Cehia

Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului
Studiu comparativ intre Romania si Republica Ceh
Bucuresti
Mai 2013
1. Scurta prezentare a tarilor
a) Romania este un stat de marime mijlocie situat pe locul 13 in Europa cu o

suprafata de 238.391 km patrati si cu o populatie de aproximativ 21,7 milioane locuitori.
Este situata in Europa Centrala la distante aproximativ egale fata de Oceanul Arctic
(2.800km) , Oceanul Atlantic (2.700km) si Muntii Ural (2.600km). Fata de Marea Mediterana
se situeaza la Aproximativ 1.000km.
Pe teritoriul Romaniei se intersecteaza paralela de 45 latitudine N (jumatatea distantei
dintre Ecuator si Polul N) cu meridianul de 25 longitudine E (jumtatea distantei dintre
Oceanul Atlantic si Muntii Ural). Acest fapt demonstreaza pozitia Romaniei in Europa
Centrala.
Vecinii Romaniei: in N Ucraina Kievin, S Bularia Sofia, in V Ungaria
Budapesta, in S-V Serbia Belgrad, in E Republica Moldova Chisinau.
Capitala: Bucuresti (1.926.334 locuitori).
Principalele orase: Bucuresti, Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Galati,
Brasov, Craiova.
Clima: Clima Romaniei are un caracter temperat continental cu nuane de tranziie.
Extinderea teritoriului rii pe aproape 5 de latitudine impune diferenieri mai mari ntre
sudul i nordul rii n ceea ce privete temperatura dect extinderea pe circa 10 C de
longitudine, astfel dac temperatura medie anual n sudul rii se ridic la circa 11 C, n
nordul rii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborte cu circa
3 C. ntre extremitatea vestic i cea estic a teritoriului naional, diferena termic se reduce
la 1 C.
Structura populatiei: Romni 17.263.561, Maghiari 1.268.444, Rromi 247.058,
Ucrainiei 49.547, Germani 27.019, Turci 26.179, Ttari 18.143, Rusi 18.971, alte nationalitati
73.169.
Guvernul Romaniei: reprezint conform Constituiei, puterea executiv
n Romnia mpreun cu preedintele. Guvernul se organizeaz i funcioneaz n
conformitate cu prevederile constituionale, avnd la baz un program de guvernare acceptat
anterior de ctre parlament. Guvernul se compune dint-un lider numit Prim-ministru i un
numr variabil de minitri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu
numeroase agenii i instituii cu diferite grade de subordonare n cadrul executivului.
Guvernul Romniei ocup n Bucureti, ca sediu al activitilor sale Palatul Victoria.
eful statului: Preedintele Romniei este eful de stat al Romniei, Traian Basescu.
eful Guvernului: Premierul Victor Ponta.
Limba naional: Exist mai multe limbi vorbite n Romnia, dei limba romn
rmne singura limb oficial naional. Limba romn este vorbit de aproximativ 90% din
populaie drept limb matern, alte limbi minoritare importante find limba maghiar, limba
romani i limba german.
Simboluri
- Drapelul Romniei este tricolor; culorile sunt aezate vertical, n ordinea urmtoare ncepnd
de la lance: albastru, galben, rou.
- Ziua naional a Romniei este 1 Decembrie.
- Imnul naional al Romniei este Deteapt-te romne.
- Stema rii i sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
b)
Republica Ceh, denumit i pe scurt Cehia este o ar fr ieire la mare, aflat
n Europa Central. Ea se nvecineaz cu Polonia la nord, cu Germania la vest, cu Austria la
sud i cu Slovacia la est. Capitala sa i cel mai mare ora, avnd 1,3 milioane de locuitori,
este Praga.
Cehia are o clim temperat-continental, cu veri relativ fierbini i ierni reci i cu
mult zpad. Diferena de temperatur de la var la iarn este mare din cauza poziiei
geografice n interiorul continentului.Temperaturile variaz mult n funcie de altitudine. n
general, la altitudini mari, temperaturile scad i cantitatea de precipitaii crete
Republica Ceh are o economie dezvoltat, cu venituri mari al crei PIB pe cap de
locuitor se afl la 80% din media Uniunii. Unul dintre cele mai stabile i prospere dintre
statele post-comuniste, Cehia a nregistrat creteri economice de peste 6% anual n cei trei ani
dinaintea izbucnirii crisei economice de la sfritul primului deceniu al secolului al XXI-lea.
Creterea a fost condus de exporturi ctre Uniunea European, n special Germania, i de
investiiile strine, combinat cu o revitalizare a cererii i pe plan intern.
Mare parte din economie a fost privatizat, inclusiv bncile i telecomunicaiile.
Guvernul de centru-dreapta intenioneaz s continue privatizarea, inclusiv industria
energetic i aeroportul din Praga. A acceptat i vnzarea a 7% din aciunile productorului de
energie CEZ Group, discutnd i privatizarea fabricii de bereBudjovick Budvar. n 2009, un
studiu realizat de Asociaia Economic Ceh a constatat c majoritatea economitilor cehi
favorizeaz continuarea liberalizrii n majoritatea sectoarelor economiei.[29]
ara face parte din spaiul Schengen, abolind controalele la frontiere i deschiznd
total graniele cu toi vecinii si, Germania, Austria, Polonia i Slovacia, la 21 decembrie
2007. Republica Ceh este i membr aOrganizaiei Internaionale a Comerului.
2. Indicatori la nivelul economiei nationale

a) Suprafata
Romania: 237.500Km2
Republica Ceha: 78 866 km
b) Populatia: mii oameni
GEO/TIME
Czech
Republic
Romania
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
10.235.828
21.634.371
10.269.134
21.587.666
10.334.160
21.546.873
10.424.336
21.513.622
10.487.178
21.480.401
10.519.792
21.438.001
10.496.088
21.384.832
:
:
Din primul tabel observam faptul ca populatia Romaniei este aproape dubla fata de
populatia Cehiei. Principala cauza o reprezinta si faptul ca Republica Ceha are si o suprafata
cu mut mai mica decat suprafata Romaniei. In intervalul de timp analizat, populatiile celor
doua tari nu inregistreaza fluctuatii majore, evolutia populatiei inregistrand un trend constant.
c) PIB
GEO/TIME
Czech
Republic
Romania
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
122,2
132,0
130,8
142,4
138,3
151,4
142,6
162,6
136,1
151,9
139,5
150,1
142,2
153,4
140,3
154,4
-mld euro-
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect
suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n
toate ramurile economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la
nivelul unei regiuni sau localiti.
Desi cu o suprafata mult mai mica si o pupulatia ce reprezinta aproximativ 50% din
populatia Romaniei, PIB-ul Republicii Cehe inregistreaza valori importante ale acestui
indicator.
d) PIB/ locuitor
- euroGEO/TIME
Czech
Republic
Romania
2005
2006
8,000
8,100
3,700
4,000
2007
8,000
4,200
2008
7,900
4,600
2009
8,200
4,300
2010
8,200
4,200
2011
2012
:
:
Produsul intern brut (PIB) este o msur esenial a dezvoltrii i creterii economice a
unei naiuni.
Cetatenii Republicii Cehe beneficiaza de un PIB/locuitor aproape dublu fata de
romani, ceea ce se traduce intr-o productivitate sporita si o putere de cumparare superioara.
Pib-ul pe cap de locuitor al Romaniei se situeaza din nefericire cu puin sub 50% din
media UE-27.
:
:
e) Rata de ocupare a fortei de munca, grupa de varsta 15-64

