Sunteți pe pagina 1din 143

Tema nr.

16
Morfologia parodontitului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1216001. Baza santului gingival o constituie
A. epiteliul sulcular
B. conturul coronar al epiteliului jonctional
C. epiteliul adamantin redus
D. insertia epiteliala
E. jonctiunea amelo-dentinara
(pag. 34)
S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar
formeaza
A. stratul adamantin extern
B. stratul adamantin intern
C. lamina dentara primara
D. teaca Hertwig
E. stratul epitelial
(pag. 17)
S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin
A. aparitia fenomenului de atritie
B. epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement
C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement
(pag. 22)
S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:
A. 2 mm
B. 1,5 mm
C. 1 mm
D. 1,8 mm
E. 2,2 mm
(pag. 34
S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
A. 3-5 mm
B. 1-9 mm
C. 5-9 mm
D. 1-5 mm
E. 3-9 mm
(pag. 26)

S1416006. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:


A. 0,05-0,1 mm
B. 0,1-0,15 mm
C. 0,15-0,2 mm
D. 0,2-0,25 mm
E. 0,25-0,3 mm
(pag.
S1516007. Coroana clinica este:
A. portiunea dintelui acoperita de smalt;
B. portiunea dintelui acoperita de cement;
C. portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
D. mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
E. mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
(pag. 21)
S1516008. Osul medular:
A. este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare;
B. este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori;
C. este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm;
D. contine maduva osoasa cu functie proteolitica;
E. se mai numeste si os fasciculat.
(pag. 46)
S1616009. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:
A. fibrele dento-gingivale
B. fibrele dento-alveolare
C. fibrele transgingivale
D. fibrele circulare
E. fibrele apicale.
(pag. 44)
S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri
A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei active
B. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene
D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu
E. asigura nutritia si regenerarea osului alveolar.
(pag. 55)
S2116011. Adancimea medie a santului gingival este de:
A. 1 mm.
B. 1.5 mm.
C. 1,6 mm.
D. 1,8 mm.
E. 3 mm.
(pag. 34)

S2116012. Mucoasa gingivala este:


A. Senzoriala
B. Jugala
C. Alveolara
D. De captusire
E. Masticatorie
(pag. 24)
S2316013. Stratul intern al sacului dentar:
A. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os
B. deriva din epiteliul adamantin
C. contribuie la formarea cementului radicular
D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar
E. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina
(pag. 18)
S2316014. Mucoasa masticatorie este format de:
A. mucoasa de pe suprafaa dorsal a limbii
B. mucoasa de pe suprafaa ventral a limbii
C. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa
D. mucoasa jugal
E. mucoasa labial
(pag. 24)
S2316015. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
A. Tipul constitutional
B. eruptia dentara
C. traumatisme directe
D. traumatisme ocluzale
E. toate de mai sus
(pag. 28)
S2316016. celule Langerhans:
A. au fost descrise in 1945
B. fac parte din epiteliul gingival
C. se multiplica in cement
D. declanseaza un raspuns imun nespecific
E. provin din smalt
(pag. 31)
S2316017. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:
A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu
B. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm
C. adincimea sa este in medie de 1,8 mm
D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica
E. este delimitat intern de dinte
(pag. 34)

S2316018. Mobilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara:


A. desmodontala, prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolar
B. alveolara, pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolar
C. alveolara,reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dintelui
D. desmodontala, reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dintelui
E. raspunsurile A si C sunt corecte
(pag. 57)
S2516019. Creterea volumului de lichid gingival se constat n:
A. Cursul nopii
B. n urma folosirii antipireticelor
C. Dimineaa
D. Seara
E. n lipsa periajului
(pag. 34)
S2616020. Perturbarea formrii matricei organice a smalului
A. apare n carena grav de vitamin PP la aduli
apare n carena de vitamin C, dar numai cnd produce microchisturi cerebrale care la
rndul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitorilor va produce tulburri pulpare
B.
prezena n diet a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului i aluminiului previne
apariia acestor
perturbri
C.
D. poate fi cauzat alimentaia srac n hidroxiapatit
E. dietele bogate n zahr produc o matrice a smalului neomogen, n "fagure de miere
(pag. 33)
S2616021. Funciile salivei
A. ofensiv (anihilarea florei patogene)
B. absorbtiv (absorbia ctorva substane sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
C. secretorie (diverse substane organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
D. favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limb
E. digestiv (prin amilaza salivar)
(pag. 35)
S2616022. Saliva
A. vscozitatea salivei este dat de coninutul de vsc
B. conine calciu atomizat, ionizat i liofilizat
C. conine lipide: mucin, staterin
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice i peroxidaza
E. conine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)
S2816023. Adancimea medie a santului gingival este de:
A. 1,0 mm
B. 1,3 mm

C. 1,5 mm
D. 1,8 mm
E. 1,9 mm
(pag. 34)
S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:
A. dimineata
B. prin masaj gingival
C. in sarcina
D. in urma folosirii contraceptivelor
E. toate de mai sus
S2916025. Adancimea medie a santului gingival este de:
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 1,8 mm
D. 3 mm
E. 1,4 mm
(pag. 34)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1216026. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici
A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv lax
C. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta palatina osoasa
E. este slab keratinizata
(pag. 24)
S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si
ligamentului periodontal
A. functia senzitiva
B. functia colageno-formatoare
C. mezializarea fiziolofica
D. functia de implantare
E. functia de nutritie
(pag. 51-52)
S1216028. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingival
A. aminoacizi
B. fibrinogen
C. sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui
D. fibre de colagen si elastina
E. fibre de oxytalan
(pag. 35)
S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura
ligamentului
supraalveolar

A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
(pag. 38)
S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasa
A. gama-interferonul
B. limfotoxine
C. acidul arahidonic
D. factor de necroza a tumorilor ( TNF- )
E. factor de transformare a cresterii ( TGF- )
(pag. 54)
S1216031. Care sunt componentele gingiei
A. papila interdentara
B. marginea gingivala libera
C. mucoasa alveolara
D. frenul labial
E. gingia fixa
(pag. 25)
S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin
A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina anatomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica
E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
(pag. 21-22)
S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin
A. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm
B. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm
C. este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori
D. adera ferm de dinte
E. adera de osul alveolar
(pag. 26)
S1216034. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este foemat din
A. celulu Langerhans
B. celule germinative
C. melanocite
D. tonofibrile
E. keratina
(pag. 30)

S1316035. Despre gingia fixa se poate spune ca:


A. lipseste la copii
B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm
C. nu se modifica cantitativ in timpul vietii
D. are o inalime mai mare la maxilar decat la mandibula
E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periaj
(pag. 26)
S1316036. Forma papilei interdentare este de:
A. platou cand lipseste punctul de contact
B. sa la dintii cu puncte de contact stranse
C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori
D. piramida la dinii laterali posteriori
E. piramida in regiunea frontala
(pag. 25)
S1316037. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:
A. varsta
B. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
C. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
D. cantitatea de gingie atasata
E. agresiunea mecanica a periajului
(pag. 26)
S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au
rolul de:
A. sinteza diferitelor tipuri de colagen
B. sinteza acidului hialuronic
C. mentin integritatea corionului gingival
D. resorbia si modelarea tramei fibrilare de colagen
E. numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice
(pag. 37)
S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:
A. os alveolar sustinator
B. lamina dura
C. lamina cribriforma
D. os medular
E. corticala externa
(pag. 45)
S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
A. eruptia dentara
B. cantitatea de tesut conjunctiv
C. linia muco-gingivala
D. adancimea sulcusului gingival
E. varsta
(pag. 28)

S1316041. Principalele grupe de fibre ale ligamentului parodontal sunt:


A. fibrele crestei alveolare
B. ligamentul circular
C. fibrele orizontale
D. fibrele semicirculare
E. fibrele dento-dentare sau transseptale
(pag. 44)
S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:
A. fibroblasti
B. osteoblasti
C. odontoblasti
D. cementoblasti
E. celule nediferentiate
(pag. 43)
S1316043. Proprietatile lichidului gingival sunt
indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule
straine, unele cu
actiune antigenica
A.
B. scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor orale
C. scade cantitativ dupa periajul corespunzator
D. creste cantitativ in cursul inflamaiei gingivale
E. impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice
(pag. 34)
S1316044. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
A. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
B. smaltul acopera cementul in 60-65% din cazuri
C. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
D. normal cementul intotdeauna intalneste smalul cervical
E. intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri
(pag. 40)
S1316045. Sacul dentar care deriva din mezenchim formeaza:
A. structurile parodontiului de sustinere
B. structurile parodontiului de acoperire
C. desmodontiul
D. osul alveolar
E. organul smaltului
(pag. 18)
S1416046. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:
A. seara
B. in cursul masticatiei
C. in sarcina
D. in inflamatia gingivala
E. prin periaj

(pag. 34)
S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:
A. granulos
B. cornos
C. bazal
D. spinos
E. lamelar
(pag. 29)
S1416048. Gingia fixa:
A. adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent
B. are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C. este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular
D. este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular
E. constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii
gingivale libere
(pag. 26)
S1416049. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
A. eruptia dentara
B. varsta
C. sex
D. traumatisme
E. tipul constitutional
(pag. 28)
S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
A. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
C. cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri
E. cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri
(pag. 45)
S1416051. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
A. molarii si premolarii superiori
B. molarii si premolarii inferiori
C. incisivii si caninii superiori
D. incisivii si caninii inferiori
E. tuberozitatea maxilara
(pag. 46)
S1516052. Cementoblastii:
A. se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina;
B. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine;
C. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine;
D. contribuie la migrarea orizontala a dintelui;
E. se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele.

(pag. 20)
S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor
aparatului dentomaxilar
sunt:
A. atritia;
B. egresiunea;
C. extruzia;
D. abfractia;
E. eroziunea.
(pag. 55)
S1516054. Gingia fixa:
A. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-6 mm;
B. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
C. este mai inalta la maxilar decat la mandibula;
D. este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular;
E. este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari.
(pag. 26)
S1516055. Glicozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de:
A. acidul hialuronic;
B. condroitin sulfatii;
C. melaninsulfat;
D. laminina;
E. tenascina.
(pag. 36)
S1516056. Implantarea dentara depinde de:
A. latimea radacinilor;
B. numarul radacinilor;
C. densitatea cementului radicular;
D. suprafata radacinilor;
E. sexul persoanei.
(pag. 53)
S1516057. Oasele alveolare:
A. se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 4-a de viata;
B. se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior;
C. sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii;
D. se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibulei
E. au drept principale celule formatoare osteoclastii.
(pag. 21)
S1516058. Vasele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deosebesc
de capilarele
sangvine prin:
A. absenta hematiilor in lumen;
B. prezenta laminei bazale in jurul vaselor;
C. prezenta unor valve in lumen;

D. endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare;


E. prezenta laminei dure in jurul vaselor.
(pag. 50)
S1616059. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de:
A. celule mezenchinale nediferentiate
B. fibroblasti
C. osteoblasti
D. odontoblasti
E. odontoclaste.
(pag. 43)
S1616060. Corionul gingival este format din
A. substanta fundamentala
B. macrofage, monocite, plasmocite
C. fibre de colagen si elastina
D. resturi epiteliale Malassez
E. fibrele lui Sharpey.
(pag. 35)
S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au
urmatoarele
functii:
A. produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatie
B. produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoase
C. produc proteoglicani si glicoproteine
D. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)
S1616062. Lichidul gingival contine:
A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite
B. albumine
C. fibre de colagen
D. fibrinogen
E. fibrinolizina.
(pag. 35)
S1616063. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
E. cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 510% din cazuri.
(pag. 40)
S2116064. Cresteri ale volumului lichidului din santul gingival se produc:
A. Dimineata
B. In cursul masticatiei

C. In timpul sarcinei
D. In perioada vindecarii dupa interventii chirurgicale
E. In sindromul GOUJEROT-SJOGREN
(pag. 34)
S2116065. Implantarea unui dinte depinde de:
A. Lungimea radacinilor
B. Riscul relativ de imbolnavire parodontala
C. Populatia celulara din desmodontiu
D. Numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestora
E. Suprafata radacinilor
(pag. 53)
S2116066. Teoria sistemului vasco-elastic privind functia desmodontiului de preluare a
solicitarilor
dentare atribuie rolul principal
A. Fenomenului de tixotropie
B. Sangelui din vase
C. Lichidului extracelular
D. Ligamentelor supraalveolare
E. Ligamentului periodontal
(pag. 52)
S2316067. Teaca Hertwig:
A. are rol n formarea radacinii dentare
B. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara
C. se formeaza din straturile adamantine
D. este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri
E. formeaza diafragma epiteliala
(pag. 18)
S2316068. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:
A. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe
smalt si cement
stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se
situeaza la nivelul
jonctiunii smalt-cement
C.
D. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe
cement
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 22)
S2316069. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:
A. Virsta
B. sexul
C. incongruentele dento-alveolare
D. periajul dentar intempestiv

E. traumatismele produse de folosirea scobitorii


(pag. 25)
S2316070. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:
A. suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis
B. suprafata cu aspect de coaja de portocala
C. consistenta laxa in zona de gingie fixa
D. consistenta ferma in zona de gingie fixa
E. consistenta laxa in virful papilelor
(pag. 28)
S2316071. Epiteliul joncional poate fi localizat:
A. numai pe smalt
B. pe smalt si pe cement
C. numai pe cement
D. pe smalt si pe dentina
E. numai pe dentina
(pag. 31)
S2316072. Lichidul gingival contine:
A. glucide
B. electroliti:Na, K, Ca, P
C. osteoblaste
D. resturi Malassez
E. imunoglobuline de tip E
(pag. 35)
S2316073. Cementul primar, fibrilar, acelular:
A. este dispus in special in zona apicala a radacinii
B. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii
C. grosimea lui variaza ntre 54-130 m la copil
D. grosimea lui variaz ntre 130-200 m la copil
E. este format din benzi de colagen
(pag. 41)
S2316074. Spatiul dento-alveolar masoara:
A. 0,17 mm spre apex
B. 0,35 mm spre coroana dintelui
C. 0,17 mm spre hypomoclion
D. 0,25 mm spre apex
E. 0,35 mm hypomoclion
(pag. 42)
S2316075. Resorbtia osoasa
A. se realizeaza in principal prin celule mici,multinucleate
B. se realizeaza prin osteoclaste
C. se realizeaza prin macrofage si osteocite
D. este stimulata de o citokina
E. este inhibata de prostaglandine

(pag. 46)
S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor
zone cu exceptia:l
A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori
D. la nivelul tuberozitatii maxilare
E. la nivelul molarilor superiori
(pag. 46)
S2316077. Dehiscenta si fenestratia:
A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa
concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele
aproximale ale
radacinilor
E.
(pag. 47)
S2316078. Gingia este vascularizata din trei surse:
A. plexul periostal
B. plexul interalveolar
C. plexul periodontal
D. plexul intraalveolar
E. plexul cortical
(pag. 48)
S2316079. Rolul hormonilor i al altor factori biologici asupra remanierii osului
alveolar:
A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al
formarii osoase.
B. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauza
C. Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a
resorbtiei osoase
D. aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitism
E. calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa
(pag. 54)
S2316080. Contactul interdentar:
A. este punctiform
B. este in suprafata
C. transmite echilibrat fortele din cursul masticatiei
D. directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivala
E. protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentar
(pag. 56-57)

S2516081. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt:


A. Fibre dento-gingivale
B. Fibre dento-periostale
C. Fibre dento-dentare
D. Fibre dento-alveolare
E. Fibre alveolo-gingivale
(pag. 38)
S2616082. Substitueni ai zahrului
A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
(pag. 51)
S2616083. Rolul grsimilor n etiopatogenia cariei
A. prin coninutul de radicali de fluor pot avea efect cariostatic
B. conin palatinoz cu efect cariostatic
C. modific proprietilor de membran ale bacteriilor plcii
D. duc la formarea excesiv de tartru i chiar riscul unor distrofii calcare n unele organe
interne
nvelesc particulele hidrocarbonate cu un film de lipide care mpiedic degradarea lor
enzimatic i
scurteaz timpul de clearance
E.
(pag. 50)
S2616084. Rolul laptelui n etiopatogenia cariei
A. conine fluor provenit din plantele situate n zone poluate
B. laptele de pasre este cariogen datorit faptului c nu este lsat n forma natural
C. conine cazein cu efect carioprotector
D. conine lactoz care este fermentat n placa bacterian
E. conine lactaz care ajut la degradarea enzimatic a laptelui
(pag. 50)
S2616085. Caria dentar
A. se dezvolt numai pe dinii aflai n contact cu mediul bucal
B. este un proces dinamic desfurat la interfaa dintre plaga dentinar i placa microbian
C. este un proces patologic fr analogie n restul organismului
D. este o afeciune monofactorial caracterizat printr o distrucie localizat sub aciunea
microorganismelor
E. are o evoluie ireversibil
(pag. 31)
S2616086. Etiopatogenia cariei
A. este acceptat triada etiologic teren, flor microbian i alimentaie
B. aciunea alimentelor se manifest att prezumtiv ct i postprocesiv
alimentele moi i lipicioase favorizeaz hipofuncia, diminuarea debitului salivar i
exacerbarea florei

microbiene
C.
D. prin teren nelegem calitatea smalului dentar i a lichidului bucal
alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide i favorizeaz producerea unor sunete
dizgraioase n
timpul masticaie dar nu previn caria
E.
(pag. 31)
S2616087. Etiopatogenia cariei: calitatea smalului dentar
A. displaziile constituie modificri ale arhitecturii normale a smalului
hipoplaziile constituie creteri ale coninutului mineral care ns este organizat ntr o reea
cristalin
necorespunztoare
B.
C. distrofiile dentare se ncadreaz n categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu att mai mare cu ct tulburrile metabolice care le cauzeaz
apar mai precoce
E. displaziile i hipoplaziile nu favorizeaz apariia procesului carios dect n sezonul rece
(pag. 32)
S2616088. Perturbarea mineralizrii matricei smalului
A. ncorporarea preferenial a carbonailor n smal i confer o cristalinitate deficitar
B. insuficiena parotidian duce i la ntrzieri n erupia dinilor
C. fluorul reduce solubilitatea smalului n soluie acid
D. aportul foarte sczut de calciu nu afecteaz coninutul mineral total
E. vitamina D este indispensabil unei mineralizri normale
(pag. 34)
S2616089. Lichidul bucal
pe lng saliv mai conine transudat al mucoasei bucale i anurilor gingival, exudat din
pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
A.
B. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu intensitatea inflamaiei
D. n hiposialii, exudatul parodontal poate s ajung la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate s conin secreie gastric regurgitat
(pag. 35)
S2616090. Saliva
A. secreia de saliv crete n nopile cu presiune atmosferic crescut
B. n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv este mai mare dect al
parotidei
C. n timpul masticaiei glanda parotid produce mai mult saliv dect glanda
submandibular
D. la gravide secreia de saliv scade, aa se explic incidena crescut a cariilor
faptul c molarii de minte superiori se cariaz att de uor, se explic prin cantitatea redus
de saliv care
ajunge n acea zon
E.

