Sunteți pe pagina 1din 204

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.

com

1 Introducere

1.1 Generalitati

Mult timp, calitatea mediului înconjurator a fost perceputa ca o grija


nefondata a unor indivizi bogati, dar acum, în anul 2003, aceasta constituie
una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai
este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul
întrebarii însasi supravietuirea speciei umane.
Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisti
care erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri,
astazi militantii ecologi au devenit o forta politica în peisajul politic
mondial.
Explozia unui reactor nuclear în mijlocul unei regiuni fertile si
populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul
crescând al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman
asupra naturii.
Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si
mediu îndeamna la regândirea relatiilor dintre activitatea economica si
mediul înconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei
economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura.
Înainte de revolutia industriala, dezvoltarea economica se înscria
într-o lume agrara, care traia într -o relativa armonie cu natura. Gândirea
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
economica, constituita în stiinta la mijlocul secolului al XVIII-lea, considera
ca “activitatea economica este condusa de legile naturale, iar bogatia
depinde de fertilitatea pamântului”. Începuturile industrializarii, însa,
bulverseaza aceasta viziune a lucrurilor si se afirma atitudinea de dominare
a naturii de catre om. Progresul tehnic, adica utilizarea pesticidelor,
îngrasamintelor chimice, a fibrelor sintetice, a energiei nucleare permite
eliberarea de constrângerile mediului natural. Cresterile spectaculoase de
productie au permis o mai buna satisfacere a trebuintelor, iar surplusurile
rezultate, la rândul lor au stimulat dezvoltarea tehnicilor si productivitatii,
permitând finantarea unor noi activitati.
Teoria economica evolueaza, constituindu-se în modele abstracte ,
care elimina din câmpul lor tot ce nu tine de piata. Factorul natural, care nu
poate avea un pret, este uitat. Stiinta economica se consacra exclusiv
analizei reproducerii factorilor pietei: munca si capitalul. Raritatea
capitalului este un obstacol pentru dezvoltare, el este deci obiectul unui
amortisment destinat reînnoirii sale. Acumularea sa devine un scop în sine.
Analiza marxista, adesea redusa la critica capitalismului, nu va lua nici ea în
seama legile naturii.
Mai târziu, economia de piata considera ca apa, aerul, solul, sunt
bunuri colective si ca un aer curat, o apa curata, un peisaj frumos nu au o
alta valoare decât placerea pe care o provoaca. Ritmurile de crestere a
productiei, de urbanizare, de preluare a resurselor din mediul înconjurator se
accelereaza, iar natura are propriile sale ritmuri, care nu coincid în totalitate
cu cele ale activitatii umane.
În timp ce societatea umana face planificari pe termen scurt si cere o
amortizare rapida a investitiilor, reproducerea organismelor vii, capacitatea
mediului de a raspunde solicitarilor tot mai mari se înscriu într-un termen
foarte lung. Consecintele negative au devenit asa de mari, încât întreaga
refacere a mediului este astazi aproape periclitata. Pragul critic a fost trecut
si degradarile se repercuteaza de acum înainte la toate nivelurile ,
compromitând continuarea activitatilor economice. Se cerea o noua
paradigma. Timp de doua secole industrializarea a fost pe primul loc fara
alte considerente; cresterea economica nu putea sa se faca daca nu se
e liminau costurile impuse de protectia mediului. Ierarhia normelor care
guverneaza activitatea umana trebuie sa fie schimbata.
Amenintarile globale care apasa astazi asupra mediului amintesc
faptul ca bunastarea sociala nu se reduce la o simpla acumulare de bunuri si
servicii.
Trebuie sa se realizeze o gândire pentru a se gasi mijloacele de a
întelege sistemul complex al relatiilor dintre mediu si economie. Notiunile
de crestere, dezvoltare trebuie supuse revizuirii. Deja interesului economic
INTRODUCERE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
imediat i se substituie notiunea de “interes al pastrarii patrimoniului
generatiilor viitoare” – dezvoltare durabila. În loc de a supune biosfera
constrângerilor logicii capitalului si lucrurilor neînsufletite, va trebui sa
luam în considerare natura prin economie.
În fata amplorii amenintarilor care vizeaza mediul înconjurator,
omul a devenit constient de apartenenta sa la un ecosistem planetar, care îl
integreaza si îl depaseste în complexitate si dimensiune.
Notiunea de mediu, de protejare a acestuia s-a stabilit definitiv în
viata cotidiana si a capatat o importanta de ordin international.
Economia, la rândul sau, este chemata sa-si revizuiasca schemele de
gândire si de actiune. “ Economiile noastre – scrie Lester Brown de la
Worldwatch Institute – sunt angajate într-o forma deghizata a finantarii
deficitului: procese ca despadurirea, supraexploatarea pânzelor de apa
freatice impulsioneaza randamentele actuale în detrimentul productivitatii
pe termen lung”.
Exploatând padurile în mod irational, facem astazi sa creasca profitul
fara a ne gândi la ziua de mâine si fara a asigura reînnoirea capitalului
natural. Fiecare arbore taiat constituie o sursa de profit. Cu cât taietorii de
lemne doboara mai multi arbori într-o zi, cu atât randamentul privit din
punct de vedere economic este mai ridicat. Dar daca nu are loc si
reîmpadurirea, într-un orizont de timp limitat, taietorii de lemne vor fi
nevoiti sa-si caute de lucru în alta parte. Aceasta este logica care prevaleaza
astazi în economie. Factorul natural de productie conteaza mult prea putin
din aceasta perspectiva. Notiunea de amortisment , pe care orice
întreprinzator o ia în consideratie în contabilitatea proprie, atunci când
efectueaza o investitie, nu este luata în calcul în cazul capitalului natural.
Dimpotriva, sistemul economic favorizeaza combaterea sa. Nici un
indicator al activitatii economice nu masoara cu adevarat deprecierea acestui
activ de productie. În produsul intern brut (PIB), utilizat oriunde pentru
evaluarea cresterii economice a unei tari, nu sunt deloc cuprinse variatiile
resurselor naturale. În timp ce deprecierile capitalului tehnic afecteaza în
mod direct conturile de capital, nici o operatie contabila nu reflecta poluarea
sau degradarea solului, disparitia padurilor.
În mod asemanator, contabilitatea nu reflecta poluarea apei, a
aerului; râurile nu sunt marfuri expuse spre vânzare, nu apartin nimanui în
mod special, si deci nu au pret. Dar depoluarea, cheltuielile de refacere a
sanatatii se constituie în costuri. Pentru contabilitate, aceste activitati vin sa
complice situatia. Ce este de facut ?
Teoria apocaliptica a stagnarii cresterii economice ca urmare a
limitelor conditiilor naturale , lansata de Malthus cu aproape doua secole în
urma, a atras dupa sine critici severe atât din partea economistilor, cât si din
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
partea ecologilor. Din aceasta cauza, orice cercetare serioasa si obiectiva a
relatiei dintre cresterea economica si mediul ambiant a fost timp îndelungat
evitata.
S-a creat falsa parere ca omul, înzestrat cu forta inteligentei si a
tehnologiei, trebuie sa subjuge, sa îmblânzeasca si apoi sa transforme
natura, punând-o în întregime în slujba sa. Acest punct de vedere a fost
reflectat din plin si de catre economie. În felul acesta s-a realizat înstrainarea
omului de natura si crearea unui mediu artificial tot mai confortabil pentru
om, dar în opozitie cu cel natural.

1.2 Economia mediului în contextul stiintelor economice


si de mediu

Ansamblul actiunilor sociale întreprinse de oameni, în strânsa


legatura cu natura si cu mijloacele tehnice utilizate, prin intermediul carora
acestia îsi fauresc propria lor viata si îsi perfectioneaza personalitatea este,
generic, exprimata prin conceptul general sintetic de activitate umana
(sociala). Activitatea umana se prezinta ca un sistem global, complex si
unitar, constituit dintr-o multitudine de subsisteme dinamice, fiecare cu
specificitatea si legile sale proprii de miscare, dar aflat în interdependenta cu
celelalte subsisteme, inclusiv cu sistemul global. Fiecare subsistem al
activitatii umane constituie o parte a întregului care, la rândul ei, are o
miscare specifica ce influenteaza celelalte parti ale sistemului global,
inclusiv pe acesta.
Stiinta, ca forma a constiintei sociale, sistematizeaza cunostintele
veridice despre natura, societate si gândire, formuleaza principii si legi, care
guverneaza faptele, fenomenele si procesele specifice fiecarui domeniu de
activitate, pe baza carora elaboreaza previziuni stiintifice. Rezultatele
diferitelor stiinte, obtinute prin generalizarea realitatii pe care o studiaza, se
concretizeaza în formarea suportului teoretic al stiintei respective, exprimat
printr-un sistem notional specific, dinamic precum si în formularea unor legi
proprii de miscare, confirmate de practica sociala.
În vederea reliefarii statutului fiecarei stiinte, a identificarii locului
si rolului lor, precum si a interferentelor dintre ele, specialistii din diferite
domenii de activitate umana au fost preocupati si de clasificarea acestora. În
decursul evolutiei societatii si naturii, ca urmare a progresului social,
diferitele stiinte s-au structurat si restructurat în anumite grupari.
INTRODUCERE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Cea mai sintetica clasificare a stiintelor este cea care le structureaza
în urmatoarele grupe:
Stiinte ale naturii, al caror obiect de studiu îl reprezinta
fenomenele, procesele si legile miscarii biosferei. În cadrul acestor grupari
se includ printre altele: fizica, chimia, biologia, matematica;
Stiinte tehnice , care cerceteaza aspecte esentiale privind tehnica si
tehnologia în diferite ramuri economice. În aceasta grupa se includ printre
altele: metalurgia, automatica, electronica, energetica, robotica;
Stiinte social-umane, care studiaza fenomenele si procesele din
societate, legile care stau la baza evolutiei lor. În acest subsistem al stiintei
se încadreaza: filozofia, economia, statistica, psihologia, sociologia,
antropologia, lingvistica, istoria, dreptul, religia etc;
Stiinte de granita (interdisciplinare, de interferenta), care cerceteaza
interrelatiile dintre stiintele naturii, tehnice si sociale, cum sunt, de pilda,
matematica economica, geografia economica, ecobiologia, biofizica,
biochimia, cibernetica economica, epistemologia.
În cadrul sistemului unitar al stiintelor, un loc important îl detin
stiintele social- umane, care cerceteaza multitudinea relatiilor ce se manifesta
în societate.
Progresul factorilor de productie, dezvoltarea si adâncirea diviziunii
sociale a muncii, impulsionate de satisfacerea la un grad cât mai înalt posibil
a nevoilor umane, au determinat un proces istoric relativ îndelungat de
constituire a economiei ca stiinta, care continua si în zilele noastre printr-un
proces de diversificare, integrare si restructurare a stiintelor economice.
„Stiinta economica consta dintr-un ansamblu coerent de notiuni,
idei, teorii si doctrine prin care sunt reflectate pe planul gândirii actele,
faptele si comportamentele economice, din judecatile de valoare asupra
acestora, precum si din tehnicile, metodele si procedeele de masurare,
evaluare, gestionare si stimulare a activitatii economice”.
Pentru prima oara termenul de economie politica a fost utilizat de
francezul Antoine Montchrestien în „Tratatul sau de Economie Politica”
(1615), care în traducere libera semnifica initial regulile de gospodarire a
cetatii.
Acest termen de economie politica desemna stiinta care studia
economia în ansamblul ei, fiind utilizat de cei mai multi din marii
economisti ai secolului al XIX-lea (D. Ricardo, K. Marx, J.B. Say,
A. Marshall, C. Menger, S. Jevons, L. Walras) ca titlu pentru operele lor
fundamentale. Acestia considerau domeniul economie politica ca un aspect
particular al tuturor activitatilor umane. Mai târziu, economistii de sorginte
liberala au utilizat termenul de economie politica ca o legatura între stiinta
economica si optiunile si deciziile politice, considerând ca economicul este
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
subordonat politicului. În ultima jumatate a secolului al XIX-lea se
manifesta o tendinta de reconstructie a economiei ca stiinta teoretica
fundamentala, considerând economia despovarata de aspecte le ideologice si
constituire a ei într-o tehnica sociala. Dar, indiferent de denumirea ce i s-a
dat, economia a ramas suportul teoretic si metodologic al sistemului
stiintelor economice.
Începând cu deceniul al VIII-lea al secolului XX, gândirea si stiinta
economica au intrat într-o noua perioada a evolutiei sale aflata în plin proces
de desfasurare. Aceasta perioada se caracterizeaza prin dezvoltarea si
actualizarea teoriilor economice elaborate anterior, prin abandonarea sau
marginalizarea anumitor teorii, dar mai ales prin intensificarea preocuparilor
conjugate ale diferitelor categorii de specialisti în rezolvarea problemelor
globale ale omenirii, a dezechilibrelor economice si ecologice.
O directie prioritara a oamenilor de stiinta, autoritatilor publice si
societatii civile o constituie prevenirea si înlaturarea consecintelor poluarii
mediului, fundamentarea solutiilor tehnice si tehnologice, economice si
ecologice care sa asigure manifestarea unor noi relatii între om si natura, un
nou comportament ec onomic si ecologic al oamenilor, al societatii în
general.
Aspectele esentiale ale problemelor globale cu care se confrunta
omenirea sunt analizate si dezbatute, într-o bogata literatura cu caracter
interdisciplinar, în Rapoartele Clubului de la Roma, în documentele ONU si
în alte organisme ale societatii civile.
O contributie deosebita la întelegerea interdependentelor dintre
economic, politic, social si natural si la eludarea multiplelor aspecte globale
care îngrijoreaza omenirea, la fundamentarea solutiilor tehnice, economice,
politice, sociale si ecologice, o au discutiile organizate sub egida Clubului
de la Roma, înfiintat în 1960, la initiativa economistului si omului de afaceri
italian dr. Aurelio Peccei.
De o importanta deosebita sunt si lucrarile Conferintei Natiunilor
Unite asupra Mediului de la Stockholm din 1972, pe baza carora s-a elaborat
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.E.), precum si cele ale
Conferinte i Mondiale „Mediul si dezvoltarea” de la Rio de Janeiro în anul
1992.
Expunerea succinta a evolutiei gândirii si stiintei economice scoate
în evidenta nu numai intensitatea tot mai accentuata a preocuparilor
specialistilor din domenii privind formarea, dezvoltarea si reconsiderarea
stiintei economice ca un sistem deschis ci, mai ales, rolul crescând fecund al
teoriei economice în explorarea, investigarea realitatilor economico-sociale
în permanenta miscare.
INTRODUCERE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Pe baza procesului de reconsiderare a teoriei economice s-au
fundamentat noi idei, concepte si legi ale evolutiei economiei reale. Stiinta
economica devine astfel nu numai un suport teoretic al eficientizarii vietii
economico-sociale, cât mai ales un instrument practic al perfectionarii
diferitelor laturi ale activitatii economice.
Ca si realitatea economica, care se interfereaza cu alte segmente ale
activitatii umane, sistemul conceptual al stiintelor economice este un sistem
deschis, aflat în interconditionare cu cel al altor stiinte ce apartin naturii,
tehnicii si umanului. Tocmai o astfel de viziune globala a realitatii si a
sistemelor de stiinta, explica sporirea valentelor practice atât ale teoriei
economice, cât si ale celorlalte stiinte.
Începând cu anii '80 ai secolului al XX-lea, economiei, ca stiinta
teoretica, i s-au „extirpat” aspectele sale ideologice, fiind considerata tot mai
mult o tehnica sociala. Economia contemporana se automatizeaza mai ales
prin modul de abordare a activitatilor economice; prin premisele si
concluziile pe care le formuleaza , prin abordarea pozitiva a realitatii, teoria
economica realizeaza un diagnostic al starii economiei si prognozeaza
dezvoltarea ei viitoare. În acelasi timp, prin abordarea sa normativa, teoria
economica arata cum ar fi mai bine sa se desfasoare activitatile economice,
ce ar trebui facut ca procesele economico-sociale sa se încadreze în
normalitate. În consecinta, teoria economica analizeaza economia
integratoare, benefica armonizarii raportului om-mediu natural, relatiei
eficienta economica - echitate sociala, intereselor oamenilor pe termen scurt,
mediu si lung.
Sub acest aspect, în structura sistemului stiintelor economice
contemporane, pe lânga elementele considerate strict economice –
economia, microeconomia, macroeconomia, economia mondiala, finantele ,
contabilitatea , managementul, marketingul, statistica, istoria economica,
istoria gândirii economice si altele, se cuprind si stiinte economice de
granita, de interferenta, cum sunt: matematica economica, cibernetica
economica, econometria, ergonomia, sociologia economica, psihosociologia
economica, antropologia economica, bioeconomia etc. Stiintele de granita
sunt rezultatul procesului de integrare a diferitelor stiinte, desfasurat
concomitent cu cel de diferentiere a stiintelor economice si a celorlalte
stiinte, care apartin altor domenii de activitate umana. Aceste stiinte de
granita sunt o reflectie teoretica a relatiilor de interferenta dintre domenii
distincte ale realitati si constituie baza teoretica a aparitiei si dezvoltarii
gândirii integratoare, interdisciplinare. Fiecare stiinta de granita are un statut
special, un anumit suport teoretic, legi si metode specifice de investigare. De
aceea, problema paternitatii unor concepte, care deseori este pusa în discutia
specialistilor, este lipsita de sens, ea trebuie privita, înainte de toate, sub
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
aspectul benefic pentru societate, pentru viitorul naturii si al societatii
umane.
În aceste conditii, un anumit concept, prin specificitatea sa , este
component al unui anumit sistem notional. Dar, în masura în care unele
stiinte studiaza împreuna anumite laturi si privesc raporturile om -natura -
tehnica-societate, ele sunt „constrânse” sa se supuna interferentelor ce se
manifesta între mediul natural, tehnic, economic, social, sa dea o
interpretare globala starii si evolutiei realitatilor contemporane.
Cercetarea realitatii obiective nu se mai poate realiza izolat, în sens
strict economic, tehnic, ecologic sau social, ci prin utilizarea unor concepte
interactive , integratoare , care sa cuprinda toate aceste caracteristici,
folosind atât fondul comun al conceptelor, cât si specificul acestora. De fapt,
în conditiile în care orice activitate umana se manifesta în interactiune cu
diferite activitati sociale, aceasta caracteristica trebuie sa fie reflectata pe
planul gândirii, fiind urmarea unui sistem notional integrativ. Aceasta
cer inta esentiala este rezolvata prin elaborarea unor concepte integratoare ,
plurivalente, ce tin de stiintele de granita. Astfel de concepte integratoare,
utilizate deopotriva de specialisti care cerceteaza natura, tehnica sau
societatea umana, au o substanta comuna tuturor sistemelor de stiinte, dar si
una specifica , care le delimiteaza de alte stiinte, ele având un caracter
pluridimensional.
Pe de alta parte, folosirea în scopuri economice a unui sistem natural
este posibila numai prin destabilizarea sa si aducerea într-un echilibru
artificial, mentinut stabil prin introducerea continua de energie. Evaluarea
globala a unor asemenea sisteme trebuie sa se faca pe baza cuantificarii
câstigului economic si pierderii ecologice si prin compararea acestora.
Principala dificultate a evaluarilor consta în cuantificarea unor
elemente care nu pot fi exprimate în unitati de masura fizice sau valorice.
Mediul înconjurator este un bun public pur , pentru ca el raspunde
celor trei caracteristici care-l deosebesc de orice alt bun public privat:
• chiar daca este consumat de catre unul, el ramâne disponibil si
pentru altii;
• nimeni nu poate exclude pe cineva de la consumarea unui bun
public pur, pe când, în cazul unui bun public privat, producatorul
îi exclude pe toti cei care nu pot plati pretul lui;
• consumatorul nu se poate exclude pe el însusi de la utilizarea unui
bun public pur.
Analizând aceste trei caracteristici, putem concluziona ca cel care
consuma bunul public pur trebuie sa o faca de o asa maniera încât ceilalti sa
poata dispune la rândul lor de acest bun. În plus, consumatorul trebuie sa ia
INTRODUCERE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
masuri de protectie a mediului astfel, încât la rândul lui sa poata beneficia în
continuare de bunul public pur.
Experienta de pâna acum a demonstrat ca , pentru a proteja mediul,
cel mai economic este sa previi poluarea, sa adopti o pozitie preventiva înca
din faza de proiectare. În conformitate cu legislatia în vigoare, investitorul
are obligatia sa cerceteze în ce masura proiectul propus este compatibil cu
cerintele protectiei mediului natural si a cadrului uman de viata. El trebuie
sa puna în practica pachetul de masuri tehnico-economice care sa permita
reducerea consecintelor negative ale lucrarilor propuse asupra mediului.
Când masurile tehnice de reducere a impactelor nu sunt suficiente,
respectiv impactul nu poate fi suprimat sau redus, investitorul trebuie sa
adopte masuri compensatoare, asumându-si si costul integral al realizarii
acestora.
Toate aceste consideratii au facut ca, în ultima perioada , sa se acorde
o atentie sporita relatiei dintre economie si ecologie, incluzând protectia
mediului.
Astfel se dezvolta domeniul economiei ecologice sau eco-economia.
Prezenta lucrare se înscrie pe aceasta directie.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

2
Componenta economica
în politica globala
de mediu

S-a mentionat ca a existat o evolutie în relatiile dintre economie si


problematica protectiei mediului.
Aceasta evolutie a plecat de la conceptul ca poluarea si degradarea
mediului constituie un “rau necesar” al dezvoltarii economiei, ca astazi sa
fie deja acceptat principiul dezvoltarii durabile în care economia si mediul
se interconditioneaza.

