Ascultarea active

Capacitatea de a asculta este una dintre cele mai fine calitati ale unei persoane. Modul in care
reusesti sa-i asculti pe ceilalti are un impact major asupra eficientei profesionale si asupra
calitatii relatiilor cu ceilalti.
Scopul principal al consilierului scolar, pe parcursul unei sedinte de consiliere, este de a fi un
bun ascultator, un ascultator activ. Dimensiunile specifice si observabile ale ascultarii active sunt:
contactul vizual, limbajul corporal atentional, stilul de vorbire (vocea) si comportamentul verbal.
Sa asculti nseamna sa privesti: nu exista ascultare activa fara contact vizual. Privirea deschide
canalele de comunicare, prin privire recunosti prezenta celuilalt, manifesti dorinta de
comunicare, interes, respect. Prin privire iti faci cunoscuta starea de spirit, iar interlocutorul va
putea citi o anume expectativa pozitiva, adica acea atitudine care denota o atentie binevoitoare
acordata celuilalt si faptul ca ne asteptam sa primim de la interlocutor mesaje importante.
De asemenea, sa asculti cu adevarat nseamna sa fii empatic cu gndurile si sentimentele
celuilalt. Empatia este arta de a te pune n locul interlocutorului, ascultndu-l atent pentru a-i
putea ntelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma
lui. Este vorba de a izola ceea ce exprima interlocutorul de ceea ce am putea simti atunci cnd l
ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu anula total sentimentele proprii (apatie).
Iata cteva ntrebari pe care ni le putem pune pentru a deveni empatici fata de interlocutor: ce
ncearca sa-mi spuna?, ce nseamna acest lucru pentru el?, cum vede el problema?, care
sunt sentimentele lui si ce emotii simte?.
Sa asculti activ nseamna sa adopti o atitudine ntelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa
nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu denigrezi, sa nu insulti, sa nu vorbesti despre tine
nsuti, sa nu schimbi subiectul, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gndesti nainte la
ceea ce vei spune n timp ce interlocutorul si prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui,
ncercnd sa-l ntelegi. De regula, consilierul nu trebuie sa introduca in discutie un subiect nou.
Sarcina lui de baza este sa se refere la ceea ce a fost deja spus in sedinta de consiliere (A. E. Ivey,
1997, pag.20).
Ascultarea activa presupune ca dincolo de rationamentul interlocutorului si faptele relatate, sa
ntelegi
semnificatia
intelectuala
si
afectiva
profunda
a
acestor
fapte pentru interlocutor, sa ti dai seama de conotatia afectiva a anumitor cuvinte, gesturi,
priviri.
Elementele de comunicare nonverbala nsotesc permanent o ascultare care se vrea a fi activa.
Asculti nu doar cu urechile, ci cu ntreg corpul: aplecare nainte a corpului, clatinari usoare din
cap, mentinerea contactului vizual, zmbet etc.