(pag. 36)
S2616091. Proprieti antimicrobiene ale salivei
A. lizozimul este o lactoferin aglutinizat care atac peretele celular al microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare faciliteaz ndeprtarea bacteriilor din lichidul bucal
opsoninele sunt muramidaze care scindeaz peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
D.
E. staterina este o glicoprotein cu activitate antibacterian
(pag. 41)
S2616092. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
A. la populaiile unde alimentaia tradiional conine puin zahr incidena cariei circulare
acute crete
B. consumul de dulciuri ntre mese crete frecvena cariei
cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrab de durata i frecvena expunerii la zahr i
mai puin de
tipul de preparat culinar care conine zahr
C.
alimentaia natural conine un factor protector mpotriva cariei care se pierde n cursul
procesului de
rafinare
D.
programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvena cariei chiar i n condiiile pstrrii
consumului
ridicat de zahr
E.
(pag. 44)
S2616093. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
A. amidonul crud nu coboar prea mult pH-ul plcii
B. amidonul prelucrat termic i pierde capacitatea acidogen i cariogen
combinaia de amidon i zahr are un efect cariogen mult mai puternic dect al zahrului din
cauza
timpului de clearance prelungit
C.
D. zaharoza favorizeaz colonizarea microorganismelor odonotopatogene
mono i oligozaharidele difuzeaz greu n placa bacterian, de aceea rmn depozitate pe
suprafaa
acesteia i blocheaz colonizarea ei
E.
(pag. 44)
S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:
A. epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement
B. baza santului gingival se proiecteaza pe cement
C. epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement
D. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt

E. epiteliul jonctional este localizat pe smalt


S2816095. Parodontiul functional este format din:
A. cement radicular
B. desmodontiu
C. gingie fixa
D. santul gingival
E. osul alveolar
(pag. 24)
S2816096. Latimea marginii gingivale libere este de:
A. 0,3 mm
B. 0,6 mm
C. 1,0 mm
D. 1,5 mm
E. 2,3 mm
(pag. 24)
S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
A. 2 mm
B. 5 mm
C. 7 mm
D. 1 mm
E. 10 mm
(pag. 26
)
S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
A. sex
B. varsta
C. tipul constitutional
D. traumatisme directe
E. traumatisme indirecte
(pag. 28)
S2816099. Cementul acelular este dispus:
A. in jumatatea apicala a radacinii
B. in jumatatea coronara a radacinii
C. la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari
D. pe 2/3 coronare ale radacinii
E. la nivelul apexului
(pag. 41)
S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
A. caninii superiori
B. caninii inferiori
C. tuberozitatea maxilara
D. premolarii inferiori
E. molarii inferiori
(pag. 46)

S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:


A. 0,15 mm la pluriradiculari
B. 0,10 mm la monoradiculari
C. 0,15 mm la monoradiculari
D. 0,10 mm la pluriradiculari
E. 0,18 mm la pluriradiculari
(pag. 57)
S2916102. Parodontiul marginal este compus din:
A. osul alveolar propriu-zis
B. cementul radicular
C. cementul fibrilar
D. desmodontiul
E. osul alveolar
(pag. 40-45)
S2916103. Parodontiul marginal de invelis este compus din:
A. ligamente periodontale
B. corionul gingival
C. ligamente circulare
D. epiteliul gingival
E. ligamente supraalveolare
(pag. 24-27)
S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:
A. dimineata
B. prin periaj
C. la pubertate
D. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical
E. in cursul folosirii contraceptivelor
(pag. 34)
S2916105. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
A. tipul constitutional
B. varsta
C. traumatisme directe
D. eruptia dentara
E. absenta inflamatiei bacteriene supraadaugate
(pag. 28)

Tema nr. 17
Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti,
1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina
A. declansarea raspunsului imun celular
B. declansarea raspunsului imun umoral
C. reactia antigen-anticorp
D. imunitate nespecifica
E. elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular
(pag. 77)
S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de
A. Porphyromonas gingivalis
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella
D. Treponema denticola
E. Capnocytophaga
(pag. 73)
S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
A. bruxismul
B. respiratia orala si deglutitia infantila
C. onicofagia
D. sugerea degetului
E. periajul dentar traumatic
(pag. 93)
S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse
din saruri de:
A. Mg
B. Al
C. Ca
D. Fe
E. Li
(pag. 68)
S1417005. Tartrul dentar contine:
A. proteine 8-10%
B. lipide 0,5%
C. carbohidrati 10-12%
D. fructoza
E. glucoza
(pag. 87)

S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente


anorganice:
A. fosfat de Na
B. carbonat de Mg
C. fosfat de Zn
D. carbonat de Ca
E. sulfat de Ca
(pag. 86)
S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:
A. gingivitei descuamative;
B. parodontopatiei juvenile;
C. gingivostomatitei ulceronecrotice;
D. parodontopatiei adultului;
E. parodontitei marginala cronica.
(pag. 84)
S1517008. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
A. Porphyromonas gingivalis;
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans;
C. Prevotella intermedia;
D. Veilonella;
E. Bacteroides gracillis.
(pag. 65)
S1517009. Depunerea tartrului:
A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor;
B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic;
C. este factorul determinant al bolii parodontale;
D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%;
E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime.
(pag. 85-89)
S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:
A. doua ore;
B. 30 minute;
C. 10 minute;
D. 60 minute;
E. 3 ore.
(pag. 65)
S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:
A. 1-2 luni de la initierea depunerii;
B. 2-4 luni de la initierea depunerii;
C. 3-4 luni de la initierea depunerii;
D. 4-6 luni de la initierea depunerii;
E. 6-8 luni de la initierea depunerii.
(pag. 88)

S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu:
A. 0,15 - 0,20%;
B. 0,10 - 0,15%;
C. 0,05 - 0,10%;
D. 0,20 - 0,25%;
E. 0,25 - 0,5%.
(pag. 88)
S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia
parodontitei marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)
S2117014. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructiva
A. Factorul microbian
B. Caria dentara
C. Edentatia
D. Parafunctiile
E. Trauma ocluzala
(pag. 63)
S2117015. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata
parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina
A. IgA
B. IgG
C. IgM
D. IgD
E. IgE
(pag. 81)
S2317016. Tartrul supragingival are o incidena legata de virsta de:
A. 15-20 % la 6-9 ani
B. 37-70 % la 9-15 ani
C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani
D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani
E. 100 % dupa virsta de 9 ani
(pag. 87)
S2317017. Formarea tartrului este favorizat de:
A. deficiena vitaminelor A,B6, PP
B. alimentaie bogata n hidrocarbonate
C. consumul de alimente bogate n calciu,fosfor,sodiu, zinc
D. deficiente proteice
E. aportul de acid ascorbic
(pag. 89)

S2317018. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:


A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A
B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E
C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A
D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M
E. imunoglobulinelor din clasa Ig G
(pag. 76)
S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor
marginale cronice:
A. ln plan vertical
B. in plan orizontal
C. in plan sagital
D. in plan oblic
E. in plan orizontal si vertical
(pag. 92)
S2317020. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:
A. aspirina, acizi si baze
B. aspirina, acizi, baze si nitrati
C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli
D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati
E. aspirina, acizi, baze, azotati
(pag. 95)
S2317021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
A. Porphyromonas gingivalis;
B. Veilonella;
C. Prevotella intermedia;
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Bacteroides gracillis
(pag. 65)
S2517022. Compoziia plcii dentare procentual n bacterii este de:
A. 20%
B. 30%
C. 60%
D. 70%
E. 100%
(pag. 65)
S2617023. n cazul n care agentul cauzal bacterian n inflamatia pulpei a fost de
intensitate mare sau a
acionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar n:
A. 20-30 minute
B. 24 ore
C. 2-3 minute
D. 2-3 ore
E. 2-3 zile

(pag. 64)
S2617024. Vascularizaia pulpei se caracterizeaz prin:
A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal
B. exist o circulaie sangvin secundar
C. ntotdeauna vasele arteriolare se termin cu vase capilare
D. reglarea vaselor de tip venos este activ
E. ntotdeauna ramurile rezultate din arteriola principal au traseu ascendent spre periferia
pulpei.
(pag. 52-53)
S2617025. Adpostirea pulpei ntr-un spaiu cu perei rigizi prezint urmtoarele
avantaje:
stimulii receptai de receptorii intradentinari la limita smal-dentin se transmit la nivelul pulpei
ca stimuli
funcionali
A.
B. pereii duri care acoper pulpa nu sunt impermeabili la ageni patogeni cnd sunt integri
C. pereii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin lefuire n oricare condiii fr ca pulpa s
sufere
D. inextensibilitatea pereilor face ca presiunea intratisular pulpar crescut s se exercite
pe toate structurile
E. pereii duri mpiedic verificarea strii pulpare prin mijloace directe de investigaie
(pag. 51-52)
S2817026. In saliva exista factori cu actiune antibacteriana cum sunt:
A. sistemul LPO
B. sistemele tampon salivare
C. lactoferina
D. lizozimul
E. glicoproteine
(pag. 69)
S2817027. Hipovitaminoza D produce:
A. hipercheratoza
B. eroziuni ale mucoasei bucale
C. glosita
D. largirea spatiului dento alveolar
E. keilita angulara
(pag. 99)
S2817028. Formarea peliculei incepe:
A. la 30 min de la spalare
B. la 60 min de la spalare
C. la 90 min de la spalare
D. la 120 min de la spalare
E. la 150 min de la spalare
(pag. 66)

S2917029. Factorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este:


A. tartrul dentar
B. igiena orala defectuoasa
C. trauma ocluzala
D. placa bacteriana dentara
E. parafunctiile
(pag. 65)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1217030. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt
continute in matricea interbacteriana
A. endotoxine
B. enzime litice
C. saruri de P, Na, K
D. dioxid de carbon
E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
(pag. 68)
S1217031. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt
reprezentati de
A. epiteliul jonctional
B. epiteliul gingival
C. epiteliul sulcular
D. saliva
E. lichidul santului gingival
(pag. 73-74)
S1217032. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari
clinice
A. cresterea fluxului salivar
B. senzatie de uscaciune si arsura
C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita
D. gingivoragii
E. edem gingival
(pag. 98)
S1217033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt
urmatoarele
A. prezinta un continut scazut de fosfor
B. prezinta un continut crescut de sodiu
C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival
D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival
E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita
(pag. 87)

S1217034. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se


datoreaza
A. leucotoxinei
B. endotoxinei
C. colagenazei
D. proteinei C reactive
E. sinergismului cu specia Capnocytophaga
(pag. 84)
S1217035. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu
A. parodontopatia juvenila
B. parodontopatia rapid progresiva la adult
C. gingivita hiperplazica
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. parodontopatia distrofica
(pag. 84)
S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate
modifica evolutia inflamatiei septice prin
A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar
B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal
C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de
pungi osoase
D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de
pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe
mecanisme:
A. aderenta prin mecanism electrostatic
B. aderenta prin mecanism chimic
C. aderenta prin mecanisme hidrofile
D. aderena prin structuri bacteriene specializate
E. aderenta prin receptori de suprafata specifici
(pag. 67)
S1317038. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:
A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor
B. actiunea traumatica a matricei
C. periaj dentar traumatic
D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor
E. pansamente arsenicale incorect etanseizate
(pag. 94)
S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt:
A. sistemele tampon salivare
B. lactoferina
C. producerea de acid hialuronic

D. producerea de lizozim
E. numar mare de macrofage
(pag. 69)
S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din:
A. numai coci gram-pozitivi
B. numai coci gram-negativi
C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa
D. numai filamente
E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente
(pag. 70)
S1317041. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din
A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. lipide
D. imunoglobuline
E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
(pag. 66)
S1317042. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:
A. parodontita adultului
B. gingivita marginala cronica
C. parodontitele rapid progresive
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. gingivita hiperplazica idiopatica
(pag. 84)
S1317043. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:
A. localizarea dintelui
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. tipul de flora existenta in placa bacteriana
D. natura alimentelor si particularitaile masticaiei
E. varsta pacientului
(pag. 88)
S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:
A. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene
B. irita tesuturile parodontale
C. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene
D. favorizeaza trauma ocluzala
E. favorizeaza aparitia cariilor
(pag. 90)
S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin;
A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti

E. are consistenta friabila moale


(pag. 86)
S1317046. Trauma ocluzala acuta directa este data de:
A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte
B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle
C. bruxism
D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur
E. obturatii sau coroane inalte
(pag. 90)
S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului
marginal
A. cresterea mobilitatii dentare
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu
D. cresterea numarului de celule din desmodoniu
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
S1417048. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme:
A. electrostatic
B. hidrofil
C. structuri bacteriene specializate
D. receptori de suprafata specifici si enzime
E. hidrofob
(pag. 67)
S1417049. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:
A. A. actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Actinomyces viscosus
D. Fusobacterium nucleatum
E. Prevotella intermedia
(pag. 84)
S1417050. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:
A. aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
B. ingustarea spatiului dento-alveolar
C. intreruperi pana la disparitia laminei dura
D. ingrosarea laminei dura
E. efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian
(pag. 97)
S1417051. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza
cantitati mari de proteine de soc termic sunt:
A. Prevotella nigrescens
B. Fusobacterium nucleatum
C. A. actinomycetemcomitans

D. Bacteroides gracilis
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 83)
S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta
pelicula contine:
A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. celule fagocitare
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 66)
S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele
particularitati:
A. un raport calciu-fosfor mai scazut
B. mai multa brusita
C. continut crescut de sodiu
D. mai putin fosfat octocalcic
E. mai putina witlokita
(pag. 87)
S1517054. Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin:
A. in cea mai mare parte clasei IgA;
B. in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen;
C. in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen;
D. in mai mica masura clasei IgG;
E. in cea mai mare parte clasei IgG.
(pag. 76-77)
S1517055. Bruxismul este:
A. diurn;
B. intotdeauna nocturn;
C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
E. miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
(pag. 93)
S1517056. Lichidul santului gingival contine:
A. complementul;
B. anticorpi din clasa IgE;
C. anticorpi din clasa IgG;
D. polimorfonucleare;
E. macrofage.
(pag. 74)

S1517057. Macrofagele provenite din monocitele sangvine:


A. sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific;
B. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica;
C. secreta prostaglandine;
D. secreta leucotriene;
E. secreta elastaze.
(pag. 75)
S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:
A. lizozimul;
B. indolul;
C. lactoferina;
D. amoniac;
E. sistemul peroxidaza.
(pag. 73)
S1517059. Tartrul dentar:
A. se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
B. se depune de la varste tinere;
C. care apare primul este cel supragingival;
D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai
mare ca in
saliva.
E.
(pag. 87)
S1617060. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:
A. Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Prevotella intermedia
D. Spirochete
E. Candida albicans.
(pag. 84)
S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva
asupra
parodontiului:
A. peretele celular bacterian
B. enzime
C. exotoxine
D. metaboliti
E. lipopolizaharidul.
(pag. 72)

S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:


A. placa bacteriana
B. tartru dentar
C. trauma ocluzala
D. cariile dentare
E. edentatia.
(pag. 63)
S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii
bacteriene supragingivale:
A. lizozimul
B. sistemele tampon salivare
C. leucotoxina
D. lactoferina
E. taluronidaza
(pag. 69)
S1617064. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala sunt:
A. aderenta, colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontale
B. apararea (imunitatea) nespecifica
C. apararea (imunitatea) specifica
D. actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacteriana
E. actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana.
S1617065. Tartrul dentar:
A. este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontale
B. este un factor favorizant al inflamatiei parodontale
C. contine lipide
D. contine fosfat de calciu
E. este localizat supra- si subgingival.
(pag. 85-87)
S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul
parodontiului
marginal:
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. aparitia de blocaje ocluzale
D. ingrosarea laminei dura
E. resorbtia osoasa verticala.
(pag. 91)
S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin
actiune predominant enzimatica:
A. Cresterea pH-ului salivar
B. Precipitarea proteinelor
C. Sedimentarea prin actiune microbiana
D. Actiunea fosfatazei acide
E. Actiunea esterazei

(pag. 88-89)
S2117068. Mecanismele directe de patogenitate microbiana in boala parodontala
constau in
A. Invazia in tesuturi a bacteriilor
B. Elaborarea de exotoxine
C. Modificari ale raspunsului imun nespecific
D. Modificari ale raspunsului imun specific
E. Actiunea metabolitilor toxici
(pag. 71)
S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei
ocluzale cronice constau in :
A. Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
B. Avulsia rapida a dintilor
C. Fisuri ale osului alveolar
D. Largirea spatiului dento-alveolar
E. Ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
S2317070. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala:
A. treponeme
B. virusuri
C. fungi
D. spirochete
E. Candida Albicans
(pag. 69)
S2317071. matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice:
A. saruri de P
B. saruri de Ca
C. saruri de Mg
D. dioxid de carbon
E. cristale de hidroxiapatita
(pag. 87)
S2317072. tartrul dentar se formeaz mai rapid datorit urmatorilor factori:
A. localizarea dintelui pe arcada
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. natura alimentelor
D. variatiile individuale ale lichidului gingival
E. reliefului ocluzal
(pag. 88)
S2317073. Matricea plcii dentare cuprinde:
A. proteine salivare
B. celule fagocitare
C. leucocite
D. celule epiteliale descuamate

E. glicolipide
(pag. 65)
S2317074. Trauma ocluzala primara se produce prin:
A. bruxism
B. obturatii sau coroane inalte
C. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate
D. punti dentare incorect realizate
E. aparate ortodontice
(pag. 91)
S2317075. Cele mai frecvente parafunctii sunt:
A. bascularea dintilor din timpul inclestarii
B. bruxismul
C. mucarea buzelor
D. sugerea degetului
E. fumatul
(pag. 93)
S2317076. Fumatul actioneaza local prin:
A. iritatii indirecte
B. iritatii directe
C. depuneri de nicotina
D. vasoconstrictie periferica
E. ischemie
(pag. 95)
S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor
marginale cronice sunt:
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia deschisa
D. ocluzia adanca
E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
(pag. 92)
S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:
A. psihiatric
B. neurologic
C. psihologic
D. ocluzal
E. profesional
(pag. 94)
S2317079. Bruxismul produce:
A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice
B. micsorarea spatiului periodontal
C. fatete de atritie
D. atritie patologica

E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara


(pag. 94)
S2317080. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:
A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare
B. poate fi acuta si cronica
C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite
D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice
E. nu este urmata de modificari adaptative
(pag. 91)
S2317081. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:
A. largirea spatiului dento-alveolar
B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice
C. ingrosarea laminei dura
D. atritie accentuata
E. gingivostomatite
(pag. 91)
S2317082. n cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari
clinice
A. cresterea fluxului salivar
B. senzatie de uscaciune si arsura
C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita
D. gingivoragii si edem gingival
E. gingivita cu fenomene hiperplazice
(pag. 98)
S2317083. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:
A. lezarea gingiei n timpul prepararii cavitatilor
B. actiunea traumatica a matricei
C. periaj dentar traumatic
D. cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare
E. pansamente provizorii incorect etanseizate
(pag. 94)
S2517084. Placa bacterian dentar are urmtoarea alctuire:
A. Proteine salivare
B. Celule epiteliale descuamate
C. Celule fagocitare
D. Produse de metabolism celular
E. Osteoclaste
(pag. 65)
S2617085. n pulpita seroas provocat de factori bacterieni se produc urmtoarele
modificri pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai usor alcalinitatea dect aciditatea
C. acumularea de ap n pulp duce la crsterea presiunii intratisulare

D. apare hipersensibilitate mai evident la cald dect la rece


E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)
S2617086. n cazul n care ageni agresori chimici foarte toxici actioneaz asupra
dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmtoarele modificri:
A. substana fundamentalp se depolimerizeaz
B. protoplasma celular se precipit
C. fibrele de colagen rmn intacte
D. tulburri ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificri la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)
S2617087. n traumatisme repetate si de mic intensitate se poate instala direct
inflamaia cronic ce
se caracterizeaz prin:
A. reducerea parial a fluxului sangvin
B. scderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicrii celulelor mezenchimale
D. apariia unor muguri vasculari provenii din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)
S2617088. n traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei
pulpare se produc
reacii inflamatorii datorit:
A. activarea unor substane cu aciune litic
B. distrugerea unor zone celulare fr a leza odontoblatii
C. ruperea vaselor i eliberarea unor celule sangvine
D. suprainfectarea cu germeni bacterieni
326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
327 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. lezarea fibrelor i receptorilor nervoi.
(pag. 61)
S2617089. Secvenele inflamaiei pulpare cuprind:
A. reacia biochimic cu formarea metaboliilor chimici
B. reacia vascular local hiperemie, staz
C. formarea infiltratului seros
D. lipsa unor reacii metabolice celulare la nceputul inflamaiei, ca ulterior acestea s se
intensifice
E. apariia fenomenelor degenerative.
(pag. 58)
S2617090. Meninerea aciditii pulpare n fazele mai avansate ale inflamaiei
favorizeaz:
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacie
B. procesele de liz celular i formarea puroiului
C. aciunea depolimerizant a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substana
fundamental
D. creterea permeabilitii pereilor vasculari
E. activitatea normal metabolic a celulelor pulpare.