2.1 Degradarea mediului înconjurator si dezvoltarea economica

Simon Kugnets a emis o teorie potrivit careia exista o relatie invers


proportionala între degradarea mediului înconjurator si dezvoltarea
economica.
În timp ce o curba EK pentru mediu este doar o realitate empirica si
o inevitabila rezultanta a schimbarilor structurale, cresterea economica nu
este în mod necesar optima din cauza intrarilor în grafic , care pot fi
reversibil încrucisate. În parte exagerata, relatia invers proportionala dintre
degradarea mediului si crestere este datorata distorsiunilor politice cum ar fi
subventiile de energie si produse agrochimice si subevaluarii resurselor
naturale care sunt distructive si din punct de vedere economic dar si al
mediului. Alta distorsiune este datorata esecului pietei, cum ar fi definirea
gresita a dreptului de proprietate asupra resurselor naturale si
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
necontabilizarea si neplatirea externalitatilor mediului, care rezulta într-un
nivel foarte ridicat al poluarii, raportata la unitatea de externabilitate.
Tarile în curs de dezvoltare pot avea o curba EK mai dreapta prin:
Ø eliminarea distorsiunilor politice;
Ø internalizarea costurilor degradarii mediului celor care o produc;
Ø definirea drepturilor de proprietate asupra resurselor naturale.
Agentiile de asistenta în privinta dezvoltarii economice pot ajuta în
continuare la îndreptarea curbei, abordarea problemei mediului. Finantarea
de catre tarile dezvoltate prin mecanisme financiare creative a tarilor în curs
de dezvoltare poate asigura conservarea resurselor (biodiversitatea care
genereaza beneficii globale care ar putea altfel sa fie pierdute inevitabil în
fazele inferioare ale procesului de dezvoltare economica).
Simon Kugnets (1965-1966) a avansat ipoteza potrivit careia , în
cursul dezvoltarii economice, diferentele cresc la început pentru ca apoi sa
scada. Aceasta relatie invers proportionala între inegalitatea venitului si
nivelurile venitului pe cap de locuitor , care este dovedita de date statistice
considerabile , a început sa fie cunoscuta sub denumirea de curba Kugnets
(curba EK).
Ideea potrivit careia lucrurile trebuiau sa se înrautateasca ca apoi sa
fie mai bune se pare ca are o aplicabilitate mult mai generala. Observatiile
arata ca degradarea mediului creste la început pentru ca apoi sa scada spre
finalul ciclului dezvoltarii economice. De exemplu, orasele tarilor a caror
industrie s-a dezvoltat recent, precum Seul, Mexico City, sunt mult mai
poluate în prezent decât acum 20 - 30 de ani, nivelul poluarii crescând la fel
sau chiar mai mult decât nivelul cresterii economice; pe când orasele din
zonele industrializate anterior , precum cele din: Japonia, SUA sau Europa
de Vest , sunt mai curate astazi decât erau acum 20 - 30 de ani.
Starea în care se afla resursele naturale si mediul într-o tara depinde
de cinci mari factori:
ð nivelul activitatii economice sau marimea economiei;
ð structura sectoriala a economiei;
ð efectele obtinute tehnologic;
ð cererea de reglementari în privinta mediului;
ð deconservarea cheltuielilor pentru mediu dar si de efectivitatea
lor.
Cu cât este mai dezvoltata economia unei tari, atunci când ceilalti
factori ramân constanti, cu atât mai rapida este epuizarea resurselor naturale
si nivelul de poluare este mai ridicat. Tipul si nivelul epuizarii resurselor si
a le poluarii depind de asemenea de structura sectoriala a economiei;
economiile care depind foarte mult de agricultura si alte industrii ale
sectorului primar tind sa sufere mai mult de o rapida epuizare a resurselor,
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
precum defrisarile si eroziunea terenurilor si mai putin de poluare
industriala. În timp, în tarile dezindustrializate, epuizarea resurselor rurale
este gradual transformata în poluare urbana. Aceasta transformare tinde sa
fie influentata de doi factori:
⇒ schimbarea structurala neegala a angajarii populatiei, fapt ce
impune ca o mare parte a poluarii sa fie dependenta de sectoare ce
nu pot fi evaluate;
⇒ umbra facuta de sectorul industrial urban asupra sectorului rural
în doua directii:
ü cererea de materii prime;
ü poluanti (exemplu: ploi acide care distrug recoltele si
padurile).
Exista o relatie relativ strânsa între nivelul de dezvoltare, cresterea
sectorului industrial si structura industriei.
q În tarile cu venit mic , rata sectorului industrial este mica si acest
sector este dominat de industria alimentara si cea usoara.
q În tarile cu un venit total pe cap de locuitor mijlociu, sectorul
industrial este dominat de industria grea a cimentului si cea
chimica.
q În tarile cu un venit mare pe cap de locuitor procentul industriei
este dominat de industria electrica si electrocasnica. Produsele
fabricate variaza în functie de marimea industriei grele si a celei
chimice. În urmatoarele faze ale dezvoltarii industriale , rata
sectorului industrial împreuna cu industria grea si cea chimica
începe sa descreasca gradual, în timp ce tehnologiile
informationale si serviciile continua sa se dezvolte. Aceste
schimbari structurale pot explica relatia invers proportionala
între emisii si dezvoltarea economica.
Tari cu aceeasi structura industriala pot genera diferite grade
(niveluri) de emisii de deseuri daca tehnologia de productie si capitalul fix
sunt de diferite forme sau productivitati. Învechita fizic si/sau moral,
tehnologia fabricilor vechi tinde sa fie mai putin eficienta în consumul
material sau al energiei si produce, drept rezultat, niveluri mai mari de
deseuri decât tehnologia din fabricile noi si bine îngrijite.
Alegerea tehnologiei este influentata de procese relative si de politica
de încadrare în stipulatiile guvernamentale. O tara care da voie sa se importe
fara taxe vamale (duty free) tehnologie nepoluanta se asteapta sa aiba
niveluri mai scazute de poluare decât o tara care impune taxe vamale mari
asupra tehnologiei de productie. Tarile care subventioneaza plata energiei, a
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
electricitatii, a apei si a materiilor prime ar trebui sa se astepte la o rata mai
mare a poluarii decât tarile care implementeaza sistemul platii integrale.
Fortele care actioneaza sunt urmatoarele:
• substituirea în favoarea materiilor prime neplatite integral;
• folosirea ineficienta si în pierdere a materiilor prime
subventionate;
• promovarea stimulentelor pentru utilizarea tehnologiei care
utilizarea putine resurse, în defavoarea dezvoltarii.
Poluarea per unitate de produs este influentata si intensitatea si
fermitatea reglementarilor privind mediul sau de pretul la care mediul poate
fi utilizat de catre industrie ca loc de depozitare a deseurilor. Atunci când
ceilalti factori ramân cons tanti, în tarile cu reglementari elastice în domeniul
poluarii ar trebui sa avem mai multe emisii poluante decât în tarile care au
un control efectiv asupra mediului sau cer preturi mai mari pentru folosirea
mediului drept depozitar al deseurilor.
Nivelul emisiilor poluante variaza nu numai în functie de tara, dar si
în timp, din cauza cresterii economice, transformarilor structurale sau
schimbarilor politice. Cresterea economica din tarile superdezvoltate duce la
scaderea impactului emisiilor poluante. Pe de-o parte, cresterea economica
înseamna mai multe produse, dar si mai multe materii prime si energie, deci
si deseuri. Pe de alta parte, cresterea economica duce la introducerea unui
capital cu o mai mare productivitate, tehnologii mai eficiente, valoare
adaugata mai mare, care toate conduc la reducerea emisiilor poluante per
unitate de produs, astfel încât învechitul capital si tehnologiile ineficiente
sunt înlocuite de altele noi si nivelul poluarii absolute este micsorat. În
Japonia, de exemplu, cresterea economica din ultimii 15 ani a fost
acompaniata de o mare reducere de energie si, de asemenea , de poluarea
aferenta. Situatia din Germania permite sistemului sa sustina cresterea
economica si sa reduca emisiile poluante, prin înlocuirea vechilor fabrici cu
altele noi, de acelasi fel, dar cu emisii substantial mai putine. Impactul
cresterii economice asupra nivelului poluarii depinde de etapa de dezvoltare,
fiind mai mare în fazele de început si mai mica ulterior.
Structura economica este dinamica, ea se schimba o data cu nivelul
cresterii economice. Schimbarile în structura economica, într-o singura
economie, de -a lungul timpului sunt reflectate în variatiile de structura în
diferite etape de dezvoltare. Cu cât cresterea economica este mai rapida, cu
atât schimbarile structurale care duc la transformarea industriei dintr-un
sector minor în unul dominant sunt si ele mai rapide si de asemenea cele de
la industria usoara la cea grea, apoi la cea sofisticata (electrica si
electronica).
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Politicile macroeconomice si industriale se pot schimba, de
asemenea, în timp. Liberalizarea economiei si a schimburilor poate elimina
industriile ineficiente si duce la reforme în administratiile publice care ofera
surse ma jore de poluare, de asemenea poate deschide portile importurilor de
industrii poluante din tari cu reglementari ale mediului mai stricte.
Depinzând de etapa de dezvoltare, politicile de liberalizare, cum ar fi
reducerea nivelului protectiei sau devalorizarea supravalorizatelor cursuri de
schimb, pot duce sau nu la o reducere a emisiilor industriale într -o perioada
scurta sau medie. Însa, într-o perioada lunga, politicile care adopta
competitivitatea si eficienta economica ajuta si la dezvoltarea economica si
la reducerea poluarii industriale , prin reducerea deseurilor, prin reciclarea
produselor secundare si cresterea calitatii capitalului fix. Cu toate acestea,
poluarea industriala tinde sa creasca o data cu industrializarea si abia apoi sa
scada; politicile guvernamentale pot încetini sau mari rata de crestere a
procesului de transformare structurala si progres tehnologic, modificând
astfel relatia dintre poluarea industriala si dezvoltarea economica.
În timp, o data cu cresterea veniturilor, poluantii se acumuleaza si
oamenii îsi pot permite sa fie mai constienti de starea mediului, astfel încât
reglementarile asupra mediului sunt mai strict impuse. Un alt set de forte
care actioneaza în aceasta etapa pot fi mentionate:
• nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru protectia mediului si
pentru industrie în diferite etape ale dezvoltarii economice;
• cererea din partea populatie i, la diferite nivelu ri ale venitului,
pentru reglementari în privinta mediului.
În etapele de început ale dezvoltarii economice, când saracia era înca
predominanta, strângerea taxelor neproductiva si constiinta asupra
problemelor mediului mica, nu erau alocate fonduri sau foarte putini bani
erau alocati pentru protectia mediului. Acesta era raspunsul la o cerere
foarte mica de reglementari antipoluare, la nivelurile mici ale venitului,
factor care arata nivelul mic al cheltuielilor private împotriva poluarii. În
ciuda nivelurilor scazute ale cheltuielilor publice facute pentru protectia
mediului si a aproape inexistentelor cheltuieli facute de catre sectorul privat
(cu exceptia elitelor), degradarea mediului ramâne la niveluri joase din
cauza nivelului mic de deseuri nonbiodegradabile si a puterii (capacitatii)
asimilative mari a mediului.
Paralel cu procesul de dezvoltare, epuizarea rezervelor se accelereaza
si poluarea începe sa se asimileze cu o rata crescatoare, o data ce capacitatile
asimilative ale mediului devin suprasolicitate de poluanti. În contrast,
cheltuielile cu protectia mediului cresc încet, deoarece nu exista înca
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
constientizarea de catre oameni a problemei poluarii, în ciuda cresterii
veniturilor si a cresterii miscarii antipoluare.
Atunci când o tara ajunge la statutul de economie nou-industrializata
(NIE), calitatea mediului se afla în cel mai jos punct din cauza efectelor
cumulative ale rapidei cresteri economice si diferentei între acumularea
poluantilor si aparitia efectelor lor, în vreme ce cheltuielile cu protectia
mediului sunt înca limitate si impactul lor nu este simtit. Când un nivel mai
înalt al venitului si al bogatiei este consolidat economic (dar amenintat
ecologic de impactul epuizarii resurselor si al poluarii asupra produc tivitatii,
sanatatii, calitatilor vietii), cererea de masuri antipoluare creste, creând un
dezechilibru perceptibil în raport cu scaderea acestor masuri. Ca rezultat,
presiunile economice, socia le si politice doresc sa instituie unele
reglementari antipoluare, sa oblige la respectarea acestora si sa creasca
alocatiile bugetare pentru protectia si curatarea mediului. Acestea nu duc
doar la reducerea emisiilor poluante ci si la o schimbare structur ala ,
schimbare împotriva marilor poluatori precum industria otelului, a
cimentului, chimica, dar în favoarea industriilor mai sofisticate, mai putin
poluante, deci ducând la alte schimbari structurale. Aceste presiuni sunt
exercitate printr-o multitudine de canale , precum alaturarea la o miscare
antipoluare, vot ul pentru partide ecologiste, boicotarea industriilor poluante ,
exprimând o clara preferinta pentru produsele verzi. Astfel, în etapele mai
înaintate ale dezvoltarii, calitatea mediului creste.
De vreme ce marimea economiei, schimbarile în structura economiei
si industriei, productivitatea tehnologiei, cererea de masuri antipoluare si
nivelul cheltuielilor sunt în functie de nivelul de dezvoltare, este rezonabil
sa avansam ipoteza unei relatii între degradarea mediului (defrisari,
eroziune, poluare) si elementele mentionate. Mai mult, stiind dinamica
schimbarilor structurale, dezvoltarii tehnologice si cheltuielilor pentru
consum explicate anterior, este posibil sa formulam ipoteza ca amintita
relatie nu este lineara si are forma unui U inversat.
Experienta avuta de SUA, Europa de Vest si, mai recent, de tarile
nou-industrializate (Coreea, Taiwan, Hong-Kong, Singapore) pare sa
confirme o astfel de relatie între calitatea mediului si cresterea economica.
Noul val de tari nou-industrializate, precum Thailanda, Indonezia, Malaezia,
Brazilia si Mexic , se pare ca a atins cel mai scazut punct pe aceasta curba si
spera la o schimbare.
În tarile cu densitate mica a populatiei si niveluri scazute de activitate
economica, padurea este dominanta (cu exceptia deserturilor, savanelor). O
data cu cresterea populatiei si activitatea economica se extinde, padurile
încep sa fie taiate pentru obtinerea de materiale de constructie, teren pentru
cultivat si combustibil. Cu toate acestea, nivelul exploatarii padurilor este
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
înca suficient de mic pentru a permite regenerarea naturala, neaparând o
pierdere permanenta si nedorita. De exemplu, taierea si arderea, apoi
cultivarea terenului cu lungi perioade de regenerare, nu are efectele negative
ale unei defrisari permanente. Cu toate acestea, în vreme ce populatia rurala
creste si economia se deschide comertului international, defrisarea poate
rezulta din suprataierea pentru combustibil sau cherestea si curatarea
terenului pentru agricultura , daca nu apar variante mai atractive, cum ar fi
cresterea productivitatii agriculturii, combustibili alternativi si locuri de
munca în alte domenii decât în agricultura. Padurile sunt deosebit de
vulnerabile , îndeosebi în procesul de declansare a industrializarii, când
sectorul rural este exploatat din greu pentru a realiza un surplus de crestere
economica în vreme ce industria genereaza foarte putine locuri de munca
pentru generatul surplus de munca , venit din mediul rural. Aceasta are ca
rezultat defrisarea masiva ca în cazul Thailandei si Filipinelor. Politicile
guvernamentale pot exacerba aceasta tendinta , asa cum o demonstreaza
colonizarea Amazonului.
O data ce începe industrializarea, creste productivitatea agriculturii,
numarul locurilor de munca din alte domenii decât agricultura creste, cresc
veniturile, se micsoreaza inegalitatile, dependenta de pamânt si padure scade
si rata defrisarilor se micsoreaza. Thailanda a ajuns în acest stadiu la
sfârsitul anilor 1980 (la un nivel al venitului de 1000$ per cap de locuitor).
Pamântul cultivat anterior este abandonat si progresiv este reocupat de
padure (presupunând ca pamântul nu a suferit pagube ireversibile). În
acelasi timp, programe platite de stat si sponsorizari duc la reîmpadurire, iar
crearea de plantatii private sau parcuri nationale inverseaza tendinta, ducând
la împadurire neta, asa cum s-a întâmplat în Europa de Vest si în unele parti
din America de Nord.
Nivelul poluantilor mediului variaza în timp si de-a lungul
mapamondului o data cu calitatea tipului/sursei de energie consumata, care
ea însasi variaza în functie de:
• nivelul si felul activitatii economice;
• numarul si productivitatea (calitatea) vehiculelor;
• consumul domestic de energie.
Tipurile de activitate industriala, numarul vehiculelor si cantitatea
consumata de electricitate sunt direct legate de nivelul dezvoltarii
economice si de nivelul venitului. De aceea, consumul de energie si
generarea emisiilor vor creste o data cu nivelul de dezvoltare (reprezentat
aici de venit per cap de locuitor). Pe de alta parte, tipul de activitate
industriala, productivitatea capitalului, vechimea si calitatea vehiculelor si
calitatea carburantilor si a altor surse de energie au tendinta de a se
îmbunatati o data cu nivelul dezvoltarii economice. Când exista mai multe
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
surse de poluare la niveluri mai înalte ale dezvoltarii, fiecare sursa
genereaza mai putina poluare pe unitate de produs. Aceasta se datoreaza în
parte introducerii de noi tehnologii în vreme ce capitalul fix depasit este
înlocuit si în parte îmbunatatirii eficientei economice. În timp ce o tara urca
pe o scara a industrializarii, cresc si oportunitatile de import , dar preturile
protective o împing catre o economie bazata preponderent pe export.
Aceasta cere reducerea protectiei si realinierea preturilor interne cu cele
externe, factor care sporeste eficienta materiilor prime folosite si, deci,
reducerea deseurilor per unitate de produs. Pe de alta parte, expansiunea
unei economii orientate spre export presupune o productie mai mare si
posibilitatea unei mai mari cantitati de emisii si deseuri decât într -o industrie
orientata spre import.
Într-un moment ulterior al dezvoltarii economice, are loc o
combinare a activitatilor care fac , ca nu numai emisiile poluante pe unitate
de produs sa fie mai mici, dar si cantitatea totala de emisii sa fie mai mica.
Acesti factori sunt:
• cresterea reglementarilor cu privire la emisiile poluante ca
raspuns la cererea de venit;
• schimbari structurale avansate , de la industrie la servicii, trecând
prin industriile energofage.
Cum tarile merg pe calea rapidei industrializari, energia folosita per
cap de locuitor creste si tinde sa îsi modifice structura, de la combustibili
“murdari” (carbune, lignit) la forme mai ecologice. La un nivel mult mai
înalt pe scara dezvoltarii, tarile îsi stabilizeaza consumul catre combustibili
mai “curati” (precum gazul natural).
Analiza teoretica sugereaza o curba a relatiei între cel putin doua
forme: degradarea mediului si dezvoltarea economica, în timp ce trebuie
gasite si analiza te date mai relevante . Studiile facute simultan dar
independent au avut aceleasi rezultate, ceea ce duce la concluzia existentei
curbei EK.
Negarea sau acceptarea existente i acestei curbe are implicatii politice
importante. În primul rând, implica o anumita inevitabilitate în degradarea
mediului o data cu dezvoltarea economica a unei tari, în special în perioada
de început a procesului de industrializare. În al doilea rând, sugereaza ca , în
timp ce are loc un proces de dezvoltare, atunci când un anumit nivel al
venitului per cap de locuitor este atins, cresterea economica se transforma
dintr-un dusman al mediului într-un prieten al acestuia, ea ajutând la
repararea relelor din anii anteriori. Cresterea economica este un mod
important prin care se îm bunatateste calitatea mediului în tarile în curs de
dezvoltare. Daca cresterea economica este favorabila pentru mediu, atunci
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
politicile care stimuleaza cresterea , precum liberalizarea comertului,
restructurarea economica si reforma preturilor, ar trebui sa fie de asemenea
favorabile pentru mediu. Aceasta sugereaza mai degraba ca mediul are
nevoie de o atentie deosebita, fie prin termeni ai politicii interne ,fie prin
ajutor sau impunere internationala. Resursele trebuie îndreptate astfel încât
sa se ajunga la o crestere economica cât mai rapida , pentru a putea depasi
stadiul neprietenos cu mediul.
Cu toate acestea, sunt câteva motive pentru care aceasta politica s-ar
putea sa nu fie optima. În primul rând, partea curbei în care cresterea mai
mult dauneaza decât face bine mediului ar putea fi traversata în zeci de ani
(decade), caz în care nivelul viitoarei cresteri si cel al viitorului mediu curat
pot fi mai mult decât depasite de stricaciunile actuale. De aceea, eforturile
de a micsora emisiile nocive si epuizarea resurselor în stadii timpurii ale
dezvoltarii economice pot fi justificate prin principii economice. În al doilea
rând, poate fi mai ieftin sa previi sau sa eviti anumite forme de degradare a
mediului astazi decât în viitor. De exemplu: poate fi mai ieftin sa tratezi si
sa depozitezi în siguranta deseurile concomitent cu producerea lor decât sa
le lasi sa se acumuleze, fiind mai greu de adunat si de tratat, o data ce ar fi
crescut bogatia economica dar si cererea pentru un mediu mai curat. În al
treilea rând, dar probabil cel mai important, anumite tipuri de degradare a
mediului, permise în stagii timpurii ale dezvoltarii economice, ar putea fi
fizic ireversibile în viitor. Despaduririle în zonele tropicale, o mai mica
diversitate biologica, extinctia unor specii, distrugerea unor zone naturale
sunt fie fizic ireversibile fie foarte scump de refacut. Din punct de vedere al
poluarii, emisiile de plumb din arderea combustibililor ce îl contin si
contaminarea radioactiva , din cauza accidentelor nucleare sau functionarii
unor reactoare nesigure, ar putea avea efecte ireversibile. De exemplu, un
studiu facut de USAID/EPA (1990) a demonstrat ca emisiile de plumb din
arderea benzinei sunt responsabile pentru nivelurile înalte ale plumbului din
sângele unui copil de vârsta scolara si, în consecinta, pentru încetinirea
ritmului sau mental de dezvoltare si al performantelor scolare, echivalenta
cu o pierdere de 5 puncte în cadrul Coeficientului de Inteligenta; pierderea
rezultata astfel, privind capacitatea adultului de munca si potentialul de
dezvoltare al tarii respective, nu este usor de contrabalansat prin înlocuirea
benzinei cu benzina fara plumb, în urmatoarele etape de dezvoltare.
Aceste consideratii ne sugereaza al patrulea motiv pentru care
angajarea spre politici si investitii care aduc crestere economica s-ar putea
sa nu fie suficienta. Unele forme de degradare a mediului precum eroziunea
solului, distrugerea stratului de apa subterana, sedimentarea canalelor de
irigatii si a rezervoarelor hidroelectrice, probleme la nivel uman care duc la
pierderea productivitatii acestor activitati, pierderea din timpul acordat
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
muncii prin trafic aglomerat si probleme respiratorii, toate privesc cresterea
economica. De aceea, degradarea mediului s-ar putea sa fie ataca ta direct
prin politici ecologiste si investitii, pentru a înlatura obstacole aflate chiar în
calea dezvoltarii economice, de la care se asteapta o noua generatie de
beneficii pentru mediu.
Poate ca sursa si modelul cresterii economice sunt la fel de
impor tante, daca nu chiar mai importante decât rata cresterii economice.
Cresterea economica care rezulta prin folosirea energiei si a materiilor prime
subventionate are un cost ecologic mai mare decât cresterea economica care
deriva din folosirea eficienta a resurselor, prin industrie care foloseste
intensiv munca si serviciile precum si tehnologiile informationale. Cresterea
ce are loc într-o economie , în care drepturile de proprietate asupra resurselor
nu sunt bine definite si asigurate si în care costurile ecologice nu sunt
contabilizate, impune un cost excesiv asupra societatii, care , în ultima faza ,
duce la descresterea progresului economic.
Pericolul opus este de asemenea posibil (atunci când tarile în curs de
dezvoltare adopta prematur standarde stricte cu privire la mediu imitând
tarile dezvoltate si încercând sa le ajunga din urma în privinta standardelor
emisiilor si obligativitatii instalarii unor facilitati de tratare a deseurilor).
Aceasta ambitie poate duce la încetinirea ritmului de crestere economica ,
fara a duce în mod necesar la îmbunatatirea calitatii mediului. O alternativa
care ar putea îndrepta curba fara a scadea rata dezvoltarii economice este
adoptarea unor standarde ecologice potrivite cu nivelul de dezvoltare al tarii
respective sau o trecere gradata la standardele internationale. Instrumentele
(pârghiile) economice, precum taxele ecologice, amenzile pentru poluare, ar
duce economia de la cea preponderent energofaga (foarte poluanta) catre
industrii nepoluante si servicii.
Unele forme de degradare a mediului precum distrugerea padurilor,
cultivarea pâna la erodarea solului, deteriorari ale mediului în zonele urbane
sunt legate de marimea fenomenelor, de somaj, analfabetism si lipsa de
pamânt pentru cultivat. Ideal ar trebui sa existe forta de munca ieftina ,
pentru a fi absorbita de sectoarele industriale si de servicii în plina
ascensiune. Aceasta nu se întâmpla în general, deoarece exista o combinatie
de factori precum: salarii minimale, lipsa cunostintelor esentiale. Principalul
factor care împiedica aceasta este folosirea unei tehnologii care nu
corespunde cu stadiul general de dezvoltare al tarii sau cu factorul relativ al
preturilor; de exemplu, promovarea investitiilor prin relaxare fiscala si
credite ieftine are ca rezultat formarea unor industrii energo-intensive . O
tara cu resurse de munca abundente , la un cost mic , are avantaj în activitatile
care presupun consum mare de munca, ajutând la evitarea saraciei si
limitând distrugerile asupra mediului. Schimbarile structurale în cererea de
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
munca duc si la schimbari structurale la nivelul produselor finite. Aceste
situatii duc la lungirea partii ascendente a curbei etc. si la marirea
probabilitatii ca valorile ecologice sa fie distruse. O solutie eficienta din
punct de vedere al costului cere anularea subventiilor directe sau indirecte,
reducerea protectivitatii asupra industriilor energofage care angajeaza putina
forta de munca si promovarea activitatilor care necesita cantitati mari de
munca, aceste masuri fiind asociate cu cresterea investitiilor în domeniul
învatamântului si pregatirii profesionale. Vânzarea pamântului pentru
agricultura si alocarea dreptului de a folosi apa pentru fermieri le -ar da
acestora posibilitatea de a avea acces la pietele de capital, deci cresterea
investitiilor în fermele lor ar duce la îmbunatatirea productivitatii agricole si
ar ajuta la oprirea eroziunii solurilor.
Multe au fost spuse despre nevoia de transfer, de tehnologie, pentru
a putea ca si tarile în curs de dezvoltare sa se bucure de o sustinuta
dezvoltare economica. Ideea deriva din observatia potrivit careia
tehnologiile de productie în tarile dezvoltate sunt mai ecologice decât cele
din tarile în curs de dezvoltare si o gama larga de tehnologii antipoluare sunt
de asemenea disponibile în tarile dezvoltate.
De vreme ce majoritatea tarilor în curs de dezvoltare nu au resurse
financiare de a importa aceste tehnologii la preturi comerciale, s-a
argumentat ca tarile dezvoltate ar trebui sa transfere aceste tehnologii în
termeni obisnuiti. Chiar si la preturi mici, transferul unor astfel de tehnologii
catre tarile în curs de dezvoltare s-ar putea sa aiba “doua taisuri”. Pe de o
parte, tehnologii mai putin poluante pot reduce emisiile masive per unitate
de rezultat.
Pe de alta parte, astfel de tehnologii, proiectate a fi profitabile în
conditiile unei forte de munca platite putin si unui capital mic, pot fi foarte
putin potrivite tarilor în curs de dezvoltare , cu reversibilitatea preturilor
relative. Daca aceasta nepotrivire este ignorata, transferul unei tehnologii
neadecvate, chiar si la un pret mic, poate duce la scaderea cererii de munca
si intensificarea epuizarii resurselor precum si la degradarea mediului.
Impactul net al transferului de tehnologie poate depinde de industria
careia îi este atasat. În sectoarele energetice si de transport, tehnologiile mai
eficiente sigur duc la beneficii nete asupra mediului. Ar putea sa nu fie astfel
în sectoare cum sunt constructiile, textilele, agricultura si serviciile. Din
aceasta cauza, nu de tehnologii au nevoie tarile în curs de dezvoltare, ci de
transferul de informatie, know -haw si îndemânarea care sa le permita sa-si
proiecteze propriile tehnologii sau sa le modifice pe cele existente.
Tarile în curs de dezvoltare nu au numai o lipsa tehnologica , ci si
una financiara. Un numar de tari industrializate experimenteaza o scurgere
de resurse financiare pentru a-si micsora datoria externa. Astfel, se vorbeste
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
de reesalonarea platii datoriilor externe si, în unele cazuri, de anularea
acestora fapt ce a fost implementat în multe tari.
Motivul pentru care se doreste finantarea dezvoltarii este accelerarea
cresterii economice, care ofera calea unui cerc vicios nedorit de saracie si
degradare a mediului. Sursele traditionale de obtinere a fondurilor externe
sunt reprezentate de asociatii donatoare. Desi acestea au un succes
recunoscut, finantarea dezvoltarii nu a fost total adecvata din punct de
vedere al mediului. De exemplu, un studiu privind impactul asupra mediului
al programului Bancii Mondiale de ajustare structur ala pentru Thailanda
(1991) a descoperit ca programul ajuta la reducerea poluarii pe unitatea de
rezultat prin îmbunatatirea eficientei economice, dar efectul sau expansiv
ducea la cresterea poluarii agregate, deoarece nu tinea seama de costurile
economice.
În mod similar, împrumutarea unor proiecte externe precum
proiectele de irigatii si stabilirea preturilor resurselor naturale, cum ar fi apa,
la întreaga lor valoare, stabilirea de asemenea a preturilor pentru folosirea
mediului, care includ costurile minimalizarii impactului negativ dar si costul
reasezarii populatiei afectate trebuie facuta doar dupa internalizarea
impacturilor asupra mediului din tara respectiva. De exemplu, sistemul
surselor de apa din Nam Pong (Thailanda), la care nu s-a implementat un
sistem de protectie a sursei de apa, un sistem al reasezarii populatiei
afectate, dar si pentru forarea pâna la apa, toate acestea ducând la o curba E t
mai înalta fata de cea a sistemului de irigatii Dumonga Bone din Parcul
National Sulawesi (Indonesia) la care curba E t este mai turtita pentru ca s-au
avut în vedere cele mentionate mai sus.
Cresterea finantarii costurilor pentru proiecte ecologice care nu pot fi
justificate prin date economice conventionale sau care nu genereaza
beneficii interne suficie nte pentru a acoperi costurile are doua justificari:
• ocolirea pierderilor ecologice ireversibile;
• posibilitatea realizarii beneficiilor globale ale masurilor
ecologiste care nu ar pute a fi realizate altfel (conservarea
biodiversitatii, protejarea stratului de ozon, reducerea efectului de
sera). De vreme ce problemele mediului sunt în primul rând
constientizate de catre tarile dezvoltate, care au venituri mari, se
asigura o cerere mare de protectie a mediului.
În concluzie , se poate retine ca degradarea mediului tinde sa se
accentueze înainte de a se diminua de-a lungul dezvoltarii economice a unei
tari. Unele forme ale deteriorarii sunt inevitabile , ca parte a schimbarilor
structurale ce acompaniaza cresterea economica. Anumite distorsiuni
politice, precum subventionarea energiei si a produselor agrochimice,
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
protejarea industriei si subevaluarea resurselor naturale, au efecte distructive
atât pe plan economic cât si ecologic. Guvernele tarilor în curs de dezvoltare
pot preveni astfel de situatii prin:
ü eliminarea distorsiunilor politice;
ü internalizarea costurilor ecologice;
ü definirea si respectarea drepturilor de proprietate asupra
resurselor naturale.
Societatile (agentiile) de ajutor în probleme de dezvoltare pot
contribui la îndreptarea situatiei prin finantarea politicilor de protectie a
mediului înconjurator. În final, tarile dezvoltate pot ajuta tarile în curs de
dezvoltare prin mecanisme financiare creative, cum ar fi facilitatile pentru
Mediul Global, prin conservarea resurselor naturale (biodiversit atea care
genereaza beneficii globale) care ar putea fi pierdute ireversibil în fazele de
început ale dezvoltarii economice.

