INTRODUCERE

O nobila ndatorire si pasiune a omului dintodeauna a fost si este

de a alina suferina.
Ca sa te dedici pasiunii acestui scop trebuie sa-ti foloseti toata
fora sufletului si puterea mintii, cci este una din activitatile careia nu poi
altfel dect sa i te dedici pe de-a ntregul.
Asistenta medicala nu face altceva dect sa se dedice acestei
meserii si este cnd un bun sftuitor, cnd un prieten de incredere, cnd o
mama grijulie si priceputa.
Pentru a alina suferina, asistenta medicala folosete experiena,
priceperea si cunotinele sale ca si calitatile sale sufleteti: nelegerea si
compasiunea.
Sa aduci zmbet si senin pe chipurile ce exprima durerea si teama,
sa ngrijeti trupul dar si sufletul deopotriv, sa aduci mulumire si
incredere in cugetul celui suferind, iata scopul care sta la baza intregii
activitati a asistentei medicale.

MOTIVATIA
Viata oricrei fiine umane poate fi ameninata, la un moment dat, de o
suferina aparuta brusc, care o poate aduce intr-o situaie critica acuta ce trebuie rezolvata de
serviciul sanitar cu promptitudine si deosebita competenta.
Eficienta asistentei medicale impune o munca dusa in echipa, in care cadrele
medii sunt mana dreapta a medicilor. Aceasta munca in echipa, pentru a fi eficienta cere din
partea fiecruia multa druire, dar in acelai timp multa responsabilitate. Spiritul acestei
responsabiliti cere la rndul ei costiinta si competenta profesionala, care sa asigure pentru
bolnavul a crei viata este ameninata a se sfarsi uneori in cateva zile, dar si in cateva ore sau
minute chiar, aplicarea imediata a tuturor masurilor terapeutice care sa inlature cauzele care se
opun supravieuirii.
Competenta cadrelor sanitare, pusa in valoare de o buna organizare si dotare,
impune din partea medicilor si a cadrelor medii, o continua pregtire si perfecionare prin
cunoaterea teoretica si practica a ntregului arsenal terapeutic venit sa pun stavila morii si
sa ofere sanse optime pentru viata.
In activitatea lor de zi cu zi in comunitatea sanitara, in policlinica sau in spital,
cadrele medii ntlnesc din ce in ce mai frecvent bolnavi cu suferine de natura neurologica,
neuroendocrina si psihica.
Afeciunile neuropsihice dein de altfel primele locuri intre cauzele de
morbiditate, invaliditate si mortalitate in multe tari ale lumii.
Am incercat de aceea sa prezint in paginile acestei lucrri, cunotinele mele
dobndite pe parcursul anilor de studiu si stagiile practice efectuate la Institutul Clinic
Fundeni, cunotinele legate de una dintre aceste afeciuni importante prin extinderea si
consecinele lor asupra bolnavilor si societii si anume: meningita.

I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MENINGELUI SPINAL SI A LCR

MENINGELE SPINAL
Pe toata ntinderea de la encefal pana la coada de cal, tesutul nervos este protejat, pe
langa conintorul scheletic (calota craniana si coloana vertebrala), de cele trei seroase
meningeene, structuri membranoase, differentiate sa cuprind un spaiu virtual ce gzduiete
lichidul cefalo-rahidian (sau cerebro- spinal).
Cele trei meninge se imbraca una pe alta ca foitele de ceapa si sunt aezate dinspre
exterior spre substana nervoasa astfel:
Pahimeningele (Duramater) este o structura fibroasa prin excelenta, densa si
rezistenta, care se alipete stans de periostul oaselor de invelis. In afara difereniaz un spaiu
epidural sau extradural, sediu relativ frecvent al unor colecii inflamatorii sau al unor
sufuziuni sangvine posttraumatice (abcese si hematoame epidurale).
Fata interna a Duramater este tapetata de cellule epiteliale scuamoase si se va alipi de
foita externa a arachnoidei. Intre ele se difereniaz spaial peridural (subdural) care, in mod
similar, poate gzdui colecii inflamatorii sau hemoragice peridurale.
Leptomeningele, cuprinde celelalte doua structuri anatomice:
Arahnoida - care a fost denumita astfel de la asemanarea cu o panza de pianjen. Le
plaseaza la mijloc, intre pahimeninge la exterior si leptomeninge la interior.
Este structurata in doua foite:
Foita parietala - alipita de Duramater
Foita viscrala - alipita de Piamater
Intre cele doua foite se difereniaz spaiu subarachnoidian ce conine lichidul cefalorahidian.
Arahnoida este constituita din tesut collagen dens si fibre elastice. Alipite de foita cea
mai profunda - Piamater - se realizeaz prin intermediul unui strat de cellule epiteliale
scuamoase, care emit prelungiri ce se insinueaz ca nite crlige, fixand-o.
Piamater - este constituita din fibre elastice si de collagen acoperite de cellule
scuamoase si ea tapeteaza exteriorul substanei nervoase de care adera strns, dar si cavitatile
si canalele interne ale encefalului si maduvei (ventriculii, canalele SIvius si canalul
ependimar), sub numele global de ependimar.
Leptomeningele este nzestrat cu o mulime de formaiuni vascularizate - vilii
arahnoidieni - cu rol in secreia si rezorbtia lichidului cefalorahidian. O parte din ele, tapetate
si de cellule ependimare speciale, sunt bogat reprezentate la nivelul ventriculilor laterali

cerebrali, formnd plexuri coroide, sediul secreiei LRC. Cele mai multe sunt insa dispersate
de-a lungul foitei parietale, perfornd pana la nivelul sinusurilor venoase craniene si
paravertebrale si servesc resorbiei LRC.

LICHIDUL CEFALO RAHIDIAN

Este secretat de plexurile coroide din ventriculii cerebrali si dup o deplasare
descendenta se resoarbe la nivelul plexurilor venoase subdurale, paravertebrale in special.
Secreia este un process complex de filtrare si secreie celulara activa.
Volumul de lichid secretat (in medie 400-600 ml/zi la adult) este in echilibru
dynamic cu cel resorbit, astfel ca in spaial subrachnoidian exista in permanenta un volum
cvasiconstant, variabil cu varsta.
Funciile lichidului cefalo-rahidian sunt extrem de importante pentru sistemul nervos,
astfel:
- susine si protejeaz creierul mpotriva ocurilor traumatice;
- pastreaza constanta presiunea intracraniana;
- elimina produsii de metabolism ai esutului nervos;
- joaca rolul unui mediu de transfer al anumitor substane din tesutul nervos ctre
snge si invers.
Recoltarea LCR pentru analiza se face prin punctie lombara, suboccipitala sau
ventriculara.
Punctia lombara si suboccipitala se practica numai de ctre medical specialist. nainte
de punctie, bolnavului i se va face obligatoriu examenul somatic, neurologic si al fundului de
ochi, pentru a preveni accidentele grave in caz de hipertensiune intracraniana. Dei punctia
rahidiana este in general lipsita de pericole, cea suboccipitala putandu-se face si in condiii de
ambulatory, totui este bine ca bolnavul sa fie pregtit din punct de vedere psihic pentru acest
act.
Pregtirea cade in sarcina asistentei medicale, care trebuie sa discute cu bolnavul si,
in funcie de starea psihica a acestuia: teama exagerata, nelinite, sa-i explice cu rabdare in ce
consta punctia si riscurile minime pe care le comporta.
Aceste riscuri constau in cazul punctiei lombare , in meningismul postpunctional ce
se manifesta prin cefalee, redoare discreta a cefei, greuri, uneori vrsturi, ameeli si mai rar
febra. Aceste simptome dispar fara tratament in cateva zile si pot fi prevenite daca punctia se

face in poziie de decubit lateral si daca dup punctie bolnavul sta 3-4 h culcat in decubit
ventral, fara perna, apoi 24 de ore in decubit lateral, de asemenea fara perna. Aceste tulburri
nu apar insa si dup punctia suboccopitala.
Punctia ventriculara la adult se face numai in serviciul de neurochirurgie, intrucat
pentru practicarea ei este necesara trepanatia craniului. La sugari, aceasta se face in serviciul
de pediatrie, lichidul cefalo-rahidian, recoltandu-se prin punctia fontanelei bregmatice.
Punctia rahidiana se face in scop diagnostic sau/si terapeutic, pentru diagnostic
recoltandu-se, in general, 5-6ml LCR.
Cantitatea totala de LCR la nou-nascut este de 10-60ml, iar la adult se ajunge la un
volum cuprins intre 120-140ml.
Presiunea LCR variaza in funcie de poziia bolnavului si de nivelul unde se practica
punctia.
La punctia lombara, presiunea lichidului, masurata cu manometrul Claude, este de
cca.20cm.apa, daca bolnavul sta in poziia sezand. Presiunea scade cu atat mai mult cu cat
punctia se face mai sus, ajungnd sa aiba valori negative la nivel suboccipital, astfel ca aici
lichidul trebuie extras cu seringa. Presiunea creste in mod normal daca bolnavul tuete sau
face manevra Valsalva, iar patologic, in caz de hipertensiune intracraniana.
Aspectul LCR este clar ca apa de izvor. Agitat, face putina spuma, care daca se afla
in cantitate mai mare denota creterea albuminelor. Coagularea lichidului in eprubeta, dup
recoltare, atesta o cretere si mai importanta a albuminelor.
Culoarea LCR se poate bmodifica in anumite afeciuni: tulbure, opalescenta sau chiar
purulenta in meningite; xantocromica (galbena) in hemoragii meningiene mai vechi, in
tumori, in poliradiculonevrite; hemoragica in hemoragiile meningiene recente sau daca in
cursul punctiei a fost intepat accidental un vas, dar in acest caz, lichidul, hemoragie la inceput,
se clarifica rapid.
Examenul elementelor figurate din LCR se efectueaz obligatoriu in primele 2-3h,
pentru a se preveni liza celulelor.In mod normal, in lichid se gsesc 1-3 limfocite/mm 3 ,
Creterea numrului limfocitelor pana la cateva sute pe mm3 se constata in menigite
(tuberculoasa, sifilitica), in neurosifilis, tumori cerebrale si rahidiene, scleroza multipla etc.
Apariia leucocitelor polinucleare in LRC se observa in meningitele purulente
(pneumococice, meningococice, celulele tumorale sunt prezente in LRC in cancerul
meningelor, iar celulele leucemice, in leucemii.
Examenul clinic al LCR, consta in determinarea coninutului in proteine, glucoza,
cloruri si mai rar in lipide, enzyme si anumii metaboliti, astfel:

Proteinorahia reprezint determinarea cantitatii totale de proteine in LCR si ea se

face imediat dup punctie. Valorile normale sunt cuprinse intre 0.15- 0.40 g %oml lichid.
Determinarea diferitelor fraciuni proteice se face cu ajutorul reaciilor calitative de
precipitare Pandy si Nonne-Appelt, care pun in evidenta creterea globulinelor in LRC si cu
ajutorul electroforezei, care evideniaz si alte fraciuni proteice.Rezultatele reaciilor Pandy
si Nonne-Appelt sunt la individul normal negative (-) sau uor positive (), cele positive (+,+
+) sau intens positive (+ + + ,+ + + +) intalnindu-se in neurosifilis, tumori cerebrale si
scleroza multipla.Creterea proteinelor fara creterea paralela a numrului de elemente
figurate din LRC se numete disociaie albumino-citologica. si se ntlnete in
poliradiculonevrite, tumori cerebrale si compresii medulare.
Glicorahia - reprezint determinarea glucozei in LRC, valorile normale fiind cuprinse
intre 0.45-0.75g %oml. Scderea glicorahiei se intalnesc in meningita tuberculoasa, in
meningitele purulente etc.
Clorurorahia - reprezint determinarea clorurilor in LRC valorilor normale fiind
cuprinse intre 7-7.50g %oml (NaCl). Scderea clorurilor se produce in meningita
tuberculoasa.
Lipidorahia - reprezint determinarea lipidelor totale in LRC, valorile normale fiind
de 1/700 din valoarea lipidelor serice.Creterea fosfolipidelor si a colesterolului se constata in
scleroza multipla.
Examenele biologice cele mai importante ale LRC sunt reaciile Bordet-Wasserman
(RB-W) si reaciile cu benzol colloidal si aur colloidal, reacii care se efectueaz in scopul
stabilirii diagnosticului de neurosifilis.
Examenul bacteriologic al LCR consta in examenul sedimentului din lichid, culturi
sau inoculare de lichid la cobai si se face in special in vederea diagnosticrii meningitei
tuberculoase.
Lichidul cefalorahidian are o compoziie diferita fata de cea a plasmei (numr foarte
mic de elemente celulare, proteinorahie mai mica : glicorahie apreciata la jumtate din
glicemie), deosebirile acestea ale LCR-ului fata de plasma reflectnd existenta a ceea ce a
primit denumirea de bariera hematoencefalica.
Aceasta este o noiune complexa, corespunznd atat unor structuri anatomice
(suprapunerea unor membrane filtrante:

endoteliul vascular,

membranele celulare, stratul mezotelial al arachnoidei), cat mai ales fiziologice, prin
travaliul celulelor (endoteliale, periteliale, mezoteliale) ce se interpun intre cele doua spatii
lichidiene.

Prin aceasta bariera, spaiul subarachnoidian devine un adevarat sanctuar care se

comporta independent de restul mediului intern, el neoenetrand albuminele sangvine,
inclusive anticorpii circulani, ca si o sursa de constituienti celulari, subcelulari si substane
strine.

DEFINIIA SICLASIFICAREA MENINGITEI

Meningitele sunt afeciuni plurietiologice caracterizate prin afectarea inflamatorie de
cauza infectioasa a seroaselor meningiene cu semne si simptome de boala generala acuta, cu
evoluie variabila, de Ia vindecare spontana Ia evoluie letala.
Ele constituie cele mai frecvente si mai importante infecii ale Sistemului Nervos
Central (SNC) care, prin riscul de evoluie letala sau de vindecare cu sechele inportante,
obliga la un diagnostic si tratament de mare urgenta in cele mai multe cazuri.
In accepiunea curenta de meningite, nu intra o suma de stri patologice neinfectioase
ce se soldeaz cu iritarea de alte cauze a meningelor, conform tabelului urmtor dup
M.Chiotan, pag. 375
TIPUL AGENTULUI
CAUZAL
Ageni chimici
Ageni fizici

AGENTUL

MECANISMUL

Substane de contrast, Ab,

Meprobamat

Iritativ local

iradiere uv, insolatie boala

Vasodilatatie
Iritatie

de iradiere ultrasunete,
Ageni mecanici

trepidaii
traumatisme
inchise

vasodilatatie,
Edem

Ageni imunologici

virusuri, vaccinuri

Alergic

Ageni biologici

celule neoplazice, leucoze

invaziv local

Clasificarea meningitelor
Meningite virale
Meningita limfocitara benigna
Meningite acute enterovirale
Meningita urbana
Meningita cu virusul West-Nile
7

Meningite cu lichid clar

Meningita cu Borelia Burgdorferi
Meningita leptospirotica
Meningitele fungice
Meningitele purulente
Meningoencefalita meningococica (meningita cerebrospinala)
Meningoencefalita pneumococica
Meningitele bacteriene neonatale si infantile
Meningitele cu bacilli Gram negativi
Meningita cu Streptoccoccus agalactiae ( de grup B)
Meningita cu Naemophylus influenzae
Meningita cu Listeria monocitogenes
Meningitele stafilococice
Alte categorii de meningite bacteriene
Meningitele purulente fara germeni vizibili
Meningitele pe teren imun deprimat
Meningitele hemoragice
Meningita carbunoasa
Meningitele cu eozinofile
Meningoencefalita tuberculoasa

ETIOPATOGENIA SI EPIDEMIOLOGIA MENINGITEI

Dei, in mod teoretic, meningele poate ii insamantat de orice agent patogen, practice,
in etiologia meningitelor se regsesc doar acei germeni ce demonstreaz elemente de
patogenitate sau beneficiaz in mod excepional de anumite condiii favorizante, locale sau
generale.
Agenii infectiosi intalniti in meningitele la om sunt extrem de diveri, dar cu o
incidena inegala.

cele mai multe cazuri sunt produse de virui - intre care, pe primul loc se

situeaz enterovirusuri;

meningitele bacteriene sunt pe locul 2 ca frecventa, incidena anumitor germeni

fiind variabila cu varsta si cu anumite condiii locale sau generale ce pot influenta capacitatea
de aparare;

o mare parte dintre agenii infectiosi se intalnesc aproape in excusivitate la

personae cu mare deficit de aparare (fimgi, chlamydii, mycoplasme, protozoare).

Agenii infectiosi intalniti in etiologia meningitelor umane pot fi clasificai conform
lui MLChiotan pag. 378, astfel:
Clasa
virusuri ARN

virusuri AND

BACTERII

FUNGI

Chalmydia
Mycoplasma
Rickettsia
Protozoare

Metazoare

Agentul patogen
Enterovirusuri: poiio, Echo Cozsackie si

Tipul de meningita
meningita cu lichid clar

neclasificate
Togovirusuri rv.rubeolic
Arenovirusuri iv. Armstreong
Myxovirusurfurlian, rubeolic, gripale si

Idem
Idem
idem

paragripale
Rhobeovirusuri: v,rabic
Retrovirusuri:HlV
Herpesvirusuri: simplex 1 si 2 varicelo-

Idem
Idem
Idem (rare)

zosterian, VEB, v.citomegalic

Adenovirusuri
Idem (rare)
Coci gram-pozitivi
meningita purulenta
- pneumococ
rar cu LRC clar sau hemoragie
- stafiiococ
meningita purulenta
- streptococi diveri Coci gram-negativi
idem (rare)
- meningococ
meningita purulenta
- gonococ Bacili gram-pozitivi
idem (rare)
- Listeria monocitogenes
Idem
- Bacillus anthracis Bacili gram-negativi
meningita hemoragica
- Haemophylus influenzae B
meningita purulenta
- Salmonelle
Idem
- Escherichia coli
Idem
- Proteus spp.
Idem
- Pseudomonas aeruginosa
idem
- Klebsiella
idem (rare)
- altii(rari)
idem (rare)
Brucella
idem (rare)
Mycobacteriktuberculosis
meningita cu LRC clar
- atipice .celulare
idem (rare)
Spirochetaceae: leptospire
idem
- Borelia
idem
- Treponema
idem
Criptoccoccus neoformans
idem
Candida spp
idem
altii
idem
Chl.psittaci
idem (rare)
M.pneumoniae
idem (rare)
diverse specii
idem (rare)
Toxoplasme gondii
meningita cu LRC clar
Plasmodium
idem (rare)
altii
idem (rare)
Cysticercus cellulosae
idem (rare)
Angiostrongillus
idem (rare)
9

PATOGENIA MENINGITELOR
Relativa independenta a spaiului subarachnoidian fata de mediul intern are o suma
de consecina si in determinismul strilor patologice:
1. Penetrarea agenilor infectiosi este mai dificila, explicnd raritatea relativa a
meningitelor
2. Manifstarile clinice si implicit, diagnosticul meningitelor reflecta si se sprijin pe
reactivitatea locala la infecie
3. Capacitatea de aparare locala difer mult de apararea antiinfectioasa a
organismului, fiind cu mult mai slaba, datorita absentei sau insuficientei mijloacelor umorale
de aparare, iar arararea celulara este si ea mult ingustata, in principal, datorita absentei
macrofagelor si celulelor imunologice competente.
Un prim factor definitoriu este capacitatea de aparare globala la infecii a
organismului gazda. Scaderea de orice natura a acesteia explica uurina cu care organismele
in cauza fac unele infecii, cum ar fi:

Tipul deficientei
Deficiente ale apararii umorale

Germeni favorizai
Pneumococi

(leucoze, sindrome
limfoproliferative cronice, mieiom, Haemophilus infl.B
defecte congenitale)
Deficit de complement C.5-9

meningococi

Deficite celulare (limfoame,

SIDA,

Listeria monocitogenes

deficite congenitale
corticoterapie)

Mycobacterii
Fungi

Neutropenie,agronulocitoza Deficit Bacili Gram negativi

de fagocitoza (boala
granulomatoasa) asplenie

Stafilococi patogeni

(splenectomie,
thalasemie)
Ciroze si etilism cromic

Pneumococi
Pneumococi

Tabel conform Mihai Chiotan pag.379

Principal, pentru a ajunge la nivelul spaiului subarachnoidian, un agent patogen
poate penetra in diverse moduri:

- hematogen, adus pe cale circulatorie de la distanta, fie sub forma de emboli

septici, fie purtai de unele cellule sangvine (cum ar fi neutrofilele ce au fagocitat germenul
fara sa mai aiba capacitatea de bacterioliza finala, elibernd germenii nealterati odata cu
distrugerea celulei, sau absorbii pe suprafaa membranei unor limfocite) sau in cursul unor
viremii ori bacteriemii simple.Aceasta ptrundere necesita fie un deficit local de aparare, fie
calitati patogene particulare ale germenului, tiind ca in drumul lor se suprapun mai multe
bariere:

- bariera munologica: apararea umorala nespecifica

(complementul, opsoninele nespecifice) sau specifice (anticorpii), ca si mecanismele
celulare nespecifice (fagocitoza, celulele NK, interferonii) si specifice prin celulele K si T
cu armanentul lor de citotaxicitate
- bariera hematoencefalica. Aceasta este de multe ori slabitaodata cu creterea
permeabilitii, ndeosebi sub aciunea unor mediatori ai inflamatiei cu aciune locala
(interleukina 1 si TNTa) sau produi bacterieni (cazul endotozinelor bacililor Gram-negativi).
Printre factorii de patogenitate ce permit germenilor respective sa produc meningite
sunt enumerai:
- Capsula (pentru pneumococ si ali germeni), care confer rezistenta antifagocitara,
iar prin constituienti de tip polizaharidic stimuleaz un proces inflamator intens, deseori cu
depuneri de fibrina ce izoleaz in final focarul, Ia adapost de aciunea antibacteriana a
antibioticelor
- Componente ale peretelui celular - endotoxinele bacililor Gram- negativi si
constituienti de tip peptidoglicon ai peretelui germenilor Gram-pozitivi (acidul teichoic), de
asemenea cu rol stimulator al inflamatiei locale, cu hipermeabilizarea secundara a
membranelor anatomice vasculare si mezoteliale;
- Proteoze bacteriene, ce pot inactiva unii factori de aparare
- Pe cale limfatica, de Ia nivelul unor pori de intrare nu foarte deprtate (in infecii
faringiene si nazofarngiene si otice), germenii ajungnd in spariul subrachnoidian cel mai
probabil purtati de celulele limfatice
- De-a lungul tecilor nervoase (a perinervului sau uneori a axonilor periferici),
mai ales in cazul unor infecii virale cu propagare activa centripetal (virusul rabie, virusurile
herpetice), sau de-a lungul terminaiilor nervului olfactiv prin lama cribriforma a etmoiduui
pornind din cavitatea nazala
- Prin intimitatea esutului, din aproape in aproape, gratie capacitatii invazive a
unor germeni (meningitele propagate din imediata vecintate a Durei mater de la focare

inflamatorii osteitice sau al unor abcese cerebrale cu insamantare meningeala secundara);

forma cea mai frecvent cunoscuta este meningita otogena;
- Prin soluii de continuitate, ce afecteaza integritatea anatomofunctionala a
nveliurilor, a spaiului subarachnoidian
Aceasta se concretizeaz in cazul fracturilor craniene deschise sau al celor inchise
care traverseaz cavitati osoase cu deschidere la exterior (sinusurile fetei, urechea medie), dar
si iatrogen, prin punctii sau operaii (pentru spina bifida, meningococele etc.) care sunt primar
sau secundar septice.
Germenii ptruni in spaiul subarachnoidian ntlnesc local condiii mai puin rele
dect in restul organismului, cunoscnd ca la acest nivel:
- complementul este practice absent;
- titrai de imunoglobuline este ineficient (ele aparand doar prin producie locala), la
un nivel de aproximativ 800 de ori mai mic dect in snge;
- fagicitoza este ca si inexistenta prin saracia de microfage, iar neutrofilele, chiar in
numr satisfctor la un moment dat, consecutive inflamatiei, nu sunt in msur sa fagociteze
in absenta apsoninelor (care nu penetreaz).
Le creeaza astfel un cerc vicios patogenic; germenii care ptrund iniial, prin
modificrile mai ales de natura inflamatorie pe care le induc, altereaza bariera hematoenceflica, fapt ce va spori si mai mult riscul unor efecte negative, precum: permeabilizarea
acesteia va fi urmata de edem inflamator cu hipertensiune a LRC, vasodilatatie, perturbri de
oxigenare, extravasare de celule inflamatorii microhemoragice, producie uneori intensa de
fibrina, cu risc de sinechii si cloasonari ce vor duce - cu timpul la compromiterea circulaiei
LCR, hidrocefalie interna, uneori letala.
In acelai timp apare suferina secundara a encefalului uneori in forme acute letale
(meningoencefalitele bacteriene), alteori cu consecine mari la un timp dupa boala (sechele
motorii sau neuropsihice, alterri de nervi cranieni etc.)
Meningitele se traduc clinic prin efectele descres de tip inflamator, care reproduc
astfel sindromul de hipertensiune intracraniana, la care se asociaza febra si semne inflamatorii
ale meningelui spinal, semne ce lipsesc in hipertensiunea intracraniana pura de alte cauze.

EPIDEMIOLOGIA MENINGITELOR
Meningitele exista in toata lumea, insa, ceea ce poate diferi in funcie de o suma de
factori, este o anume sau o alta etiologie, fie din punct de vedere al repartiiei geografice
(condiii climaterice si socioeconomice), fie din perspectiva vrstei pacintilor:

Din punct de vedere al prevalentei geografice a unor meningite de o anumita

etiologie, in principal se constata diferente notabile intre tarile sarace, in curs de dezvoltare si
cele bogate, cu un nivel inalt socio-economic. Diferentele se constata atat pentru meningitele
vitale, cat si pentru cele bacteriene;
Varsta pacienilor, prin modificrile sistemului de aparare la infecii de-a lungul
vieii, explica unele diferena etiologice intre meningitele sugarilor si cele ale copilului mare,
intre cazurile adulilor si cele ale btrnilor;
Condiiile climaterice pot influenta raspandirea si transmiterea unor ageni infectiosi.
Astfel, de exemplu, in sezonul cald circula cu frecventa mai mare enterovirusurile,
leptospirele, in timp ce in sezonul mai rece, prin favorizarea aglomeraiilor, predomina
mixovirusurile si germenii ce transmit pe cale respiratory (pneumococii, meningococii).
Trebuie luat in consideraie si ciclul multianual de morbiditate a unor infecii
specifice, determinat de acumularea periodica a masei receptive si/sau de epuizarea imunitii
naturale dup inbolnavirile precedente. Aceasta explica, spre exemplu, epidemiile de
meningite meningococice, care se repeat dup intervale de 10-15 ani si in afara centurii
meningice din Africa.
Sursa de infecie este umana pentru marea majoritate a cazurilor, uneori fiind in
discuie si animalele (leptospire, listerii, chlamydii, virusul rabic, virusul choriomengitei
limfocitare etc.).
In ceea ce privete sursa umana, cel mai adesea este vorba de bolnavi si, mai rar, de
purttori sanatosi, bineneles in cazul meningitelor bacteriene.
Calea de transmitere difer cu etiologia, putnd fi aerogena (meningococi,
pneumococi, virusuri); digestive (enterovirusuri, enterobacteriacee); cutanata (leptospire,
antrax, herpes, HIV); parenterala (HIV).
Receptivitatea este dependenta de etiologie, putnd fi influenat de o suma de
factori favorizanti, important fiind faptul ca majoritatea nu laa imunitate prin absenta
anticorpilor in spaiul subarachnoidian, ceea ce va permite reinfectii si recderi
TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE ALE MENINGITELOR
Expresia clinica a meningitelor ntrunete in grade diferite mai multe
sindroame:
- Sindromul infectios - inflamator;
- Sindromul de hipertensiune intracraniana;
- Sindromul de iritatie meningeala propriu-zisa;

- Sindromul encefalic, deseori prezent, asociat in formele severe;

- Manifestri specifice infeciei din restul organismului.
Sindromul infectios-inflamator
Acest sindrom este definitoriu bolii si costa in principal din febra, cu sau fara
frisoane, la care se pot adauga in grade variabile: curbatura, indispoziie, starea de rau,
inapetenta.
Sindromul infectios-inflamtor se instaleaz de la inceput, precednd celelalte
manifestri cu mai multe ore sau zile, si reprezint unul dintre paramentrii clinici de apreciere
a evoluiei bolii.

Sindromul de hipertensiune intracraniana

Acesta este consecutive hipersecretiei inflamatorii a LCR, dar si edemului
meningocerebral ce se instaleaz in continuare, prin cauze multiple si concurente:
vasodilatatie, staza venoasa, exsudatie inliamatorie si uneori cototoxica.
Acest sindrom se exprima prin:
- cefalee intense si persistenta, indifferent de localizare;
- greuri intense si vomismante repetate, facile, uneori de alimentare
In circa 40-60% din cazuri se asociaza si:
- bradicardie relativa, semn clinic de mare semnificaie diagnostica, pentru ca ea
difereniaz de meningism inainte de controlul prin punctie a LRC;
- fotofobie
In cazuri mai rare, cnd se adauga si perturbarea persistenta si progresiva a circulaiei
LRC prin cloazonari, la acestea se pot adauga convulsii si perturbri ale senzorului
(somnolenta) datorate suferinei secundare, ischemice mai ales, a encefalului.
Sindromul de iritatie meningee
Ca simptomatologie, se suprapune in mare parte cu sindromul de hipertensiune
intracraniana.
Deosebirile sunt insa evidente Ia examinarea obiectiva a pacientului: dunga
meningica, Ia care se asociaza uneori o hiperestezie cutanata semn inconstant si grevat de
mult subiectivism si relativitate in apreciere; poziia spontana a bolnavului, de protecie a
meningelui inflamat .

Bolnavul cu meningita adopta clinostatismul lateral in tripla flexie moderata (din

genunchi, din solduri, a coloanei si a cefei).
In cazuri foarte avansate se poate ajunge la poziia in cocos de puca, tripla flexie a
trunchiului, dar cu hiperextensia cefei.
Rugat sa stea in ezut, bolnavul va adopta poziia trepiedului ( trunchiul inclint oblic
spre spate, sprijinit in palme, cu genunchi flezati, cea ce insumeaza trei puncte de sprijin =
palme, ischioane, calcaie).
Aceste poziii solicita cel mai puin starea de tensiune a Ieptomeningelor. Manevrele
de elobgatie ale coloanei vertrebrale sunt departe cele mai semnificative din punct de vedere
diagnostic.
ncercrile de flexie ale coloanei tractioneaza asupra tecilor meningeale ce nsoesc
rdcinile nervilor spinali la ieirea prin gurile de conjugare intervertbrale.
Aceste traciuni provoac dureri, traduse prin limitarea amplitudinii micrii (redoare
antalgica) si suferina evidenta a bolnavului.
Acestea sunt:
redoarea cefei care se cauta asezand bolnavul in decubit dorsal, cu membrele
inferioare intinse. Flexia pasiva a cefei este limitata ca micare si dureroasa, direct
proporional cu intensitatea inflamatiei meningeene, ea fiind redusa in formele uoare si medii
si intense pana la imposibilitatea flectarii in meningitele bacteriene mai ales in cele avansate
ca evoluie.
Semnul Brudzinski al cefei se obine prin forarea micrii de flexie a cefei peste
limita de toleranta a bolnavului. Acesta isi va uura suferina prin ndoirea genunchilor
Semnul Brudzinski colateral se obine de asemenea cu bolnavul in decubit dorsal,
facandu-se o flexie totala a unui membru inferior, din genunchi si din coapsa. Aceasta micare
antreneaz si un grad de basculare a bazinului, cu traciune pe coloana lombara. Pacientul isi
usureaza suferina indoind si genunchiul contralatral
Semnul Kernig I din poziie culcat in decubit dorsal, pacientul este ridicat cu
trunchiul la verticala, realiznd un unghi de 90 fata de membrele inferioare. Aceasta flexie
din articulaia soldului este o micare compusa in care participa si bascularea bazinului cu
traciunea coloanei lombare si tergerea lordozei normale. Durerea produsa conduce bolnavul
la ndoirea genunchilor cu rol de supapa;
Semnul Kemig II din aceeai poziie culcata de start se va produce flexia din
articulaia soldului, ridicnd la verticala membrele inferioare. Bolnavul nu poate suporta
manevra dect indoind genunchii

Seninul Kemig sensibilizat se adreseaza cazurilor cu sindrom meningean slab, cu

trunchiul la verticala patului (pacientul suporta cu stoicism durerea tara sa indoaie genunchi)
se face suplimentar si flexia cefei. Aceasta nu va fi posibila (ceafa blocata) sau devine
posibila cu preul ndoirii genunchilor.
Daca primul semn cercetat este pozitiv, atunci vor fi gsite si celelalte, deci nu se
recomanda cercetarea tuturor semnelor tiind ca provoac suferina inutila pacientului,
excepie facand situaiile de exprimare dubioasa, cnd se poate face verificarea prin cateva
manevre, mai ales cautarea semnului Kemig sensibilizat.
Meningitele sugarilor pot pune probleme mai ales de diagnostic. Cei in varsta de
peste 4 luni care tin capul sus, pot exprima redoarea cefei, cu mare valoare diagnostica. La
acetia se mai poate cerceta semnul spnzuratului - sugarul va fi susinut in aer de la nivelul
axilelor; un copil sntos isi va agita membrele inferioare, in timp ce un copil cu meningita isi
fixeaza membrele inferioare in tripla flexie (coapsele la 90 cu ndoirea suplimentara a
genunchilor).
La sugarii mai mici, un semn de mare valoare, dar fara a fi prezent in toate cazurile
este bombarea fontanelei, semn al hipertensiunii LCR.
Sindromul encefalic
Sindromul encefalic este prezent de obicei in meningitele bacteriene cu LCR
purulent, in meningitele tuberculoase, carbunoase si aproape niciodat in cele virale.
Prezenta acestui sindrom are o mare valoare diagnostica etiologica, pentru ca da o
msur valabila intensitii procesului inflamator si orienteaz ctre participarea in acest
process si a scoarei cerebrale.
Sindromul encefalic consta in:
perturbri ale senzorului, de la simpla somnolenta, torpoare, lentoare in vorbire,
dezorientare temporospatiala, tulburri mnezice, la agitaie psihomotorie, incontienta si coma
de diverse grade de profunzime;
fals sindrom de localizare, cu perturbri ale motricitatii pe anumite segmente
corporale (mono, di, tri sau tetraplagii, hemiplagie) mai frecvent interesnd nervii cranieni
(facial, oculomor) si cu tulburri sfincteriene (in special glob vezi cal)
mai rar pot sa apara fenomene de tip convulsivant jacksoniene sau chiar generalizate.
Celelalte manifestri clinice
Totdeauna prezente prin participarea la boala a intregului organism, pot avea o mare
valoare orientativa in diagnosticul etiologic:
- semne ale porii de intrare a agentului patogen (infecie de cai respiratorii,

pneumonii, leziuni tuberculoase; mai rar pori de intrare cutanata cu septicemie si embolizare
meningee consecutive, atat acute sau comice supurate);
- semne din partea altor organe concomitent suferinde in acelai process (cazul unor
manifestri embolice, altfel dect meningiene in septicemii inclusiv aspectul de
meningococemie);
- semne ale altor suferine concomitente. Acestea sunt rareori indiferente si cel mai
adesea se creeaza o relaie de cauzalitate, prin favorizarea unui sindrom de depresie imuna, cu
scderea capacitatii de aparare.
Recunoaterea acestor afeciuni va obliga la acceptarea posibilitii implicrii
etiologice si a germenilor condiionat patogeni: fiingi, enterobacteriacee.
FORMELE CLINICE ALE MENINGITELOR
Cele mai importante diferente in exprimare clinica sunt determinate de varsta
pacienilor.
Meningitele nou-nascutului si sugarului sunt de mare severitate din doua motive:
mai intai, multe cazuri sunt diagnosticate cu intarziere, datorita unei srcii particulare in
exprimarea clinica. Astfel, lipsesc semnele meningeale, sugarul se depreciaza biologic rapid,
plafoneaz, devine inert, tahipneic, varsa, mai rar este agitat, cu tipat continuu, cu paloarecianoza si uneori cu fontanela bombata. Alteori semnele clinice sunt neltoare, orientnd
diagnosticul spre alte suferine digestive sau respiratorii.
De aceea, in toate cazurile de depreciere rapida se recomanda, in absenta sindromului
meningean, recoltarea prin punctie rahidiana sau ventriculara de LRC, care are aspect
purulent.
A doua explicaie a severitii acestor cazuri este etiologia aproape ntotdeauna
bacteriana, cu badili Gram negativi sau cu streptococci din grupa B cu probleme terapeutice
importante.
Meningitele la batrani
Au de asemenea particularitati de exprimare si anume: prin scderea capacitatii de
reacie inflamatorie, sindromul meningean poate fi atenuat sau semnele de elongatie, mai des
redoarea cefei, se confunda cu rigiditatea parkinsoniana sau spondilartrozica a btrnilor.
Tulburrile de senzoriu pot aparea cu mai mare frecventa fara o participare enceflica
reala, datorita intolerantei creierului batran la febra si la ischemiere, chiar mica, din diverse
alte cauze - in special caderea tensiunii arteriale si a regimului de irigaie cerebrala.