(pag. 57)
S2617091. Labilitatea structural a pulpei permite n anumite condiii urmtoarele
schimbri:
A. transformarea fibroblastului n histiocit
B. transformarea celulelor mezenchimale primitive n fibroblati
C. substana fundamental trece dintr-o stare mai puin dens (sol) n stare cu vscozitate
mare (gel)
D. celule mezenchimale primitive ndeplinesc funcia neodentinogenetic
E. transformarea fibrociilor n odontoblati
(pag. 56)
S2617092. Dentina secundar se caracterizeaz prin:
A. se formeaz numai ca reacie a pulpei la stimuli patogeni
B. se depune peste dentina primar
C. se depune cu predilecie pe podeaua camerei pulpare i de-a lungul pereilor
D. se deosebete adesea de cea primar printr-o linie de demarcaie
E. posed mai multe canalicule i traect regulat fa de dentina primar.
(pag. 54)
S2617093. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaz prin:
A. prezena de fibre mielinice senzitive
B. prezena de fibre amielinice vegetative
C. fibrele amielinice se termin n peretele arteriolelor i regleaz fluxul sangvin
D. fibrele mielinice se ramific i se termin n plexul Raschov situat n centrul pulpei
bogata inervaie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pn la
apariia durerii
s fie lung.
E.
(pag. 53)
S2817094. Compozitia placii bacteriene cuprinde:
A. 60 70 % bacterii
B. 200 400 specii bacteriene
C. 70 80 % bacterii
D. 108 microorganisme
E. 300 500 specii bacteriene
(pag. 65)
S2817095. Factorii umorali de aparare ai salivei sunt:
A. sistemul LPO
B. lizozimul
C. lactoferina
D. sistemele tampon salivare
E. complementul
(pag. 73)
S2817096. Tartrul supragingival
A. are culoare maroniu inchis spre negru
B. consistenta redusa la inceput
C. are culoare alb galben
D. este foarte aderent
E. este greu de dislocat

(pag. 86)
S2817097. Formarea tartrului este favorizata de:
A. hipovitaminoza A, PP
B. hipervitaminoza B6
C. consum de alimente bogate in fosfor
D. consum de alimente bogate in bicarbonat
E. consum de alimente bogate in proteine
(pag. 89)
S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale
sunt:
A. largirea spatiului dento alveolar
B. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentare
C. subtierea laminei dura
D. aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:
A. spatieri dentare
B. cresterea in volum a maxilarelor
C. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale
D. aspect palid al gingiei
E. cresterea usoara a mobilitatii dintilor
(pag. 97)
S2817100. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:
A. anticorpi din clasa IgG
B. anticorpi din clasa IgM
C. lizozimul
D. complementul
E. celule polimorfonucleare
(pag. 74)
S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:
A. factorii iatrogeni
B. obiceiurile vicioase
C. placa bacteriana
D. trauma ocluzala
E. tartrul dentar
(pag. 63)
S2917102. Bolile sistemice:
A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale
B. favorizeaza initierea bolii parodontale
C. favorizeaza recidivele
D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local
E. grabesc evolutia bolii parodontale

(pag. 96)
S2917103. Trauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal:
A. largirea spatiului dento- alveolar
B. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
C. ingrosarea laminei dura
D. resorbtie verticala
E. aparitia obstacolelor ocluzale
(pag. 91)
S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului
santului gingival sunt:
A. numar mare de bacterii flagelate
B. nu prezinta orientare specifica
C. numar mare de spirochete
D. nu prezinta matrice
E. prezinta matrice
(pag. 70)
Tema nr. 18
Examinarea pacientului parodontopat
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1218001. Parodontometria
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
Reprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a
retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
C.
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona
ocluzala este de 1
mm
E.
(pag. 108)
S1318002. Retractia gingivala se masoara in milimetri intre:
A. coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala
B. coletul clinic al dintelui si marginea gingivala
C. limita smalt-cement si linia muco-gingivala
D. marginea gingivala si linia muco-gingivala
E. coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivala
(pag. 106)

S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor
de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se insumeaza de pe suprafeele vestibulare ale tuturor dinilor
E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109)
S1418004. De cate grade este mobilitatea dentara patologica ?
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
(pag. 106)
S1418005. Valoerea maxima a indicelui de sangerare papilara este;
A. 3
B. 6
C. 5
D. 4
E. 8
(pag. 111)
S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o
scala de la:
A. 0 la 4
B. 0 la 3
C. 0 la 5
D. 0 la 2
E. 0 la 6
(pag. 110)
S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face
in:
A. 2 puncte;
B. 3 puncte;
C. 4 puncte;
D. 6 puncte;
E. 8 puncte.
(pag. 107)
S1518008. Examenul modelelor de studiu ofera date despre:
A. gradul si tipul de resorbtie osoasa;
B. starea dintilor si a arcadelor dentare;
C. spatiul dento-alveolar;
D. adancimea pungilor parodontale;

E. gradul mobilitatii dentare patologice.


(pag. 115)
S1518009. Indicele de placa Silness si Loe:
A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata;
B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane;
C. are valori de 0 la 3;
D. are valori de 0 la 5;
E. se exprima procentual.
(pag. 110)
S1518010. Rolul trasorilor radioopaci este:
A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala;
B. de a preciza adancimea pungilor parodontale;
C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara;
D. de a evidenta prezenta mobilitatii dentare;
E. de a stabili tipul de resorbtie osoasa.
(pag. 116)
S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere
cu diametrul de:
A. 1 mm;
B. 1,5 mm;
C. 0,2 mm;
D. 2 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 113)
S1518012. Sonda de parodontometrie:
A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale;
B. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival;
C. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale;
D. se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival;
E. se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare.
(pag. 105)
S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin:
A. un dinte
B. doi dinti
C. trei dinti
D. patru dinti
E. cinci dinti.
(pag. 112)
S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu
usurinta si,de
aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane:
A. Indicele de retentie a placii ( LOE )
B. Indicele gingival ( LOE si SILNESS )

C. Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN )


D. Indicele de placa ( SILNESS si LOE )
E. Indicele parodontal
(pag. 110-111)
S2118015. Dintre examenele complementare face parte:
A. Testul de percutie
B. Inspectia
C. Palparea
D. Mobilometria instrumentala
E. Anamneza
(pag. 116)
S2318016. Testul de percutie
Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu
parodontiu marginal
normal
A.
B. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici
Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu
parodontiu
marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
C.
D. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct,clar, infundat la dintii cu parodontiu
normal
Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu
parodontiu profund
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
E.
(pag. 107)
S2318017. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:
A. agravare, la valori sub 10 a indicilor
B. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80
C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament
D. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80
E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament
(pag. 108)
S2318018. Sondele exploratorii sunt folosite pentru
A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea cariilor supragingivale
C. masurarea adancimii pungilor parodontale
D. determinarea indicelui CPITN
E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl
(pag. 105)

S2318019. Mobilometrul dento-parodontal:


A. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g
B. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii
C. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu, avind o greutate de 108 g
D. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.
E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile
(pag. 116)
S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin nsumarea valorilor indicilor
de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se nsumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor
E. nu se nsumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109-110)
S2518021. Indicele de tartru 2 reprezint:
A. Absena tartrului
B. Tartru subgingival
C. Tartru n treimea de colet
D. Tartru n treimea mijlocie a coroanei
E. Tartru n treimea incizal a coroanei
(pag. 110)
S2618022. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas se face pe baza
urmtoarelor
semne:
A. existena unui proces carios cu camera pulpar nchis
B. rspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensiti sczute
C. rspuns negativ la percuia n ax a dintelui
D. durere violent spontan
E. sensibilitate la neparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)
S2618023. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:
A. apar dureri spontane puternice, aproape continue
B. durerile au caracter lancinant
C. durerile cedeaz la calmante
D. apar dureri la ptrunderea cu sonda n camera pulpar
E. sensibilitatea la curent electric este crescut.
(pag. 79-80)
S2618024. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente pariale se face cu:
A. pulpita seroas parial
B. pulpita seroas total
C. parodontita apical acut seroas (difuz)
D. hiperemia pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas.
(pag. 79)

S2618025. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza


urmtoarelor semne:
A. persistena durerii cteva ore dup ndeprtarea excitantului
B. lipsa durerii la cald
C. existena procesului carios fr deschiderea camerei pulpare
D. existena n antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv
E. durerea spontan dureaz cteva minute.
(pag. 71)
S2618026. Modificrile morfopatologice n hiperemia preinflamatorie sunt:
A. microbi sunt prezeni n pulp
B. vasele sangvine au perei ngroai
C. apare marginaia leucocitar
D. celulele odontoblastice sunt micorate ca volum
E. examenul histochimic pune n eviden lipsa fosfatazelor alcaline.
(pag. 70-71)
S2818027. Mobilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand:
A. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste 1
mm
B. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm
C. dintele prezinta mobilitate in sens V-O
D. dintele prezinta mobilitate in sens M-D
E. dintele este mobil si in plan vertical
(pag. 106)
S2818028. Valoarea 3 a Indicelui de sangerare papilara (Mhlemann) indica
A. sangerarea punctiforma izolata, unica
B. sangerare care umple intreg spatiul interdentar
C. sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
D. sangerare care depaseste marginea gingiei libere
E. absenta sangerarii
(pag. 111)
S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati
prin
parodontometrie au valorile:
A. intre 20-80
B. intre 10-20
C. intre 90-100
D. sub 0
E. intre 5-10
(pag. 108)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1218030. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala sunt
A. Testul de solicitare dentara prin presiune
B. Dentoparodontograma
C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara
D. Mobilometria instrumentala
E. Examenul radiologic
(pag. 116)
S1218031. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial
A. Urmareste mobilitatea dentara patologica
B. Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere
C. Se apreciaza retractia gingivala
D. Se realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontale
E. Se face prin inspectie si palpare
(pag. 106)
S1218032. Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginal
A. Se realizeaza prin inspectie si palpare
B. Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund
Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si
sonde
exploratorii
C.
D. Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitate
E. Face referire la debutul afectiunii parodontale
(pag. 105)
S1218033. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala
A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului
marginal superficial
B. Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar
C. Ofera indicatii asupra lamina dura
D. Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixta
E. Apreciaza cantitativ placa bacteriana
(pag. 115)
S1218034. Indicele de igiena bucala (IHB)
A. Reprezinta un indice de placa si de tartru
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete
preselectate
Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi
superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
D.
Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali
superiori

drept si inferior sting


E.
(pag. 109-110)
S1218035. Indici de inflamatie parodontala sunt
A. Indicele parodontal (Russel)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale
(pag. 112)
S1218036. Mobilitatea dentara patologica
Se face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in
plan orizontal si
axial
A.
B. Se poate percepe prin palpare digitala
Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale a
coroanei in
plan transversal depaseste 1 mm
C.
D. Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cind dintele este mobil si in sens
vertical, axial
Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor
superiori in
ocluzie
E.
(pag. 106)
S1218037. Retractia gingivala
A. Se masoara in milimetri
Reprezinta distanta intre baza santului gingival (respectiv a pungii parodontale) si coletul
anatomic al
dintelui
B.
C. Se masoara pe toate fetele dintelui
D. Reprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala libera
E. Se apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice
(pag. 106)
S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al
colectivitatii) sunt
codificate astfel
A. Codul 0 - nici un semn de imbolavire
B. Codul 1 singerare gingivala spontana
C. Codul 2 Singerare gingival provocata de atingerea cu sonda
D. Codul 3 Tartru supra sau subgingival
E. Codul 4 Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai mult

(pag. 113)
S1318039. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:
A. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare
B. nu are nici o semnificatie patologica
C. se analizeaza folosind teste biochimice
D. se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontala
E. indica prezenta inflamatiei gingivale
(pag. 111)
S1318040. Evidentierea placii bacteriene se face cu:
A. solutie fucsina bazica
B. solutie de clorhexidina
C. solutie albastru de metilen 2%
D. eritrozina
E. solutie de cloramina 2%
(pag. 114)
S1318041. Examenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficial
urmareste:
A. aspectul papilelor interdentare
B. mobilitatea dentara
C. determinarea tipului de liza osoasa
D. determinarea adancimii pungilor
E. modificarea de culoare a gingiei
(pag. 107)
S1318042. Examenul modelelor de studiu ofera date privind:
A. Starea dintilor si a arcadelor dentare
B. Relatiile ocluzale
C. Adancimea pungilor parodontale
D. Gradul de inflamaie al gingiei
E. Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis
(pag. 115)
S1318043. Examenul tomodensitometric al parodontiului se bazeaza pe:
A. rezonanta magneto-nucleara
B. testul Periograd
C. utilizarea unor trasori radioopaci
masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta
este introdus
intr-un camp magnetic
D.
masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta
este introdus
intr-un camp electric
E.
(pag. 116)

S1318044. Indicatiile oferite de examenul radiografic privesc:


A. spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni
B. lamina dura
C. vitalitatea pulpara
D. morfologia radiculara
E. structura osului alveolar
(pag. 115)
S1318045. Pentru masurarea indicelui CPITN:
A. este necesara sonda parodontala Williams
B. se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minte
C. masoara atat pungile parodontale cat si recesiunile
D. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecin
E. indica necesitatile de tratament
(pag. 112)
S1318046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru:
A. detectarea prezentei pungilor parodontale
B. detectarea prezentei cariilor interproximale
C. controlul indepartarii tartrului subgingival
D. inregistrarea indicelui CPITN
E. inregistrarea indicilor de mobilitate
(pag. 105)
S1318047. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. "trasorii radioopaci" nu precizeaza adancimea pungilor parodontale
B. radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolara
C. conurile de gutaperca pot fi folosite ca"trasori radioopaci"
D. ortopantomografia este cel mai fidel examen radiographic pentru examinarea detaliilor de
structura
E. radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor laterale
(pag. 115)
S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru
fiecare dinte:
A. mezio-vestibular
B. disto-vestibular
C. mezial si distal
D. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
E. disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)
S1418049. Indicele gingival Loe si Silness=1 reprezinta:
A. sangerare punctiforma la sondaj
B. discrete modificari de culoare ale gingiei
C. lipsa sangerarii la sondaj
D. inflamatie medie gingivala
E. discret edem
(pag. 111)

S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi:
A. senzatie de tensiune in oasele maxilare
B. mobilitate dentara anormala
C. bruxism
D. dificultati de masticatie
E. dinti inclusi
(pag. 102)
S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita
terapeutica:
A. clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale
B. clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian
C. clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal
D. clasa I - igiena bucala, detartraj
E. clasa III - I+II si tratament complex parodontal
(pag. 113)
S1418052. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:
A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea cariilor subgingivale
C. masurarea adancimii pungilor parodontale
D. determinarea indicelui CPITN
E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival
(pag. 105)
S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete
preselectate:
A. suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
B. suprafetele palatinale ale molarilor unu superiori
C. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
D. suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
E. suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang
(pag. 110)
S1518054. Evidentierea placii bacteriene:
A. se face cu solutii colorante;
B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale;
C. se face cu violet de gentiana 11%;
D. se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%;
se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului
marginal de
invelis.
E.
(pag. 114-115)
S1518055. Examenul clinic al mobilitatii dentare:
A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial;
B. se face prin palpare cu sonda;
C. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte;

D. se face mezio- si distovestibular,


E. determina gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 106)
S1518056. Examenul clinic obiectiv al parodontiului:
A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund;
B. se realizeaza prin inspectie;
C. se realizeaza prin palpare;
D. se realizeaza prin metode microbiologice;
E. se face cu ajutorul chiuretelor Gracey.
(pag. 105)
S1518057. Examenul radiologic:
A. se poate face in incidenta izometrica;
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund;
C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa;
D. evidentiaza placa bacteriana;
E. ofera date despre relatiile ocluzale.
(pag. 115)
S1518058. Indicele CPITN:
A. se inregistreaza pe sextanti;
B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti;
C. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin;
D. se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5
mm;
E. forta exercitata nu depaseste 25 g.
(pag. 112-113)
S1518059. Indicele CPITN:
A. se exprima prin valori de la 0 la 4;
B. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal;
C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala;
D. se inregistreaza pe sextanti;
E. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte.
(pag. 113)
S1518060. Indicele de igiena bucala IHB are drept componente:
A. indicele de sangerare papilara;
B. indicele de tartru;
C. indicele de prezenta a pungilor parodontale;
D. indicele de placa;
E. indicele parodontal.
(pag. 109)
S1518061. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:
A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul
antimicrobian;
B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian;

C. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian;


D. are valori intre 0 si 3;
E. se exprima procentual.
(pag. 112)
S1518062. Mobilometrul dento-parodontal:
A. este realizat dintr-un aliaj usor de Ni;
B. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii;
C. determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile;
D. e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare;
E. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.
(pag. 117)
S1618063. Examenul radiologic ofera informatii despre:
A. spatiul dento-alveolar
B. gradul si tipul de resorbtie osoasa
C. lamina dura
D. mobilitatea dentara
E. inflamatia gingivala.
(pag. 115)
S1618064. Indicele de igiena bucala IHB:
A. are doua componente: indicele de placa si indicele de tartru
B. se apreciaza in sase puncte pentru fiecare dinte in parte
C. codifica cu 2 prezenta placii in treimea incizala sau ocluzala a coroanei
D. codifica cu 2 tartrul prezent in treimea medie a coroanei
E. valoarea totala a indicelui rezulta din sumarea valorilor indicelui de placa si tartru.
(pag. 109)
S1618065. Indicele de sangerare papilara (Mhlemann):
A. este un indicator sensibil al prezentei inflamatiei gingivale
B. codifica cu 0 absenta sangerarii
C. codifica cu 1 sangerari punctiforme multiple
D. codifica cu 2 sangerarea ce umple intreg spatiul interdentar
E. codifica cu 3 sangerarea ce depaseste marginea gingivala libera.
(pag. 111)
S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu
depaseste 1 mm
B. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu
depaseste 2 mm
C. gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial
D. gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1
mm
E. gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial.
(pag. 106)

S1618067. Solutii colorante de evidentiere a placii bacteriene sunt:


A. solutie albastru de metil 2%
B. solutie albastru de toluidina 1%
C. nitratul de argint 30%
D. solutie violet de gentiana 1%
E. solutie clorura de zinc 30%.
(pag. 114)
S2118068. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive:
A. retractie gingivala
B. secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontale
C. fumat excesiv
D. consum exagerat de alcool
E. carii dentare
(pag. 102)
S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de
tratament parodontal
al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate:
A. Valoarea 3 pentru tartru supragingival
B. Valoarea 4 pentru tartru subgingival
C. Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavire
D. Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sonda
E. Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai mult
(pag. 112)
S2118070. Evidentierea placii bacteriene se poate face prin colorare cu:
A. solutie fucsina bazica 0,2-0,3%
B. solutie fucsina bazica 3%
C. solutie fucsina bazica 10%
D. solutie albastru de metil 2%
E. solutie albastru de metil 20%
(pag. 114)
S2118071. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara:
A. Retractia gingivala
B. Mobilitatea dentara prin mijloace clinice curente
C. Prevalenta bolii parodontale
D. Adancimea pungilor parodontale
E. Riscul relativ de imbolnavire
(pag. 108)
S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt
necesare deoarece:
A. bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
B. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la
diagnosticul
precoce al bolii

C.
unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a
tratamentului
parodontal
D.
E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului
(pag. 103-104)
S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei
si obiceiurile
alimentare:
A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce)
B. masticatie lenta sau grabita
C. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal
D. folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire
E. starea alimentelor consumate
(pag. 102)
S2318074. Anamneza:
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului
E. Se realizeaza prin inspectie si palpare
(pag. 105)
S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru
fiecare dinte:
A. mezio-vestibular
B. pe mijlocul fetei vestibulare
C. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
D. mezial si distal
E. disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)
S2318076. Indicele CPITN:
A. se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti toti dintii
B. se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti
C. se nregistreaza cnd ntr-un sextant este prezent cel putin un dinte
D. codifica starea parodontiului marginal
E. codifica necesitatile de tratament.
(pag. 112-113)
S2318077. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:
A. se poate exprima procentual
B. se poate exprima in mm
C. ia in considerare pungi parodontale false si adevarate
D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian
E. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm

(pag. 112)
S2318078. Indicii de inflamatie parodontala sunt:
A. Indicele parodontal (Russell)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale
(pag. 112)
S2318079. Indicele de igiena bucala (IHB)
A. Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete
preselectate
Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi
superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
D.
Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali
superiori sting
si inferior drept
E.
(pag. 109)
S2318080. examenul radiografic:
A. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund
C. poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilara
D. furnizeaza date despre morfologia radiculara
E. furnizeaza date despre structura osului spongios
(pag. 115)
S2318081. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului
parodontopat sunt:
A. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3%
B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara
C. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica
examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si
patologice ale
parodontiului marginal de invelis
D.
E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere
(pag. 114-115)
S2318082. Parodontometria:
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a

retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
C.
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona
ocluzala este de
2mm
E.
(pag. 108)
S2318083. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial:
A. se face prin inspectie si palpare
B. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile
palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne
de singerare
gingivala
C.
D. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe
E. urmareste nivelul de atasare fata de dinte
(pag. 106)
S2318084. Eritrozina:
A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri
B. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau
drageuri Placolor
C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice
stomatologice
D. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei
bucale
E. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient
(pag. 114-115)
S2318085. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:
A. se apreciaza cu benzi absorbante de hrtie de filtru impregnate cu markeri de culoare
B. nu are nici o semnificatie patologica
C. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare
al gingiei
D. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale
E. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare
(pag. 111)
S2318086. Pentru masurarea indicelui CPITN:
A. este necesara sonda de parodontometrie Williams
se nregistreaza pe sextanti fara a lua n considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai
molarilor
secunzi in absenta acestora
B.
C. masoara att pungile parodontale, recesiunile cit si leziunile de furcatie
D. daca ntr-un sextant exista un singur dinte el este inclus n sextantul analog de pe

hemiarcada opusa
E. indica necesitatile de tratament
(pag. 112-113)
S2518087. Soluiile pentru evidenierea plcii bacteriene sunt:
A. Soluia albastru de metil
B. Soluia violet de geniana
C. Soluia de azotat de argint
D. Soluia Lugol
E. Soluia clorur de zinc
(pag. 114)
S2618088. n pulpita cronic nchis hiperplazic se constat:
A. odontoblatii i pstreaz dimensiunea, dar nucleii sunt micorai
B. stratul de odontoblati dispare aproape n ntregime, lsnd spaii vacuolare
C. micorarea camerei pulpare i a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei
D. pulpa se transform ntr-un esut lax de tip primitiv
E. pulpa poate conine zone de degenerescen hialin sau calcar.
(pag. 91)
S2618089. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice nchise este:
alturi de esutul fibrozat i esutul de granulaie nchistat se pot constata focare de inflamaie
acut
supurativ
A.
B. esutul de granulaie poate fi nvecinat cu zone de degenerescen hialin sau calcar
C. odontoblastele au un aspect normal
D. vasele sangvine au aspect normal
E. fibrele nervoase sunt, n mare parte, degenerate.
(pag. 88)
S2618090. Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face
cu:
A. polipul gingival
B. pulpita cronic deschis ulceroas
C. parodontita apical cronic granulomatoas
D. necroza pulpar
E. pulpita total seroas.
(pag. 87)
S2618091. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente totale se face cu:
A. pulpita acut seroas total
B. pulpita cronic deschis ulceroas
C. pulpita purulent parial
D. pulpita acut seroas parial
E. parodontita apical acut.
(pag. 80)
S2618092. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente pariale este:
A. celulele situate la distan de focar nu prezint leziuni
B. fibrele de colagen sunt integre
C. fibrele nervoase nvecinate focarului prezint detaarea tecii de mielin
D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate

celulele sangvine ajunse n focar prin diapedez au diverse aspecte morfologice n raport cu
starea lor
funcional.
E.
(pag. 78)
S2618093. Simptomatologia pulpitei seroase totale este:
A. criza dureroas este provocat de un agent extern sau apare spontan
B. durerea tinde s iradieze spre hemiarcada opus, depind linia median
C. analgeticele au o eficien redus, determinnd cel mult o reducere temporar a durerii
D. uneori n stratul de dentin care acoper pulpa se poate descoperi un punct de
comunicare cu exteriorul
344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
345 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. durerea la percuie n ax a dintelui lipsete
(pag. 75-76)
S2618094. Aspectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este:
A. vazodilataie n ntreg teritoriul pulpar
B. vscozitate pulpar crescut
C. prezena rar a elementelor sangvine din seria alb n esutul pulpar
D. fragmentarea membranei celulare odontoblastice
E. fibrele conjunctive sunt puine i se gsesc mai ales n poriunea periferic.
(pag. 75)
S2618095. Simptomatologia pulpitei acute seroase pariale este:
A. durere vie localizat la un anumit dinte
B. durerea este continu
C. dintele este modificat la culoare
D. atingerea dentinei dure cu sonda provoac o reacie dureroas
E. percuia dintelui n ax provoac durere.
(pag. 73)
S2618096. Examenul microscopic n pulpita acut seroas parial pune n eviden:
A. vazodilataie
B. permeabilitate sczut a pereilor vasculari
C. marginaie leucocitar intens
D. semne de hipofuncie odontoblastic
E. concentrarea fosfatazei alcaline n regiunea predentinei
(pag. 72)
S2618097. Simptomatologia n hiperemia preinflamatorie:
A. durere spontan
B. durerea iradiaz
C. la examenul obiectiv se constat un proces carios care nu a deschis camera pulpar
D. uoar hipersensibilitate la testul termic rece
E. hipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda.
(pag. 71)
S2818098. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru:
A. detectarea tartrului subgingival
B. detectarea prezentei pungilor parodontale
C. detectarea cariilor subgingivale

D. detectarea configuratiei pungilor subgingivale


E. determinarea adancimii
(pag. 105)
S2818099. In dentoparodontograma, reprezentarea semnelor imbolnavirii parodontale
se face astfel:
A. cu rosu pentru retractia gingivala
B. cu albastru pentru pungi parodontale
C. cu rosu pentru pungi parodontale
D. cu albastru pentru retractia gingivala
E. cu linie continua
(pag. 109)
S2818100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:
A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea si localizarea tartrului supragingival
C. detectarea si localizarea pungilor parodontale
D. detectarea cariilor subgingivale
E. dupa detartraj si chiuretaj radicular
(pag. 105)
S2818101. Sondele speciale de parodontometrie sunt
A. sondele exploratorii
B. sonda flexible plastic screening surveyor
C. sonda rigid metal tactile sensor
D. sonda flexible plastic universal explorer
E. sonda butonata
(pag. 106)
S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata
de:
A. sunet distinct
B. sunet clar
C. sunet mat
D. sunet infundat
E. durere
(pag. 107)
S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului
marginal astfel:
A. ameliorare la valori cuprinse intre 20-80
B. ameliorare la valori cuprinse intre 30-70
C. agravare la valori peste 0
D. agravare la valori sub 0
E. ameliorare la valori cuprinse intre 50-90
(pag. 108)

S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre


care sunt
urmatoarele:
A. suprafetele linguale ale molarilor 1 inferior
B. suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superiori
C. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta
D. suprafata vestibulara a incisivului central superior stanga
E. suprafata linguala a incisivului central inferior stanga
(pag. 109-110)
S2818105. Cpitn:
A. se inregistreaza pe sextanti
sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma
unei sfere cu
diametrul de 0,5 mm
B.
C. forta exercitata depaseste 0,5 g
D. sonda de investigare este sonda flexible plastic screening surveyor
E. sonda de investigare este sonda universal explorer
(pag. 112-113)
S2918106. Sondele exploratorii se folosesc pentru:
A. determinarea indicelui CPITN
B. detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile
C. determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontale
D. localizarea tartrului subgingival
E. controlul obtinerii unor suprafete radiculare netede
(pag. 106)
S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este
urmata de:
A. sunet clar
B. sunet infundat
C. sunet distinct
D. nu se percep sunete distincte
E. sunet mat
(pag. 107)
S2918108. Componentele indicelui de igiena bucala sunt:
A. indicele de prezenta a pungilor parodontale
B. indicele de placa
C. indicele de retentie a placii (Loe)
D. indicele de sangerare papilara
E. indicele de tartru
(pag. 109)

S2918109. Prin parodontometrie se aprecieaza:


A. adancimea pungilor parodontale
B. prezenta tartrului subgingival
C. retractia gingivala
D. inflamatia gingivala
E. gradul de mobilitate dentara
(pag. 108)
Tema nr. 19
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai
lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
A. Demineralizarea septurilor alveolare
B. Hiperestezie dentinara
C. Traumatism ocluzal
D. Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical
E. Adenite
(pag. 121-122)
S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal
A. Prezinta o inflamatie manifesta
B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului
D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina
(pag. 122)
S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)
A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
B. Este de cauza micotica
C. Este de natura virala
D. Apare in cadrul unor boli sistemice
E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze
(pag. 122)
S1219004. Parodontita juvenila este
A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
(pag. 120)

S1219005. Parodontita prepubertala este


A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
(pag. 120)
S1319006. Clasificarile bolilor parodontiului marginal, conform Acadamiei Americane
de
Parodontologie s-au elaborat initial in:
A. 1957
B. 1954
C. 1964
D. 1959
E. 1979
(pag. 120)
S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina,
ciclosporina,
antagonisti de calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de iritatie
(pag. 122)
S1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:
A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene
B. nu prezinta semne de suferinta
C. hiperplazie gingivala
D. atrofie gingivala
E. modificari de culoare ale gingiei
(pag. 121)
S1419009. Care din urmatoerele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu la
intalnim in
clasificarea lui Fermin Carranza?
A. gingivite
B. parodontite
C. trauma ocluzala
D. hipertrofia parodontala
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
(pag. 120)

S1419010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?


A. 6
B. 7
C. 8
D. 9
E. 10
(pag. 120)
S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 120)
S1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile
parodontiului
marginal?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 122)
S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile
parodontale se clasifica
in:
A. gingivite, parodontite si parodontoze;
B. gingivite, parodontite si parodontome;
C. stomatite si parodontite;
D. parodontite, parodontoze si parodontome;
E. gingivite si parodontite.
(pag. 121)
S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:
A. hidantoina
B. betablocantele
C. metronidazolu
D. cefalosporinele
E. prednisonul.
(pag. 122)
S2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de
Parodontologie din
Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:
A. o gingivita hiperplazica avansata
B. o gingivo-stomatita subacuta

C. o afectiune care apare la copii


D. o afectiune care apare la adult
E. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA
(pag. 123)
S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs,
factorii
favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta:
A. o baza sigura si necesara de diagnostic
B. un element important pentru cercetarea stiintifica
C. parte integranta a statisticii epidemiologice
D. dorinta de simplificare a ARPA
E. experienta proprie a autorului
(pag. 119)
S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si
necesara de
diagnostic, prognostic si tratament se face dupa:
A. tipul de inflamatie
B. factorii favorizanti
C. factorii de risc
D. etiologie
E. tipul de atrofie
(pag. 119)
S2319018. Numeroasele clasificari facute de-a lungul timpului reflecta:
A. tipul de inflamatie
B. activitatea de cercetare
C. recesiunea
D. imbogatirea continua a cunostintelor
E. tipul de tratament necesar
(pag. 119)
S2319019. Una din cele mai vechi clasificari apartine lui:
A. Kantorowicz 1904
B. Kantorowicz 1928
C. Kantorowicz 1942
D. Kantorowicz 1924
E. Becks 1929
(pag. 119)
S2319020. Weski enunta in 1937 o clasificare in:
A. Paradenite
B. Paradentitis
C. Hiperplazia
D. Schmutzpyorrhea
E. Gingivita
(pag. 119)

S2319021. In clasificarea ARPA se foloseste criteriul leziunilor de baza:


A. inflamatia, distrofia sau recesiunea
B. inflamatia, atrofia sau proliferarea
C. inflamatia, recesiunea sau proliferarea
D. inflamatia, atrofia sau recesiunea
E. inflamatia, distrofia sau proliferarea
(pag. 121)
S2519022. n clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucureti a mbolnvirilor
parodoniului marginal
se afl n primul rnd:
A. Parodontita marginal cronic superficial cu hiperplazie
B. Parodontita marginal cronic superficial cu involuie precoce
C. Gingivita
D. Parodontita marginal cronic profund
E. Parodontita juvenil
(pag. 122, 123)
S2619023. n gangrena pulpar simpl examenul clinic relev:
A. nsmnarea pe medii de cultur a coninutului canalului radicular relev absena florei
bacteriene
B. deobicei proces carios cu camera pulpar nchis
C. prezena unei radiotransparene la nivel periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)
S2819024. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) se mai numeste:
A. gingivita iritativa
B. gingivita de iritatie
C. gingivita de cauza iritativa
D. gingivita de origine tartrica
E. gingivita cronica simpla
S2819025. Parodontita distrofica este:
A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita marginala cronica mixta
D. parodontita juvenila
E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 123)
S2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale
profunde,parodontopatia marginala
cronica mixta se denumeste si:
A. parodontita juvenila
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita prepubertala precoce
D. parodontita distrofica
E. parodontita marginala profunda rebela la tratament

(pag. 123)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra
parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
A. Parodontite
B. Parodontoze
C. Parodontome
D. Parodontita prepuberala
E. Parodontita rapid progresiva
(pag. 119)
S1219028. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de
Parodontologie
Bucuresti:
A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce
C. Parodontita prepubertala precoce
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
(pag. 122)
S1219029. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996)
A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic
B. Parodontita lent progresiva
C. Parodontita rapid progresiva a adultului
D. Parodontita rapid progresiva precoce
E. Parodontita ulcero-necrotica
(pag. 120)
S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite
este afectat
A. Parodontiul de sustinere
B. Parodontiul marginal de invelis
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sistemul ligamentar supraalveolar
E. Sinusul maxilar
(pag. 121)
S1319031. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. evolutia si prognosticul bolii parodontale
C. gradul de afectare a structurii parodontiului
D. raspunsul la tratament
E. gradul de manifestare a inflamatiei
(pag. 121-122)

S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:


A. gingivite de pubertate
B. gingivite de sarcina
C. gingivite de menopauza
D. gingivite hiperplazice idiopatice
E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana
(pag. 122)
S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice
ca:
A. diabet
B. sarcina
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica
(pag. 122)
S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. gingivo-stomatita herpetica
C. aftele recidivante
D. gingivite din SIDA
E. stomatite din SIDA
(pag. 122)
S1319035. In gingivite este afectat:
A. epiteliul, corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolar
B. parodontiul marginal de invelis
C. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinere
D. este afectata mobilitatea dentara
E. apare fenomenul de halistereza superficiala
(pag. 121)
S1319036. in gingivite este afectat:
A. parodontiul marginal de invelis
B. sistemul ligamentar supraalveolar
C. ligamentele orizontale
D. ligamentele oblice
E. nici una din acestea
(pag. 121)
S1319037. Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:
A. parodontita marginala cronica profunda localizata
B. parodontita marginala cronica profunda generalizata
C. parodontita distrofica
D. parodontita juvenila
E. parodontita agresiva rapid progresiva
(pag. 123)

S1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:


A. parodontita prepubertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita juvenila
(pag. 123)
S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:
A. parodontita rapid progresiva a adultului
B. parodontita prepubertara
C. parodontita juvenila
D. parodontita din SIDA
E. parodontita ulcero-necrotica
(pag. 120)
S1419040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:
A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
B. gingivita alergica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivita cronica
E. gingivita de iritatie
(pag. 122)
S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre
altele urmatoarele
forme de gingivita:
A. gingivita cronica
B. gingivita hiperplazica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice
E. gingivita alergica
(pag. 122)
S1419042. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt:
A. parodontita lent progresiva
B. parodontita rapid progresiva a adultului
C. parodontita ulcero-necrotica
D. parodontita refractara la tratament
E. parodontita juvenila
(pag. 122)
S1419043. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:
A. parodontita cronica a adultului
B. parodontita rapid progresiva precoce
C. parodontita marginala cronica superficiala a
D. parodontita refractara la tratament
E. parodontita distrofica
(pag. 120)

S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare


urmatoarele criterii:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. afectiunile generale sistemice
C. statusul social-economic al indivizilor
D. gradul de manifestare al inflamatiei
E. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
(pag. 121)
S1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:
A. parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata
B. parodontita ulcero-necrotica
C. parodontita marginala rebela la tratament
D. parodontita marginala rapid progresiva precoce
E. parodontita distrofica
(pag. 123)
S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal
realizata de
Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt:
A. substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv;
B. mecanismul de producere al bolii parodontale;
C. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal;
D. gradul de manifestare a inflamatiei;
E. existenta sau nu de boli sistemice asociate.
(pag. 121-122)
S1619047. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:
A. parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoce
B. parodontita marginala cronica profunda localizata
C. parodontita marginala profunda rebela la tratament
D. parodontita juvenila tardiva
E. parodontita marginala cronica profunda generalizata.
(pag. 123)
S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:
A. gingivostomatita ulcero-necrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivita alergica
D. gingivostomatita aftoasa recidivanta
E. gingivostomatita de menopauza.
(pag. 122)
S1619049. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli
sistemice:
A. diabet
B. hepatita B
C. carenta de vitamina C
D. boli de sange si imune

E. TBC.
(pag. 122)
S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:
A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrarii de antagonisti de Ca
E. sclerodermiei.
S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a
Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti sunt:
A. Mecanismul de producere al bolii parodontale
B. Varsta pacientilor
C. Sexul pacientilor
D. Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
E. Aspectul clinic al gingiei
(pag. 121.)
S2119052. In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a imbolnavirilor
parodontiului
marginal sunt cuprinse:
A. Gingivita cronica simpla,de cauza microbiana
B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
C. Parodontoza
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
(pag. 123.)
S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant
inflamatorii:
A. parodontoame
B. gingivite
C. parodontoze
D. parodontite marginale cronice superficiale si profunde
E. atrofii parodontale
(pag. 120)
S2319054. Academia Americala de Parodontologie clasifica bolile parodontiului
marginal in:
A. inflamatii ce cuprind gingivte, parotontite lent si rapid progresive
B. inflamatii si distrofii
C. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite primare, secundare
D. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite superficiale, profunde
E. Inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite, parodontoze
(pag. 120)

S2319055. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de imbolnavire:


A. gingivite, parodontite, parodontoame, parodontoze
B. gingivite, parodontite, parodontoze
C. gingivite, parodontite, parodontoame
D. gingivite, parodontite, trauma ocluzala, atrofia parodontala, manifestari parodontale ale
unor boli generale
E. gingivite, parodontite
(pag. 120)
S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa
unor criterii
riguroase capabile sa defineasca precis:
A. tipul de inflamatie
B. tratamentul necesar
C. relatia cauza-efect in producerea bolii
D. traumatismul ocluzal
E. gradul de afectare al structurilor parodontale
(pag. 120)
S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri
de gingivite:
A. marginala cronica
B. cronice descuamative
C. medicamentoase
D. asociate cu dermatoze
E. alergice
(pag. 120)
S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri
de gingivite:
A. agravate de factori generali
B. hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamente
C. in cursul unor stari fiziologice
D. tumori benigne sau maligne ale gingiei
E. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
(pag. 120)
S2319059. Leziunile gingivale apar ca epifenomen in:
A. leziuni inflamatorii
B. leziuni virotice
C. leziuni traumatice
D. leziuni epiteliale
E. leziuni fungice
(pag. 121)
S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca
A. infectie virala
B. infectie fungica
C. trauma ocluzala

D. lipsa de contact dentar ocluzal


E. edentatii unidentare
(pag. 121)
S2319061. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:
A. gingivita hiperplazica idiopatica
B. gingivita de sarcina
C. gingivita prin carenta vitaminei C
D. gingivite medicamentoase
E. gingivite micotice
(pag. 121)
S2319062. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie manifesta
cu
A. caracter florid
B. caracter invaziv
C. evolutie rapid distructiva
D. halistereza
E. demineralizarea septului alveolar
(pag. 122)
S2319063. La adulti inflamatia are:
A. intensitate redusa
B. evolutie lenta
C. pusee inflamatorii subacute
D. evolutie rapid progresiva
E. caracter recidivant
(pag. 122)
S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:
A. gingivita tartrica
B. gingivita iritativa
C. gingivita de cauza iritativa
D. gingivita cronica (simpla, necomplicata)
E. gingivita cronica de cauza microbiana
(pag. 122)
S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni
A. lichen plan
B. sclerodermie
C. pemfigus
D. sindrom Behcet
E. lupus eritematos diseminat
(pag. 122)
S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli
sistemice ca:
A. diabet
B. carenta vitaminei K