2.2 Componentele politicii de mediu

Recente aprecieri asupra dezvoltarii durabile scot în evidenta faptul


ca, fara o componenta economica, protectia mediului ramâne doar o
declaratie de bune intentii si o inserare de actiuni fara posibilitate de
concretizare.
„Eco - Economia” , concept recent promovat, indica pozitia
importanta pe care o ocupa latura economica într-o strategie de ansamblu de
protectia mediului.
Acest fapt rezulta si din prezentarea sintetica a politicii de mediu din
tabelul 2.1.

Prezentarea sintetica a politicii de mediu


pe componente
Tabelul 2.1
Componenta Actiunea Competenta
Legislativa Legi cadru si legi specifice Parlament
Hotarâri de guvern si ordonante Guvern
Ordine, decizii, normative Ministere
Instructiuni si standarde Institute de
specialitate
Administrativ - Înfiintarea unei autoritati centrale de Parlament
institutionala mediu cu structuri administrative si
în teritoriu
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Componenta Actiunea Competenta
Înfiintarea unei inspectii de mediu la Guvern
nivel central si local
Organizarea de directii sau servicii Guvern
de mediu la fiecare minister
Organizarea de institute de Minister
specialitate
Organizarea Retelei Nationale de Ministerul
Monitoring Mediului
Înfiintarea si organizarea zonelor si Guvern
ariilor protejate
Educativ - Înfiintarea de scoli de specialitate Minister
informativa (operatori de mediu) si sectii sau
facultati de specialitate
Introducerea în programa scolara si Minister
universitara, la toate specialitatile, a
unor discipline referitoare la
ecologie si protectia mediului
Organizarea de muzee, expozitii, Administratia
gradini botanice, parcuri zoologice, locala
comunicari cu tematica orientata pe
protectia mediului
Organizarea de sesiuni stiintifice, Institute de
simpozioane, conferinte, congrese cu specialitate
tematica specifica de protectia
mediului
Derularea unui program de Presa
informare, sensibilizare, si antrenare Radioul
a populatiei la actiuni de protectia Televiziunea
mediului prin mass-media
Economico - Promovarea unor mecanisme pentru Parlament
tehnologica asigurarea de fonduri pentru mediu Guvern
Elaborarea si introducerea de Agenti economici
tehnologii “curate” – cele mai bune
ale momentului
Forme de încurajare pentru Agenti economici
dezvoltarea unor activitati de tip
industrial de protectia mediului
Promovarea actiunilor de reconstruc - Minister
tie ecologica a zonelor deteriorate
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Componenta Actiunea Competenta
Promovarea de domenii intersectori- Ministere
ale, cum ar fi: energia si mediul,
transporturile si mediul
Sociala Anchete sociale Asociatii
neguvernamentale
Initiative locale de genul: luna Administratia
padurii, saptamâna curateniei, ziua locala
mondiala fara tutun, ziua mondiala a
mediului etc
Antrenarea populatiei la analiza unor Minister
proiecte cu impact important asupra
mediului
Cooperarea Semnare si ratificare de tratate, Parlament
internationala conventii, întelegeri si protocoale, Guvern
organizarea si participarea la
activitati comune si comisii mixte de
monitoring-cercetare
Participare la congrese, sesiuni, Experti specialisti
simpozioane internationale pentru a
avea acces la informatia de ultima
ora

2.3 Politica de mediu – Concepte si instrumente

Politica de mediu, din punct de vedere al instrumentelor utilizate, are


urmatoarele componente:
a. Politica reglementarilor globale
Aceasta se refera la ansamblul agentilor economici, la toate
categoriile de cetateni. Ca instrumente, pot fi citate printre altele:
- legi cadru, generale , ale mediului si componentelor sale;
- standarde, norme, limite;
- studii si analize de impact asupra mediului.

b. Politica reglementarilor specifice


În acest gen de politica se apeleaza la instrumente de tipul:
- responsabilitati pentru produse periculoase;
- responsabilitatea riscului;
- dreptul la informare corecta si în timp real.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
c. Politica prin convingere
Este categoria cea mai eficienta, deci este posibil ca efectele ei sa
aiba ponderea cea mai mare. Dintre instrumentele specifice, se mentioneaza:
- promovarea tehnologiei ecologice si a cercetarii;
- utilizarea mecanismelor de piata;
- promovarea constientizarii si educatiei.

d. Politica transferului de informatie


Se utilizeaza instrumente de comunicare sociala precum:
- educatie;
- mass-media si relatii cu publicul;
- sisteme informationale cu acces la public.

e. Politica de stimulare economico-financiara


Instrumentele folosite pentru aplicarea acestei politici constau în:
- taxe si penalitati;
- subsidii si impozite;
- scutiri de impozite pentru investitii si activitati de protectia
mediului;
- drepturi negociabile de poluare.

Drept criterii de apreciere a alegerii corecte a instrumentelor se pot


cita:
• siguranta atingerii scopului propus;
• corespunde specificului poluarii si situatiei asupra carora
urmeaza sa se actioneze;
• permite o întelegere si explicatie usoara;
• permite o implementare usoara în situatiile în care se actioneaza;
• permite evaluarea corecta si suficient de exacta a costurilor si
decelarea responsabilitatilor;
• permite prognoza destul de exacta a rezultatelor;
• ajuta la finantarea politicii de protectia mediului;
• stimuleaza initiativa grupurilor tinta si asumarea de catre acestea
a unor responsabilitati;
• obtine sprijinul societatii civile;
• coincide cu interesele individ uale pe termen scurt;
• este flexibil;
• stimuleaza dezvoltarea si integrarea unor tehnologii de proces
“curate”.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Politica de mediu poate fi reprezentata în raport cu nivelul de atentie
publica în patru faze:

Nivelul de atentie publica

I II III IV Timp

Fig. 2.1 Ciclul unei politici de mediu


Faza I : recunoasterea
Faza II : formularea politicii
Faza III : implementarea
Faza IV : managementul politicii

Acest tip de evolutie apreciem ca se aplica în cazul unei actiuni


specifice în cadrul politicii de mediu.

Având în vedere ca politica de mediu nu are un caracter limitat în


timp, ca ea trebuie sa fie o componenta permanenta a unei societati ce
evolueaza în conceptul dezvoltarii durabile , se impune ca programarea
actiunilor pe termen scurt, mediu sau lung sa fie astfel conceputa încât
nivelul de atentie publica sa ramâna relativ constant, conform schemei unui
ciclu multiplicat prezentat în figura 2.2.

O astfel de abordare presupune o combinatie optima între actiunile


pe termen scurt, mediu si lung sau acelasi obiectiv sa fie programat sa se
realizeze prin actiuni imediate, actiuni pe termen mediu si actiuni pe termen
lung.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
De la început trebuie precizat ca strategia de protectie a mediului
adoptata, conceptele si instrumentele însusite îsi dovedesc eficienta în
masura în care se reuseste:
- mentinerea calitatii sanatatii umane;
- mentinerea calitatii tuturor valorilor specifice naturii.
Nivelul de atentie
publica

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


Timp
Ac1 Ac2

Ac3
Ac4

Fig. 2.2. Ciclul politicii integrate de mediu

Sunt mai multe considerente care au impus elaborarea unor strategii


de protectia mediului.
Amintim câteva dintre acestea:
§ înlocuirea sistemului de actiuni întâmplatoare, ocazionale cu
actiuni programatice si coerente de protectia mediului;
§ eliminarea unor contradictii interne care indicau necesitatea luarii
unor masuri de protejare a mediului sau reducerea eficienta a
acestor masuri;
§ elaborarea, implementarea si evaluarea politicii de mediu pe
etape, astfel încât sa fie posibila reevaluarea acesteia;
§ adaptarea planurilor de actiune si de implementare la scara de
timp (pe termene scurte, medii si lungi);
§ alegerea si formarea unui personal adecvat în functie de etapa si
actiune;
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
§ controlul aplicarii riguroase a masurilor stabilite conform
acordurilor, autorizatiilor, normelor sau altor cerinte legale.
La elaborarea strategiei de mediu, având în vedere dinamismul
elementelor în discutie, precum si caracterul relativ nou al problemelor,
trebuie aplicat principiul activitatii interactive. Strategia trebuie supusa unui
proces periodic de reconsiderare de tipul:
• adaptare continua;
• recurgere la propuneri flexibile.