GEO/TIME
Czech
Republic
Romania
2005
2006
64,8
57,6
2007
65,3
58,8
2008
66,1
58,8
2009
66,6
59,0
2010
65,4
58,6
2011
65,0
58,8
2012
65,7
58,5
66,5
59,5
Desi Romania si Rebublica Ceha sunt doua tari foste comuniste, economia Cehiei a
cunoscut un avant economic mult mai insemnat incepand cu anul 1991. Pe parcursul
intervalului de timp 2005-2012, Republica Ceha inregistreaza valori mai mari fata decat
valorile inregistrate de Romania. Cauza principala o reprezinta economia mult mai solida de
care cetatenii cehi au parte. Economia solida Cehiei este caracterizata d emai multi factori
precum fluul continu de investitii straine, reteaua complexa de aprovizionare a industriei
automobilelor, cresterea exponentiala a numarului de furnizori autohtoni, s.a. Agricultura si
prelucrarea primara au un rol destul de neinsemnat atat ca angajarea fortei de munca ( circa
5%, fata de 20% in Polonia vecina) cat si aport in PIB.
f) Rata somajului
GEO/TIME
Czech
Republic
Romania
2005
2006
7,9
7,2
2007
7,1
7,3
2008
5,3
6,4
2009
4,4
5,8
2010
6,7
6,9
2011
7,3
7,3
2012
6,7
7,4
Romania si Republica Ceha au rate ale somajului aproximativ asemanatoare in

perioada de timp 2005-2007, anul precedent inregistrand aceeasi valoare a indicatorului ce
caraterizeaza rata somanului, si anume 7%. Conform Eurostat, rata omajului a nregistrat n
Rep. Ceh valori de 6,9% n ianuarie 0.12, n cretere cu 0,1 p.p. n fiecare lun anterioar,
ncepnd din septembrie 2011, cnd s-a nregistrat un minim de 6,5%. n 2011, numrul
mediu al angajailor a crescut cu 0,3% fa de 2010, atingnd 5,067 milioane de persoane (la o
populaie de 10,5 mil. de locuitori).
g) Salariul minin
-euroGEO/TIME
Czech
Republic
Romania
2008
334,83
137,31
2009
297,67
149,16
2010
302,19
141,63
2011
319,22
157,20
2012
312,01
157,26
Salariul minim al Romanie este mult mai mic decat cel al Republicii Cehe. Salariul
minin al Cehiei inregistreaza o valoare sub 300 de euro in anul 2009 (297,67 euro), iar
valoarea cea mai mare o atinge in anul 2008, la inceputul crizei economice mondiale.
7,0
7,0
Salariul minim al romanilor este cel mai mic din Europa (Bulgaria ne devanseaza
inregistrand un salariu minim cu 2 euro mai mare), iar in aprilie 2012, Romnia era singura
ar n care aproape un sfert dintre angajai beneficiau de salariul minim.
h) Rata inflatiei
Rata inflatiei
Annual average rate of change (%)
geo\time
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
200
9
201
0
201
1
2012
Romania
34.5
22.5
15.3
11.9
9.1
6.6
4.9
7.9
5.6
6.1
5.8
3.4
Republica
Ceha
4,7
1,8
0,10
2,8
1,9
2.5
2.4
3.6
2.2
3.3
4.5
2.8
Cehia reuseste sa isi mentina o rata a inflatiei mult sub cea a Romaniei, caracterizata
de valori cuprinse intre 4,7 ( in anul 2001) si 0,10 in anul 2003.
Inflatia in Romania este un fenomen care se adanceste foarte mult, iar valorile
indicatorului aferent vorbesc de la sine. In anul 2001 Romania are o rata a inflatiei de 34.5%,
aceasta inregistreaza o scadere de pana la 4.9% in anul 2007, urmata iar de o crestere, iar in
anul 2012, Romania marcheaza cea mai mica rata a inflatiei din anul 2001 si pana in prezent
(3.4%). Desi este cea mai mica valoarea inregistrata pentru Romania in ultimii 11 ani,
raportata la situatia din Republica Ceha putem afirma faptul ca fenomenul inflationist este cu
mult mai accentuat la noi.
3. Indicatorii la nivelul agriculturii

Potential agricol
a) Suprafata Agricola pe categorii de folosinta:

1. Aria agricola:
Suprafata agricola a unei tari reprezinta potentialul agricol al acesteia. Cu o suprafata

totala mult mai mare decat a Cehiei, suprafata agricola a Romaniei este mult mai mare
comparativ cu suprafata agricola a Rebuplicii Cehe. Romnia are una dintre cele mai ntinse
suprafee de teren agricol - 58,78% din suprafaa total. Media n UE27 este de 45%.
3. Teren arabil:
4. Vii si livezi/ Pasuni si fanete:
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca Romania are un potential natural
extraordinar, benefic pentru practicarea oricarui tip de agricultura. n ciuda potenialului
semnificativ, Romnia se afl pe ultimele locuri n UE din punctul de vedere al eficienei
utilizrii suprafeei agricole. Dotarea tehnologic din agricultura Romniei are un nivel
insuficient, nu este adaptat condiiilor de producie care sunt foarte variate (tip de sol, pant,
clim) i nu este n msur s asigure efectuarea lucrrilor mecanice n perioadele optime
prevzute de tehnologiile de cultur. Mai mult, capitalul fizic nc se caracterizeaz printr-un
grad ridicat de uzur, att moral, ct i fizic.
5. Suprafete irigate:
La capitolul irigaii Romnia se afla mult in urma celorlalte state europene

