Sunteți pe pagina 1din 50

PROPUNERE TEHNIC

Regularizare parau Gurasada pe teritoriul comunei


Gurasada, judetul Hunedoara
PROIECTARE FAZA PT + CS, D.E. si D.T.A.C.
SI EXECUTIE

BORDEROU
A. PIESE SCRISE
MEMORIU
I.
DATE GENERALE
1. Denumirea investiiei
2. Ordonator principal de credit
3. Autoritatea contractant
4. Proiectant general
5. Antreprenor general
6. Obiectul contractului privind natura serviciilor furnizate
7. Sursa de finanare
8. Amplasamentul
II.
1.
2.
3.
4.
5.

DATE GENERALE ALE INVESTIIEI


ncadrarea n clasa si categoria de importan
Lucrri hidrotehnice existente
Descrierea lucrarilor proiectate
Capacitati totale de lucrari
Suprafata si situaia juridic a terenurilor care urmeaz s fie ocupate de obiectivul de investitie

III.

FUNDAMENTAREA OFERTEI TEHNICE


1. ncadrarea n schema cadru de amenajare i gospodrire a apelor a spaiului hidrografic Olt
2. Principii generale i ipotezele care au stat la baza stabilirii soluiilor propuse:
3. Criterii tehnice avute n vedere la stabilirea lucrrilor propuse pentru asigurarea exigenelor de
calitate

IV.

ELABORAREA DOCUMENTAIILOR (NATURA SERVICIILOR CARE TREBUIE PRESTATE)

1. Studii de teren necesare


2. Proiectul tehnic
3. Caietele de sarcini
4. Piese desenate
5. Liste de cantiti
6. Detaliile de execuie
7. Verificarea documentaiilor tehnico-economice
8. Plan General de Sntate i Securitate n munc
9. Documentaii pentru obinerea Certificatului de Urbanism, avizelor i acordurilor obinute prin
Certificatul de Urbanism
10. DTAC
11. Documentaie pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol/ Documentaie pentru expropriere
terenuri /Documentaie achiziie terenuri (daca este cazul)
12. Asistenta tehnica din partea proiectantului
13. Elaborarea instructiunilor de exploatare
14. Intocmirea referatului de prezentare

V. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE DE REALIZARE A PROPUNERII TEHNICE


1. Durata de elaborare a proiectului, pe faze de proiectare
2. Metodologia de elaborare a proiectului. Planul de lucru; Activitati si sarcini concrete incredinate
personalului implicat n ndeplinirea contractului
3. Graficul detaliat pentru prestarea serviciilor de proiectare
4. Numele si CV-ul pentru prestarea serviciilor
5. Activitatile si sarcinile concrete care vor fi incredintate personalului de specialitate implicat in
indeplinirea contractului de achizitie publica
6. Descrierea tehnologiilor prevazute pentru executarea lucrarilor de organizare
7. Siguranta in exploatare si durata de serviciu
8. Impactul realizarii obiectivului de investitii asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului
9. Organizarea activitatii de securitatea si sanatatea muncii
VI. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE, MEDIU SECURITATE SI SNTATE IN MUNCA
VII. MANAGEMENTUL IN DOMENIUL CALITATII, MEDIULUI, SANATATII SI SECURITATI MUNCII

PROPUNERE TEHNIC
MEMORIU
I. DATE GENERALE
I.1. Denumirea investiiei:

Regularizare parau Gurasada pe teritoriul comunei


Gurasada, judetul Hunedoara

I.2. Ordonator principal de credite:

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor

I.3. Autoritate contractant:

A.N. APELE ROMNE Administraia Bazinal de Ap


Mures

I.4. Proiectant general:

S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURETI

I.5. Antreprenor general:

S.C. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE IASI

I.6. Obiectul contractului privind natura


serviciilor furnizate

PT+ CS, D.E, D.T.A.C., si execuie lucrri

I.7. Sursa de finanare:

Buget de stat in limita alocatiilor bugetare alocate anual

I.8. Amplasamentul
Lucrrile hidrotehnice propuse vor fi amplasate n bazinul hidrografic Mure pe cursul prului Gurasada
(cod cadastral IV1-132), paraul Vica (cod cadastral IV1132.2), paraul Boiu, paraul Grecilor si paraul
Chivulesti pe teritoriul administrativ al comunei Gurasada judetul Hunedoara.
Comuna Gurasada este o unitate administrativ-teritoriala amplasata in partea de nord-vest a judetului
Hunedoara, la poalele muntilor Apuseni in apropiere de depresiunea Zamului. Suprafata totala a
comunei este de 9295 ha.
Comuna se invecineaza la nord si nord-est cu comuna Vorta, la est cu comuna Ilia, la sud cu comuna
Dobra la vest cu comuna Burjuc, iar la nord-vest cu comuna Zam.
In componenta comunei intra 11 sate: centrul de comuna - Gurasada si satele apartinatoare: Gothatea,
Ulies, Campuri Surduc, Campuri de Sus, Vica, Runcsor, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Carmazanesti,
Danulesti.

II. DATE GENERALE ALE INVESTIIEI


II.3. ncadrarea n clasa i categoria de importan
Clasa de importan
n conformitate cu STAS 4273/83 Construii hidrotehnice. ncadrarea in clasele de importan se
incadreaz astfel:
- constructiile hidrotehnice pentru aparare impotriva inundatiilor din categoria 4
- definitive si principale, se incadreaza in clasa a IV a de importanta.
n august 2010 a fost aprobat prin H.G. 846/2010 Strategia naional de management a riscului la
inundaii pe termen mediu i lung. Prin noua strategie se impune asigurarea proteciei comunitilor
riverane la viituri cu perioada medie de revenire de cel puin 1 la 100 de ani. Ca urmare a adoptrii noii
strategii de management a riscului la inundaii a rezultat necesitatea asigurarii tranzitrii debitului cu
probabilitatea de depire Q1%.
Categoria de importan a construciei este n conformitate cu H.G. 766 / 1997 i cu Legea nr. 10 /
1995 privind calitatea n construcii, categoria C Normal.
Verificarea documentaiei se face pentru A7- B5; D Rezisten i stabilitate pentru construcii i
amenajri hidrotehnice conform prevederilor H.G. 925/1995 i Ordin M.L.P.A.T. 39/D/1996.
II.2. Lucrri hidrotehnice existente
Pe sectorul de ru analizat, n prezent nu exist lucrri hidrotehnice atat de aparare impotriva inundatii
cat si de aparari impotriva eroziunilor.
II.3. Descrierea lucrarilor proiectate
Lucrarea este de prioritate social-economic i prevede lucrri de amenajare a cursului rului
Gurasada si afluentilor prul Vica, prul Boiu, prul Grecilor i prul Chivuleti pentru reducerea
riscului de inundaii i eroziuni in zona localitilor aferente.
La stabilirea soluiilor constructive ale lucrrilor hidrotehnice propuse s-au avut n vedere respectarea
att a normelor tehnice impuse de datele generale ale sectorului de ru analizat: pante, viteze
realizate, natura materialului ce alctuiete patul i malurile albiilor, ct i a celor economice, prin care
s se aleag soluia cea mai puin costisitoare n condiiile date (utilizarea pe ct posibil a materialelor
de construcii existente n zon, impactul ct mai redus asupra factorului de mediu, etc).
Pentru realizarea obiectivului prezentei investiii s-au propus lucrri de amenajare cuprinznd:
- recalibrarea albiei in vederea tranzitarii debitului mediu si stoparii transportului de material aluvionar

prin uniformizarea vitezelor la diferite nivele;


- Indiguire, in zonele unde nivelul de calcul stabilit depaseste malurile punand in pericol viata oamenilor

precum si bunurile acestora;


- consolidarea malurilor cu ziduri de sprijin.

Capacitile totale de lucrri propuse pentru realizarea obiectivului de investitii sunt urmatoarele:
-

Amenajare albie pru Gurasada i afluenti, L = 9,30 km

DESCRIEREA LUCRARILOR
1.1. Amenajare albie pru Gurasada i afluenti pe o lungime total de 9.300m
Se propune amenajarea albiei prului Gurasada precum i a afluentilor acestuia (prul Vica, prul
Boiu, prul Grecilor i prul Chivuleti) prin mrirea capacittii de scurgere a albiei pentru a asigura
tranzitarea debitelor de calcul cu probabilitate de depire de Q1%.
Pentru a asigura tranzitarea debitelor de calcul s-au efectuat calcule de dimensionare a sectiunii,
verificnd capacitatea albiei naturale i caracteristicile unei sectiuni stabile.
Pru Gurasada: s-a proiectat o sectiune de reprofilare trapezoidal cu baza de 6.0-10.0m, nltimea
de 2.00-2.20m i o pant a taluzurilor de 1:1.5.
Parau Vica amonte confluent pru Gurasada: s-a proiectat o sectiune de reprofilare trapezoidal cu
baza de 5.0m, nlimea de 2.00m i o pant a taluzurilor de 1:1.5.
Pru Boiu amonte confluent pru Gurasada: s-a proiectat o sectiune de reprofilare trapezoidal cu
baza de 4.00m, nltimea de 2.00m i o pant a taluzurilor de 1:1.5.
Pru Chivuleti amonte confluet pru Gurasada: s-a proiectat o sectiune de reprofilare
dreptunghiular cu baza de 2.50m, nltimea de 2.00m realizat din casete de beton armat.
Pru Grecilor amonte confluent pru Gurasada: s-a proiectat o sectiune de reprofilare
dreptunghiular cu baza de 2.50m, nltimea de 2.00m realizat din casete de beton armat.
1.2. Consolidri de mal pe o lungime total de 11.130m
A. Pereu zidit cu nltimea de 2,00m respectiv 2,20m pe o lungime total de 5.030m.
Pentru aprarea taluzelor s-a proiectat o consolidare alctuit din pereu zidit din piatr pe reazem din
beton.
Reazemul se va executa ngropat n talveg, pentru a nu reduce sectiunea albiei care nu permite prism
peste cota 0, din beton armat. Protectia de mal s-a proiectat s reziste la fortele de antrenare i
vitez a cursului.
Pentru protectia taluzelor, cu constructii pe mal sau la praguri, s-a aplicat o mbrcminte din pereu din
zidrie de piatr, solutie corespunztoare vitezei pentru debitul Q1%.
Pentru dren, sub pereul zidit, se va aplica un strat de geotextil (pentru a nu antrena particolele fine din
alctuirea malului) i un strat de balast, pentru reducerea suprapresiunii i descrcarea apelor (cu
ajutorul barbacanelor). La partea superioar pereul este prevzut cu grind din beton armat.
B. Ziduri de sprijin de greutate din piatr brut cu nltimi de 1,50m i de 2,00m pe o lungime total de
4.655m.
Acest tip de consolidri sunt indicate prin dimensiunea lor a se aplica n zone arhitecturale cu spatii
limitate de obiective pe mal sau zone adiacente malului i cu solicitri statice sau
2

dinamice, respectiv mpingerea pmntului, ncrcri din constructii (civile sau de infrastructur) i
vitezele debitelor din ru i forte de antrenare.
C. Sectiune casetat pe o lungime total de 1.445m.
Aceast consolidare se aplic n zona n care cursul este ncorsetat de drum i imobile ns permite
realizarea unei casete cu ampriza de 3.40 corespunzatoare sectiunii dreptunghiulare cu baza de 2.50m
la baz i 2.00m nltime liber . n spatele peretilor exteriori este prevzut un filtru invers realizat din
nisip i pietri n grosime de 0.20m
1.3. Refacere podete - 10 bucti
Se vor nlocui supratraversrile afectate de viituri i cele care nu tranziteaz debitul de calcul.
Pentru a asigura continuitatea circulatiei rutiere de o parte i alta a localittilor, precum i asigurarea
unui regim de scurgere mbunttit al apelor, se vor realiza podete, proiectate din grinzi prefabricate,
calculate pentru trafic intens, cu infrastructur, realizat din culei (beton monolit).
Podetele sunt ntr-o zona cu trafic greu avnd tonaj mare i ntr-o zon intens locuit, dimensionarea
lor va fi conform H.G. 846/2010 i tinnd cont de particularittile specifice rului Gurasada.
Infrastructura va fi realizat din culei din beton monolit, fundatia precum i elevatia culeelor i cuzinetul
va fi realizat din beton armat monolit, suprastructura se va realiza din grinzi din beton prefabricate
peste care se va aterne placa armat din din beton armat monolit.
Podetele vor avea partea carosabila si trotuare pentru acces pietonal, prevazute cu parapeti.
1.4. Praguri de fund - 14 bucti
Pragurile se propun pentru limitarea afuierilor pe adncime n albii, realizndu-se un anumit profil
longitudinal al patului stabilizat la cote impuse, care s asigure uniformizarea pantelor sau cota
fundatiilor pentru lucrrile de consolidare.
Se vor realiza din grinda din beton armat, ngropat n talveg, nglobat n prism din anrocamente.
Ltimea prismului la nivelul talvegului proiectat. Greutatea anrocamentelor din prism va fi
g>1030kg/buc.
1.5. Caderi de beton cu nltimea de 0,30m i respectiv 0,50m - 40 bucti
Sectiunea cderilor se compune din prag deversor i bazin disipator din beton armat i rizberma din
anrocamente.
Cderea de 0.30m nltime este realizata dintr-o singur treapt. Bazinul disipator va fi realizat din
beton armat. Rizberma este prevzut la capat cu grind de beton armat i este alctuit din
anrocamente g>1030kg/buc.
1.6. Praguri de retentie - 13 bucti
Pragurile de retentie au fost prevzute pentru stoparea fenomenului de transport aluvionar, avnd
urmtoarele caracteristici:
elevatia va fi realizat din piatr cu sectiune trapezoidal;
3

fundatia va fi realizat din beton ciclopian;


pentru descrcarea debitelor mici se prevd barbacane n elevatie, prevazute pe 3 rnduri;
bazinul disipator va fi realizat din beton armat strat de egalizare din balast;
rizberma este alctuit din anrocamente g>1030 kg/buc.
pentru migrarea ihtiofaunei pragul a fost prevazut cu scari de pesti.
II.5. Suprafata si situaia juridic a terenurilor care urmeaz s fie ocupate de obiectivul de
investiie
Din punct de vedere juridic, terenurile ocupate de lucrarile hidrotehnice se afl in administrarea
Administraiei Naionale Apele Romne. Terenurile ocupate de ampriza lucrarilor se afla in
proprietatea consiliului local sau a proprietarilor particulari.
Lucrrile propuse sunt amplasate n albia minor i zona de protecie a cursului, terenuri gestionate de
ctre Administraia Bazinal de Ap Mures.
n perioada de execuie, suprafeele de teren ocupate se vor reduce la maximum, lundu-se
urmtoarele msuri:
-se vor folosi ca drumuri tehnologice drumurile publice existente
-circulaia utilajelor terasiere se va face n funcie de posibiliti att pe drumurile existente ct i prin
albie, accesul n albie fiind asigurat de rampele special prevazute.
III. FUNDAMENTAREA OFERTEI TEHNICE
III.1. ncadrarea n schema cadru de amenajare i gospodrire a apelor a spaiului hidrografic
Mures
Schema hidrotehnic de aprare mpotriva inundaiilor cuprinde lucrri structurale importante (diguri,
regularizri, consolidri de mal, etc.), ntr-o concepie care urmrete principiile dezvoltrii durabile cu
lucrri noi i n cadrul unui sistem bazinal la care riscurile s fie ct mai reduse n situaia de
manifestare a solicitrilor asupra acestora.
Pentru cursul rului Gurasada si afluenti, proiectul propune regularizarea cursurilor de apa i
stabilizarea i consolidarea malurilor pentru asigurarea seciunilor pentru tranzitarea debitelor de calcul
(cu probabilitatea de depire Q1%).
III.2. Principii generale i ipotezele care au stat la baza stabilirii soluiilor propuse:
Soluiile alese pentru lucrrile de consolidare i protecie prevzute a se executa vor trebui s
respecte urmtoarele principii generale:
realizarea integral a cerinelor temei de proiectare,
4

s se asigure ncadrarea n limita valorii de investiie i C+M aprobate,


s se realizeze capacitile aprobate,
s se respecte soluiile tehnice aprobate la faza SF;
Dimensionarea lucrrilor trebuie s in cont de:
obiectivele aprate i clasa de importan a lucrrilor;
accesele la lucrri;
configuraia n plan a terenului;
nivelele corespunztoare debitelor maxime i medii;
afuierile posibile asupra fundaiilor lucrrilor i fundului albiei;
alegerea unor tehnologii de execuie care s nu agreseze cadrul natural i organizarea
existent a teritoriului ;
utilizarea materialelor de construcie disponibile n zon ;
utilizarea materialelor de construcie ecologice conform directivelor UE
soluiile, genurile i tipurile de tehnologii propuse vor respecta legile, standardele i normativele
n vigoare pentru asigurarea exigenelor privind calitatea construciilor pe toat durata de
existen normat a acestora ;
se vor folosi tehnologii de terasamente cu costuri i durat de execuie ct mai mici
excesul de spturi se vor depozita de preferin n zonele joase ale malurilor
impactul ct mai redus asupra mediului.
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
Prevederile STAS 4273/1983 privind ncadrarea construciilor n clase de importan i STAS
4068/2-1987 privind probabilitatile anuale ale debitelor i volumelor maxime n condiii normale
i speciale de exploatare;
Prevederile H G 846/2010 pentru aprobarea strategiei naionale de management al riscului la
inundaii pe termen mediu si lung.
Prevederile S.R. 11.100/1/1993 ce stabilete intensitatea seismic conform scrii M.S.K. i ale
normativului P 100/06, NP-055-01aprobat cu ordinul 783/2002, ce stabilesc zonarea seismic
si conditiile de proiectare antiseismice ;
Ordinul Ministerului Mediului nr. 1215 din 6.10.2008 ce conine Normativul tehnic pentru
lucrri hidrotehnice NTLH-001 Criterii i principii pentru evaluarea i selectarea soluiilor
tehnice de proiectare i realizare a lucrrilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a
cursurilor de ap, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor
5