Aceasta reconsiderare presupune doua elemente de baza:


q adaptare la ideile în schimbare sau la circumstantele vietii socio-
economice;
q adaptare pe baza evaluarii rezultatelor etapei anterioare.
Este de semnalat ca esential în elaborarea unei strategii eficiente de
protectia mediului este factorul uman.
Adoptarea problemelor complexe ale mediului cere o cooperare între
persoane cu grade variate de pregatire si întelegere, de profesii diferite, din
diferite structuri si segmente ale societatii. În aceste conditii un stil de lucru
interactiv este esential.
În stabilirea strategiei, a planurilor de actiune si a planurilor de
implementare, abordarea integrata este unul din conceptele larg promovate.
Putem mentiona câteva argumente pentru abordarea integrata:
Ø evitarea transferului problemei poluarii: de exemplu de la aer la
apa, de la un bazin la altul sau de la un nivel la altul de decizie;
Ø stabilirea prioritatilor pentru a selecta cele mai importante
aspecte si a evita deciziile punctiforme sau elaborate instantaneu;
Ø obtinerea unei înalte eficiente prin combinarea masurilor pentru
a avea cele mai bune rezultate cu cele mai mici cheltuieli si
eforturi.
În elaborarea strategiei trebuie sa se aiba în vedere, legat de metoda
abordarii integrate a procesului, urmatoarele:
ü concentrarea atentiei numai asupra celor mai importante puncte si
obiective;
ü stabilirea punctelor si obiectivelor trebuie însotita de planuri de
actiune si planuri de implementare;
ü manifestarea abordarii integrate trebuie sa se reflecte atât din
punct de vedere geografic (integrare locala sau zonala) cât si din
punct de vedere al atitudinilor societatii implicate (baza juridica,
infrastructura administrativa, diverse domenii economice etc.).
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În etapele de elaborare si finalizare a strategiei de protectia mediului,
trebuie apelat si la discutii sau dialog cu grupurile-tinta. Grupurile tinta
reprezinta un colectiv restrâns de persoane cu puncte comune din punct de
vedere al domeniului în care îsi desfasoara activitatea, din punct de vedere
al preocuparilor sau al pozitiei pe care o pot avea fata de problematica de
mediu.
Sunt doua categorii de mare interes de grupuri-tinta.
q Unul dintre aceste grupuri-tinta este format din reprezentanti ai
“poluantilor directi”. Relatia administratiei cu acesti reprezentanti
se face pe cale tehnica, urmarindu-se încadrarea activitatilor
respective în limitele tehnice ale unor norme si reglementari ce
asigura protectia mediului. Exemple de poluatori directi pot fi
gasite în sectoare ca: agricultura, transport, industrie, energetica,
materiale de constructii etc.
q Un al doilea grup tinta deosebit de important este cel de
“interpreti” în sensul ca servesc ca produc atori si distribuitori de
informatii. Mesajele acestui grup se vor concentra spre informarea
societatii fie într-o directie fie în alta. Acest grup este format din
cercetatori si educatori, reprezentanti ai organizatiilor
guvernamentale si neguvernamentale , mass media etc.

2.4 Politici de mediu la nivelul UE

Din prezentarile anterioare s-a retinut necesitatea elaborarii unei


Strategii de Protectia Mediului, ca o componenta a “Dezvoltarii Durabile”.
Initial, notiunea de strategie a fost utilizata în domeniul militar. Prin
strategie se întelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice,
economice, morale implicate în conducerea unui razboi sau în pregatirea de
aparare a unei natiuni.
În timp notiunea s-a extins, fiind utilizata în prezent si în alte
domenii: economie, sport, finante si, mai recent , în protectia mediului.
Este deja acceptat faptul ca prin protectia mediului se întelege
totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea resurselor naturale si
protejarea calitatii componentelor mediului înconjurator.
Corelând cele doua notiuni, rezulta ca prin strategii de protectia
mediului putem întelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel
national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si
protejarea calitatii tuturor componentelor mediului înconjurator, precum si a
mediului, în ansamblu.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Serviciul Comisiei Uniunii Europene responsabil de mediu, de
securitate nucleara si de protectie civila se numeste DG 11 si îsi are sediul în
Belgia, cu principala sucursala la Luxembourg.
Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi bine
perceput prin prezentarea experientei Comunitatii Europene pe aceasta
directie.
Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul
înconjurator, de la Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea Europeana a
adoptat primul sau Program de Actiuni pentru Protectia Mediului pe o
perioada de 5 ani (1973 -1977).
Atât primul cât si al doilea Program de Actiune (1978-1982) au
stabilit liste detaliate de masuri ce trebuie întreprinse pentru controlul
poluarii.
S-au stabilit câteva principii generale care au ramas valabile si în
programele ulterioare si care se regasesc în legislatia adoptata:
1. A preveni este mai eficient decât a vindeca (remedia). Acest principiu a
devenit dominant în cadrul celui de-al patrulea Program de protectia
mediului.
2. Impactul asupra mediului trebuie luat în considerare în cea dintâi faza de
conceptie a unui obiectiv sau a unei actiuni.
3. Exploatarea naturii care produce dezechilibre ecologice trebuie
abandonata.
4. Adoptarea de masuri trebuie sa se faca pe baza unei bune cunoasteri
stiintifice.
5. Principiul “poluator-platitor” se traduce prin suportarea costurilor de
catre poluator pentru prevenirea poluarii si remedierea pagubelor
produse.
6. Activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa produca daune mediului
din alt stat.
7. Politica de protectie a mediului din statele membre trebuie sa ia în
considerare si interesele tarilor în curs de dezvoltare.
8. CEE si statele membre trebuie sa promoveze o politica de protectie a
mediului prin organizatii internationale.
9. Protectia mediului constituie o responsabilitate a tuturor, fiind necesare,
în acest scop, actiuni educationale.
10. Masurile de protectie a mediului trebuie luate la “nivel adecvat” tinând
seama de tipul de poluare, actiunile necesare si zona geografica ce
trebuie protejata. Acest principiu este cunoscut sub denumirea de
Al treilea
“principiu Program de Actiune (adoptat în 1983) a încercat sa
de subsidiaritate”.
realizeze o strategie
11. Programele nationalemai ampla pentru mediului
de protectia protectia trebuie
mediului
sa si
se abazeze
resurselor
pe o
naturale în cadrul Comunitatii.
conceptie unitara pe termen lung, iar politicile nationale trebuie sa se
armonizeze în cadrul Comunitatii.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Accentul a trecut de la control la prevenire a poluarii si a largit
conceptul de protectie si asupra modului de folosire a pamântului si de
integrare a problemelor de mediu în celelalte politici ale CEE.

S-au alocat fonduri pentru activitati agricole, dezvoltare regionala si


sprijinire a statelor din Africa, Caraibe si Pacific, conform Conventiei de la
Lomé.
Cel de-al patrulea Program de actiune (1987-1992) a cautat sa
raspunda obligatiilor de integrare a problemelor de mediu în alte politici ale
Comunitatii, axându-se pe patru domenii de activitate:

Ø implementarea legislatiei existente a Comunitatii;


Ø reglementarea problemelor de impac t asupra mediului cu referire
la “substante” si “surse” de poluare;
Ø accesul neîngradit al publicului la informatii;
Ø crearea de noi locuri de munca.

Din punct de vedere legislativ, Actul European Unic care


amendeaza Tratatul CEE, intrat în vigoare la 1 iulie 1987, confirma
competenta comunitatii în elaborarea legislatiei pentru protectia mediului si
stabileste scopul si procedurile necesare prin adaugarea Fascicolului VII
care contine articolele 130 r, 130 s si 130 t la Partea a III-a a Tratatului
referitoa re la Bazele si Politica Comunitatii. În plus , se clarifica în art. 100
a, relatia dintre realizarea pietei unice si protectia mediului si a sanatatii
umane.
Conform celor trei articole (130 r, 130 s, 130 t), scopurile si
actiunile principale ale Comunitatii în domeniul protectiei mediului sunt:

ð conservarea, protejarea si ameliorarea mediului;


ð sanatatea umana;
ð utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.

Actiunile CEE de protectie a mediului se integreaza în alte politici


ale Consiliului, vizând, în mod special, agricultura, dezvoltarea regionala si
energia pe baza a trei principii generale:

ð masuri de prevenire;
ð remedieri la sursa ale pagubelor produse mediului;
ð poluatorul plateste pagubele.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Cea mai importanta prevedere a “Actului European Unic” este
principiul integrarii. Protectia mediului este singurul domeniu al politicii
care necesita o astfel de cerinta, iar Comunitatea trebuie sa adopte
procedurile de aplicare.
“Actul European Unic” recunoaste relatia complexa dintre mediul
ambiant si comert si în Articolul 100a se stabileste ca o propunere
legislativa a Comisiei privind sanatatea, securitatea, protectia mediului si a
consumatorului care afecteaza Piata Comuna trebuie “sa se bazeze pe un
nivel ridicat de protectie”.
În plus, se ofera prilejul, pentru statele membre, de a adopta
standarde si reglementari mai severe daca acestea le sunt necesare. Ca o
sinteza, este de mentionat ca:

În ultimii 30 de ani în Comunitatea Europeana s-au elaborat pentru


mediu cca. 300 acte de regle mentari (directive, decizii, recomandari).

Cel de-al cincilea program de actiune pentru mediu, este document


al lui DG11 si a constituit “Agenda de mediu” pentru deceniul trecut, având
urmatoarele principii de baza:
ü integrarea politicilor de mediu ca dome niu prioritar în politica
economico-sociala;
ü împartirea responsabilitatilor între administratie, industrie si
consumatori pentru a se ajunge la un consens în ceea ce priveste
masurile convenite.
Aprobarea generala si strategia acestui program de actiune pe ntru
mediu au fost date de Consiliu si de reprezentantii guvernelor statelor
membre la 1 februarie 1993 si difera de programele anterioare. Dupa cum
spune si numele sau, “program catre sustinere”, programul a definit
obiective pe termen lung si s-a concentrat pe o abordare globala a
problemelor de mediu.
Punctele sustinute de catre acest program au fost:
• mentinerea calitatii vietii;
• mentinerea continua a accesului la resursele naturale;
• evitarea pagubelor de mediu cu efect pe termen lung;
• considerarea dezvoltarii durabile care armonizeaza nevoile
prezente cu cele viitoare fara a compromite posibilitatea
generatiilor viitoare, de a-si satisface nevoile.
Succesul pe termen lung al politicii Uniunii Europene depinde de
sustinerea politicilor în industrie, transporturi, agricultura si dezvoltare
regionala.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Al cincilea Program a alcatuit o agenda de lucru pentru mediu,
pentru deceniul trecut, agenda care a avut la baza doua principii majore:
⇒ Integrarea dimensiunii privitoare la mediu, ca un factor cheie, în
toate politicile majore, protectia vizata a mediului putând fi atinsa prin
înglobarea acelor arii politice ce cauzeaza deteriorarea mediului.
⇒ Înlocuirea activitatilor de comanda si control cu responsabilitati
împartite între diferiti factori (guverne, industrie si public), situatie ce poate
conduce, cu usurinta, la unanimitate în aplicarea masurilor propuse.
Strategia acestui program a impus o larga arie de instrumente:
ü legislatie pentru stabilirea standardelor de mediu;
ü instrumente economice pentru încurajarea productiei si a
proceselor desfasurate în concordanta cu nevoile de mediu;
ü masuri orizontale de suport: informatie, educatie, cercetare;
ü masuri de suport financiar.
Strategia a acoperit în esenta urmatoarele arii:
4 cinci sectoare principale: industrie, energie, transporturi,
agricultura, turism;
4 sapte teme luate în vizor:
• schimbarea climatului;
• acidifierea si calitatea aerului;
• mediul urban;
• zonele de coasta;
• managementul deseurilor;
• managementul resurselor de apa;
• protectia naturii si a biodiversitatii.
Din punct de vedere al managementului de risc, trei arii prezinta o
atentie deosebita:
• riscuri legate de industrie;
• securitatea nucleara si protectia împotriva radiatiilor;
• protectia civila si urgentele de mediu.
Instrumentele politice promovate au fost urmatoarele:
ü îmbunatatirea datelor despre mediu;
ü cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica;
ü planificarea sectoriala si spatiala;
ü stabilirea corecta a preturilor din punct de vedere economic;
ü informarea publica si educatia;
ü educatia profesionala si pregatirea persoanelor implicate în acest
domeniu;
ü mecanismele de sprijin financiar.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Sesizând ca Protectia Mediului devine o problema, s-a facut
propunerea (ianuarie 2001) privind al VI-lea Program de Actiune de Mediu
pentru Comunitatea Europeana, propus de comisia de specialitate spre
dezbatere si aprobare catre:
• Consiliul European;
• Parlamentul European;
• Comitetul Economic si Social;
• Comitetul Regiunilor.
Conceput ca un document programatic pe probleme de mediu pentru
perioada 1 ianuarie 2001 – 31 decembrie 2010, având chemarea simbol
“Viitorul nostru, sansa noastra”, programul, în cele 11 articole, dupa
adoptarea lui a devenit un document politic, care sa orienteze si sa
armonizeze, din punct de vedere strategic , tarile europene în actiunile de
conservare si protectie a mediului în urmatorul deceniu.
Câteva din directiile de actiune, precum si obiectivele ce sunt
propuse în acest al VI –lea Program de Actiune de Mediu se apreciaza ca
este util a fi mentionate pentru a sesiza amploarea, ambitiile, necesitatile,
complexitatea problemelor puse în discutie.
Astfel se propun:
Ø îmbunatatirea implementarii legislatiei de mediu existente;
Ø integrarea preocuparilor de mediu în ansamblul celorlalte
politici;
Ø implicarea mecanismelor de piata pentru a atrage interesul pentru
mediu al agentilor economici si al consumatorilor;
Ø implicarea directa sau indirecta a cetatenilor individuali în
problematica protectiei mediului;
Ø planificarea teritoriului, precum si deciziile manageriale trebuie
sa tina cont de impactul asupra mediului al acestora, pentru
promovarea celor mai bune practici de mediu.
Este interesant de semnalat ca , în mod suplimentar, programul
propune abordarea si a patru domenii prioritare de actiune, acestea fiind:
ð studierea schimbarilor climatice, în vederea stabilizarii
concentratiei “gazelor de sera” la un nivel care sa nu cauzeze
variatii anormale ale climei pamântului;
ð protejarea acestei unice resurse: natura si biodiversitatea, cu
directionare spre protejarea si restaurarea functiilor sistemelor
naturale si stoparea pierderilor în biodiversitate în Uniunea
Europeana si, desigur , la nivel global; se include aici si
protejarea solului împotriva eroziunii si poluarii;
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
ð mediu si sanatate – pentru a atinge o calitate a mediului, astfel
ca acei poluanti, incluzând s i diferitele tipuri de radiatii, generati
de activitatea umana sa nu induca un impact semnificativ cu risc
asupra sanatatii umane;
ð utilizarea durabila a resurselor naturale si managementul
deseurilor, pentru a avea siguranta ca prin consum al resurselor
regenerabile sau neregenerabile nu se va depasi capacitatea de
suport a mediului. Se doreste atingerea unui nivel de decuplare a
utilizarii resurselor de dezvoltare economica printr-o
îmbunatatire semnificativa a eficientei utilizarii resurselor,
precum si prin evitarea orientarii stricte a economiei spre partea
materiala, inclusiv evitarea generarii de deseuri.
Obiectivele mentionate, se precizeaza, vor deveni repere de orientare
si pentru tarile candidate (România fiind una dintre ele).
Pentru a realiza aceste obiective ambitioase, au fost realizate si
structuri specializate dintre care amintim:
q Agentia Europeana pentru Mediu (AEE) si reteaua din care face
parte (EIONET) au fost create în 1994, pentru a furniza date de
înalta calitate asupra mediului statelor membre ale Comunitatii si
consumatorilor. Principalele functii pe care le îndeplineste acest
program sunt: descrierea starii actuale si previziunile pentru
mediu si furnizarea de informatii care contribuie la punerea în
practica a politicii de mediu a UE.
q Forumul European Consultativ asupra Mediului si Dezvoltarii
Durabile a luat fiinta în 1993 si este unul dintre cele trei
organisme neoficiale de consultanta în cadrul celui de-al V-lea
proiect de actiune în favoarea mediului.
În 1997, Forumul a fost extins pentru a include tarile din spatiul
economic european si tarile asociate din Europa Centrala si Orientala.
Comisia i- a acordat o autonomie maxima, Forumul a publicat în curând
concluziile sale asupra urmatoarelor subiecte:
§ agricultura si dezvoltarea durabila;
§ mediul, piata de munca si largirea Uniunii Europene.
Este interesant a prezenta detalii privind acest ultim aspect: mediul si
piata muncii.
De remarcat e faptul ca, în cadrul Uniunii Europene , aproximativ
3,5 milioane persoane ocupa un loc de munca legat de mediu. Astfel,
1,5 milioane din 3,5 milioane de muncitori ecologi sunt angajati în
industriile ecologice si produc tehnologii, produse si servicii care masoara,
împiedica, limiteaza sau corecteaza incidente si dezastre ecologice. Doua
milioane de muncitori lucreaza în sectoare care se ocupa cu tehnologii
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
nepoluante, energie refolosibila, reciclarea deseurilor si protectia peisajelor
si a mediului. Se cunosc 2100 de întreprinderi de acest tip.
O lista a verificatorilor de mediu alipiti la sistemul comunitar de
management si audit de mediu este destinata ameliorarii rezultatelor în
materie de mediu a activitatii industriilor. Pentru a fi înregistrate în acest
sistem, întreprinderile trebuie sa faca proba unor politici valide, program si
sistem de gestionare, procedura de analiza sau audit si declaratii de protectie
a mediului unanim acceptate. Verificarea si validarea acestor criterii se face
de un verificator de mediu, independent , dar aprobat de Comisia Europeana.
Cu un volum de afaceri de 50 miliarde EURO în 1994, industriile de
baza, ecologice , ale UE reprezentau jumatate din piata mondiala, care ar fi
trebuit sa atinga , în anul 2000, 300 miliarde EURO si 570 în 2010.
Economiile comunitare sunt toate caracterizate de o "subexploatare"
a fortei de munca si de o "supraexploatare" a resurselor de mediu. Pentru a
rezolva aceasta dubla problema, Comisia Europeana propune actiuni cheie
cum ar fi dezvoltarea tehnologiilor nepoluante.
Printre altele , o restructurare progresiva a sistemelor fiscale se poate
realiza reducând costurile salariale indirecte si încorporând costurile de
mediu si de resurse în pretul pietei de bunuri si servicii.
Prin masurile energice ce se întreprind, UE doreste sa tina sub
control si la un nivel problematica poluarii.
⇒ Un exemplu în acest sens îl constituie Acordul UE cu industria de
automobile.
Datorita unui nou sistem de masuri adoptate de Comunitatea
Europeana , va trebui ca pâna în anul 2005 emisia de poluanti sa se
diminueze cu 70%/vehicul. Una dintre masurile comunitare pentru a
îndeplini acest obiectiv este acordul Comisiei Europene cu Asociatia de
Constructori Europeni de Automobile. Acestia din urma se angajeaza la o
emisie de 140g/Km de CO2 în mediu pentru noile vehicule vândute în cadrul
Uniunii Europene , esalonat pâna în 2008, o reducere de aproximativ 25% în
raport cu 1995. Angajamentele asociatiei constructorilor se bazeaza pe
ipoteze în materie de disponibilitate de carburanti de calitate suficienta
pentru a permite punerea la punct a anumitor tehnologii .
În 2003 Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile va
reevalua posibilitatea de reducere suplimentara pentru a tinde catre
obiectivul general comunitar de 120g/Km CO2 pentru noile vehicule ,
esalonat pâna în 2010. Comisia spera, în egala masura, sa ajunga la acorduri
asupra emisiei de CO2 a masinilor construite de japonezi si coreeni, care vor
fi vândute prin piata UE.
În afara de aceasta, Comisia propune fiecarui stat membru al UE
punerea la punct a unui sistem de monitorizare si supraveghere a emisiei de
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
CO 2 a vehiculelor particulare noi. Acest sistem ar trebui sa permita
evaluarea corecta a eficacitatii strategiei comunitare în ceea ce priveste o
noua piata de automobile, sa furnizeze informatii asupra schimbarilor în
parcul de masini particulare, susceptibile de a afecta alte obiective ale
politicii comunitare cum ar fi:
• calitatea aerului;
• ozonul troposferic;
• urmarirea aciditatii si implicit a frecventei ploilor acide;
• securitatea rutiera.
O alta masura care vizeaza limitarea la maxim a CO2 este întarirea
limitelor de emisie a vehiculelor cu motoare noi si a vehiculelor utilitare
usoare în cadrul UE. Vehiculele cu tonaj mai mic de 3,5 t ar trebui sa
produca cantitati mai mici de monoxid de carbon (40%), hidrocarburi
(40%), oxid de azot (20%) si particule (50%). O întarire a acestor reguli este
prevazuta pentru 2005.
Concentratia în benzen si hidrocarburi aromatice a benzinei si
motorinei va suferi de asemenea o diminuare serioasa. În urma a diferite
întruniri, care au avut loc în perioada 1995-1998, s-au stabilit mai multe
pozitii comune asupra unor probleme cum ar fi:
Ø o noua directiva asupra limitei maxime de poluare a
combustibililor grei (1% esalonat pâna în 2003) si asupra
motorinei (0,2% esalonat pâna în 2008 );
Ø întarirea valorilor limitei pentru anhidrida sulfuroasa, oxizii de
azot si particule de plumb;
Ø propunerea de reducere a poluarii de catre tractoarele folosite în
exploatarea forestiera;
Ø aducerea la zi a dosarului anual asupra calitatii aerului;
Ø date de baza asupra calitatii aerului în orasele europene
importante;
Ø pozitia Comisiei în vederea reducerii emisiei de componenti
organici volatili datorita utilizarii solventilor organici în anumite
activitati si instalatii;
Ø crearea Nomenclatorului de surse de emisie în cadrul
EUROSTAT.
⇒ Un alt exemplu poate sa îl constituie politica deseurilor.
S-au împlinit 20 de ani de când U.E. si-a propus pentru prima data
crearea depozitelor de deseuri si ameliorarea gestiunii lor. Politica de mediu
europeana consta în încurajarea gestiunii durabile prin minimizarea,
reciclarea si refolosirea deseurilor, prin ameliorarea conditiilor de eliminare
si prin reglementarea transportului acestora.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În 1989, U.E. a aderat la Conventia de la Bale, care se ocupa cu
gestionarea deseurilor toxice. Directiva CE nr. 235 din 1993 a stabilit
definitiile si Nomenclatorul Comunitatii asupra transferului de deseuri si le -
a împartit pe acestea în trei categorii, în scopul supravegherii transferului la
intrarea în si la iesirea din UE. Comisia îsi propune sa analizeze aplicarea
acestui regulament pe baza datelor furnizate de catre tarile membre într-un
chestionar redactat de catre Secretariatul Conventiei de la Bale .
În primul raport, care acopera perioada 1994 - 1996, informatiile
referitoare la masurile luate conform regulamentului au fost de ficitare, tarile
membre furnizând date incomplete sau deloc (Austria). În 1996, numai
rapoartele din Luxembourg si Portugalia au ajuns la secretariat.
Astfel, Comisia a concluzionat ca nu este posibil sa ia vreo masura
corecta asupra posibilitatii de gestionare a deseurilor în UE si a decis sa
ceara informatii complementare. Noile liste de control al deseurilor contin
anumite coduri (OCDE) care permit identificarea deseurilor. Aceste coduri
sunt formate din doua litere:
• prima litera, pentru lista din care face parte (G-lista verde, A-lista
galbena, R-lista rosie; aceasta din urma reprezentând deseurile
cele mai periculoase)
• a doua litera, pentru categoria deseurilor, urmata de un numar.
În urma acestor constatari, Comisia adopta anumite masuri pentru
gestionarea deseurilor, cum ar fi:

q Întarirea industriilor de reciclare


Reciclarea este un element principal în gestionarea deseurilor în
cadrul UE. În plus, aceasta s-a dezvoltat si pentru a deveni un sector
industrial important, care sa contribuie la crearea de locuri de munca.
Imperfectiunile pietelor si ale structurilor stabile au drept consecinta
dezvoltarea industriei de reciclare prin impunerea de constrângeri carora
trebuie sa le faca fata printr -o multime de actiuni asa cum s-a propus într-un
comunicat al Comisiei Europene si anume:
• ameliorarea pozitiei materiilor prime secundare prin
nomenclaturizare;
• cresterea transparentei pietei;
• încurajarea inovarii în sectorul de reciclare prin al VI-lea program
cadru;
• simplificarea legislatiei privind deseurile.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
q Gestiunea deseurilor ramase în urma exploatarilor si
reziduurilor de transport
Aceste deseuri ating un nivel maxim inacceptabil în apa marii;
deversarile ilegale pot fi explicate în parte prin insuficienta cunoastere a
reglementarilor internationale de catre echipajele marine; de asemenea, este
foarte frecvent faptul ca navele nu pot sa-si depoziteze deseurile pentru ca
porturile nu dispun de instalatiile necesare.
Comisia propune deci, impunerea ca porturile Comunitatii Europene
sa se doteze cu instalatii de receptie adecvate, care sa raspunda nevoilor
navelor fara sa le cauzeze întârzieri anormale. Pentru a tine sub observatie
utilizarea de catre nave a instalatiilor respective, echipajele care nu îsi depun
deseurile în porturi vor fi obligate sa demons treze legitimitatea lipsei de
descarcare.

q Tratarea si eliminarea "petelor"


Se estimeaza ca , pâna în anul 2005, 10,7 mil. t pete de petrol vor fi
curatate. Eliminarea lor finala constituie o problema delicata si deseori
costisitoare. Un nou raport al Comisiei Europene descrie diferite metode de
tratare si eliminare a petelor reziduale. Acest raport analizeaza
caracteristicile petelor pe baza parametrilor fizici, chimici si biologici,
transportului si stocarii, tehnicilor de secare, asanare si incinerare,
acumularii si debordarii petelor.
Si totusi, numeroase documente scot în evidenta ca majoritatea
statelor membre nu respecta legislatia de mediu.
Aplicarea legislatiei de mediu a Uniunii Europene întâmpina
probleme serioase. Eludarea de la normele stricte fixate de legislatia
europeana ocupa un loc prioritar în rapoartele anuale ale Comisiei.
Majoritatea statelor membre sunt astfel confruntate cu atentionari motivate
ale Comisiei sau actiuni în fata Curtii de Justitie Europene.
De exemplu, Comisia ia masuri în întâmpinarea actiunii Frantei în
ceea ce priveste poluarea rezervelor de apa potabila în Bretania, în ceea ce
priveste Germania pentru infractiunea de interzicere a accesului liber la
informatiile de mediu în provincia Schleswing-Holstein. Atentionari
serioase au fost trimise Marii Britanii, Portugaliei, Finlandei si o actiune a
fost depusa la Curtea de Justitie împotriva Spaniei pentru nerespectarea
directivei comunitare în ceea ce priveste protectia apelor împotriva
poluarilor cu nitrati de origine agricola. Tarile de Jos si Austria au primit un
avertisment serios si motivat pentru nerespectarea directivei 76/160 /CEE în
ceea ce priveste calitatea apelor de agrement .
Sub observatie sunt, de asemenea, Belgia, Italia, Luxembourg,
Irlanda si Grecia pentru ca nu au respectat planurile comunitatii în ceea ce
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
priveste gestionarea deseurilor conform cu directiva cadru a comunitatii
asupra deseurilor periculoase si ambalajelor.
Conform cu Directiva 90/313/CEE, statele membre sunt obligate sa
dea informatii despre mediu tuturor persoanelor fizice si juridice care cer
aceasta, fara ca acestea sa fie obligate sa plateasca acest lucru.
Un test în acest sens îl constituie si modul de actiune în cazul
prevederilor Protocolului de la Kyoto.
Comisia Europeana a realizat o prima analiza asupra metodei ce va fi
adoptata în scopul definirii unei politici de mediu care sa satisfaca
angajamentele protocolului de la Kyoto din decembrie 1997. Acest protocol
a marcat un pas decisiv în abordarea problemei schimbarii climatului, în
ideea ca tarile industrializate se angajeaza juridic sa reduca cu 8% emisiile
de gaz cu efect de sera, esalonat pâna în 2008 - 2012, gaze care stau la
originea încalzirii planetei.
UE si statele membre trebuie sa înceapa neîntârziat un proces
interactiv având ca scop final stabilirea unui cadru pentru coordonarea
actiunilor, schimburilor de date si progres si identificarea domeniilor în care
angajamentele trebuie sa fie satisfacute conform tratatului UE. Unul dintre
modurile de a atinge aceste obiective consta în dezvoltarea de politici si
masuri rentabile în toate sectoarele. Sistemul de control al UE trebuie întarit
în asa fel încât sa permita o evaluare periodica .

q O alta problema globala este distrugerea stratului de ozon.


Nivelul distrugerii din stratosfera a scazut cu 6-10 % fata de 1980. În
cursul ultimului deceniu, nivelurile spectrale ale razelor UV-B au continuat
sa creasca cu pâna la 2%/an. S-a constatat cresterea numarului de cancer de
piele, efecte asupra ecosistemelor terestre, alterarea în timpul dezvoltarii
faunei si pagube mari în ecosistemele acvatice.
Pentru a contracara aceste tendinte, Comisia a propus interzicerea
pâna în 2001 a utilizarii si producerii pesticidului “Bromura de metil” si a
hidroclorofluoro-carburilor în urmatorii ani, pentru a se ajunge la o
eliminare progresiva a substantelor care saracesc stratul de ozon. Aceasta
propunere, care înlocuieste directiva 9093/1994, merge mai departe decât
obligatiile impuse tarilor industrializate prin Protocolul de la Montreal din
1989, în cadrul caruia eliminarea progresiva la nivel mondial a substantelor
care distrug stratul de ozon facuse deja obiectul unui acord.
În acest fel au fost atentionate întreprinderile interesate în obtinerea
contingentelor de import pentru substantele care distrug stratul de ozon.
Chiar daca emisiile de la avioane sunt relativ putine, ele ar putea avea totusi
un efect semnificativ asupra chimiei atmosferice si paturii de nori, cu
consecinte posibile asupra stratului de ozon si a climatului.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
q O alta problema de mediu se refera la marile instalatii de
carburant.
Instalatiile de carburant din centralele termice emit anhidrida
sulfuroasa, oxizi de azot si prafuri. Pentru a reduce aciditatea si ozonul
troposferic rezultat din aceste substante, Comisia a propus impunerea de noi
valori, limitate pentru aceste emisii, de doua ori mai stricte ca cele fixate
prin directiva 88/609.
Aceste noi valori limita trebuie aplicate si tuturor instalatiilor noi
care îsi vor începe activitatea dupa 1 ianuarie 2000. În U.E. se gasesc în
prezent 2000 de astfel de instalatii, toate construite înainte de 1985 si care
vor fi înlocuite în urmatorii 25 de ani. Pentru a nu le bloca din start statelor
candidate accesul la U.E., acestea vor trebui sa-si puna în practica
directivele si regulamentele de mai sus. Fiecare potential candidat trebuie sa
înteleaga ca mediul ocupa un rol cheie în procesul de extindere a U.E.
Întrucât armonizarea legislatiei de mediu a celor 10 tari membre necesita
120 mld. EURO, mediul este domeniul cel mai costisitor implicat în
procesul de extindere al U.E. O mare parte din ajutorul acordat tarilor
candidate va fi consacrat mediului, acest lucru dovedindu-se mai rentabil
decât investirea în Europa Occidentala. U.E. va beneficia de aceste
îmbunatatiri, în principal în domeniile poluarii apelor si atmosferei.
Mentionând doar câteva exemple, se observa cu usurinta activitatea
intensa la nivel comunitar în ceea ce priveste mediul. Numai numarul
organizatiilor înfiintate si al fondurilor alocate pentru mediu sunt suficiente
pentru a demonstra deosebita importanta care se acorda la ora actuala
tuturor problemelor care apar în acest domeniu, respectiv: poluare,
schimbarea climatului, gestionarea deseurilor si asa mai departe. Dar si asa
Comunitatea Europeana întâmpina înca dificultati din partea unor tari care,
desi aliniate teoretic la legislatia de mediu, totusi prezinta abateri grave de la
ea.
Aceste activitati ar trebui sa duca la redimensionarea politicii de
mediu a României, care trebuie sa acorde o si mai mare atentie activitatilor
poluante si deteriorarilor mediului, decât pâna acum, deoarece, daca o tara
dezvoltata din punct de vedere economic îsi permite sa “repare anumite
greseli” , prin puterea sa financiara, România însa nu-si poate permite nici un
fel de “neglijente”.
Asocierea României la UE este, fara îndoiala, o sansa oferita tarii
noastre pentru integrarea sa în structurile europene si adaptarea economiei la
standardele internationale. La nivel guvernamental, ar trebui lansate
programe de promovare a ecolabellingului, de încurajare a industriei
nationale de protectie a mediului, de valorificare a produselor uzate etc .,
astfel încât decalajul existent între performantele calitativ-ecologice ale
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
produselor si tehnicilor industriale (si nu numai), românesti si cele similare
din UE sa fie minime.
În detalierea planurilor de masuri trebuie avute în vedere recentele
propuneri ale Conferintei Mondiale asupra Mediului din septembrie 2002 de
la Johannesburg (Africa de Sud).
La Conferinta s-au adoptat urmatoarele obiective strategice:
4 cresterea echitatii globale si a unui parteneriat efectiv în
procesul dezvoltarii durabile;
4 o mai buna integrare si coerenta la nivel international;
4 adoptarea de “tinte” de mediu si dezvoltare pentru a revitaliza si
preciza deciziile politice ;
4 actiuni si mecanisme mai eficiente la nivel national pentru a
monitoriza progresul international.
În scopul atingerii obiectivelor mentionate, s-au supus dezbaterii
patru seturi de masuri, care se vor regasi în politicile si strategiile nationale:
ð protectia resurselor naturale ca baza a dezvoltarii economice,
prin promovarea ecoeficientei si utilizarea durabila a apelor,
solului si energiei;
ð integrarea protectiei mediului cu eradicarea saraciei. Va trebui
întrerupt cercul saracie – degradare a mediului, prin
implementarea agendei de dezvoltare a ONU, cu obiective mult
mai precise si coerente;
ð realizarea unei globalizari durabile. În parteneriat cu oamenii de
afaceri, trebuie asigurat faptul ca investitiile si comertul
contribuie la dezvoltarea durabila;
ð promovarea unor guvernari bune si participative, la nivel
national si international. Întarirea rolului legii si al societatii
civile.