aceasta detinand la nivelul anului 2011 1.034.000 ha teren irigat. Republica Ceha
beneficiaza de asemenea de suprafete nu foarte intinse de teren irigate, insa raportate
la suprafata agricola a tarii lucrurile stau bine. Inainte de anul 1991, suprafa irigata a
Romaniei era una extinsa. Dupa caderea regimului comunist, suprafetele irigate scad
considerabil, la baza aflandu-se foarte multe cauze precum: starea tehnica precara a
instalatiilor de irigat si scumpirea apei si a energiei electrice.
6. Mecanizare
La o suprafa agricol de 9,4 milioane de hectare, Romnia are n dotare doar 175.000
de tractoare, n timp ce n Polonia la 14 milioane de hectare sunt n funciune 1,5 milioane de
tractoare, conform datelor Organizaiei pentru Alimente i Agricultur (OAA) din cadrul
ONU. Situatia devine si mai dramatica daca facem referire la starea parcului auto agricol,
acesta fiind uzat din toate punctele de vedere.
Incarcatura pe tractor = (Teren arabil + Vii si livezi) / Numar de
tractoare
Incarcatura pe tractor( 2004 )= 54
7. Chimizare (substan activ la hectar)
Desi suprafata agricola Cehiei este cu mult mai mica decat a Romaniei, consumul
de ingraseminte chimice inregistreaza valori asemanatoare. Acest lucru arata faptul ca
agricultura Romaniei nu este foarte dezvoltata in raport cu agricultura Cehiei, tara care nu
beneficiaza de potentialul agricol al Romaniei. Partea pozitiva a acestui aspect o poate
constitui faptul ca produsele agroalimentare autohtone pe care le consuma romanii sunt mai
sanatoase fata de cele obtinute in urma unei agriculturi intens mecanizate si chimizate.
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2005)= 32,53822
Consum de ingrasaminte chimice/ha(Cehia2005)= 52,17976
Consum de ingrasaminte chimice/ha (Cehia2009)= 73,7518
a) Efective de animale
Efectivele de animale reprezint totalitatea animalelor domestice crescute pentru

producie, reproducie i traciune. n Romnia, efectivele de bovine au nregistrat cel mai
mare numr n anul 2007, cu 2,934 mil. capete, dup care numrul lor a nceput s scad de la
an la an, cel mai mic numr fiind chiar n 2011, cnd s-a nregistrat 2,001 mil. capete.
Efectivele de bovine din 2011 fa de 2007 au sczut cu 31,8%. Comparativ, efectivele de
bovine ale Republicii Cehe au avut o evolutie constanta dina nul 2005 cand este inregistrat cel
mai mare numar de bovine, si anume 1.397.310 de capete si pan in anul 2011 cand efectivele
de bovine ajung la 1.343.696.
n ceea ce privete efectivele de porci, n Romnia a inregistrat un trend
descrescator de la un an la altul, atingnd valoarea maxim de aproximativ 6,81 mil capete n
2007. Efectivele de porci ale Republicii Cehe sunt cu aproximativ 45% mai putinne decat ale
Romaniei, inregistrand dina nul 2005 si pana in anul 2011 o scadere de aproape 61%.
Efectivele de oi si de capre ale Romaniei sunt mult peste numarul celor pe
care le gasim in Republica Ceha.
Animale la 100 de hectare = (Nr de animale pe fiecare specie / Suprafata agricola) *

100
Romania
Animale la 100 de ha(bovine 2005)= 19,8
Animale la 100 ha(oi 2005)= 52,4
Animale la 100 de ha(porci 2005)= 45,8
Animale la 100 ha(capre 2005)= 4,7
Animale la 100 de ha(porci 2007)= 50
Republica Ceha
Animale la 100 de ha(bovine 2005)= 18085
Animale la 100 ha(oi 2005)= 1920
Animale la 100 ha(capre 2005)= 164
Republica Ceha are o concentratie pe ha a animalelor domestice (indiferent de specie)

mult mare decat a Romaniei, desi suprafata agricola a tarii noastre este considerabil mai
intinsa. Acest lucru ne arata faptul ca Romania inca mai practica agricultura de tip traditional,
in timp ce alte tari cu potential mult mai mic, au cunoscut in aceasta ramura o dezvoltare mult
mai importanta.
Rezultate economice
a) Producii medii la principalele culturi vegetale
In ceea ce priveste productiile medii la culturile vegetale (grau, porumb, sfecla de

zafar si floarea soarelui), Cehia ne da o adevarata lectie de apricultura: productii mari obtinute
pe suprfafete mici, fata de Romania care are o performanta in agricultura invers proportionala
cu cea a Republicii Cehe si a potentialului de care dispune. Atat la productia medie de
porumb, grau, sfecla de zahar dar si floarea soarelui, productiile obtinute sunt cu peste 45%
mai mari decat ale Romaniei, in conditiile in care suprfata agricola a tarii noastre este de
aproximativ 23 milioane de hectare, iar cea a Cehiei nu depaseste cu mult 7730 de hectare.
b) producii totale la principalele produse de origine vegetal
Indicatorul productiei totale / locuitor = Productia totala la fiecare produs / Populatie

Romania
Indicatorul produciei totale/locuitor(grau 2007)= 0,14
Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2007)= 0,035

Indicatorul productiei totale(legume 2007)= 0,0013

Republica Ceha


Indicatorul productiei totale(legume 2009)= 0.0030
Indicatorul productiei totale(legume 2010)= 0.0029
Consum alimentar
Romania 2010
Elemente
country
item
Produci
e (1000
tone)
Importur
i (1000
tone)
Exporturi
(1000
tone)
Produse
aliment
are
(1000
tone)
Cantitate
a de
alimentar
e
alimente
(kg / cap
de
locuitor /
an)
Grau
5203
808
2384
2984
138.5
Orez
48
43
11
72
3.3
Orz
1182
218
543
36
1.7
Porumb
7973
838
1703
863
40.1
secara
33
18
32
1.5
Ovaz
296
0.1
Mei
Alte cereale
98
17
0.2
Cartof
4004
140
2064
95.8
Cartof dulci
Trestie de zahar
Sfecla de zahar
817
Zahar si indulcitori
156
572
82
604
28.1
Alti indulcitori
42
61
17
46
2.1
Miere
20
11
10
0.5
Fasole
22
36
55
2.6
Mazare
30
0.2
Soia
84
21
10
Floarea- soarelui
1098
141
564
Ulei de soia
16
23
Ulei de foarea soarelui
241
103
102
228
10.6
0.2
Zahr, non-centrifugal
Ulei de masline
Rosii
756
157
879
40.8
Ceapa
378
22
394
18.3
Portocale, mandarine
141
17
121
5.6
Lamai
23
21
Grapefruit
35
33
1.5
Banane
73
69
3.2
Mere
517
38
55
450
20.9
0.3
33
91
4.2
Cafea
54
47
2.2
Boabe de cacao
33
29
1.3
Ceai
0.1
Piper
0.1
Ananas
Struguri
990
Cuisore
35
36
1.7
Vin
496
13
12
487
22.6
Bere
1809
18
17
1900
88.2
Carne de bovine
155
23
168
7.8
Carne de oaie i de capr
71
69
3.2
Carne de porc
471
267
687
31.9
Carne de psri de curte
371
118
37
453
21
Unt
17
0.8
0.2
Smantana
Oua
311
26
269
12.5
Lapte
5809
382
56
5872
272.6
Pete de ap dulce
16
20
0.9
Pete marin
12
12
0.6
Produci
e (1000
tone)
Importur
i (1000
tone)
Exporturi
(1000
tone)
Produse
aliment
are
(1000
tone)
Cantitate
a de
alimentar
e
alimente
Republica Ceha - 2010