Ordinul Ministerului Mediului nr.1163 din 16.07.2007 privind Aprobarea unor msuri pentru
imbuntirea soluiilor tehnice de proiectare i de realizare a lucrrilor hidrotehnice de
amenajare i reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea obiectivelor de mediu din
domeniul apelor
Legea nr. 10/1995 Lege privind calitatea n construcii
Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor conform
H.G.766/1997;
Ordinul Ministerului Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor nr.863/2 iulie 2008 pentru
aprobarea Instruciunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr.28/2008
privind aprobarea coninutului cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor
publice, precum i a structurii i metodologieie de elaborare a devizului general pentru obiective
de investiii i lucrri de intervenii
H.G. nr. 28 din 09.01.2008 privind aprobarea continuului-cadru al documentaiei tehnicoeconomice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii
Ordinul nr. 276/28.04.2009 pentru modificarea i completarea instruciunilor de aplicare a unor
prevederi din H.G. nr. 28 din 09.01.2008
Ghid pentru proiectarea lucrrilor de aprare i consolidare a taluzurilor la canale si diguri,
indicative GE 027-1997
Normative pentru proiectarea lucrrilor de aprare a drumurilor, cilor ferate i podurilor
impotriva aciunii apelor curgtoare i lacurilor indicativ NP 067-2002
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat CP
012-1:2007 - Partea 1 : Producerea betonului
respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor si regulamentelor tehnice privind alctuirea
execuia i exploatarea construciilor;
respectarea principiilor generale de proiectare prevzute in STAS 9268/89 Lucrri de
regularizare a albiei rurilor;
elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de servicii precum i Ordinul M.F.P.
762/2005;
Normativ privind comportarea in timp a construciilor indicativ P130-1999.
respectarea STAS-urilor, normativelor i regulamentelor privind calitatea materialelor ce intr n
alctuirea soluiilor constructive;
respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor i regulamentelor tehnice privind alctuirea,
execuia i exploatarea construciilor;
III.3.Criterii tehnice avute n vedere la stabilirea lucrrilor propuse pentru asigurarea
exigenelor de calitate
a) Asigurarea exigenelor privind rezistena i stabilitatea la sarcini statice i dinamice
n vederea asigurrii condiiilor de rezisten i stabilitate pentru construciile prevzute n
documentaie, se vor efectua calcule de rezisten i stabilitate pentru elementele de construcie,
calcule de afuiere, de stabilitate general ale taluzurilor, la infiltraii, impact cu plutitori, gheuri etc.
Totodat la elaborarea proiectului tehnic se vor verifica rezultatele calculelor hidraulice efectuate la
faza Studiu de fezabilitate. Se va verifica capacitatea de tranzit a debitului de calcul pentru
dimensiunile definitive ale sectiunilor transversale elaborate la faza Proiect tehnic.
6

b) Asigurarea exigenelor privind sigurana la foc


La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
"Normele generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor*aprobat prin Decret nr. 290/16.08.1997 publicat n Buletinul construciilor nr. 12/1977 i n Broura
din anul 1983;
"Normele tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului"
publicat n Buletinul construciilor nr. 10/1996 i indicativ P 118;
"Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor" aprobat prin Ordin M.L.P.A.T.
7/N/3.08.1993 publicat n monitorul oficial;
Normativul C 300/1994 "Normativ pentru prevenirea i stingerea incendiilor pe durata execuiei
lucrrilor de constructii" aprobat prin Ordin M.L.P.A.T. 20/N/11.07.1994.
ORDIN nr. 87 din 14 iunie 2001 (M. O. nr. 571 / 2001)pentru aprobarea Metodologiei privind
identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu
HOTRRE nr. 448 din 16 mai 2002 (M. O. nr. 346 / 2002)pentru aprobarea Categoriilor de
construcii i amenajri care se supun avizrii/autorizrii de prevenire i stingere a incendiilor
ORDIN nr. 394 /1822 din 26 octombrie 2004 (M. O. nr. 90 / 2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea i ncadrarea produselor pentru construcii pe baza
performantelor de comportare la foc (modificat i completat de ORDIN nr. 133 /1.234/2006)
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 (M. O. nr. 633 / 2006)privind Aprarea mpotriva incendiilor
(modificat i completat de RECTIFIC, nr. 307 / 2006. - M.O. 788 / 06)
ORDIN nr. 1.435 din 18 septembrie 2006 (M. O. nr. 814 / 2006) pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu i protecia civil
ORDIN nr. 130 din 25 ianuarie 2007 (M.O. nr. 89 / 2007) pentru aprobarea Metodologiei de
elaborare a scenariilor de securitate la incendiu
c) Asigurarea exigenelor privind sigurana n exploatare.
Prin legea 10/1995 s-a instituit sistemul calittii n constructii, pentru comportarea acestora n
exploatare,pe ntreaga durat de existent, pentru protejarea vietii oamenilor, a bunurilor materiale a
societtii i a mediului nconjurtor, n conformitate cu regulamentele i procedurile de aplicare, n
functie de clasificarea pe categoria de important a constructiilor.
Siguranta n exploatare este dat de sistemul calitii care include:
proiectarea lucrrilor tinnd cont de regulamentrile tehnice i verificarea lor de ctre
specialiti;
calitatea materialelor folosite-majoritatea materiale ecologice conform Directivelor U.E.;
verificarea executiei lucrrilor i expertizarea constructiilor;
conducerea i asigurarea calittii n executie;
ncercri n laboratoare autorizate pentru materialele utilizate n construcii; activitate
metrologic msurtori;
receptia lucrrilor n urma verificrilor, respectiv documentatia tehnic a comportrii n
exploatare i interventiile la timp cu lucrri de ntretinere i reabilitare a deteriorrilor constatate.
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
Exploatarea s fie facil, s se fac n condiii de deplin siguran, cu cheltuieli minime de
ntreinere.
7

Proiectantul va elabora Instruciuni de exploatare i ntreinere pe baza crora se va ntocmi


Regulamentul de exploatare i ntreinere, conform Anexei 4 din H.G. nr. 766/1997, cu completarile
aduse de HG 1231/2008.
Sigurana n exploatare depinde n principal de alegerea corect a schemei de amenajare. Aceasta
trebuie s corespund scopului propus i dimensionarea tuturor lucrrilor trebuie astfel fcute nct s
reziste la toate solicitrile la care sunt expuse pe durata existenei acestora.
Soluiile propuse se vor analiza att din punct de vedere economic, a proteciei mediului i a uurinei
de realizare n teren, ct i din punct de vedere al siguranei n exploatare, astfel nct cheltuielile de
ntreinere s fie minime.
d) Asigurarea exigenelor minime de calitate privind izolaii termice, hidrofuge i pentru
economisirea energiei
Schema de amenajare, genurile de lucrri propuse i materialele folosite vor respecta implicit cerinele
de exigen privind calitatea n construcii, asigurndu-se dup punerea n funciune o exploatare cu
costuri i consumuri de materiale i energie minime.
e) Asigurarea exigenelor minime privind protecia mpotiva zgomotului
n lucrrile propuse, dup punerea n funciune nu sunt echipamente sau utilaje care s produc
zgomote. n timpul execuiei, utilajele folosite sunt buldozere, excavatoare (dragline) i compactoare
pentru terasamente, precum i mijloace auto de transport. Nu sunt prevzute utilaje pentru execuie din
gama celor productoare de zgomot i vibraii excesive (compresoare, ciocane pneumatice etc.).
Se va realiza un orar de lucru al autocamioanelor i utilajelor de mare tonaj pentru a mpiedica
poluarea fonic a locuitorilor din zonele unde sunt prevzute execuia lucrrilor.
De asemenea, se va interzice circulaia acestor vehicule pe drumurile neamenajate de constructor
pentru a se evita degradarea construciilor existente n zona aferent drumului.
f) Asigurarea exigenelor privind protecia mediului i sntatea oamenilor
n principiu, lucrrile de regularizare a rurilor i de aprare a zonelor inundabile au un impact pozitiv
major asupra mediului nconjurtor.
n ceea ce privete impactul negativ asupra mediului nconjurtor, cea mai mare influen se manifest
n timpul execuiei lucrrilor.
n perioada de exploatare a lucrrilor impactul negativ asupra mediului scade i tinde ctre o situaie
normal n care crete ponderea influenelor pozitive fa de cele negative.
Influenele pozitive se manifest n plan social i se manifest prin creterea ncrederii populaiei i a
agenilor economici din zon, n legtur cu mrirea gradului de protecie a vieilor i bunurilor lor.
Caietele de sarcini vor interzice derogri de la tehnologiile stabilite i orice abatere de la instruciunile
privind manipularea carburanilor sau a materialelor periculoase pentru mediul acvatic.

Proiectul va analiza soluii constructive care se ncadrez n mod armonios n cadrul natural, fiind
folosite preponderent materiale naturale, iar lucrrile se vor integra cu uurin n peisagistica zonei.
De asemenea, lucrrile propuse nu genereaz deeuri, nu folosesc materiale care s conduc la
poluarea mediului, acestea prin soluiile constructive adoptate ncadrndu-se n cadrul natural, fr a
afecta major organizarea existent a teritoriului.
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative asupra solului, microclimatului apelor de suprafata,
vegetatiei, faunei, zgomotului si peisajului.
Avnd n vedere un concept echilibrat asupra obligaiilor de conservare i protecie a mediului, soluiile
tehnice i tehnologiile aplicate pentru realizarea lor trebuie s asigure o influen neutr sau real
pozitiv asupra factorilor de mediu i a sntii oamenilor, crend un cadru sntos, salubru pentru
oameni, o desfurare normal a activitilor economice pe perioada viiturilor i reducerea la minim a
pagubelor indirecte care s-ar putea produce pe perioada viiturilor.
Lucrrile, att pe perioada execuiei ct i dup punerea n funciune, nu trebuie s genereze deeuri
sau s conduc la poluarea mediului. Avnd n vedere c lucrrile de terasamente se vor executa n
preajma apei, caietele de sarcini vor interzice derogrile de la tehnologiile stabilite i orice abatere de
la instruciunile privind manipularea a carburanilor sau a materialelor periculoase pentru mediul
acvatic.
Se vor respecta att la realizarea proiectului, ct i pe perioada execuiei sau la exploatare condiiile
impuse prin certificatul de urbanism, avizul de gospodrirea apelor i acordul de mediu conform Legii
nr. 107/1996 - Legea apelor, completat i modificat cu Legea nr. 310/2004 i Legea nr. 112/2006
precum i Ordinelor MAPM i MMGA nr. 860/26.09.2002, nr. 876/20.12.2004 i cu Ordonana de
Urgen nr. 195/22.12.2005 - Privind protecia mediului.
Lucrrile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului,
apelor de suprafa, vegetaiei, faunei sau peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor vor aprea unele influene favorabile de mediu si anume, reducerea eroziunii
solurilor.
La execuia lucrrilor se vor respecta urmtoarele exigene de calitate:
lucrrile se vor realiza in etape, astfel ca impactul generat sa aib o amploare cat mai mica;
pentru diminuarea impactului generat in timpul execuiei se va urmri:
-scurtarea duratei de execuie a investiiei pentru a diminua astfel durata de manifestare a
efectelor negative;
-depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat i a pmntului steril excavat, unde
este cazul;
-optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de construcie
preluat din gropi de mprumut;
-evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;
-folosirea unor utilaje i mijloace de transport silenioase i nepoluante;
-nsmnarea cu iarb i stimularea regenerrii naturale a zonelor.

Pentru prevenirea i reducerea impactului negativ al activitii asupra factorilor de mediu in perioada de
execuie se vor lua msuri privind:
protecia calitii apelor
se vor prevedea mijloace de reinere a scurgerilor de combustibil si a apelor uzate tehnologice, unde
este cazul; se vor lua msuri ca emisiile apelor uzate tehnologice in apele de suprafaa s se
ncadreze in prevederile NTPA 001/2002 aprobate prin HG 188/2002;
se vor lua msuri pentru evitarea deversrilor de ape uzate, reziduuri sau deeuri de orice fel in
apele de suprafaa sau subterane, pe sol sau in subsol.
protecia calitii aerului
sursele de impurificare a atmosferei asociate activitilor care vor avea loc in amplasamentul
lucrrilor de amenajare propuse a se realiza, sunt surse libere, deschise, avnd cu totul alte
particulariti dect sursele aferente unor activiti industriale sau asemntoare. Ca urmare, nu se
poate pune problema unor instalaii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale;
referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie s corespund condiiilor tehnice prevzute la
inspeciile tehnice care se efectueaz periodic pe toat durata utilizrii tuturor autovehiculelor
nmatriculate n tar;
lucrrile de organizare a antierului trebuie s fie corect concepute i executate, cu dotri moderne in
baracamente i instalaii, care s reduc emisia de noxe n aer, apa i pe sol. Concentrarea lor ntr-un
singur amplasament este benefica diminund zonele de impact i favoriznd o exploatare controlat i
corect;
pentru perioada de iarn, parcurile de utilaje i mijloace de transport vor fi dotate cu roboti electrici de
pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eapament pe timpul unor demarri lungi sau dificile;
utilajele i mijloacele de transport vor fi verificate periodic n ceea ce privete nivelul de monoxid de
carbon i concentraiile de emisii n gazele de eapament i vor fi puse in funciune numai dup
remedierea eventualelor defeciuni;
se recomanda ca la lucrri sa se foloseasc numai utilaje i mijloace de transport dotate cu motoare
Diesel care nu produc emisii de plumb i foarte puin monoxid de carbon
procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vnt puternic, sau se va
urmri o umectare mai intensa a suprafeelor.
drumurile de antier vor fi permanent ntreinute prin nivelare i stropire cu apa pentru a se reduce
praful. In cazul transportului de pmnt se va prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul
umpluturii astfel nct pe de o parte sa se obin o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru
a restrnge aria de emisii de praf i gaze de eapament.;
se vor asigura condiii pentru eliminarea posibilitilor de eliminare in aer a substanelor cu praguri
olfactive sczute;
se va planta o perdea vegetala de protecie, unde este cazul.
protecia calitii solului si a subsolului
depozitarea temporar a terasamentelor se va face distinct, n funcie de natura pmnturilor
excavate i ntrebuinarea pe care urmeaz s o capete;
se vor asigura condiii pentru depozitarea n siguran a materialelor de construcie i se vor lua
masuri pentru ndeprtarea de pe teren a deeurilor rezultate n urma lucrrilor;
10

depozitarea materialelor de construcie se va face astfel nct s nu blocheze cile de acces


