Sunteți pe pagina 1din 3
FILA DE SINAXAR Pomenirea Preacuviosului parintelui nostru Macarie Romanul (23 octombrie) Motto: Totdeauna am véizut pe Domnul inaintea mea, ctici El este de-a dreapta mea, ca sé nu mé clatin. De aceea s-a bucurat inima mea gi s-a veselit limba mea; chiar si trupul meu se va odihni intru néidejde. Caci nu vei lisa sufletul meu in iad, nici nu vei da pe cel sfint al Téiu sé vadei stricticiune. Féicutu-mi-ai cunoseute edile vietii; cu infitisarea Ta mé vei umple de bucurie, si la dreapta Ta de frumuseti vesnice mé vei scitura. (Psalmul 15, 8-11). Alina Paraschiy CEEA CE MLA ADUS LECTURA SINAXARULUL a fost si este intreducerea in experienta i ambianta imparstieicerurlor trite in aceasta viath de etre sfingi lui Dumnezeu. Aga eum Iumea basmelar ne deschide o fereastr spre o lume mitic, aga viele sfintilor ridicdploapa ochiului nostru mort spre o viata 4 credinfai mereu innoite intra Sfanta Treime, actioneaza ca tina unsa de Mantuitorul pe och orbuluitrimis la sealdstonrea Siloamului (loan 9, 7). Troi oareearesfinti Bétrini: Serghie,Ighin gi Tefl din Manetirea Sfintului Aseipic cea din Mesopotamia Siri, find lan gan, eu bund soeoteala se vorbirdtntr-una din ile ‘puserd gind pand tn sfrgit ed wmble, sa inconjure(ineonjoare) ‘pam; bine le este fratilor impreuna... Tei sting ajungt la ‘ anume moturitate in viefuiren dupa Heistos, enfin cuget Corinteni 13, 11), in unitateaeredinfei (Santa Liturghie), au sist de cuviings sisi continue destvarsiea prdsind abstea si Angajénause inte-un drum exterior a earui peripeti urma se aduci un plus de experien( Probable serutaseraindeajuns ppiminturle interioare ale fini lor, gridina lor interioar, ir iubiren Domnuui if chema mai departe spre noi thramuri, spre cunoagterea altor oameni-imparat, oameni-grdini de ra Foricti cei bz, e@ aceia vor mosteni pamantul. (Matei 5, 5) i pledind intru acea cal, avean adesea groaea si din prcina ‘oamenilor gi din pricinafiarlor ew scérba gi cu patima rea; eéte ‘data lipsti chiar gi de hrana buruienilorsalbatiee. Vedem aici tumultal specific une eAlatoriia ctr scop este chutarea de sine, utarea lui Dumnezen, Blinsii hited se ingrozeau deopoteiv ddo oamenii stipinii de patimi ea niste fare, dar ido farcle Fizvritite care nu mai aseultau de om; incereiri din exterior. Ba ‘mai mult erau incerei gi in eel ale fri, din interior, neaviind tuncori ca hrand nici macar niste burien slbatie, Drumul e plin de asprime, dar sfinti nu renunta la giindul lor: prin la sft a umble, st inconjure paméntul. Sa lum aminte gla ‘brana lor vegetal sfriccioasd, ea semn al inaintari pe drumul despatimiri: Mai mult face 0 méncare de verdefuri si eu dragoste, ddecét un bow ingragat gi ew ura (Pildle lui Solomon 18, 17). Dect, ealatorind multe ile, aw ajuns la un le, unde se vedeau urme de ‘om: dupa care sau gi indreptat de au mers lao pegterd, in care se ‘vedea a loeuigte om, ed era ingrijta binigor. Si intrdnad intr insa au asteptat ea s4 vada pe eel e lcwia acolo. Angajamentul ‘i ribdarea nui duce in fara lui nieaieri... sfirgitul drurmului lor este intilnirea unui alt om, dar nu cu unel dintre aceia de care se ingroziserd.. Dimpotrivi, au fost atrasiirezistibil de ‘ncesteurme; incereai cle drum ei s-au indreptat de au mers lao ‘pestera. Drumul lor a ineoput si dea semnele unci fnalitati, dact fine s-au deplasat spre pester, interior s-au simtit revigorati presimtind frumusetea darului ce avea si vind. in coneavitatea ‘antocelui pester ‘Si peste putin simtind wn mires framos, au wdzut oasemanare de om impodobit cu