element
country
item
(kg / cap
de
locuitor /
an)
Grau
14076
2525
3210
6101
98.6
649
193
380
6.1
6668
191
1056
49
0.8
Porumb
1023
20
184
Secara
33
20
0.3
744
27
117
344
5.6
13
95
54
57
21
0.3
6399
1691
333
6467
104.5
39
Orez
Orz
Ovaz
Mei
Alte cereale
Cartof
Cartof dulci
Trestie de zahar
Sfecla de zahar
8457
35
Zahar si indulcitori
2016
2083
808
2318
37.5
700
462
171
18
0.3
30
37
0.6
137
76
10
0.2
36
25
152
2.5
Soia
910
0.1
Arahide cu coaja
109
102
1.7
71
125
123
28
206
3.3
311
27
179
2.9
59
56
0.9
87
1173
14
1242
20.1
355
353
652
10.5
2692
118
2547
41.2
Lamai
128
121
Grapefruit
119
112
1.8
Zahr, non-centrifugal
Alti indulcitori
Miere
Fasole
Mazare
151
Seminte de floarea sorelui

Ulei de soia
Ulei de foarea soarelui
Ulei de masline
Rosii
Ceapa
Portocale, mandarine
Banane
942
54
841
13.6
1553
38
1719
27.8
224
23
194
3.1
744
23
696
11.2
Cafea
280
93
187
Boabe de cacao
328
108
219
3.5
Ceai
149
31
118
1.9
Piper
0.1
Cuisore
0.1
1114
44
1072
17.3
4514
774
475
4813
77.8
Carne de bovine
850
490
114
1225
19.8
Carne de oaie i de capr
303
116
96
323
5.2
Carne de porc
720
1080
179
1622
26.2
1652
675
291
1992
32.2
119
96
27
189
36
65
64
37
0.6
613
111
15
635
10.3
13237
6123
2339
15376
248.5
149
135
87
195
3.2
13
10
0.2
Mere
229
Ananas
Struguri
Vin
Bere
Carne de psri de curte

Unt
Smantana
Oua
Lapte
Pete de ap dulce
Pete marin
Odata cu criza financiara consumul a nceput s scad la mai toate alimentele. A scazut
consumul de pine, carne proaspt, preparate din carne (salamuri), brnzeturi i smntn,
cacaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez i lapte i a crescut doar la pete. Pe
ansamblu, in 2011, consumul s-a redus la unele alimente (paine,orez) si a urcat la cateva
produse (peste, lapte,carne).
Alimente
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Paine
8,5
8,3
8,3
8,2
7,8
Malai
0,33
0,31
0,37
0,37
0,34
0,36
Orez
0,43
0,41
0,41
0,39
0,4
0,4
Carne
proaspt
1,57
1,73
1,92
2,17
2,25
2,2
Preparate
carne
din 0,69
0,75
0,8
0,86
0,87
0,84
Lapte
0,41
0,44
0,48
0,523
0,57
0,59
Pete
3,6
3,5
3,8
4,2
4,2
Brnzeturi i
0,69
0,724
0,788
0,842
0,889
0,869
de 0,236
0,243
0,253
0,28
0,29
0,27
0,059
0,068
0,08
0,082
0,083
0,081
Smntn
Brnz
vac
(telemea)
Cacaval
Cantitatea medie lunar pe persoan- kilograme
Cea mai dezastruoas situaie se ntalnete n cazul pinii. n 2011, un romn manaca,
n medie, 7,8 kilograme de pine pe luna. Este cea mai redusa cantitate din 2006 si pn in
prezent. n plus, anul 2011 este singurul n care consumul mediu lunar de pine a scazut sub 8
kilograme de persoana.
Situaii asemntoare ntlnim i n cazul orezului si mlaiului printre
cele mai mici consumuri din ultimii zece ani.
n privina crnii proaspete, consumul a urcat usor in 2011 fa de 2010. In schimb, n
cazul preparatelor din carne, brnzeturilor si cacavalului, acestea au scazut putin fata de
2010.
Consumul de carne i preparate din carne n Romnia se situeaz la un nivel relativ
sczut comparativ cu standardele din rile dezvoltate. Carnea de porc este cea mai cautata in
Romania, acoperind aproape jumatate din consumul de carne, de circa 60 de kilograme pe cap
de locuitor pe an, fiind urmata de cea de pasare (15-20 kg) si vita, categorie care reprezinta
doar 10% din total.
Fiecare roman mananca anual 30-32 de kilograme de carne de porc, fata de
media europeana de 40-45 de kilograme. Consumul de carne de pasare este de 15-20 de
kilograme pe an, de asemenea sub media europeana, de 23-24 kilograme. Carnea de vita
reprezinta doar 10% din consumul total de carne din Romania, fata de 40% in UE.
Petele este singurul aliment al crui consum a continuat s creasc. In 2011, romnii
mncau, n medie, 0,59 kilograme de pete pe luna de persoana. Cea mai mare valoare din
ultimii zece ani. Dar, la o privire i mai atent, vom observa ca ritmul de cretere a fost unul
dintre cele mai reduse din aceast perioad, mentinandu-se la acelasi nivel in 2011 ca in 2010.
Dac analizm ntregul interval 2006 2011, observm c a crescut consumul de
carne proaspat si pete, iar cel de cacaval aproape s-a dublat. i consumul de lapte,
brnzeturi a crescut, cu aproximativ 12%.
Concluzii
Romania si Cehia sunt doua tari foste comuniste ce isi recapata democratia in anul
1991. Din acel moment fiecare a cunoscut o dezvoltare separata. Republica Ceha, desi este o
tara mai mica atat ca populatie cat si ca suprafata dar reuseste sa surclaseze Romania in multe
domenii in care potentialul nostru natural ne recomanda a fi printre primele tari din Europa
( in special in agricultura). Economia Cehiei este una foarte dezvoltata si foarte bine
redirectionata dupa perioada 1991, insa Romania continua chiar si dupa mai bine de 20 de ani
sa isi caute drumul fara a avea o tinta clara. Diferentele de educatie, cultura, dar mai ales
progres pun Republica Ceha si Romania pe trepte diferite de reusita.
4. Principale reglementri pe pieele agricole