(carosabil, trotuare, drumuri laterale) i s nu poat fi antrenate de vnt sau de apele pluviale.
se recomand ca platforma bazei de producie sa aib o suprafaa de beton sau piatra sparta, pentru
a mpiedica sau reduce infiltraiile de substane poluante.
n incinta organizrilor de antier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal o
suprafaa mare, pe care pot exista diverse substane de Ia eventualele pierderi accidentale de
combustibili, uleiuri sau materiale de Ia execuia lucrrilor, pentru a nu se forma blti, care in timp se
pot infiltra in subteran, polund solul i stratul freatic. Evacuarea lor poate fi fcuta la cel mai apropiat
emisar sau chiar pe terenul nconjurtor dup trecerea printr-un bazin -decantor.
apele uzate menajere provenite de la organizarea de antier trebuie introduse intr-un bazin de
vidanjare cu vidanjare periodic sau, unde este posibil, n reeaua de canalizare oreneasca.
pentru perioada de execuie sunt prevzute fonduri i obligaia constructorului de a realiza toate
msurile de protecia mediului pentru obiectivele poluatoare sau potenial poluatoare (baza de
producie, depozitele de materiale, organizrile de antier). Constructorul are de asemenea obligaia
reconstruciei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate.
monitorizarea lucrrilor de execuie va asigura adoptarea msurilor necesare de protecia mediului.
protecia i conservarea biodiversitii
Prin proiect se vor lua msuri pentru ca influena lucrrilor propuse s fie benefic i creeze un cadru
mai curat n perspectiva dezvoltrii social - economice a zonei.
Impactul realizrii lucrarilor de consolidarea a malului cu cutii de gabioane va fi preponderent pozitiv.
Proiectul respect prevederile Directivei Consiliului Europei nr.85/337/EEC privind Evaluarea
Impactului asupra Mediului, modificata i completat de Directiva 97/11/EC, contribuie la atingerea
obiectivului sustenabilitii din punct de vedere al politicii europene privind schimbrile climaterice,
stoparea reducerii biodiversitii, respect principiile aciunii preventive i compensrii influenei
nefavorabile asupra mediului la sursa producerii, respect principiul poluatorul pltete i nu
afecteaz siturile NATURA 2000, parcuri naionale, habitate naturale specifice, situri istorice.
Lucrrile proiectate pentru construcia obiectivului propus prin prezentul proiect nu vor aduce prejudicii
sau un impact negativ asupra zonelor limitrofe.
Proiectul analizat nu este amplasat in interiorul sau in imediata vecinatate a vreunei arii protejate
incluse in reteaua ecologica europeana Natura 2000.
Impactele identificate au o influenta negativa nesemnificativa asupra florei si faunei caracteristice
zonei. Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta exclusiv n faza de execuie
a lucrrilor. Impactul activitatii este unul pe termen scurt, pe perioada de execuie a lucrrilor.
Pentru ncadrarea armonioasa in peisalul zonei, dupa terminarea lucrrilor, se vor amenaja cu plante
ierboase terenurile eliberate de sarcini tehnologice (groapa de mprumut).
Impactul potenial al lucrrilor propuse asupra populaiei riverane
Activitile desfurate in perioada de execuie a lucrrilor proiectate i propuse spre execuie pot
provoca asupra aezrilor umane i altor obiective un impact direct i unul indirect.
Impactul direct este provocat de zgomot i vibraiile produse la limita zonelor locuite in perioada de
execuie.
11

Impactul indirect se manifesta prin impactul asupra factorilor de mediu eseniali vieii i sntii
oamenilor i anume apa i aer.
Starea de sntate a populaiei din localitile situate n perimetrul lucrrilor este buna, neexistnd
elemente speciale de evideniat.
Se constat c populaia nu este influenat negativ de starea actual a factorilor de mediu din zonele
locuite riverane lucrrilor.
Din punct de vedere social i economic, prin realizarea investiiei, se creeaz pe parcursul execuiei
lucrrilor un numr de locuri de munc sezoniere.
Monitorizarea emisiilor si controlul factorilor de mediu:
analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafa ( vor fi prelevate probe din puncte
situate n amonte si n aval de lucrri, dac este cazul);
calitatea aerului, unde este cazul;
calitatea solului in zona de influenta si evoluia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafeele redate
circuitului natural;
Se vor respecta programele de monitorizare privind indicatorii msurai si periodicitatea msurtorilor
stabilite de autoritile abilitate n autorizaiile care se vor emite;
Efectuarea msurtorilor de monitorizare se va face folosind metode standardizate, in laboratoare
autorizate;
Rezultatele automonitorizrilor vor fi nregistrate i raportate semestrial autoritii teritoriale pentru
protecia mediului.
g) Urmrirea comportrii n timp a lucrrilor
Urmrirea n timp a comportrii construciei este necesar pentru cunoaterea continu a aptitudinilor
rspunsului construciei la solicitrile din exploatare.
Aceste date sunt folositoare i pentru cunoaterea eventualelor fenomene care ar putea duce la
avarierea sau distrugerea construciei.
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere reglementrile cuprinse n Normativul privind
urmrirea comportrii n timp a construciilorindicativ P1301999.
Urmrirea curent este o activitate sistematic de culegere de date, privind starea tehnic a
construciei, care corelat cu activitatea de intreinere i reparaii, are ca obiectiv meninerea
construciei in parametri proiectai.
Urmrirea curent are caracter permanent i se realizeaz prin grija proprietarului direct sau prin
reprezentantul su autorizat.
Urmrirea curent se realizeaz prin examinarea vizual direct, sau cu mijloace simple de msurare.
12

Urmrirea special este obligatorie dup producerea unor evenimente negative deosebite (viituri,
seism, explozie, etc.).

Rezultatele urmririi curente i a urmriri speciale se vor inscrie in Cartea tehnic a construciei de
ctre persoanele menionate mai sus. n cazul constatrii unor degradri, se stabilesc msurile de
intervenie necesare.
IV.

ELABORAREA DOCUMENTAIILOR (NATURA SERVICIILOR CARE TREBUIE PRESTATE)

Proiectul tehnic va furniza toate datele tehnice i economice ale lucrrilor, n aa fel nct acestea,
finalizate i puse n funciune, s corespund cerinelor tehnice i economice ale achizitorului.
Proiectantul isi ia angajamentul ferm ca va indeplini toate sarcinile cerute de catre Beneficiar in
conformitate cu Caietul de sarcini si in timpul propus a se realiza.
Astfel, vom elabora documentatiilor tehnico-economice (fazele P.T.+C.S., D.E. si D.T.A.C.)
care se vor elabora n conformitate cu:
- H.G. nr. 28 din 09.01.2008 (actualizata) privind aprobarea continutului-cadru al
documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de
interventii;
- ORDIN nr. 863 din 02.07.2008 (actualizat) pentru aprobarea ,lnstructiunilor de aplicare a
unor prevederi din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii";
- H.G. nr. 363 din 14.04.2010 (actualizata) privind aprobarea standardelor de cost pentru
obiective de investitii finantate din fonduri publice;
- H.G. nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului Ia
inundatii pe termen mediu si lung;
- ORDIN nr. 1163 din 16.07.2007 privind aprobarea unor masuri pentru imbunatatirea solutiilor
tehnice de proiectare si de realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare si reamenajare a
cursurilor de apa, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor.
In calitate de proiectant ne angajam sa:
elaboram documentatiile tehnico-economice (fazele P.T.+C.S., D.E. si D.T.A.C.) in conformitate
cu indicatorii tehnico-economici aprobati de ordonatorul principal de credite;
elaboram toate studiile de teren necesare: studii topografice, hidrologice, geotehnice;
intocmim documentatiile necesare pentru obtinerea tuturor avizelor si acordurilor mentionate
in Certificatul de Urbanism, in vederea obtinerii Autorizatiei de construire;
asiguram asistenta tehnica pe toata perioada executarii lucrarilor de constructiimontaj
necesare pentru implementarea proiectului;
elaboram instructiuni de exploatare a lucrarilor executate;
intocmim referatul de prezentare cu privire Ia modul in care a fast executata lucrarea,
necesar Ia receptia obiectivului Ia terminarea lucrarilor;

13

intocmim un punct de vedere, Ia receptia finala, privind comportarea obiectivului in exploatare


pana Ia expirarea perioadei de garantie;
Vom elabora Planul de securitate s i sanatate in munca, a registrului de coordonare si a
dosarului de interventii ulterioare, pentru executarea lucrarilor aferente obiectivului de investitii
Regularizare parau Gurasada pe teritoriul comunei Gurasada, judetul Hunedoara conform
prevederilor H.G. nr. 300 din 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, a masurilor de protectia
muncii si masurilor P.S.I. necesare Ia executia lucrarilor;
Coordonatorul nostru in materie de securitate si sanatate in munca, desemnat pe durata elaborarii
proiectului, va transmite coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca, desemnat
pe durata executarii lucrarii, registrul de coordonare si dosarul de interventii ulterioare, pe baza
unui proces-verbal;
intocmim orice studiu sau documentatie (referitoare Ia obiectul de investitii mai sus mentionat)
solicitat de beneficiar pe parcursul executiei lucrarilor de constructii pentru obiectul mai sus
mentionat;
includem in documentatiile elaborate a resurselor privind protectia mediului, in conformitate cu
documentatia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu;
prezentam (odata cu predarea Proiectului Tehnic) planurile de situatie, intocmite conform
normelor metodologice de intocmire a D.T.A.C., privind amplasarea obiectelor aferente
investitiei-plane pe suport topografic vizate de O.C.P.I, intocmita Ia scarile:1:2000, 1:1000,
1:500, 1:200 sau 1:100, prin care se precizeaza:
a. cotele constructiilor proiectate si mentinute, pe cele trei dimensiuni (cotele de reper
0,00; cote de nivel; distante de amplasare; axele; cotele,etc;
b. denumirile si destinatiile fiecarui corp de constructie.
La finalizarea executiei lucrarilor se va elabora documentatia cadastrala pentru intabularea in
Cartea Funciara a dreptului de proprietate a imobilului (imobil si teren aferent constructiilor
executate), conform legislatiei in vigoare si cerintele O.C.P.I.;
Executarea lucrarilor care nu au fost prevazute initial si care sunt strict necesare pentru o
buna functionare a obiectivului de investitii (N.C.S.-uri care pot aparea pe parcursul executiei
lucrarilor).
In baza celor prezentate mai sus, proiectantul vor elabora urmatoarele documentatii:
IV.1 STUDII I CALCULE NECESARE PENTRU ELABORAREA DOCUMENTAIEI
IV.1.1. Studii topografice
Studiile topografice se vor realiza in sistemul national de proiectie Stereo 70, plan de referinta Marea
Neagra 75, astfel incat sa se respecte toate normele impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie
si Cartografie. In urma studiilor topografice vor rezulta planuri de situatie, profile transversale
topografice, care se vor utiliza att la efectuarea calculelor hidraulice i de stabilitate ct i la
elaborarea proiectului tehnic inclusiv a listelor de cantiti.
Conform necesitilor se vor elabora urmtoarele studii topografice:
Plan de situaie sc.1/1000
Profile longitudinale sc.1/1000/100
Profile transversale sc.1/100

14

Se vor prezenta (odat cu predarea P.T.-ului) planurile de situaie, ntocmite conform normelor
metodologice de ntocmire a D.T.A.C., privind amplasarea obiectelor aferente investiiei- plane pe
suport topografic vizate de O.C.P.I, prin care se precizeaz:
a) cotele construciilor proiectate i meninute, pe cele trei dimensiuni (cotele de reper 0,00; cote de
nivel; distane de amplasare; axele; cotele,etc;
b)denumirile i destinaiile fiecrui corp de construcie.
IV.1.2. Studii geotehnice
Studiile geotehnice ce se vor efectua la faza proiect tehnic vor contine date exacte despre conditiile de
fundare, capacitatea portanta a terenului, caracteristicile pentru determinarea impingerii pamantului, a
tasarii pamantului, deformabilitatea sub sarcina in regim inundat si saturat, nivelul apei subterane si
evolutia acestuia, agresivitatea apei subterane, efectele posibile imediate si in timp ale apei subterane
asupra terenului de fundare. etc. Se va semnala prezenta unor conditii speciale ale amplasamentelor,
cum ar fi prezenta pamanturilor sensibile la umezire, terenuri susceptibile la instabilitate prin
degradare, solubilizare, erodare, prabusire, eventuale modificari previzibile, temporare sau ireversibile,
in regimul si chimismul apelor subterane, etc.
n urma prelucrrii datelor de teren se vor analiza pierderea echilibrului static, cedarea lucrrii sau
cedarea terenului. Se va verifica presiunea admisibil pe teren, stabilitatea taluzurilor, a lucrrilor de
susinere etc.
La proiectarea lucrrilor pentru fundare se ine seama de prevederile STAS 6054-77-Teren de fundare
Adncimi maxime de inghet Zonarea teritoriului Romniei, pentru adncimea de inghe specific in
zona lucrrilor .
Vor fi evaluate toate aciunile n combinaiile raionale cele mai defavorabile i se va verifica i efectul
intensitii seismice din zona respectiv.
Lucrrile vor fi incadrate din punct de vedere seismic, in conformitate cu SR11.100/1-93: Zonare
seismica - Macrozonarea teritoriului Romaniei i potrivit normativului P100/2006. Conform SR
11.100/1-93 privind macrozonarea seismic a teritoriului Romniei, se va stabili zona i gradul de
seismicitate pe MSK pentru amplasamentul stabilit. Potrivit Normativului P 100-1/2006, pentru
cutremure avnd un interval mediu de recuperare IMR = 100 de ani, se vor stabili valorile de vrf de
acceleraie a terenului pentru proiectare ag i valoarea perioadei de col Tc .
IV.1.3. Calcule hidraulice
La elaborarea proiectului tehnic se vor verifica rezultatele calculelor hidraulice efectuate la faza studiu
de fezabilitate. Se va verifica capacitatea de tranzit a albiei la debitului de calcul pentru dimensiunile
definitive ale sectiunilor transversale elaborate la faza Proiect Tehnic.
La elaborarea documentaiei tehnico-economice (faza P.T.) se va ine cont de ultimul debitele de calcul
prezentate la stabilirea clasei si categoriei de importanta a lucrarilor, respectiv debitul maxim cu
probabilitatea de depasire de 1%.
IV.2. Proiectul tehnic

15

Proiectul tehnic va furniza toate datele tehnice i economice ale lucrrilor, n aa fel nct acestea,
finalizate i puse n funciune, s corespund cerinelor tehnice i economice ale achizitorului.
Proiectul tehnic i toate componentele acestuia se va elabora clar pentru ca pe baza lui sa fie
elaborate detaliile de execuie n conformitate cu materialele i tehnologiile propuse n Studiul de
fezabilitate, fr a fi nevoie de cantiti suplimentare de lucrri i fr a se depi costurile prevzute n
Studiul de Fezabilitate.
n descrierea lucrrilor care fac obiectul Proiectului tehnic se vor face referiri la:
trasarea lucrrilor;
starea tehnic actual a lucrrilor existente;
geologie i seismicitate;
drumuri de acces provizorii,
programul de execuie a lucrrilor, grafice de lucru, programe de recepie;
programul de control al calitii lucrrilor pe faze determinante;
aspecte referitoare la organizarea de antier,
laboratoarele antreprenorului i testele care sunt obligatorii;
relaiile dintre antreprenor, consultani i achizitor;
memorii tehnice de specialiti;
proiectul tehnic va contine breviare de calcul care vor justifica dimensiunile
constitutive;
Criterii, norme si prescriptii tehnice care stau la baza intocmirii ofertei tehnice:

elementelor

Legea calitii in construcii : Legea nr. 10/1995


Legea privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii: Legea nr. 50 / 1991 cu modificrile
ulterioare.
Regulamentul general de urbanism aprobat cu HG nr. 525/1996
Ghid pentru proiectarea i execuia lucrrilor de aprare i consolidare a taluzurilor la canale i
diguri indicativ GE 027-97 aprobat de MLPTL cu Ordinul nr. 53/N/11.03.1997
Norme metodologice din 2 aprilie 2003 aparute in M.O. nr. 263 din 16 aprilie 2003 privind
exigenele minime de coninut ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru
zonele de riscuri naturale
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului
Normativ P118/1999
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor Ordin M.I. nr. 1031/1994 si Ordin MLPTL nr.
1219/MC/1994
P 130/1997 Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
Regulament de verificare si expertizare tehnic a proiectelor, a execuiei lucrrilor i a construciilor
aprobat cu H.G. nr. 925/1996
Regulamentul privind protecia i igiena muncii in construcii aprobat de MLPAT cu Ordinul
nr.9/N/15.03.1993
HG 28/2008 privind elaborarea coninutului cadreu al documentaiei economice aferente
investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii.
H.G. 766/1997 Hotrre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii;
H.G. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitii n construcii;
16

H.G. 273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora;


Norme de ntocmire a crii tehnice a construciei;
Legea nr. 453/ 2001 pentru modificarea i completarea Legii 50/1991;
Legea nr. 90/23.07.1996 Legea proteciei muncii;
Legea nr. 107/1996 Legea apelor cu completrile si modificrile ei ulterioare
Legea nr. 137/1995 Legea proteciei mediului
precum i norme specifice de protecia muncii elaborate de proiectant sau ali factori, in cazul unor
lucrri deosebite, al cror specific nu este cuprins in norme generale (msuri pentru mrirea gradului
de siguran in exploatare a investiiei).
IV.3. Caiete de sarcini
Ca parte a Proiectului tehnic, Caietele de sarcini vor fi elaborate pe specialiti n brouri distincte i vor
dezvolta elementele tehnice coninute n plane furniznd informaii, precizri i prescripii
complementare acestora.
Caietele de sarcini vor cuprinde descrierea scris a lucrrilor a cror execuie face obiectul achiziiei i
vor conine nivelele de performan a lucrrilor, implicit descrierea soluiilor tehnice i tehnologice
folosite care s asigure cerinele de calitate impuse.
Caietele de sarcini vor cuprinde caracteristicile i calitile materialelor folosite, testele i probele
acestora i descriu lucrrile care se execut, calitatea, modul de realizare, testele, verificrile i probele
acestor lucrri, ordinea de execuie i aspectul final.
Specificaiile tehnice cuprinse n Caietele de Sarcini vor ine cont de:
reglementrile in vigoare si standardele naionale i UE privind nivelul calitativ, tehnic i de
funcionalitate

reglementrile naionale n vigoare referitoare la protecia mediului nconjurtor

reglementrile naionale n vigoare referitoare la protecia apelor

reglementrile naionale n vigoare privind sigurana n exploatare

sisteme de asigurare a calitii i condiii pentru certificarea cu standarde relevante.Vor fi avute


in vedere si actele normative echivalente.