C. anemii
D. boli de sange
E. boli imune
(pag. 122)
S2519067. Gingivitele i gingivostomatitele acute i subacute cuprind:
A. Gingivostomatita ulcero-necrotic
B. Gingivostomatita herpetic
C. Gingivostomatita aftoas
D. Gingivita alergic
E. Gingivita hiperplazic idiopatic
(pag. 122)
S2619068. Arsenicul determin necroza pulpei dentare prin:
A. modificarea brutal a pH-ului
B. precipitarea proteinelor plasmatice i lezarea membranei celulare
C. paralizia pereilor vasculari
D. blocarea respiraiei celulare
E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)
S2619069. Simptomatologia clinic n necroza pulpar:
358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
359 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. dintele are culoare modificat
B. prezint hiperestezie
C. coninutul canalului radicular este o mas omogen de culoare rou viu
D. probe de vitalitate negative
E. la percuie rezonana este mat
(pag. 98)
S2619070. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu:
A. gangrena simpl
B. parodontita apical cronic
C. pulpita seroas parial
D. pulpita cronic deschis
E. pulpita cronic nchis propriu-zis.
(pag. 98-99)
S2619071. Diagnosticul pozitiv n necroza pulpar se face pe baza urmtoarelor semne:
A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negativ
C. la palpare cu sonda n camera pulpar apare sngerare
D. la testul electric rspunsul este pozitiv
E. la percuie rezonana este mat.
(pag. 98)
S2619072. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmtoarelor
semne:
A. insensibilitate total la sondajul canalelor radiculare
B. absena modificrilor radiologice periapicale
C. carie profund cu camera pulpar deschis

D. examen bacteriologic negativ


E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)
S2619073. Cauzele necrozei pulpare pot fi:
A. secionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea esutului pulpar cu eliberare de amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)
S2619074. Prin necroz se nelege:
A. modificarea aseptic a pulpei dentare sub aciunea microorganismelor
B. distrucia aseptic a esutului pulpar sub aciunea agenilor fizici
C. transformarea pulpei dentare ntr-un esut de granulaie bogat vascularizat
D. atrofia fibroscleroas i reticular a pulpei dentare
E. mortificarea pulpei sub aciunea agenilor chimici.
(pag. 94)
S2819075. Conform criteriului mecanismul de producere al bolii parodontale:
A. factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacteriana
B. formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbiana
C. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni virotice
D. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungice
E. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemice
(pag. 121)
S2819076. Conform criteriului gradului de afectare al structurilor parodontiului
marginal:
A. bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite, parodontite si manifestari ale traumei
ocluzale
B. in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentar
supraalveolar
C. in gingivite este afectat epiteliul, corionul si sistemul ligamentar supraalveolar
D. in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinere
E. in gingivite este afectat doar parodontiul de invelis
(pag. 121)
S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:
A. diabet
B. lichen plan
C. sclerodermie
D. carenta vitaminei C
E. pemfigus
(pag. 122)
S2819078. Gingivitele hiperplazice au drept cauza:
A. sunt idiopatice
B. inflamatia microbiana
C. hidantoina
D. diabet

E. lichen plan
(pag. 122)
S2919079. Gingivitele si gingivo-stomatitele acute si subacute (dupa catedra de
Parodontologie din
Bucuresti) sunt:
A. gingivo-stomatite herpetice
B. gingivite hiperplazice idiopatice
C. gingivo-stomatite ulcero-necrotice
D. gingivite descuamative
E. aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivante
(pag. 122)
S2919080. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita:
A. gingivita vronica descuamativa
B. gingivita agravata de factori generali
C. gingivita hipoplazica
D. gingivita marginala cronica
E. gingivita asociata cu dermatoze
(pag. 120)
S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele
simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
A. Diabet
B. boli de sange
C. menopauza
D. carenta vitaminei C
E. stari imune
(pag. 122)
S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie
din Bucuresti
apar in:
A. sarcina
B. menopauza
C. utilizarea de contraceptive
D. pubertate
E. utilizarea de ciclosporine

Tema nr. 20
Gingivite i stomatite
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999
4. .
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1220001. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere
importanta a
A. Capnocytophaga
B. Prevotella intermedia
C. Speciilor de Actinomyces
D. Speciilor de Streptococ
E. Candida albicans
(pag. 129)
S1220002. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este
A. o zona eritematoasa
B. o vezicula
C. o ulceratie
D. un placard
E. o eroziune
(pag. 147)
S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub
tratament cu
medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 410 luni in
procent de:
A. 50%
B. 60%
C. 70%
D. 67%
E. 76%
(pag. 138)
S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca
factorul favorizant
actioneaza:
A. 2-3 ani
B. 2-3 luni
C. 2-4 luni
D. 2-4 zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 127)

S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita


cronica:
A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
(pag. 126)
S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta
ulcero-necrotica?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 145)
S1420007. Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente
urmatoarele
aspecte:
A. edem
B. scaderea permeabilitatii capilare
C. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice
D. degenerescenta fibrelor de reticulina
E. staza vasculara in epiteliul gingival
(pag. 133)
S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:
A. culoarea rosie deschisa a gingiei
B. tumefactia
C. sangerarea gingivala
D. modificarile aspectului suprafetei gingivale
E. consistenta variabila a gingiei
(pag. 127)
S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:
A. apare in special la batrani;
B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
D. este favorizata de deficienta vitaminei PP;
E. prezinta hipersalivatie seroasa.
(pag. 144)
S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele
mai mici au
dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;

C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
(pag. 148)
S1520011. Gingivo-stomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile;
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos;
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.
(pag. 147)
S1520012. In gingivita alergica:
A. consistenta gingiei este ferma;
B. gingia are o culoare rosu-deschis;
C. gingia nu sangereaza la atingere si masticatie;
D. volumul gingiei este crescut;
E. apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii.
(pag. 140)
S1520013. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:
A. culoarea rosu-deschis a gingiei;
B. tumefactia;
C. aparitia pungilor false;
D. sangerarea;
E. modificarea aspectului gingiei.
(pag. 127)
S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivostomatitei
herpetice este:
A. 48-72 ore;
B. 36-48 ore;
C. 18 ore;
D. 24 ore;
E. 24-48 ore.
(pag. 146)
S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:
A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitate dentara.
(pag. 144)

S1620016. in lichenul plan apar urmatoarele manifestari gingivale:


A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
B. hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
D. ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuie
E. papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma.
(pag. 142)
S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv
este:
A. Mobilitatea dentara
B. Sangerarea gingivala;
C. Retractia gingivala;
D. Durerea
E. Culoarea rosie-violacee.
(pag. 127)
S2320018. n gingivita de sarcina
A. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative
B. apar leziuni hiperkeratozice
C. se produc eroziuni si ulceratii care pot sngera cu usurinta la periaj
D. gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasa
E. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina
(pag. 129)
S2320019. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt:
A. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare
B. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului
C. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membrane
D. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur
E. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice
(pag. 134)
S2320020. Gingivita alergica prezinta:
A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila
B. gingie de culoare rosu intens, dura la palpare
C. tumefactie gingivala cu aspect granular
D. gingia singereaza foarte usor spontan
E. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare
(pag. 140)
S2320021. Gingivo-stomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpetici
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.
(pag. 146)

S2320022. infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din:


A. limfocite si neutrofile
B. limfocite, plasmocite, neutrofile si monocite
C. plasmocite,macrofage si neutrofile
D. limfocite,neutrofile,plasmocite si macrofage
E. limfocite, macrofage si neutrofile
(pag. 124)
S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza
A. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale
B. discrete dureri, suportabile, spontane
C. senzatie de usturime
D. singerari gingivale numai la periaj
E. singerari gingivale numai la masticatie
(pag. 126)
S2520024. n gingivita cronic simpl din punct de vedere histochimic crete nivelul i
activitatea
urmtoarelor enzime:
A. Succindehidrogenazei
B. Glucopeptidazei
C. Esterazei
D. Fibrinazei
E. Aminooxidazei
(pag. 125, 126)
S2620025. Reaciile din zona exudativ (de contaminare) n granulomul simplu
conjunctiv se
caracterizeaz prin:
A. vasoconstricie
B. lipsa exudatului
C. prezena unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaz exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)
S2620026. n parodontita apical cronic fibroas tabloul morfopatologic arat:
A. vasele sangvine au perei subiai
B. leziunea este extins n osul alveolar
C. sunt prezeni numeroi fibroblati i fibrocii
D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ngroate
E. perniele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)
S2620027. Osteofibroza periapical este o reacie de condensare osoas care apare n:
A. gangrena pulpar simpl
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acut purulent total
D. pulpita cronic
E. pulpita acut seroas total.
(pag. 125)

S2620028. Granulomul chistic reprezint:


A. o osteit apical cronic i distrucie osoas cu contur difuz
B. nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie cu numeroi fibroblati i histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial
D. stadiul iniial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapical cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)
S2620029. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se face pe baza
urmtoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentar pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei i tegumentelor
D. lipsa durerii la percuie n axul dintelui
E. nu apar modificri n starea general a organismului.
(pag. 109)
S2620030. Tabloul morfopatologic n parodontita apical acut seroas arat:
A. perei vasculari ngroai
B. ligamentele alveolo-dentare sunt subiate
C. desociere fibrilar prin depolimerizare
D. corticala intern alveolar prezint contur regulat
E. ngustarea spaiilor intertrabeculare.
(pag. 108)
S2820031. In gingivita de sarcina:
A. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Capnocitophaga
B. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Prevotella intermedia
C. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Actynobaclus
D. s-au evidentiat mecanisme imune
E. prevalenta este intre 20-50 %
(pag. 129)
S2820032. Gingivita din diabet prezinta
A. hiperplazie gingivala localizata
B. culoare gingivala rosu deschis
C. consistenta ferma a papilelor
D. pungi parodontale
E. frecvente ulceratii
(pag. 132)
S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:
A. culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate
B. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat)
C. gingivoragii la cele mai mici atingeri
D. adenopatie regionala
E. limitarea deschiderii gurii prin trismus
(pag. 145)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1220034. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu
A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. lichenul plan
D. gingiviostomatita herpetica
E. gingivita cronica
(pag. 150)
S1220035. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza
(pag. 145)
S1220036. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt
A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei(bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidiva
E. cavitati carioase aproximale
(pag. 127)
S1220037. Gingivitele descuamative pot aparea in
A. leucemii acute si subacute
B. lichen plan
C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet
(pag. 141)
S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea
A. senzatii dureroase la atingere, masticatie
B. dificultatea de a purta protezele mobile
C. fisuri dureroase ale comisurilor orale
D. hipersalivatie
E. prurit gingival
(pag. 149)
S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari
A. prurit gingival
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune
(pag. 129)

S1220040. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta


A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii
(pag. 132)
S1220041. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii
(pag. 134)
S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii
A. trismus
B. febra
C. abcese de vecinatate
D. edem laringian
E. meningita acuta
(pag. 143)
S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza
A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. senzatie de usturime
D. tumefactie
E. halena
(pag. 126)
a
S1220044. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica poate aparea
A. adenopatie regionala
B. durere intensa la atingerea gingiei
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. halena fetida intensa
E. senzatie de gust metalic
(pag. 145)
S1320045. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:
A. lichen plan vezicular
B. sifilis
C. leucemia acuta
D. stomatita gangrenoasa
E. agranulocitoza
(pag. 146)

S1320046. Gingivita din diabet prezinta:


A. hiperplazie generalizata
B. culoare palida deschisa
C. consistenta ferma a papilelor
D. ulceraii si sangerari usoare la atingere
E. frecvent pungi false
(pag. 132)
S1320047. Gingivitele descuamative pot sa apara in:
A. infectii cronice: sifilis, tuberculoza
B. la pubertate si postpubertate
C. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare
D. in lichenul plan vezicular sau bulos
E. in gingivita hiperplazica idiopatica
(pag. 141)
S1320048. Granulomul sarcoidal contine:
A. limfocite
B. numeroase mononucleare
C. celule epteliale
D. leucocite
E. celule gigante Langerhans multinucleate
(pag. 135)
S1320049. in gingivita cronica simpla, in stadiul de"leziune stabila"histologic apare:
A. marginatie leucocotara
B. microulceratii in epiteliu
C. cresterea numarului de plasmocite
D. fragilitate capilara (meiopragie)
E. hiperemie activa
(pag. 125)
S1320050. in gingivita de sarcina:
A. gingia este tumefiata
B. apare senzatie de uscaciune si arsura
C. mobilitatea patologica este frecvent de gradul 3
D. semnele clinice se accentueaza din luna a II-a sau a III-a
E. sangerarea se produce la cele mai mici atingeri
S1320051. in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:
A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena
(pag. 133)

S1320052. in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele


microorganisme
din santul gingival sunt:
A. specii de Streptococ
B. specii de Actinomyces
C. Capnocytophaga
D. Veillonela Parvula
E. Fusobacterium
(pag. 131)
S1320053. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de:
A. boli generale cronice casectizante
B. menopauza si postmenopauza
C. deficitul de vitamina A, D, E
D. prezena bacililor fuziformi si spirochetelor
E. hiposalivatia din colagenoze
(pag. 144)
S1320054. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:
A. sangerari gingivale la periaj si masticatie
B. consistenta gingiei crescuta in formele exudative
C. pungi false
D. prurit gingival si senzaie de usturime
E. fenomene de halistereza superficiala
(pag. 126)
S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:
A. glosita
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. disfagie
E. toate de mai sus
(pag. 134)
S1420056. In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele
aspecte:
A. creste numarul de plasmocite
B. epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare
C. lamina bazala e neintrerupta
D. microulceratii in epiteliu
E. scade nivelul si activitatea unor enzime
S1420057. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele
microorganisme
din santul gingival sunt:
A. Veillonela parvula
B. Fusobacterium
C. specii de Streptococ
D. specii de Stafilococ

E. specii de Actinomyces
(pag. 131)
S1420058. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:
A. hiperemie activa
B. marginatie leucocitara
C. migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor
D. flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti
(pag. 124)
S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:
A. fisuri dureroase la comisuri
B. halena fetida intensa
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. stare generala de regula nealterata
E. dureri spontane iradiante in oasele maxilare
(pag. 145)
S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:
A. principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea
B. mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor
C. pot aparea pungi parodontale adevarate
D. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat
E. hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare
(pag. 130)
S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcina;
C. varsta si sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.
(pag. 148-149)
S1520062. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita de menopauza;
B. gingivostomatita aftoasa;
C. gingivita de sarcina;
D. gingivostomatita distrofica;
E. gingivostomatita herpetica.
(pag. 145)
S1520063. Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:
A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;
B. miros si gust caracteristic de metal;
C. consistenta crescuta a gingiei;
D. hiperplazie generalizata polipoidala;
E. frecvente ulceratii.

(pag. 131-132)
S1520064. Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea
simptomatologie:
A. gingia este de culoare rosu-violaceu;
B. gingia are suprafata neteda;
C. gingia are uneori micro-ulceratii;
D. uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala;
E. consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile.
(pag. 128)
S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:
A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
B. este mai frecventa intre 10-12 ani;
C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
D. aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
E. inflamatie gingivala rosu-violacee.
(pag. 128)
S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:
A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
B. senzatie de gust metalic si alterat;
C. halena fetida;
D. aspect decapitat al papilelor;
E. mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
(pag. 145)
S1520067. In gingivita de sarcina:
A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia;
B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana;
C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice;
D. nu apar pungi gingivale adevarate;
E. mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3.
(pag. 129-130)
S1520068. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C:
A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor;
B. apar pungi adevarate;
C. scade sinteza de colagen;
D. apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari;
E. scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular.
(pag. 133)
S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una
hiperplazica se
numara:
A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;

D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;


E. persistenta pe arcada a unor dinti temporari.
(pag. 127-128)
S1620070. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:
A. hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie
D. sangerari usoare la atingere
E. frecvent pungi false.
(pag. 132)
S1620071. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:
A. sangerari usoare la atingere
B. consistenta ferma a papilelor
C. frecvent pungi false
D. usoara mobilitate patologica prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 132)
S1620072. Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie:
A. inflamatie gingivala cu o culoare rosie violacee
B. tumefactie prin edem cu caracter ireversibil
C. sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
E. ulceratii frecvente.
(pag. 128-129)
S1620073. in boala Behcet se intalnesc:
A. afte bucale si genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita
C. induratia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.
(pag. 143)
S1620074. Sangerarea in gingivita cronica poate fi
A. spontana
B. provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei
C. provocata de explorarea cu sonda
D. provocata de periajul dentar
E. provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii
gingivale libere.
(pag. 127)

S2120075. Dupa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla,necomplicata,de


cauza microbiana
poate fi:
A. papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita difuza
D. gingivita localizata
E. gingivita alergica
(pag. 126)
374
S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt
A. fumatul excesiv
B. deficitul vitaminelor E si PP
C. alcoolismul
D. pericoronaritele
E. stresul
(pag. 144)
S2120077. In gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin:
A. culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivala
B. tumefactie gingivala
C. gingie de aspect usor granular
D. consistenta moale a gingiei
E. frecvent cheilita si glosita ,asociate
(pag. 140)
S2120078. In gingivita hiperplazica prin hipovitaminoza C deficienta vitaminei are ca
efecte
A. scaderea sintezei de colagen
B. scaderea integritatii peretilor vasculari
C. necroza papilelor gingivale
D. aparitia de dureri gingivale
E. demineralizari in parodontiul profund
(pag. 133)
S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt:
A. dureri insuportabile cu caracter nevralgiform
B. ulceratii
C. gingivoragii precoce
D. hiperplazie gingivala
E. avulsia dintilor
(pag. 134)
S2320080. Gingivita la pubertate:
A. apare in special la fete
B. apare atit la fete cit si la baieti
C. apare la persoane cu igiena orala buna
D. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas

E. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga


(pag. 128)
S2320081. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin:
A. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice
B. senzatie de tensiune
C. usoara tumefactie gingivala
D. singerare gingivala
E. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator
(pag. 129)
S2320082. Deficienta de vitamina C are ca efect:
A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular
B. cresterea sintezei de fibre de colagen
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare
D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund
E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
(pag. 133)
S2320083. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta n:
A. glosita si disfagie
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. toate de mai sus
E. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei
(pag. 134)
S2320084. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:
A. inactivarea acidului folic;
B. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati;
C. stimularea sintezei ADN si a colagenului
D. stimularea factorului de crestere epiteliala;
E. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob
(pag. 137)
S2320085. Gingivitele descuamative pot s apar n urmatoarele circumstante:
A. infecii cronice: sifilis, Candida
B. la pubertate i postpubertate
C. n erupii medicamentoase prin reacii de hipersensibilizare
D. in pemfigus mucos benign
E. in gingivita hiperplazic idiopatic
(pag. 141)
S2320086. n gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome
obiective
A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale
B. rigiditatea fetei si adenopatie regionala
C. senzatie de gust metalic si alterat
D. papile interdentare cu aspect decapitat

E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.