Uniunea European a stabilit norme comune n ceea ce privete pieele agricole.
Aceste norme privesc n special interveniile publice pe piee, regimurile de cote i de ajutor,
standardele de comercializare i de producie, precum i schimburile cu rile tere.
ACT
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a
unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite
produse agricole (Regulamentul unic OCP).
SINTEZ
Organizarea comun a pieelor agricole denumete cadrul juridic stabilit la nivel
european pentru anumite sectoare agricole. Uniunea European prevede astfel norme comune
cu privire la gestionarea pieelor agricole, standarde de comercializare a produselor agricole,
precum i pentru exporturile i pentru importurile Uniunii Europene (UE).
PIAA INTERN
Intervenia asupra pieei
Pentru a se asigura stabilitatea pieelor i un nivel de trai satisfctor pentru

comunitatea agricol, a fost pus n aplicare un mecanism de sprijinire a preurilor, n paralel
cu introducerea regimurilor de sprijin direct.
Mecanismul de sprijinire a preurilor ia n considerare nevoile fiecrui sector agricol,
precum i interdependena lor. Msurile iau forma urmtoarelor:
intervenii publice pe pieele produselor agricole;
plata de ajutoare pentru depozitarea privat a cerealelor, a orezului, a zahrului, a

uleiului de msline i a mslinelor de mas, a crnii de vit i de mnzat, a laptelui i a
produselor lactate, a crnii de porc, de oaie i de capr.
Msuri speciale de intervenie
Uniunea European poate lua msuri excepionale pentru a sprijini pieele n criz.
Aceste msuri sunt, de exemplu, necesare n caz de propagare a bolii animale sau de
calamitate natural ale crei efecte se manifest pe pieele agricole.
Regimul de cote
Cotele naionale de fabricare pentru zahr i lapte sunt stabilite. Statele membre le
repartizeaz apoi ntre ntreprinderile productoare. Prezentul regulament definete n special
modalitile de transferare a cotelor ntre mai multe ntreprinderi i gestionarea produciei
excedentare. Aceasta cuprinde, ntre altele, taxe aplicate productorilor de ctre statele
membre.
Regimul de ajutor financiar
De asemenea, sunt prevzute ajutoare pentru sectoarele urmtoare:
zahrul (msuri de restituire la producie);
laptele i produsele lactate, uleiul de msline i mslinele de mas, fructele i

legumele, precum i produsele apicole;
programele n favoarea consumului de fructe sau de lapte la coal;
sectorul vitivinicol i sectorul hameiului;
creterea viermilor de mtase.
COMERCIALIZARE I PRODUCIE
Comisia poate s impun standarde de comercializare pentru anumite produse
agricole. Aceste standarde se pot referi, de exemplu, la calitatea produselor, la ambalajul
acestora, la stocare sau la transport.
Prezentul regulament impune norme suplimentare pentru producia i comercializarea

produselor care beneficiaz de o marc de protecie n sectorul vinului. Aceste mrci sunt
denumirile de origine controlate, indicaiile geografice i meniunile tradiionale.
Regulamentul descrie procedura prin care productorii care doresc s beneficieze de o astfel
de marc trebuie s i depun cererea.
Organizaiile de productori sau interprofesionale
Prezentul regulament stabilete normele cu privire la recunoaterea i la funcionarea
organizaiilor de productori i interprofesionale.
Organizaiile de productori trebuie n special s permit elaborarea unei programri
comune a produciei i s poat s o adapteze n funcie de cerere.
n ceea ce le privete, organizaiile interprofesionale nu sunt alctuite n principal din
productori. Ele pot reuni reprezentani ai activitilor economice asociate produciei,
comerului sau transformrii produselor agricole. Organizaiile interprofesionale au ca
obiectiv n special optimizarea costurilor de producie i de transformare a produselor.
SCHIMBURILE COMERCIALE CU RI TERE

n principiu, orice tax cu efect echivalent unei taxe vamale, precum i orice restricie
cantitativ sau msur cu un caracter echivalent sunt interzise n schimburile comerciale cu
rile tere.
Importuri
Comisia poate solicita prezentarea de licene de import pentru produsele din anumite
sectoare: cereale, orez, zahr, semine, ulei de msline i msline de mas, in i cnep, fructe
i legume proaspete i transformate, banane, vin, plante vii, carne de vit i mnzat, carne de
porc, carne de oaie i de capr, carne de pasre de curte, lapte i produse lactate, ou i alcool
etilic de origine agricol.
Taxele la import din Tariful vamal comun se aplic acestor produse, dei pentru unele
dintre ele sunt prevzute dispoziii particulare. n anumite cazuri, taxele la import pot fi
suspendate sau se pot aplica taxe suplimentare.
Aceste dispoziii particulare se aplic n special importurilor de amestecuri de cereale,
de orez sau de cereale i de orez i taxa la import este stabilit n funcie de compoziia
amestecului. n plus, pentru zahr este stabilit un regim preferenial, iar pentru cnep i
hamei sunt fixate anumite condiii de import.
De altfel, Comisia poate s prevad contingente tarifare de import, adic limite privind
volumele de mrfuri care pot fi importate cu taxe vamale reduse. Contingentele tarifare sunt
gestionate de Comisie i administrate astfel nct s se evite orice discriminare.
Exporturile
Comisia poate cere prezentarea unor licene de export pentru produsele din sectorul
cerealelor, al orezului, zahrului, uleiului de msline i mslinelor de mas, al fructelor i
legumelor proaspete sau transformate, al vinului i al crnii de vit i mnzat, al crnii de oaie
i de capr, al crnii de pasre de curte, al laptelui i produselor lactate, al oulor i al
alcoolului etilic de origine agricol.
Exportul anumitor produse poate fi susinut prin restituiri la export care acoper
diferena dintre preurile de pe piaa global i cele din UE. Acestea pot fi difereniate n
funcie de destinaie i sunt fixate de ctre Comisie periodic, innd cont de evoluia pieelor
Uniunii i de pieele mondiale. Restituirile la export pentru malul aflat n stoc, pentru cereale
i carnea de vit i mnzat sunt reglementate prin dispoziii specifice.
Gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui i al produselor lactate i
tratamentul special la import n rile tere sunt, de asemenea, reglementate.
Concurena
Se aplic dreptul comunitar al concurenei. Exist totui excepii, prevzute n articolul
176 al regulamentului, pentru care Comisia tolereaz acorduri sau practici concertate. De
asemenea, regulamentul prevede acest gen de excepii n sectorul fructelor i al legumelor,
precum i n cel al tutunului.
De altfel, regimul european n materie de ajutor de stat se aplic din principiu
sectoarelor agricole. Regulamentul prevede totui dispoziii particulare pentru ajutoarele de
stat n sectorul laptelui i al vinului.
Context
nainte de adoptarea prezentului regulament, fiecare sector agricol dispunea de o
organizare comun a pieei specifice acestuia. Exista astfel la nivel european o multitudine de
organizaii ale pieelor agricole. Prezentul cadru juridic simplific i unific diferitele
reglementri care existau nainte.
Eurobarometru: Ce cred europenii despre securitatea alimentar, despre