Caietele de sarcini vor clarifica precizrile din plane, vor defini calitile materialelor, cu trimitere la
standardele naionale i UE, vor defini calitatea execuiei, normativele i prescripiile tehnice n vigoare
care se vor aplica i vor prevedea modul de urmrire a comportrii n timp a construciilor.
Caietul de sarcini, planele i breviarele de calcul vor fi complementare.
IV.4. Piese desenate
Piesele desenate din Proiectul tehnic vor face descrierea grafic a lucrrilor. Planele vor conine note
explicative cu privire la precizrile din Caietele de sarcini referitore la asigurarea cerinelor de calitate.
Se vor ntocmi urmtoarele piese desenate:
17

plan de amplasare n zon


planurile de trasare;
planurile topografice principale;
planuri de situaie;
profile longitudinale;
seciuni transversale i detalii constructive

IV.5. Liste de cantiti


Documentaia se va realiza astfel nct, pe baza ei i a planelor, s se determine cantitile de lucrri,
costurile materialelor, ale utilajelor i fora de munc, precum i dotarea necesar execuiei pentru
fiecare categorie de lucrri.
Vor fi stabilite elementele necesare n vederea cuantificrii valorice i a duratei de execuie a lucrrilor
pe fiecare categorie de lucrri. Astfel vor fi prezentate:
centralizatorul categoriilor de lucrri pe obiect;
listele cantitilor pe capitole de lucrri aferente categoriilor de lucrri;
listele cuprinznd consumurile de resurse materiale, consumurile cu fora de munc i consumurile
privind transporturile, inclusiv specificaiile tehnice.
IV.6.Detalii de execuie
Detaliile de execuie vor fi elaborate astfel ncat s furnizeze toate detaliile necesare execuiei lucrrii i
vor fi elaborate n conformitate cu prevederile Caietului de sarcini, planurilor, seciunilor i profilelor
longitudinale stabilite la proiectul tehnic.
Planele vor fi editate la scri convenabile astfel ncat s permit o utilizare adecvat la execuia
lucrrii.
IV.7. Verificarea documentaiilor tehnico-economice (fazele P.T.+C.S., DE. i D.T.A.C.) i
ntocmirea raportului de verificare se va face de ctre operatori economici sau persoane fizice
autorizate atestai pentru cerina de calitate A7 - Rezisten i stabilitate pentru construcii i amenajri
hidrotehnice" conform H.G. nr.925/1995 i Ordinul M.L.P.T.L.777/2003;
IV.8. Plan General de Sntate i Securitate n munc
Acesta este o documentaie se ntocmete n faza de proiectare de ctre un proiectant de specialitate
abilitat (denumit coordonator n materie de sntate i securitate n munc) i cuprinde ansamblul de
msuri ce trebuie luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul desfurrii execuiei
lucrrilor pe antier.
Coordonarea n materie de SSM n faza de proiectare constituie o etap esenial pentru punerea n
practic a principiilor generale de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale n scopul
mbuntirii condiiilor de munc n perioada de realizare a obiectivului.
Obiectul Planului de Securitate i Sntate ntocmit de ctre coordonatorul SSM n faza de Proiect
Tehnic, const n definirea msurilor care trebuiesc aplicate pentru realizarea consolidrilor de mal pe
rul uia, n scopul asigurrii securitii i proteciei sntii lucrtorilor, precum i a condiiilor
optime de munc a deservenilor obiectivului n timpul exploatrii.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii trebuie s
transmit coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii registrul de
coordonare i dosarul de intervenie, pe baza unui proces-verbal;
18

IV.9. Documentatii pentru obtinerea avizelor si acordurilor stabilite prin Certificatul de urbanism
Certificatul de urbanism prevede obtinerea tuturor avizelor si acordurilor necesare pentru inceperea
lucrarilor de executie, inclusiv Acordul de Mediu.
Ofertantul va obine avizele i acordurile prevazute in certificatul de urbanism, inclusiv Acordul de
Mediu, stabilite prin certificatul de urbanism, necesare obinerii autorizaiei de construire. Planurile de
situaie vor conine viza O.C.P.I.

IV.10. DTAC
Documentatia Tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de Construire se va elabora potrivit cerinelor din
Certificatul de Urbanism innd cont de reglementrile n vigoare.
Autorizatia de construire constituie actul final de autoritate al administratiei publice locale pe baza
caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor prevazute de lege
referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor.
Actul normativ in baza caruia se autorizeaza construirea este Legea 50/1991, Anexa 1 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare.
Documentatie tehnica necesara obtinerii autorizatiei de construire va fi elaborata in conformitate cu
"Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare" aprobate cu Ordinul nr. 1430/2005 al
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (publicata in Monitorul Oficial nr.825 Partea I din
13.09.2005), modificat cu Ordinul nr. 119 din 26.02.2009 (publicat in Monitorul Oficial nr. 193 din
27.03.2009) precum si Ordonanta de urgenta nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii
nr.50/1991 (Monitorul Oficial nr.847 / 18.12.2008 )
IV.11.Documentaie pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol/ Documentaie pentru
expropriere terenuri /Documentaie achiziie terenuri (daca este cazul)
Ca urmare a realizrii lucrrilor proiectate, pot fi ocupate terenuri publice sau private. Pentru obinerea
ternurilor necesare realizrii obiectivului de investiii, se vor realiza urmtoarele servicii:
ntocmirea planurilor cadastrale (scara 1:1000) pe amplasamentele lucrrilor proiectate, n
coordonate STEREO 70, vizate de O.C.P.I., n conformitate cu legislaia romn n vigoare pentru
obiectivul de investiii mai sus menionat;
Suprapunerea peste planurile cadastrale a limitelor n plan a lucrrilor propuse a se executa;
Calculul suprafeelor de teren ocupate definitiv i temporar repartizate pe categorii de folosin i
deintori;
Deoarece terenurile identificate ocupate de lucrari nu au folosin agricol, nu se va intocmi
Documentaia pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol conform cu Regulamentul din
07/09/2005 Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 847 din 19/09/2005 privind continutul
documentaiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol.
La finalizarea execuiei lucrrilor se va realiza documentaia cadastral (vizata OCPI) pentru
intabularea in cartea funciar a dreptului de proprietate a imobilului (imobil si teren aferent constructiilor
executate) conform legislaiei in vigoare
19

IV.12. Asistenta tehnica din partea proiectantului


Pe parcursul realizarii lucrarilor de executie, firma nostra prin reprezentatul ei va acorda asistenta
tehnica pe santier ori de cate ori este cazul si este solicitat de catre achizitor sau antreprenor.
IV.13. Elaborarea instructiunilor de exploatare
Firma noastra se obliga sa realizeze o documentatie privind instructiunile ce urmeaza a fi luate pe
perioada de exploatare a lucrarilor executate .
IV.14. Intocmirea referatului de prezentare
La terminarea lucrarilor pentru receptionarea acestora, firma noastra prin reprezentantul ei legal va
intocmi un referat de prezentare a lucrarilor in timpul executiei si constatarea finala a lucrarilor in
vederea receptionarii lucrarilor.
Proiectantul se oblig s ntocmeasc orice studiu sau documentaie (referitoare la obiectul de investiii
mai sus menionat) solicitat de beneficiar pe parcursul derulrii investiiei.
Documentatiile tehnico-economice, fazele P.T.+C.S. si D.E., se vor livra In cate 4 (patru) exemplare
(4 exemplare cu preturile ofertate), iar celelalte documentatii solicitate se vor livra In cate 3 (trei)
exemplare, pe suport de hartie. In plus, toate documentele se vor livra si in format digital (pe CD sau
DVD).
V.

CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE DE REALIZARE A PROPUNERII TEHNICE


(conform prevederilor Fisei tehnice si a Caietului de sarcini intocmit de beneficiarul
lucrarii ABA Mures)
Pentru partea de proiectare:
a. perioada de timp (nr. de zile calendaristice sau luni) necesara ofertantului pentru
ntocmirea tuturor documentatiilor tehnico-economice
solicitate, defalcat pentru fiecare faza de proiectare si tip de activitate n parte;
b. o descriere detaliata a metodologiei si a planului de lucru conceput pentru prestarea
serviciilor solicitate;
c. graficul detaliat pentru prestarea serviciilor in speta;
d. numele si CV-ul persoanei desemnata de ofertant ca sef de proiect care va asigura, din
partea proiectantului, coordonarea elaborarii documentatiilor solicitate, asistenta
tehnica pe parcursul executiei lucrarilor de constructii si care va reprezenta ofertantul n
fazele determinante si n relatiile cu beneficiarul;
e. activitatile si sarcinile concrete care vor fi ncredintate personalului de specialitate
implicat n ndeplinirea contractului de achizitie publica;
f. o scurta descriere a tehnologiilor prevazute pentru executia lucrarilor, conform operatiilor
tehnologice mentionate in Caietul de Sarcini;
g. informatii despre siguranta n exploatare si durata de serviciu (exploatare) estimata;
h. informatii despre impactul realizarii obiectivului de investitii asupra sanatatii oamenilor si
asupra mediului;
i. modul de organizare a activitatii S.S.M. (securitatea si sanatatea muncii) pentru serviciile
ce urmeaza a se presta si masurile obligatorii
luate pentru prevenirea riscurilor de accidentare si mbolnavirilor profesionale la
desfasurarea acestor servicii;

V.1. Durata de elaborare a proiectului, pe faze de proiectare (pct.a din Fisa tehnica)
20

La ealonarea activitii de proiectare s-a luat in consideraie :


volumul de munca necesar;
durata necesar deplasrilor;
realizarea studiilor de teren;
durata necesar concepiei soluiei tehnice;
durata elaborarii documentaiilor
Perioada de timp necesar ofertantului pentru ntocmirea documentaiilor tehnico-economice, pentru
fiecare obiect in parte, n conformitate cu Caietul de Sarcini, va fi:
-Pentru ntocmirea i verificarea documentaiei tehnico-economice (fazele P.T.+ C.S. i D.T.A.C.)
pentru elaborarea studiilor necesare (topografice, geotehnice, hidrologice, expertiza etc), pentru
ntocmirea documentaiilor pentru obinere certificat de urbanism, avizele i acordurile stabilite prin
certificatul de urbanism, necesare obinerii autorizaiei de construire, inclusiv elaborarea Planului de
securitate i sntate pentru executarea lucrrilor la obiectivele de investiii, termenul maxim de
realizare este de 20 zile de la data semnrii contractului.
-Pentru ntocmirea documentaiei tehnico-economice (faza D.E.) i a oricarei alte documentaii sau
studiu solicitat de beneficiar, perioada maxim de realizare a prestaiei este de 10 zile de la comanda
beneficiarului.
-Pentru asistena tehnic perioada prestaiei este perioada de execuie a lucrrilor si ori de cate ori
solicita Beneficiarul. Durata de execuia lucrrilor: 5 luni ( de la semnarea contractului).
-Pn la finalizarea execuiei lucrrilor se va realiza documentaia cadastral (vizata OCPI) pentru
intabularea in cartea funciar a dreptului de proprietate a imobilului (imobil si teren aferent constructiilor
executate) conform legislaiei in vigoare
V.2.

METODOLOGIA I PLANUL DE LUCRU FOLOSIT (pct.b din Fisa tehnica)

V.2.1. Metodologia n elaborarea proiectului


Toate cerinele caietului de sarcini vor fi ndeplinite cu rigurozitate si respectate cu strictee.
Documentaia de proiectare se va intocmi n fazele Proiect Tehnic, Caiete de Sarcini i Detalii de
Executie. Se vor ntocmi documentaii pentru obinerea avizelor i acordurilor cerute prin
Certificatul de Urbanism.
Toate documentatiile care fac obiectul contractului vor fi prezentate att pe suport magnetic ct i pe
suport scris. Proiectul va fi realizat integral pe calculator cu programe specializate pentru
calcule hidraulice, de stabilitate, de proiectare si editare.
Documentatia de proiectare ce urmeaza a fi elaborat va respecta cerinele Caietului de sarcini.
Avnd in vedere importana si diversitatea lucrrilor, procesul de proiectare va fi organizat astfel inct
sa raspund principiilor de baza si anume :
Definirea clar a sarcinilor care va trebui sa fie rezolvate in cadrul proiectului;
Adoptarea, in procesul de proiectare, a unor soluii tehnice corespunztoare cerinelor unor astfel
de lucrri.
Metodologia de elaborare a proiectului este bazat pe experienta generala a proiectantului n ceea ce
privete specificul unor astfel de lucrri i include:
Proiectarea de lucrri hidrotehnice;
Proiectarea de drumuri provizorii i definitive;
Proiectarea de lucrri de consolidare i protecie;
21

Elaborarea de studii topografice cu utilizarea de echipamente moderne si programe software


performante de prelucrare a datelor;
Elaborare de studii geotehnice;
Elaborarea de studii de impact;
Coninutul cadru al documentaiilor elaborate va fi in conformitate cu:
- Normele Metodologice privind organizarea licitaiilor aprobate cu O.G. 60/2001
- Ordonana de urgen privind achizitiile publice, H.G. 461/2001
- Hotrre pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 60/2001,
Ordinul 1013/874/2001
- Ordin al ministrului finanelor publice si al ministrului lucrrilor publice, transporturilor privind
aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentaiei standard pentru elaborarea si
prezentarea ofertei pentru achiziia public de servicii.
V.2.2. Planul de lucru; Activitati si sarcini concrete incredinate personalului implicat n
ndeplinirea contractului
Paii ce vor fi urmai n realizarea proiectului vor fi :
1. Nominalizarea unui ef de proiect
Acesta va avea nalt calificare profesional, experient n domeniu si studii de specialitate.
Sarcinile sefului de proiect sunt:
-S organizeze i s coordoneze echipa de lucru stabilit pentru acest proiect aa fel inct pe durata
de elaborare a proiectului s nu existe perioade de stagnare sau necorelare a timpilor de execuie intre
colective.
-S asigure asistena tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor i s reprezinte
ofertantul la fazele determinante;
-S se intalneasca cu responsabilii autoritatilor locale in vederea stabilirii datelor necesare pentru
obtinerea avizelor si acordurilor acolo unde este cazul, actualizate in vederea promovarii investitiei,
conform prevederilor legale si cerintelor Caietului de Sarcini;
- Va asigura asistena tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei lucrrilor i va reprezenta
ofertantul la fazele determinante .
eful de proiect desemnat s coordoneze lucrrile de proiectare va intocmi temele de proiectare
specifice fiecrei activiti in parte, pe care le va inainta spre elaboarare colectivelor formate pentru
fiecare specialitate in parte, dup cum urmeaz:
1. Tema pentru realizarea studiilor topografice (colectiv lucrri topografice)
2. Tema pentru realizarea studiului geotehnic inclusiv foraje i analize de laborator (colectiv
lucrari geotehnice)
3. Tema pentru realizarea proiectului tehnic i detaliilor de execuie (colectiv lucrri hidrotehnice)
4. Tema pentru realizarea caietelor de sarcini pe specialiti (colectiv lucrri hidrotehnice)
5. Tema pentru realizarea tehnologiilor aplicate la proiect (colectiv lucrri hidrotehnice)
6. Tema pentru realizarea documentaiei economice (colectiv devize)
7. Tema pentru realizarea documentaiilor tehnice pentru obinerea de avize i acorduri (colectiv
protecia mediului)
8. Tema pentru realizarea documentaiilor tehnice pentru obinerea avizului de gospodrirea
apelor i acordului de mediu (colectiv protecia mediului)
22

