Sunteți pe pagina 1din 3

Scop:

Scopul toracocentezei poate fi explorator sau terapeutic.


Cu scopuri exploratoare se punctioneaza cavitatea pleurala pentru verificarea prezentei unei colectii
pleurale. pentru stabilirea naturii colectiei si pentru pregatirea unei punctii evacuatorii.
Cu scopuri terapeutice, punctia pleurala poate fi executata pentru evacuarea unei colectii de lichid pleural,
pentru introducerea unor medicamente sau pentru a executa spalatura cavitatii pleurale. Prezenta unei
colectii sau revarsat pleural nu necesita intotdeauna evacuarea prin punctie; se va recurge la aceasta
interventie terapeutica atunci cand cantitatea revarsatului este atat de mare (peste 1.5 l), incat exercita o
presiune asupra inimii sau mediastinului, pe care le deplaseaza din pozitia lor normala sau comprima
tesutul pulmonar in asa masura, incat impiedica functia lor.
Ce trebuie sa stii despre aceasta procedura, ca asistent medical:
Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina medicului! El este asistat de 2 asistenti medicali;
primul sprijina si observa bolnavul in timpul punctiei (ii va cere sa-si retina tusea pentru lezarea
plamanilor, va supraveghea in cursul interventiei culoarea fetei, fizionomia, pulsul, respiratia si orice
manifestare neobisnuita a bolnavului si o va raporta medicului), iar al doilea inmaneaza medicului
instrumente si preia lichidul extras pentru a-l repartiza in eprubete, pe medii de cultura, tuburi de
centrifuga etc. Daca toracocenteza continua cu punctia evacuatoare propriu-zisa, asistentul va participa
activ la manuirea aparatelor de aspirat.
Definitie:
Toracocenteza este o procedura prin care se extrage lichid din spatiul pleural situat intre
plamani si cutia toracica. Aceasta procedura se realizeaza cu ajutorul unui ac (uneori se mai foloseste si
un cateter de plastic) care este introdus prin spatiul intercostal. Lichidul pleural se trimite apoi la un
laborator pentru a se determina din ce cauza acesta se acumuleaza in spatiul pleural.
In mod normal in spatiul pleural nu se gaseste decat o cantitate mica de lichid. Acumularea in exces a
lichidului pleural poate fi cauzata de foarte multe afectiuni precum infectiile, inflamatiile, boli cardiace
sau cancer. Prezenta unei cantitati mari de lichid poate cauza pacientului probleme de respiratie. Prezenta
lichidului pleural in exces se poate descoperi in timpul unei examinari obisnuite si apoi se poate confirma
prin o radiografie toracala.
De ce se face testul?
Toracocenteza se efectueaza in urmatoarele cazuri:
- descoperirea cauzelor pentru care se acumuleaza lichid pleural in exces;
- pentru a ajuta pacientul sa respire si a-i reduce disconfortul cauzat de acumularea lichidului pleural.
Pregatire pacient
Pacientului i se va cere acordul in scris inaintea toracocentezei. Este recomandat sa discutati cu medicul
inainte de efectuarea acestei proceduri. Intrebati-l despre necesitatea interventiei, despre riscuri, despre
cum va decurge aceasta si depre ce vor indica rezultatele.
Spuneti medicului dumneavoastra daca:
- urmati vreun tratament medicamentos;
- sunteti alergic la unele medicamente, inclusiv anestezice;
- aveti probleme de coagulare sau urmati vreun tratament cu anticoagulante;
- sunteti insarcinata.
Exista si o serie de situatii care ar putea ingreuna efectuarea toracocentezei despre care ar trebui sa
discutati cu medicul, precum:

- o interventie chirurgicala anterioara la plamani;