Ca si in cazul copiilor, scderea capacitatii de aparare va permite apariia in spectrul

etiologic a germenilor condiionai patogeni, mortalitatea fiind mare in aceste cazuri la batrani.
Meningitele Ia imunodependenti - de orice varsta reproduc problemele descres in
cazul nou-nascutilor si btrnilor, elementul comun fiind lipsa de aparare la infecii.
Dupa intensitatea sindromului inflamator au fost descries:
forme supraacute - de obicei bacteriene, cu sindrom infectios si toxic intense si cu
letalitate foarte mare prin componenta enceflica si prin leziunile de la nivelul unor organe
vitale. O forma particulara, evolund cu soc infectios si cu letalitate mare, este sindromul
Waterhouse-Friederichsen produs de menongococ mai ales la copii;
forme acute
forme atenuate - cel mai des de etiologie virala. Predomina sindromul infectios
general, localizarea meningeana fiind la limita exprimrii sau pe planul 2;
forme fruste - pot trece nediagnosticate, evoluia fiind spontan si rapid remisiva, si de
obicei sunt de etiologie virala;
forme inaparente - fara expresie clinica proprie, suferina fiind de boala generala.
Un caz frecvent intalnit este meningita urliana, prezenta real in circa 80% din
cazurile de boala - oreion, dar manifesta clinic doar in jur de 25% din cazuri.
Diagnosticul se precizeaz doar prin efectuarea punctiei si examinarea LCR.
Dupa evoluie au fost descries unele forme particulare:
meningitele bacteriene decapitate prin tratamente antibiotice incomplete sau
incorecte;
meningitele comice - fie prin etiologii particulare (fungi, protozoare, micobacterii),
fie prin tratamente inadecvate.
DIAGNOSTICUL SI COMPLICAIILE MENINGITELOR
Diagnosticul meningitelor este o mare urgenta clinica, condiionat de inceperea cat
mai rapida a tratamentului corespunztor.
Diagnosticul pozitiv are doua obiective majore:
-

diagnosticul bolii (recunoaterea meningitei propriu-zise)

diagnosticul etiologic (identificarea agentului causal)

Diagnosticul meningitei ca atare parcurge mai multe etape:

-

etapa de suspiciune clinica inca de la obinerea anamnezei, in baza

recunoaterii sindroamelor definitorii descries in simptomatologia cauzata de bolnav:

-

sindromul meningeal (cefalee, fotofobie, vrsturi)

sindromul infectios - inflamator (febra, obligatory de la debut, chiar daca

poate fi absenta cu ocazia consultului)

-

etapa verificrii sindromului de iritatie meningee

nregistrarea poziiei spontane si a strii senzorului pacientului

verificarea manevrelor de elongatie (redoarea de ceafa, semnele meningeene).

etapa de confirmare - prin examinarea LCR obtinut prin punctie

rahidiana;
-

Examinarea incepe chiar din momentul punctiei prin aprecierea aspectului

(normal este clar, transparent ca apa de stanca) si a tensiunii de scurgere (normal prin
picaturi separate).
Scurgerea in jet sub presiune exprima o stare de hipertensiune a LRC, intarind
suspiciunea de meningita.
-

Examinarea in laborator consta din:

aprecierea calitativa/semicantitativa a proteinorahiei prin reacia Pandy:

normal ea este negativa si orice cretere a proteinorahiei se exprima prin turbiditatea

reactivului la contactul cu pictur de LRC, de intensitate si bruschee de apariie direct
proporionala cu valoarea proteinorahiei
-

numararea celulelor existente in LRC, in dispozitive speciale de numarat care

raporteaz numrul la unitatea de volum (/mmc)

Orice cretere peste numrul normal (5/mmc) exprima o inflamatie. Numrul acestor
celule nucleate poate avea valoarea orientativa in diagnostic, astfel:
-

intre 10-1500 elemente - etiologie virala, fungica, leptospirala

in jurul a 200 -400 elemente - etiologie tuberculoasa sau cu protozoare

de ordinul miilor sau zecilor de mii - etiologie bacteriana identificarea

elementelor celulare prin examinarea frotiurilor executate din sedimentul obtinut prin
centrifugarea LRC
Frotiurile colorate May Gumwald Giemza permit recunoaterea tipologiei celulare si
executarea unei formule procentuale asemanatoare leucogramei, in acest fel, predomina
mononuclearele (polimorfe) caracterizeaz meningitele virale si leptospirale, in timp ce
predomina pol nuclearele neutrofile este specifica meningitelor bacteriene.
-

vizualizarea agentului patogen in cazul meningitelor bacteriene, pe coloraii

speciale ale frotiurilor din sediment.

Acest lucru este posibil intr-o proporie de pana Ia 50% din cazuri, in foarte multe
meningite bacteriene germenii nefiind vizibili.

Se fac coloraiile Gram, albastru de mafii si, de la caz la caz, Giemza prelungit sau cu
tus de China pentru protozoare si fungi sauZiehl-Nielsen pentru bacilii acid- alcoolo
rezisteni,
-

efectuarea culturilor dinLCR recoltat steril este posibila chiar la patul

bolnavului in timpul punctiei, picaturile fiind scurse direct in flacoanele de cultura

La fel se poate ncerca izolarea virusurilor din LCR prin metode specifice de
cultivare si identificare.
-

examinarea imunologica in scopul identificrii in LRC a antigenului

definitor agentului patogen in cauza

Se poate recurge la urmtoarele tehnici:
-

Contraimunelectroforeza (C1E) cu antiseruri libere in soluie

Coaglutinarea, antiserurile fiind absorbite la suprafaa unor staficoloci aurii

(tulpine Cowan 1);

-

Latex-aglutinarea - antiserurile fiind pe particule de latex

Alte investigaii utile aparin fie de domeniul imagisticii (radiodiagnostic

classic pulmonary, arteriografia cerebrala sau chiar tomografia computerizata sau rezonanta
magnetica nucleara), itule sau chiar indispensabile diagnosticului diferenial, fie investigaiei
bacteriologice la alte nivele (ex-sputa, aspirat bronsic sau lichid gastric pentru bK.
Hemoculturi).
Multe dintre tehnicile de diagnostic etiologic necesita un timp prea lung pana la
aflarea rezultatului si pentru ca bolnavul nu poate atepta un diagnostic complet si de
certitudine, de multe ori, in primele ore se va susine un diagnostic de probabilitate etiologica
sau macar de incadrare intr-o anumita categorie etiologica, care va justifica si orienta alegerea
imediata a unei scheme corespunztoare de tratament.
Diagnosticul diferenial
In etapa de suspiciune, diagnosticul diferenial se va face in primul rnd cu:

Boli ce mimeaza sindromul meningean:

-

nevralgia de nerv Amold

torticolisul antalgic - evolueaz de obicei in afebrilitate

strile migrenoase

sinuzitele acute (frontale, fronto-etmoidale si maxilare)

otite acute medii colaterale si suppurate

boli acute febrile, de obicei virale, cu cefalee si curbutura

angine acute streptococice forme mai toxice, cu vomismente

Boli cu sindrom de hipertensiune intracraniana dar fara febra:

tumori cerebrale

hemoragii cerebrale si ccrcbro-mcningeene

hemoragia subarachnoidiana

insolatia

strile eclamptice din insuficienta renala si din sarcina avansata cu retentie

hidrosalina mare
-

alte cauze de edem cerebral (iatrogen, toxic, traumatic)

sindromul post-functional.

Pentru diferenierea acestor stri, o valoare deosebita o are absenta febrei. In toate
aceste cazuri se va temporiza punctia lombara pana la elucidarea diagnosticului alternativ,
prin intermediul investigaiilor suplimentare
-

consult neurologic

efectuarea examenului de fund de ochi (prezenta edemului papilar uni sau

bilateral contraindica efectuarea punctiei lombare)

-

examenul tomografie computerizat cerebral

electrencefalografia

la nevoie - chiar examen RMN.

In etapa de verificare clinica mai pot aparea elemente de confuzie cu:

Boli ce se nsoesc de limitarea micrilor coloanei vertebrale:

rigiditatea articulara din unele afeciuni neurologice cu componenta extrapiramidala

importanta - boala Parkinson afeciuni ale coloanei vertebrale spondiloza cervicala dureroasa;
traumatisme vertebrale soldate cu fracturi incomplete sau cu deplasarea unor
fragmente; discite inflamatorii; hernia dicala lombara sau cervicala; tuberculoza osoasa
vertebrala (Morb Pott); spondilitele acute metastatice (stafilococice); boala Besnier Boeck
Schaumann (spondilita anchilopoietica); metastazele neoplazice vertebrale;
tetanus in faza de stare (anamneza caracteristica, risus sardonicus, trismus);
intoxicaii cu stricnina;
intoxicaii cu antiemetice (Emetiral, Torecan, Metoclopramid mai ales la copii)
evolueaz cu spasme si extensie si torsiune a capului si limbii;
accesul convulsivant Jacksonian sau de Grand mal.

Afeciuni inflamatorii in vecintatea coloanei ce impun unele atitudini de

protecie antlgica:
lumbago acut si lombosciatica reumatismala; artrozele comice acutizate ale

genunghilor sau soldurilor; abcese sau flegmoane lombare peridurale; abcese

perevertebraleiatrogene post infiltraii locale cu substane medicamentoase.

In etapa de confirmare, prin punctie lombara si examinare a LCR trebuie difereniate:

Bolile ce evolueaz cu sindrom de iritatie meningee fara a fi meningite:

meningismul insoteste frecvent unele afeciuni febrile acute (gripa, pneumonii,

rujeola). Se definete prin aspectul normal a LCR si prin tahicardia de nsoire a febrei;
reacia meningeana-defmita prin alterri minore si discordante ale LCR, prin doua
mecanisme posibile: fie exprima existenta unor modificri difuze Ia nivelul leptomeningelor,
aceleai ca si in restul corpului - ca in unele rickettsioze, fie exprima anumite alterri
inflamatorii de vecintate - ca in unele abcese cerebrale si osteite;
hemoragia subarachnoidiana - definite clinic prin instalarea brutala a sindromului
meningean, mai ales a cefaleei ca o lovitura, in afebrilitate. La punctie, LCR va fi
sangvinolent in grade variabile. Caracteristic este faptul ca nu se coaguleaz in flacon; lasa pe
cearceaf o pata uda uniform colorata (prin existenta de hemoglobina libera in mediul lichid,
consecutive hemolizei), iar culoarea LCR nu se schimba pe msur scurgerii picaturilor;
accidentul de punctie, adica neparea unui vas sangvin cu modificarea aspectului
LCR care apare hemoragie, se poate recunoate prin faptul ca LCR se coaguleaz in flacon
dupa cateva minute, isi clarifica rapid culoarea pe msur scurgerii picaturilor, iar pata pe
cearceaf are aspect in cocarda - o zona colorata cu o margine uda incolora, data de
separarea fazei celulare de faza lichida;
epidurita spinala - se manifesta prin aspirarea de lichid inflamator - uneori puroi ca
atare, nainte ca acul sa ajunga la nivelul canalului rahidian
De multe ori, in procesul de diagnostic etiologic al meningitelor virale si, mai rar si
al celor bacteriene cu germeni neidentificati, medical curent este obligat sa ia in considerare
aproape in exclusivitate elementele de probabilitate legate de:
-

sezon;

moment sau condiii epidermice (epidemii);

varsta;

antecedente personale si heterocolaterale;

- stare imunitara (vaccinri effectuate si in ce moment - foarte importante la copii, iar

la aduli existenta unor afeciuni in msur sa deprime grav capacitatea de aparare la infecii);
Caracteristicile LCR in principalele tipuri etiologice de meningite
sunt urmtoarele (determinare conform M.Chlotan pag.394):
LCR

MENINGITA
VIRALA

TENSIUNE

crescut

MENINGITA
BACTERIAN
A
crescuta/nor
mala

MENINGITA

MENINGITA

FUNGICA

TBC

Crescut

Crescut

ASPECT

clar/opalin

tulbure

Clar

clar/xantocrom

R.PANDY

Pozitiva

intensa
pozitiva

Pozitiva

intens pozitiva

Sute

200-400

NR.CELULE/M
MC
CITOLOG1E
mononucleare

zeci/sute

mii/zeci de mii

90100(polimorfe)

poli nucleare
VAL

0-10
Nu

ALBUMINE

crescute

GLUCOZA
CLORURI
GERMENI

normala
Nu
Nu

C.I.E.
CULTURI
UZUALE
CULTURI
SPECIALE
INOCULRI

Nu

0-10
90-100
nu
intens
crescute
mult sczute
sczute
de obicei

70-95 limfocite
adulte
90-100 polimorfe
5.0-30
0-10
Nu
nu
Crescute

intens crescute

Normala
Normale
de obicei

mult sczute
sczute
rari

pozitiva

Nu

nu

Nu

pozitive

Nu

nu

Nu

nu

m.Sabourand

m.Lonwenstein

Positive

nu

Nu

Posibile

Examenul electroencefalografic
EEG este o metoda de exploatare a actvitatii bioelectrice cerebrale.
esutul cerebral produce biocureni, care pot fi amplificai si inregistrati cu ajutorul
unei aparaturi electronice numita electroencefaograf.
Culegerea curenilor se face cu ajutorul unor electrozi de argint sau de plumb plasai
pe pielea craniului, intraauricular sau intranasal. nregistrarea lor se face pe hrtie.
Examenul EEG se efectueaz pe o durata de timp variabila minute, ore sau zile in funcie de scopul urmrit.
Pentru o nregistrare corecta, pacientul tebuie sa stea aezat intr-un fotoliu special sau
intins pe pat, cu ochii inchisi, si, pe cat posibil, fara sa fie preocupat mintal de vreo problema.
Camera in care se face nregistrarea trebuie izolata fonic, electric si
de lumina.
Biocurenii cerebrali se nscriu pe hrtie sub forma unor curbe continue de aspect
variat, variaii numite unde cerebrale, care au fost clasificate astfel:
1.

unde normale - expresie a unei activitati bioelectrice cerebrale

nregistrate in condiii de repaus fizic absolut si repaus psihic relativ, la un individ normal din
punct de vedere neuropsihic
2.

unde patologice - expresie a unei activitati bioelectrice cerebrale

alterate, nregistrate in aceleai condiii la un individ cu o afeciune neuropsihica sau de alta

natura
3.

unde cu semnificaie dubla - normala sau patologica in funcie de

topografia, gruparea sau procentajul lor.

Unde normale
In funcie de forma, amplitudinea, gruparea, durata sau frecventa pe secunda, undele
normale au fost denumite:
a.

unde a - de forma aproximativ sinusoidala, cu frecventa de 5- 8 unde

sau cicli/sec. si cu amplitudinea intre 25-100pV, grupate sub forma de fusuri. Ele se
nregistreaz in special in regiunile posterioare ale craniului. Ele dispar daca subiectul
examinat deschide ochii si reapar imediat dup ce nchide ochii
b.

unde |3 de forma neregulata, negrupate cu frecventa de 15- 25

cicli/sec. si amplitudine de pana la 30 pV. Ele se inregistreaza in regiunile nterioare ale

craniului.
Unde anormale
a.

unde 5 - de forma sinusoidala, grupate sau isolate, cu frecventa de 0.5-

3.5 cicli/sec.si amplitudine n general mare (peste 100 pV). Ele se ntlnesc in tumorile
cerebrale, encefalite, epilepsie, AVC.
b.

Complex varf-unda - format din 2 unde: una mai rapida si mai ascuita

(vrful) si alta mai lenta si mai rotunjit (unda). Se ntlnete in special in epilepsia petit-mal.
Tomografia computerizata
Este un examen care se bazeaza pe reconstrucia bidimensionala a unei cupe
tomografce realizata prin ordinator, incepand cu multiple msurtori de absorbie a razelor X
obinute prin radiografiere a unei regiuni determinate. Avantaje:
- imagine tomodimensiometrica concludenta pentru toate superpozitiile planelor
adiacente
- devin vizibile micile diferente de densitate intre esuturile moi, grsimi si lichide
- semnalele imaginilor permit analiza detailata si comparaia obiectivelor
- grad inalt de selectare si superlocalizare
Pregtirea bolnavului
Pregtirea psihica
I se explica pacientului necesitatea tomografiei, caracterul non- agresiv al
examenului, condiiile in care se efectueaz examinarea privind gradul de luminozitate,

posibilitatea de mobilizare, obiectivitatea examinrii cu substane de contrast, durata de

examinare (30'), gradul de iradiere minim, echivalentul unei radiografii de craniu, imobilitatea
pe parcursul examinrii.
Pregtirea fizica
Indicaia de TC este data numai de medic si consemnata in foaia de
observaie.
Pacientul este dus la sala de examinare, unde temperatura trebuie sa fie optima,
eseniala pentru funcionarea apratelor.
Se vor ndeprt de la pacient obictele radioopace cum ar fi: nasturii metalici, cerceii,
agrafe, proteze dentare mobile etc.
Acest examen nu poate fi efectuat de ctre pacienii care au tije metalice, valve
metalice cardiace. Daca pacientul poseda aceste elemente, este culcat pe masa rigida de
examinare in anumite poziii, in funcie de regiunea de interes pentru TC, poziie de
disconfort pentru bolnav.
Pacientul va sta in poziie de perfecta si absoluta imobilitate pe tot parcursul
examinrii.
Substana de contrast se va administra numai dup testarea acestuia Indiferent de
substana, se vor verifica:
-termenul de valabilitate integritatea flaconului, a ambalajului denumirea, cantitatea,
calitatea.
De asemenea, se va efectua testarea substanelor de contrast injectabile pentru a
preveni o reacie anafilactica idiopatica manifestata prin semne de obstrucie a cailor aeriene
superioare, hipotensiune arteriara, urticarie, sincopa.
Calea de administrare a substanelor de contrast:
a. Per os - se va administra 200-400 ml soluie in opacitatea tubului digestive si intre
800-1 OOOml cu lh inainte de nceperea examenului in prize fractionate pentru
examinarea regiunii peritoneale.
b. Intravenos - se administreaz lOml in concentraie de 38% 12 pentru examenul
rinichilor; se administreaz 60ml la 38% 12 pentru examenul de ficat cu realizarea
rapida a clieelor in timp de maximum 5 minute dup injectare. Injectarea
intravenoasa urmata de o perfuzie continua constituie o metoda excelenta pentru
studiul organelor parenchimatoase: ficat, pancreas, anus.
c. Perfuzia. Perfuzia lenta a unui flacon de 35g 12 in 15-20', asigura parial contrastul
necesar avand ca utilizare indicaii pentru a evita:
contrastul vascular slab sau difuz

tergerea leziunilor intr-un mare compartiment de difuziune extravasculara

(metastaze hepaice)
Perfuzia rapida de 35-38g 12 in 5-7', necesita: slaba vascozitate a soluiei de injectat
realizarea imaginilor in timp scurt soluia trebuie sa aiba temperatura corpului presiunea de
curgere va fi realizata prin fixarea flacoanelor la inaltimea corespunztoare.
Doza necesara de substana de contrast variaza in funcie de: tipul examinrii tehnica
folosita varsta, greutatea pacientului starea generala a pacientului.
Precauii speciale:
In cazul bolnavilor cu antecendente alergice, astm sau reacii alergice la substane de
contrast iodate se pot administra corticoizi sau Histamina, dar cu precauie
Supravegherea si controlul deosebit pentru pacienii cu afeciuni cardiace severe,
HTA, epilepsie
Monitorizarea pacientului cel puin 30', dup injectarea substanei de contrast pentru
a interveni in cazul apariiei efectelor secundare sau reaciilor intarziate
Se va evita expunerea la radiaii in timpul sarcinii.
Complicaii posibile datorate substanei de contrast
-durere si edem la extravazarea substanei de contrast -complicaii cutanate:
inflamare, necroza
-reacii digestive: greaa, vrsturi, dureri abdominale -reacii cerebrale: cefalee,
agitaie accidente medulare comice
-soc anafilactic cu debut in maximum 5' de la injectare. Tomografia computerizata
poate fi utilizata pentru examenul : examen de fosa posterioara de sa turceasca orbitelor
-masivul facial si al sinusurilor
-gatului
-cervical
-de torace si esofag, splina cailor biliare
-ficatului, pancreasului, rinichilor de coloana vertebrala toracala si lombara.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
RMN-ul reprezint o metoda de investigare considerate topul imagistic in
diagnosticul clinic.
Componentele principala ale RMN: magnetul
bobinele de gradient sistemele de producere a rad io frecventei computerul cu rol de
a procesa si stoca semnalul RMN, imaginea si realizarea conexiunilor intre prile
componente ale sistemului.