9. Tema pentru realizarea documentaiei pentru obinerea autorizaiei de construire (colectiv


lucrri hidrotehnice)
10. Tema pentru realizarea instruciunilor de exploatare a lucrrilor (colectiv lucrri hidrotehnice)
11. Tema pentru realizarea msurilor de sntatea i securitatea muncii (colectiv SSM si PSI)
Desemnarea coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii
proiectului lucrrii;

Includerea n documentaii a Planului de securitate i sntate pentru executarea lucrrilor la


obiectivul de investiii Regularizare parau Gurasada pe teritoriul comunei Gurasada, judetul
Hunedoara conform prevederilor H.G.nr.300/2006, a msurilor de protecia muncii i msurilor
P.S.I. necesare la execuia lucrrilor
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii va
transmite coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii registrul de
coordonare i dosarul de intervenie, pe baza unui proces-verbal.
2. Selectarea echipei de lucru
Pentru desfasurarea cu succes a serviciilor solicitate prin Caietul de sarcini, se va selectiona o echip
de profesioniti care au calificrile necesare si experiena ceruta pentru rezolvarea diverselor probleme
care pot aprea pe parcursul elaborarii proiectului.
Echipa se va selecta astfel inct s satisfac cerinele specifice proiectului.
Echipa de lucru va avea in componen personal calificat cu studii superioare de specialitate in toate
tipurile de lucrari specifice: ingineri hidrotehnicieni, geologi, ingineri de mediu, ingineri geodezi,
specialiti n analize economice, liste cantiti si evaluarea costurilor i va avea la dispoziie o
bibliotec tehnic completa dotat cu normative tehnice, legi, standarde in vigoare cu ultimele revizuiri.
Fiecare membru al echipei va fi ales pe baza capacitii cunoscute a acestuia, a calificrilor pe care le
deine, a experienei, si posibilitii dovedite de a-i desfura activitatea la un standard nalt n cadrul
unei echipe multidisciplinare.
Echipa alcatuita din specialiti care s-au afirmat n decursul activitatii lor, atat ca buni tehnicieni ct si
ca buni coordonatori ai procesului de proiectare va asigura cooperarea cu autoritatile care vor fi
antrenate la rezolvarea problemelor pe parcursul intocmirii proiectului.
Principalele criterii de selectie a personalului tehnic care va purta raspunderea proiectarii diverselor
categorii de lucrari din cadrul proiectului sunt:
capacitatea acestora de a analiza cerinele proiectului;
capacitatea de a alege cele mai judicioase solutii tehnice specifice investitiei;
experienta in proiectarea unor lucrari de aceeasi natura si complexitate;
cunoasterea normelor tehnice si a standardelor in vigoare;
cunoasterea cerintelor internationale in domeniul masurilor de protectie a mediului inconjurator si
experienta in aplicarea in proiecte a unor astfel de masuri;
capacitatea de a utiliza programe de proiectare si de calcul performante pe calculator
3.Mobilizarea echipei in vederea nceperii activitaii de proiectare
23

Specialitii care vor intocmi proiectul se vor deplasa pe teren pentru o inspecie vizual a lucrrilor din
zona i evaluarea strii acestora impreun cu Beneficiarul lucrrii. Se vor analiza cauzele
distrugerii pariale a lucrrilor existente i se vor culege informaii att de la SGA din zon,
de la beneficiar, ct i de la localnici.
Tot la aceast deplasare se vor determina limitele ridicrilor topografice i amplasamentele forajelor de
prospeciuni geotehnice. Dup ntocmirea studiilor de teren se va trece la efectuarea calculelor
hidraulice. Pe baza tuturor studiilor menionate se va ntocmi Proiect Tehnic, dup care se vor ntocmi
toate documentaiile pentru avizele necesare execuiei lucrrilor.
Activitatea de proiectare a lucrrilor se va desfura att la sediul proiectantului ct i la
amplasamentul obiectivului de investiii, atunci cnd este cazul.
4.Elaborarea planului calitii pentru acest proiect conform procedurilor interne
Sistemul de control al activitii legate de elaborarea documentaiei, se desfoar pe baza unui
Sistem Propriu de Asigurare a Calitii, materializat prin Manualul Managementului Integrat CalitateMediu-Securitate i Sntate n munc-Responsabilitate Social, ce st la baza activitii societii,
elaborat pe baza Legii 10/1995 si a Legii 137/1995 in concordan cu Standardele SR- SR EN ISO
9001:2008, SR EN ISO 14001 :2004 , SR OHSAS 18001 : 2008 si SA 8000:2008.
Procedurile Manualului acoper toate fazele proiectului, organizarea activitii de proiectare precum i
schema organizatoric a societii noastre. Procedurile aflate in Manual au la baza instruciuni
relevante i precise, liste de verificare i autentificare i formulare.
Dup finalizare, documentaia va fi avizat in cadrul Comisiei Tehnico-Economice.
Pe parcursul elaborrii proiectului, se vor asigura echipamentele, mijloacele fixe si toate dotarile care
sunt necesare pentru indeplinirea contractului.
In vederea executarii proiectului, echipa va fi dotata cu tot echipamentul si mobilierul necesar:
Computere si programe software;
Instrumente de desen;
Facilitate de comunicare;
Facilitate de editare si multiplicare;
Rechizite si alte consumabile;
Echipamente pentru masuratori topo si geo;
Mijloace de transport.
5.Elaborarea studiilor topografice
Studiile topografice se vor realiza in sistemul national de proiectie Stereo 70, plan de referinta Marea
Neagra 75, astfel incat sa se respecte toate normele impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie
si Cartografie. In urma studiilor topografice vor rezulta planuri de situatie, profile transversale
topografice, care se vor utiliza att la efectuarea calculelor hidraulice i de stabilitate ct i la
elaborarea proiectului tehnic inclusiv a listelor de cantiti.
6.Investigatiile geotehnice si elaborarea studiului geotehnic

24

Studiile geotehnice ce se vor efectua la faza proiect tehnic vor contine date exacte despre conditiile de
fundare, capacitatea portanta a terenului, caracteristicile pentru determinarea impingerii pamantului, a
tasarii pamantului, deformabilitatea sub sarcina in regim inundat si saturat, nivelul apei subterane si
evolutia acestuia, agresivitatea apei subterane, efectele posibile imediate si in timp ale apei subterane
asupra terenului de fundare. etc.
n urma prelucrrii datelor de teren se vor analiza pierderea echilibrului static, cedarea lucrrii sau
cedarea terenului. Se va verifica presiunea admisibil pe teren, stabilitatea taluzurilor, a
lucrrilor de susinere etc.
7.Elaborarea proiectului tehnic propriu-zis
8.Avizarea solutiilor si a tehnologiilor de executie in Comisia Tehnico-Economica i de Asigurararea
Calitii din cadrul societii noastre, la care particip specialiti cu experien in domeniu. Aceast
etap constitue parte din Sistemul Propriu de Asigurare a Calitii, materializat prin Manualul
Managementului Integrat Calitate-Mediu-Securitate i Sntate n munc-Responsabilitate Social.
9.Avizarea Proiectului Tehnic in Comisia Tehnico-Economic a Autoritatii Contractante, ABA
Bacu
10. Urmrirea execuiei lucrrilor
Proiectantul va acorda asisten tehnic pe toat perioada de desfurare a lucrrilor, ori de cte ori va
fi necesar. eful de proiect va participa la Fazele determinante n conformitate cu Programul de control
a calitii lucrrilor pe perioada execuiei elaborat n cadrul Proiectului Tehnic i vizat de nspectoratul
de Stat n Construcii.
V.3. GRAFICUL DETALIAT PENTRU PRESTAREA SERVICIILOR IN CAUZA (pct.c din Fisa tehnica)
Graficul detaliat pentru prestarea serviciilor de proiectare se afla anexat propunerii tehnice si propunerii
financiare
V.4. NUMELE SI CV-ul PERSOANEI DESEMNATE CA SEF DE PROIECT
Se desemneaza ca sef de proiect Dna.ing.Draghicescu Anca-Maria al carei CV este anexat
prezentei propuneri tehnice.
Acesta va avea nalt calificare profesional, experient n domeniu si studii de specialitate.
Sarcinile sefului de proiect sunt:
-S organizeze i s coordoneze echipa de lucru stabilit pentru acest proiect aa fel inct pe durata
de elaborare a proiectului s nu existe perioade de stagnare sau necorelare a timpilor de execuie intre
colective.
-S se intalneasca cu responsabilii autoritatilor locale in vederea stabilirii datelor necesare pentru
obtinerea avizelor si acordurilor acolo unde este cazul, actualizate in vederea promavarii investitiei,
conform prevederilor legale si cerintelor Caietului de Sarcini;

25

V.5. ACTIVITATILE SI SARCINILE CONCRETE CARE VOR FI INCREDINTATE PERSONALULUI DE


SPECIALITATE IMPLICAT IN INDEPLINIREA CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA (conform
pct.e din Fisa tehnica)
Echipa de proiectare va fi mobilizata imediat datei de incepere a contractului in vederea realizarii
cerinelor proiectului, iar personalului de baza i se va face cunoscut scopul proiectului impreuna cu
responsabilitatile care revin fiecarui membru al echipei.
eful de proiect va impri sarcinile pentru fiecare colectiv de lucru in parte, iar alturi de temele
prezentate va prezenta i datele interne de predare a lucrrilor pe specialiti astfel inct termenul de
predare final s fie cel stabilit in prezenta ofert.
eful de proiect va executa un grafic de realizare a lucrrilor astfel inct acestea s fie coordonate in
aa fel inct pe durata de elaborare a proiectului s nu existe perioade de stagnare sau necorelare a
timpilor de execuie intre colective.
eful de proiect va organiza colectivele de lucru, va impri sarcinile care revin fiecrei persoane i va
urmri realizarea sarcinilor fiecrui colectiv de lucru dup cum urmeaz:
colectiv studii topografice 2 persoane (2 ingineri)
Colectivul va fi format din :
1 inginer topometru care se vor ocupa de executarea ridicrilor topografice pe teren in
conformitate cu cerinele temei de proiectare.
1 inginer, care in urma ridicrilor brute realizate pe teren, va realiza cu ajutorul programelor de
calcul documentaia final de studii topografice pe baza crora vor putea fi executate lucrrile
hidrotehnice.
Se vor realiza urmtoarele lucrri:
ntocmirea planurilor cadastrale (scara 1:1000) pe amplasamentele lucrrilor proiectate, n
coordonate STEREO 70, vizate de O.C.P.I., n conformitate cu legislaia romn n vigoare pentru
obiectivul de investiii mai sus menionat;
Suprapunerea peste planurile cadastrale a limitelor n plan a lucrrilor propuse a se executa;
Calculul suprafeelor de teren ocupate definitiv i temporar repartizate pe categorii de folosin
i deintori;
Identificarea deintorilor de terenuri cuprinse n planurile cadastrale, cu precizarea
apartenenei administrativ-teritoriale (comuna de care aparin) a acestor terenuri i a adreselor
deintorilor;
Obinerea acceptului deintorilor pentru cedarea terenurilor conform legislaiei n vigoare, dac
este cazul;
colectiv studii geotehnice 2 persoane (1 ingineri + 1 tehnicieni)
Colectivul va fi format din :
1 inginer geotehnician care se va ocupa cu realizarea prospeciunilor geologice, in
conformitate cu cerinele temei de proiectare;
1 inginer, care va realiza documentaia final de studii geotehnice i va prezenta recomandri
pentru execuia lucrrilor hidrotehnice. Aceste date i recomandri vor fi luate in calcul in cadrul
proiectului tehnic la dimensionarea lucrrilor propuse.

colectiv lucrri hidrotehnice 10 persoane (8 ingineri + 2 tehnicieni)


Colectivul va fi format din :
26

2 ingineri hidrotehnicieni, care se vor ocupa de analizarea studiilor topografice i geotehnice i


pe baza crora se vor stabili soluiile tehnice finale ale proiectului;
1 inginer hidrotehnician care in cadrul proiectului se va ocupa cu elaborarea caietelor de
sarcini pe specialiti;
1 inginer hidrotehnician, care se va ocupa de analizarea i soluionarea optim din punct de
vedere tehnico-economic a tehnologiilor necesare executrii lucrrilor, precum i de realizare a
antemsurtorilor pe categorii de lucrri;
1 inginer hidrotehnician i 2 tehnicieni operatori ACAD care se vor ocupa de realizarea
pieselor desenate in format electronic, in cadrul realizrii proiectului tehnic i al detaliilor de
execuie;
1 tehnician care se va ocupa de realizarea in format electronic al pieselor scrise din cadrul
proiectului tehnic i al detaliilor de execuie precum i de ediia proiectului (plotare, multiplicare,etc);
1 inginer hidrotehnician care va realiza instruciunile tehnice de exploatare;
1 inginer hidrotehnician care se va ocupa de elaboararea documentaiilor tehnice pentru
obinere de avize i acorduri, precum i a documentaiei tehnice pentru obinerea autorizaiei de
construire;
colectiv devize 2 persoane (1 inginer + 1 tehnician devizier)
Colectivul va fi format din :
1 inginer hidrotehnician pentru tehnologie i 1 tehnician devizier care vor realiza documentaia
economic pe baza devizelor financiare in conformitate cu legislatia in vigoare
colectiv de protecia mediului 1 persoana (1 inginer)
Colectivul va fi format din :
1 inginer hidrotehnician care vor realiza documentaii tehnice pentru obinerea avizului de
gospodrirea apelor i acordului/avizului de protecia mediului .
V.6. SCURTA DESCRIERE A TEHNOLOGIILOR PREVAZUTE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR
(conform pct.f din din Fisa tehnica)
1. Lucrari pregatitoare
Pentru toate lucrarile inceperea executiei va fi precedata de executarea lucrarilor de organizare astfel:
Platforma de organizare
Lucrarile de constructii-montaj cuprinse in prezenta documentatie se afla amplasate pe malurile rului
Gurasa si afluentilor, att pe malul stang i drept, n zona localitii Gurasada, iar amplasarea platformei de
organizare se va face in zon, terenul fiind pus la dispozitie de autoritatile locale prin grija beneficiarului de
investitie, in urma obtinerii tuturor avizelor de la autoritile locale. Platforma pe care se vor realiza
constructiile aferente organizarii va fi prevazuta cu:
- drum de acces
- imprejmuire si cabina de poart
- baraci racordate la utilitati si cabine WC
- racorduri la utilitati: ap, canalizare, energie electric
- platfome depozit de materiale
- platforme baza de productie
- ateliere de productie
La fixarea amplasamentului organizarii se va tine seama de urmtoarele:
- Distanta fata de lucrarile de constructii-montaj
27