2.5 Uniunea Europeana si Conferinta de la Johannesburg

Se apreciaza ca semnificativ pentru politica UE în domeniul


mediului este prezentarea unor comentarii la nivel international privind
relatia dintre UE si Conferinta de la Johannesburg.
La zece ani dupa Conferinta ONU asupra pamântului de la Rio din
1992, multi experti s-au gândit sa faca comparatii între acel eveniment si cel
de Johannesburg, criticând rezultatul întâlnirii din septembrie 2002. La
începuturile anilor ’90 multi au considerat Rio ca un esec. Acum este vazut
ca un moment definitoriu în lupta pentru dezvoltarea durabila.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Dar au existat multe diferente între cele doua evenimente:
Ø în primul rând, nu au existat conventii legale obligatorii în
discutie la Johannesburg, în timp ce la Rio s-a lansat Conventia
asupra Biodiversitatii si Convetia Cadru asupra Schimbarilor
Climatice;
Ø în al doilea rând, Johannesburg a fost directionat mai mult catre
actiune practica;
Rio a aparut la viata într-o epoca de optimism. Zidul Berlinului
cazuse si Razboiul Rece era pe drumul catre cartile de istorie. URSS se
destramase, tarile est-europene se bucurau de libertate, economia USA îsi
revenea dupa recesiune si “tigrii asiatici” mergeau înainte. În Europa,
guvernele de orientare stânga-ecologista au pus oamenii si mediul în centrul
politicilor lor si au câstigat alegerile. Acestea au creat o buna atmosfera
pentru asteptari ridic ate la Rio. A fost speranta pentru adevarata schimbare.
Zece ani mai târziu, scenariul, imaginea sunt complet diferite. Din ce
în ce mai multi oameni se simt nesiguri, amenintati de forte dincolo de
controlul lor, exclusi de la prosperitatea pe care globalizarea se presupune
ca o aduce, înstrainati de politicienii lor si de la procesul politic.
Ca urmare a evenimentului din 11 septembrie 2001, comunitatea
globala încearca înca sa se acomodeze cu ideea de a trai cu teama
terorismului. Întelegând ca saracia se întinde, iar solutiile sunt foarte
complicate, multi blameaza globalizarea pentru problemele lumii si vad
lumea chiar mai puternic divizata între cei care câstiga si cei care pierd
decât cu zece ani în urma.
Globalizarea ar putea fi o puternica forta pentru schimbare pozitiva,
dar potentialul ei de a promova dezvoltarea durabila pentru toti ramâne sa se
realizeze. Pe scurt, asteptarile au fost foarte modeste la Johannesburg, iar
mizele foarte ridicate.
Împotriva acestei “aruncari înapoi” politice, a cazut pe umerii UE sa
apere cauza dezvoltarii durabile la Johannesburg. Sarcina careia trebuiau sa -
i faca fata liderii lumii la Johannesburg a fost întelegerea asupra modului de
a atinge tintele dezvoltarii mileniului:
• eradicarea saraciei;
• îmbunatatirea standardelor de viata bazate pe modelele
dezvoltarii durabile de consum si productie;
• asigurarea ca beneficiile globalizarii vor fi cunoscute de toti.
Pentru a atinge aceste trei obiective (în principal înjumatatirea
numarului oamenilor care traiesc în condit ii de saracie extrema pâna în
2015) , UE s-a zbatut pentru tinte cuantificabile, cu programe si mecanisme
de monitorizare, în implementarea planului. Declaratia politica si
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
implementarea planului adoptate la Johannesburg, împreuna cu rezultatele
întâlnirii Organizatiei Mondiale de Comert de la Doha din 2001 si
Conferintei ONU asupra finantarii si dezvoltarii din Monterey din 2002, au
asezat fundamentul pentru un parteneriat global a l dezvoltarii durabile ,
angajat sa mareasca asistenta pentru dezvoltare si accesul la piata al tarilor
în curs de dezvoltare, buna guvernare si un mediu mai bun.
Este posibil sa se identifice un numar de câstiguri cheie la
Johannesburg. De exemplu, implementarea planului a inclus un set de noi
obiective. Acestea se refera la:
ð înjumatatirea pâna în 2015 a numarului celor care nu au acces la
conditii sanitare de baza (3 miliarde în prezent sau jumatate din
totalul populatiei). Aceasta noua tinta completeaza tinta
dezvoltarii mileniului de acces la apa curata;
ð minimizarea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si
mediului ale productiei si utilizarii tuturor chimicalelor pâna în
2020;
ð oprirea declinului “stocurilor de peste” si restabilirea lor la
niveluri durabile cel târziu pâna în 2015;
ð începerea implementarii strategiilor nationale asupra dezvoltarii
durabile pâna în 2005;
ð oprirea pierderii biodiversitatii pâna în 2010, în formula agreata
înainte de catre partile semnatare ale Conventiei Biodiversitatii.
Semnarea de catre toti sefii de stat si guvern este un câstig major.
Dar, din pacate , tinta redresarii tendintei curente de pierdere a resurselor
naturale pâna în 2015 nu a fost acceptabila pentru alti parteneri.
Întelegerea cu privire la stabilirea unui cadru de zece ani pentru
programele asupra consumului si productiei durabile, cu tarile
industrializate preluând conducerea în efortul global, este un alt rezultat
important. Într-un timp de 50 ani, 9 miliarde de oameni vor trai pe planeta si
productia globala va fi de patru ori mai mare. Daca nu se “taie” legatura
între cresterea economica si degradarea mediului, nu vom fi în masura sa ne
sustinem pe noi însine.
Asupra globalizarii , întâlnirea de la Johannesburg a agreat actiuni
concrete în intensificarea rolului comertului pentru dezvoltarea durabila, de
exemplu prin încurajarea comertului în produse organice verzi din tarile în
curs de dezvoltare si prin întarirea actiunii internationale pentru
responsabilitatea comuna.
Utilizarea energiei durabile este cruciala pentru dezvoltarea durabila.
Experientele trecute au indicat ca energia ar trebui sa fie pe un loc de frunte
al agendei negocierilor de la Johannesburg, deoarece unul din asa numitele
„esecuri” de acum 10 ani s-a referit la energie. Natiunile producatoare de
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
titei (conduse de OPEC) au fost severe la Rio în rezistenta lor de a include
prevederi care ar putea constrânge folosirea combustibililor fosili în Agenda
21.
Marile companii energetice sunt mai interesate decât înainte în
utilizarea energiei regenerabile, presedintele Shell a spus în 1998 ca:“în 50
de ani, Shell ar putea fi 50% titei si 50% energie reînnoibila”.
Dar aceasta schimbare – ca multe altele – întâlneste inevitabil
rezistenta din partea monopolurilor. Obstacolele se întind de la marile
subventii publice pentru energia nucleara si fosila pâna la ideile învechite ,
înca înradacinate. Asa cum Maurice Strong – principalul organizator al
întâlnirii de la Rio – a spus “nu toate fosilele sunt în titei”.
Johannesburg a confirmat din nou ca dezvoltarea energetica durabila
este în centrul competitiei pentru dezvoltarea durabila. Desi planul de
actiune nu a inclus ca tinta specifica folosirea resurselor energetice
reînnoibile, întâlnirea a realizat întelegeri asupra cresterii urgente si
substantiale a participarii globale a acestor surse de energetica si asupra
actiunilor comune pentru îmbunatatirea accesului oamenilor la energie.
Aceste întelegeri vor fi evaluate regulat si revazute.
În final, întâlnirea a lansat o ‘Coalitie de dorinte’ construita din tari
si regiuni dornice sa impuna ele însele tinte si termene pentru cresterea
regenerarii în energiile lor mixte. Aceasta coalitie – numita “OPEC-ul
reînnoirilor” de catre un NGO – va asigura o presiune asupra ezitarii si va
acorda o mai mare atentie dezvoltarii energiei alternative în toata lumea.
Important, coalitia va stabili o tinta a energiei reînnoibile reprezentând un
prag de jos. Un lucru este clar: dezbaterea asupra energiei nu va disparea.
Legat de aceasta, au existat schimbari pozitive asupra problemei
modificarii climei. Tarile care au ratificat deja protocolul de la Kyoto au
reconfirmat angajarea lor, iar altele sunt încurajate sa se alature cât mai
repede posibil. Desi aceasta nu garanteaza ca SUA vor ratifica protocolul de
la Kyoto, decla ratiile pozitive facute de prim-ministrii Rusiei si Canadei dau
nastere sperantei ca protocolul urmeaza sa fie aplicat în curând.
Fara discutie, cel mai important aspect al rezultatului de la
Johannesburg este implementarea. Este important ca legaturile între
Întâlnirea Mileniului, Doha, Monterey si Johannesburg au fost confirmate,
creând un cadru mai coerent pentru implementarea acordurilor din toate
conferintele majore ale ONU. Parteneriatele între guverne, societatile civile
si de afaceri ar putea fi un instrument cheie pentru promovarea
angajamentelor luate la Johannesburg. Mai mult de 200 parteneriate au fost
lansate la aceasta întâlnire, aducând cu ele resurse suplimentare si expertiza
si ajutând la mobilizarea actiunii la toate nivelurile.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
UE a subliniat consistent nevoia pentru o legatura apropiata între
planul de implementare si noile parteneriate pentru dezvoltare durabila si
acest lucru a fost recunoscut. Desi UE i-ar fi placut chiar mecanisme de
urmarire si principii de ghidare mai clare pentru parteneriate, Comisia ONU
asupra dezvoltarii durabile trebuie sa serveasca ca punct focal pentru
discutia viitoare a parteneriatelor, incluzând si împartirea lectiilor învatate, a
progresului facut si a celor mai bune practici.
UE a lansat doua parteneriate asupra apei si energiei la Johannesburg
si este nevoie de o actiune rapida pentru implementarea lor. Implementarea
efectiva a rezultatului de la Johannesburg va depinde în mod crucial de ceea
ce se realizeaza pe plan regional, national si local. UE trebuie sa continue sa
preia conducerea în traducerea angajamentului politic în actiune concreta.
Consiliul Europei a agreat deja sa revizuiasca strategia UE pentru
dezvoltare durabila la întâlnirea ei din primavara anului 2003 si sa se
concentreze asupra punerii în practica a angajamentelor luate la
Johannesburg. Pentru a pregati aceasta revizuire, Comisia intentioneaza sa
înainteze propuneri asupra comunicarii “Catre un Parteneriat Global pentru
Dezvoltare Durabila” întocmita la începutul anului 2002. Pe plan intern,
unul dintre punctele principale care trebuie aduse în discutie în raportul
sinteza pentru Consiliul European de primavara ar fi: modelul de productie
si consum mai durabil în cadrul EU?
La Johannesburg au existat negocieri dificile asupra agriculturii si
pescuitului, legate de problema subventiilor. Aceasta a subliniat înca o data
importanta continuarii reformei politicilor agricole si asupra pescuitului ale
UE pe baza propunerilor care au fost recent prezentate de comisie.
UE este deja cel mai mare furnizor de ajutor de dezvoltare de pe
glob si trebuie sa onoreze angajamentul, facut la Monterey, de a atinge
0.39% din PIB în asistenta pentru dezvoltare. În ciuda statutului sau,
Uniunea nu a fost capabila sa convinga grupul G77 al tarilor în curs de
dezvoltare sa i se alature în numeroasele din provocarile cheie ale
durabilitatii. Asupra multor aspecte, aceste tari au preferat sa stea de partea
SUA.
Aceasta sugereaza ca dezvoltarea durabila trebuie sa fie mult mai
bine integrata în agenda de dezvoltare si comert a UE si ca Uniunea ar trebui
sa lucreze mai strâns cu partenerii sai din tarile în curs de dezvoltare, pentru
a-i convinge sa împartaseasca acelasi interes în dezvoltarea durabila.
Pe toate planurile, UE poate fi mândra de performanta sa la
Johannesburg. Din pacate, asupra multor probleme de substanta Uniunea a
fost singurul propulsor pentru un rezultat ambitios si durabil. Toata lumea,
inclusiv cei care critica rezultatele de la Johannesburg, recunosc ca UE a
adus o contributie decisiva la pastrarea spiritului de la Rio.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Importanta punerii în practica a întelegerilor si deciziilor întâlnirii nu
poate fi supraestimata. Premierul danez Anders Fogh Rasmussen a subliniat
acest lucru, mentionând ca anii ‘90 au fost decada mega - întâlnirilor, în
timp ce urmatorii 10 ani trebuie sa fie decada actiunii.
Într-adevar, câtiva au pus sub semnul întrebarii valoarea întâlnirilor
la scara mondiala si au cerut, în schimb, întâlniri la scara redusa, care sa se
concentreze asupra problemelor specifice teritoriale. Împartirea problemelor
în interese locale specifice ar însemna îndepartarea de scopul central al
dezvoltarii durabile.
A fost important ca toate tarile au reafirmat importanta solutiilor
multilaterale asupra problemelor globale. Declaratia politica exprima un
angajament luat de conducatorii lumii de a actiona împreuna pentru
salvarea planetei, de a promova dezvoltarea umana si de a obtine
prosperitatea universala si pacea.
Dincolo de angajamentele reflectate în documentele oficiale ale
întâlnirii, Johannesburg a ajutat la cresterea constientizarii si la mobilizarea
unui numar extins de participanti, incluzând ONG-urile, autoritatile,
oamenii de afaceri, consumatorii si administratiile locale. Provocarea
consta acum în transpunerea tuturor ideilor pozitive generate de întâlnirea de
la Johannesburg în vointa politica si actiune concreta, astfel încât sa se
realizeze o mutare reala catre dezvoltarea durabila.

2.6 Politici de mediu în România

Dupa 1990, în România, politica de mediu a devenit o componenta a


politicii de ansamblu, recunoscându-se importanta acesteia pentru
dezvoltarea armonioasa a societatii.
Evolutia acestei politici, chiar daca a cunoscut perioade de cautari,
de incoerenta, s-a îndreptat spre coordonatele imprimate de UE si astazi
putem afirma ca, cel putin din punct de vedere legislativ, suntem aproape de
atingerea acestui obiectiv. Desigur problemele de implementare a
prevede rilor legislative si de îmbunatatire continua a lor ramâne înca un
deziderat pentru care trebuie facute eforturi deosebite.
Se poate exemplifica efortul pe linie legislativa prin prezentarea unui
extras din Planul Strategic de Actiune pentru Protectia Mediului, preluat
din Hotarârea de Guvern 32/2002 privind aprobarea Planului de Actiune pe
anii 2002 – 2003 al Programului de Guvernare.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Un astfel de plan la nivel national se detaliaza într-o urmatoare etapa
în planuri regionale si planuri locale ce includ si responsabili, fonduri
necesare si surse financiare.

Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii


Îmbunatatirea Îmbunatatirea Îmbunatatirea conditiilor 2002-2003 Preluata din
calitatii calitatii de transport si a starii Planul de
mediului mediului în drumurilor si utilizarea actiune al
zonele dens generalizata a Programului de
populate combustibililor cu aditivi, guvernare
a benzinei fara plumb si a 2001-2004.
motorinei cu continut
scazut de sulf.
Sistematizarea zonelor
urbane cu accent pe
extinderea spatiilor verzi si
a zonelor de agrement.
Conservarea Conservarea în situ si ex Preluata din
diversitatii situ a speciilor amenintate, Planul de
biologice endemice si/sau rare, actiune al
precum si a celor cu Programului de
valoare economica guvernare
ridicata: 2001-2004.
• proiect LIFE Natura Ianuarie
Conservarea „în situ” a 2002
viperei de stepa (Vipera
ursinii) din România.
Organizarea Retelei
Nationale de arii protejate
si asigurarea
managementului necesar
ocrotirii habitatelor
naturale si conservarea
diversitatii biologice;
• elaborarea planurilor Iunie 2002
de management pentru
Parcul National Retezat,
Parcul National Piatra
Craiului si Parcul
Forestier Vânatori-Neamt;
• constituirea Iunie 2002
administratiilor parcurilor
nationale si naturale din
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii
România în subordinea
MAPM
• constituirea cadastrului Trim. IV -
ariilor naturale protejate; 2003
• zonarea interioara a Dec.
Parcurilor nationale s i 2002
naturale din punct de
vedere forestier, cinegetic,
salmonicol, al pasunatului
etc.;

• conservarea si Mai 2001


managementul
ecosistemelor de stepa s i
balcanice din Muntii
Hercinici ai Macinului si
promovarea legislatiei
privind zonele naturale
protejate;

• conservarea si Dec.
dezvoltarea habitatelor 2002
naturale si reconstructia
pe baza de cercetari
stiintifice a unor sisteme
ecologice deteriorate;

• proiecte LIFE - Natura: Aprilie


conservarea habitatelor 2002
din Parcul National
Bucegi;

• managementul Parcului Iunie 2002


National Piatra Craiului;

• conservarea speciei Trim. IV –


Romanichthys valsanicola; 2003

• conservarea padurilor Dec.


eurosiberiene cu stejar; 2002
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii
Ecologizarea Extinderea folosirii îngra- 2002 - 2003 Preluata din Pl.
agriculturii si samintelor naturale si a de actiune al
folosirea substantelor chimice Prog. de guv.
rationala biodegradabile (îngrasa- 2001-2004.
apotentialului minte, pesticide, ierbicide
agricol etc.), cu respectarea
normelor de protectie a
mediului.
Diminuarea factorilor 2002-2003 Preluata din Pl.
limitativi (compactarea, de actiune al
saracirea în substante Prog. de guv.
nutritive, evolutie 2001-2004.
nefavorabila a compozitiei
mineralogice si chimice
etc.).

Încurajarea asocierii 2002-2003 Preluata din Pl.


producatorilor agricoli în de actiune al
scopul aplicarii de Prog. de guv.
tehnologii moderne. 2001-2004.

Combaterea excesului de 2002-2003 Preluata din Pl.


umiditate, a inundatiilor si de actiune al
a alunecarilor de teren. Prog. de guv.
2001-2004.

Protectia, conservarea si 2002-2003 Preluata din Pl.


refacerea diversitatii de actiune al
biologice specifice. Prog. de guv.
2001-2004.

Ecologizarea terenurilor 2002-2003 Preluata din Pl.


agricole degradate de de actiune al
industrii. Prog. de guv.
2001-2004.

Gospodarirea Redare în circuitul 2002-2003 Preluata din Pl.


deseurilor economic a terenurilor cu de actiune al
indus triale si deseuri. Prog. de Guv.
menajere 2001-2004.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii
Organizarea retelei de
colectare selectiva si
transport ale ambalajelor,
uleiurilor uzate, bateriilor,
PCB si a altor produse
iesite din uz:

• gestionarea ambalajelor Trim. IV -


si deseurilor de ambalaje. 2002

Finalizarea studiilor de Dec. Preluata din Pl.


fezabilitate pentru depozite 2002 de actiune al
ecologice în principalele Prog. de guv.
zone de aglomerare 2001-2004.
urbana.

Realizarea unor planuri de Trim. III - Preluata din Pl.


gestionare a deseurilor si a 2003 de actiune al
unor norme coerente si Prog. de guv.
executabile pentru 2001-2004.
activitatea de autorizare si
control al spatiilor de
depozitare.

Valorificarea prin 2002-2003 Preluata din Pl.


recuperare, reciclare si de actiune al
reutilizare a deseurilor Prog. de guv.
industriale, inclusiv a 2001-2004.
deseurilor solide si lichide
rezultate din activitatile de
transporturi; depozitarea
în conditii de siguranta si
ecologice.

Colectarea, sortarea, 2002 - 2003 Preluata din Pl.


valorificarea si de actiune al
depozitarea ecologica Prog. de guv.
controlata, în cadrul unei 2001-2004.
retele integrate, a
deseurilor orasenesti
menajere. Incinerarea
deseurilor în conditiile
optimizarii nivelului de
emisii. Masuri speciale
pentru deseurile
periculoase (notificare si
identificare).
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii
• conservarea si refacerea Dec.
pe baze stiintifice, a 2002
zonelor umede, cu
protejarea speciilor
endemice;

• evaluarea capitalului Dec.


natural al României în 2002
acord cu diversitatea si
vulnerabilitatea actuala a
acestuia;

• proiecte LIFE Natura: Ian.


planul de management 2002
integrat al "Insulei Mici a
Brailei";
• conservarea zonei Iulie 2002
umede naturale
"Mlastinile de la
Satchinez";

• constientizare publica Trim. IV -


referitor la conservarea 2003
naturii;

• constituirea într-o prima Trim. IV -


faza a sistemului 2003
informational privind
biodiversitatea.

Implementarea de noi Trim. IV – Preluata din Pl.


sisteme de management si 2003 de actiune al
tehnologii alternative Prog. de guv.
pentru utilizarea durabila 2001-2004.
a componentelor
diversitatii biologice.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii
Organizarea turismului
durabil fara afectarea
diversitatii biologice:
• elaborarea si
promovarea unor linii
directoare pentru
dezvoltarea unui turism
durabil în ariile protejate,
precum si la nivelul
întregii tari;

• proiect LIFE - Mediu:


actiuni
combinate pentru
protejarea si dezvoltarea
patrimoniului natural din
Muntii Apuseni.
Programe de conformare Dec. Preluata din Pl.
la nivel local pentru 2002 de actiune al
diminuarea impactului Prog. de guv.
negativ al unor constructii 2001-2004.
si amenajari asupra faunei
si florei, asupra
ecosistemelor.

Reducerea Retehnologizarea Trim. IV - Preluata din Pl.


poluarii pâna activitatii industriale. 2003 de actiune al
la limitele de Prog. de guv.
suportabilitate 2001-2004.
ale mediului,
respectiv ale Introducerea de tehnologii Trim. IV - Preluata din Pl.
ecosistemelor nepoluante, cu poluare 2003 de actiune al
si ale omului. minima si cu randamente Prog. de guv.
sporite. 2001-2004.
Realizarea proiectului Dec. Actiune noua
"Implementarea 2002
Tehnologiilor Curate în Prima
Industria Textila din etapa
România, în Programul
Danez de Cooperare
pentru Protectia Mediului
în Europa de Est.
COMPONENTA ECONOMICA ÎN POLITICA GLOBALA DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii
Introducerea de tehnologii Trim. IV - Preluata din Pl.
si de instalatii moderne de 2003 de actiune al
filtrare a gazelor, de Prog. de guv.
epurare a apelor uzate si 2001-2004.
de eliminare a deseurilor.

Sustinerea pentru Sept. Actiune noua


obtinerea unor cofinantari 2002
(Fondul pentru Mediu,
cooperari internationale)
ale proiectelor din sectorul
industrial incluse în PNA
pen tru Protectia Mediului.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

3 Aprecieri privind
costurile de mediu

3.1 Generalitati

Evaluarea functiilor mediului înconjurator este importanta în luarea


deciziilor economice corecte. În continuare sunt prezentate metodele si
tehnicile de evaluare a beneficiilor si pagubelor de mediu si sunt enumerate
instrumentele economice de protectie a mediului.
Pentru a transpune decizia în realitate , însa, este necesara o
schimbare a comportamentului producatorilor si consumatorilor, atât
individuali, cât si institutionali. Acest lucru depinde de capacitatea
oamenilor de a întelege gravitatea dezechilibrelor ecologice, prezentate în
primul capitol.
Eforturile unor organisme internationale, a unor guverne, a unor
specialisti de a atrage atentia asupra acestui fapt sunt prezentate în
continuare, prin exemple ce ilustreaza ca dezvoltarea durabila nu se poate
realiza de la sine, ci numai prin eforturi conjugate, la nivel politic,
economic, social si tehnologic. De asemenea, sunt prezentate metodologii ce
au fost aplicate cu succes în diverse tari ale lumii, cu efecte favora bile
asupra protejarii calitatii mediului înconjurator.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
3.2 Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu

Aceste metode de evaluare reprezinta o încercare de determinare a


disponibilitatii de plata, pentru a evita o paguba sau pentru a beneficia de un
câstig. Daca pietele ar fi perfecte si externalitatile internalizate, preturile
bunurilor si serviciilor de mediu ar reflecta valoarea lor reala. Dar cum nu
exista preturi de piata pentru bunurile si serviciile de mediu sau preturile
trebuie corectate pentru diferite externalitati, în practica se utilizeaza
urmatoarele metode: aproximarea directa, care se bazeaza pe costuri;
aproximarea indirecta, care reprezinta o exprimare aproximativa a valorii
bunurilor de mediu; sau un studiu direct asupra disponibilitatii de plata
prin chestionare sau sondaje, în cazul în care nu exista metode de aproximare.

3.2.1 Evaluarea efectelor asupra productiei

O activitate economica poate afecta atât productia, costurile si


profiturile altor agenti economici, prin efectele pe care le determina asupra
mediului, cât si bunastarea consumatorilor prin schimbarile pe care le
provoaca pe piata. Acolo unde nu exista o piata pentru bunuri sau servicii,
evaluarea impactului unei actiuni asupra mediului poate reprezenta valoarea
schimbarii de productie pe care acesta o induce.
Se pot identifica trei pasi în aplicarea acestei metode:
⇒ estimarea efectelor fizice ale modificarilor de mediu asupra
receptorului (de exemplu, defrisarea poate cauza o pierdere de
teren de 3% anua l);
⇒ estimarea influentei lor asupra rezultatelor sau a costurilor
(o pierdere de teren de 3% anual poate reduce productia de
porumb cu 2% pe an sau cu 100 kg/ha);
⇒ estimarea valorii pe piata a acestor pierderi (reducerea cu
100 kg/ha a productiei de porumb duce la scaderea venitului net al
fermierilor).
Estimarea efectelor trebuie, în principiu, sa elimine orice tendinta
ascunsa, de influenta externa. Efectele trebuie sa fie doar acelea ce pot fi
atribuite unei cauze, adica trebuie sa existe o distinctie clara între "cu" si "fara"
proiect.
Evaluarea efectelor asupra productiei este tehnica de evaluare cea mai
accesibila si larg folosita. Multe dintre studiile de evaluare se bazeaza pe ea.
Pot aparea însa probleme importante în aplicarea sa în cazul pietelor dezvoltate
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
necorespunzator sau deformate sau acolo unde schimbarile de productie au
efecte semnificative asupra preturilor.
Relatia fizica între activitatile care afecteaza mediul si productie,
costuri sau pagube nu este înca bine stabilita. Identificarea unei legaturi cauza -
efect gresite provine de obicei din formularea unor presupuneri sau
transferarea de date din anumite relatii stabilite pentru alte situatii.
În determinarea impactului asupra receptorului, este dificil adesea sa se
delimiteze efectul datorat unei cauze de cel datorat altora, ceea ce este evident
în cazul poluarii aerului, care provine de obicei dintr-o multime de surse. De
asemenea, este dificila delimitarea efectelor datorate activitatii economice de
cele naturale (de exemplu, pentru eroziuni, pagube provocate de ploi acide
asupra recoltelor si padurilor).
Acolo unde efectul asupra pietei poate fi substantial, trebuie realizata o
vedere de ansamblu mai complexa asupra structurii pietei, elasticitatii acesteia,
raspunsurilor cerute. Trebuie analizata, de asemenea, atitudinea
consumatorului, precum si capacitatea de adaptare a producatorilor.
Determinarea efectului unei actiuni asupra productiei necesita punerea
la punct a unor scenarii "cu" si "fara" proiect. Acolo unde exista deja un proces
de degradare (de exemplu poluarea aerului) , este dificila atribuirea unor efecte
precise anumitor actiuni sau asocierea beneficiilor cu un program de
conservare specific.
Conceperea acestor scenarii se sprijina în principal pe analiza cost-
beneficiu si analiza riscului.

