structurale posibile: schelet, blockhaus,
cadre cu multe contravntuiri cu rigiditatea unui perete plin, etc. la care se
adaug i posibilitatea de prefabricare a elementelor.
2.pmntul i chirpiciul
-Confort higrotermic : ameliorarea climatului interior umiditatea
interioar:
Confortul n interiorul unei construcii depinde de temperatura, micrile,
gradul de poluare i umiditatea aerului dintr-o camer dat. n ceea ce
privete umiditatea interioar, este foarte important ca aceasta s rmn
ntre anumite limite (un minim de 40% i un maxim de 70%): prea puin
umiditate cauzeaz o sensibilitate la diverse boli n timp ce prea mult
poate produce probleme reumatice i cauzeaz dezvoltarea ciupercilor n
spaiul interior.

Materialele poroase au capacitatea de a absorbi i de a reda umiditatea

aerului, permind astfel un echilibru al ambianei interne. n comparaie
cu alte materiale, crmizile din pmnt ne-ars au capacitatea cea mai
ridicat de a echilibra umiditatea interioar.
-Conductivitate termic i influen asupra cldurii:
Coeficientul de conductivitate termic, , a pmntului este cuprins ntre
0,17 i 1,13 W/m.K
Conform studiilor lui Gernot Minke, crmizile din pmnt cu paie (cu o
densitate de 750kg/mp) au =0,2W/m.K. Aadar chirpiciul este un material
compozit cu caliti termoizolante bune.
-Alctuirea i modul de preparare al unei crmizi de chirpici:
Un amestec omogen din pmnt umezit bine cu paie: compoziia astfel
obinut se arunc n forme de lemn i se compacteaz manual. Paiele
joac rol de armtur i permit o agregare mai bun a materialului. Dup
ce forma este nlturat, crmizile din chirpici se las la uscat la soare
mai multe zile.
-Construcia din chirpici:
Crmizile din pmnt compactate manual sunt rezistente la ncrcri
gravitaionale dar sunt puin friabile: pentru a obine o priz mai bun se
adaug paie care joac rol de armturi. Arhitectura care rezult din
folosirea unui astfel de material sub form de crmizi este bineneles
una tectonic: suprapunerea unui rnd de chirpici peste altul, fr
suprapunerea rosturilor, i perei groi cu goluri mici. n loc de buiandrugi

din lemn sau alte materiale, aici s-au folosit cadrele de lemn ale
ferestrelor.
b.factori de luat n considerare pentru un consum redus de energie:
b1. utilizarea unor materiale regenerabile: lemn tratat cu ulei de in i
pmnt de la faa locului
b2. energia gri este energia consumat indirect de o cldire, inainte de a fi
terminat constucia cesteia, mai ales prin transportul i prelucrarea
materialelor folosite, care produce aadar poluare.
Parte din lemn a fost tiat din pdurea din apropiere i adus cu crua la
faa locului iar restul a fost adus cu camionul de la un gater din zon:
energia gri folosit pentru transportul lemnului i pentru mutarea
pmntului de escavator este deci destul de redus, avnd n vedere
distanele mici parcurse.
b3. confortul termic depinde att de materialele ntrebuinate, care n
acest caz nu numai c sunt de bun calitate dar ofer o izolaie termic
bun prin natura lor, ct i de calitatea proiectrii i realizrii detaliilor,
care depinde att de proiectant ct i de realizarea lor la faa locului. Or
unul din avantajele arhitecturii culte inspirat din cea vernacular este
posibilitatea de a rezolva anumite detalii pe antier, la faa locului pentru a
fi ct mai simple i ct mai reuite. Problema rmne valabil pentru
elementele venite prefabricate cum au fost ferestrele.
Potenialul acestui tip de construcie, cu metode care se inspir din cele
tradiionale i din materiale care respect mediul nconjurtor dar care
ofer i un confort termic bun, este deci de a oferi un consum mai redus
de energie locuitorilor si.
b4. nclzirea cu sobe cu lemn pe timp de iarn: consum de hidorcarburi i
eliberarea de fum poluant.
Controlul insoririi in arhitectur
VERIFICAREA nsoririi va fi fcut construind masca de umbr atit pentru
elementele construciei ct i pentru toate elemetltele din anturaj (cu o
tratare corespunztoare a elementelor variabile, de exemplu,vegetaia
sezoniera).
Concepia unor pri ale geometriei construciei sau ansamblului, poate fi
verificat i chiar
optimizat prin aceast metod.
Deocamdat s evideniem faptul c arhitectul trebuie s-i formuleze ct
mai clar i complet o
ipotez pentru controlul insaririi n fiecare caz particuIar de concepie a
unui ansamblu, obiect sau
detaliu de arhiteetur.
Ipoteza poate s aib in vedere urmtoarele categorii de criterii:
Confortul termic: realizarea nsoririi selective funcie de anotimp Si de toi
factorii de clim i de microclimat.
Controlul luminii: evitarea nsoririi directe pe anumite suprafee sau n
anumite spaii cu utilizri speciale, n anumite programe cu asigurarea
unui iluminat natural (difuz) corespunztor.
Criterii de plastic arhitectural,de reabilitare constructiv de tehnologie
de comportare in timp n funcie de cazul particular de context,de condiii.
Ipoteza va trebui s se concretizeze prin evidenierea unor perioade de
timp n care insorirea