(pag. 145)
S2320087. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:
A. hiperemie activa;
B. marginatie leucocitara;
C. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular;
D. migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelor
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti.
(pag. 124)
S2320088. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi:
A. gingivita cronica propriu-zisa
B. papilita, inflamatia papilei interdentare
C. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixa
D. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa
E. gingivita localizata numai la unul din dinti
(pag. 126)
S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una
hiperplazica se
numara:
A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;
E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare
(pag. 127)
S2320090. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin:
A. cresterea numarului de celule (in special de plasmocite)
B. cresterea numarului de fibre de colagen
C. aparitia edemului masiv intra si intercelular
D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion
E. prezenta capilarelor de neoformatie
(pag. 128)
S2320091. Gingivita din diabet prezint:
A. hiperplazie gingivala generalizat
B. gingie de culoare palid rosu-deschis
C. consistenta moale a papilelor
D. ulceraii i sangerri uoare la atingere
E. frecvent pungi adevarate
(pag. 132)
S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:
A. oxidarea excesiva a glucozei in gingie
B. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara
C. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local

D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase


E. nevrita diabetica
(pag. 132)
S2320093. Deficienta de vitamina C are ca efect:
A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular
B. cresterea sintezei de fibre de colagen
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare
D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund
E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
(pag. 133)
S2520094. Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt:
A. Uor prurit gingival
B. Discrete dureri la periaj
C. Usturime
D. Sngerri gingivale la masticaie
E. Sngerri gingivale spontane
(pag. 126)
S2620095. Rapiditatea fenomenelor de dinamic vascular n infalamiile parodoniului
apical depinde
de urmtorii factori:
A. intensitatea agresorului
B. timpul de aciune al agresorului
C. natura agresorului
D. cantitatea agresorului
E. tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)
S2620096. n etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:
A. bruxismul
B. lucrri protetice n subocluzie
C. traumatisme directe n cursul tratamentului endodontic
D. eugenolul folosit n tratamentul endodontic
E. ageni microbieni.
(pag. 105)
S2620097. Aspectul macroscopic i microscopic al inflamaiei osoase n parodontita
apical este
determinat de urmtoarele particulariti:
A. starea general a organismului
B. os alveolar cu cortical intern groas
C. lipsa unui sistem limfatic n zona cervico-facial
D. calea prin care ptrunde agentul agresor
E. esuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subiri
(pag. 103)
S2620098. Parodontita apical acut seroas (difuz) se caracterizeaz prin:
durere cu caracter lancinant provocat de difeite excitani care cedeaz odat cu creterea
afluxului
sangvin spre extremitatea cefalic

A.
B. adenopatia regional
C. absena sensibilitii la percuia n axul dintelui
D. congestia mucoasei n dreptul rdcinii dintelui
E. durerea iradiaz n regiuni nvecinate.
(pag. 108)
S2620099. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se
face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apical cronic fibroas
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)
S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):
A. nodul care deformeaz suprafaa mucoasei
B. palparea mucoasei n dreptul dintelui nu este dureroas
C. teste de vitalitate la cald pozitive
D. teste de vitalitate la rece negative
E. adenopatie regional cu ganglioni ndurai dureroi la palpare.
(pag. 123)
S2620101. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv
A. durere vie lancinant
B. palparea mucoasei n dreptul apexului poate evidenia o uoar sensibilitate
C. la teste de vitalitate la cald se constat sensibilitate
377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
378 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. explorarea cu sonda a camerei pulpare i a canalelor radiculare arat lipsa oricrei
sensibiliti
E. la examen radiologic se observ o zon de transparen ce nconjoar apexul.
(pag. 119)
S2620102. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:
A. pulpita total acut purulent
B. abcesul parodontal marginal
C. foliculita dinilor inclui
D. osteomielita
E. pulpita cronic deschis acutizat.
(pag. 113)
S2620103. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut hiperemic se pune pe
baza urmtoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzaia de prezen a dintelui n arcada dentar
B. mucoasa n dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpit total
D. pe radiografie se evideniaz un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percuie n ax.
(pag. 107)

S2820104. Semnele clinice obiective ale gingivitei cronice simple sunt:


A. prurit gingival
B. senzatii de usturime
C. sangerari gingivale
D. culoare rosie inchisa a gingiei
E. tumefactia papilelor gingivale
(pag. 127)
S2820105. Gingivita hiperplazica simpla prezinta:
A. gingie marita de volum
B. gingie de culoare rosu deschis
C. suprafata neteda
D. microulceratii sangerande la atingere
E. consistenta moale
(pag. 128)
S2820106. Tumora de sarcina:
A. prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri
B. prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri
C. apare dupa luna a 5-a de sarcina
D. din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom
E. apare dupa luna a 3-a de sarcina
(pag. 130)
S2820107. Gingivita hiperplazica in hipovitaminoza C prezinta:
A. halena
B. pungi false
C. mobilitate patologica
D. sangerari gingivale
E. fara ulcerati
(pag. 133)
S2820108. Hiperplazia gingivala hidantoinica
A. este localizata mai mult oral
B. este localizata mai mult vestibular
C. nu sangereaza
D. gingia este de consistenta redusa
E. prezinta o culoare roz deschis
(pag. 136)
S2820109. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu:
A. are culoarea gingiei de un roz deschis
B. are caracter generalizat
C. are o consistenta a gingiei moale, depresibila
D. apare un sant la baza hiperplaziei
E. volumul hiperplaziei este variabil
(pag. 138)

S2820110. Gingivita acuta ulcero-necrotica:


A. apare mai frecvent la adultii de varsta medie
B. gingia are culoare rosie
C. apar gingivoragii
D. apare hipersalivatie vascoasa
E. papilele interdentare au aspect decapitat
(pag. 145)
S2820111. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. candidoze cronice
B. gingivite hiperplazice
C. gingivostomatita herpetica
D. leucemia acuta
E. agranulocitoza
(pag. 145-146)
S2820112. Gingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice:
A. atrofica
B. hipertrofica
C. pseudomembranos
D. hiperkeratozic
E. hiperplazic
(pag. 149)
S2820113. Diagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu:
A. leucoplazia
B. lichen plan
C. gingivostomatita aftoasa
D. gingivostomatita herpetica
E. leziuni ulcerative ale mucoasei
(pag. 150)
S2820114. In boala Behcet se intalnesc:
A. afte bucale
B. afte genitale
C. leziuni oculare
D. leziuni cutanate
E. leziuni musculare
(pag. 148)
S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii
de:
A. antagonisti de calciu
B. stamicin
C. hidantoina
D. cefalosporine
E. ciclosporine
(pag. 135)

S2920116. Principalele semne de imbolnavire gingivala in sarcina sunt:


A. dureri gingivale
B. sangerare gingivala
C. ulceratiile gingivale
D. hiperplazii gingivale
E. pungi parodontale adevarate
(pag. 129)
S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de:
A. gingivomatoza
B. fibrom gingival difuz
C. hiperplazie fibromatoasa
D. fibromatoza gingivala ereditara
E. macrogingie dobindita
(pag. 139)
S2920118. La nivelul gingiei,leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:
A. sub forma de macule confluente
B. sub forma de placard
C. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
D. sub forma de pustule
E. eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatie
(pag. 142)

Tema nr. 21
Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent
A. dupa 40 ani
B. la varstnici
C. la copii
D. dupa 20 ani
E. la menopauza
(pag. 160)
S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este
A. durere localizata
B. sangerari gingivale la succiune
C. senzatie de egresiune
D. halistereza
E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:
A. 1960
B. 1952
C. 1967
D. 1977
E. 1956
(pag. 156)
S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:
A. 2-6%
B. 4-8%
C. 48%
D. 33%
E. 0,5%
(pag. 160)
S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda
la adult la
nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei
gingivale
consecutive?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 159)
S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:
A. molarilor secunzi si incisivilor
B. molarilor primi si caninilor
C. molarilor primi si incisivilor
D. molarilor secunzi si caninilor
E. premolarilor
(pag. 156)
S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt:
A. pungi de 5-7 mm
B. exudat inflamator redus sau clinic absent
C. mobilitate dentara accentuata
D. migrari patologice frecvente
E. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale
(pag. 162)
S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:
A. prurit gingival
B. sangerari frecvente ale gingiei
C. papila gingivala tumefiata
D. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti

E. durere periradiculara si interradiculara


(pag. 153)
S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta:
A. mobilitate dentara accentuata;
B. hiperestezie;
C. semnificative migrari patologice;
D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal;
E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri.
(pag. 161)
S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt:
A. parodontita de sarcina;
B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase;
C. parodontita distrofica;
D. parodontita premenstruala;
E. gingivostomatita micotica.
(pag. 160-161)
S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se
evidentiaza:
A. infiltrat limfoplasmocitar abundent;
B. distructii ale fibrelor Sharpey;
C. vasodilatatie cu caracter paralitic;
D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive;
E. resorbtii ale cementului radicular.
(pag. 157)
S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult:
A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor;
B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor;
C. apar treme patologice;
D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate;
E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.
(pag. 158-159)
S1521013. In parodontita prepubertara:
A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani;
B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul
Papillon-Lefevre;
C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;
D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate;
E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta.
(pag. 155)
S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:
A. resorbtia osoasa este verticala;
B. resorbtia osoasa este orizontala;
C. apare halistereza;

D. demineralizarea are aspect de canal septal;


E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
(pag. 157)
S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:
A. integritatea osului alveolar
B. resorbtia osoasa orizontala
C. halistereza
D. resorbtie osoasa verticala
E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 157)
S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se
remarca:
A. integritatea osului alveolar
B. halisfereza
C. resorbtie osoasa orizontala
D. resorbtie osoasa verticala
E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 159)
S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de
parodontoza(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si
posibilitatile de
tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?
A. Gingivita cronica simpla
B. Gingivita alergica
C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala
E. Parodontita juvenila
S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:
A. anemia hipocroma
B. neutropenia sau granulocitopenia
C. maladia Hodkin
D. talasemia
E. sarcoidoza
(pag. 155)
S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri n
parodontita
marginal profund rebel la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Bacillus forsythus
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 161)

S2321020. Cum este descris parodontita distrofic?


A. inflamaie acut a esuturilor gingivale
B. inflamaie cronic a esuturilor gingivale
C. inflamaie ce apare dup instalarea menoipauzei
D. fenomen distrofic caracteristic batrneii
E. inflamaie cronic instalat pe un fond distrofic
(pag. 161)
S2321021. Elementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei n parodontit
marginal
cronic este:
A. apariia sngerrii gingivale spontane
B. apariia fisurilor Stillman
C. apariia tartrului
D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucie
E. mobilitatea dinilor
(pag. 151)
S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o
difereniaza de
gingivit, este:
A. prurit gingival
B. usturimi gingivale
C. jena dureroas gingival accentuat de periaj i masticaie
D. sngerri frecvente ale gingiei la atingeri uoare i la succiunea gingiei
senzaia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dini, nsoit de o durere periradicular
i
interradicular.
E.
(pag. 153)
S2321023. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate? Parodontita juvenil:
A. se caracterizeaz prin lipsa unei inflamaii evident clinic
B. se caracterizeaz prin prezena unei inflamaii gingivale moderate
C. se caracterizeaz prin prezena craterelor la nivelul papilelor gingivale
D. se caracterizeaz prin prezena unor abundente depozite de plac bacterian i tartru
E. se caracterizeaz prin liza osoasa orizontal generalizata.
(pag. 156)
S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:
A. Pruritul gingival
B. Usturimea gingival
C. Sngerarea la atingerea gingiei
D. Sngerarea la succiunea gingiei
E. Senzaia de egresiune a dintelui
(pag. 153)

S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale:


A. se face prin coafaj direct
B. se face prin extirpare vital
C. se face prin coafaj indirect
D. amputaie devital
E. toate de mai sus.
(pag. 134)
S2621026. Amputaia vital este indicat:
A. dini mobili parodontotici
B. molarii persoanelor n vrst
C. dini temporari
D. la copii i la tineri la premolari i molari cu rdcinile n curs de formare
E. molari de minte.
(pag. 142)
S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade:
A. gradul 1 = 02 mm
B. gradul 1 = 04 mm
C. gradul 2 = 46 mm
D. gradul 2 = 47 mm
E. gradul 3 = > 8 mm
(pag. 159)
S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul:
A. primii molari superiori si inferiori
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivii
D. primii molari, incisivii si dintii vecini
E. toate cele de mai sus
(pag. 156)
S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este:
A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare
B. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere
C. usoara mobilitate dentara de gradul 1
D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti
E. uneori hiperplazie gingivala
(pag. 153)
S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:
A. 20 ani
B. 25-30 ani
C. 30-35 ani
D. 35-40 ani
E. 45 ani
(pag. 160)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1221031. In parodontita distrofica apar
A. fenomene de hiperestezie
B. pungi de adancime mica sau medie
C. pungi profunde
D. migrari patologice accentuate
E. resorbtii orizontale
(pag. 162)
S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt
A. prezenta pungilor false156
B. mobilitate dentara patologica
C. retractii gingivale
D. hiperestezie dentinara
E. senzatie de egresiune a dintilor
(pag. 156)
S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivoosoasa de gradul II a
furcatiilor dintilor laterali implica
A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm
B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular
C. exista demineralizare
D. exista resorbtia limbusului septului interradicular
E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia
(pag. 159)
S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in
urmatoarele
zone
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa si interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori
(pag. 158)
S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu
se evidentiaza
A. resorbtii ale cementului radicular
B. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie
C. infiltrat limfoplasmocitar abundent
D. degenerescente celulare
E. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)
(pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS exista


A. sangerari la atingeri usoare cu sonda
B. semne de inflamatie gingivala
C. mobilitate dentara patologica
D. pungi parodontale adevarate
E. uneori retractie gingivala
(pag. 154)
S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar
A. migrari dentare patologice
B. prurit gingival
C. jena dureroasa la nivelul gingiei
D. usturimi gingivale
E. sangerari gingivale
(pag. 153)
S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva
sunt
caracterizate prin
A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. absenta mobilitatii patologice
C. tumefactii voluminoase ulcerate
D. prezenta exudatului pururlent
E. usturimi gingivale
(pag. 160)
S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de:
A. celule epiteliale descuamate
B. infiltrat limfoplasmocitar
C. bacterii intregi si fragmentate
D. leucocite distruse
E. imunoglobuline
(pag. 158)
S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar:
A. vasoplegie
B. meiopragie
C. halistereza
D. distrucia fibrelor de colagen
E. infiltrat limfoplasmocitar abundent
(pag. 157)
S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare:
A. infiltrat dens limfoplasmocitar
B. degenerescenta filetelor nervoase
C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie
D. vasodilataie pasiva
E. segregatie celulara
(pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar


urmatoarele
microorganisme:
A. Bacillus forsytus - 25%
B. Bacillus forsytus - 52%
C. Bacillus forsytus - 40%
D. Porphyromonas gingivalis 50%
E. Porphyromonas gingivalis - 15 %
(pag. 161)
S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:
A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic
B. pungi parodontale false
C. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi
D. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi
E. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi
(pag. 156)
S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:
A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani
B. este cauzata genetic
C. apare dupa varsta de 35 ani
D. are cauza microbiana
prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite
marginale cronice
profunde
E.
(pag. 160)
S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind
implicati:
A. Prevotella intermedia
B. Eikinella corrodens
C. Capnocytophaga
D. Campylobacter rectus
E. Veillonella
(pag. 160)
S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:
A. semne de inflamatie gingivala
B. mobilitate dentara accentuata
C. culoare roz-palida a gingiei marginale
D. radiotransparena cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar
E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate
(pag. 154)
S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 1
B. pungi parodontale adevarate

C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos


D. absena semnelor inflamaiei gingivale
E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala
(pag. 158-159)
S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ:
A. degenerescente celulere
B. disjunctie epiteliu-dinte
C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. vasodilatatie cu caracter paralitic
(pag. 156)
S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:
A. apofizelor genii
B. spinei nazale
C. liniilor oblice: interna si externa
D. crestei zigomato-malare
E. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori
(pag. 158)
S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate
urmatoarele
microorganisme:
A. A. actinomycetemcomitans
B. Eikenella corrodens
C. Porphyromonas gingivalis
D. Capnocytophaga
E. Veillonela
(pag. 160)
S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic
sunt:
A. fisuri Stillman
B. feston McCall
C. atrofie osoasa predomonant verticala
D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
E. hiperestezie
(pag. 162)
S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele
grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular
B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa
C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm
D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus
E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular
(pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale


contin:
A. leucocite distruse
B. celule epiteliale descuamate
C. fragmente de os alveolar necrozat
D. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent
E. tesut conjunctiv de neoformatie
(pag. 158)
S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:
A. sindromul Down
B. sindromul Papillon-Lefevre
C. hiperfosfatazia
D. anemia
E. sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)
S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la
tratament sunt:
A. Fusobacterium nucleatum
B. Prevotella intermedia
C. A. actinomycetemcomitans
D. Peptostreptococus micros
E. Capnocytophaga
(pag. 161)
S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:
A. dureri intense iradiate;
B. mobilitate dentara patologica;
C. retractie gingivala;
D. pungi parodontale false;
E. hiperestezie dentinara.
(pag. 156)
S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:
A. apar tulburari de masticatie;
B. tulburari de fonatie;
C. retractie gingivala;
D. pungi adevarate;
E. manifestari psihice anxios-obsesive.
(pag. 158)
S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt:
A. prurit gingival;
B. sangerare la atingeri usoare cu sonda;
C. tumefactie gingivala cu pungi false;
D. sangerare la succiunea gingiei;
E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.
(pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala:


A. creste fosfataza acida;
B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti
insotita de durere;
C. apare tumefactia gingivala cu pungi false;
D. apare uneori retractie gingivala;
E. radiologic apare demineralizarea osoasa.
(pag. 153-154)
S1521060. Parodontita distrofica:
A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta;
B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale;
C. prezinta mobilitate dentara crescuta;
D. prezinta migrari patologice accentuate;
E. prezinta tumefactie granulara.
(pag. 161-162)
S1521061. Parodontita juvenila:
A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis;
B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic;
C. prezinta pungi parodontale false;
D. prezinta pungi parodontale adevarate;
E. prezinta retractie gingivala.
(pag. 156)
S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva:
A. apare mai frecvent dupa 20 de ani;
B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata;
C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau
ani;
D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate;
E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.
(pag. 160)
S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult:
A. reprezinta forma intens destructiva la adult;
B. prezinta pungi parodontale adevarate;
C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4;
D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale;
E. prezinta resorbtie orizontala accentuata.
(pag. 158)
S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in
zonele:
A. primii molari superiori si inferiori
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivii
D. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14
E. caninii superiori si inferiori.

(pag. 156)
S1621065. in parodontita juvenila:
A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular
C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
D. apare retractie gingivala
E. apar leziuni hiperkeratozice.
(pag. 156)
S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin:
A. hiperplazie gingivala generalizata
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. retractia gingivala
D. fisuri Stillman
E. festonul McCall.
(pag. 162)
S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:
A. semne de inflamatie gingivala
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. retractie gingivala
D. pungi parodontale false
E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
(pag. 158)
S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:
A. prurit gingival
B. dureri intense la atingerea gingiei
C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie
D. senzatie de gust metalic si alterat
E. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
(pag. 153)
S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale
contin
A. leucocite distruse
B. tesut mezenchimal nediferentiat
C. glicoproteine
D. celule epiteliale descuamate
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 158)
S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne
histopatologice in epiteliu
sunt:
A. vasodilatatia pasiva
B. degenerescenta filetelor nervoase
C. hiperkeratoza