Imaginea prin RMN se bazeaza pe informaia obtinuta de la fiecare punct din spaiul
examinat. Imaginea RMN se afiseaza pe monitor video fara un standard al intensitilor, dar
coninutul imaginilor este essential pentru acurateea diagnosticului.
Contrastul imaginii RMN este asigurat prin diferena dintre semnalelor provenite de
la doua esuturi si poate fi mrit prin administrarea de ageni de contrast.
Agentiide contrast sunt produse farmaceutice ce mresc coninutul in infonnatii al
imaginilor de diagnostic prin modificarea caracteristicilor fizice ale esuturilor.
Acetia actioneaza indirect prin modificarea magnetismului local si respective a
timpilor de relaxare a esuturilor.
Agenii de contrast (MAGNEVIST), fac posibila identificarea leziunilor mici pe
msur ce afeciunea evolueaz precum si delimitarea maselor tumorale de edem si
diferenierea tumorilor recurente de tesut fibros.
Aplicaii clinice
a) SPECTROMETRIA - conduce la cunoaterea corpului uman din punct de vedere al
compoziiei chimice
b) MSURARE A DISTRIBUIEI TEMPERATURII - care permite realizarea unei hari
de distribuie a temperaturii pe esuturi si organe
c) VIZUALIZAREA VASELOR SANGUINE SI A LCR cnd imaginea sngelui in
curgere depinde de parametrii specifici curgerii
d) EXPLORAREA AFECIUNILOR CEREBRO- VASCULARE
Se pot diagnostica:
edemul cerebral ateroscleroza anoxia cerebrala encefalopatia scleroza multipla
hemoragie cerebrala tumorile intracraniene neoplasmele de fosa exterioara.
Examenul RMN permite descoperirea leziunii, localizarea ei precum si determinarea
caracterelor.

COMPLICAIILE MENINGITELOR
Foarte multe ditre meningite evolueaz cu complicaii chiar si acelea tratate corect si
la timp, din cauza dificultilor de penetrare a antibioticelor (in cazul meningitelor bacteriene)
sau a celorlalte preparate etiologice (in meningitele fiingice) prin bariera hemato-encefalica.
Exista doua tipuri de complicaii:
- complicaii precoce - in faza de stare

- complicaii tardive la mare distanta dup boala Complicaiile precoce - sunt cel
mai des consecine ale evoluiei
particular de severe a bolii
- soc toxicoseptic (Sindromul Waterhouse-Friedeischsen)
- evoluie septicemica (meningococemia)
- vasculite cerebrale de tip septic (tromboflebite)
- convulsii
- abcese cerebrale de vecintate
- depuneri de fbrina cu sinechii si cloazonari, ducnd la sechele ulterioare
- leziuni de nervi cranieni (afectnd vederea, oculomotorii, auzul).
Complicaii in convalescenta sunt mai puin spectaculoase
- artrite reactive (Sindromul Reiter Leroy Fiessinger)
- vasculite autoimmune
- suprainfectii bacteriene (urinare si respiratirii prin aspirarea lichidului de voma)
- ulceraii corneene la pacienii comatose neglijai
- infeciile nosocomiale diverse.
La acestea se pot adauga unele complicaii iatrogene legate de tratamente
effectuate (accidente alergice, toxice prin concentraii prea mari realizate in LRC, accidente
septice sau embolice la locurile de administrare parenterala a antibioticelor de obicei
intravenoase)
Complicaii tardive, sechelare sunt cele mai grave:
- perturbarea progresiva a dezvoltrii neuropsihice (encefalopatii infantile) in cazul
meningitelor neonatale
- leziuni motorii (pareze sau status convulsivant)
- perturbri senzoriale definitive (vaz, auz)
- hidrocefalie interna.

TRATAMENTUL SI PROFILAXIA MENINGITELOR

In funcie de variabilitatea etiologica si a formelor clinice, ca si de particularitatea de
varsta, de teren si chiar de toleranta medicamentoasa, tratamentul meningitelor trebuie sa fe
adaptat fiecrui caz in parte, fapt care poate duce insa si la o variabilitate excesiv de mare de
soluii terapeutice.
Dezideratele unui tratament optim vor fi:

precoce
un diagnostic (de boala, al terenului si etiologic) cat mai
posibilitatea verificrii in vitro a sensibilitii germenului in cauza, cat mai rapid si
mai correct
absenta contraindicatiilor la tratamentul ales (prin boli associate sau prin
sensibilizare)
posibilitatea monitorizrii nivelului de antibiotic obinui in LRC in condiii
variabile de clearence sau de inactivare accelerata a unor antibiotice, permind menionarea
unui tittu eficient antibacterian in deplina securitate si fara risc de efecte adverse prin
supradoza
verificarea periodica sau intermitenta a eficientei terapeutice
prin cercetarea LRC
tratamentul trebuie sa fie complex, asociindu-se masuri de tratament etiologic si
patogenice, de combatere sau corecie a inflamatiei, edemului cerebral sau altor manifestri de
dezechilibru, inclisiv a socului infectios sau a sindromului de coagulare diseminata intravasculara, stri in msur sa agraveaze evoluia si riscul letal.
Astfel, inflamada intense a leptomeningelor risca, pe langa suferina corticala de
vecintate, si organizarea unor depozite fibrinoase in suprafaa sau cu formarea de
coalescente, teci fibroase constrictive ale rdcinilor nervilor cranieni sau obturri ale gurilor
de comunicare interventriculare cu evoluie catre hidrocefalie interna.
In cazurile cu etiologie bacteriana ce se impun ateniei printr-o evoluie rapida si cu
mare degradare a strii clinice, cu participare enceflica pana la coma, singura sansa de
supravieuire este un diagnostic orientativ etiologic cat mai rapid si iniierea prompta a
tratamentului cu antibiotice.
Considerente generale privind tratamentul meningitelor
Condiiile de impenetrabilitate particulare barierei hemato- encefalece obliga la
anumite conduite terapeutice selective si/sau corectoare. Astfel, pornind de la constatrile

experimentale pe animale si pe voluntary, care au demonstrat ca prin meningele sntos

penetreaz in spaiul subarachnoidian doar 1/200 - 1/500 din nivelul seric al unor antibiotice
prima cerina terapeutica este aceea ca dozele trebuie sa fie calculate nu in funcie de nivelul
seric, circulant, ci de nivelul in LRC.
Circulaia naturala a LRC in sens descedent, de la ventriculii cerebrali catre canalul
rahidian, anuleaza sansele de eficienta ale unui tratament prin administrare intratecala. De
exemplu, dup administrarea prin punctie lombara a 5-10 mg de gentamicina, titrul maxim
realizat in LRC a fost intre 27-81 pg/ml la nivel lombar si doar de 2 pg/ml la nivelul
ventriculilor laterali.
Aceasta nu anuleaza insa sansele tratamentului direct intraventrcular in cazul unor
meningite purulente la sugari.
Rezistenta dobndita a unor germeni fata de antibioticele classic recomandate in
tratamentul unor meningite obliga la combaterea unor noi soluii terapeutice.
Principalul factor de corelaie este impus de condiiile de teren, intrnd aici, in primul
rnd, particularitile biologice legate de: varsta
permeabilitatea individuala a barierei hemato-encefalica farmacocinetica si
biodisponibilitatea unor antibiotice in funcie de calea de administrare
asocierea de moment a unor condiii in msur sa modifice comportamentul de
aparare la infecii al gazdei (surmenaj, subalimentatie, stress).
Cel mai important - prin consecinele majore asupra eficientei terapeutice este
handicapul imunologic determinat de anumite asocieri patologice.
In aceste condiii este bine ca medical sa se orienteze pe loc asupra anselor in
perspectiva ale pacientului:
in situaiile in care accesul la specialist este intarziat sau in care, din diverse cauze
obiective, diagnosticul nu este posibil in condiii de urgenta, pentru salvarea vieii pacientului
se va ncepe imediat un tratament antibiotic
specialistul care va primi pacientul trebuie sa acorde atentie maxima precizrii riscul ca sub masca de meningita sa evolueze de fapt o alta cauza de hipertensiune
intracraniana, situaie in care punctia lombara duce la angajarea amigdalelor cerebeloase si
moarte.
Profilaxia meningitelor
Profilaxia meningitelor cuprinde o serie de masuri specifice si nespecifice, un rol
important in acest scop avandu-1 si asistenta medicala prin iniierea educaiei pentru sanatate
in comunitile umane prin:

respectarea masurilor de protecie a muncii, de igiena personala si alimentara;

dezinsectizarea energetica a localitilor expuse riscului de a se infecta cu virusul
West-Nile;
masuri de starpire a roztoarelor si mai exact, de mpiedicare a accesului acestora la
alimente;
evitarea contactului cu animale bolnave sau cu produse de la acestea;
prevenirea nepturilor de cpue prin vestimentaie sufficient de protectoare la
nivelul membrelor inferioare inclusive glezne, si al braelor si prin evitarea tavalirii sau
culcrii prin iarba, a contactului cu animalele;
in czui unor meningite, exista posibilitatea prevenirii specifice prin vaccin. De
exemplu, in cazul meningitei urliene, se folosete un vaccin cu virus viu atenuat, tulpina cea
mai des folosita fiind Jeryl-Lynn;
lucratorii expui profesional, vor fi bine instructati privind masurile de proiecie
corespunztoare
se va evita contactul direct sau indirect cu persoanele bolnave, respective cu
obiectele contaminate;
este necesara spalarea riguroasa a minilor cu apa, spun si dezinfectant dup fiecare
tip de activitate efectuata;
este obligatoriu badijonarea sterila a tuturor leziunilor de pe tegumente, de orice
dimensiuni pentru prevenire
MENINGITELE PURULENTE
Meningoencefalita meningococica (Meningita cerebrospinala)

Definiie. Meningita cerebrospinala este o boala infectioasa si contagioasa acuta

produsa de Neisseria meningitides si caracterizata printr-o evoluie severa, de obicei letala in
absenta tratamentului antibiotic corespunztor, si cu risc de sechele importante.

Etiologie. Neisseria meningitides este un coc aerob, mobil, nespoluat de 0.5-0,8

microni, Gram negativ, ce se dispune caracteristic in diplo in culturi si in vivo in produsele
biologice datorita unor afinitati de membrana.
Se cultiva pe medii imbogatite cu materiale organice (snge, ascita, ser) la 37C si
microaerofilie sau aerobioza, este foarte sensibil la frig, astfel incat transportul produselor
pana in laborator pentru insamantare trebuie sa fie la temperatura de 30-35C.

Exista mai multe variante antigenice ale polizaharidelor capsulare, ceea ce a impus
clasificarea in 13 segrupuri si 20 de serotipuri, cel mai frecvent implicate in patologia umana
fiind tipurile A, B, C, D, L, X, Y, Z, 29E si W135.
Pentru diagnosticul imunologic sunt necesare antiseruri specifice pentru toate tipurile
si grupurile antigenice.
Sensibilitatea Ia antibiotice este buna fata de beta-lactamine - peniciline si
cefalosporine, sulfamide, fluorachnolone, Cloramfenicol si chiar tetracicline.

Epidemiologie. Boala apare in cazuri sporadice sau mici focare epidemice in

colectiviti de copii, rar epidemic.
Sursa de infecie este omul bolnav acut, dar si purttorii sanatosi, faringieni, de
germeni.
Perioada de contagiune incepe din ultimele ore-zile ale incubaiei si dureaza cat toata
evoluia bolii, cu risc de portaj in absenta tratamentului etiologic corect. Calea de transmitere
este aerogena, in special prin picaturi de saliva, cu infecie prin contact direct, iar
receptivitatea este generala.

Patogenia. Meningita este secundara insamantarii leptomeningelor fie embolie, in

cursul unor bacterieni sau meningococemiei fie prin propagarea limfatica sau de-a lungul
tecilor nervilor olfactivi prin lama eribriforma etmoidiala de la o infecie nazofaringiana.
Infecie sau portaj orofaringian
I
Bacteriemie

Meningocomie
Bacteriemie
cronica
tranzitorie fara
(rara)
consecine

suprarenale

Embolizare viscerala Meningococemie

- meningita purpura lulminans
- encefalita cu sau fara soc
- piele
- articulaii
- inima
- ochi

Infecia este deseori favorizata de:

elemente de patogenitate ale germenului;
factori de adeziune si colonizare a mucoasei si
leptomeningelui;
endotoxina - la orinea fenomenelor de soc; unele proteze care anuleaza IgA secretor
de la nivelul mucoasei respiratorii;
elemente de deficit imun din partea gazdei:
o deficit de complement (C.3, C.6 si mai ales C.8)
o varsta - foarte mica (0.6-4 ani) si foarte avansata
o infecii virale associate care favorizeaz grefa mucoasa si scad capacitatea de
aparare la infecii
o traumatismele etc.
Tabloul clinic
Meningita meningococica este considerate prototip al meningitelor bacteriene cu
LCR purulent, pe de o parte fiind prima identificata clinic si etiologic, si pe de alta parte prin
frecventa mare cu care se ntlnete, mai ales la copii si adolesceni.
Incubaia este scurta - intre 2-7 zile, deseori neputand fi apreciata.
Debuteaz de obicei brusc si rapid progresiv, cu fenomene inflamatorii (febra,
frisoane, alterarea rapida a strii generale, cefalee, curbatura, stare de rau) si cu asocierea
rapida a semnelor suggestive de sindrom de hipertensiune intracraniana (cefalee, fotofobie,
greaa, voma) si de iritatie meningee (rahialgii, poziii suggestive de protecie).
Foarte repede, in circa 12-24 h de la debut, apar semne de afectare enceflica - cu
nelinite, stare de agitaie psihomotorie, dezorientare temporo- spatiala, tulburri mnezice,
delir, cu evoluie rapida spre agravare. Pot aparea convulsii, tipat encefalitic si tardiv, afectri
de nervi cranieni.
Pe parcursul perioadei de stare se pot asocia in tabloul clinic unele manifestri si
anume:
-

manifestri cutaneomucoase:

herpes simplex periorificial sau la distanta, cu risc de keratita hepatica

examen embolie de meningococemie, cu aspect variabil in timp

Iniial, apar pete mici, distante, eritomatoase, depresibile pentru6- 12h, apoi
petesiale. Acestea se pot inmulti sau se pot extinde in suprafaa pana la formarea de placi mari
infarctiforme, cu aspect caracteristic in cocarda, avand central o zona ca de escara neagra de
infarct nectrotic, cu o margine purpurie de tromboza vasculara si o bordura de hiperemie
intense.

Plcile cu contur neregulat, geographic, iar pe teritoriul infarctizat se pot forma

bule.
Examenul este cunoscut si sub denumirea de purpura fulminans din cauza evoluiei
rapide. Mecanismul este mixt: trombotic vascular si embolitic, de la nivelul acestor placi
putandu-se cultiva meningococi.
manifestri cardiocirculatorii cu evoluie rapida spre soc (in 8-12-24h), tablou de
MSOF (Multiple Organ and System Failure) si sfarsit rapid letal chiar in condiii de terapie
intensive, daca intervenia este tardiva (Sindromul W ater-F riederichsen).
Sindromul este consecina emboliilor bacteriene suprarenale cu liza secundara a
acestora si instalarea unei insuficiente supraacute corticosuprarenale.
In present, in acest caz, sunt acceptate doua ipoteze:

ipoteza unui sindrom de coagulare diseminata intravasculara in cursul

unui soc de tip endotoxic pur, aceasta evoluie spre CID putnd fi impiedicata prin
heparinizarea intense a pacienilor inca de la primele semne

ipotaza blocrii sistemului monocitar cu endotoxina in cursul unui

Sindrom Sanarelli-Schwartzmann generalizat. Evoluia poate fi blocata prin administrarea de

la nceput a unor doze foarte mari, imun-supresoare de corticosteroizi
- manifestri articulare tardive (artrite reactive) - care apar de obicei in covalescenta,
chiar si in cazurile tratate correct si precoce cu antibiotice.
Evoluie
In absenta unui tratament etiologic energic, evoluia este de obicei letala, foarte rar ea
putnd fi spre remisiune spontana dup 3-4 saptamani cu vindecare, dar cu preul unor sechele
neuropsihice deosebit de grave.
In cazurile corect tratate evoluia este buna: remisiunea febrei si a strii generale
preced de obicei ieirea din coma, urmata de atenuarea sindromului de iritatie meningee si de
hipertensiune intracraniana.
In 24-48h este posibila revenirea la o stare de sanatate aparenta.
Ultimul in ordinea evoluiei spre vindecare este LRC, acesta constituind astfel cel
mai valoros criteriu de apreciere a vindecrii.
Cu tot tratamentul, letalitatea se menine intre 1-5%, cea mai mare fiind in cazurile
cu Sindrom Waterhouse-Friederichsen (30-50%).

Forme clinice
Forma cea mai frecventa este meningita sau meningo-encefalita acuta simpla, in 60%
din cazuri. Alte 20-30% din cazuri evolueaz cu tablou clinic de meningococemie, cu exantem
necrotic manifest si doar 3-5% dintre cazurile de la copii pot realiza si tabloul de Sindrom
Waterhouse-Friederichsen.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv cumuleaz datele:
-epidemiologice - contactul cu cazuri clinice similare sau epidemie cunoscuta
- ata pentru conturarea diagnosticului de boala clinica (prezenta sindroamelor
inflamator, de hipertensiune intracraniana, de iritatie meningee si enceflica), cat mai ales
pentru orientarea etiologica - in cazul asocierii exantemului necrotic-embolic, a herpesului si
mai ales a instalrii fulminante a strii de soc.
de laborator, pe primul plan plasandu-se examinarea LRC. LRC este tulbure sau
franc purulent, cu aspect de zeama de varza, cu tenta galbui- verzuie dar , mai rar, poate fi
doar opalescent sau clar.
Este hiper- sau normotensiv, cu reacia Pandy intens pozitiva, corespunznd unei
albuminorahii de peste 300-500 mg%, si in sediment are mii sau zeci de mii de elemente
celulare, cu predominanta de 95-100% a neutrofilelor.
Biochimic, se mai gaseste: glicorahie mult sczut, clorurorahie sczut si un pH
cobort la valori acide, prin acumularea de acizi piruvic si lactic.
Sedimentul obtinut prin centrifugarea LRC permite vizualizarea germenilor in 60%
din cazurile clinice manifeste, acetia aparand ca diplococi Gram negativi cu aspect de boabe
de cafea fata in fata, situati si intra si extracelular.
Morfologia caracteristica se poate modifica in cazurile care au primit deja un
tratament cu Penicilina G, germenii avand dimensiuni spotite si uneori ridicnd dificulti in
diagnostic.
Confirmarea diagnosticului trebuie obtinuta prin culturi sau prin teste immune - C1E,
coaglutinarea cu stafilococ sau latex - aglutinarea LRC cu antiseruri specifice pentru cat mai
multe serotipuri de meningococ.
Culturile se fac rapid, direct de pe acul de punctie, in tuburi de cultura speciale,
incalzite in prealabil la temperatura camerei si incubate rapid la termostat la 37C.
Laboratorul hematologic confirma existenta sindromului inflamator (VSH mult
crescut, leucocitoza si neutrofilie) la care se pot adauga uneori hiperglicemie tranzitorie,
hiperazotemie, acidoza metabolica sau mixta.
De asemenea, determinri de mare utilitate sunt si hemocultura