Prima tehnica utilizata pentru ascultarea activa este tacerea. Sa stii sa taci pentru a permite
interlocutorului sa vorbeasca sau sa-si caute ideile. Sa nu ti fie teama de tacere pentru ca
adeseori cea mai buna empatie se realizeaza n liniste. O alta tehnica este aceea a interogarii: sa
stii sa pui ntrebarile adecvate, pe un ton cald si blnd, pentru a-i permite interlocutorului sa
se exprime liber, pentru a afla informatiile exacte, nevoile, preocuparile, anxietatile si
dificultatile celuilalt. ntrebarile pe care le adresezi demonstreaza ca asculti si ncurajezi
comunicarea, iar raspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente.
Important este si stilul de vorbire. Schimbarile din fluxul vorbirii, volumul si tonul vocii indica
deseori interes sau dezinteres. De multe ori, in momentele critice ale sedintei de consiliere apar
ezitari in vorbire si balbaieli. Emotiile si sentimentele sunt, de regula, tradate de voce.
Un efect constructiv il are si tehnica reformularii spuselor celuilalt. Astfel, interlocutorul va
recunoaste ca ntr-o oglinda imaginea a ceea ce tocmai a rostit; iar aceasta imagine l va ajuta sasi clarifice propriul punct de vedere, se va simti nteles si ncurajat sa continue sa se exprime.
Confirmati ca l-ati nteles si verificati-va prin parafrazare, adica reformulare (Spui ca vrei
sa?). Parafrazarea este cea care duce la raspunsul: Da, asa este. Ascultarea activa nu
nseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune ntrebari pentru a reconstitui
puzzle-ul cu informatii care ne lipsesc
pentru a ntelege o situatie. Presupune mai curnd sa te interesezi de ceea ce nu spune
interlocutorul.
Trebuie sa avem n vedere faptul ca noi nu povestim dect o parte a experientelor pe care
le traim, si aceasta cu ajutorul limbajului care este adesea mult prea imprecis si dintr-o
perspectiva ntotdeauna subiectiva, prin urmare diferita de la persoana la persoana.
Comportamentul de asistare sau ascultare activa poate fi utilizat atat in consilierea
individuala, cat si in cea de grup. In consilierea de grup sau in cea de familie trebuie avute in
vedere cateva elemente. Esential pentru consilier este sa-si focalizeze atentia asupra intregului
grup sau asupra intregii familiei. El trebuie sa foloseasca in mod deliberat propozitii care sa
contina cuvintele grup sau familie. Ascultarea activa, prin tehnicile pe care le implica si mai
ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, permite depasirea unor bariere importante n
comunicare, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti.
Ceea ce este foarte important de retinut este ca ascultarea activa nu este o abilitate
innascuta ci una care poate fi dobandita in timp, prin interes crescut si efort sustinut din partea
fiecaruia dintre noi. In mod evident, caracteristicile individuale de personalitate ne pot fi
favorabile, facilitand dobandirea acestei abilitati sau ne pot crea dificultati, dar in final reusita
depinde doar de constientizarea nevoii si disponibilitatea noastra de a investi resurse in sfera
dezvoltarii personale.
Exercitiul 1: Cum sa fii un bun ascultator
Scopuri: Sa ai o relatie construita pe incredere; Sa inveti cum sa folosesti instrumentul
potrivit de comunicare.

Acest exercitiu este un instrument bine cunoscut de comunicare care este folosit, sub
multe forme, in numeroase situatii de la sedinte de consiliere si terapie pana la meditatie si
arbitrare.
El functioneaza astfel: Decide cine va incepe partea orala a exercitiului (Partenerul A) si
cine va fi cel care va asculta (Partenerul B). Mai tarziu se vor schimba rolurile.
Partenerul A: Alege un subiect. Incepe cu ceva necontroversat, dar interesant, precum
lucrurile pe care imi place sa le fac cu alti oameni. Acorda-ti doua minute (nu mai mult) si
vorbeste despre acest subiect cu partenerul tau. Foloseste afirmatii despre tine insuti. Adica
propozitii care incep cu eu sau mie, nu cu tu, tine sau altcuiva. De exemplu:
Mie imi plac plimbarile in padure cu prietenul meu Ion.
Si nu:
Este placut sa mergi la plimbare in padure cu Ion.
Acest lucru este important deoarece comunicarea provine direct de la persoana care vorbeste si
acea persoana isi asuma responsabilitatea a ceea ce spune.
Cand ai terminat de vorbit despre subiectul respectiv (uita-te la ceas) spune Gata sau
Am terminat.
Partenerul B: Asculta cu atentie fara sa intrerupi. Incearca sa mentii contactul vizual in
timp ce asculti. Concentreaza-te pe ascultat si incearca sa-ti amintesti exact ceea ce ai auzit fara
sa interpretezi sau sa ai vreo reactie.
Cand auzi cuvintele Gata sau Am terminat, acorda-ti o secunda sa recapitulezi in
sinea ta ceea ce ai auzit. Ideea exercitiului este sa te concentrezi sa asculti cu atentie ceea ce are
de spus cealalta persoana fara sa o judeci, sa ai vreo reactie sau sa-i raspunzi.
Cand esti gata, spune-i celeilalte persoane ce ai auzit. Fa acest lucru fara a interpreta ori
judeca sau porni vreo discutie; pur si simplu reda cat de exact poti ceea ce ai auzit. Scopul este
de a te asigura ca ai auzit exact ceea ce a spus cealalta persoana.
Cand ai ajuns la capatul redarii, spune Gata sau Am terminat.
Partenerul A: Daca dupa ce ti s-a repovestit totul, simti ca nu ai fost inteles corect, poti
repeta ceea ce ai spus si poti cere sa fie redate spusele tale. Nu schimba ceea ce ai spus, dar daca
este necesar, poti sa faci mici clarificari.
Pentru ambii: Repetati procesul de redare pana cand ceea ce a fost spus este redat
corect. Odata ce a avut loc o redare exacta, schimbati rolurile astfel incat Partenerul B sa fie cel
care vorbeste si Partenerul A cel care reda.

