Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE


SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE

CUPRINS
PARTEA GENERALA
INTRODUCERE
CAP.I Studiul actual al cunostintelor in patologia studiata
1.1 Definitie
1.2 Cauze
1.3 Diagnostic
1.4 Etilogie
1.5 Metode de examinare clinico-functionale
1.6 Factori de risc
1.7 Clasificare
1.8
Bibliografie selectiva
PARTEA SPECIALA
CAP.II Analiza lotului studiat: material si metoda
CAP.III Rezultate si discutii
CAP.IV Concluzii
Bibliografie

SCOPUL STUDIULUI I IMPORTANA PROBLEMEI


Coloana vertebrala este elementul esential de mentinere. Ea dispune de un mare grad de
mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale, avand amplitudine variabila de la regiune la
regiune. Curburile coloanei vertebrale au aparut ca o adaptare la ortostatism.
Curbura toracala o gasim la nou-nascut, curbura cervicala apare cnd copilul ia pozitia
seznd, iar cea lombara odata cu mersul. Acum apar solicitarile muschilor flexori si extensori ai
rahisului pentru sustinerea rahisului.
Atitudinea corecta a corpului este semn al echilibrului fizic si psihic, rezultanta a dezvoltarii
normale si armonioase a corpului
Scolioza reprezinta o problema de actualitate destul de raspandita mai ales in randul
adolescentilor, debutand in copilarie si agravandu-se pe parcursul vietii.
Creterea frecvenei deviaiilor de coloan vertebral este cauzat nu numai de incidenta
majora a factorilor de risc ci i de cea a preocuprii medicilor n depistarea precoce a acestei
patologii.
Motivaia lucrrii const n evidenierea frecventei si evoluiei patologiei luate n studio,
precum si eficacitatea kinetoterapiei in recuperarea pacientilor cu scolioza.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii peste 13.000 de copii din Romnia sufer de
scolioz, ceea ce ne situeaz pe primul lor n Europa, avertizeaz specialitii n ortopedie pediatric.
Acetia in s precizeze c boala nu este un rezultat al poziiei incorecte n banc sau al
ghiozdanului prea greu pe care micuii l poart n spate, confuzie pe care o fac inclusiv medici de
familie.
n multe cazuri, micuii ajung la specialiti n stadii avansate ale bolii, ceea ce complic mult
tratamentele. n acest moment, peste 300 de copii se afl pe listele de ateptare pentru a fi operai de
scolioz. Un rol important n depistarea deformaiilor coloanei vertebrale l au i prinii, care
trebuie s mearg ct mai repede la medic dac observ c micuii au deviaii sau denivelri ale
coloanei.
Din acest punct de vedere tema aleas are prioritate naional, n literatura de
specialitate consultat si constituie o provocare in ceea ce priveste implementarea unui program
terapeutic individualizat prin kinetoterapie cu rezultate semnificative.