3.2.2 Analiza cost-beneficiu

Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere -


câstig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari
câstiguri nete.
Analiza cost -beneficiu defineste costurile si beneficiile într-un mod
particular, mergând dincolo de compararea la nivel individual, si anume la
nivelul societatii.
Costurile si beneficiile sunt definite în legatura cu satisfacerea
nevoilor sau a preferintelor indivizilor pentru “ceva”. Daca un lucru
îndeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul
respectiv. Pe de alta parte, daca acel lucru deriva dintr-o nevoie, atunci
reprezinta un cost.
În mod generic, tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului
reprezinta un beneficiu, iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii
reprezinta cost.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a
bunastarii (crestere/descrestere) este determinata prin analiza preferintelor
sau alegerii indivizilor.
Daca un individ îsi declara preferinta pentru o noua situatie, A, fata
de situatia prezenta, atunci beneficiile nete ale “deplasarii” catre noua
situatie A trebuie sa fie pozitive pentru individ.
Pentru un individ i, se poate spune ca va accepta propunerea pentru o
noua situatie A , daca:
[BA – CA] > 0 (1)
unde:
BA = beneficiul adus de noua situatie
CA = costul pentru ajungerea în noua situatie

Costul si beneficiul sunt masurate în termeni de bunastare pentru un


individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare
a schimbarii situatiei, trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al
societatii. Daca fiecare doreste schimbarea catre noua pozitie A, nu este nici
o problema. La fel, daca majoritatea prefera schimbarea, iar restul este
indiferent. Dar se schimba datele problemei atunci când exista o parte
suficient de mare care nu doreste schimbarea.
Pentru a putea decide daca societatea , ca un întreg, prefera
schimbarea, trebuie sa se compare câstigurile si pierderile indivizilor din
societate. Majoritatea oamenilor fac acest lucru în viata de zi cu zi: judeca
alte persoane dupa felul cum arata, dupa modul cum se comporta si dupa
ceea ce spun. Chiar si deciziile politice implica asemenea comparatii,
deoarece este practic imposibil sa se gaseasca o politica prin care toti sa
câstige; întotdeauna pierde cineva.
O posibilitate de a masura câstigurile si pierderile ar fi modul în care
oamenii voteaza la un referendum (cu “da” sau “nu”), dar acest lucru nu
spune prea multe despre taria convinge rii, sau preferintei „pentru” sau
„împotriva” a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un
produs pe piata este relevanta prin consimtamântul sau de a plati pentru acel
produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba.
Analizând ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un
beneficiu sau ceea ce sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se
poate conchide masura tariei preferintelor lor. Aceasta reprezinta de fapt
legatura dintre consimtamântul de a plati si bunastarea individuala.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

B
Pret

C
A

E Cantitate

0
D

Fig. 3.1 - Relatia cererii pentru un produs

Presupunând ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata


la acest pret este OD, curba cererii ca si curba consimtamântului de a plati
indica cât sunt dispusi indivizii sa plateasca pentru o unitate suplimentara de
produs. Suma pe care indivizii o platesc pe piata pentru produsele OD este
data de aria OACD. (figura 3.1)
Dar exista situatii când se accepta o plata mai mare pentru primul
produs OB, iar apoi începe sa scada pretul pâna la DC, pentru ultimul
produs cumparat. În acest caz, suma platita este mai mare decât în cazul
anterior cu aria ABC. Aceasta suprafata reprezinta surplusul
consumatorului 1.
Aria hasurata OBCD reprezinta consimtamântul de a plati brut, iar
aria ABC reprezinta consimtamântul de a plati net (a masura câstigul net al
consumatorului, care plateste pentru a obtine un beneficiu).
Presupunând urmatoarea situatie, în care:
§ individul 1 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua
pozitie A: 10 u.m;
§ individul 2 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua
pozitie A: 8 u.m.
§ individul 3 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua
pozitie A: 6 u.m.
§ individul 4 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua
pozitie A: 5 u.m.
Prin alegerile lor, indivizii 1 si 2 obtin beneficii, iar 3 si 4
înregistreaza pierderi. Pe baza alegerilor individuale ale celor de mai sus,

1
“Termen ce exprima satisfactia suplimentara pe care achizitiile succesive dintr-un bun, la
unui pret efectiv dat, o dau un individ”
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
este interesant de urmarit daca societatea, privita ca un întreg, pierde sau
câstiga din alegerea noii situatii A.
Regula folosita este urmatoarea:
(CP1 + CP2) – (CC3 + CC4) > 0, (2)
unde:
CP = consimtamântul de a plati al primilor doi indivizi
CC = consimtamântul de compensare al ultimilor doi indivizi.
Calculând, (10+8) - (6+5) = 7, se observa ca schimbarea societatii
catre A este rentabila.
Pentru a vedea daca exista un câstig social net, se presupune ca
indivizii 1 si 2 trebuie sa compenseze pierderea indivizilor 3 si 4, deci:
⇒ individul 1 îi da lui 3 6 u.m. si ramâne cu 4 u.m.
⇒ individul 2 îi da lui 4 5 u.m. si ramâne cu 3 u.m.
Deci, indivizii 1 si 2 au în continuare câstiguri din alegerea facuta,
iar indivizii 3 si 4 nu înregistreaza pierderi. Acest procedeu de compensare
poarta denumirea de “îmbunatatirea Pareto”.
Regula din ecuatia (2) reprezinta elementul de baza al analizei cost-
beneficiu. În loc de CP se poate nota B, de la beneficiu si în loc de CC,
simplu C, de la costuri.
Cu aceste notatii, ecuatia (2) arata ca si ecuatia (1), doar ca se refera
la totalul beneficiilor si costurilor indivizilor care formeaza societatea.
∑ [ Bi − C i ] > 0 , (3)
i
Ecuatia (3) este independenta de timp. Ea nu ia în consideratie
perioada de timp pentru care beneficiile si costurile sunt considerate.
Se cunoaste faptul ca schimbarile unei situatii pot implica costuri si
beneficii care apar pe perioade lungi de timp sau imediate, dupa care dispar
sau apar mai târziu. Trebuie adunate beneficiile din fiecare perioada de
timp. Cel mai simplu mod pentru acest lucru ar fi sa se adune beneficiul de
1 u.m. din anul 1 cu beneficiul de 1 u.m. din anul 2 etc .
Aceasta metoda ar fi valabila daca individul nu ar tine cont de
momentul când apar beneficiile si costurile. Dar indivizii prefera sa
înregistreze beneficii mai degraba în prezent decât în viitor, în timp ce
costurile sunt preferate mai târziu decât în prezent. Acest tip de analiza se
numeste “preferinta timpului”.
O data ce analiza cost-beneficiu ia în calcul preferintele indivizilor,
este esential de a tine seama si de timp, alaturi de CP si de CC. Aceasta
notiune de “timp” conduce la fenomenul de actualizare: daca se investeste 1
u.m. la o rata de 5% pe an, se va obtine un câstig de 1,63 u.m. în 10 ani.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Invers, 0,61 u.m. investite acum la aceeasi rata a dobânzii vor valora 1 u.m.
dupa 10 ani.
Deci cât trebuie sa se investeasca în prezent pentru ca , la o rata r si
dupa un numar de n ani, sa se obtina un câstig de 1 u.m.?
Daca se investeste 1 u.m. în prezent, la o rata r si dupa 5 ani, ea va
valora:
1u.m.(1 + r ) 5 ? v 5 = v 1 (1 + r) 5

Pentru a avea 1 u.m. dupa cinci ani, la o rata r, atunci trebuie sa


investim în prezent:
1u.m. v5
? v1= ,
(1 + r ) 5
(1 + r )5
unde: v 1 reprezinta venitul dupa un an,
iar v 5 este venitul dupa cinci ani.
Aceasta formula reprezinta valoarea actualizata a unei unitati
monetare dupa 5 ani.
Generalizând, valoarea actualizata a unei unitati monetare din anul t
va fi :
1u.m.
, 1u.m. fiind de fapt v 1
(1 + r )t
Deci, formula de baza pentru determinarea valorii actualizate este:
Bt
,
(1 + r )t
unde Bt reprezinta beneficiul în anul t , iar r rata de actualizare.

Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, înlocuind pe Bt cu Ct.


Astfel, relatia (3.3) se poate scrie:
Bt − Ct
∑ (1 + r )
t t

si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA).


Pentru analiza cost -beneficiu, un proiect este considerat rentabil,
daca VNA este mai mare ca zero.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care
are urmatoarele costuri si beneficii:

Analiza cost-beneficiu
Tabelul 3.1
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cost (mii u.m.) 30 10 0 0 0
Beneficiu (mii u.m.) 0 5 15 15 15
Beneficiu net (mii u.m.) -30 -5 15 15 15

Presupunând ca rata de actualizare2 este de 10%, atunci:


-30/1,1 – 5/1 2 + 15/1,1 3 +15/1,1 4 +15/1,1 5 = -27,3 –1 + 11,3 + 9,3 = -0,5

Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil.


S-ar putea ajunge la concluzia gresita ca daca avem costuri (35) mai
mici decât beneficiile (45), fara procedeul de actualizare, proiectul este
rentabil. Daca se alege între mai multe proiecte cu VNA > 0, e de preferat
proiectul cu valoarea neta actualizata cea mai mare.
“Preferinta timpului” este unul din motivele pentru care prezentul
este preferat viitorului. Al doilea motiv se refera la faptul ca, o data ce
capitalul este productiv, valoarea unei 1 u.m. a resurselor din prezent va
genera mai mult decât valoarea unei 1 u.m a produselor si serviciilor din
viitor. Din aceasta cauza, un investitor va dori sa plateasca mai mult decât
1 u.m. în viitor pentru a obtine valoarea de 1 u.m. a resurselor în prezent.
Acest argument mai este denumit “productivitatea marginala a
capitalului”, cuvântul “marginal” indicând faptul ca reprezinta
productivitatea unei unitati aditionale de capital, care este semnificativ.
B − Ct
Ecuatia ∑t t se mai poate scrie:
(1 + r )t

∑ (B
t t − Ct )(1 + r ) > 0 (4)
−t

Pentru a evidentia si rolul mediului, trebuie mentionat ca atât B, cât


si C din relatia de mai sus includ beneficiile si costurile mediului.
Daca exista o schimbare în calitatea mediului care place indivizilor
(preferintele lor pentru schimbare sunt pozitive), atunci trebuie gasit
consimtamântul de a plati pentru ea.

2
care poate fi considerata rata dobânzii pe piata bancara
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care
include schimbarea în calitatea mediului. Pe de alta parte, daca schimbarea
nu este acceptata de oameni, trebuie sa se caute consimtamântul de a plati
pentru a evita aceasta schimbare sau consimtamântul de a o accepta.
Pentru a evidentia rolul mediului, al costurilor si beneficiilor, se va
introduce în ecuatia (4) un nou element E :

∑ (B
t t − C t ± E )(1 + r )− t > 0 (3.5)

Orice proiect sau politica este considerata rentabila, daca beneficiile


sale sunt pozitive.
Se va ilustra mai departe acest lucru, printr-un exemplu bazat pe
prezenta plumbului din benzina.
Într-o analiza efectuata de Agentia de Mediu Guvernamentala din
Statele Unite ale Americii, s-a demonstrat legatura dintre concentratia de
plumb din mediul înconjurator si unele boli grave cum sunt retardarea,
bolile de rinichi si chiar moartea.
Rezultatele acestei analize cost-beneficiu sunt redate în tabelul
urmator:

Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei


cu concentratie scazuta de plumb (în u.m.)
Tabelul 3.2
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992
Efectele asupra 223 600 547 502 453 414 369 358
sanatatii copilului
Tensiunea adultilor 1724 5897 5675 5447 5187 4966 4682 4691
Poluanti
0 222 222 224 226 230 239 248
conventionali
Întretinere 102 914 859 818 788 767 754 749
Economia
de carburant 35 187 170 134 139 172 164 164
Total beneficii
2084 7821 7464 7105 6788 6517 6216 6211
cuantificabile
Total costuri 96 608 558 532 532 504 471 441
rafinare
Beneficii nete 1988 7213 6916 6573 6284 6045 5772 5770

În vederea reducerii concentratiei de plumb din atmosfera, s-a


urmarit reducerea concentratiei acestui produs din combustibil de la
1,1 grame/galon la 0,1 grame/galon. Aceasta s-a realizat prin anumite
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
costuri suplimentare de rafinare. Se observa în tabel faptul ca sunt în
crestere costurile de rafinare.
Studiul mai sus amintit a demonstrat si faptul ca nivelul de plumb
din sânge este influentat de concentratia acestuia din benzina. Astfel,
costurile medicale pentru îngrijirea copiilor se reduc prin politica de mediu
ce încurajeaza folosirea benzinei fara plumb. Nivelul de plumb din sânge,
asociat cu tensiunea si hipertensiunea, conduce la costuri medicale
importante. 3 Costurile de întretinere, reparatii scad datorita reducerii
efectelor corosive ale plumbului asupra motorului si a sistemului de
esapament (galerii, tobe, teava). Initial, s-a crezut ca pretul benzinei o sa
creasca, dar acesta nu a crescut asa cum se astepta. Beneficiile folosirii
benzinei fara plumb, s-a conchis în studiul amintit, au fost de 6:1, raportat la
benzina cu plumb.
Deoarece actualizarea ataseaza în prezent valori mai mici ale
beneficiilor si costurilor din viitor, ea prezinta unele efecte negative atunci
când este luat în considerare si me diul. Un singur exemplu ar fi de ajuns
pentru a demonstra cum actualizarea poate implica costuri grele pentru
generatiile viitoare.
În cazul deseurilor radioactive, perioada cât acestea sunt active este
de câteva sute de ani. Daca se întâmpla ca societate a sa priveasca cu
indiferenta depozitarea acestor deseuri, s-ar putea produce dezechilibre
ecologice grave, poate chiar procese ireversibile de degradare a mediului
pentru generatiile viitoare.
Teoretic, daca pierderile înregistrate datorita scurgerilor radioactive
ar reprezenta 1000 milioane u.m. dupa 100 ani si considerând o rata de
actualizare de 8%, atunci valoarea prezenta a pierderii, datorata depozitarii
inadecvate o suta de ani de acum încolo, ar fi:
1
1000mil x = 450.000 u.m.
(1 + 0,8 )100
Deci, pierderea de 1.000 mil. este înregistrata în prezent în analiza
cost-beneficiu cu doar 450.000 u.m.
Alte situatii în care actualizarea afecteaza interesele generatiilor
viitoare se refera la dezastrele ecologice produse de anumite proiecte , ce
apar mai târziu, cu un grad de poluare sporit în viitor, chiar daca în prezent
nu au un impact semnificativ asupra mediului.

3
Daca ar putea fi evitate aceste boli, atunci si costurile medicale ar fi reduse.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Benefic iile anumitor proiecte pot aparea peste 50 sau 100 de ani, iar
actualizarea lor va conduce la valori mai mici în prezent si ar fi dificil de
justificat necesitatea proiectului.
Decizia de exploatare a resurselor este afectata de rata de actualizare.
Concluzia consta în faptul ca nu exista o relatie unica între valorile ridicate
ale ratelor de actualizare si deteriorarea mediului.
Cresterea ratelor de actualizare ar putea conduce la costuri
împovaratoare pentru generatiile viitoare, dar nici scaderea acestora nu
conduce la efecte mai bune, deoarece nivelul investitiilor scade, scazând si
dezvoltarea economica în general.
Ratele de actualizare ridicate pot de asemenea descuraja derularea
proiectelor care concura cu utilizarile actuale.
Din cele de mai sus, reiese faptul ca nu este usor de stabilit cum
influenteaza rata de actualizare cererea pentru resursele naturale si pentru
mediu.
O modalitate pentru determinarea ratei de actualizare consta în
formula urmatoare:
S=p+uc
unde:
S - reprezinta rata preferentiala de timp a societatii
p - reprezinta rata de actualizare care rezulta din preferinta
prezentului în defavoarea viitorului
c - rata de crestere a consumului real pe cap de locuitor
u - elasticitatea utilitatii marginale a consumului.
Presupunând, pentru simplificare, ca u = 1, atunci:
S=p+c
Unii autori considera însa ca este gresit sa se actualizeze viitorul,
deoarece generatia de astazi este “nerabdatoare”. Daca se elimina si
preferinta p, atunci rata sociala de actualizare devine rata de crestere
economica:
S=c
Este acceptata în general ideea conform careia un cost sau un
beneficiu este cu cât mai putin preferat, cu cât nesiguranta acestuia este mai
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
mare. 4 Tipurile de nesiguranta care sunt în general considerate ca fiind
relevante pentru actualizare sunt:
Ø riscul de a muri – nesiguranta ca individul nu va mai fi în viata la
o anumita data în viitor;
Ø nesiguranta în ceea ce priveste preferintele individului în viitor;
Ø nesiguranta în legatura cu marimea beneficiului sau costului.
Argumentul “riscului de a muri” este adesea folosit când consumul
din prezent este preferat unuia din viitor, deoarece se considera ca individul
nu s-ar mai putea bucura de efectele din viitor. Dar, împotriva acestei pozitii
este faptul ca , desi o persoana este muritoare, societatea nu moare si, deci,
deciziile sale nu pot fi ghidate dupa aceleasi consideratii individuale.
Nesiguranta asupra preferintelor este semnificativa pentru anumite
produse si chiar pentru unele aspecte ale conservarii mediului.
Generatiile “suprapuse” – parinti, copii, nepoti – traiesc în acelasi
timp, iar fiecare generatie este caracterizata de altruism. Acesta se
presupune ca exista când nivelul de trai al generatiei prezente este influentat
nu numai de consumul propriu, dar si de utilitatea generatiilor viitoare 5.
Aceasta ar fi judecata generatiei prezente asupra a ceea ce viitoarele
generatii considera important.
Toate formele de capital trebuie mentinute intacte, în acelasi sens
sau chiar sporite. A considera ca exista proiecte sau politici care sa nu
contribuie la deteriorarea mediului ar fi o utopie. Însa, nu este o utopie a
considera ca valoarea globala a proiectelor nu conduce la deteriorarea
mediului. Adica prejudiciile aduse mediului de un anumit proiect sa fie
compensate de proiecte specifice de îmbunatatire a acestuia 6.
Una din implicatiile evaluarii unui proiect este modul de alegere a
ratei de actualizare. Scopul ajustarii ratelor de actualizare în vederea
cuprinderii efectelor de mediu este mai bine reflectat de analiza comparativa
expusa mai sus. Desi s-ar putea ca aceasta sa aiba implicatii radicale, ea
ofera cel putin o solutie pentru evitarea unor pagube viitoare, necunoscute în
prezent 7.