Iata un exemplu:
Partenerul A: Mie imi plac plimbarile in padure cu prietenul meu John.
Partenerul B: Tie iti place sa te plimbi cu John.
Partenerul A: Imi place sa ma plimb in padure cu prietenul meu John.
Partenerul B: Iti place sa te plimbi in padure.
Partenerul A: Imi place sa ma plimb in padure cu prietenul meu John.
Partenerul B: Iti place sa te plimbi in padure cu prietenul tau John.
Dupa ce Partenerul B a redat cu succes Partenerului A ceea ce el a spus, Partenerul B
mediteaza doua minute inainte de a vorbi despre subiectul respectiv.
Partenerul A reda apoi ceea ce ea sau el a auzit, cu cateva clarificari, daca este nevoie.
Efectueaza de trei ori acest exercitiu cu Partenerul A care vorbeste/ Partenerul B reda si
Partenerul B vorbeste/Partenerul A reda.
In timp ce efectuezi exercitiul, observa cu cata acuratete poti auzi cealalta persoana. In
timp, capacitatea ta de a asculta va deveni din ce in ce mai precisa.
Daca acest exercitiu este efectuat cu succes, are ca rezultat:
Persoana care vorbeste stie ca a fost auzita.
Persoana care asculta stie ca a auzit corect.
Aceasta este baza unei bune comunicari. Ceea ce descopera majoritatea persoanelor cand
efectueaza acest exercitiu este ca ei nu aud ceea ce spune cealalta persoana. Daca esti de mult
timp intr-o relatie s-ar putea chiar sa descoperi ca esti atat de sigur ca stii ceea ce urmeaza sa
spuna cealalta persoana incat nici nu auzi cu adevarat ceea ce spune.
Exercitiul in sine are scopul de a te face sa asculti cu atentie fara a judeca. Scopul
exercitiului nu este de a avea o discutie, desi o discutie poate avea loc la terminarea exercitiului.
Unul din cele mai comune lucruri despre care se discuta dupa aceea este despre faptul cum
acelasi cuvant, la fel ca si felul in care a fost rostit, poate avea intelesuri diferite pentru fiecare
din noi. Drept consecinta adesea ne trezim in situatia de a lamuri confuzia creata.
Pentru un bun ascultator, cresc performantele, abilitatea de a influenta, convinge si
negocia. Acesta va fi capabil sa evite conflictele si neintelegerile. Cresterea capacitatii de a
asculta se face practicand ascultarea activa. Prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin

atitudinea care se cere a fi adoptata, ascultarea activa permite depasirea unor bariere importante,
dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti.
Exercitiul 2: Cinci dorinte
Scopuri: Sa ai o buna comunicare construita pe ascultarea activa; Sa inveti cum sa
folosesti instrumentul potrivit de comunicare.
De cele mai multe ori partenerii comunica imperfect avand senzatia ca au facut-o foarte clar si
observand reactiile celuilalt care actioneaza in virtutea altor informatii, atribuie acest lucru relei
credinte, distorsionarii mesajului la receptor, excluzand varianta imperfectiunii comunicarii la
nivelul emitatorului, adica al lor.
Partenerii au fost rugati ca individual sa noteze 5 dorinte sau asteptari pe care le au de la
partener sau de la relatie. Stand fata in fata, unul dintre parteneri a fost rugat sa numeasca prima
sa dorinta exprimata prin "mi-as dori..", sa explice nevoia indeplinirii acesteia si sa-i descrie
partenerului sau modul in care s-ar simti daca acel lucru s-ar intampla. Pasul doi consta in
emiterea de catre celalalt partener a informatiilor pe care primul i le-a furnizat, in legatura cu
dorinta sa, informatii exprimate prin "tu ti-ai dori...". Ultimul pas consta intr-un feedback al
partenerului emitent, referitor la modul in care celalalt a inteles ceea ce i s-a transmis si anume,
emitentul va verifica daca informatiile furnizate au fost intelese eronat, au fost distorsionate de
receptor sau va confirma exactitatea mesajului retransmis.
Exercitiul va continua cu expunerea pe rand, a fiecarei dorinte, urmand pasii enumerati
anterior.
La sfarsitul exercitiului partenerii ajung la concluzia ca aceasta abordare este net
superioara (aducand un plus de comunicare, ascultare si intelegere) abordarii lor cotidiene, care
nu presupune a spune intr-o maniera clara ceea ce gandesc sau care continea uneori distorsionari
ale mesajelor, ulterior ajungandu-se la conflicte. Acestia au hotarat ca atunci cand vor dori sa
transmita anumite informatii care contin nevoi, asteptari, dorinte, etc., sa utilizeze metodele
propuse de acest exercitiu.
Deci, cu alte cuvinte, claritatea discursului si verificarea ulterioara a intelegerii de catre
receptor a informatiilor pe care tu, emitatorul, le-ai furnizat, reprezinta o metoda utila si usor de
abordat pentru oricine doreste sa lucreze putin la capitolul comunicare.
Ascultarea activa presupune o serie de activitati menite sa asigure receptarea corecta a
mesajului si retinerea lui optima.
Ascultarea activa:
este ascultarea care face posibila solutionarea problemei prin forte proprii
este ascultarea care necesita un efort sustinut, adoptarea unei atitudini mentale corecte,
mentinerea atentiei, pentru a rationa logic dar si pentru a obtine o ntelegere deplina, cautnd un
raspuns corect la ceea ce ni se comunica.

Pentru a ne rezolva problemele si pentru a putea lua decizii corecte, este necesar sa obtinem cat
mai multa informatie relevanta. Atentia incurajeaza vorbitorul sa continue discutia si furnizeaza
cat mai multe date. Cand detinem suficiente informatii exacte suntem in masura de a lua decizii
corecte.
Ascultarea activa duce la urmatoarele rezultate:
- sprijina (sustine) comunicarea deschisa;
- reproduce si multiplica continutul informational al discutiei;
- nu produce sentimente sau decizii negative;
- mijloceste atentia fata de partenerul de discutie;
- reduce dificultatile (greutatile) de intelegere;
- permite rezolvarea prin forte proprii a problemelor;
- creaza disponibilitatea de a asculta cu promptitudine si bunavointa ganduri, idei si expuneri.
Este sugestiva afirmatia lui Carl Rogers care a utilizat pentru prima dat termenul de ascultare
activ: Cnd am fost ascultat i neles, am devenit capabil s privesc cu ali ochi lumea mea
interioar i s pot merge mai departe. Este surprinztor s constai c sentimente care erau de-a
dreptul nspimnttoare devin suportabile de ndat ce ne ascult cineva. Este stupefiant s vezi
c probleme care preau imposibil de rezolvat i gsesc soluia atunci cnd cineva ne nelege.

Sa stii sa asculti este o competenta pe ct de rara, pe att de pretioasa!

Bibliografie:

Cuco,Constantin. (2006) Pedagogie. Bucureti: Editura Polirom.

Dima,Mihai. (2000) Comunicarea. Bucureti. Ed.Algos.

Habermas,Jrgen.(1983) Cunoatere i comunicare, p.321-323 (succesul Individual i

constituirea elitei). Bucuresti: Ed.Politic.

Moldovan, Ramona.(2007) Autocunoastere si dezvoltare personala. Ghid pentru

consiliere si orientare. Cluj-Napoca: Editura Sinapsis.