- Distanta fata de retelele de utilitati


- La amplasarea constructiilor organizarii se vor lua masuri pentru a reduce la minim efectele
eventualelor surse de poluare.
- Platforma organizarii de santier se va realiza astfel incat sa nu afecteze retelele electrice, telefonice
si conductele din zona si nici accesul la caile de comunicatii ale locuitorilor din zona.
Sursele de utiliti. Nu sunt necesare surse speciale de apa pentru asigurarea utilitatilor necesare
organizarii de santier, iar necesarul de ap tehnologioc va fi asigurat din apa rului Gurasa si a
afluentilor.
Nu sunt necesare surse de alimentare cu gaz si nici linii speciale telefonice pentru organizarea de
santier.
Desfiinarea antierului. Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajarile aferente organizarii
de santier proprii. Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta
anterioara a terenului pe care s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere
de reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili). Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul
va asigura de asemenea curatirea locului din ampriza lucrarilor executate i amenajarea terenului.
Drumuri tehnologice
Accesul la lucrarile de constructii se va face din drumul comunal. Accesul utilajelor de excavat, a
basculantelor, etc. la lucrari se va face prin drumurile de acces special prevzute spre albia rului
Gurasada si a afluentilor.
Pichetarea, trasarea si msurarea lucrarilor
Se va face folosind reteaua de sprijin si inventarul de coordonate predate de proiectant si beneficiar la
inceputul lucrarilor. Punctele retelei de sprijin proiectate sunt materializate prin borne din beton, tarusi
de lemn si buloane metalice si sunt amplasate astfel incat sa existe vizibilitate reciproca intre cel putin
2 puncte consecutive. Totodata pentru materializarea pe teren a lucrarilor vor fi folosite planurile de
trasare elaborate de proiectant.
Degajarea amplasamentului
Lucrarile de degajare a amplasamentului se vor executa pe toata ampriza lucrarilor. Lucrarile de
degajare a amplasamentului constau din: curatarea frunzelor si crengilor, defriarea vegetaiei
existente n amplasament, adunarea in gramezi si arderea lor controlata precum si tierea arbutilor,
arborilor, inclusiv scoaterea rdcinilor i transportul lor n depozit.
Decaparea stratului vegetal
Decaparea stratului vegetal se va realiza pe toata ampriza lucrarilor pe grosimea de cca. 20cm.
Operatiunea se executa cu buldozerul sau manual in zonele cu gabarit redus. Volumele de pamant
vegetal rezultate vor fi scoase din ampriza lucrarilor i se vor constitui n depozite provizorii .
2. Lucrari de terasamente
Pentru realizarea lucrrilor de terasamente se vor respecta urmtoarele operaiuni tehnologice:
- realizarea de rampe de acces in albie pe sectoarele atacate;
- reprofilare albie din aval spre amonte, pe tronsoane de cca.100m cu realizarea seciunii proiectate;
- realizarea excavaiilor pentru pozarea zidului de sprijin
- transportul volumului de pmnt rezultat din sptur ntr-un depozit temporar la 1 km distana sau
pe mal n vederea folosirii ulterioare pentru lucrrile de umplutur
1. Decopertare strat vegetal
28

- lndepartarea vegetatiei din amplasament;


- Taierea arborilor si arbustilor;
- Scoaterea cioatelor si radacinilor;
- Transportul masei lemnoase in depozit;
- Sapatura cu excavatorul in teren tare cu descarcare in depozit;
- Eliminarea tuturor resturilor de radacini , cioate bolovani etc. din pamantul vegetal;
- Strangerea pamantului in gramezi cu buldozerul;
- Nivelarea amprizei cu buldozerul;
- lncarcarea pamantului in auto;
3. Transport strat vegetal
- Transport pamant vegetal in depozit;
- Strangerea pamantului cu buldozerul in depozit;
4. Procurare material pentru umpluturi
- Sapatura cu excavatorul in teren vegetal pe o grosime de 40 cm cu descarcare in
depozit;
- Nivelarea amprizei cu buldozerul;
- lncarcarea pamantului vegetal in auto;
- Sapatura cu buldozerul pentru procurare pamant de umpluturi;
- Strangerea pamantului de umplutura rezultat in gramezi cu buldozerul;
- lncarcarea pamantului pentru umpluturi in auto;
- Sapatura mecanizata si executie umpluturi compactate pentru uniformizarea zonei
amplasamentul carierei Ia inchiderea ei;
5. Transport material umplutura
- Transport pamant cu auto;
6. Umplutura punere in opera
- Nivelarea si compactarea stratului de baza conform caietelor de sarcini;
- Amenajarea pistei de incercare conform caietelor de sarcini;
- Depunerea materialului de umplutura in extraprofil;
- Nivelarea materialului depus in straturi de maxim 25 cm grosime 80% mecanizat si 20%
manual;
- Udarea umpluturilor cu autocisterna;
- Compactarea cu rulou compactor pana Ia realizarea gradului de compactare
prevazute in caietele de sarcini;
- Excavati mecanice pe o grosime de 50cm pentru profilarea taluzelor executate
anterior in supraprofil;
7. Excavatii
- Amenajarea si dezafectarea incintelor de lucru a cailor de acces inclusiv a platformelor
de intorcere si asteptare;
- Excavatii mecanice pentru 80% din volum;
- Excavatii manuale cu sprijiniri grele pentru 20% din volum;
- Strangerea materialelor excavate in gramezi;
- lncarcarea materialului excavat in auto;
- Transportul materialelor in albii parasite;
- Nivelarea si sistematizarea zonei depozitului;
8. Finisare taluz
- Trasarea marcarea si pichetarea pantelor taluzului;
29

- Excavatii manuale si completarea manuala a taluzelor cu pamant pe o grosime medie


de 10 cm prin compensarea in lung a terasamentelor;
- Nivelare manuala a taluzelor prin lopatarea materialului;
- Udarea si compactarea materialului de completare;
- Finisarea manuala a taluzelor Ia cotele proiectate;
9. lnierbare taluz
- lnsamantare cu ierburi perene;
- Adaugare de ingrasaminte;
- Udarea si intretinerea zonei insamantate pana Ia intrarea in vegetatie;
- Curatirea zonei de resturi, transportul lor in depozit si aducerea zonei Ia starea
initiala.
3. Lucrari de construcii
1. Beton grinda reazem + grinda de incastrare
- Protejarea zonei de lucru de ape mari prin realizarea unui batardou lucru pe toata lungimea
lucrarilor;
- Sapaturi manuale executate cu sprijiniri grele pentru fundarea grinzii +rigola Ia cotele
proiectate;
- Epuismente cu motopompa de 6 - 9 CP pe toata durata de executie a lucrarilor ;
- Transportul betonului;
- Turnarea betonului cu pompa;
- Protectia betonului dupa turnare;
- Procurarea si transportul cu roaba materialului pentru umplutura si executia
umpluturilor compactate in jurul grinzii de reazem + rigola,
2. Beton procurare C25/30
- Procurare beton pompabil gata preparat din statii centralizate;
3. Beton punere in opera
- Protejarea zonei de lucru de ape mari prin realizarea unei incinte de lucru pe toata
lungimea lucrarilor;
- Amenajarea platformei pentru calare pompa turnare beton;
- Epuismente cu motopompa de 6 - 9 CP pe toata durata de executie a lucrarilor;
- Turnarea betonului cu pompa;
- Protejarea betonului proaspat turnat;
4. Geotextil in spatele zidului
- Procurare geotextile;
- Manipularea, incarcarea, descarcarea si transportul manual prin purtare directa;
- Transportul geotextilului de Ia furnizori;
- Executie manuala umpluturi compactate in spatele zidului de sprijin;
5. Anrocamente zid +pinten
- Procurarea si incarcarea pietrei in cariera;
- Sortarea si fasonarea manuala a pietrelor in depozitul de santier;
- lncarcarea manuala in auto;
- Transport auto al pietrei din depozit Ia locul de punere in opera - 1 km;
- Manipulare prin purtarea directa a pietrei din zid si mecanizat pentru prism;
- Montajul manual al pietrelor pentru obtinerea formei proiectate;
6. Transport piatra
30

- Transportul auto al pietrei din cariera Ia depozitul santierului;


- Amenajarea platformei balastate pentru depozitarea pietrei pe santier.
7. Transport beton
- Transportul betonului din statia de preparare Ia locul de punere in opera;
- Amenajarea si dezafectarea platformelor de intoarcere si de turnare.
8. Podete
- Trasarea, marcarea si pichetarea lucrarilor;
- Sapatura mecanizata 80 % din volum;
- Sapatura manual 20% din volum;
- Realizarea radierului;
- Montarea tablierului
- Realizarea timpanelor si a elevatiei;
9. Cofraje
- Procurarea materialului pentru cofraje si sustineri;
- Manipularea, incarcarea, desacarcarea manuala si prin purtare directa a
materialelor;
- Confectionarea cofrajelor;
- Montarea si demontarea cofrajelor si a sustinerilor.
10. Barbacane
- Manipularea, incarcarea, descarcarea manuala si prin purtare directa a materialelor;
- Montarea teava conform prevederilor din caietele de sarcini.
11. Ore funct. macara
- Amenajarea si dezafectarea platformelor pentru calarea macaralelor;
- Montarea si demontarea stive traverse pentru calarea macaralelor;
- Confectionarea dispozitivelor de manipulare a cofrajelor.
12. Drum acces si plarforme
- lndepartarea stratului vegetal cu o grosime de 40 cm;
- Strangerea stratului vegetal in gramezi;
- lncarcarea pamantului vegetal in auto si transportullui Ia 1 km;
- Nivelarea platformei amprizei drumului;
- Sapatura Ia ampriza drumului compensand necesarul de umplutura cu transport in lungul
amprizei;
- Nivelarea si compactarea stratului de baza pe toata ampriza drumului;
- Executia fundatiei compactate a drumului din balast pe o grosime de 30 cm;
- Executia suprastructuri drumului din piatra sparta compactata de 15 cm grosime;
- Transportul balast si piatra sparta.
13. lntretinere drum accese
- Nivelarea platformei drumului cu autogrederul - o operatie Ia 3 luni
14. Desfacere drum accese
- Scarificarea impietruiri drumului;
- Sapatura cu buldozerul pentru dislocarea pietrei sparte si a balastului;
- Strangerea in gramezi a pietrei sparte si a balastului;
- lncarcarea in auto a pietrei sparte si a balastului;
- Transport in depozit;
- lncarcarea si transportul pamantului vegetal;
- Transportul pamantului vegetal pe distanta de 1km;
31

lmprastierea pamatului vegetal;


Administrarea de ingrasaminte;
lnsamantarea suprafetei cu ierburi perene;
Udarea si intretinerea zonei insamantate pana Ia intrarea in vegetatie;
Curatirea zonei de resturi, transportul lor in depozit si aducerea zonei Ia starea
initiala.
4. Organizare de santier
1.
-

Drum tehnologic
Curatare teren de iarba si buruieni;
Sapatura cu buldozerul inclusiv impingerea pamantului Ia 10m;
Nivelare cu autogreder;
Strat agregate naturale cilindrate;
lncarcare auto cu incarcator frontal Ia distanta 11-20ml.

2. Trasare si pichetare perimetru amplasament


- Trasare perimetru amplasament;
- Pichetare perimetru amplasament;
3.
4.
5.
6.
7.
-

Degajare teren de frunze si vegetatie amplasament


Degajare teren frunze si crengi, strangere in gramezi si arderea lor;
Curatare teren de iarba si buruieni;
Realizare platforma de balast pentru O.S.
Sapatura cu buldozerul inclusiv impingerea pamantului Ia 10m;
Spar pentru fiecare 1 0 m in plus Ia impingerea cu buldozerul;
Nivelarea suprafetei terenului cu buldozerul;
Compactare cu rulou compresor;
Strat agregate naturale cilindrate;
Amenajare platforma depozit materiale
Sapatura cu buldozerul inclusiv impingerea pamantului;
Nivelarea suprafetei terenului cu buldozerul;
Compactare cu rulou compresor;
lmprejmuire platforma
lmprejmuiri din sarma cu rame de otel pe stalpi metalici;
Procurare beton de ciment;
Procurare si montare panou de informare
Procurare panou de informare;
Montare panou de informare;

Controlul calitii lucrrilor


Se vor include n lista fazelor determinante activiti de verificare a cotelor de fundare, a calitii
materialului, a gradului de compactare (ndesare) prevzut n caietul de sarcini.
Verificarea cotelor i naturii materialului din fundaie, a calitii materialului de umplutur, vor face
obiectul Proceselor verbale de lucrri ascunse, dup care se va trece la executarea urmtoarelor
etape, prevzute n caietele de sarcini.

32

Controlul calitii lucrrilor executate se va efectua de ctre specialiti din cadrul Inspeciei de Stat n
Construcii" pe baza unui program elaborat de proiectant in colaborare cu beneficiarul si constructorul
i avizat de Inspecia de Stat n Construcii", conform Legii 10/95 privind calitatea n construcii.
Se vor ntocmi profile transversale prin lucrri, ante execuie i post execuie pe profilele date n
documentaie din care s rezulte volumele de lucrri realizate, cotele de fundare i dimensiunile
geometrice ale acestora, avizate de beneficiar i nsuite de proiectant. Aceste documente se vor
prezenta comisiei i la fazele determinante de pe parcursul execuiei prezentei investiii.
Lucrrile din geosintetice si geocompozite se vor executa conform recomandrilor furnizorilor,
recomandri cuprinse n caietele de sarcini specifice.
Materialele din care se execut lucrrile de aprare de mal trebuie s ndeplineasc condiiile de
calitate n conformitate cu prevederile standardelor de materiale - piatra naturala SR EN 1467:2012 i
NTR 1030/1980.
Piatra naturala va fi sortat i trebuie s satisfac urmtoarele condiii:
- s nu prezinte urme de dezagregare fizic, chimic sau mecanic ;
- s fie omogen n ce privete culoarea i compoziia petrografic-mineralogic;
- s fac parte din roci foarte puin poroase, sub 1,0 % (porozitatea aparent);
- s fac parte din roci foarte puin absorbante, sub 0,5 % (absorbia de ap Ia presiunea normal);
- s fie rezistent la compresiune n stare uscat (minim 800 daN/cm2 la compresiune);
- s fie rezistent la compresiune dup 100 de cicluri nghet-dezghet (23C i + 20C);
- valoarea coeficientului de gelivitate s fie sub 3 %;
- valoarea coeficientului de nmuiere dup nghe-dezghe s fie sub 25 %;
- trebuie s fie dur, avnd marca minimum 200, prezentnd muchii vii la cioplire i dnd un sunet
clar la lovire cu ciocanul.
- se interzice introducerea n lucrare a bolovanilor de ru cu amestec de pmnt i steril.
In vederea realizrii unei lucrri corespunztoare din punct de vedere calitativ este necesar s se fac
verificri ale materialelor pe faze de execuie. Se vor verifica:
- dimensiunile nu trebuie s depeasc 1/6 din cea mai mic dimensiune a elementului de
constructie;
- raportul dintre dimensiunea maxim i minim nu trebuie s depeasc 2,5;
- roca din care provin s nu fie geliv;
- nainte de a fi introdus n beton piatra trebuie s fie curat i splat, de preferin cu jet de ap
sub presiune.
Apa utilizat pentru prepararea betonului trebuie s ndeplineasc condiiile SR EN 1008:2003.
V.7. SIGURANTA IN EXPLOATARE SI DURATA DE SERVICIU (conform pct.g din Fisa de date)
Siguranta in exploatare
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
Exploatarea s fie facil, s se fac n condiii de deplin siguran, cu cheltuieli minime de
ntreinere.