parul sau. $i acesta era Preacuciosul lui Dumnezeu Macarie Roman Intalnirea ex un om ce devenise cu adevirat imparatul gridinit-imparaje din iniuntrul shu, stapdnind ean gridinar estrat eu multi maiestrie peste piminteseul trupulul i Juhl din cirui coabitare cu harul lui Dumnezew emana mirosuri paradisince: Nard, sofan, 3 scorfgoara eu teste ‘mirositoare eu felurime de copaci 6 time faerimeazd, eu ‘mirt sé aloe $ cu arbusti miroster. (Cantarea Cantarilor 4, 14) © aseminare de om: de fapt un om tnjitor dupa aseminarea ‘eu Dumnezeu, imbrieat eu puterea voinjei deal urma gi de-al ccunoaste, Parul lung ne aminteste de o alta figura Veehilut ‘Testament: Samson, trai putere era simbolizata de bogaitia podoabei sale capilate. (Cartoa judeedtorilor 16, 13) Venind acesta spre pester, ia simtit de departe, i ‘aruncéndwse batrinal jos la pamént, a fécut rugictune, si ‘trigand en glas mare, a 2s: «De sunteti de la Dumneset if (weniti a mine, iar de suntet dela diavolul, w depeirtat defo ‘mine ameritul si poatosl, Ce tei i sim de depart... pentru sfintirecunoasterea omologulul transeende simfurile obignute, dlistantelefzice, Smerenia Cuviosului Macarie se lass desenperits ‘in euvantulatitudinea 24; universul imparatese al sfingor este ‘unuldialogal-rugitor: delinarea identifi nu este un act al ‘obscuritati; nimeni nu se poate ascunde de fata Domnuls;n ‘no arata Bvanghelile cum intrvabit El demonil, identifieindu i? Aga si Cuviosul Macarie, sub paviza eredinti,inceared si eosebeaset interlocutor, pentru a gti: e i eit sk vorbeasea, dupa rostul gi injelopeiunea fleedruia, Este un ae propriu sintlor Jui Dumnezeu, marturisire de sine pe care aveau si o fed unii sora Tar ei rispunserd, ziedind: «Binecueintensd-ne robul lui Dumnezeu, cé suntem eretin si ne-am lepadat de diavoluds ‘Atunei seuldndusestarful, a venttedtre dangly deafacinedu ‘iru de pe obraz, nt binecuvdntat paral i era alb ca spada, iar pielestrupudui sau era ca fesut de broasca, gi de mult batrénete ti erau lasate sprincencle pe och gi unghiile méinilor 4 Buletnul parohial al Biserici Sf. butdiul Mare Mucenie si Arhidiacon Stefan ¢ Ant 1t,nr.4 Pelerimé FILA DE SINAXAR ial picioarelor sale mai lungi decd 0 palm’ erau, iar barba ‘ajurgea pane la picioae. Regresul fii, bitrinetea, mu este un impediment in etutarea gi vietuirea dup Dumnezou; negijarea trupulitrebuie vizuta in contextul pusnicese al vetiri cuviosulu, retras de lume, tind o simplictateiavarita din concentrarea exclusiva asupra viet interioare a impariici corului sufletului sou. Aconstit imagine a omului aparent peingrjt~ ss ne amintim de figura Sfintului oan Botezitorul cu. lui haina din par de mila gi cingitonre din piele (Marcu 6,1), ne directioneaza atentia asupra omului ingrjit numai de relain sa cu Durmnezeu, de cresterea duhulai viet innoite in Hrictos, Dubul Sfant primit In botow, poate pentru un ncofit arf 0 priveliso de neintles side ingrozie... Revenind la ingrozirea prin eare au troeut coi tei sfingi peregrini Ia vedorea oamenilor {mpatimiti, oare si nu injlogem care este adevirata grozivie: si rimai rob patimilor gi chinurilor lor, si nu eunosti dihna, Tinigte gi dragostoa oferta do Printolo tu corese Relatia dintrecrumefi gi batran este trangata; din perspectiva smaturitatii duhovnicegti,pustnicul le este Stare celo tre, cel care le poate fi eiiuza se poate impartagio experient mal bogats. «Bineeworinteazd-ne robul lui Dumnezen, ef suntem ‘rein’ gi ne-am lepdat de diavoluls. Atmel selandwse staropul |] a binecuvdntat. $a inceput ci tntreba «si trocind de