cercetarea in snge a prezentei antigenelor specifice - prin CIE, coaglutinare cu

stafilococ sau Latex - aglutinarea cu antiseruri specifice
cultivarea din exudatul nazofaringian - mai ales de la persoanele adulte, in direcia
depistrii sursei de infecie.
Diagnosticul diferenial are in vedere:
eliminarea situaiilor de hipertensiune intracraniana de alte cauze (prin absenta
febrei);
eliminarea situaiilor de meningism in cursul diverselor boli acute febrile, unde LCR
va fi normal;
evitarea confuziei cu alte septicemii cu CID (stafilococice, cu bacilli Gram negativi);
eliminarea strilor de coma febrile de alte etiologii (prin absenta sindromului
meningean): posttraumatice, endogene;
diagnosticul diferenial cu encefalitele secundare, de obicei consecutive unor boii
febrile cu exatem sau altor infecii sau vaccinri.
Encefalitele primare pot fi eliminate din discuie prin absenta sindromului meningeal,
pe primul plan situandu-se alterrile senzoriului, tulburrile neurologice, tipatul encefalic.
- alte meningite:
o meningitele virale - se elimina uor prin invazia mai lunga (3-7zile) si pastrarea
unei stri generale mai puin afectate, fara sindrom encephalic. Examinarea LCR definitiveaz
diagnosticul prin citologie, predominnd mononuclearele polimorfe, si biochimia care arata
hiperalbuminorahie moderata si glicorahie normala;
o meningitele fungice - se recunosc prin terenul cu mare depresie imuna si prin
examinarea microscopica a LCR care poate evidential fungi pe preparatul umed cu tus de
China sau pe sedimentul colorat cu Giemsa prelungit o meningita tuberculoasa - se
diferntiaza prin evoluia mult mai lunga in invazie (saptamani), tabelul caracteristic al LCR,
asocierea precoce a unor tulburri neurologice (afectri de nervi cranieni, glob vezical) si prin
existenta, de obicei, a unor leziuni specifice vizibile la Rx pulmonara.
Complicaii
Cazurile netratate la timp sau tratate insuficient/incorect pot sa se vindece, dar cu
riscul unor sechele:
retard psiho-intelectual
afectri de nervi cranieni - mai ales senzoriali - cu cecitate sau surditate ireversibile
formarea de focare epileptice cu dezvoltarea unei epilepsii
secundare

mai rar, hidrocefalie interna prin sinechii; cloazonari si obturri cicatriciale ale
gurilor de comunicare interventriculare
persistenta unor focare nesterilizate si apariia de recidive,uneori la distante de ani de
zile.
Pe parcursul evoluiei au fost descrise insa si unele complicaii reversibile, cum ar fi:
toxice (nefrita, miocardita, pericardita, hepatita) septice (tromboze septice ale
sinusurilor longitudinale ale durei; abcese cerebrale de vecintate, teci inflamatorii perineurale
cu afectarea revesibila a unor nervi craniei)
alergice (artrite reactive, pneunomii, pericardite, encefalite) medicamentoase (erupii
alergice sau reacii febrile sau anafilactoide la antibiotice sau antiinllamatorii).
TRATAMENTUL MENINGITELOR
Meningita meningococica este o boala de internare si tratament obligatoriu, cu
declarare nominala ( din grupa A de boli transmisibile).
Tratamentul trebuie sa inceapa imediat dupa ce s-a pus diagnosticul. Practic se vor
asigura condiii de izolare in condiii ambientale de repaos la pat, temperatura si umiditate
care sa elimine riscurile unor complicaii.
In ordinea urgentei, se va incepe imediat tratamentul etiologic si lund in considerare
sensibilitatea tulpinilor isolate la noi in tara, se recomanda monoterapia parenterala cu
Penicilina G., iniial intravenos in bolus si nu in perfuzie, in doze de 8-12 milioane u./zi - la
adult, respective 100.000 u./Kgcorp/zi la copil, fractionat in 4-6 administrri zilnice.
In zilele urmtoare, se poate trece la administrarea alternativa intravenos si
intramuscular sau numai intramuscular tot de 4 ori/zi, pentru o durata totala de 7-10 zile in
funcie de evoluia clinica si a LCR.
Nu se vor diminua dozele zilnice, deoarece scderea inflamatlei locale va diminua
oricum coeficientul de penetraie a antibioticului in LCR, astfel ca scderea suplimentara a
dozei risca sa scada nivelul de antibiotic in LCR sub valoarea CMI.
Penicilina poate fi inlocuita cu Ampicilina. O eficienta terapeutica, la fel de buna,
comparabila cu cea a Penicilinei, se poate obine si cu Cotrimoxazol, Rifampicina sau
Cloramfenicol.
Tratamentul patogenic este recomandat de la inceput, si in acest caz, cu deosebire la
bolnavii cu sindrom intesiv de hipertensiune intracraniana si de participare enceflica, se vor
asocial:
terapie depletive osmotica (Manitol sol. 10 sau 20% iv) eventual continuata cu
diuretice de ansa (Furosemid im 2-3 fiole odata);

terapie antfinflamatorie cu Dexametazona 0.5mg/Kgcorp eventual Hemisuccinat de

Hidrocortizon 5-10mg/Kgcorp, pe o perioada de 2-5 zile
terapie de scdere a strii de agitaie psihomotorie sau a convulsiilor -cu Diazepam im
10-40mg/zi
hidratare iv cu Glucoza 5 si 10%, eventual si ser fiziologic. Nivelul de lichide va fi
apreciat dupa nivelul diurezei coroborat cu marimea febrei reechilibrarea acidobazica,
susinerea cardiocirculatorie oxigenoterapie.

PROBLEMA TRATAMENTUL
Meningita si

Penicilina G (300.000u/Kg/zi,mx.24mil.u/zi) sau (la cei alergici)

meningococemia

Cloramfenicol 100mg/Kg/zi sau Ceftriaxona 10Omg/Kg/Zi

acuta si cronica

mx.4g/zi sau Cefotaxime 200mg/Kg/zi mx.12g/zi

Chemoprofilaxie
la
contacti

Rifampicina 600 mg la 12h (adult) sau 10 mg/Kg la 12h la

copii timp de 2 zile sau Sulfadiazina 1g/8h pentru 3 zile (daca
in vitro tulpina este sensibila la 0.1mg/100mi)

Imunoprofilaxie

Vaccin (monovalent a sau C, bivalent AC sau tetravalent

A.C.Y.W.-135) o singura Administrare de 50p g
vaccinarea va fi dublata de chemoprofilaxie in cazul
contactului intim cu bolnavul

Dieta, pentru cazurile cu intoleranta digestive, va fi de tip hidro- laeto-zaharat, cu

preparate care sa permit o digestie si reasorbtie intestinala rapide, fara reziduuri sau care sa
duca la ntrzierea evacurii alimentelor din stomac.
Cazurile de Sindrom Waterhouse - Friederichsen trebuie tratate in secii specializate
de terapie intensive in condiii de monitorizare.
In principiu tratamentul cuprinde: terapie etiologica;
corticoterapie intensive in doze imun-supresoare (lOmg HHC/Kg/zi sau 1.5-2
mgPrednison/zi sau Dexametazona 40mg/zi);

heparinizare 5.000 unitati la fiecare 4 ore intravenous; reechilibrare circulatory,

acido-bazica, hidro-electrolitica; oxigenoterapie, susinere cardiaca.
Profilaxia
Sunt masuri ce se impun in focar si anume: izolarea neintarziata in spital; desinfectie
terminal sumara (curenie, aerisire); cercetarea contactilor prin exudat faringian pentru
depistarea
sursei de infecie;
chimioprofilaxia pentru contactii receptivi, cu deosebire a persoanelor cu handicap
imun major cunoscut.
Cazurile isolate cu risc persistent, cum ar fi unele colectiviti de copii, pot fi
vaccinate.
In regiunile cu risc de epidemie se poate recurge la o profilaxie specifica, prin
vaccinarea populaiei. Vaccinul este preparat din polizaharide capsulare ale serotipului major
circulant local - A si C. Serotipul B, dei intalnit frecvent, nu este imunogen si nu poate fi
cuprins in preparat.
Anticorpii obinui asigura un titru protector timp de 2-4 ani dup
vaccinare.
MENINGITELE BACTERIENE NEONATALE SI INFANTILE
Meningitele cu bacili Gram negativi
Etiologie.
Frecvent este vorba de enterobacteriacee, infecia realizandu-se perinatal, dei nu se
pot exclude nici infeciile antenatale sau postnatale.
Printre germenii implicai figureaz Escherichia coli, Salmonelle diverse,
Haemophilus influenzae tip B, Proteus, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter si chiar
Pseudomonas aeruginosa.
Tabloul clinic
La nou-nascut, tabloul clasic de hipertensiune intracranian si de iritatie meningee
poate lipsi (fontaneleie nu bombeaz; semnele de elongatie sunt negative) si uneori chiar
sindromul inflamator poate fi atenuat (febra moderata sau absenta).
De asemenea, predomina deteriorarea biologica rapida cu refuzul alimentaiei, tenta
livid-cianotca a tegumentelor, tahipnee pana Ia aritmii respiratorii si detresa respiratory,
atonie.

In aceste situaii, doar punctia lombara sau ventriculara oarba are sansa sa pun
diagnosticul prin evidenierea LCR purulent.

Diagnosticul clinic poate fi dificil la nou-nascut prin tabloul clinic

atipic:
Diagnosticul etiologic se sprijin pe:
- criteriul lipsei de aparare prin varsta fata de bacilii Gram negativi;
- aspectul LCR este purulent, cu presiune uneori crescut, dar posibil si normala sau sczut, cu
hiperproteinorahie de peste 500-1000mg % (reacia Pandy intens pozitiva), glicorahia
aproape la Omg%, celularitate la nivelul miilor sau zecilor de mii, iar pe sediment se pot
vizualiza bacilii Gram negativi, care pot avea diverse dimensiuni sau forme:
precizarea etiologiei este posibila doar prin cultivarea germenilor cu identificarea lor
ulterioara, serologica si biochimica.
Evoluie si prognostic
Meningitele neo-natale au o letalitate de ~ 30-50%. Cazurile difice recuperate pot
prezenta sechele majore, amplificate prin dezvoltarea ulterioara psihosomatica, astfel ca multe
dintre acestea devin evidente cu mare ntrziere: hidrocefalie interna, surditate sau cecitate si
mai ales tulburri neuropsihice diverse.
Tratament
Data fiind capacitatea precara de aparare a nou-nascutului, tratamentul trebuie sa
compenseze acest handicap printr-o mobilizare deosebita a tuturor masurilor terapeutice:
etiologic se recurge la asocieri antibacteriene Ampicilina (100-150 mg/Kgcorp/zi)
- parenteral Cloramfenicol (50 mg/Kgcorp/zi) - parenteral Ceftriaxona (15-25 mg/Kgcorp/zi
la 12 sau 24h)
Gentamicina sau un alt aminoglicozid parenteral 5 mg/Kgcorp/zi si uneori chiar
intrarahidian sau intraventricular in doze de 1-2 mg in dilutie mare
Durata terapieie va fi de minim 2-3 saptamani.
patogenic - se impune uneori terapia depletive, alteori susinerea echilibrului
hidroelectrolitic; sugarul este monitorizat; se administreaz 02 pe masca, iar uneori se recurge
la administrarea de imunoglobuline standard si in extremis de administrarea intra-venoasa.
Terapia antiinfestioasa cu steroizi este bine suportata si extrem de utila prin
capacitatea de a preveni sechelele.

MENINGITA CU STREPTOCOCCUS AGALACTIAE (DE

GRUP B)
Este considerate caracteristic neonatala, dar poate aparea si ulterior pana la varsta de
6 luni, datorita imaturitatii sistemului imunologic de aparare al copilului si absentei
anticorpilor materni.
Evolueaz la fel de sever ca si meningitele cu bacilli gram negativi si se trateaza
etiologic prin asocierea de Ampicilina plus un aminoglicozid, durata fiind de minimum 12-14
zile.
PROCESUL DE NGRIJIRE
Procesul de ngrijire este:
Un proces intelectulal compus din diverse etape logic ordonate avand ca scop
obinerea unei stri mai bune a pacientului
O metoda organizata, sistematizata care permite acordarea de ngrijiri
individualizate, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea procesului de ngrijire se face cu scopul:
de a furniza ngrijirea care sa ajute pacientul sa-si recapete sau sa-si menin un inalt
nivel de sanatate
de a acorda ngrijiri de calitate, individualizate, ceea ce inseamna plasarea
pacientului in centrul preocuprilor noastre innd cont de nevoile sale, precum si stabilirea
prioritarilor in ngrijirea sa.
Avantajele aplicrii procesului de ngrijire pe plan organizatoric sunt:
permite continuitatea si raionalizarea ngrijirilor, planificarea activitatilor de ngrijire
si evaluarea rezultatelor;
stabilirea prioritilor in ngrijire;
ofer posibilitatea unei coordonri eficiente a interveniilor echipei de ngrijire deci
ajuta la individualizarea, umanizarea si continuitatea ngrijirilor;
utilizarea unui suport scris - dosarul de ngrijiri
Etapele procesului de ngrijire
I. Culegerea de date
Ii. Analiza si sinteza datelor
III. Planificarea ngrijirilor
IV. Implementarea ngrijirilor
V.Evaluarea rezultatelor
I. Culegerea de date

Este faza iniiala a procesului de ngrijire si ea reunete toate informaiile necesare

ngrijirii unui pacient. Se incepe de la internarea bolnavului si reprezint primul contact cu
acesta.
Asitentul medical prin comportamentul sau trebuie sa-I creeze bolnavului imaginea
unei personae competente care este dispusa sa ii inteleaga suferina, iar limbajul utilizat
trebuie sa fie potrivit condiiei affective si gradului de cultura al pacientului.
Culegerea de informaii este un process continuu, pentru cain timpul activitatii de
ngrijire asistentul medical observa, examineaz, comunica si completeaz datele fiecrui
pacient.
Toate informaiile culese se pot grupa in:
a) date relativ stabile
b) date variabile
a) Datele relativ stabile cuprind:
informaii generale despre persoana: nume, prenume, varsta,
sex, stare civila;
caracteristici individuale: naionalitate, religie, ocupaie,
cultura;
obiceiuri, mod de viata, preferine alimentare, alergii; starea de sanatate: boli
anterioare, intervenii chirurgicale.
b) Datele variabile
acestea sunt in continua evoluie, schimbare si cer o permanenta reevaluare din
partea asistentului medical.
Cuprind:
- date privind: starea fizica, funciile vitale, apetitul, micarea, somnul, reaciile alergice;
- date referitoare la condiiile psihosociale (anxietate, stres, confort, inconfort, stare depresiva),
capacitatea de comunicare
Metodele si mijloacele utilizate pentru obinerea informaiilor sunt:
1. Examinarea documentelor medicale
2. Observarea pacientului
3. Interviul
Observarea pacientului.
Observarea este elementul principal pe care ii utilizeaz asistenta medicala in
ngrijiri, folosind organelle de simt (vedere, auz, mirosul si simul tactil), astfel:

vederea ne aduce informaii privind caracteristicile fizice ale unei persoane si

comportamentul;
auzul ne ajuta la intelegerea cuvintelor, a intonaiei vocii, si, pentru a sesiza prezenta
unor zgomote respiratorii;
atingerea este utilizata in examenul fizic, la palparea anumitor regiuni ale corpului,
ea ne ajuta la identificarea unor detalii (cldur la nivelul unei regiuni, o induratie);
mirosul ne permite sa descoperim starea de igiena, un process
patologic.
Pentru a fi eficienta, observaia trebuie sa fie efectuata atent, iar asistentul medical sa
se concentreze asupra persoanei si a mediului nconjurtor, sa faca abstracie de propriile
preocupri.
Interviul
Este o forma speciala de interaciune verbala care are loc intre asistentul medical si
persoana care primete ngrijiri si care permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei
si diversele manifestri de dependenta pe care le determina.
Interviul presupune - acceptarea, ascultarea, respect si empatie din partea asistentului
medical, iar limbajul utilizat si formularea ntrebrilor se face innd cont de pregtirea
pacientului, de cultura si capacitatea lui de nelegere.
II. Analiza si interpretarea datelor
Analiza informaiilor culese inseamna: a examina, a cerceta, a aprofunda, a clasifica
si a stabili raporturi.
In cadrul modelului conceptual al Virginiei Menderson aceasta analiza se realizeaz
prin examinarea informaiilor culese si clasificarea lor in manifestri de independenta si
manifestri de dependenta.
Analiza si sinteza datelor presupune:
examinarea datelor;
regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi fundamentale;
clasificarea datelor;
identificarea resurselor pacientului;
stabilirea problemelor de ngrijire si a prioritilor ;
stabilirea surselor de dificultate.
Problema de dependenta este o schimbare defavorabila, de ordin bio- psiho-social,
cultural sau spiritual, in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne
observabile.

Problema exprima o dificultate trit de pacient, un comportament sau o atitudine

nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale.
In cazul in care pacientul are mai multe probleme de dependenta, asistentul medical
trebuie sa stabileasc problema prioritara - eseniala pentru existenta.
Prioritate inseamna o nevoie, care nesatisfcut:
pune in pericol starea de hemostazie, de echilibru a organismului pacientului
antreneaza consum mare de energie determina un grad mare de dependenta se
repercuteaz asupra mai multor nevoi impiedica securitatea sau confortul pacientului.
Sursele de dificultate sunt cauzele problemei de dependenta a bolnavului si ele pot fi
de ordin fizic, psihologic, social si spiritual sau lipsa de cunotine.
Sursele de dificultate fizice sunt cauze de natura intrinseca (factori genetici sau
fiziologici) sau extrinseca (aparat gipsat) care impiedica satisfacerea unor nevoi
fundamentale.
Cunoaterea mediului este importanta pentru:
a depista efectele benefice sau negative asupra organismului; a se proteja sau depista
problemele cauzate de mediu
III. Planificarea ngrijirilor
Planificarea ngrijirilor inseamna stabilitatea unui plan de aciune, a etapelor, a
mijloacelor, a gesturilor si a precauilor ce se impun, adica organizarea interveniilor conform
unei strategii bine definite, innd cont in mod deosebit de ngrijirile si tratamentele prescrise
de medic.
Aceasta etapa are doua componente:
a) formularea obiectivelor de ingrijire
b) interveniile asistentului medical.
a) Obiectivul principal de ingrijire, in cadrul conceptului Virginiei Henderson, cu privire Ia
satisfacerea nevoilor fundamentale, este de a adduce pacientul Ia un grad optim de
independenta in satisfacerea nevoilor.
Obiectivul de ingrijire este:
- stare pe care o dorim sa o obinem de la pacient
aciune in ingrijire, comunicata prin descrierea unui comportament, pe care il dorim
de la pacient, un rezultat al ngrijirilor
Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar si precis care sunt
rezultatele pe care pacientul si asistentul medical spera sa le obin, precum si aciunile ce le
pot ntreprinde pentru a atinge scopul fixat.

b) Interveniile sunt gesturi pe care asistentul medical le executa in activitatea de ingrijire.