CAP.I Stadiul actual al cunostintelor in patologia studiata


1.1 Definitie
Scolioza reprezinta deviatia laterala a axului normal al coloanei vertebrale manifestata n trei planuri:
frontal, sagital si orizontal (pe o suprafat mai mare sau mai mic) cu rotatia corpilor vertebrali spre
partea convex fr pierderea continuittii osteo-articulare.
n 90% din cazuri etiologia bolii este necunoscut (scolioz idiopatic) iar n procent de 10% pot s
apar datorit malformatiilor vertebrale, fracturilor vertebrale sau a bolilor neuromusculare.
1.2 Cauze
Scoliozele functionale sunt determinate de:
defecte de postura
reactii antalgice
curburi de compensatie
atitudini vicioase ale soldului
durere sau spasm muscular
imbalans muscular
suprasolicitare
lipsa de miscare organizata
Cauzele scoliozei structurale reprezinta:
anomalii congenitale ale coloanei
afectiuni musculare
paralizii cerebrale
traumatisme
infectii
tumori
1.3 Diagnostic
Diagnosticul scoliozei este evocat atunci cand exista doua anomalii principale ale coloanei
vertebrale:
Curbarea laterala: ceea ce insemna ca daca o coloana este privita in plan anteroposterior
apare o curbura anormala in acest plan. Aceasta curbura persista de obicei cand pacientul se apleaca spre
inainte sa-si atinga picioarele cu mana. O usoara inclinare laterala a coloanei vertebrale nu este neaparat o
scolioza. Astfel deviatiile laterale mai mici de 10 grade sunt considerate a fi in limite normale.
Rotatia vertebrelor: Rotatia vertebrelor este de obicei greu de observat pe radiografii, dar este
intotdeauna prezenta intr-o scolioza reala.
1.4 Etiologie
a. Factorul ereditar
Influenta genetic are un rol important, boala fiind frecvent la pacientii cu antecedente
heredocolaterale de scolioz. Tulburarea elasticittii prtilor moi determinat genetic, conduce la
afectarea functiei locomotorii si a metabolismului colagenului. O predilectie genetic s-a observat la
gradul unu de rudenie pentru forma scoliozei.
b. Factorii neuro-musculari reprezint o tulburare de maturatie a proprioceptiei si a
echilibrului postural, sub incident genetic (predominent feminin).

c. Factori de cretere si antropometrici


Importana creterii n constituirea unei scolioze idiopatice este cunoscut din secolul XIX. Au fost
stabilite clar trei fenomene:
creterea este necesar pentru constituirea scoliozei
progresia deformrii este foarte net in timpul puseului de cretere rapid de la pubertate
scoliozele cu unghi mic ramin relativ stabile la sfiritul maturrii osoase
Creterea asimetric a coloanei vertebrale a fost propus frecvent pentru a explica apariia unei
scolioze. Dac creterea poriunii anterioare a coloanei vertebrale(corpul vertebral) este mai mare dect
cea a poriunii posterioare(arcul vertebral), din punct de vedere mecanic apariia scoliozei este
obligatorie.
1.5 Metode de examinare clinico-functionale
Testul inclinarii spre anterior ( testul Adam)
Acest test este considerat un examen clasic al pacientului cu scolioza. Pacientului I se va cere sa se
aplece inainte si cu bratele intinse sa incerce sa atinga solul. Acest test evidentiaza anomalii anatomice ale
coloanei, ca prezenta unei gibozitati toracice sau o deviatie a axului coloanei vertebrale.

Fig.2 Testarea Adam prezenta gibozitatii toracice


Testul firului cu plumb
Acesta este un test rapid vizual prin care se verifica daca coloana este verticala. La un pacient cu
scolioza, firul cu plumb care se sprijina pa apofiza vertebrei cerviale C7 va aunge la dreapta sau la stanga
liniei mediane in loc sa fie situat in mijlocul liniei interfesiere.

Fig.3 a.Scolioza in C toracala sinistroconvexa(spre stanga)


b.Scolioza in S - toracal dextroconvexa(spre dreapta)
Examinarea radiologica
Pentru a determina varsta scheletului este necesara realizarea unei radiografii de pumn, care in urma
compararii cu normele radiologice standard arat daca scolioza pacientului poate sau nu progresa.
Daca este nenvoie, medicul poate de asemenea sa ceara radiografii ale intregii coloane in incidenta
anteroposterioara si laterala.