D. parakeratoza
E. segregatie celulara in stratul cornos
(pag. 152)
S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca
A. Diabet.
B. Sindromul DOWN
C. hipofosfatazia
D. neutropenia sau granulocitopenia
E. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI
(pag. 158)
S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt:
A. prurit gingival
B. usturimi gingivale
C. retractie gingivala
D. hipertrofie gingivala
E. hiperplazie gingivala
(pag. 153)
S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin
A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari
B. formarea diastemei patologice
C. mobilitate dentara patologica
D. prurit gingival
E. xerostomie
(pag. 156)
S2321074. Bifai care sunt principalel semne clinice de mbolnavire n parodontita
juvenil:
A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentar patologic
C. pungi parodontale adevrate
D. retracie gingival
E. hiperestezie dentinar
(pag. 156)
S2321075. Din punct de vedere histopatologic, n parodontita marginal cronic
profund se
evideniaz:
A. distrucii ntinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare i
periodontale
392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
393 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. creterea fosfatazei alcaline
C. resorbii ale cementului radicular
D. distrucii ale fibrelor Sharpey
E. numeroase zone de resorbie ale osului alveolar
(pag. 157)
S2321076. Care sunt zonele n care se pot dezvolta pungi osoase n cadrul evoluiei

parodontitei
marginale cronice profunde a adultului?
A. liniile oblice: extern i intern
B. zona premolarilor mandibulari
C. zona premolarilor maxilari
D. creasta zigomato-malar
E. zona palatin n dreptul dinilor frontali superiori
(pag. 158)
S2321077. Care dintre urmtoarele semne clinice obiective caracterizeaz tabloul clinic
al parodontitei
marginale cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologic de gradul 2 sau 3
B. pungi parodontale adevrate
C. prezena de numeroase resturi radiculare
D. migrri patologice
E. afectarea gingivo-osoas a bifurcaiilor i trifurcaiilor dinilor laterali
(pag. 158-159)
S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din
parodontita
marginal cronic profund a adultului?
A. exsudat seros
B. exsudat fibrinos
C. exsudat sero-fibrinos
D. exsudat sangvinolent
E. exsudat purulent
(pag. 158)
S2321079. Care dintre urmtoarele mecanisme au fost incriminate n patogenia
parodontitei marginale
agresive, rapid progresiv?
A. activarea policlonal a limfocitelor B
B. activarea complementului
C. modificri ale chemotactismului neutrofilelor fa de bacterii
D. alterri ale funciilor limfocitelorT
E. producerea de autoanticorpi fa de colagen
(pag. 160)
S2321080. Trecerea de la gingivit la parodontita marginal cronic se nsoete de
modificri ale
componentelor plcii bacteriene:
A. cresc spirochetele
B. cresc speciile de bacili gram-negativi
C. apariia Eikenella corrodens
D. apariia Camphylobacter rectus
E. crete viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus
(pag. 151)
S2321081. n parodontita marginal cronic superficial, apar:
A. primele manifestri de disjuncie ntre gingie i dinte
393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
394 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar
C. crete mobilitatea dinilor
D. demineralizri ale osului
E. halena.
(pag. 152)
S2321082. Cercetrile de microscopie optic i electrono-optic, au artat c n
parodontita marginal
cronic superficial apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:
A. infiltrat dens limfo-plasmocitar
B. vasodilataie pasiv
C. endarterita
D. degenerescena filetelor nervoase
E. alterri ale mitocondriilor.
(pag. 152)
S2321083. Particularitile histochimice i histoenzimologice n parodontita marginal
cronic
superficial sunt reprezentate de:
A. vacuolizarea mitocondriilor
B. creterea fosfatazei alcaline
C. creterea ARN-ului n stratul germinativ
D. scderea succindehidrogenazei n zonele epiteliale cu ulceraii
E. tendina de aglomerare a ribozomilor
(pag. 152-153)
S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei
gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre marginea incizala
sau
suprafaa ocluzal
A.
B. uneori papila poate fi desprins de pe dinte
C. papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de
gingia fix
D. relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie
E. papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.
(pag. 154)
S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar,
sunt adevrate:
A. apare la dentiia temporar i mixt
B. este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre
C. este asociat cu sindromul Down
D. nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia
E. este asociat cu sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)
S2321086. Ce este halistereza?
A. miros urt al cavitaii orale, ce insoete simptomatologia din parodontitele marginale
cronice profunde
B. semn specific din gingivita ucero-necrotic
demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare la nivelul

vrfului septului
alveolar
C.
demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n lungul
septului alveolar,
central axial n mod intrerupt sau continuu
D.
demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n aproape
totalitatea
septului alveolar
E.
(pag. 154-155)
394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
395 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni
implicai n
producerea parodontitei juvenile
A. Eikenella corrodens
B. Streptoccocus mutans
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans
D. Capnocytophaga sputigena
E. Stafiloccocus aureus
(pag. 156)
S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:
A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman
B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman
C. pot produce fenomene de tip boala serului
D. pot produce soc anafilactic
E. pot produce activarea complementului
(pag. 156)
S2521089. Parodontita marginal cronic juvenil are ca semne clinice urmtoarele
A. Mobilitate dentar
B. Pungi parodontale reale
C. Retracie gingival
D. Sngerare gingival spontan
E. Hiperestezie dentinar
(pag. 156)
S2621090. Amputaia devital este indicat n cazul:
A. tratamentului dinilor mobili parodontotici
B. molarilor persoanelor n vrst
C. dinilor cu canale foarte curbe
D. pulpopatiilor incipiente la copii i tineri
E. la dinii cu rdcini n formare.
(pag. 143)
S2621091. Contraindicaiile la extirpri vitale sunt reprezentate de:
A. luxaiile dentare
B. fracturile radiculare n prima i a doua treime a rdcinii
C. dinii aflai n vecintatea unor formaiuni patologice

D. afeciuni care contraindic folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului


E. sarcina n primele 3 luni i ultimele 2 luni.
(pag. 147-148)
S2621092. Extirparea devital este indicat n urmtoarele situaii:
A. dini cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pn la apex
B. dini situai distal pe arcad, la care tratamentul este dificil
C. pulpitele purulente pariale
D. pulpitele cronice deschise granulomatoase
E. cariile cu evoluie subgingival.
(pag. 154)
S2621093. Extirparea devital este contraindicat n:
A. pulpitele purulente pariale
B. pulpitele purulente totale
395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
396 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. pulpitele cronice deschise granulomatoase
D. cazul persoanelor alergice la substanele anestezice
E. imposibilitatea realizrii anesteziei locale (tumori, trisme, infecii).
(pag. 154)
S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta n:
A. coafaj direct
B. amputatie vitala
C. extirparea aseptico-antiseptica
D. amputatie devitala
E. coafaj indirect
(pag. 134)
S2621095. Tratamentul pulpitei purulente pariale const n:
A. coafaj direct
B. amputaie vital
C. extirparea aseptico-antiseptic
D. amputaie devital
E. coafaj indirect
(pag. 134)
S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala
este reprezentata
de:
A. senzatia de egresiune a unui dinte
B. durere periradiculara
C. durere generalizata
D. durerea apare frecvent seara
E. durere de intensitate medie
(pag. 153)
S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala
este reprezentata
de:
A. culoare rosie deschisa a gingiei
B. papila gingivala cu aspect lobulat
C. papila gingivala cu aspect filiform

D. papila desprinsa de dinte


E. mobilitate dentara de gradul 1
(pag. 154)
S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin:
A. albinism
B. hipercheratoza palmara
C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani
D. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani
E. pungi parodontale adanci
(pag. 155)
S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este:
A. mobilitate dentara patologica
B. pungi parodontale false
C. abcese parodontale
D. poate fi localizata
396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
397 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. retractie gingivala
(pag. 156)
S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:
A. apare mai frecvent dupa 40 ani
B. apare mai frecvent dupa 20 ani
C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP
D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate
E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor
(pag. 160)
S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia
poate fi:
A. aparitia fisurilor Stillman
B. aparitia festonului McCall
C. evolutia continua a leziunilor preexistente
D. aparitia de leziuni noi
E. mai pregnanta la copii
(pag. 161-162)
S2821102. In parodontita distrofica apar:
A. pungi parodontale de adancime mare
B. mobilitate dentara accentuata
C. migrari patologice semnificative
D. exudat inflamator redus
E. rezorbtie osoasa orizontala
(pag. 162)
S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:
A. scade fosfataza alcalina
B. scade ARN
C. scade Succindehidrogenaza
D. creste fosfataza alcalina
E. creste ARN
(pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin:


A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentara patologica
C. lipsa unei inflamatii clinic
D. migrari dentare
E. prezenta unei inflamatii clinic
(pag. 156)
S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective
sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
B. retractie gingivala
C. tulburari de masticatie
D. pungi parodontale adevarate
E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare
(pag. 158)
S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:
397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
398 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. sindromul Down
B. sindromul Plummer-Vinson
C. sindromul Chediak-Higashi
D. boala lui Werkhof
E. sindromul Papillon-Lefevre
(pag. 155)
398
Tema nr. 22
Manifestri gingivo-parodontale i orale n SIDA
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de
A. un virus - HIV
B. specii de stafilococ
C. specii de streptococ
D. spirochete
E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans
(pag. 163)
S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este
A. congenital
B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare
C. ereditar
D. de etiologie microbiana
E. de etiologie micotica
(pag. 162)
S1322003. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
A. preferential pe gingie;
B. preferential pe mucoasa boltii palatine;
C. preferential pe mucoasa jugala;

D. preferenial pe mucoasa planseului bucal;


E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine
(pag. 164)
S1322004. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:
A. gastrite;
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior;
C. accident vascular cerebral;
D. dermatite de contact;
E. insuficienta renala cronica
(pag. 164-165)
S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent
la:
A. gravide;
B. pubertate;
C. menopauza;
D. persoanele HIV pozitive;
E. persoanele supuse unor stresuri mari.
(pag. 163)
S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:
A. posibil
399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
400 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. probabil;
C. exclus;
D. crescut;
E. scazut.
(pag. 163)
S1322007. SIDA este consecinta unei infectii
A. Bacilare;
B. Cu candida
C. Parazitare;
D. Virale;
E. Polimicrobiene.
(pag. 162)
S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele
caracteristici::
A. lizereu eritematos de culoare rosu-aprins
B. singereaza scazut, doar la traume serioase
C. apare in forma unica localizata
D. nu se suprainfecteaza micotic niciodata
E. nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice
(pag. 163)
S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:
A. subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior
B. retroauriculari
C. occipitali
D. pretragieni
E. submentonieri

(pag. 164)
S1422010. Manifestarile caracteristice papilelor linguale la bolnavii SIDA sunt:
A. leucoplazia viloasa
B. infectiile micotice
C. leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie atipica
D. sarcomul Kaposi
E. depigmentari ale mucoasei
(pag. 163)
S1422011. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva se caracterizeaza
prin urmatoarele
aspecte:
A. apare mai frecvent la persoanele HIV-pozitive
B. boala apare doar localizat
C. nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar
D. osul alveolar nu este denudat de tesuturile moi
E. osul alveolar nu prezinta fenomene de sechestrare
(pag. 163)
S1422012. Virusul HIV afecteaza celule precum:
A. celulele osoase
B. celulele pulmonare
C. celulele hepatice
D. limfocitele t (helper)
400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
401 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. eritrocitele
(pag. 163)
S2322013. SIDA este consecina unei infecii:
A. Bacilare;
B. Cu candida;
C. Parazitare;
D. Virale;
E. Polimicrobiene.
(pag. 162)
S2322014. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:
A. posibil
B. probabil
C. exclus
D. crescut
E. sczut
(pag. 163)
S2322015. Parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv apare mai frecvent
la:
A. gravide
B. pubertate
C. soldai
D. persoanele HIV pozitive
E. persoanele supuse unor stresuri mari
(pag. 163)

S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:


A. preferenial pe gingie
B. preferenial pe mucoasa bolii palatine
C. preferenial pe mucoasa jugal
D. preferenial pe mucoasa planeului bucal
E. preferenial pe gingie i mucoasa bolii palatine
(pag. 163)
S2322017. Manifestrile extrabucale i generale frecvent ntlnite n SIDA sunt:
A. gastrite
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari i a lanului cervical anterior
C. accident vascular cerebral
D. dermatite de contact
E. insuficien renal cronic
(pag. 164-165)
S2322018. Candidoza pseudomembranoas este mai frecvent localizat
A. la nivelul gingiei marginale
B. la nivelul marginilor limbii
C. la nivelul mucoasei jugale
D. pe faa dorsal a limbii
E. la nivelul bolii palatine
(pag. 164)
S2522019. Manifestri bucale la bolnavii SIDA sunt:
401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
402 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. Hiperplazia gingival
B. Supuraia gingival
C. Sngerarea gingival
D. Leucoplazia viloas
E. Tumefacia gingival
(pag. 163, 164)
S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cnd se respect ntocmai
tehnica de lucru,
arat rezultate pozitive n:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)
S2622021. Soluia Walkhoff conine:
A. fenol 30 %, camfor 60 % i alcool 10 %
B. monoclorfenol i alcool 10 %
C. P-monoclorfenol, mentol i camfor
D. P-monoclorfenol i tricrezol
E. P-monoclorfenol, alcool i eter 10 %.
(pag. 177)
S2922022. Factorul cauzal in producerea SIDA este reprezentat de:
A. neutrofile

B. limfocite
C. hematii
D. macrofage
E. unii neuroni
(pag. 163)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1222023. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate
de
A. eritemul gingival linear
B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. leucoplazia viloasa
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163)
S1222024. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri
A. candidoza eritematoasa
B. candidoza pseudomembranoasa
C. candidoza hipertrofica linguala
D. cheilita angulara micotica
E. candidoza bipolara
(pag. 164)
S1222025. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
403 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins
B. nu prezinta sangerari
C. sangereaza la atingeri usoare
D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe
E. se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale
(pag. 163)
S1222026. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare
B. poate fi localizat sau generalizat
C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe
D. poate cuprinde si mucoasa palatinala
E. poate cuprinde si mucoasa alveolara
(pag. 163)
S1222027. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea
A. senzatie de uscaciune a gurii
B. hipersalivatie
C. zone de culoare rosie
D. uneori depapilari zonale
E. leziuni ulceroase
(pag. 164)
S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special
A. prin atingerea persoanei infectate
B. prin contact sexual
C. prin contaminare cu sange infectat

D. aerian
E. nu se transmite
(pag. 163)
S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi
reprezentate de
A. leucoplazia viloasa
B. sarcomul Kaposi
C. hiperpigmentarea mucoasei orale
D. histoplasmoza
E. toxoplasmoza cerebrala
(pag. 164)
S1222030. Manifestarile orale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de
A. eritemul gingival linear
B. angiomatoza bacilara
C. sarcomul Kaposi
D. parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresiva
E. infectiile micotice
(pag. 163)
S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS
A. nu apare decat in stadiile terminale ale bolii
B. apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate
C. se prezinta exclusiv localizat
D. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar
403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
404 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. poate fi localizata sau generalizata
(pag. 163)
S1222032. Sarcomul Kaposi din SIDA
A. se manifesta sub forma de macule rosii sau brune
B. se manifesta sub forma de papule sau mici noduli
C. pot imbraca ulterior aspect de hematom sau hemangiom
D. se poate suprainfecta micotic
E. este o tumora benigna
(pag. 164)
S1222033. Sarcomul Kaposi este
A. o tumora maligna
B. o tumora benigna
C. specifica infectie HIV
D. nespecifica infectiei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)
S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in
A. lichidul santului gingival
B. saliva
C. sange
D. lichid cefalo-rahidian
E. sperma
(pag. 163)

S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii
SIDA:
A. eritroplazia;
B. leucoplazia viloasa;
C. candidoza eritematoasa
D. sarcomul Kaposi;
E. angiomatoza bacilara.
(pag. 163-164)
S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se
face cu:
A. eritroplazia;
B. hiperpigmentatiile medicamentoase;
C. coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
D. sarcomul Kaposi;
E. candidoza eritematoasa.
(pag. 164)
S1322037. Eritemul gingival liniar:
A. se mai numeste gingivita HIV;
B. frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la
atingeri usoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
D. se insoeste de mobilitate dentara
E. creste incidenta cariilor de colet
(pag. 163)
S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale,
propriu-zise,
404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
405 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
starea generala poate fi alterata prin:
A. febra;
B. dispnee
C. astenie;
D. scadere in greutate;
E. afectare hepatica.
(pag. 164)
S1322039. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:
A. sunt frecvente;
B. au evolutie atipica;
C. se trateaza cu antibiotice;
D. nu au tendina de vindecare
E. sunt contagioase.
(pag. 164)
S1322040. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:
A. eritemul gingival linear;
B. gingivitele din cursul unor stari fiziologice;
C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
D. parodontita juvenila;
E. hipercresterile gingivale

(pag. 163)
S1422041. Candidozele bucale in SIDA:
A. nu apar niciodata
B. sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans
C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor
D. se pot manifesta in diferite moduri
E. se pot manifesta si sub forma cheilitei angulare micotice
(pag. 164)
S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate
altera prin:
A. febra
B. inapetenta
C. aritmie cardiaca
D. astenie
E. diaree
(pag. 164)
S1422043. In SIDA pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extrabucale si
generale:
A. adenopatii ale ganglionilor occipitali
B. candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor, plaminilor
C. pneumonii
D. toxoplasmoza cerebrala
E. edem laringian
(pag. 164)
S1422044. Sarcomul Kaposi:
A. este o tumora benigna specifica infectiei HIV
B. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
C. la inceput, se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna
405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
406 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. niciodata nu are aspect de papula
E. ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de hematom sau hemangiom
(pag. 164)
S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
A. sange
B. sperma
C. lichidul cefalo-rahidian
D. saliva
E. fluidul gingival
(pag. 163)
S1522046. Gingivita HIV:
A. se mai numeste eritem gingival linear;
B. se prezinta ca un lizereu ertiematos;
C. se insoteste de hiperestezie;
D. se insoteste de suprainfectari micotice;
E. prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios.
(pag. 163)
S1522047. La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara:

A. infectii micotice;
B. gingivite ulcero-necrotice;
C. hipopigmentatia mucoasei bucale;
D. leziuni herpetice ulcerate;
E. sarcomul Kaposi.
(pag. 163)
S1522048. Leziunile ulceroase din infectia cu HIV:
A. sunt de tip herpetic;
B. sunt de tip aftos;
C. nu au tendinta la vindecare;
D. se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate;
E. sunt acoperite de cruste hemoragice.
(pag. 164)
S1522049. Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV:
A. este o afectiune rapid progresiva;
B. este localizata initodeauna;
C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
D. este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului;
E. prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului.
(pag. 163)
S1622050. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite forme:
A. cheilita angulara micotica
B. candidoza hipertrofica linguala
C. candidoza pseudomembranoasa
D. fisurile Stillman
E. candidoza eritematoasa.
(pag. 164)
406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
407 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1622051. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:
A. diabet
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior
C. reumatism cronic degenerativ
D. candidoza la nivelul esofagului
E. pneumonii.
(pag. 165)
S1622052. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:
A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV
B. gingivita ulcero-necrotica
C. parodontita juvenila
D. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
E. parodontita marginala rapid progresiva.
(pag. 163)
S2122053. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta sub forma de :
A. eritem gingival linear
B. cheilita angulara
C. candidoza eritematoasa
D. leucoplazie viloasa

E. celulite perimaxilare
(pag. 164)
S2122054. La bolnavi SIDA ca manifestare gingivo-parodontala se descrie:
A. osteomielita
B. osteita a oaselor maxilare
C. leziuni ulceroase herpetice si aftoase
D. gingivita de involutie
E. eritemul gingival linear
(pag. 163)
S2122055. Manifestari bucale la bolnavi SIDA sunt
A. Infectii micotice
B. Celulite perimaxilare
C. Gust metalic
D. Tulburari de deglutitie
E. Angiomatoza bacilara
(pag. 163)
S2122056. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:
A. Eritemul gingival linear
B. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. Leucoplazia viloasa
D. Ulceratii jugale
E. Ulceratii ale boltei palatine
(pag. 163)
S2322057. Ce populaie celular este afectat de virusul HIV ?
A. limfocitele T-kiler
B. limfocitele T-helper
C. macrofagele
407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
408 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. celule Langerhans
E. unii neuroni i celulele gliale ale creierului
(pag. 162)
S2322058. Virusul HIV se transmite n special prin:
A. utilizarea paharelor dupa o persoana contaminata
B. atingerea tegumentelor
C. contact sexual
D. contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul
E. saliv care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice
(pag. 163)
S2322059. Virusul HIV este prezent n cantitatea cea mai mare n:
A. snge
B. saliv
C. sperm
D. urina
E. lichid cefalorahidian
(pag. 163)
S2322060. Virusul HIV se transmite prin:
A. srut;

B. saliv care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice;


C. contact sexual;
D. contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul;
E. atingerea tegumentelor
(pag. 163)
S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaii n legatur cu eritemul gingival liniar, sunt
adevrate?
A. se mai numete gingivita HIV;
B. frecvent se prezint ca un lizereu eritematos de culoare rou aprins, cu sngerri la
atingeri uoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare i marginii gingivale libere;
D. se nsoete de mobilitate dentar;
E. crete incidena cariilor de colet.
(pag. 163)
S2322062. Manifestrile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt
A. eritemul gingival linear
B. gingivitele din cursul unor stri fiziologice
C. parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv
D. parodontita juvenil
E. hipercreterile gingivale
(pag. 163)
S2322063. Care dintre urmtoarele manifestri bucale sunt mai frecvente la bolnavii
SIDA:
A. eritroplazia
B. leucoplazia viloas
C. candidoza eritematoas
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoz bacilar
(pag. 163)
408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
409 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2322064. Diagnosticul diferenial al hiperpigmentaiilor mucoasei bucale n SIDA se
face cu:
A. eritroplazia
B. hiperpigmentaiile medicamentoase
C. coloraia brun-maroniu din insuficiena corticosuprarenalian
D. sarcomul Kaposi
E. candidoza eritematoas
(pag. 163)
S2322065. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:
A. sunt frecvente
B. au evoluie atipic
C. se trateaz cu antibiotice
D. nu au tendin de vindecare
E. sunt contagioase
(pag. 163)
S2322066. n cursul infeciei HIV, gingivo-parodontale i orale fr leziuni extrabucale,
propriu-zise,

starea general poate fi alterat prin:


A. febr
B. dispnee
C. astenie
D. scdere n greutate
E. afectare hepatic
(pag. 164)
S2322067. Infeciile micotice n SIDA
A. sunt rare
B. sunt deosebit de frecvente
C. se manifest cnd nivelul de CD4 scade sub 200
D. apar la circa 90% din pacieni
E. sunt primul semn de infectare cu HIV
(pag. 163)
S2322068. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu sarcomul Kaposi sunt
adevrate?
A. esteo tumor benign
B. este o tumor malign,
C. nespecific infeciei HIV
D. specific infeciei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)
S2322069. n care dintre urmtoarele situaii, medicul stomatolog trebuie s aib n
vedere posibilitatea
unei infecii HIV?
A. prezena unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresive
B. candidoz bucal rebel la tratment
C. carii explozive (rampant caries)
D. leziuni herpetice mai vechi de o luna
E. afte atipice, cu ulceraii mari cu margini neregulate, suprainfectare
(pag. 163-164)
S2322070. Care dintre urmtoarele afirmaii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase
la bolnavii
SIDA?
A. ulceraii mari, cu margini neregulate
409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
410 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. ulceraii rotunde cu diametrul su 1 mm
C. extrem de dureroase
D. nedureroase
E. far tendin de vindecare
(pag. 164)
S2522071. Printre semnele bucale n SIDA se citeaz:
A. Osteita crestei alveolare
B. Celulita perimaxilar
C. Angiomatoza bacilar
D. Hiperpigmentaiile mucoasei bucale
E. Ulceraiile de tip herpetic

(pag. 164)
S2622072. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmtoarele
instrumente:
A. ace Miller
B. ace Donaldson fine i foarte fine
C. ace Hedstrm fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine i foarte fine.
(pag. 162)
S2622073. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmtoarele
substane
A. acid sulfuric 40 %
B. acid clorhidric 20-30 %
C. acid sulfuric 20-30 %
D. antiformin
E. EDTA 10 %
(pag. 162)
S2622074. Metodele de msurare a lungimii canalului radicular sunt:
A. metoda clinic
B. metoda biologic
C. fulguraia transapical
D. metoda clinico-radiologic
E. metode electronice.
(pag. 163)
S2622075. n extirparea pulpar:
A. tratamentul mecanic se efectueaz pn la constricia apical
B. tratamentul mecanic se execut ntr-una sau mai multe edine, n funcie de schema de
tratament
C. tratamentul se execut ntr-o singur edin
D. nu este necesar izolarea dintelui
E. n cursul tratamentului se aplic pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)
S2622076. n prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmtoarele metode:
A. metode sonice
B. metode ultrasonice
C. diatermia
D. fulguraia transapical
E. metoda cu laser.
410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
411 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 166)
S2622077. Compuii cuternari de amoniu:
A. sunt detergeni cationici
B. reduc tensiunea superficial a soluiilor
C. sunt mai activi n mediu acid
D. sunt mai activi n mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici.
(pag. 182)

S2922078. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la bilnavii SIDA:


A. gingivita HIV sau eritemul gingival linear
B. infectiile micotice
C. leucoplazia viloasa
D. parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163)
S2922079. Cele mai frecvente manifestari bucale in SIDA sunt:
A. infectiile micotice
B. leucoplazia viloasa
C. candidoza la nivelul esofagului
D. histoplasmoza
E. coloratiile anormale ale mucoasei
(pag. 164)
S2922080. Manifestarile extrabucale mai frecvent intalnite in SIDA sunt:
A. celulitele maxilare
B. cheilita angulara micotica
C. histoplasmoza
D. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163-164)
S2922081. Sarcomul Kaposi este:
A. mai frecvent la bolnavii de SIDA
B. tumora benigna
C. tumora maligna
D. localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseului
E. nici unul din raspunsuri
(pag. 164)
411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
412 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 23
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinar i alte complicaii ale bolilor parodontiului
marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de
A. terenul individual al pacientului
B. ereditate
C. prezenta placii bacteriene
D. manopere stomatologice intempestive
E. calitatea smaltului dentar
(pag. 174)
S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:
A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal

E. lingual, vestibular, palatinal


(pag. 172)
S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)
S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:
A. palatinal
B. lingual
C. vestibular
D. mezial
E. distal
(pag. 172)
S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
A. insistenta la periaj
exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind
drenajul natural al
acestuia este redus sau blocat
B.
C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
D. scaderea rezistentei imune a organismului
E. microtraume repetate ale gingiei
(pag. 172)
S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului
marginal, este
atribuita:
412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
413 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv,
eroziunii chimice acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 174)
S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal
sunt:
A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi
B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi
C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
E. negative doar la testul electric
(pag. 173)
S1523008. Abcesul parodontal poate fi:
A. simplu;

B. complicat;
C. mixt;
D. diferentiat;
E. simetric.
(pag. 173)
S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
B. celulita a buzei superioare;
C. tulburari de ocluzie frontala;
D. cefalee si stare de curbatura;
E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
(pag. 173)
S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:
A. insuficienta renala;
B. sinuzita maxilara;
C. abces cerebral;
D. colecistita prin piofagie;
E. rectocolita prin piofagie.
(pag. 175)
S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:
A. necrozele pulpare;
B. lacunele cuneiforme;
C. pulpitele acute laterograde sau retrograde;
D. celulita;
E. septicopioemia.
(pag. 174)
S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. periaj;
B. detartraj;
C. badijonaj cu ZnCl2;
D. traumatisme dento-alveolare;
413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
414 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. indepartarea obturatiilor in exces.
(pag. 173)
S1623013. Lacunele cuneiforme:
A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin
C. apar mai frecvent ocluzal
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
E. nu reprezinta o lipsa de substanta.
(pag. 174)
S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:
A. Palatinal;
B. Sublingual;
C. Vestibular;
D. Lingula
E. Nu are o localizare predilecta

(pag. 172)
S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate
insoti frecvent de:
A. Celulita buzei superioare
B. Glosodinie
C. Tulburari de gust
D. Infectii micotice
E. Afte si herpes
(pag. 173)
S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:
A. factori loco-regionali determinanti
B. virsta
C. alimentatie
D. unele boli locale
E. sex
(pag. 171)
S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma
(pag. 172)
S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare
stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar
prin tubii
dentinari
D.
E. nici unul din cele enuntate
(pag. 174)
414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
415 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:
A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
(pag. 174)
S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa
B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta
C. uneori durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite
E. aspect lobulat al papilelor

(pag. 173)
S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din
imbolnavirile
parodontale profunde:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)
S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului
marginal, este
atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv,
eroziunii chimice acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 173)
S2523023. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmtoarelor cauze, mai
puin una:
A. Sistemul nervos
B. Distoniilor neuro-vegetative
C. Traumei ocluzale
D. Circulaiei sangvine parodontale
E. Periajul excesiv i incorect
(pag. 174)
S2623024. Finger spreaderele prezint urmtoarele avantaje fa de hand spreadere:
A. permit ndeprtarea cu uurin din canal cu dislocarea gutapercei
B. nu permit rotirea spreaderului n jurul axului su n ambele sensuri
C. confer operatorului o mare sensibilitate tactil
D. partea activ are form cilindric
E. lungimea prii active este de cca 20 mm.
(pag. 223)
S2623025. Dezavantajele utilizrii conurilor de argint n obturaia radicular sunt:
A. nchidere perfect a canalelor
415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
416 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigur sigilarea apical urmrit
C. radioopacitatea intens a conului d o fals impresie de obturaie neetan
D. are aciune oligodinamic (discutabil n condiiile unei sigilri perfecte)
E. flexibilitate mai mare dect a conurilor de gutaperc.
(pag. 243)
S2623026. Precizai care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentar de canal cu
amalgam de
argint:
A. se resoarbe

B. asigur o bun sigilare n condiiile unei tehnici corecte


C. necesit canale cu seciune circular
D. necesit un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canalului
E. necesit instrumentar endodontic special.
(pag. 239)
S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):
A. este mai lent
B. exist posibilitatea fracturrii compactoarelor
C. obtureaz cea mai mare parte a spaiului endodontic
D. faciliteaz depirile n lipsa unui stop dentinar apical corespunztor
E. exist posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de susinere.
(pag. 234)
S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:
A. contuzia buzei superioare
B. cheilita actinica
C. cheilita glandulara
D. edem Quinqe
E. chist radicular infectat
(pag. 173)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1223029. Abcesul parodontal marginal
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
(pag. 172)
S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de
A. adenite
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie
(pag. 172)
S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata de
A. factori locali favorizanti
416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
417 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. varsta
C. instalarea unor boli generale
D. efectele secundare ale unor medicamente
E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj
(pag. 171)
S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii
A. contact cu instrumente metalice
B. contact cu alimente
C. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi
D. contact cu peria de dinti

E. poate aparea si spontan


(pag. 174)
S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa
A. retractii gignivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica
(pag. 173)
S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele
mecanisme posibile de
producere
A. stimularea directa a pulpei dentare
B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare
E. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari
(pag. 174)
S1223035. Lacunele cuneiforme apar
A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
(pag. 174)
S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice
sunt
consecinta
A. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologica
B. periajului excesiv
C. lucrarilor protetice incorect realizate
D. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci
E. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci
(pag. 174)
S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginal
A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani
B. fistulizeaza
C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde
417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
418 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. produce abcese ale lojilor profunde
E. produce, oral, osteite sau osteomielite
(pag. 173)
S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar
A. jena dureroasa la masticatie
B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
C. percutie verticala dureroasa
D. dinti limitanti cu carii profunde complicate

E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa


(pag. 173)
S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se
numara
A. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare
B. sinusite frontale
C. celulite
D. adenite
E. tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)
S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar
A. nu exista simptomatologie subiectiva
B. jena dureroasa la masticatie
C. durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)
S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:
A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat
(pag. 172)
S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
(pag. 173)
S1323043. Abcesul parodontal marginal prezinta
A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical
B. dintele afectat prezinta de obicei carie
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale
D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoeste de celulita buzei superioare
E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa
(pag. 173)
418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
419 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei
purulente:
A. pericoronar
B. subalveolar
C. periradicular
D. poate inconjura una sau mai multe fee ale radacinii
E. submucos gingival
(pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:


A. gastrita
B. colita
C. colecistita
D. flebita
E. septicemia
(pag. 175)
S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. abcesul parodontal marginal
B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
C. pericoronarita acuta
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. hiperestezia dentinara
(pag. 172-173)
S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:
A. prezenta aparatelor protetice
B. prezenta obturatiilor fizionomice
C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse
D. prezena recesiunilor gingivale
E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale
(pag. 174)
S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:
A. blocuri masive de tartru
B. manevre terapeutice incorecte
C. obturatii debordante
D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet
E. aparate ortodontice
(pag. 172)
S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:
A. retractii gingivale
B. interventii chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice
E. planarea radiculara
(pag. 173)
S1323050. Lacunele cuneiforme
A. apar frecvent la caninii inferiori
B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
C. apar la coletul dintilor
419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
420 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. apar frecvent vestibular
E. apar pe suprafata radiculara
(pag. 174)
S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:
A. tulburari ale sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase

D. eroziunilor chimice acide


E. regurgitatiile acide
(pag. 174)
S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:
A. pulsatila
B. redusa
C. medie
D. intensa uneori
E. iradianta
(pag. 173)
S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:
A. gastrita cronica
B. pancreatita
C. rectocolita ulcero-hemoragica
D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica
E. septicopioemii si septicemie
(pag. 175)
S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. celulite
B. meningita
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. noma
E. sinuzita maxilara
(pag. 175)
S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. adenite
B. meningita
C. tromboflebita sinusului cavernos
D. noma
E. abces cerebral
(pag. 175)
S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal,
devine manifesta
in urmatoarele conditii:
A. contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometrice
B. contactul cu peria de dinti
C. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)
D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice
E. contactul cu alimente acre sau dulci
(pag. 174)
420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
421 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:
A. abcesul parodontal marginal
B. necroze pulpare
C. parestezii
D. pulpite acute laterograde sau retrograde
E. gingivita acuta ulcero-necrotica

(pag. 172)
S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala
(pag. 173)
S1523059. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice;
B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde;
C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;
D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie;
E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.
(pag. 172-173)
S1523060. Abcesul parodontal marginal:
A. este localizat mai ales vestibular;
B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;
C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea
transversala;
D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;
E. prezinta jena dureroasa la masticatie.
(pag. 172)
S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea
abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)
S1523062. Hiperestezie dentara:
A. se poate instala dupa detartraj;
B. este determinata de prezenta placii bacteriene;
C. apare la contactul cu un instrument metalic;
D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet;
E. nu apare la contactul cu alimente calde.
(pag. 173)
S1523063. Lacunele cuneiforme:
A. apar la coletul dintilor;
B. apar ca o lipsa de substanta ovalara;
C. apar pe toate fetele dintilor;
421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
422 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. se pot forma prin periaj excesiv;
E. se pot datora traumei ocluzale.
(pag. 174)
S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:

A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare;


lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale
parodontale in pungi
adanci;
B.
C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici;
D. canale colaterale aberante;
E. distonie neuro-vegetativa.
(pag. 174)
S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:
A. celulite;
B. pulpite acute;
C. parodontite apicale acute;
D. gangrene;
E. necroze.
(pag. 173)
S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:
A. durere localizata;
B. tumefactie cu dimensiuni variabile;
C. prurit gingival;
D. tensiune la nivelul gingiei;
E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.
(pag. 173)
S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:
A. este rotunda;
B. este ovalara;
C. are dimensiuni variabile;
D. este circumscrisa;
E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
(pag. 173)
S1623068. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal
C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe
cale naturala
este redus sau blocat
D.
E. nu este insotit de adenopatie regionala.
(pag. 172)
S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:
A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
423 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 174-175)
S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:
A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale
B. prezenta leziunilor hiperkeratozice
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. resorbtia osului alveolar
E. adenopatii loco-regionale frecvente.
(pag. 173)
S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:
A. sistemului nervos
B. traumei ocluzale
C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv
D. eroziuni chimice acide
E. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.
(pag. 174)
S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin
mecanisme
hidrodinamice
D.
E. stimularea factorului de crestere epiteliala.
(pag. 174)
S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :
A. Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica
B. Diabet
C. Leucemie
D. Septicopioemii
E. Septicemie
(pag. 175)
S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:
A. abcesul parodontal marginal
B. hiperestezia dentinara
C. pericoronaritele
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. abcesul cerebral
(pag. 172)
S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :
A. Hiperestezia dentinara
B. Lacune cuneiforme
C. Sinuzita maxilara
D. Celulite
E. Tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)
S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :
A. Detartraj
423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro
424 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. Gingivectomie
C. Gingivita alergica
D. Infectii micotice
E. Tumori gingivale
(pag. 175)
S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice
(pag. 172)
S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe
cale naturala
este redus sau blocat
D.
E. toate de mai sus
(pag. 172)
S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. gradul de resorbtie osoasa
C. mobilitatea patologica
D. mobilitatea fiziologica
E. igiena orala
(pag. 171)
S2323080. In abcesul parodontal marginal:
A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala
(pag. 172)
S2323081. n abcesul parodontal marginal:
A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis
B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.
C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
D. evacuarea exudatului purulent este mpiedicat de edemul marginii gingivale libere
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii
(pag. 173)
S2323082. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual

D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale


424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
425 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
(pag. 173)
S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)
S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. periaj profesional intempestiv
E. gingivectomie
(pag. 174)
S2323085. Lacunele cuneiforme:
A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar la coletul dintilor
C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta
(pag. 174)
S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:
A. stresul si distoniile neuro-vegetative
B. devitalizarea dintilor
C. trauma ocluzala
D. periajul excesiv
E. detartrajul manual
(pag. 174)
S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:
A. periajului intempestiv
B. traumatismelor mecanice
C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici
D. eroziunii chimice acide
E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale
(pag. 174)
S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii
loco-regionale:
A. Celulite
B. septicopioemii
C. sinuzita maxilara
D. septicemie
E. colecistita
(pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:


425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
426 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea
abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)
S2523090. Complicaiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:
A. Celulita
B. Osteita maxilar
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilar
(pag. 175)
S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec n obturaia radicular sunt:
A. nu este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
B. densitate mai mic a obturaiei
C. apar leziuni termice ale parodoniului n cazul supranclzirii gutapercei
D. frecvena mai mare a obturaiilor cu depire comparativ cu cele din condensarea
convenional la rece
E. consum mai mare de conuri de gutaperc.
(pag. 229)
S2623092. Dispozitivul de condensare lateral la cald Endotec se caracterizeaz prin
A. posibilitatea atarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfect a nclzirii (temperatura maxim 155 C)
nclzire n 5 minute cu meninerea constant a temperaturii de lucru ct timp este activat
butonul de
control
C.
D. rcire lent prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu i ergonomic.
(pag. 229)
S2623093. Avantajele tehnicii de condensare lateral la cald a gutapercei n obturaia
radicular:
A. protecie mai eficient mpotriva microinfiltraiilor de interfa comparativ cu condensarea
lateral la rece
B. se realizeaz doar o alipire a unor mase izolate de gutaperc
C. se produce fuzionarea conurilor ntr-o mas mic
D. densitatea i omogenitatea las de dorit
E. asigur un succes clinic n timp.
(pag. 227)
S2623094. Indicaiile utilizrii Biocalexului n obturaia radicular sunt:
curburi accentuate ale treimii apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea poriunii
respective a
canalului

A.
B. pulpite seroase totale
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpar simpl.
(pag. 218)
S2623095. Avantajele obturaiei radiculare segmentare cu rumegu de dentin sunt:
A. biocompatibilitatea materialului de obturaie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapical n cazul folosirii rumeguului infectat
426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
427 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. constituie o barier biologic ntre materialul inert de obturaie i esutul conjunctiv
periapical
D. sigilarea prin obturaia de canal este corespunztoare
E. stimuleaz formarea la apex a unui esut fibros.
(pag. 241)
S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc
Spaden):
A. este metod foarte rapid, necesitnd mai puin de 10 secunde pentru obturarea canalului
B. etaneitatea apical a canalului este mai slab dect la condensarea lateral la rece
C. necesit exersare ndelungat pentru a fi stpnit
D. genereaz foarte rapid o mare cantitate de cldur n spaiul endodontic
E. exist anse frecvente de fracturare a compactoarelor.
(pag. 235)
S2623097. Precizai care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obturaiei
radiculare:
A. adaptarea superioar a gutapercei la pereii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperc comparativ cu tehnicile de condensare
convenionale la rece
C. grad de omogenitate deosebit a obturaiei
D. este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodoniului.
(pag. 228)
S2623098. Precizai care sunt motivele pentru care nu este posibil propulsarea
conului pe toat
lungimea de lucru a canalului, dei s-a ales unul potrivit calibrului preparat:
A. fracturarea unui instrument pe canal
folosirea instrumentului endodontic de lrgit de acelai calibru cu conul, pe toat lungimea de
lucru a
canalului
B.
C. formarea unui prag
D. ndeprtarea corespunztoare a detritusurilor organominerale n timpul tratamentului
mecanic
E. formarea unei ci false.
(pag. 220-221)
S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordan ntre calibrul conurilor i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme

B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare


C. conul asigur o sigilare eficient i singur
D. solubilitatea sigilanilor, n majoritatea cazurilor
E. metoda este simpl.
(pag. 219)
S2623100. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obturaia
radicular, trebuie ca
acesta:
A. s aib spirale integre
B. s fie uor ndoit
C. s se verifice ptrunderea acului n turaie pe canal
D. s nu fie ruginit
E. s se verifice sensul corect de rotaie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei
n canal).
(pag. 219)
S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale prin involutie
B. dupa detartraj
C. chiuretaj gingival
D. chiuretaj gingival in camp inchis
427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
428 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. planarea radacinilor
(pag. 174)
S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
A. tumefactie circumscrisa rotunda
B. jena dureroasa la masticatie
C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. abcesul cerebral
(pag. 173)
S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:
A. intense (mai rar)
B. sub forma de jena dureroasa la masticatie
C. localizate de intensitate mare
D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate
E. simulante cu fenomene de otita
(pag. 173)
S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
A. exacerbarea virulentei germenilor
B. reducerea drenajdrenajului pe cale naturala
C. in absenta tartrului
D. manevre terapeutice corecte
E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar