Sunteți pe pagina 1din 2

Testament

-comentariu-

Modernismul este un curent literar manifestat cu predilectie in perioada


interbelica, ale carui trasaturi sunt teorizate de Eugen Lovinescu prin intermediul
cenaclului si revistei Sburatorul. Trasaturile modernismului sunt caracterizate
prin negarea traditiei si impunerea unor noi principii de creatie.
Arta poetica este un text liric in care autorul isi exprima, prin mijloace
artistice specifice unei opere literare, propriile convingeri despre arta literara,
despre menirea literaturii, despre rolul artistului in societate.
Arta poetica moderna presupune: transfigurarea socialului in estetic,
estetica uratului si raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.
Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice
moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. Poezia este asezata in
fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite, aparut in anul 1927, si are
rol de program (manifest) literar.
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug,
creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual.
Titlul poeziei are o dubla acceptie: una denotativa si alta conotativa.
In sens propriu, cuvantul-titlu desemneaza un act juridic intocmit de o
persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite
dupa moarte, mai cu seama in legatura cu transmiterea averii sale. In sens
figurat, creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilorcititori sau viitorilor truditori ai condeiului.
Lirismul este subiectiv, realizandu-se prin atitudinea poetica transmisa in
mod direct si prin marcile subiectivitatii: pronumele personale, adjectivele
posesive, verbele la persoana I si a II-a sigular, topica afectiva.
Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri,
incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului.
Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/dialog imaginar
intre tata si fiu, intre strabuni si urmasi, intre rob si Domn, tot atatea ipostaze ale
eului liric.
Metafora carte are un loc central in aceasta arta poetica, fiind un
element de recurenta. Termenul carte are rol in organizarea materialului
poetic. Cartea, creatia poetica si poetul se afla in stransa legatura, verbele la
persoana I singular avand drept rol definirea metaforica a actului de creatie
poetica, a rolului poetului.

Prima strofa, conceputa ca o adresare directa a eului liric catre un fiu


spiritual, contine ideea mostenirii spirituale un nume adunat pe-o carte, care
devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant. Poetul de infatiseaza ca o veriga
in lantul temporal al generatiilor, carora, incepand cu fiul evocat in poem, le
transmite mostenirea, opera literara.
In strofa a doua, cartea creatia elaborata cu truda de poet, este numita
cartea de capatai a urmasilor, asemeni Bibliei sau unei marturii istorice, un
document al existentei si al suferintei stramosilor.
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei
intr-o lume obiectuala. Asupra cuvintelor, autorul aplica aceeasi truda
transformatoarea prin care plugarii supuneau pamantul. In viziunea lui Arghezi,
prin arta, cuvintele se metamorfozeaza, pastrandu-si insa forta expresiva.
In strofa a patra poetul face ca versurile lui sa exprime imagini sensibile,
dar si sa stigmatizeze raul din jur, arta avand functie cathartica, si in acelasi
timp, moralizatoare. Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine
indreptar moral, iar opera literara capata valoare justitiara.
In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic prin
faptul ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin
vioara, instrument mult mai reprezentativ pentru universul taranesc decat
clasica lira. Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului, concept
pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Arghezi considera ca
orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat, sublim sau grotesc,
poate constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am
frumuseti si preturi noi.
Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa Domnita,
pierde in favoarea mestesugului poetic.
Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului divin, cat si rezultatul
mestesugului, al trudei poetice. Astfel, artistul este un rob al condeiului si se
afla in slujba cititorului, Domnul.
Poezia Testament, este un poem modernist prin folosirea simbolurilor,
ceea ce confera ambiguitate limbajului poetic.
In concluzie, opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica
moderna pentru ca poetul devine, in conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar
poezia presupune mestesugul, truda creatorului. Poezia este o arta poetica de
sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionaliste si
moderniste.