direct este de dorit sau dimpotriv,de evitat n msur mai mare sau mai
mic. - ._ ..
Aceste perioade de timp vor fi evideniate pe diagrama solar la tfel se va
putea vedea din ce puncte
ale bolii e bine s bat,sau nu,soarele n punctul considerat pe suprafaa
sau n interioru1ul construciei.
Criteriul iluminarii naturale a spaiilor trebuie avut n vedere: n acelasi
timp cu cel al controlului nsoririi un sistem parasolar nu trebuie s fie
numai eficient n sine,ci trebuie s fie,n principiu,i cit mai puin obturant.
Acest criteriu poate fi de asemenea,verificat cu masca deumbr.
Am luat n considerare numai conformarea geometrica a elementelor
construciei.

Studiu de nsorire- casa rotunda

Arhitectura tectonic pe care o dicteaz construcia din chirpici limiteaz
i suprafeele golurilor: dei fiecare camer beneficiaz de dou ferestre,
ele sunt relativ mici.
Se observ o problem la nivelul planului: dispunerea circular a
camerelor, toate avnd ferestrele care dau ctre exterior i nici una ctre
curtea interioar, nseamn c o parte din camere sunt orietate de la bun
nceput ntr-o direcie care nu va cpta lumin natural nici o dat.
Ca n numeroase exemple ale arhitecturii vernaculare, acoperiul iese mult
n afara peretului i ofer astfel o protecie contra soarelui de var, nalt pe

cer, dar las lumina soarele de iarn s ptrund n camere. Astfel, n

special n zona de sud camerele sunt nclzite de soare iarna.
Lumina de iarn ns nu ajunge n interiorul casei dect filtrat de copacii
de pe dealul alturat n restul anului, soarele este destul de nalt pe cer
pentru a ajunge direct la ferestre iar n timpul verii numai de la ora 10
dimineaa nu mai las pdurea de pe deal nici o umbr pe cas.
Putem concluziona aadar c condiiile de nsorire importante att
pentru iluminarea interioarelor (influen psihic i funcional) ct i
pentru contribuirea la temperatura interioar (confort termic) nu sunt
cele mai potrivite: datorit streinii relativi mari i a formei casei
iluminarea direct este insuficient, mai ales pe timp de iarn, cnd chiar
i la prnz lumina nu ajunge dect filtrat nuntru.
Lumina difuz are ns i ea un rol important n aducerea luminii n interior
drept care nu se poate spune c locuinele, nici mcar camerele care dau
ctre nord, ar fi total lipsite de lumin.

Bibliografie:

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_thermal_conductivities
http://soil.scijournals.org/cgi/content/figsonly/64/4/1285
_Gernot Minke, Building with earth Design and technologz of a
sustainable architecture, Birkauser Publishers for Architecture, Basel 2006
_Gernot Minke Building with earth
_Danny si Renee Martinez La casa adobe
_Kengo Kuma, A return to materials in Tom Avermaete, Klaske Havik,
Hans Teerds (coordontori), Architectural Positions Architecture,
Modernity ans the Public Sphere, SUN Publishers, Amsterdam 2009
_E. Wagner, C. Schubert - Weller Arhitectura din pamant si arhitectura
pesterilor
http://www.greenhomebuilding.com/adobe.htm
Fizica constructiilor institutul de arhitectura Ion Mincu