calitatea produselor alimentare i despre relaia dintre agricultur i mediul rural
Pentru mai mult de 90% dintre europeni, criteriile cele mai importante la cumprarea
de produse alimentare sunt calitatea i preul, mai importante dect originea (71%) i marca
(47%); potrivit unei noi anchete EUROBAROMETRU privind securitatea alimentar,
calitatea produselor alimentare i mediul rural, calitatea i preul au fost considerate foarte
importante de 65% i, respectiv, 54% dintre respondeni. Etichetele de calitate sunt
importante pentru dou treimi dintre cei intervievai, constatndu-se o mbuntire fa de
anii precedeni n ceea ce privete recunoaterea diferitelor sigle de calitate ale UE. Potrivit
anchetei, 24% dintre respondeni recunosc deja sigla ecologic a UE la mai puin de 2 ani de
la introducerea acesteia. n ceea ce privete securitatea alimentar, trei sferturi dintre cetenii
UE i-au exprimat ngrijorarea cu privire la problema hrnirii populaiei de pe glob, ns
proporia celor preocupai de capacitatea UE i a statelor membre de a satisface necesitile
alimentare ale locuitorilor lor este sub 60%.
Majoritatea cetenilor UE consider c agricultura aduce o contribuie pozitiv la
conservarea zonelor rurale, prere mprtit n majoritatea statelor membre i a grupurilor
sociodemografice. Exist deci un larg consens cu privire la rolul benefic al agriculturii. n
cadrul anchetei, au fost intervievai peste 26 500 de ceteni europeni, cu vrste de cel puin
15 ani, din toate cele 27 de state membre ale UE.
Principalele concluzii:
Securitatea alimentar: Aproximativ 56% dintre respondeni nu sunt preocupai de
nivelul produciei alimentare din ara lor, iar n ceea ce privete UE n ansamblu, procentul
este de 57%. n schimb, 76% dintre respondeni sunt preocupai de nivelul produciei
alimentare la nivel mondial. Ca urmare a acestor rezultate, 84% dintre ceteni opineaz c
UE ar trebui s ajute alte ri s-i sporeasc producia alimentar. Aproximativ 81%
consider c UE ar trebui s-i sporeasc propria producie alimentar pentru a depinde ntr-o
mai mic msur de importuri, iar 77% apreciaz c UE ar trebui s produc mai mult pentru
a satisface att necesitile propriilor ceteni, ct i cererea rilor tere.
Calitatea alimentelor: Pentru 96% dintre respondeni, calitatea alimentelor reprezint
un criteriu important n luarea deciziilor de cumprare, mai important chiar dect preul, care
este menionat de 91% dintre cei intervievai. Originea produsului conteaz mai puin, dar este
important pentru 71% dintre respondeni. n schimb, marca este considerat important de
47% dintre respondeni, n timp ce pentru 50% dintre ei, aceasta nu prezint importan .
Etichetele de calitate sunt importante pentru 67% dintre respondeni.
Agricultura i mediul rural: ntrebai n legtur cu relaia dintre agricultur i mediul
rural, 81% dintre respondeni au rspuns c, n opinia lor, agricultura are efecte benefice
asupra mediului, 86% apreciaz c ea contribuie la nfrumusearea peisajului rural, iar 89%
consider c agricultura contribuie la protejarea zonelor rurale.
Modificri de importan practic privind procedura de scoatere din circuitul

agricol a terenurilor
Executarea lucrrilor de construcii asupra unui teren este permis numai dac
respectivul teren este ncadrat n categoria de folosin corespunztoare, respectiv curi
construcii. Procedura de autorizare a lucrrilor de construcii pentru terenuri agricole,
relevant de exemplu n cazul dezvoltrii parcurilor fotovoltaice sau eoliene, presupune n
principiu scoaterea anterioar a terenului din circuitul agricol. ncepnd cu 27.07.2012 ns,
sunt aplicabile pentru terenurile situate n intravilan, norme simplificate, care ridic totui o
serie de probleme.
Reglementri contradictorii privind obligativitatea scoaterii din circuitul agricol
Obligativitatea scoaterii din circuitul agricol se stabilete de la caz la caz la nceputul
procedurii de autorizare a lucrrilor de construcii, prin certificatul de urbanism (denumit n
continuare pe scurt CU"), care corespunde n principiu noiunii de Bauvorbescheid" din
dreptul german.
n general trebuie remarcat c prevederile legale referitoare la obligativitatea scoaterii
din circuitul agricol i respectiv procedura corespunztoare au suferit de-a lungul anilor
modificri succesive i n parte incoerente. Pentru acest motiv, obligativitatea scoaterii din
circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan este nc de mai mult timp un subiect de
dezbateri. n acest context, ns i din pricina lipsei de experien i de cunotine juridice a
autoritilor locale competente, nu exist o practic unitar privind cazurile n care scoaterea
din circuitul agricol este obligatorie, precum i cu privire la procedura de urmat.
Comparaie ntre vechea i noua reglementare. Efecte

Pn de curnd, art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de
construcii prevedea c scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate n
intravilan se realizeaz conform legii". Trimiterea se referea la prevederile Legii nr. 18/1991
privind fondul funciar i ale Regulamentului privind coninutul documentaiilor pentru
scoaterea terenurilor din circuitul agricol (aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr.
897/ 2005, denumit n continuare Regulamentul"). Acestea reglementeaz o procedur de
scoatere din circuitul agricol specific, separat i laborioas, care presupune obinerea a
numeroase avize. De pild, avizul Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar, al
Ageniei Naionale a mbuntirilor Funciare, al Ministerului Agriculturii, Pdurilor i
Dezvoltrii Rurale .a. Care dintre aceste avize sunt necesare se stabilete de la caz la caz n
funcie de suprafaa terenului, de clasa acestuia de calitate, de existena mbuntirilor
funciare pe teren, precum i de alte mprejurri. Procedura este condiionat de plata unei taxe
de scoatere din circuitul agricol.
Ca urmare a unei modificri din 27.07.2012 a art. 23 al Legii nr. 50/1991, scoaterea
din circuitul agricol se realizeaz prin autorizaia de construire.
n consecin, scoaterea din circuitul agricol nu mai presupune n opinia noastr
parcurgerea unei proceduri separate. Deoarece aceasta decurge n afara cadrului Legii nr.
18/1991, nu va fi necesar, n opinia noastr, nici plata taxei de scoatere din circuitul agricol.
Aceasta ar conduce la o simplificare substanial a procedurii de scoatere din circuitul agricol
n cazul terenurilor situate n intravilan i, totodat a ntregii proceduri de autorizare a
lucrrilor de construcii. Efectele modificrilor legislative descrise mai sus sunt de importan
practic pentru investitori n ceea ce privete timpul i costurile implicate.
Domeniu de aplicare. Context