Conform teoriei de ingrijire a Virginiei Henderson, prin interveniile asistentului
medical efectueaz pentru pacient sau completeaz ceea ce pacientul nu poate face, in scopul
obinerii unui grad optimal de independenta , in satisfacerea nevoilor fundamentale, care ii
permit continuitatea vieii.
Caracteristicile interveniilor sunt:
a) sa rspund nevoilor specifice pacientului innd cont de nevoile fiziologice, care pun in
pericol existenta acestuia
b) sa fie personalizate dup nevoile pacientului, varsta. gravitatea problemelor de sanatate
c) sa fie evaluabile
IV, Implementarea ngrijirilor
Aplicarea in practica a aciunilor are drept scop aducerea pacientului intr-o stare
optimala de independenta in satisfacerea nevoilor.
In cursul ngrijirilor de igiena, de tratament, asistentul medical discuta cu pacientul, il
atinge, il asculta, ii rspunde la intrebari, il nelege.
Executarea ngrijirilor se face conform planificrii, deoarece sunt activitati care
trebuie desfurate cu prioritate, de exemplu: prescripiile medicale,
recoltarea de snge care trebuie fcut la o anumita ora, administrarea antibioticelor,
sondaje, splaturi etc.
V. Evaluarea ngrijirilor
Constituie aprecierea muncii asistentului medical in funcie de rezultatul obtinut.
Pentru a sti daca obiectivul a fost atins, asistentul medical trebuie sa pun diferite
intrebari pacientului care sa permit aprecierea gradului de eficacitate a aciunilor sale.
Evaluarea se face ntotdeauna nainte de data propusa, pentru ca in cazul in care
obiectivul nu a fost atins, se va face reformularea obiectivului, a interveniilor.
Deci, procesul de ngrijire este un process dinamic, care nu se desfasoara static.
ngrijiri acordate pacientului la internarea in spital
Primul contact al omului bolnav cu reeaua de ocrotire a sanatatii se face prin
intermediul personalului mediu sanitar.
Asistenta medicale este cea dinti care cunoate suferinele bolnavului, mprejurrile
in care a aparut boala, condiiile de mediu familial si social in care triete bolnavul, modul de
alimentare, bolile de care a suferit, strile conllictuale de la locul de munca sau din familie.

Toate aceste date reprezint elemente foarte importante pentru precizarea

diagnosticului unei afeciuni neurologice, date pe care asistenta medicala le va trece in foaia
de observaie a bolnavului si pe care le va transmite verbal medicului.
Totalitatea acestor informaii, pe care asistenta le obine de la bolnav sau de la cei din
anturajul lui, poarta numele de anamneza, care incepe de obicei cu motivele care l-au
determinat pe bolnav sa se interneze in spital.
Aceste motive, in cazul bolnavilor cu meningita, pot fi:
durerile de cap (cefaleea);
tulburrile de vedere (fosfene-scntei, linii sau puncte luminoase,diplopie);
scderea forei musculare a unui membru;
tulburri de vorbire;
tulburri ale echilibrului in timpul mersului sau in ortostatism;
ameeli;
crize de pierderea contientei insolite sau nu de convulsii, atrofii ale muchilor,
pierderea sensibilitii intr-o anumita regiune a corpului, tremuraturi etc.
Toate aceste tulburri trebuie menionate in foaia de observaie, deoarece ele sunt
primele elemente care orienteaz diagnosticul.
Bolnavul va trebui lasat sa povesteasc singur felul in care a aparut boala, asistenta
medicala intrebandu-1 din cnd in cnd despre elementele eseniale ale istoricului bolii, astfel:
data apariiei unei tulburri; modul de instalare (brusc, in puseuri, lent); modul de
manifestare (dureri de cap, tulburri de vorbire); descrierea tratamentelor fcute care trebuie
sa cuprind: o denumirea medicamentelor o denumirea procedurilor fizioterapice o
denumirea interveniilor chirurgicale o durata tratamentelor o efectele acestora.
In cazul in care bolnavul nu poate da el insusi relaii asupra bolii, asistenta medicala
va obine aceste informaii de la familie, vecini, prieteni sau nsoitori ai bolnavului, in
momentul internrii acestuia.
In foaia de observaie, asistenta medicala va nota si bolile neuropsihice de care au
suferit membrii familiei sau rudele mai apropiate ale bolnavului, acordandu-se o atentie
deosebita bolilor neuropsihice cu caracter familial sau ereditar, cum ar fi miopatiile su ataxiile
spino-cerebeloase, deoarece unele dintre aceste boli se pot manifesta prin tulburri foarte
uoare, neobservate de anturaj, ca de exemplu: parezele fruste, atrofiile musculare si
tremuraturile.
De asemenea, se vor mai nota in foaia de observaie, bolile care provoac tulburri
neuropsihice (meningite, encefalite), bolile infectioase grave (febra tifoida) precum si bolile
comice (tuberculoza si sifilisul).

La copii se va avea in vedere modul in care a decurs sarcina mamei (boli eruptive,
traumatisme, intoxicaii ale mamei in timpul sarcinii), cum a decurs naterea (travaliu
prelungit, asfixie a ftului, aplicare de forceps sau vidextractor), ntruct accidentele
obstetricale se intalnesc in etiologia multor afeciuni neurologice.
La internare in spital, asistenta medicala va nota in foaia de observaie si date despre
condiiile de viata, de munca si de locuit ale bolnavului punnd accent pe cele mai importante,
astfel:
uzul si abuzul de alcool si tutun cu specificare precisa a cantitatilor;
obiceiurile alimentare daunatoare: consumul excesiv de cafea, sare, glucide,
grsimi);
substanele toxice manipulante de bolnav in timpul muncii; poziiile impuse de
anumite profesii;
eforturile fizice deosebite cerute de anumite ocupaii (mineri, sptori);
condiiile fizice (frigul, umezeala, trepidaiile).
La efectuarea examenului general, in afara de medical neurolog, si asistenta medicala
poate avea un rol important, ea fiind capabila sa noteze in foaia
de observaie toate constatrile privind caracterele fiziologice sau patologice ale
fiecrui sistem sau organ in parte.
Unele dintre aceste date sunt: greutatea, inaltimea; aspectul tegumentelor si
mucoaselor; starea sistemului ganglionar-limfatic; starea esutului adipos cutanat; aspectul
toracelui; caracterul respiraiei; pulsul, TA; starea dentitiei;
tranzitul intestinal, aspectul scaunelor; tulburrile de diureza si mictiune; aspectul
urinii.
Examenul obiectiv al bolnavului va fi efectuat totdeauna numai de medical neurolog.
Totui, pentru ca in multe cazuri, primul care ia contact cu bolnavul este asistenta medicala, ea
va trebui sa tie sa faca un examen neurologic; sa cunoasc foarte bine semiologia
neurological; alteori, va trebui chiar sa ia o hotarare de internare sau de acordare a primului
ajutor.
In efectuarea examenului, asistenta medicala va trebui sa respecte anumite norme,
astfel:
la bolnavii aflai in coma va renuna la o examinare amanuntita, care ar dura prea
mult si care ar intarsia tratamentul de urgenta;
va renuna de asemenea la manevre care ar putea dauna bolnavilor, cum ar fi,
cautarea semnelor meningeale la cei care au suferit un traumatism cranian sau vertebral.

In cazul bolnavilor cu meningita, se va observa poziia caracteristica in cocos de

puca, iar in afara de cefalee, vrsturi in jet-fara efort si fotofobie, semne de iritatie a
meningelui ce reies din anamneza, asistenta medicala va cauta si alte semne obiective de
afectare a meningelui, in primul rnd, redoare de ceafa, care se cauta plasand una din mini
sub regiunea occipitala a bolnavului aflat in decubit dorsal si ncercnd sa I se flecteze capul
pe piept.
Se va constata ca flexia nu se poate efectua deoarece coloana cervicala este rigida.
De asemenea, se mai pot cauta si alte semne meningeale precum:
o Kernig I
o Kernig II
o Brudzinski al cefei
Bolanvului cu meningita i se va efectua in primele 1-2 zile de la internarea in spital,
punctia rahidiana prin care se recolteaz lichidul cefalorahidian.
Locul punctiei va fi ales intotdeauna de ctre medic. Dup locul punctiei se
deosebesc:- punctia lombara,
-

Punctia dorsala

Punctia suboccipitala

Pentru efectuarea punctiei rahidiene, asistenta medicala va pregti urmtoarele

materiale in stare de perfecta sterilitate, astfel:
-

ace de punctie rahidiana, sterile si uscate, de mrime adecvata locului punctiei;

seringi de tip Record de 2-5-10-20 ml, pentru extragerea eventual a lichidului,

destuparea acului sau introducerea medicamentelor in spaiul subarahnoidian;

2-3 pense pentru scoaterea acelor de punctie si mutarea seringilor;

materiale pentru dezinfectarea regiunii alese pentru punctie, prosop steril sub locul
punctiei, tavita renala;

manometru Claude, pentru masurarea lichidului cefalorahidian;

2 eprubete sterile, uscate si etichetate, eventual cu medii de cultura (dup indicaia

medicului);

2-3 eprubete curate, eventual gradate, pentru recoltarea lichidului pentru analize
citologice si biochimice;

substane analeptice si tonicardiace, pentru eventualitatea unor accidente punctionale;

mnui sterile de cauciuc.

Punctia se va executa in camera de tratamente, in cazurile grave, insa este mai bine

sa se execute in salon, pe patul bolnavului.

Asistenta medicala:

va aranja patul bolnavului la care se va efectua punctia, sa fie izolat de restul

bolnavilor
va avea grija ca temperatura camerei sa fie optima va dezbrc bolnavul
va ajuta la poziia bolnavului in timpul punctie
In poziie sezand, bolnavul va fi adus cu spatele spre marginea patului si picioarele
pe pat; minile vor fi ncruciate pe piept, capul aplecat nainte si spatele inconvoiat in forma
de arc (poziie spate de pisica).
Cu o mana, asistenta medicala va apasa moderat asupra capului bolnavului in
regiunea occipitala, obligandu-1 astfel sa-si indoaie spatele, iar cu cealalta mana va impinge
napoi epigastrul, accentund si mai mult poziia dorita.
In poziia culcat, bolnavul este aezat in decubit lateral pe marginea patului sau a
mesei de operaie, ghemuit cu genunchii cat mai ridicai spre gura, cu capul aplecat nainte,
pentru a ncovoia spatele in forma de arc.
Aceasta poziie se va asigura stand in fata bolnavului si fixnd cu o mana coapsele,
iar cu cealalta ceafa bolnavului.
Aceasta curbare accentuata a coloanei vertrebrale, prezenta in ambele poziii, are ca
scop ndeprtarea cat mai mult posibil a apofizelor spinoase
unele de altele, avand astfel spatii cat mai largi, prin care se va putea ptrunde cu
acul in spaiul subarahnoidian.
Copiii vor fi inui in brae in timpul punei ei, calare pe genunchii asistentei
medicale, fata in fata cu ea, cu braele mprejurul gatului.
Cei mici vor fi inui intr-o parte. Ei vor fi fixai de umeri si ceafa cu mana stanga, iar
cu mana dreapta se va exercita o presiune moderata asupra regiunii epigastrice, pentru a le
inconvoia cat mai mult spatele.
Punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5. Punctia dorsala se
executa cel mai des intre vertebrele D6-D7.
Punctia suboccipitala se executa intre acul posterior al atlasului si osul occipital pe
linia mediana. In acest caz, acul trebuie sa ajunga cerebro- medulara.
Bolnavul va fi aezat calare pe un scaun, cu minile rezemate de spatar sau culcat in
decubit lateral drept, avand capul flectat nainte, pana ce barbia atinge sternul.
Parul bolnavului va fi acoperit cu o basma sterile iar capul va fi aezat in poziie fixa.
Locul punctiei va fi spalat, la vevoie ras, apoi dezinfectat cu alcool si badijonat cu
tinctura de iod pe o suprafaa de aproximativ 10*10 cm.

Dup efectuarea punctiei lombare, bolnavul este culcat imediat in decubit ventral sau
semiventral fara perna, cu capul la nivelul patului, timp de 24h, pentru stabilizarea presiunii
LCR.
Nerespectarea repausului in poziie orizontala poate duce la tulburri post
punctionale precum dureri de cap; vrsturi; tulburri vizuale.
Acestea pot dura 1-2 saptamani.
Alimentaia bolnavului se va incepe abia la 2 h dup terminarea punctiei. Dup
punctia suboccipitala, bolnavul nu trebuie culcat, ci este bine sa umble.

EVALUARE NECESITATILOR FUNDAMENTALE CONFORM

VIRGINIA HENDERSON LA PACIENTUL CU MENINGITA
Pentru fiecare flinta umana exista anumite nevoi fundamentale care trebuie
satisfcute pentru a atinge un nivel optim de bunstare.
Codul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi
fundamentale si anume: atingerea de ctre pacient a independentei in satisfacerea acestor
nevoi este telul profesiei de asistent medical.
Nevoia de a respira si a avea o buna circulaie, pot aparea dificulti precum: HTA,
disfonie, cefalee, faringe hyperemic, obstrucie nazala, date de eforturi fizice prea mari,
secreiile abundente, de boala in sine, iar pentru combaterea lor, asistenta medicala:
-va administra si supraveghea tratamentul prescris de medic; va urmri funciile
respiratorii: frecventa respiraiei, pulsul, tensiunea arteriala si va nota valorile obinute in
foaia de observaie a bolnavului;
-va urmri schimbrile de culoare a pielii, mucoaselor si fanerelor;
-la nevoie, va administra O2 pentru ameliorarea funciei respiratorii, insa numai sub
prescripie medicala;
-in cazul unui faringe hiperemic, va ndeprt cauzele favorizante prin asigurarea
unor condiii de mediu corespunztoare si prin eliminarea factorilor nocivi;
-va liniti bolnavul in timpul efortului de expectoratie si va pregti un recipient in
care va colecta eliminrile;
-va verifica manevrele de elongatie (redoare de ceafa si semnele meningeene).
Nevoii de a se alimenta si hidrata, sunt prezente dificulti ca: greaa, vrsturi,
apetiti diminuat sau absent, dificulti date fie de prezenta unor dureri abdominale, fie de
aportul nutritive mic si chiar de boala. In acest caz, asistenta medicala:

-va administra tratamentul prescris de medic pentru combaterea greuri lor si a

vrsturilor;
-va observa vrsturile si va nota in foaia de observaie a bolnavului: aspectul,
culoarea, coninutul, cantitatea si numrul lor si le va colecta intr-un recipient;
-va asigura o alimentaie adecvata administrata cu grija atat bolnavului hrnit prin
sonda nazogastrica cat si celui care se hrnete singur.
In cadrul necesitilor fundamentale, bolnavul poate prezenta o stare de disconfort
aparuta in urma imobilizrii la pat, fie din cauza unei sonde urinare sau a unei perfuzii, fie din
cauza instalrii comei, fapt pentru care asistenta medicala:
Va administra tratamentul prescris de medic pentru ieirea din coma si vindecarea cat
mai rapida a bolnavului;
-va supraveghea si va observa poziia bolnavului cu meningita si va asigura o poziie
adecvata in care acesta sa se poata simi confortabil, o poziie care sa favorizeze circulaia
sangvina precum si eliminarea;
-va calcula zilnic raportul ingestie/excretie; va msur zilnic diureza.
Nevoia de a se odihni, bolnavul poate prezenta dificulti precum: agitaie
psihomotorie, anxietate, nelinite, insomnie nocturna, somnolenta diurn al, toate acestea fiind
date de boala, durere, de teama, iar pentru aceasta asistenta medicala:
-va administra si supraveghea tratamentul prescris de medic pentru evitarea crizelor
de contracii;
-va asigura linitea si somnul bolnavului: va observa daca acesta prezint stri de
insomnie sau somnolenta si la nevoie poate administra medicatia sedativa prescrisa de medic;
-va informa medical despre poziia spontana si starea senzoriului pacientului:
somnolenta, lentoare in vorbire, dezorientare temporo- spatiala, tulburri mnezice, agitaie,
incontienta si coma de diverse grade.
Pot aparea probleme privind meninerea temperaturii corpului in limite normale, cum
ar fi: febra persistenta cu o valoare de 39.2C-40C, insotita de frison, febra care poate fi data
de starea generala foarte alterata si chiar de coma. Pentru combaterea acestor probleme,
asistenta medicala:
-va administra tratamentul prescris de medic pentru combaterea febrei (antitermice);
-va efectua manevre hipotermizante;
-va urmri zilnic temperatura si valoarea obtinuta, o va nota in foaia de observaie a
bolnavului;
-in caz de frisoane, va incalzi bolnavul cu paturi groase, sticle cu apa calda sau prin
administrare de lichide calde.

O problema poate fi si imposibilitatea bolnavului de a fi curat si de a-si proteja

tegumantele, problema data de imobilizarea la pat a acestuia, caz in care asistenta medicala:
-va asigura igiena lenjeriei de corp, a tegumentelor si a lenjeriei de pat, in fiecare zi;
-va examina si va observa zilnic orice schimbare de culoare a tegumentelor si
mucoaselor;
-la nevoie, asistenta medicala va mbrc si va dezbrc bolnavul, iar in cazul
copiilor, ii va explica mamei modul de efectuare a acestei nevoi, in funcie de starea generala
a pacientului;
-va asigura o poziie favorabila atat pentru linitea pacientului cat si pentru
prevenirea escarelor.
Nevoia de a comunica, bolnavul poate prezenta: agitaie, nelinite, anxietate, geamat
pana Ia imposibilitatea de a comunica, caz in care asistenta medicala:
-va administra tratamentul prescris si va supraveghea evoluia, starea generala a
pacientului precum si reaciile acestuia la tratament;
-va avea ca obiective echilibrarea psihica si realizarea unei comunicri eficiente intre
bolnav, rudele acestuia si cadrele medicale;
-va da posibilitatea pacientului sa-si exprime nevoile, sentimentele si dorinele;
-va informa bolnavul despre boala sa, tratamentul prescris, pentru a-I diminua
anxietatea, in cazul in care aceasta exista;
-va ajuta bolnavul sa-si menin sentimental de utilitate, sesiznd orice forma de
interes pentru o anumita activitate reactiva si antrennd bolnavul in desfasurarea acesteia,
corectnd totodat deprinderile daunatoare sanatatii;
-va explica bolnavului respective, rudelor acestuia, necesitatea urmrii tratamentului
prescris si a efecturii unor examene, cum ar fi, examenul fundului de ochi, important
deoarece prezenta edemului papilar uni sau bilateral contraindica efectuarea punctiei.
Asistenta medicala va observa, va supraveghea evoluia pacientului si va asigura pe
tot parcursul spitalizrii, o continua independenta in satisfacerea tuturor nevoilor acestuia,
pentru prevenirea si combaterea eventualelor complicaii

IV.STUDIUL CAZURILOR CLINICE

Cazul clinic I
Pacientul V.E. in varsta de 21 ani se interneaz in data de 21.04.2015, avand
diagnosticul de Meningita acuta bacteriana probabil meningococica.

In antecedente, neaga TBC si afiema ca in luna Ianuarie anul 2014 a fost operata de
TCC acut deschis. La examenul clinic s-au costatat urmtoarele: starea generala este relativ
buna, cu tegumente normal colorate, curate; prezentnd o cicatrice in regiunea frontale;
mucoasele sunt normal colorate, umede si curate; ganglionii superficiali nepalpabili; toracele
este normal conformat cu zgomote cardiace ritmice; ritmul respirator este de 26 r/min;
murmur vesicular present, fara raluri bronsice; limba este umeda; tranzitul intestinal este
present; faringele este hyperemic; abdomenul este mobil cu respiraie; pacienta este orientata
temporo- spatial.
La internare, acuza ca in urma cu aproximativ 2 zile boala a debutat cu otalgie
stanga, cefalee, fotofobie, disfonie, obstrucie nazala, dureri abdominale urmate de
subfebrilitate, vrsturi si apoi accentuarea cefaleei si prezenta Sindromului meningeal
caracterizat prin redoare de ceafa si prezenta semnelor Kemig si Brudzinski.
In data de 21.04.2015, pacienta se afla intr-o stare de subfebrilitate cu o stare
generala satisfacatoare insa acuza cefalee moderata, dureri ale globilor oculari, greaa fara
vrsturi, redoare de ceafa staionara.
In data de 22.04.2015, starea generala a pacientei este mediocre, afebrila dimineaa,
prezint midriaza egala bilaterala, acuza dureri la nivelul globilor oculari, faringele este
hiperemic si nu prezint vrsturi.
In urma investigaiilor effectuate si a tratamentului administrat, pacienta V.E. se
externeaz pe data de 29.04.2015 cu o stare generala buna, afebrila, fara acuze subiective,
echilibrata cardiovascular si digestiv si nu mai prezint sindromul meningeal.
Pacienta se externeaz, primind de la medic urmtoarele recomandri;
-

izolare la domiciliu si meninerea repausului la pat timp de 10 zile;

continuarea tratamentului inca 7 zile.