Fig.4 Reprezentare radiografica a scoliozei dupa gradul curburii


1.6 Factorii de risc
Factorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta scolioza, includ:
- istoria familiala. Se cunoaste faptul ca scolioza este o afectiune cu caracter familial. Copii, in
special fetele ale caror mame au avut scolioza, prezinta un risc crescut de a dezvolta scolioza.
- sexul feminin. Fetele cu varsta cuprinsa intre 10 si 16 ani sunt de 7 ori mai predispuse decat baietii
sa faca scolioza cu curbura severa care sa necesite tratament.
Scolioza este mai frecventa la persoanele care au:
- vertebre impinse spre inainte (deplasare anterioara), mai obisnuita in partea inferioara a coloanei
vertebrale
- lipsa sau scurtarea membrelor superioare sau inferioare
- alte tulburari legate de dezvoltarea tisulara in viata intrauterina
1.7 Clasificare
Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale (nestructurale) si scolioze
structurale.
SCOLIOZELE FUNCTIONALE:
cuprind deviatii moderate, fara modificari de structura vertebrala si reductibile spontan, prin
decubit ventral, prin suspensie sau prin aplecarea inainte a trunchiului. Din aceasta categorie fac parte:
A) atitudinea scoliotica
B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere
C) scolioza statica:
--prin asimetrie de bazin (redoare a soldului)
--prin ascensionarea congenitala a omoplatului
--prin inegalitatea membrelor inferioare
D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia vertebrala)
SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE:
reprezinta grupul cel mai important sub toate aspectele.
A) Scolioza congenitala:
cu malformatii vertebrale asimetrice: hemivertebre, blocuri vertebrale, sacralizare
fara malformatii vertebrale: scolioza idiopatica a nou-nascutului
B) Scolioza aparuta in cursul cresterii:
afectiuni genetice: sindromul Marfan, boala Lobstein, boala Marquio
afectiuni musculare (miopatii): distrofii musculare, sindroame miotonice
afectiuni neurologice: boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala infantila
rahitismul
C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite:

osoase: traumatisme(fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie,laminectomie


neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebromedulare, poliomielita
empiem toracic cu retractie fibroasa
D) Scoliozele idiopatice(esentiale), se clasifica in diferite forme, in raport cu localizarea, gradul,
supletea si aparitia curburii primare:
1. Dupa localizarea curburii primare:
Scolioza dorsala este cea mai inestetica si mai grava prin consecintele cardiopulmonare.
Scolioza dorsolombara are curbura primara mai moderata, situata deobicei la dreapta.
Scolioza cu dubla curbura, contine o curbura dorsala mai importanta, de obicei la dreapta si
alta lombara la stanga.
Scolioza lombara, mai moderata, are curbura predominant la stanga.
Scolioza cervicodorsala este exceptionala, are prognoza buna, dar este inestetica.
2. Dupa gradul curburii:
scolioza usoara 10-30
scolioza medie 30-50
scolioza grava 50-90
scolioza foarte grava >90
3. In functie de varsta debutului curburii primare, scoliozele se impart astfel:
scolioza infantila (primii 3 ani de viata)
scolioza juvenila(3-14 ani)
scolioza adolescentilor (14-21 ani)
scolioza idiopatica a adultului (>21 ani, posibil debut in adolescenta)
1.8 Tratamentul
Tratamentul scoliozelor este alcatuit dintr-o asociere a kinetoterapiei (gimnastica medicala),
fizioterapiei si masajului terapeutic sau a tratamentului chirurgical, in functie de stadiul evolutiv al bolii
si de varsta pacientului. Trebuie precizat faptul ca in studiul unei scolioze se tine cont in primul rand de
varsta osteo-articulara si abia apoi de varsta cronologic a pacientului.
A) Profilactic
Alimentatie corecta bogata in vitaminele A, D , C, P, Calciu, Magneziu si expunerea
organismului la factorii naturali (aer, apa , soare) la ore potrivite din zi;
Amelioarea si antrenarea functiei respiratorii de la varsta frageda prin plimbari, alergare,
joaca, etc.;
Nefolosirea premergatoarelor, a rotobilululi sau a altor dispozitive pentru a verticaliza
inainte de vreme copilul mic cu varsta de 5-12 luni;
Parintii nu trebuie sa grabeasca mersul copilului inainte de timp;
Sa se invete corect mersul;
Incurajarea inotului de la varsta frageda;
Control periodic medical pentru a descoperi malformatiile congenitale ale scheletului si ale
aparatului locomotor (inegalitatile membrelor inferioare);
Depistarea timpurie (0 - 3 luni) a eventualelor tulburari in neurodezvoltare (NTD) sau a
bolilor neurologice (poliomelita, encefalopatiile infantile, plex brahial, etc.);
Tratarea din timp si corect a bolilor infectioase ale copilariei: scarlatina, rujeola, parotidita
epidemica, hepatitele virale repetate sau cu evolutie lunga, gripele cu complicatii secundare;
Verificarea acuitatatii vizuale si a celei auditive care determina pozitii asimetrice ale capului
si gatului, deregleaza postura corecta, mai ales la gradinita si scoala;
Corectarea pozitiilor vicioase ale copiilor atat acasa, cat si la gradinita si scoala: pozitia
"soldie" care este evidenta in repaus, copilul preferand sa stea sprijinit mai mult pe unul
dintre membrele inferioare etc.;
Evitarea purtarii greutatilor (genti, ghiozdane, etc.) in aceeasi mana. Copilul va fi educat sa
schimbe greutatea alternativ, in ambele maini sau sa poarte ghiozdanul pe spate;
Eliminarea, daca este cazul, a sporturilor si a jocurilor "asimetrice" (tenisul, tenisul de
masa, alergare cu trotineta, aruncarile din atletism sau chiar sariturile, etc.) care dezvolta
predominant asimetric hemicorpul solicitat.