Noile reglementri privind scoaterea din circuitul agricol n temeiul Legii nr. 50/1991
privesc exclusiv terenurile care se afl n intravilanul localitilor. Imobilele situate n
extravilan fac n continuare obiectul prevederilor Legii nr. 18/1991 i ale Regulamentului,
astfel c, n cazul acestor din urm terenuri, procedura descris mai sus, inclusiv investiia de
timp i cheltuielile aferente rmn obligatorii.
Intravilanul unei uniti administrativ-teritoriale este reglementat prin Planul
urbanistic general - PUG i poate fi extins prin Planul urbanistic zonal - PUZ. De regul,
pentru obinerea unei autorizaii de construire pentru terenuri situate iniial n extravilan este
necesar aprobarea prealabil a unui PUZ.
Aprecieri
Noua reglementare a art. 23 din Legea nr. 50/1991 este binevenit. Totui, ea nu a
condus i la o modificare corespunztoare expres a Regulamentului. ntr-adevr, acesta se
refer n continuare la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan. Astfel
se creeaz , n opinia noastr, premisele pentru diverse interpretri din partea autoritilor
competente.
Din punct de vedere juridic, contradicia actual ntre cele dou reglementri ar trebui,
n opinia noastr, s fie rezolvat n favoarea Legii nr. 50/1991, n sensul de a considera c
scoaterea din circuitul agricol se face direct prin autorizaia de construire. Exist argumente
solide n acest sens, de pild acela c Legea nr. 50/1991 are un rang superior n ierarhia
normelor juridice, modificarea menionat fiind de asemenea adoptat ulterior
Regulamentului.
Din punct de vedere practic ns, dezvoltatorul unui proiect (de exemplu al unui parc
solar) nu va putea s se bazeze pe o practic unitar a autoritilor competente n domeniul
construciilor. Conform experienei noastre, autoritile nu numai c nu fac o aplicare unitar a
normelor juridice, ci dovedesc n anumite cazuri chiar o necunoatere a intrrii n vigoare a
noilor reglementri.
Din motive ce in de securitate juridic, opinm c este necesar o modificare
corespunztoare a Regulamentului.
Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare rurala
Planul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri in vederea intaririi programelor de
dezvoltare rurala ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai
dezbatute in cadrul Comisiei PE pentru agricultura. In plenara a fost votat un amendament
care propune ca toate cuantumurile platilor directe care urmeaza sa fie acordate, pentru un an
calendaristic dat, unui agricultor si care depasesc 10 000 EUR se reduc in fiecare an, pana in
2012, cu urmatoarele procente: 2009 - 6%, 2010-6%, 2011-7% si 2012 7%.
De mentionat ca statele care au aderat in 2004 vor fi eligibile pentru modulare
in 2012, in timp ce Romania si Bulgaria vor fi scutite avand in vedere introducerea treptata
platilor.
Revizuirea cotelor de lapte
In perspectiva modificarii reglementarilor privind cotele de lactate, incepand din 2015,
ar fi bine sa se acorde in prealabil producatorilor de lapte posibilitatea sa se adapteze
modificarilor si sa investeasca in functie de cerintele pietei, avand in vedere in special faptul
ca termenele pentru solicitarile de ajutoare pentru investitii sunt relativ lungi.
Limitata de plafoanele cotelor de lapte, productia comunitara totala de lapte
tinde sa urmeze un declin treptat, desi modest, pe termen mediu, avand in vedere ca
restructurarea continua din statele membre care nu au fost membre ale Comunitatii inainte de
extinderea din 2004 va duce la o scadere a productiei de lapte pentru consum, in timp ce
cresterea productiei ramane limitata din cauza existentei cotelor. In acelasi timp, se
anticipeaza cresterea cantitatii de lapte livrat laptariilor in vederea prelucrarii in perioada
avuta in vedere. Cresterea cotelor de lactate, astfel cum este prevazut (cu 2% pentru anul de
comercializare 2008/2009 si cu 1% pentru anii de comercializare 2009/2010 si 2014/2015) ar
oferi posibilitatea sa se dispuna de elementele necesare pentru a realiza o evaluare adecvata a
situatiei pietei din sectorul laptelui. Incepand din 2009, sprijinul acordat investitiilor efectuate
de producatorii de lapte nu ar mai trebui limitat la cota stabilita, pentru a permite
producatorilor sa isi sporeasca investitiile in functie de cerintele pietei. (am5).
Membrii PE doresc ca statele membre sa aiba posibilitatea de a mari pentru o anumita
perioada de timp cotele de lapte daca aceste cote sunt sub-utilizate in alte state membre. De
asemenea, deputatii s-au exprimat pentru crearea unui fond pentru lapte menit sa sprijine
restructurarea acestui sector.
Cotele nationale de lapte pentru Romania, propuse de Comisie nu au fost
modificate si anume: 3 118 140,000 tone pentru 2008/2009, 3 149 321,400 tone pentru
2009/2010 si 3 180 814,614 tone pentru 2010/2011.
Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"
In urma amendamentelor propuse de deputatii europeni, 15% din plafonul bugetului
national pentru plati directe va putea fi utilizat pentru sustinerea unor sectoare mai afectate
precum cel al producatorilor de lapte si de carne de vita si pentru contributia la scheme de
asigurari mai complexe, care sa acopere toate tipurile de daune cauzate de fenomene
meteorologice si pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau plante.
Statele membre pot decide, pana la 1 august 2009 cel tarziu, sa utilizeze, incepand cu 2010,
pana la 10% din plafoanele lor nationale pentru a acorda ajutor agricultorilor in ceea ce
priveste promovarea unor forme de productie sustenabile pentru:
* tipuri specifice de agricultura care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea
mediului,
* imbunatatirea calitatii ecologice a produselor agricole sau
* imbunatatirea comercializarii produselor agricole sustenabile
* a compensa dezavantaje specifice care ii afecteaza pe agricultori in sectoarele

sustenabile ale lactatelor, carnii de vita, de oaie si de capra si orezului, in regiunile vulnerabile
din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic
* regiunile care fac obiectul programelor de restructurare si/sau de dezvoltare, cu
scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologica si/sau de a compensa dezavantaje
specifice pentru agricultorii din zonele in cauza care exploateaza terenuri cu valoare
ecologica; de asemenea, pentru sprijinirea potentialului agricol in zonele defavorizate care
sufera de pe urma unor dezavantaje structurale grave si permanente.
Eco-conditionalitate
Statele membre care doresc sa opteze pentru includerea habitatelor in standardele de
eco-conditionalitate privind bunele conditii agricole si de mediu ar trebui sa aiba
flexibilitatea de a face acest lucru. Scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a
avut beneficii care se vor pierde atunci cand va fi eliminata. Studiile arata ca cel mai mare
beneficiu adus de scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a fost valoarea de
habitat pentru animale (nevertebrate, pasari, mamifere etc.) in zone in care in care exista
putine habitate seminaturale si in care aceasta a contribuit la diversitatea botanica a peisajelor
arabile.
Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in
crestere
Ministrii agriculturii din UE s-au reunit in 2009 pentru a moderniza politica agricola
comuna. Pentru prima data dupa multi ani, ei au incercat sa gaseasca modalitati de crestere a
productiei de alimente, nu de limitare a acesteia.
Suntem, asadar, departe de amintirea lacurilor de vin si a muntilor de unt,
simboluri ale unei perioade in care productia scapata de sub control a dus la reducerea
dramatica a preturilor si i-a lasat pe multi producatori dependenti de subventiile UE.
Astazi, preturile la alimente explodeaza, iar agricultorii din intreaga lume incearca sa
faca fata unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementarile comunitare
ar trebui sa-i ajute pe producatorii europeni sa raspunda acestei cereri prin cresterea
exporturilor. Ministrii de resort au analizat mai multe modificari propuse care vizeaza, printre
altele, reducerea subventiilor, suprimarea reglementarilor privind scoaterea terenurilor din
circuitul agricol si eliminarea progresiva a cotelor de lapte. Ca si reformele anterioare, noile
masuri isi propun sa le dea agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a raspunde unei
cereri in crestere si pentru a aborda noile provocari precum schimbarile climatice,
gospodarirea apelor, protejarea biodiversitatii si folosirea biocombustibililor.
Politica agricola comuna a Uniunii Europene PAC a facut obiectul unor ample
reforme, in ultimele doua decenii. Ultima schimbare importanta a avut loc in anul 2003, cand
UE a eliminat subventiile acordate in functie de productia obtinuta, care ii incurajau pe
agricultorii europeni sa produca mai mult decat puteau vinde. Noul regim va completa in
continuare veniturile agricultorilor, dar le va da acestora o mai mare libertate de a-si adapta
productia la cerintele pietei. In schimb, agricultorii vor fi nevoiti sa se conformeze normelor