33

Proiectantul va elabora Instruciuni de exploatare i ntreinere pe baza crora se va ntocmi


Regulamentul de exploatare i ntreinere, conform Anexei 4 din H.G. nr. 766/1997, cu complectarile
aduse de HG 1231/2008.
Sigurana n exploatare depinde n principal de alegerea corect a schemei de amenajare. Aceasta
trebuie s corespund scopului propus i dimensionarea tuturor lucrrilor trebuie astfel fcute nct s
reziste la toate solicitrile la care sunt expuse pe durata existenei acestora.
Soluiile propuse se vor analiza att din punct de vedere economic, a proteciei mediului i a uurinei
de realizare n teren, ct i din punct de vedere al siguranei n exploatare, astfel nct cheltuielile de
ntreinere s fie minime.
Lucrrile propuse vor asigura curgerea debitului maxim de calcul i a celorlalte debite caracteristice
fr eroziuni i cu colmatri in zonele erodate.
Durata de serviciu (exploatare) estimata
Conform HG 2139/2004 - Durate normale de functionare pentru constructii, grupa 1.4 Constructii
hidrotehnice, durata de serviciu normal, pentru tipurile de constructii prevazute in documentatie sunt:
-Diguri (de aprare, de compartimentare, de dirijare a curenilor), consolidri de mal, praguri, pinteni,
anrocamente i csoaie, cleionaje: 16-24ani
-Aprri de mal din piatr brut, blocuri din beton, zidrie de piatr, beton armat, peree: 26-36ani
Conform Normativului pentru lucrrile de ntreinere i reparaii la mijloacele fixe din administraia A.N.
Apele Romne, aprobat prin Ordinul 257 din 28.02.2000, durata de serviciu normal este de 20 ani,
pentru aceleasi tipuri de constructii.
In condiiile exploatrii i ntreinerii lucrrilor n conformitate cu instruciunile i regulamentele de
exploatare existente, se poate considera ca durata reala de existenta fizica a lucrarilor propuse se
poate mari cu cca. 5ani.
Proiectul tehnic i Caietele de Sarcini se vor elabora astfel nct, Ia stabilirea soluiilor tehnice propuse
s asigure:
durata normat de serviciu a lucrrilor;
o exploatare facil cu cheltuieli minime de ntreinere;
siguran n exploatare, care depinde n principal de alegerea corect a soluiei de amenajare
corespunztoare scopului propus iar dimensionarea tuturor lucrrilor s se fac astfel nct s reziste
Ia toate solicitrile Ia care acestea sunt expuse pe durata existenei lor;
unitii de exploatare posibilitatea de a se aproviziona i utiliza aceleai materiale de construcii
pentru reparaii ca cele prevzute n proiect;
beneficiarului de exploatare posibilitatea unei eventuale completri sau extinderi ale lucrrilor
realizate funcie de dezvoltarea urbanistic sau ncadrarea la o clas superioar de importan a
obiectivelor aprate.
Cu ocazia recepiei, proiectantul va ntocmi Instruciunile i regulamentul de exploatare pentru lucrrile
realizate i va stabili ciclul de execuie a lucrrilor de reparaii, perioada n care se execut aceste
lucrri i procedura de urmrire a comportrii lor n timp.
V.8. IMPACTUL REALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITII ASUPRA SANATATII OAMENILOR SI
ASUPRA MEDIULUI (conform pct.h din Fisa de date)
34

Impactul asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului


Impactul negativ - n perioada de execuie a proiectului
Emisii de praf i noxe de la motoarele mijloacelor de transport i utilajelor.
Perturbarea prin zgomot i noxe a habitatelor, faunei i florei.
Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executrii lucrrilor de construcii cum ar fi: praf la
betonri, zidrii, sau gaze n cazul betoanelor bituminoase.
Disconfort prin poluare fonic, luminoas, vibraii i emiterea de noxe, cauzat populaiei din
aezrile situate n apropierea antierelor.
Impact negativ - n perioada de exploatare.
Poluare accidentala in urma unor evenimente rutiere.
Impactul pozitiv - n perioada de execuie
Dezvoltarea cu caracter oarecum temporar a unor activiti economice legate de executia
lucrarilor: procurarea de materiale de construcii, prefabricate, aprovizionarea cu carburani i
lubrifiani, repararea i ntreinerea mijloacelor de transport i a utilajelor.
Crearea temporar de locuri de munc pentru populaia autohtona, concomitent cu
posibilitatea pentru o parte din aceasta de a se califica ntr-o meserie nou.
Impactul pozitiv - n perioada de operare
Diminuarea pericolului de inundatie si protectia zonelor locuite.
Creterea valorii imobiliare i a anselor de dezvoltare economic a zonei, si implicit a calitatii
vietii in zona proiectului.
Masurile adoptate pentru protectia apei
colectarea apelor uzate tehnologic si descarcarea in decantorul prevazut la organizarea de
santier;
colectarea apelor pluviale incarcate cu poluanti antrenati de pe platformele de lucru si
descarcarea in decantor cu separator de produse petroliere;
colectarea apelor menajere si evacuarea acestora in mediu doar dupa o epurare primara,
folosind bazinul vidanjabil sau decantoare cu separatoare de grasimi;
evitarea alegerii amplasamentelor organizarilor de santier, bazelor de productie, etc. in
apropierea apelor de suprafata;
evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane;
curatarea de catre antreprenor a albiilor cursurilor de apa de materiale ramase pentru a nu
obtura sectiunea normala de curgere a apelor;
in cazul in care sunt necesare resurse de carburantii pe amplasament, acestia vor fi stocati in
rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, astfel incat sa nu se produca pierderi;
colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite;
demararea unor masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in
care sunt implicate substante toxice si periculoase;
prevederea de solutii tehnice pentru retinerea poluantilor in perioada de exploatare (decantoare
si separatoare de produse petroliere) pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma
35

drumului inainte de a fi deversate intr-un receptor natural, in reteaua de canalizare sau pe


terenurile inconjuratoare;
intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj, santuri, rigolele pentru
preluarea apelor pluviale;
se vor prevedea interventii operative in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri
semnificative a unor substante chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata si
subterane;
Masurile adoptate pentru protectia solului si subsolului
organizarile de santier, gropile de imprumut, bazele de productie, bazele de utilaje, depozitele
temporare sau definitive de terasamente si materiale de constructii nu se vor amplasa pe
terenuri de calitate superioara, arii protejate, zone cu alunecari de teren, in zonele locuite;
platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de
mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor;
evitarea poluarii solului cu carburanti sau uleiuri datorita stationarii, aprovizionarii, depozitarii cu
combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport;
colectarea selectiva a deseurilor;
suprafetele de teren contaminate accidental cu substante petroliere vor fi excavate si preluate
de o firma specializata;
platformele organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi betonate si vor fi prevazute
cu sistem de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale si uzate in scopul evitarii infiltrarii
acestora in sol.
readucerea solului la starea initiala in zonele in care acestea au fost afectate prin lucrarile de
excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje.
incheierea unui contract cu firma specializata pentru eliminarea deseurilor rezultate in timpul
executiei;
deseurile rezultate din traficul rutier vor fi colectate selectiv si evacuate in functie de natura lor
pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinanad
cont de prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, responsabilitatea gestionarii
deseurilor revine administratorului;
intretinerea periodica a sistemelor de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale si uzate,
namolurile si grasimile separate rezultate din apele meteorice care spala platforma drumului vor
fi transportate la statiile de epurare existente in zona;
dotarea punctelor de lucru cu instalatii sanitare ecologice.
Masurile adoptate pentru controlul zgomotului si vibratiilor
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor face astfel incat
sa fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1998 si STAS 5156/1986, SR 12025/2-94 Acustica
in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire, care stabileste limitele
admisibile de exploatare normala a cladirilor de locuit si social-culturale la actiunea vibratiilor produse
de agregate amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora de traficul rutier care, in urma propagarii prin
structura caii rutiere sau prin patul caii rutiere, actioneaza asupra cladirilor sau partilor de cladiri.
Pe perioada derularii lucrarilor de constructie sunt prevazute amenajari si dotari pentru
protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:
36

itinerariul rutelor de transport va fi studiat cu atentie pentru a evita, pe cat posibil poluarea
cauzata de zgomot si vibratii, itinerariu care va fi respectat cu strictete. In cazul in care nu este
posibil ca traficul sa fie in totalitate in afara localitatilor, se va limita viteza de deplasare a
traficului greu in interiorul localitatilor la 40 km/h, basculantele, mai ales, vor functiona cat mai
departe posibil de zonele rezidentiale;
lucrarile/activitatile de constructie care reprezinta surse de zgomot si care se vor desfasura la
distante mai mici de 200 m de zonele rezidentiale, se vor desfasura numai pe timpul zilei (6.00
22.00), iar daca nivelul de zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare
panouri fonoabsorbante.
echipamentele care produc niveluri ridicate de zgomot vor fi inlocuite sau ecranate/protejate
utilajele de constructie vor fi bine intretinute pentru a minimiza zgomotul si vibratiile
organizarea de santier si baza de productie se vor amplasa la o distanta de minimum 1000 m
fata de zonele cu locuinte.
executia lucrarilor va genera nivele importante ale zgomotului produs de circulatia utilajelor de
constructie, vibrarea betonului, baterea pilotilor, etc.In zona fronturilor de lucru se vor lua toate
masurile de protectie antifonica pentru personalul care munceste.
Dup finalizarea lucrrilor, se va efectua monitorizarea traficului si a nivelului de zgomot. In
cazul depsirii limitei de zgomot vor fi montate panouri fonoabsorbante sau impune restrictii de viteza,
acolo unde este cazul.
Masurile adoptate pentru protectia aerului
stropirea agregatelor si a drumurilor tehnologice pentru a reduce poluarea atmosferica;
prepararea betoanelor si a asfaltului in instalatii prevazute cu filtre pentru retinerea pulberilor;
respectarea calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru incadrarea noxelor
in norme;
intretinerea corespunzatoare a utilajelor de constructii pentru limitarea emisiilor in atmosfera;
aplicarea de tehnologii moderne pentru minimizarea emisiilor de noxe, praf si pulberi in
suspensie;
realizarea lucrarilor pe tronsoane, conform unor grafice de executie;
depozitarea materialelor fine in depozite inchise sau acoperite pentru a evita dispersia acestora
prin intermediul vantului;
udarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor si a
balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor;
prevederea de filtre din saci textili pentru retinerea emisiilor de particule la statiile de mixturi
asfaltice si la silozurile de stocare a cimentului si verificarea periodica a etanseitatii instalatiilor
pneumatice de incarcare-descarcare;
Managementul deseurilor
Deseuri inerte si nepericuloase
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii
economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta
gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in
fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G. nr. 856/2002.
17 01 01 beton;
37

17 01 02 caramizi;
17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele
decat cele specificate la 17 01 06;
17 02 01 lemn;
17 02 02 sticla;
17 02 03 materiale plastice;
17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01;
17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03;
17 09
alte deseuri de la constructii si demolari;
17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate
la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03.
Pentru sectorul analizat de drum, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se
incadreaza in prevederile H.G. nr. 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula
deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati semnificative de uleiuri de motor de la
intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de
betoane si asfalt, etc.
Activitatile din bazele de utilaje si statiile de asfalt si beton vor fi monitorizate din punct de
vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
Deseuri toxice si periculoase
Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru baterii)
necesar functionarii utilajelor, precum si cele din vopseaua pentru marcajul rutier.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand
efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.
Aceeiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc.
Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de
lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor.
Modul de gospodarire a deseurilor
Amplasament
Oganizare
santier

Tip deseu
de Menajer
sau
asimilabile
(inclusiv resturi
de la prepararea
hranei)

Mod de colectare / evacuare

OBSERVATII

In interiorul incintei se vor organiza puncte


de colectare prevazute cu containere de tip
pubela. Periodic (cel putin saptamanal)
acestea vor fi transportate la rampa
comunala de deseuri indicata de
administratia locala si avizata in cadrul
acordului de mediu de catre autoritatea
competenta pentru protectia mediului .

Se vor pastra evidente


stricte privind datele
calendaristice, cantitatile
eliminate si identificatorii
mijloacelor de transport
utilizate.(cf. Prevederilor
H.G. nr.349/2005 privind
depozitarea deseurilor,
cu modificarile si
completarile de
ulterioare)

38

Amplasament
Organizare
santier

Deseuri metalice

Se vor colecta temporar in incinta, pe


platforme si/sau in containere specializate
(inclusiv deseurile metalice rezultate in
fronturile de lucru de pe traseul drumului).
Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin
unitati specializate de prestari servicii.

Deseuri materiale
de constructii

Din punct de vedere al potentialului


contaminant, aceste deseuri sunt inerte
(resturi de beton, mortar, steril din
excavatii, mixturi asfaltice). Pentru
valorificarea si eliminarea lor propunem:
valorificarea locala in pavimentul
drumurilor de exploatare;
depunerea in gropile de imprumut
ajunse la cota finala de exploatare;
utilizarea ca material de acoperire
intermediara in cadrul depozitelor de
deseuri comunale utilizate in zona.

Tip deseu
de Slamuri petroliere

Mod de colectare / evacuare


Aceste deseuri sunt generate cu
periodicitate mica. Avand in vedere
caracterul lor periculos (imflamabilitate si
toxicitate pentru organisme) se propune
colectarea in recipienti metalici inchisi
(butoaie de 200 l din tabla) care vor fi
depozitati in conditii de siguranta. Aceste
deseuri vor fi in mod obligatoriu predate
unitatilor SNP PETROM pastrandu-se
evidenta miscarilor de materiale.

Deseuri lemn

Se vor pastra evidente


cu cantitatile valorificate
in conformitate cu Legea
211/05.11.2011, privind
regimul deseurilor cu
completarile si
modificarile ulterioare.

OBSERVATII
Se vor tine evidente cu
cantitatile valorificate in
conformitate cu
prevederile H.G.
235/2007 privind
gestionarea uleiurilor
uzate.

Colectarea acestor deseuri va fi efectuata


selectiv, ele urmand a fi valorificate in
functie de dimensiuni ca accesorii si
elemente de sprijin in lucrarile de
constructii. Utilizarea ultima va fi ca material
combustibil deseu lemnos catre populatie.

39

Amplasament
Organizare
santier

Acumulatori uzati

Materiale cu potential periculos atat asupra


mediului inconjurator cat si a manipulantilor.
Vor fi stocate si depozitate corespunzator,
sub cheie in vederea valorificarii. Se va
pastra o evidenta stricta. Vor fi predate
unitatilor de recuperare specializate.

Anvelope uzate

Nu se abandoneza pe sol, prin ingropare, in


apele e suprafata si se vor preda
persoanelor juridice care comercializeaza
anvelope noi si/sau anvelope uzate
destinate reutilizarii ori persoanelor juridice
autorizate sa le colecteze si/sau sa le
valorifice conform HG.170/2004

Tip deseu
de Namol colectat in
decantoare

Gropi de imprumut

Hartie si deseuri
specifice activitatii
de birou
Menajer sau
asimilabile

Deseuri metalice

Mod de colectare / evacuare


Retinerile solide din decantoarele existente
(care deservesc traseele pluviale) vor fi
periodic evacuate si transportate fie catre
depozitele de deseuri (pentru cele cu
consistenta maloasa), fie vor fi utilizate in
pavimentul drumurilor de acces, pentru cele
cu pronuntata textura minerala. Namolurile
organice (din bazinele vidanjabile care
deservesc grupurile sociale) vor fi in mod
obligatoriu transportate cu vidanja in statii
de epurare.
Hartia va fi colectata si depozitata separat
de celelalte deseuri, in vederea valorificarii.
Se vor organiza puncte de colectare
prevazute cu containere de tip pubela.
Periodic (cel putin saptamanal) acestea vor
fi evacuate la rampa comunala de deseuri
indicata de administratia locala si avizata in
cadrul acordului de mediu de catre
autoritatea competenta pentru protectia
mediului.

Pe masura generarii vor fi transportate in


incintele organizarilor de santier urmand a fi
obligatoriu valorificate.

Se vor tine evidente cu


cantitatile valorificate in
conformitate cu
prevederile H.G.
1132/2008 privind
regimul bateriilor si
acumulatorilor si al
deseurilor de baterii si
acumulatori cu
completarile si
modificarile ulterioare.
Se vor tine evidente cu
cantitatile eliminate si /
sau valorificate conform
H.G.170/2004 privind
gestionarea anvelopelor
uzate

OBSERVATII
Este foarte importanta
prevenirea posibilitatii
deversarii accidentale
sau rauvoitoare a
continutului vidanjei in
cursurile naturale de apa
sau pe suprafete de teren
(incluzand aici si
depozitele de deseuri
comunale din zona).
Se vor pastra evidene
privind cantitaile
eliminate
Se vor pastra evidente
stricte privind datele
calendaristice, cantitatile
eliminate si identificatorii
mijloacelor de transport
utilizate.(cf. Prevederilor
H.G. nr.349/2005 privind
depozitarea deseurilor,
cu modificarile si
completarile de
ulterioare)
Se vor pastra evidente cu
cantitatile valorificate in
conformitate cu Legea
211/05.11.2011, privind
regimul deseurilor cu
completarile si
modificarile ulterioare.