B) Tratament igieno-dietetic
Se recomanda pacientilor cu scolioza o dieta adecvata astfel nct greutatea lor corporala sa fie
optima n raport cu naltimea si vrsta. Acest lucru este necesar mai ales la pacientii supraponderali,
deoarece greutatea poate accentua deviatiile coloanei vertebrale.
C) Tratamentul medicamentos
Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina, aspirina), antalgice si
decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale carei contractii pot genera
deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte important dar trebuie avut in vedere
dozajul si stadiul evolutiv.
Se mai prescriu calciu si vitamine din grupurile D, B si vitamina C.
D)Tratamentul ortopedico-chirugical
In scolioza esentiala cu o curbura de 30-50 de grade, se recurge la tratamentul ortopedic. Dupa o
pregatire generala prin exercitii de mobilizare si intindere, se trece la redresarea scoliozei prin elongatii la
cadrul Abott si se fixeaza in corsetul de gips. In scoliozele idiopatice se aplica corsete care fac extensia si
derotarea coloanei activa si nu pasiva ca aparatul gipsat. Contentiei in corset i se adauga o gimnastica
zilnica pentru coloana, abdomen si miscari de respiratie. Scoaterea corsetului se face progresiv.
Se recomanda:
exercitii in corset;
mersul de-a busilea precum si plimbatul cel putin 20 - 30 minute;
pentru a mentine tonusul muscular obtinut, este indicata imbracarea corsetului la 30 de
minute dupa terminarea programului kinetic.

Fig.5 Exemplu de corsete moderne de tip Cheneau folosite pentru tratamentul scoliozei
Tratamentul chirurgical poate fi utilizat in tratamentul scoliozelor severe. Rezultatul nu va fi o
coloana vertebrala perfect dreapta, dar scopul este de a echilibra coloana vertebrala si de a impiedica
agravarea curburii.
Chirurgia in mod normal implica stabilizarea coloanei si impiedicarea agravarii prin unirea
permanenta a vertebrelor intre ele.
Factorii ce trebuie luati in considerare inainte de operatie sunt:
- varsta persoanei
- marimea, directia, localizarea curburii sau curburilor coloanei
- daca alt tratament, precum purtarea corsetului nu a fost eficienta
Tratamentul chirurgical poate fi luat in considerare daca:
- copilul are o curbura mai mare de 45 pana la 50 de grade
- se prevede o agravare a curburii.
- nu pot fi folosite corsetele sau nu sunt eficace.