a intuneric In lumind,stareful morse fara-leoaict din sufletul siu, omul patimag; pu ei statenu ea semn al luptat ‘permanente pe eare omul trebuia sa 0 dues eu vraimagul stu, Lei sunt brniti eu muguri de copact gi ingrjti ea nig i staretul {ncepe 88 triasea in plenitudinen sprituala a sfingeniei gradinii- Iimpaato. Urmeaza o ispita dificil, © noua incerear, inainte unisit depline a sufletului stu cu mirele Hristos, $i ispita nu putea fialta pentru un monah deeit cea al pardsiri legamantului feeiorieVojalitait prin unirea cuo femeie, ‘Sidacd cu implinit doi ani aa iogt fal gaptelea ova gia ect eu wept leery alle v basa jos, forte subire gh Frumoast ew ma miram fn eugetul met i vieeam: de unde x fie aceasta; ara dowa 2i am gasitnigte papuet de metae gi m-am tmirat gi de acelea, $i cdutand imprejur am udeut o femeie yexand deasupra une pete, giera tmpodabita cu haine de aur de mult ‘rot gi frumoaea, $i -am zia: De unde ai ven ge exte acest chip ldiavolese lar ea plngea cw amar zicénd: «Bu, icdloasa, sunt fica unui oarecare boier roman, si m-aw slit pdrinfé de m-au Imaritat fara voia mea. $i fugind eu dela impreunare nestiind himeni dintrie-dingi fuga mea, md ratdcese prin muni, prin ester si pustetai; si am nimerit aici nesting unde mera: dar ‘nu te sedrbi de mine roaba ta, de vreme cep ew sunt sidirea lui Dumnezew $i ea era ispita diavoleaset,g-mi griia eu meyleque seu ru stam. Deel ziset etre dansa: «Unde vrei st mera, de treme ce nici eu nu te voi ls se afl act cu mine?» Tar ise: Si -am petrecut ie tre sites care sarutind urmele peioaretor lor, se intoarera ‘ttre staf; aeeasta ora pila ceo aveau de implnit;fncerean uneori ssi seapare,s8fgim din suferinte; dar suferingele inptele prin care trecem au logic lor divin, Prin rabdarea oustra vd vet dobindisuletle votre (Luca 2, 19). Gndul runic color trei mona a primi sat dumneztiese prin txemplul Sfinlui Macarie Romanul Experenta peregrini $a dovedit benefit prin bunavointa Domnului dea vats, ‘eritabila drumetie este aumai in imparfiasuetalui nostra, in sdnul Sinei Treimi. Sa rama la manasttea lr, dar gi mai statornic pe drum cel pin de toa roada cea buns Tabi, inecuvantati de staretul Macarie a fst petrecti de Ie ea uni co ascultasera loti lnvatatorulu lor, ind pre ca si stare ‘ede lnistea raul? Lei srt urmelepasiorsintlor.. iar ronatit ilatorind cite sl sot aun ns culendu-se se doara pune! a fot rapt de duraneciegti ner au fost ‘dg ertsatim, Monsahi fseser8 fei parts la Terai cerese pe eare cunoscus pinta Maca; geri it ond la cel panto. Lecia ia frst ‘ect destptnda- ses cugetnd eta ealeca prin vs trecuserd, ‘au slvit pe Dumieze, fc rug $l inchindndarse fase docu, au intors ta manastre lor, povestind afar din elelalte cesar i ptimined ig cele ole Sfntului Macarie. Si buteni Sergie,Ighin 3 Tot i prapovdduieseexpertenta; atl am putut si fim noi maror de ee nu, 8 devenitn "Nedisi Daniel 1-16 "Nard = planta eu ridin seurtd 9 reas, runs fart arwmat eu frante motor rg purpur “Din greecel syghitibos: senator, un ofa eu pie nae, ‘cate a Vehia Testament “Arhimandrital Soeonie, Din sal sdin dah, Teadcer din racer Prof Beaterina Voloars,Edturs Pelerinul, a, 1997, p98. Serlitoal bswicve Clement Alexandra! atribule om intreg,dopi, ‘mbolal mere xtc cine fur (8, ol eran (8, orga {eminae (of opto rieflaros a nowten: arto onducttoare a ‘fetal; sccrlea:insryren caracerticd a Dale Sat, care eine in ‘om prin ering, [-}Steomata 8 VI—a 18, 2) 6 Buletinul parohial al Biserici Sf. butdiul Mare Mucenie si Arhidiacon Stefan ¢ Ant 1t,nr.4 Pelerimé sto gee