- o afectiune pulmonara cronica si ireversibila precum emfizemul.
De obicei, inaintea toracocentezei medicul recomanda radiografierea zonei si analize de sange.
Cum se face testul?
Toracocenteza poate fi realizata in cabinetul medicului, in sectia de radiologie a spitalului, in sectia de
urgente a spitalului sau pe patul din salonul in care sunteti internat. De obicei in timpul procedurii
medicul este ajutat de o asistenta.
Pacientul trebuie sa stea in pozitie sezanda si cu mainile sprijinite pe un suport deasupra nivelului capului
sau cu trunchiul flectat anterior si coatele sprinjinite pe genunchi (pentru a degaja spatiile intercostale) se
efectueaza asepsia zonei n care se va practica punctia si anestezia locala cu 5-10 ml xilina 1-2%, strat cu
strat (tegument, muschi, pleura parietala).
Se repereaza cu indexul marginea superioara a coastei inferioare din spatiul intercostal ales si se introduce
acul prin piele, muschii intercostali, fascia endotoracica si pleura parietala (3-4 cm). Acul se introduce
perpendicular, razant cu marginea superioara a coastei subiacente din spatiul intercostal respectiv (pentru
a evita lezarea pachetului vasculonervos intercostal). Pe masura patrunderii acului se va aspira continuu,
pentru a verifica patrunderea n spatiul pleural.
Dupa introducerea acului se va atasa un tub de dren conectat la un recipient de colectare Se poate practica
si drenaj aspirativ. Dupa evacuarea cantitatii de lichid stabilite, se va retrage acul si se va masa zona
punctionata cu un tampon cu alcool si se va pansa.
Pentru investigatii diagnostice este suficienta prelevarea a 30ml de lichid pleural. In scop terapeutic este
permisa evacuarea a maxim 1,5l n 30 de minute.
Cum se simte?
In momentul in care se adminstreaza anestezicul veti simti o intepatura sau o senzatie de usturime ce va
dura cateva secunde. In momentul in care acul este introdus in cavitatea pleurala veti simti o intepatura
puternica timp de cateva secunde.
In momentul in care lichidul pleural este drenat veti simti o presiune in zona respectiva. Trebuie sa
anuntati medicul sau asistenta in momentul in care simtiti ca veti lesina sau nu mai puteti respira.
Riscuri
Toracocenteza este o procedura usoara ce nu implica riscuri majore. De obicei, dupa interventie se
recomanda efectuarea unei radiografii pentru a confirma faptul ca nu exista complicatii precum:
- lezare a parenchimului pulmonar (depasire a pleurei viscerale);
- edem pulmonar acut (declansat de evacuarea prea rapida sau a unei cantitati prea mari de lichid);
- infectarea revarsatului pleural (prin nerespectarea tehnicilor de asepsie), se va practica punctie pleurala
pentru evacuarea puroiului si se va initia tratament antibiotic;
- embolie gazoasa (prin punctionarea accidentala a unor vase superficiale sau a pleurei viscerale), pentru
evitarea patrunderii aerului n circulatia coronariana sau cerebrala pacientul va fi asezat cu membrele
inferioare deasupra capului, culcat pe partea stanga.
Rezultate

Rezultatele se intorc de la laborator in 1-2 zile lucratoare. Daca lichidul este testat pentru descoperirea
unei infectii precum tuberculoza, rezultatele vor veni abia peste cateva saptamani.
Rezultate normale:
- prezenta unei cantitati mici de lichid pleural (de obicei mai putin de 20 ml), fara culoare sau de culoare
galben deschis in care nu se gasesc urme de infectie, inflamatie sau cancer.
Rezultate anormale:
- prezenta unei cantitati mari de lichid;
- lichidul este clasificat ca fiind transudat sau exudat, diferenta dintre acestea doua provenind de la
cantitatea de proteine sau alte substante descoperite in lichid;
- transudat: contine un nr. redus de celule albe, cantitati mici de proteine si lactat dehidrogenaza si poate fi
cauzat de ciroza, afectiuni cardiace, sindrom nefrotic;
- exudat: poate fi cauzat de infectii (pneumonie), cancer, pancreatita, boli autoimune, embolie pulmonara;
- in cazul in care este prezenta o infectie, exudatul va contine un nr. ridicat de celule albe, nivel ridicat de
proteine, lactat dehidrogenaza si bacterii;
- in cazul cancerului, exudatul va contine un numar ridicat de celule albe, nivel ridicat de proteine, lactat
dehidrogenaza dar si celule cu o dezvoltare anormala;
- in cazul emboliei pulmonare, exudatul va contine un numar scazut de celule albe si un nr, ridicat de
celule rosii.
Ce poate afecta testul?
Printre factorii care pot influenta aceasta procedura se numara:
- tratamentul prealabil cu antibiotice;
- pacientul nu poate ramane nemiscat pe parcursul interventiei.
Alte informatii
Toracocenteza nu va fi efectuata pacientilor care sufera de:
- probleme de coagulare;
- probleme cardiace sau inima marita;