40

Fronturi de lucru pe
traseul analizat

Menajer sau
asimilabile

Se vor organiza puncte de colectare


prevazute cu containere de tip pubela.
Periodic (cel putin saptamanal) acestea vor
fi golite intr-o remorca, deseurile fiind
transportate la rampa comunala de deseuri
indicata de administratia locala si avizata in
cadrul acordului de mediu de catre
autoritatea competenta pentru protectia
mediului.

Deseuri metalice

Pe masura generarii vor fi transportate in


incintele organizarilor de santier urmand a fi
obligatoriu valorificate.

Se vor pastra evidente


stricte privind datele
calendaristice, cantitatile
eliminate si identificatorii
mijloacelor de transport
utilizate.(cf. Prevederilor
H.G. nr.349/2005 privind
depozitarea deseurilor,
cu modificarile si
completarile de
ulterioare)
Se vor pastra evidente cu
cantitatile valorificate in
conformitate cu Legea
211/05.11.2011, privind
regimul deseurilor cu
completarile si modificarile
ulterioare.

Masurile de combatere a poluarii accidentale a emisarului datorate antreprenorului


In cadrul evaluarii impactului asupra mediului se vor stabili aspectele sensibile privind poluarea
accidentala, iar pentru tinerea sub control a acestora se va intocmi planul de prevenire si combatere a
poluarilor accidentale, in conformitate cu reglementarile legale si cu recomandarile autoritatilor
competente pentru protectia mediului.
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale va avea urmatoarea structura:
A. Datele de identificare ale proiectului.
B. Modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care
poate conduce la poluarea iminenta a factorilor de mediu.
Sistemul de evidenta, informare si alarmare: Proiectul analizat face parte din categoria
drumurilor publice, pentru care exista o planificare unitara la nivelul autoritatilor locale privind
apararea in cazul situatiiilor de urgenta. Pentru a se asigura reactia corespunzatoare in caz de
poluare accidentala, se va adopta un sistem de evidenta a situatiilor, informare si alertare in caz
de poluare accidentala, care sa descrie modul de actiune si responsabilitatile in accest sens.
Procedura de raspuns pentru situatiile de urgenta, cu subliniere a activitatilor ce trebuie
derulate in caz de poluare accidentala.
Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple de
masurare, pe categorii de lucrari si constructii.
Urmarirea speciala se face dupa inundatii, seism sau alte evenimente semnificative.
Vor fi urmarite:
- schimbari de pozitie ale elementelor constructiilor;
- deschiderea sau inchiderea rosturilor de dilatatie;
- aparitia de fisuri sau crapaturi;
- schimbari de forma.
Masuri de remediere a lucrarilor dupa stoparea fenomenului de poluare accidentala.
41

Modul de solicitare a sprijinului acordat de unitatile cu care s-au stabilit, in prealabil, relatii de
colaborare in acest scop.
Componenta colectivului constituit pentru combaterea poluarilor accidentale.
Lista punctelor critice care pot genera poluari accidentale.
Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale.
Componenta echipelor de interventie.
Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea poluarii accidentale.
Programul anual de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de interventie.
Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale.
Schita tehnologica cu marcarea punctelor critice.
V.9. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII (conform pct. i din
Fisa de date)
Asigurarea exigenelor privind Securitatea i Sntatea n munc
Comunitatea European a stabilit, prin Directiva 92/57din 24-06-1992 (a opta Directiv Special n
sensul art. 16 al.1 din Directiva Cadru 89/391/CEE) msuri obligatorii pentru statele membre, n
scopul diminurii numrului i gravitii accidentelor i a bolilor profesionale precum i a mbuntirii
condiiilor de munc n acest sector de activitate.
Directiva 92/57CEE, a fost transpus n legislaia romn prin HG 300 / 2006.
Coordonarea n materie de SSM n faza de proiectare constituie o etap esenial pentru punerea n
practic a principiilor generale de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale pentru a
mbunti condiiile de munc n perioada de realizare a obiectivului.
n faza de proiectare coordonatorul n materie de Sntate i Securitate n Munc (persoan abilitat
desemnat de proiectant) urmrete organizarea securitii antierului i materializeaz aceast
organizare ntr-un document intitulat PLAN GENERAL DE SECURITATE I SNTATE (PGSS) care
cuprinde ansamblul de msuri ce trebuie luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul
desfurrii activitilor pe antier.
Elaborarea PSS presupune, o cooperare strns a coordonatorului de SSM cu antreprenorul sub
autoritatea beneficiarului lucrrii.
n scopul de a asigura securitatea i pentru a proteja sntatea tuturor persoanelor care vor interveni
pe antierul de construcii, coordonatorul de SSM trebuie ca, att n faza de proiectare, ct i ulterior,
pe perioada de realizare a lucrrii, s pun n aplicare Principiile generale de prevenire.
Aciunea de prevenire presupune maximum de eficien i de calitate a muncii, n condiiile reducerii
riscurilor la limite acceptabile pentru ntreprindere.
Principiile generale de prevenirie reprezint un concept larg care se dorete a fi aplicat de ctre toi
factori implicai n derularea proiectului n vederea gestionrii aparitiei riscurilor pe parcursul
desfasurarii lucrarilor de construire a obiectului. Acestea sunt:
1. Evitarea riscurilor;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. Combaterea riscurilor la surs
4. Adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc, alegerea
echipamentului tehnic i a metodelor de munc, pentru a evita activitile monotone i cele desfurate
ntr-o caden prederminat i a reduce efectele lor asupra sntii;
42

5. Adaptarea la progresul tehnic;


6. nlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind tehnologiile,
organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale i influena factorilor de mediu;
8. Adoptarea cu prioritate a unor msuri de protecie colectiv i apoi a msurilor de protecie
individual;
9. Furnizarea de instruciuni adecvate lucrtorilor.
Obiectul Planului de Securitate i Sntate ntocmit de ctre coordonatorul SSM n faza de Proiect
Tehnic, const n definirea msurilor care trebuiesc aplicate pentru realizarea consolidrilor de mal pe
rul Tisa, n scopul asigurrii securitii i proteciei sntii lucrtorilor, precum i a condiiilor optime
de munc a deservenilor obiectivului n timpul exploatrii.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii trebuie s
transmit coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii registrul de
coordonare i dosarul de intervenie, pe baza unui proces-verbal;
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
1. Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 publicat n M.O. nr. 646/26.07.06
2. HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006(M.O. nr. 882/30.10.2006)
3. HG 300/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau
mobile.
4. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat cu ordinul MLPAT nr.
9/N/15.03.1993 Buletinul constructiilor 5-6-7/93.
5 .Norme de protecie a muncii specifice activitii de construcii-montaj pentru transporturi feroviare,
rutiere i navale, aprobate cu ordinul MTTC nr. 9/1982.
6. HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de
munca.
7. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca.
8. HG 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca.
9. Norme generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobat cu ordinul nr. 163/2007 (publicat in M.O.
nr. 216/2007).
10. Normativul de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, indicativ C300 - 94, aprobat de MLPAT cu nr. 20/N/11.07.94.
11. HG 1739/2006 privind aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii
si/sau autorizarii privind securitatea la incendii, publicata in M.O. nr. 995/13.12.06.
12. G 537/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a
incendiilor, publicat n M.O. nr. 395/11.06.2007.
13. Legea privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 307/2006 publicat n M.O. nr. 633/21.07.06.
14. Hotaririle de guvern care transpun directivele armonizate ale Uniunii Europene in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
15. Legi, Hotariri de guvern, Ordonante de urgenta care reglementeaza anumite cerinte legate de
munc si de securitatea si sanatatea in munca;
16. Standarde de securitate si sanatate in munca.
VI. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE, MEDIU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

43

Pentru imbunatatirea continua a performantelor, organizatia i propune :


mentinerea si imbunatatirea continua a nivelului satisfactiei clientilor si partenerilor nostri fata de
produsele realizate-proiecte, serviciile prestate, etc ;
asigurarea de resurse corespunzatoare pentru procese optime ;
asigurarea nevoilor de instruire si constientizare a intregului personal privind cerintele clientilor,
calitatea, probleme de mediu si de SSM ;
intarirea imaginii organizatiei si reducerea impactului asupra mediului inconjurator produs de
activitatile desfasurate de organizatie, prin indeplinirea cerintelor referitoare la protectia mediului si
SSM, ale legislatiei in vigoare si ale conformitatii cu standardele de referinta ;
respectarea si aplicarea legislatiei in domeniul calitatii, mediului, SSM pentru stabilirea masurilor
tehnico - organizatorice conform conditiilor de munca si factorilor de risc;
evaluarea si controlul riscurilor de accidentari si imbolnaviri profesionale si informarea personalului
cu privire la riscurile la care este expus in cadrul activitatilor desfasurate.
Societatea comercial CONSITRANS S.R.L.cu sediul n Bucureti, Str.Polona Nr.56, sectorul 1, este o
firm cu o tradiie de 15 de ani n cercetarea i proiectarea din domeniul complex al gospodririi apelor,
drumuri, poduri, consultanta si lucrari de mediu.
Satisfactia clientului, asigurarea calitatii proiectelor, protectia mediului, securitatea si sanatatea in
munca sunt strans legate de strategia de dezvoltare a organizatiei.
Managementul la cel mai inalt nivel a implementat si mentine un sistem de management integrat
calitate mediu securitate si sanatate in munca- responsabilitate sociala, conform standardelor de
referinta SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001 :2004 , SR OHSAS 18001 : 2008 si SA 8000:2008,
pentru activitatea de proiectare si consultanta desfasurata de societate.
Societatea CONSITRANS S.R.L. este membr a unor organisme interne i internaionale de profil i
dispune de specialiti de mare valoare (doctori n tiine, cadre didactice universitare, autori de
publicaii tehnice, inventatori etc.) cu o bogat experien n proiectarea amenajrilor hidrotehnice
pentru gospodrirea apelor mici, medii i mari n scopul asigurrii folosinelor de ap, al aprrii
mpotriva efectelor distructive i al proteciei mediului.
Obiectul principal de activitate al societii CONSITRANS S.R.L. l reprezint elaborarea de studii i
proiecte pentru lucrrile de gospodrirea apelor :
- studii pentru evaluarea resurselor de ap;
- studii pentru exploatarea lucrrilor de gospodrirea apelor;
- studii de dezvoltare a bazinelor hidrografice;
- documentaii necesare obinerii avizelor de gospodrire a apelor i acordurilor de mediu;
- proiecte pentru lucrri de gospodrirea apelor:
- baraje i lacuri de acumulare;
- derivaii i aduciuni de ap;
- regularizarea cursurilor de ap;
- construcii pentru aprare costier;
- sisteme de alimentare cu ap a localitilor;
- sisteme de canalizare;
- construcii civile i administrative;
- sisteme informaionale;
- lucrri de art: drumuri, poduri, subtraversri, apeducte etc.
Pentru toate proiectele elaborate, CONSITRANS S.R.L.asigur realizarea studiilor de teren
(topografice, geologice, geotehnice) i de laborator.
44

n cadrul politicii generale promovate de CONSITRANS S.R.L.s-a adoptat i implementat un sistem de


conducere i asigurare a calitii specific activitilor societii. Prin aplicarea sistemului propriu de
asigurarea calitii societatea garanteaz clienilor realizarea cerinelor i exigenelor solicitate, n
condiii deosebite de calitate.
Politica managerial a S.C. CONSITRANS S.R.L. are ca obiectiv obinerea de servicii de calitate, cu
impact minim asupra mediului i sntii i securitii muncii, care s asigure piee sigure interne i
externe, n condiii de eficien economic.
Pentru a crea cadrul optim care s permit realizarea obiectivelor, S.C. CONSITRANS S.R.L. a
implementat pentru prima dat n anul 1998 un sistem de management al calitii, certificat. In prezent
a implementat i menine un sistem integrat de management al calitii, mediului, sntii si securitii
muncii n conformitate cu legislaia privind calitatea n constructii, autorizarea executrii lucrrilor de
construcii, cu standardele SR EN ISO 9001:1999, SR EN ISO 14001:2006, OHSAS 18001:2006 i cu
cerinele tuturor reglementrilor n vigoare aplicabile n activitatea societii.
Atingerea obiectivelor de calitate propuse, concomitent cu utilizarea raional a resurselor materiale i
umane i cu un cost optim al calitii obinute, au determinat Managementul S.C. CONSITRANS
S.R.L.s organizeze societatea astfel nct toi factorii de natur tehnic, administrativ sau uman
care afecteaz calitatea, mediul, sntatea i securitatea muncii s se gseasc sub o aciune
sistematic de control, orientat n direcia reducerii abaterilor de calitate i n special a prevenirii lor.
Controlul final de calitate/conformitate al documentaiilor ntocmite i atestarea nivelului tehnic al
acestora se realizeaz prin Consiliul Tehnico - tiinific i Economic care analizeaz documentaiile pe
tot parcursul elaborrii asigurnd respectarea normelor i standardelor n vigoare, caracterul actual al
soluiilor i tehnologiilor adoptate.
VII. MANAGEMENTUL IN DOMENIUL CALITATII, MEDIULUI, SANATATII SI SECURITATII MUNCII
Conducerea CONSITRANS S.R.L.se angajeaz s asigure ndeplinirea sarcinilor n cele mai bune
condiii, pentru a obine satisfacia deplin a clienilor notri, a angajailor i a tuturor prilor interesate.
In acest scop atenia noastr este focalizat pe cerinele i ateptrile clienilor, protecia mediului si a
resurselor naturale, sntatea i securitatea muncii angajailor.
Noi lum n considerare toate aceste aspecte cnd luam decizii n organizaie.
Acest sistem mbuntete performantele organizaiei noastre i d ncredere clienilor i tuturor
prilor interesate n organizaia noastr. Urmrim i obinerea altor avantaje, cum ar fi: transparena,
optimizarea proceselor i promovarea profesionalismului n CONSITRANS S.R.L.
In cadrul societii CONSITRANS S.R.L. politica n domeniul calitii, mediului, sntii si securitii
muncii, reprezint o latur important a activitii manageriale, definit ca parte integrant a politicii
generale desfurate de organizaie.
In acest sens, n cadrul firmei CONSITRANS S.R.L. s-a adoptat i se aplic n domeniul calitii i
mediului, o politic ale crei obiective principale sunt:
-Asigurarea i garantarea calitii serviciilor furnizate clienilor prin realizarea tuturor cerinelor
exprimate sau implicite, n conformitate cu nelegerile contractuale i cu reglementrile tehnice
aplicabile;
-Realizarea calitii n condiii de competitivitate sub aspectul preului, termenelor i performanelor;
-Obinerea, pstrarea i sporirea convingerii clienilor c, n cadrul CONSITRANS S.R.L., att la nivelul
managementului ct i n rndul personalului executiv, sunt ntreprinse aciuni de mbuntire continu
a activitii, n vederea satisfacerii depline a cerinelor de calitate a serviciilor furnizate;
45

-Conformitatea cu legislaia actuala privind protecia mediului i oricare evoluie a acestora, referitoare
la activitile desfurate.
-mbuntirea continu a performanelor sale de mediu i prevenirea polurii de ctre activitile
organizaiei.
-Colectarea selectiva a deeurilor i ambalajelor i valorificarea lor prin centre specializate.
ntreinerea corespunztoarea echipamentelor pentru a evita poluarea si accidentele umane
-Prevenirea accidentelor, incidentelor umane si ecologice
-Reducerea riscurilor de accidente i mbolnviri profesionale
Pentru a crea cadrul optim care sa permit realizarea acestor obiective, CONSITRANS S.R.L. a
implementat i menine un sistem de management al calitii, mediului, sntii i securitii muncii n
conformitate cu legislaia privind calitatea n construcii, autorizarea executrii lucrrilor de construct,
cu standardele SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, "OHSAS18001:2008 si cu cerinele
tuturor reglementrilor n vigoare aplicabile n activitatea societii.
Prin strategia adoptat, n vederea realizrii obiectivelor declarate, conducerea asigur:
-Condiiile organizatorice i tehnico-materiale adecvate pentru ndeplinirea n totalitate a cerinelor
standardelor de referina;
-Identificarea i nregistrarea aciunilor preventive privind calitatea , mediul, sntatea i securitatea
muncii, n vederea prevenirii non-calitii serviciilor furnizate;
-Prioritatea cerinelor de asigurare a calitii fa de cele de producie i financiare;
-Posibilitatea de adaptare la cerinele clienilor n funcie de importana serviciilor contractate.

46

S-ar putea să vă placă și