privind protectia mediului, bunastarea animalelor si calitatea produselor alimentare.
Comisia Europeana va directiona catre dezvoltare rurala banii economisiti prin
reformarea politicii agricole. Acestia vor fi bineveniti in 12 dintre noile state membre, care,
odata cu aderarea, au fost nevoite sa-si modernizeze foarte rapid sectorul agricol.
PAC a fost elaborata pentru a le permite agricultorilor sa duca o viata decenta, pentru a
garanta aprovizionarea cu alimente la preturi corecte si pentru a conserva patrimoniul rural al
Europei. Aceasta politica beneficiaza de 40% din bugetul UE (aproximativ 55 de miliarde de
euro pe an). In sectorul agricol european isi desfasoara activitatea aproximativ 5% din
populatia activa a Uniunii.
Noul PAC, care va intra n vigoare din 2014, va duce la creterea treptat a plilor
directe la hectar pentru fermierii din noile ri UE, ns la niveluri anuale mai mici dect se
preconizase iniial. Acest lucru, mpreun cu creterea costurilor fixe, determinat de
aprecierea accelerat a activelor pe fondul unui interes n cretere pentru sectorul agricol, i va
mpinge pe agricultorii din aceste ri s creasc producia pentru a rspunde nevoilor lor de
venit. n acest context va avea loc i o consolidare pe scar larg a fermelor din statele noi
membre ale UE se precizeaz n raport.
Bibliografie
www.insse.ro, accesat la data de 10.05.2013
www. Eurostat. Ec.europa.eu, accesat la data de 7.05.2013
www.wikipedya.org, accesat la data de 20.04.2013
http://faostat.fao.org, accesat la data de 20.04.2013

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/agricultural_products_m
arkets/l67001_ro.htm#amendingact, accesta la data de 22.04.2013
http://ec.europa.eu/romania/news/06072012_eurobarometru_securitatea_a
limentara_ro.htm, accesta la data de 22.04.2013

Cehia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cehia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Studiu comparativ intre Romania si Republica Ceh

a) Romania este un stat de marime mijlocie situat pe locul 13 in Europa cu o

2. Indicatori la nivelul economiei nationale

e) Rata de ocupare a fortei de munca, grupa de varsta 15-64

Romania si Republica Ceha au rate ale somajului aproximativ asemanatoare in

3. Indicatorii la nivelul agriculturii

a) Suprafata Agricola pe categorii de folosinta:

Suprafata agricola a unei tari reprezinta potentialul agricol al acesteia. Cu o suprafata

4. Vii si livezi/ Pasuni si fanete:

La capitolul irigaii Romnia se afla mult in urma celorlalte state europene

7. Chimizare (substan activ la hectar)

Efectivele de animale reprezint totalitatea animalelor domestice crescute pentru

Animale la 100 de hectare = (Nr de animale pe fiecare specie / Suprafata agricola) *

Animale la 100 ha(oi 2005)= 52,4

Animale la 100 de ha(bovine 2006)= 20,4

Animale la 100 ha(oi 2006)= 54,2

Animale la 100 de ha(bovine 2007)= 21,5

Animale la 100 ha(oi 2007)= 56,3

Animale la 100 de ha(bovine 2008)= 20,7

Animale la 100 ha(oi 2008)= 62,1

Animale la 100 de ha(bovine 2009)= 19,7

Animale la 100 ha(oi 2009)= 65,2

Animale la 100 de ha(bovine 2010)= 17,7

Animale la 100 ha(oi 2010)= 64,6

Animale la 100 de ha(bovine 2011)= 14,3

Animale la 100 ha(oi 2011)= 60,2

Animale la 100 de ha(porci 2005)= 45,8

Animale la 100 ha(capre 2005)= 4,7

Animale la 100 de ha(porci 2006)= 47,1

Animale la 100 ha(capre 2006)= 4,9

Animale la 100 de ha(porci 2007)= 50

Animale la 100 ha(capre 2007)= 5,3

Animale la 100 de ha(porci 2008)= 48,2

Animale la 100 ha(capre 2008)= 6,3

Animale la 100 de ha(porci 2009)= 45,3

Animale la 100 ha(capre 2009)= 6,6

Animale la 100 de ha(porci 2010)= 40,9

Animale la 100 ha(capre 2010)= 6,5

Animale la 100 de ha(porci 2011)= 38,8

Animale la 100 ha(capre 2011)= 8,9

Animale la 100 ha(oi 2005)= 1920

Animale la 100 de ha(bovine 2006)= 17782

Animale la 100 ha(oi 2006)= 2186

Animale la 100 de ha(bovine 2007)= 18011

Animale la 100 ha(oi 2007)= 2158

Animale la 100 de ha(bovine 2008)= 18100

Animale la 100 ha(oi 2008)= 1998

Animale la 100 de ha(bovine 2009)= 17985

Animale la 100 ha(oi 2009)= 1958

Animale la 100 de ha(bovine 2010)= 17859

Animale la 100 ha(oi 2010)= 2158

Animale la 100 de ha(bovine 2011)= 16987

Animale la 100 ha(oi 2011)= 2187

Animale la 100 de ha(porci 2005)= 37235

Animale la 100 ha(capre 2005)= 164

Animale la 100 de ha(porci 2006)= 38524

Animale la 100 ha(capre 2006)= 162

Animale la 100 de ha(porci 2007)= 36859

Animale la 100 ha(capre 2007)= 161

Animale la 100 de ha(porci 2008)= 37002

Animale la 100 ha(capre 2008)= 158