Pacienta va veni la spital pentru control medical la 10 zile, 1 , 3 , 6 , 12 luni de la

externare.

Investigaii de laborator
VALORI
DATA
21.04.2015

INVESTIGAIA
HEMOGLOBINA
LEUCOCITE

21.04.2015

OBINUTE
14,1G/100ml
3

14.000/mm

ERITROCITE

5,1mil/mm

VSH

36mm/1h

GLICEMIA

75g%

CALCEMIA

4,4mEg/l

4200-8000/mm3

4.5-

5,5mil/mm3

1-10mm/1h 80-120g
%

4.5-

5,5mEg/l

EXAMEN LCR
TENSIUNEA

23.04.2015
*

13-17g/100ml

ASPECTUL LCR
22.04.2015

VALORI NORMALE

Clar
tulbure "in set"

TGO

pic cu pic
2-20UI

TGP

12 UI 10UI

2-16UI

UREE

0,36g/l

0,20-0,40g/l

CREATININA

1.00mg%

0,6-1,20mg%

BILIRUBINA

T=0,8mg%

T=0,6-1,0mg%

IONOGRAMA

NA=128mEg/l

Na=137-152mEg/I

K=3,5mEg/l

K=3,8-5,4mEg/l

Ca=4,4mEg/l

Ca=4,5-5,5mEg/l

CI=90mEg/l

Cl=94-111mGg/I

EXAMEN LCR
ASPECTUL

Clar

TENSIUNEA

pic cu pic

R-PANDY
CELULE/MM3

clar "in set" pozitiva

(+) 178/MM

negativa(-)
2-5/mm3

Tratamentul aplicat conform prescripiilor medicale

DATA

MEDICAMENTUL

FORMA

DOZA

22.04.2015

23.04.2015

24.04.2015

PENICILINA G

prezentare
SOL.

8mil.u.i.

adm
iv.

HARTMAN

SOL.

500ml

P.E.V.

MANITOL 20%

SOL.

400ml

P.E.V.

FUROSEMID

SOL.

2 f(40mg)

DEXAMETAZONA

SOL.

16 mg

PARACETAMOL

TB.

ALGOCALM1N
GLUCOZA 5%

RITMUL

de

de
21.04.2015

CALEA

iv.
iv.

2 m!./6h
/zi
100 ml./6h
1/2 f./6h
1 ml./6h

3 tb.

p.o.

1 tb * 3/zi

SOL.
SOL.

1f
100 ml

p.o.
iv.

1 f. la nevoie
100 ml./6h

PENICILINA G

SOL.

8 mii u.l.

iv.

HARTMAN

SOL.

500 ml

iv.

/zi

GLUCOZA 5%

SOL.

500 ml

P.E.V.

/zi

GLUCOZA 10%

SOL.

500 ml

P.E.V.

/zi

MANITOL 20%
FUROSEMID

SOL.
SOL.

400 ml
2 f.

P.E.V.
iv.

100 ml./6h
1/2 f./6h

DEXAMETAZONA

SOL.

16 mg

iv.

1 ml,/6h

2 mi!./6h

PARACETAMOL

TB.

3 tb.

p.o.

la nevoie

CALCIU LACTIC

TB.

2 tb.

p.o.

1 tb./12h

DICARBOCALM

TB.

2 tb.

p.o.

1tb./12h

PENICILINA G
HARTMAN

SOL.
SOL.

8 mii u.l.
500 ml

iv.
P.E.V.

2mil/6h
/zi

GLUCOZA 5%

SOL.

500 ml

P.E.V.

/zi

GLUCOZA 10%

SOL.

500 ml

P.E.V.

/zi

MANITOL 20%
FUROSEMID

SOL.
SOL.

400 ml
2 f.

iv.
iv.

100ml/6h
1/2 f./6h

DEXAMETAZONA

SOL.

16 mg

iv.

1 m!./6h

PARACETAMOL

TB.

3 tb.

p.o.

la nevoie

CALCIU LACTIC

TB.

2 tb.

p.o.

1 tb./12h

VITAMINA B1

TB.

1 tb.

p.o.

1 tb./zi

VITAMINA B6

TB.

1 tb.

p.o.

1 tb./zi

DICARBOCALM
PENICILINA G

TB.
SOL.

2 tb.
8 mii u.l.

p.o.
.V.

1 tb./12h
2 mil./6h

GLUCOZA 5%

SOL.

500 ml

P.E.V.

GLUCOZA 10%
HARTMAN

SOL.
SOL.

500 ml
500 ml

P.E.V.
P.E.V.

/zi
100 ml./6h

MANITOL 20%

SOL.

400 ml.

i.v

100 ml./6h

FUROSEMID
DEXAMETAZONA

SOL.
SOL.

2 f.
16 mg.

i.v
i.v

1/2 f./6h
1 m!./6h

/zi

DATA

MEDICAMENTUL

FORMA

DOZA

adm

prezentare

25.04.2015

26.04.2015

27.04.2015

28.04.2015
29.04.2015

RITMUL

de

de
24.04.2015

CALEA

PARACETAMOL

TB.

3 tb.

p.o.

CALCIU LACTIC

TB.

2 tb.

p.o.

1 tb./12h

VITAMINA B1

TB.

1 tb.

p.o.

1 tb./zi

VITAMINA B6

TB.

1 tb.

p.o.

1 tb./zi

DICARBOCALM
PENICILINA G

TB.
SOL.

2 tb.
8 mii u.l.

p.o.
i.v

1 tb./12h
2 mil./6h

MANITOL 20%
FUROSEMID

SOL.
SOL.

400 ml.
2 f.

i.v
i.v

100 ml./6h
1/2 f./6h

DEXAMETAZONA

SOL

16 mg.

i.v

PARACETAMOL

TB.

3 tb.

p.o.

CALCIU LACTIC
VITAMINA B1

TB.
SOL.

2 tb.
1 f.

p.o.
i.m.

1 tb./12h
1 f./zi

VITAMINA B6

SOL.

1 f.

i.m.

1 f./zi

DICARBOCALM

TB.

2 tb.

p.o.

1 tb./12h

PENICILINA G

SOL.

i.v.

2 mil./6h

PARACETAMOL

TB.

3 tb.

p.o.

CALCIU LACTIC
VITAMINA B1

TB.
SOL.

2 tb.
1 f.

p.o.
i.m.

1 tb./12h
1 f./zi

VITAMINA B6

SOL.

1 f.

i.m.

1 f./zi

DICARBOCALM
PENICILINA G

TB.
SOL.

2 tb.
8 mii u.l.

p.o.
i.v

1 tb./12h
2 mil./6h

DIAZEPAM

TB.

5 mg.

p.o.

1 tb./24h

CALCIU LACTIC
VITAMINA B1

TB.
SOL.

2 tb.
1 f.

p.o.
i.m.

1 tb./12h
1 f./zi

VITAMINA B6

SOL

1 f.

i.m.

1 f./zi

DICARBOCALM
SER FIZIOLOGIC

TB.
SOL

p.o.
iv.

1 tb./12h
1 f./zi

8 mii u.l.

2 tb.
1 flacon

1 tb.la nevoie

1 ml./6h
1 tb.la nevoie

1 tb.la nevoie

NUME:V
PRENUME:E
VARSTA:21 ANI
DIAGNOSTIC:Meningita acuta
NEVOIA

PROBLEMA

FUNDAMENTALA
1 .Nevoia de a respira disfonie;
si a avea o Buna
obstrucie
circulaie
nazala:faringe
hiperemic
greaa,
2.A se alimenta si
hidrata

vrsturi

Bacteriana
SURSA DE
DIFICULTATE
faringe
hiperemic
boala
aport alimentar
minim,
boala

3.A elimina
NEVOIA

pacienta nu
PROBLEMA
SURSA DE
prezint
FUNDAMENTALA
DIFICULTATE
probleme
boala
5.A dormi, a se odihni nu prezint
insomnii,cu
excepia nopii de
4.A se mica, a pstr imobilizare la pat boala;
29.xi.2000
o buna postura
perfuzia
pacienta nu
6.A se imbraca, a se
endovenoasa
prezint
dezbrc
probleme

7.A-si menine
temperatura corpului
in limite Normale

subfebrilitate

boala

8.A fi curat si a-si

proteja
tegumentele

in prima zi, bolnava stativul, la care

si efectueaz greu este adaptata
nevoile din cauza perfuzia este
PEV
incomod; boala

36.5C

OBIECTIVE

INTERVENII
PROPRII

respiraie
A.M.va aspira secreiile
normala, faringe nazofaringiene A.M.va
normal colorat
administra lichide calde
combaterea
gretei,
vrsturilor,
favorizarea
alimentaiei

OBIECTIVE
odihna
pacientei
mobilizarea cat
mai rapida a
bolnavului

INTERVENII

EVALUARE

DELEGATE
A.M.va administra
pacienta respira
tratamentul prescris de normal si dup 2 zile
medic
alterarea vocii
dispare

pacienta nu mai are

A.M.va colecta vrsturile si va A.M.va administra
nota in F.O.numrul lor,
tratamentul prescris de vrsturi, iar apetitul
a revenit la normal
cantitatea, consistenta si orarul; medic
A.M.va administra regimul de
alimentaie adecvat
A.M.administreaz regimul de
INTERVENII
alimentaie prescris de medic;
PROPRII
A.M.masoara diureza zilnic si
A.M.va liniti pacienta si ii va
urmrete scaunul
asigura odihna Zilnica

A.M.va administra
pacienta prezint
INTERVENII
EVALUARE
tratamentul prescris de scaune normale si
DELEGATE
medic
mictiuni fiziologice
A.M.administreaz
pacienta se
normale
tratamentul prescris de odihnete fara a
medic Diazepam1tb/24h prezenta probleme
A.M.va aeza bolnavul in poziii A.M.administreaz
cat mai comode acestuia, dup tratamentul prescris de dup 4 zile I se
A.M.asculta si in acelai timp
A. M. administreaz
pacienta este
terminarea Perfuziei
medic
scoate perfuzia si
ajuta bolnava in vederea
tratamentul prescris de capabila sa-si
pacienta se poate
exprimrii si efecturii normale medic
efectueze nevoia
deplasa singura
a Nevoit

revenirea
temperaturii la
normal

A.M.masoara temperatura si
A.M.administreaz
comunica medicului orice
tratamentul prescris de
modificare a acestuia si noteaza medic
rezultatul in F.O.

scoaterea
perfuziei;
insanatosirea
rapida a
bolnavei

funcia ndeplinita
A. M.administreaz
autonom dup 24 h
tratamentul
prescris
de
A.M.urmrete perfuzia si o va
medic
scoate la sfritul ei A.M.va
ajuta bolnava sa-si efectueze
5
nevoia A.M.pastreaza curenia
7
lenjeriei de corp si de pat

pacienta are o
temperatura a
corpului pastrata in
limite normale 37.5C

NEVOIA

PROBLEMA

FUNDAMENTALA

SURSA DE
DIFICULTATE
boala

9.A evita Pericolele

nu trebuiesa-si
solicite ochii;
fotofobie

10.A comunica

pacienta nu
Drezinta
Drobleme

11 .A se recrea

mposibiiitatea de boala
spitalizare
a-si satisface
aceasta nevoie

OBIECTIVE
combaterea
durerii globilor
oculari si a
fotofobiei

INTERVENII

INTERVENII

PROPRII

DELEGATE

A.M.are grija ca pacientul sa

nu citeasc; sa nu se uite la
televizor

pacienta nu mai are

A. M.administreaz
tratamentul prescris de dureri oculare dup 5
zile
medic

A.M.asculta bolnava si o ajuta

la Nevoie

buna dispoziie
efectuarea de.
activitati
recreative

A.M.va asigura buna dispoziie

a bolnavei A.M.va ncuraja
bolnava in desfasurarea de
activitati recreative

5
8

EVALUARE

bolnava este foarte

comunicativa si dornica
de a discuta

pacienta va fi externata
dup 9 zile de
spitalizare si se va
recrea dup preferina

Cazul clinic II
Pacientul M.I. in varsta de 12 ani se interneaz in data de 27.04.2015, avand pa foaia
de trimitere diagnosticul de ;suspect de meningo-encefalita acuta.
Dup 3 zile de spitalizare, medicii de la spitalul de boli infectioase l-au pus si
diagnosticul de coma de gradul II.
In antecedente, pacientul prezinta:un frate cu epilepsie si prezenta de convulsii timp de
6 luni, timp de 6 uni, timp in care s-a tratat cu Fenobarbital.
Pacientul in varsta de 12 ani si 3 luni, vine prin transfer de la spitalul de
Neuropsihiatrie infantila cu suspectactare de meningoencefalita acuta, cu debut brusc de
aproximativ 14 ore in stare aparenta de sanatate, cu un episod de pierdere a contientei urmat
de convulsii tonico-cIonice generalizate in mai multe episoade si instalarea unei come de gr.II,
motiv pentru care a fost trimis de la Spitalul din Roiori.
Pe parcursul internrii, pacientul devine febril (o febra mare care nu cedeaza la
antitermice si manevre hipotermizante) si prezint vrsturi (in numr de 8-9 / 24h. iniial cu
continui alimentar, apoi cu coninut bilios).
Starea generala a pacientului este extrem de grava, in momentul
internrii.
In data de 27.04.2015, ora 1 noaptea, pacientul prezint febra 39C;
T.A.=120/65mmHg si A.V.=100b./min.; agitaie psihomotorie, geamat.
La ora 2 noaptea, prezint febra rezistenta la toate manevrele hpotermice; se menine
coma profunda si criza de contracturi tonice generalizate.
La ora 3 noaptea, se prezint in continuare febril 39,2C, cu coma profunda, midriaza
bilaterala, RFM present, criza de contracie tonica generalizata; T.A.=120/60mmHg si
A.V.=100b/min.
La ora 4, bolnavul este febril (38,3C); prezint coma de gr.II; T.A.=120/65rnrnHg;
A.V.=98b/min.
La ora 4.30, bolnavul are temperatura de 38C si este clinic staionar.
La ora 5.30, bolnavul are temperatura de 38,2C, nu varsa,
abdomenul este suplu si mobil cu respiratia,diureza este prezenta, A.V.
lOOb/min.
Dup o spitalizare de 12 zile, timp in care bolnavul a primit un tratament format din:
Ceftriaxon 4g i.v.; Menitol 400ml i.v.; Furosemid 40mg i.v.; Dexometazona 16mg i.v.; P.E.V.
cu glucoza 10% 500ml+5%250ml; Algocalmin lg i.v. si Diazepam Ig i.v.,acesta este eztemat
cu o stare generala relativ buna caracterizata prin:
-absenta febrei;
-absenta midriazei;
-absenta contraciilor tonice generalizate;
- absenta comei de gradul II;
- instalarea strii de sanatate aproximativ normala. Pacientul este contient si orientat
temporo-spatial.
Interveniile asistentei medicale conform prescripiilor medicale
VALORI
DATA
27.04.2015

INVESTIGAIA
C.T.cerebral

OBINUTE
aspect normal

59

VALORI NORMALE
aspect normai

28.04.2015

29.04.2015

Hemoglobina

13,8g/100ml

13-17g/100ml

Hematocrit

43%

42-45%

Eritrocite

5,2mil./mm3

4,5-5,5mil/mm3

Leucocite

13.000/mm3

4200-8000/mm3

Trombocite

168.000/mm3

150.000-250.000/mm3

Glicemia Calcemia

71mEg/l

80-120g%

TGO TGP Uree Acid 4.3mEg/l

4,5-5,5mEg/l 2-20 ui 2-16 ui

uric Creai ni na Fg 12 ui

0,20 - 0,40g/l 2,5 - 8,5mg 0,6-

Ionograma

11 ui

1,20mg%

0,32g/l

200 - 400mg% Na=137 -

2,0mg

152mEg/l K=3,8 - 5,4mEg/l

1,00mg%

Ca=4,5 - 5,5mEg/i CI=94 -

203mg %

111mEg/l

Na=126mEg/i
K=3.2mEg/l
Ca=4.3mEg/I
C!=91mEg/i

Investigaii de laborator

60

Tratamentul aplicat conform prescripiilor medicale

FORMA

CALEA

de
DATA
27.04.2015

28.04.2015

DATA

MEDICAMENTUL

DOZA

adm

RITMUL

CEFTRIAXON
MANITOL

praf
sol.

4g
400ml

!v
!v

2g/12h
100ml/6h

FUROSEMID

sol.

40mg

Iv

1ml/6h

DEXAMETAZONA
GLUCOZA 10%

sol.
sol.

16mg
500ml

Iv
PEV

1ml/6h
/24h

GLUCOZA 5%

soi.

250ml

PEV

/24h

ALGOCALMIN

sol.

1f.

Iv

1f.la nevoie

DIAZEPAM

sol.

1f.

Iv

1f.la nevoie

CEFTRIAXON

praf

4g

Iv
cale

CLORAMFENICOL
MANITOL 20%
MEDICAMENTUL
FUROSEMID
DEXAMETAZONA
GLUCOZA 10%

3.05.2015

prezentare

de

tb.
sol.
FORMA
sol.
de
sol.
prezentare
sol.

2000mg
400ml
DOZA
40mg

nazogastrica
Iv
CALEA
Iv

16mg
500ml

de
Iv
adm
PEV

1 ml/6h
/24h

sol.
sol.
sol.

250m!
250ml
500ml
1f.

PEV
PEV
PEV
Iv

/zi
/24h
/zi
1f.la nevoie

PARACETAMOL
PARACETAMOL

tb.
tb.

3tb.
3tb.

p.o.
p.o.

DIAZEPAM

sol.

2f.
2f.

iv
Iv

lalanevoie
nevoiela
laindicaia
indicaia
medicului
medicului

p.o.

500mg/6h

CLORAMFENICOL
tb.la Cefl 2000mg
S-a
observat ca pacientul este alergic
FUROSEMID
sol.
40mg
si ia Algocalmin

5.05.2015

MANITOL 20%

sol.

400ml

30.04.2015

DEXAMETAZONA
CLORAMFENICOL
GLUCOZA20%
10%
MANITOL

sol.
tb.
sol.
sol.

16mg
2000mg
500ml
400ml

GLUCOZA 5%
FUROSEMID
HARTMAN
DEXAMETAZONA

sol.
sol.
sol.
sol.

250ml
40mg
500ml
16mg

PARACETAMOL
GLUCOZA
10%

tb.
sol.

3tb.
500ml

PEV
Iv
p.o.
PEV

GLUCOZA 5%
DIAZEPAM
HARTMAN

sol.
sol.

250ml
2f,
500ml

PEV
iv
PEV

CALCIU LACTIC
PARACETAMOL
VITAMINA B1

tb.
tb.
tb.

2tb.
3tb.
1tb.

p.o.
p.o.
p.o.

VITAMINA B6
DIAZEPAM

tb.
sol.

1tb.
2f.

p.o.
Iv

PIRACETAM

tb.

3tb.

CLORAMFENICOL
CLORAMFENICOL
MANITOL 20%

tb.
tb.
sol.