Principalul tip de interventie chirurgicala consta in atasarea unor tije metalice la coloana vertebrala
si realizarea fuziunii vertebrelor, ceea ce determina reducerea si stabilizarea curburii vertebrale stopand
agravarea curburii prin unirea definitiva a vertebrelor intr-o masa osoasa solida.

Fig.6 Scolioza- inainte si dupa interventia chirugicala


E) Tratamentul de recuperare - KINETOTERAPIA
Depistarea precoce reprezinta cel mai eficient tratament. Kinetoterapia folosita singura nici nu
amelioreaza scolioza, nici nu o controleaza.
In cazul scoliozelor sub 50 se recomanda purtarea corsetului si kinetoterapie, iar in cazul
scoliozelor peste 50 tratament chirugical.
Obiectivele kinetoterapiei sunt:
ameliorarea posturii coloanei
cresterea mobilitatii coloanei
ameliorarea fortei musculare (muschii abdominali si paravertebrali)
amelioraea respiratiei
In cazul scoliozelor juvenile, se urmaresc aceste obiective, la care se adauga purtarea corsetului pe
toata perioada cresterii, pana la stabilizarea scoliozei.
Planul kinetoterapeutic se elaboreaza in functie de stadiul bolii, tipul scoliozei si caracteristicile
psihosomatice ale bolnavului.
Procedeele trebuie sa fie nedureroase, acceptate usor de catre pacient, pentru a exista o cat mai buna
colaborare.
Kinetoterapia incepe chiar din momentul de repaus la pat, sub aparat gipsat, aplicand contractii
musculare izometrice.
Kinetoterapia, sub toate formele ei (pasiva, activa, combinata), se aplica in toate fazele scoliozei,
din etapa profilactica, pana la recuperarea si reincadrarea bolnavului.
Trebuie avuta in vedere, inainte de reeducarea activa a muschilor, redresarea difomitatii sau
asuplizarea ei.
In scolioze in primul rand se va viza redresarea curburilor prin intindere progresiva pasiva si
completa a musculaturii concavitatii, pe cand pe musculatura convexitatii se indica procedeul invers,
adica exersarea in contractie completa.
Recuperarea prin kinetoterapie a scoliozelor incepe cu tratamentul general, continua cu cel
preoperator, respectiv postoperator si se termina cu reeducarea functionala si profesionala a bolnavului.
Se va tine cont de o serie de factori in definitivarea programului kinetoterapeutic:
varsta si sexul bolnavului
forma clinica si stadiul scoliozei
momentul aparitiei curburii primare si a curburilor de compensare
tratamente efectuate pana in momentul inceperii recuperarii si rezultatele lor
prognosticul scoliozei
Obiectivele de baza ale kinetoterapiei in scolioze sunt de a dirija cresterea coloanei vertebrale si a
intregului organism in conditii cat mai apropiate de cele normale, precum si ameliorarea functiilor vitale
ale viscerelor toracice.

Principiile kinetoterapiei:
reducerile pasive, prin elongatii si tractiuni progresive, menite sa asuplizeze aparatul
musculo-ligamentar al coloanei vertebrale.
stimularea autocorectiei bolnavului, atat prin mijloace statice, gimnastica posturala, cat si
prin mijloace dinamice.

PARTEA SPECIALA
CAP.II Analiza lotului studiat
Material si metoda
Acest studiu a fost efectuat la Spitalul Clinic De Recuperare Medicala Baile Felix Sectia de
recuperare Copii Baile 1 Mai in perioada 2009-2010 lotul de studiu fiind constituit din 157 copii
din care: scolioze au fost diagnosticate la 62 de cazuri (61%), n timp ce 95 de cazuri (39%) au
prezentat alte afeciuni ale coloanei vertebrale.

Frecventa scoliozelor

Grafic nr.2

Grafic.nr 3

Grafic Nr. 4

Grafic Nr. 5

Rezultate