2g
2000mg
300ml
400m!

FUROSEMID
FUROSEMID
DEXAMETAZONA
DEXAMETAZONA

sol.
sol.
sol.
sol.

40mg
40mg
10mg
16mg

DICARBOCALM
GLUCOZA
10%
GLUCOZA 10%

tb.
sol.
sol.

1 tb.
500ml
500ml

GLUCOZA 5%

sol.

HARTMAN
SER FIZIOLOGIC

2.05.2015

500mg/6h
100ml/6h
RITMUL
1ml/6h

GLUCOZA 5%
5%
GLUCOZA
HARTMAN
ALGOCALMIN

4.05.2015
29.04.2015

6.05.2015
1.05.2015

2g/12h

rixon

iv
iv
cale
iv
nazogastrica
PEV
Iv
PEV
Iv

p.o.
cale
p.o.
nazogastrica
iv
Iv
iv
Iv
iv
Iv
p.o.
PEV

1ml/6h
100ml/6h
1ml/6h
500mg/6h
/zi
100ml/6h
/zi
1ml/6h
/zi
1 ml/6h
la nevoie
/zi la
indicaia
/zi
medicului
/zi
/24h
la nevoie
/24h
la indicaia
/24h
medicului
1tb./8h
500mg/6h
500mg/6h
75mi/6h
100ml/6h
1ml/6h
1ml/6h
2,5ml/6h
1ml/6h

PEV

/zi
/zi

500ml

PEV

/zi

sol.
sol.

500ml
500ml

PEV
PEV

/zi
/zi

PARACETAMOL

tb.

3tb.

p.o.

CALCIU LACTIC

tb.

2tb.

p.o.

1tb./12h

VITAMINA B1

tb.

1tb.

p.o.

/zi

VITAMINA B6
CARBAMAZEPIN

tb.
tb.

1tb.
2tb.

p.o.
p.o.

/zi
1/4tb./8h

la nevoie

FORMA

CALEA

de
DATA
7.05.2015

MEDICAMENTUL

prezentare

de
DOZA

adm

RITMUL
500mg/6h
50ml/12h

CLORAMFENICOL
MANITOL 20%

tb.
sol.

2g
100ml

po.
iv

FUROSEMID

sol.

20mg

iv

1ml/12h

DEXAMETAZONA

sol.

8mg

iv

1ml/12h

DICARBOCALM

tb.

4tb.

P-O.

1tb./6h

RANIT1 DINA

tb.

3tb.

po.

1tb./8h

PARACETAMOL

tb.

3tb.

P-O.

la nevoie

CALCIU LACTIC

tb.

2tb.

P-O.

1tb./12h

VITAMINA B1
VITAMINA B6

tb.
tb.

1tb.
1 tb.

P-O_______P-O,_______

1 tb./zi
1 tb./zi

NUME:M
PRENUME:I
VARSTA:12 ANI
DIAGNOSTIC: MENINGOENCEFALITA ACUTA, COMA DE GR.II
NEVOIA
PROBLEMA
SURSA DE
FUNDAMENTALA
DIFICULTATE
1. Nevoia de a respira
si a avea 0 buna
respiraie
2.A se Alimenta si
Hidrata

3.A elimina

boala
frecventa respiraiei
uor mrit
pacientul este
alimentat cu
sol.glucoza, ser
Fiziologic
Hartman prinPEV
vrsturi; alimentare
pe Sonda nazala

coma de gr.I!

OBIECTIVE

INTERVENII
PROPRII

normalizarea

A.M.administreaz
A.M.asigura aerisirea salonului, tratamentul prescris de
respiraiei
Umiditate
medic
ieirea din coma; A.M.urmrete perfuzia si sonda A.M.administreaz
alimentarea
nazala si o schimba cnd se
tratamentul prescris de
independenta
termina; la ieirea din coma,
medic
A.M. Administreaz lichide

instituirea unei sonde imobilizarea la pat ieirea din coma A.M.instituie sonda Urinara;
Urinare
datorita comei
pentru
A.M.masoara diureza;
ndeplinirea
A.M.schimba punga la Nevoie
nevoii

4.A se mica, a pstr imobilizare la pat; ROI coma profunda

o buna Postura
diminuate; contracii
tonice
generalizare(crize)
5.A dormi, a se odihni somn continuu agitat coma

6.A se imbraca, a se

imposibilitatea

dezbrc

satisfacerii nevoii

coma

INTERVENII
DELEGATE

ieirea din
coma;
mobilizare

A. M .supravegheaz pacientul
urmrind si funciile vitale:pu!s,
temperatura, respiraie

EVALUARE
pacienta si-a
echilibrat
respiraia
dup 8 zile de
tratament pacientul
iese din Coma si se
poate Alimenta singur

A.M.administreaz
diureza normala Urina
tratamentul prescris de normocroma (1,21)
medic

A.M.administreaz
tratamentul prescris

Dup ieirea din Coma,

bolnavul merge
susinui de mama sa

ieirea din coma A.M.supravegheaza bolnavul si ii A.M.administreaz

asigura Linitea
tratamentul prescris

Dup ieirea din Coma

bolnavul doarme linitit

ieirea din coma A.M. supravegheaz

bolnavul,A.M. ajuta sa-si
efectueze nevoia

cu ajutorul mamei este

ndeplinita aceasta
nevoie

63

A.M.administreaz de
medic

NEVOIA

PROBLEMA

FUNDAMENTALA

SURSA DE
DIFICULTATE

OBIECTIVE

INTERVENII

INTERVENII

PROPRII

DELEGATE

ieirea din
7.A-si menine
febra rezistenta 40C
temperatura corpului
in limite normale

stare generala
alterata datorita
comei de gr.II

8.A fi curat si a -si

proteja tegumentele

imposibilitatea de a
efectua nevoia

coma

9.A evita pericolele

agitaie

pacientul
legat de
mini

psihomotorie
10.A comunica

11 .A se recrea

imposibilitatea de
comunicare

A M. administreaz lichide

A.M.administreaz

A.M.masoara temperatura si o
noteaza in F.O. T=39,2C

tratamentul prescris de
medic contra febrei

efectuarea
autonoma a
acestei nevoi

dup ce iese din coma

A.M.ii menine curenia
A.M.administreaz
lenjeriei de corp si a celei de pat tratamentul prescris de este ajutat de mama sa
sa se spele
medic
A.M. supravegheaz bolnavul

A.M.admin is treaza
dup 8 zile de
tratamentul prescris de tratament, isl revine
medic
din coma
A. M.admin is treaza

imposibilitatea
satisfacerii nevoii

boala,coma
spitalizare

12.Nevoia de a-si

imposibilitatea

coma

practica religia

satisfacerii nevoii

spitalizare

dup cateva zile de

tratament, pacientul
nu mai are febra
rezistenta

coma;
combaterea
febrei

este ieirea din coma

pat la

boala,coma
agitaie psihomotorie, geamat

EVALUARE

A. M .supravegheaz bolnavul; tratamentul prescris

ieirea din coma;

cnd iese din

comunicare

coma, comunica cu el

eficienta
reinsanatosire
grabnica
ieirea din coma

bolnavul se trezete
din coma si vorbete
coerent sl
isi exprima nevoile

A.M.asigura buna dispoziie a

bolnavului

A.M. administreaz

A.M. permite bolnavului sa-si

aduca materiale religioase

A.M.administreaz
dup ce iese din
tratamentul prescris de coma,pacientul citete
medic
materialele

64

tratamentul prescris

dup externare,
bolnavul se poate
recrea

Cazul clinic III

Pacientul B.M. in varsta de 19 ani se interneaz in Institutul Clinic Fundeni pe
data de 16.04. 2015, avand diagnosticul de meningita acuta bacteriana si Sindrom cefalalgic;
Pacientul prezint in antecedente: spasmofilie (14 ani), apendicectomie (17ani),
adenita submandibulara stanga (3ani) si rujeola.
Pacientul in varsta de 19 ani cu sindrom cefalalgic de 4 ani, se interneaz pentru
cefalee occipitala, rahialgii la nivelul coloanei vertebrale cervico-toracal si caderea parului.
Anamnestic, bolnavul acuza fenomene de tip Raynould la nivelul membrului superior
bilateral.
De asemenea, pacientul se interneaz acuzand de 36h cefalee, stare de rau, febra,
frisoane, fotofobie, greaa si voma.
Dupa 24h de internare, pacientul prezint o stare generala foarte alterata, cu nelinite,
stare de agitaie psihomotorie, uoara dezorientare temporo-spatiala, delir.
Facies-ul este necaracteristic, tegumentele si mucoasele sunt palide, tesutul
conjunctivo-adipos si muscular este slab reprezentat, toracele este normal conformat,
zgomotele cardiace ritmice, pulsul = 68/min,
T.A ~110/90mmHg, faringele este hiperemic difuz, abdomenul este suplu, mobil,
greutatea este de 54 Kg.
Dupa 10 zile de tratament intens, pacienta a putut fi externata fara nici o problema, cu
o stare generala buna, pacienta contienta si orientata temporo-spatial, fara semne de Sindrom
cefalalgic si de meningita acuta bacteriana

65

Interveniile asistentei medicale conform prescripiei medicale

Investigrii de
DATA
16.04.2015

17.04.2015

18.04.2015

aborator
INVESTIGAIA
HEMOGLOBINA
HEMATOCRIT

VALORI OBINUTE

VALORI NORMALE

14g/100ml
41%

11-13%
42-45%

LEUCOCITE

12.500/mm3

4200-8000/mm3

ERITROCITE

4,9mil/mm3

4,5-5!5mil/mm3

VSH

33mm/1h

1-10mm/1h

GLICEMIE
TGO

73g%
13ui

80-120g%
2-20ui

TGP

9ui

2-16ui

CREAI NI NA
UREE

0,9mg%
22mg%

0,7-1,2mg%
20-40mg%

BILIRUBINA

T=0,6mg%

T=0,6-1,0mg%

IONOGRAMA

Na=129mEg/l

Na=137-152mEg/l

K=3,6mEg/l

K=3,8-5,4mEg/l

Ca=4,6mEg/l
CI=92mEg/l

Ca=4,5-5,5mEg/l
CI=94-111mEg/l

TENSIUNE

"IN SET"

"PIC CU PIC"

ASPECT

CLAR

R.PANDY
CELULE/mm3

+
153/mm3

CLAR
-

EXAMEN LCR

2-5/mm3

Tratamentul aplicat conform prescripiilor medicului

CALEA

FORMA de

NUME:B PRENUME :M

NEVOIA
FUNDAMENTALA
1.Nevoia de a respira
si a avea 0 buna
respiraie
2.A se alimenta si
hidrata

3,A elimina

DATA
16.04.2015

MEDICAMENTUL
PENICILINA G

prezentare
sol.

MANITOL 20%

sol.

DOZA
7.200.000ui
600ml

de

adm
im
PEV

DIAGNOSTIC: MENINGITA
ACUTA BACTERLANA+SINDROM
CEFALA 3f.
FUROSEMID
sol.
iv
PROBLEMAGLUCOZASURSA
OBIECTIVE
INTERVENII
10% DE
sol.
3000ml
PEV
DIFICULTATE
INDOMETACIN
faringe hiperemicPARACETAMOL
Difuz boala
ALGOCALMIN
DIAZEPAM
17.04.2015

PENICILINA G

18.04.2015

MANITOL 20%
Sd.cefalalgic
FUROSEMID
Vrsturi; greaa; stare meningita
INDOMETACIN
acuta
de rau
PARACETAMOL
bacteriana
ALGOCALMIN

bolnavul nu
Prezint
19.04.2015
Probleme
20.04.2015

EMETIRAL
PENICILINA G

MANITOL 20%
boala
4.A se mica, a pstr nelinite;
FUROSEMID
o buna postura
stare de agitaie; INDOMETACIN
uoara dezorientare
PARACETAMOL
temporo-spatiala;
ALGOCALMIN
Delir
EMETIRAL
boala
SOL.RINGER
5.A dormi, a se odihni 21.04.2015
stare de agitaie;
22.04.2015

INDOMETACIN

nelinite;
23.04.2015

PARACETAMOL
ALGOCALMIN

24.04.2015

25.04.2015

RITMUL
600.000ui/6h
100ml/12h
LGIC 1f/8h
INTERVENII
500ml/12h

DELEGATE
3sup. PROPRII ir
1sup/8h
A.M. asigura
aerisirea,
curenia
pacienta are o
A.M.administreaz
4tb.
p.o.
1tb./6h in febra
si umiditatea
in salon
tratamentul
de respiraie normala si
4tb.
p.o.
1 tb./6h in prescris
febra
faringe normal
medic
2f.
iv
la indicaia medicului
colorat
soi.
2.400.OOOui
im
600.000ui/6h
pacientul se poate
sol.
500ml
PEV
100ml/6h
alimenta singur atat
combaterea strii A.M.observa bolnavului
A.M.administreaz
sol.
2f.
iv
1f./12h
cat este necesar
de greaa si a
vrsturile, nr.lor si le
tratamentul
prescris de
supozit.
3sup.
ir
1sup/8h
vrsturilor
colecteaz;
medic
tb.
4tb.
p.o. In
1tb./6h in febra
echilibrarea
A.M.incurajeaza
bolnavul
tb.
3tb.
p.o.
1tb./8h in febra
alimentaiei
vederea alimentaiei
tranzit tb.
A.M.urmrete
25mg.
bolnavului
p.o.
A.M.administreaz
5mg/6h
pacienta are un
supozit.
respiraie
tb.
normala;
tb.faringe
normal colorat
sol.

prezent
sol.

scaunele si nr.lor;diureza
2.400.OOOui
im

sol.
liniteasol.
boin;
contienta
supozit.
prezenta
tb.
mobilizarea
tb.
pacientei
tb.
linitea si
sol.

500ml
PEV
A.M. linitete
pacientul
1f.
iv si il
supravegheaz
3sup.
ir

supozit.
odihna
tb.
pacientei

3sup.
ir
odihna
si o buna dispoziie
a
3tb.
p.o.
pacientei

tratamentul
prescris de tranzit normal
600.000ui/6h
medic100ml/6h
A.M. administreaz
1f./zi
tratamentul prescris
1mp/8h

3tb.

p.o.

1tb./8h in febra

3tb.

p.o.

1tb./8h in febra

30mg.
p.o.
A.M. asigura linitea,
1500ml
iv

5mg/6h
500ml/zi
A.M.administreaz
1sup/8h
tratamentul
prescris
1tb./8h in febra

tb.

3tb.

p.o.

1tb./8h in febra

VITAMINA B1
VITAMINA B6

sol.
soi.

1f.
1f.

im
im

1f./zi
1 f ./zi

OSPEN

tb.

p.o.

1tb./6h

INDOMETACIN
PARACETAMOL

4.000.OOOui

supozit.
tb.

2sup.
2tb.

ir
p.o.

1sup/12h
2tb./zi la nevoie

ALGOCALMIN

tb.

2tb.

p.o.

1tb./zi la nevoie

1f.

im

1 f ./zi

1f.

im

1f./zi

p.o.

1tb./6h

ir
p.o.

1sup./12h
1 tb. La nevoie

VITAMINAB1

sol.

VITAMINA B6

sol.

OSPEN

tb.

INDOMETACIN
PARACETAMOL

EVALUARE

supozit.
tb.

67

4.000.OOOui
2sup.
2tb.

pacienta este linitita

si orientata temporospatial

pacienta se poate
odihni cum dorete

NEVOIA

PROBLEMA

SURSA DE

OBIECTIVE

INTERVENII

INTERVENII

EVALUARE

DIFICULTATE
FUNDAMENTALA
boala
6.A se imbraca si a se
imposibilitate din
Dezbrc
cauza agitaiei
delirului; dezorientrii
febra
7. A-si menine
boala

PROPRII
DELEGATE
efectuarea nevoii de A.M. supravegheaz pacienta si
ctre pacienta
o ajuta sa-si efectueze nevoia

temperatura corpului
in limite Normale

T=39C

8.A fi curat si a-si

Proteja
Tegumentele

delirul;
dezorientare;
agitaie
agitaie;

meningita
acuta
bacteriana
boala

boala

linitea si sigurana A.M. supravegheaz pacienta si A.M.administreaz

pacientei
ii asigura sigurana
tratamentul prescris

pacienta dup 10 zile de

spitalizare isi
recupereaz sterea de
sanatate

delirul;
agitaie;
dezorientrii
bolii

comunicare

pacienta este dornica

de comunicare si de
insanatosire

9.A evita Pericolele

delir

10.A comunica

comunicare
ineficienta

pacienta, contienta se
poate imbraca singura
combaterea
febrei

A.M.masoara temperatura si o
noteaza in F.O.

A.M.administreaz
pacienta este
tratamentul prescris de afebrila
medic
T=37,5C

linitea si
orientarea
temporo-spatiala

A.M. asigura linitea si

curenia lenjeriei de corp, de
pat si a tegumantelor

A.M.administreaz
pacienta isi poate
tratamentul prescris de menine singura igiena
medic
tegumentelor

eficienta

A.M.incearca sa liniteasc
pacienta si sa comunice cu ea

68

A.M.administreaz
tratamentul prescris

CONCLUZII
Meningita este o afeciune cu simptome acute care pot genera complicaii.
Nursingul de baza folosindu-se de masuri care asista nevoia de a invata si pe aceea
de a evita pericolele, confer asistentei medicale posibilitatea prevenirii complicaiilor. O
ngrijire corecta folosete individualizarea si particularizarea planului de nursing pe fiecare in
parte.
Eficienta interveniilor efectuate se oglindete in evaluare.
Cele trei cazuri studiate releva faptul ca un psihic bun influeneaz favorabil evoluia
bolii si aceasta se obine numai cu rabdare, tact si nelegere fata de pacient.
Asistenta medicala si medicfal formeaz o echipa al crui unic tel este imbunatatirea
si pastrarea strii de sanatate a pacientului internat.
Pacienii cu meningita necesita ngrijire si supraveghere atenta ca in cazul oricrei
afeciuni.
Urmrind atent problemele pacientului, analizand correct datele culese, planul de
nursing cuprinde intervenii de dependenta ale pacientului.

BIBLIOGRAFIE

1.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI,EDITURA CORINT,BUCURESTI,2009,CEZAR

TH.NICULESCU,RADU CARMACIU
2.TRATATUL DE PATOLOGIE CHIRURGICALA,EDITURA
MEDICALA,BUCURESTI,2001,VOL.2, N.ANGELESCU
3.BOLI INFECTIOASE
PROF.DR.MIRCEA CHIOTAN EDITURA NATIONAL BUCURETI,PARTEA I
4.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULAIE DR.MARCEAN CRIN COLECIA
FUNDENI
5.AGENDA MEDICALA
DR.GHEORGHE STOICESCU PROF.DR.VALENTIN STOICESCU EDITURA MEDICALA
BUCURETI,1991
6.MANUAL DE NURSING,EDITUTA ALL,BUCURESTI,2012,VOL 1,2,3,CRIN MARCEAN
7.TRATATUL DE NURSING,EDITURA MEDICALA,BUCURESTI,2010,CRIN MARCEAN
8.INGRIJIREA OMULUI SANATOS SI BOLNAV
EDITURA MEWDICALA 2010
9.TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI,EDITURA
VIATA MEDICALA ROMANEASCA,BUCURESTI,2008,VOL.2,LUCRETIA TITIRICA
10.INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SNATOS,EDITURA
CISON,BUCURESTI,2011,FLORIAN CHIRU
11.MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII,EDITURA
ALL,BUCURESTI,2009,CORNELIU BORUNDEL