4
De exemplu, daca se ofera 1u.m. în prezent pentru ceva sigur sau 1 u.m. anul viitor pentru
ceva nesigur, se va alege bineînteles prima varianta.
5
Nivelul de trai al generatiei prezente este influentat de cel al generatiei a II-a si a III-a.
6
De exemplu, zece proiecte de constructie a zece autostrazi care aduc prejudicii mediului.
În acest caz, ar însemna ca suma tuturor prejudiciilor aduse de fiecare proiect sa fie
compensata de un alt proiect de îmbunatatire a mediului, ceea ce ar însemna ca noua
proiecte sa fie continuate, în timp ce al zecelea sa fie abandonat în favoarea celui care
aduce îmbunatatiri mediului.
7
Cazul deseurilor radioactive
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În cadrul studiului asupra actualizarii, exista multe si frecvente
argumente complexe “pro” si “contra”, însa, principalul scop al ratelor de
actualizare este “actualizarea viitorului”, astfel încât sa se poata exprima
jud ecata care sta la baza analizei cost-beneficiu si anume: preferinta
indivizilor.
Folosirea analizei cost-beneficiu pentru îmbunatatirea
reglementarilor de mediu în realizarea politicilor de mediu
Analiza cost-beneficiu ofera o modalitate riguroasa de a determina
beneficiile nete (diferenta dintre beneficii si costuri).
Exemplul urmator releva analizele efectuate pentru a stabili cea mai
buna abordare a problemei plumbului din benzina. În tabel, beneficiile si
costurile relevante ale celor doua politici alternative – reducerea cantitatii de
plumb permisa în benzina si eliminarea lui completa – sunt prezentate unele
lânga altele. Beneficiile si costurile sunt exprimate în valori monetare si,
pentru ca acestea vor avea loc în viitor, ele sunt exprimate si ca valori
actuale cu ajutorul actualizarii.
În subsolul fiecarei coloane, costurile sunt scazute din beneficii.
Categoria Reducerea Eliminarea
continutului plumbului
de plumb
Beneficii
Reducerea întretinerii vehiculelor 660 755
Reducerea emisiilor de hidrocarburi,
oxid de azot si monoxid de carbon
Beneficii monetizate 404 404
Beneficii nemonetizate 8 B1 B1
Îmbunatatirea sanatatii
Costuri medicale evitate 41 43
Costuri evitate privind remedierea 184 193
educatiei9
Beneficii medicale nemonetizate B2 B3
Total 1.289 +B1+B2 1.395+B1+B3
Costuri
Costuri de rafinare 503 691
mai mari

8
Include efectele expunerilor mici la ozon si la monoxid de carbon asupra sanatatii si orice
efecte ale reducerii de particule de sulfat .
9
Costurile privind remedierea educatiei includ compensarea cheltuielilor de scolarizare
pentru copiii care au un nivel crescut al plumbului în sânge.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Categoria Reducerea Eliminarea
continutului plumbului
de plumb
Distrugerea valvelor10 0 C
Total 503 691+C
Beneficii nete 786 +B1+B2 704 +B1+B3-C

De remarcat faptul ca B2 este mai mic decât B3 pentru ca mai putini


copii ar avea nivelurile crescute ale plumbului în sânge în cazul optiunii
eliminarii complete.
În definirea intrarilor unui astfel de tabel, se parcurg câteva etape
distincte:
4 definirea unei linii de baza, care indica ce se va întâmpla daca nu
se schimba politica si cu care sa se compare alternativele
propuse; aceasta linie trebuie sa ia în consideratie impactele
schimbarii conditiilor de piata si alte reglementari curente si
nerezolvate 11;
4 identificarea alternativelor politicii, care în cazul reglementarilor
de mediu pot include standarde diferite, metode de reglementare
diferite (cum ar fi politicile bazate pe stimulente si taxele de
poluare, permisele negociabile de poluare, în locul standardelor
bazate pe tehnologie) si alternative pentru reglementare în
ansamblu;
4 identificarea schimbarilor posibile ale rezultatelor si riscurilor
care vor fi determinate de o schimbare în politica – aceasta etapa
genereaza si informatii despre alte masuri de performanta,
importante pentru detinatorii de interese 12;
4 estimarea costurilor si beneficiilor economice – îmbunatatirile
aduse starii mediului ofera oamenilor o varietate de beneficii
cum ar fi reducerea riscului de îmbolnavire si de mortalitate,
cresterea posibilitatilor de recreere, daune materiale reduse etc.;
4 calcularea beneficiilor nete ale diferitelor alternative – aceasta
presupune agregarea beneficiilor si costurilor . Pe lânga

10
Include costurile nemonetizate ale deteriorarii motoarelor în cazul eliminarii complete.
11
De exemplu, baza pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon va trebui sa ia în consideratie cresterea cererii de energie, ca si impactele unor
standarde mai strânse pentru poluantii conventionali.
12
Un studiu epidemioogic poate indica faptul ca expunerea la un anumit poluant afecteaza
functiile plamânilor, dar nu arata câte zile de munca vor fi pierdute sau cât ajutor
medical a fost acordat din respectiva cauza.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
calcularea beneficiului net, o estimare completa ar trebui sa
includa o analiza de sensibilitate si informatii referitoare la cine
are de câstigat/pierdut si când.
Desi analiza cost-beneficiu prezinta limite practice si metodologice,
ramâne un instrument de decizie indispensabil, deoarece impune o anumita
disciplina în dezbaterile pe marginea politicilor de mediu, acordând atentie
la ceea ce este de câstigat si ce se poate pierde în cazul adoptarii unei
anumite politici.
Criticile aduse acestei analize s-au referit la faptul ca valoarea
mediului nu poate fi masurata economic, ca estimarile beneficiului si
costului sunt imprecise, incomplete. Cu toate aceste afirmatii, analiza cost
beneficiu se constituie într -una din metodele cele mai uzitate, realizând o
informare si o directionare în privinta deciziilor referitoare la mediu.
Recomandari pentru utilizarea analizei cost-beneficiu:
• perfectionarea metodologiei prin formularea clara a problemei
• definirea bazei în mod logic
• identificarea gamei de alternative posibile
• masurarea factorilor determinanti reali ai beneficiilor si costurilor
în unitati13, pe cât posibil monetizarea beneficiului si costului
• aplicarea actualizarii
• prezentarea rezultatelor într-un format standardizat care sa fie cât
mai clar
• includerea unui tabel care sa reflecte categoriile de beneficii si
valorile lor monetare
• identificarea deciziilor care pot fi afectate de catre analiza
• perfectionarea procesului de deliberare
Capacitatea de a asocia o valoare monetara consecintelor efectelor
poluante constituie un punct important pentru abordarea mediului din punct
de vedere economic.
Lipsa pietelor pentru a genera preturi pentru bunurile si serviciile de
mediu este discutabila, deoarece poluarea sau distrugerea resurselor nu
reprezinta pentru toti acelasi lucru. 14

13
Tone de poluanti emisi, numar de cazuri de îmbolnaviri evitate etc.
14
Unii oameni doresc sa detina statuete din fildes, iar altii sunt total împotriva vânarii
elefantilor pentru fildes.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
3.2.3 Analiza riscului

Publicul percepe riscul în mod diferit fata de specialisti. Aceasta


diferenta este fundamentul problemei analizei riscului si a incertitudinii.
Asa cum s-a prezentat, analiza cost-beneficiu presupunea
înregistrarea preferintelor indivizilor pentru sau împotriva schimbarii, fara a
analiza de unde provin aceste preferinte si nici daca ele sunt bune sau nu.
Aceasta din cauza faptului ca abordarea cost-beneficiu este una
“democratica”, prin utilizarea preferintelor reale ale persoanelor în
detrimentul opiniilor expertilor.
În tabelul urmator se prezinta procentele în care un numar de persoane
percep riscurile de mediu ca fiind grave. Sunt analizate aceste aspecte în
SUA si Marea Britanie (din cei întrebati, câti % au raspuns afirmativ).
Se observa un mare interes din partea publicului pentru accidentele
nucleare. În SUA, exista o teama foarte ridicata si în ultim ii 20 de ani nu s-a
construit nici o centrala nucleara. Iar în Marea Britanie, orice decizie de a
construi un reactor este întâmpinata de reactia publicului si a organismelor
de protectie a mediului care conduc e la dezbateri prelungite.
Orice om este familiarizat cu evenimentele privind accidentele
rutiere în care sunt implicate multe vehicule si în care se înregistreaza
pierderi de vieti. Aceasta reprezinta “accidentele de grup”.

Modul de percepere a riscului de mediu


de catre opinia publica
Tabelul 3.3
Opinia publica
Opinia publica
Riscuri din Marea Britanie
din SUA (% considera
ecologice (% considera foarte
foarte riscant)
riscant)
Accidente ecologice 48 44
Schimbarea climei 60 56
Distrugerea stratului
42 45
de ozon
Distrugerea ecosistemelor 31 35
Pierderea biodiversitatii 56 40
Deteriorarea sanatatii 50 46
Radioactivitatea 68 73
Apa potabila 45 57
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Astfel se explica de ce scufundarile vaselor, exploziile provocate de
gaz, accidentele nucleare si dezastrele naturale (tornadele, cutremurele,
a lunecarile de teren) sunt considerate evenimente majore.
Acestea , în comparatie cu pierderea a mai mult de 5.000 de oameni
în accidente rutiere în fiecare an la nivelul unei tari, sugereaza ca indivizii
percep accidentele de grup diferit de 10 accidente în care moare câte o
singura persoana. Aceasta abordare este cunoscuta sub denumirea de
“aversiunea fata de dezastru”.
Considerarea aversiunii fata de dezastre în aprecierea riscurilor de
mediu este perfect, legitima daca se doreste considerarea preferintelor
indivizilor. Mai mult, aversiunea fata de dezastre este în concordanta cu
teoria economica a aversiunii fata de risc.
Mare parte a teoriei aversiunii fata de risc din Economia Politica se
bazeaza pe notiunea de „utilitatea estimata”. Contextul este unul al riscului,
deci se presupune cunoasterea probabilitatilor atasate rezultatelor.
Se considera un proiect de investitii cu beneficii care sunt cunoscute
în functie de probabilitati. Presupunând ca exista o sansa de 20% ca un
beneficiu sa fie –5, o sans a de 50% ca sa fie +15 si o sansa de 30% ca sa fie
+20 si, pornind de la aceste date , se poate calcula valoarea asteptata a
beneficiului:
(0,2*-5)+(0,5*15)+(0,3*20)=12,5

Comparând aceasta valoare cu costul asociat actiunii, se observa


faptul ca, daca acesta este mai mic de 12,5, atunci proiectul merita demarat.
Totusi, ideea “valorii asteptate” nu pare a surprinde îngrijorarile
principale asupra rezultatelor unui proiect. Oamenii tind sa fie împotriva
rezultatelor negative ca în exemplul cu beneficiul de -5. Valoarea estimata
nu considera aversiunea fata de risc. Pare mult mai plauzibil ca individul sa
ataseze termenului de „utilitate” întelesul de “nivel de bunastare”. Utilitatea
estimata are atunci aceeasi formula ca si valoarea estimata, dar de aceasta
data utilitatile sunt mai degraba substituite.
Presupunând valoarea statistica a vietii, V = 2 milioane u.m.,
înseamna ca societatea este dispusa sa plateasca pâna la doua milioane de
unitati monetare pentru a salva o viata.
Presupunând ca un accident ar avea sanse sa se întâmple de la 1 la
1 milion (f = 1/1.000.000 – frecventa evenimentului) si ca acesta implica
100, 500 sau 1000 de pierderi de vieti omenesti (N=100, 500, 1000), atunci
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
valoarea acestui accident depinde de modul în care oamenii privesc
accidentele de grup. 15
Acest model al utilitatii estimate sugereaza ca , de fapt, oamenii se
comporta diferit în realitate. În practica, psihologii si economistii nu au
analizat toate tipurile de comportamente potrivite teoriei utilitatii estimate.
Analiza comportamentului oamenilor în prezenta incertitudinii si a
riscului este complexa. Este foarte clar ca nici valoarea estimata si nici
utilitatea nu sunt adecvate pentru explicarea acestui comportament.
Fenomenul pierderii “aversiunii” este important pentru economisti,
deoarece adesea se confrunta pierderile legate de mediu cu accidentele 16.
Ideea de risc se leaga de faptul ca nu se pot analiza evenimentele cu o
probabilitate mica în acelasi mod cum se realizeaza evaluarea riscului
prezent.

3.2.4 Costurile de raspuns

În totalitatea lor, costurile de raspuns se considera a fi estimari minime


ale beneficiilor, ca urmare a evitarii sau atenuarii unor pagube 17. Aceasta
metoda cuprinde
doua tipuri de costuri:
§ costurile de prevenire;
§ costurile de înlocuire.
Costurile de prevenire sunt cheltuieli care se fac pentru a evita anumite
daune de care oamenii sunt constienti înainte de a se produce (aplicarea unor
filtre de apa sau de aer). Aceste cheltuieli sunt utilizate ca evaluari subiective
ale beneficiilor minime obtinute din evitarea pagubei de mediu si sunt
efectuate înainte de a se produce un impact negativ.
Costurile de înlocuire sunt cheltuieli pentru a corecta o anumita
situatie nedorita, care apare dupa ce s-a produs impactul. În aceste cazuri,

15
Cercetarile au relevat faptul ca un accident care implica 100 de persoane este echivalent
cu 100x100 morti în accidente individuale.
16
Dezechilibrele ecologice, prezentate în capitolul I, sunt percepute de opinia publica ca
accidente. Inundatiile devastatoare, alunecarile de teren, marirea frecventei cancerelor,
precum si a altor boli si fenomene, sunt legate indisolubil de calitatea mediului
înconjurator .
17
Deoarece se presupune ca beneficiile care decurg din evitarea unor pagube sunt mai mari
decât costurile necesare evitarii acestora.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
oamenii sunt informati despre pagubele produse si cheltuielile lor reflecta acest
lucru. 18
Valoarea alocata de oameni pentru protejarea mediului înconjurator
este determinata de suma pe care ei sunt dispusi sa o cheltuiasca pentru a
preveni degradarea acestuia 19 sau pentru a reface starea initiala a mediului,
dupa ce acesta a fost deteriorat. Ar fi de mentionat trei variante importante:
• reasezarea, caz special al costului de înlocuire, în care victimele
deteriorarii mediului "schimba" mediul prin parasirea ariei afectate 20;
• "surogate" de mediu, caz special al costului de prevenire, care
reprezinta cumpararea de bunuri si servicii ca substitut pentru serviciile
de mediu deteriorate (sursele personale de apa plata îmbuteliata în
locul alimentarii cu apa potabila poluata);
• proiecte "întunecate" sau "compensatoare", caz special al costului de
înlocuire, în care pagubele de mediu prevazute a fi produse de o
activitate sunt compensate prin elaborarea unui proiect care va înlocui
serviciile de mediu pierdute.
Metoda costurilor de raspuns este aplicabila atunci când un proces are
efecte fizice usor de perceput sau efecte care pot fi prevenite si combatute.
Aceasta metoda este utilizata pe scara larga în problemele de eroziune a
solului, colmatare, poluare sonora, poluarea aerului si a apei sau distrugerea
zonelor umede.
Exista o serie de limite de care trebuie sa se tina cont în aplicarea
acestei metode:
§ costul de prevenire ignora surplusul consumatorului si prevede doar
estimarile minime privind cheltuielile pentru calitatea mediului,
exceptând cazurile în care se cheltuie prea mult în acest scop;
§ costul de prevenire si costul de înlocuire se limiteaza a fi platite,
datorita caracterului lor, doar de populatiile expuse la risc. În cazul
comunitatilor sarace, poate aparea o tendinta de scadere a nivelului
de protectie asigurat de estimari;
§ costul de înlocuire presupune ca este posibila o recuperare totala a
mediului dupa afectarea lui, cu alte cuvinte, nu exista pierderi de
necompensat.
În concluzie, ca în orice analiza economica, este necesar sa se faca
estimari separate ale costului de prevenire si costului de înlocuire si sa se

18
De exemplu, daca apa potabila din oras nu are calitatea corespunzatoare, oamenii pot
cauta alte surse, cum ar fi puturi particulare, sisteme de filtrare, apa fiarta sau apa
îmbuteliata, în functie de venituri si de disponibilitatea de plata.
19
Uneori denumita si "cheltuiala de aparare".
20
Pentru cazul Cuculeasa, unde s-au stramutat cca 30 de case.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
compare, pentru a decide daca este mai indicat sa fie prevenita degradarea sau
sa fie asumat riscul, urmând ca ulterior sa se refaca pagubele.

3.3 Estimarea pagubelor potentiale de mediu prin practicarea


unor culturi intensive fara folosirea îngrasamintelor chimice

Studiu de caz în Zimbabwe, utilizând metoda costurilor de înlocuire

Înca din perioada anilor 1953-1964, s-a introdus un program de


cercetare privind eroziunea intensiva a solului în Zimbabwe. Datele primare au
fost obtinute din masuratori ale continutului de namol din bazinele de colectare
de pe terenurile erodate. Au fost înregistrate concentratiile de nutrienti în
procente pentru azot, carbon organic si fosfor. S-a considerat ca acesti trei
nutrienti au cel mai important impact al eroziunii asupra solului. Datele au fost
utilizate ulterior în elaborarea unui nou model de estimare a pierderilor prin
eroziune aplicat în perioada anilor 1984 - 1985.
Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

• în medie se pierd anual prin eroziunea solului 1,6 mil. tone azot,
156 mil. tone materie organica si 0,24 mil. tone fosfor;

• aceste pierderi de azot si fosfor au fost de cca trei ori mai mari decât
cantitatea totala de fertilizatori aplicati în Zimbabwe nemaifiind
incluse si pierderile de nutrienti prin dizolvare în apa provenita din
precipitatii;

• costul echivalent al fertilizatorilor care ar contine acesti nutrienti ar


fi fost de 1,5 miliarde USD pe an21;

• costul eroziunii variaza între 20 si 50 USD/ha anual pentru terenuri


arabile si între 10 si 80 USD/ha anual pentru pasuni, în functie de
nivelul de eroziune;

• un cost de înlocuire a nutrientilor de 50 USD/ha reprezinta un


procent cuprins între 13 si 60% din profitul brut pe hectar de teren
arabil cultivat cu porumb;

21
pentru pretul pe piata al fertilizatorilor si rata de schimb din 1985
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• costul eroziunii solului numai pentru terenurile arabile din
Zimbabwe poate atinge 3% din PIB.

3.4 Capitalul uman

Prin conceptul de “capital uman”, oamenii sunt tratati ca unitati ale


capitalului economic, iar câstigurile lor compensari ale investitiilor.
Valoarea vietii unui individ este data de ceea ce nu ar mai produce,
daca moare. Beneficiile obtinute de societate , daca aceasta persoana ar
continua sa traiasca, (ceea ce produce – ceea ce consuma) stau la baza
acestei metode. Considerând remuneratia ca fiind un indicator al
productivitatii, putem utiliza urmatoarea formula:
T
P tn (W t − C )(1 + δ )
− (t − n )
q = ∑
t=n
unde:
q = costul suportat de societate, pe care l-ar implica moartea unui
individ la vârsta n
Ptn = proba bilitatea ca în anul n persoana sa continue sa traiasca pâna în
anul t
Wt = salariul în anul t
Ct = consumul în anul t
δ = rata sociala de discontare

Dezavantajele metodei se refera la faptul ca pensionarii ar avea


“valoare negativa”, ceea ce ar însemna ca societatea nu face eforturi pentru
mentinerea lor în viata.
Tehnica de baza a acestei metode consta în urmarirea urmatorilor pasi:
Ø identificarea acelor trasaturi ale mediului care pot sa produca boli;
Ø determinarea relatiei precise dintre acestea si incidenta bolilor;
Ø evaluarea numarului de indivizi expusi la risc;
Ø calcularea pierderilor probabile din timpul productiv si a resurselor
necesare pentru îngrijirea sanatatii populatiei;
Ø exprimarea acestor doua marimi în valori economice.
Dar aceasta metoda nu ia în calcul faptul ca:
• impactul calitatii mediului asupra sanatatii umane este nesigur pe
arii extinse. În multe cazuri, boala nu este bine stabilita;
• în situatii tipice, exista un numar de factori cauzatori posibili. De
obicei este dificila izolarea unui agent ca fiind o cauza specifica
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
pentru anumite simptome; exista multe variabile necunoscute sau
interdependente;
• capitalul uman nu este potrivit oamenilor considerati
"neproductivi" sau muncitorilor aflati aproape de sfârsitul vietii
active;
• capitalul uman trece cu vederea disponibilitatea oamenilor de a
plati pentru evitarea sau reducerea expunerii lor la boala. De
asemenea, este ignorat pretul psihic al suferintelor si, astfel, este
furnizata doar o estimare minimala a costurilor pentru sanatate.
Aceasta dificultate a estimarii disponibilitatii de plata reprezinta un
obstacol serios;
• este dificil de apreciat unde exista efecte pe termen lung ale bolii
asupra productivitatii unei persoane;
• datele medicale sunt adesea nesatisfacatoare si nu pot face fata
cerintelor masive de date necesare unor studii epidemiologice
serioase;
• nivelurile predominant scazute ale sanatatii si sperantei de viata în
comunitatile sarace au un numar de cauze interdependente si este
dificil de determinat o singura cauza.
Metoda capitalului uman estimeaza impactul pe care îl produce
calitatea mediului asupra sperantei de viata a populatiei afectate. Una din
variantele acestei metode propune o ecuatie de urmatoarea maniera:

M = 3,3+6,675y0+0,0204y 1+0,0557y 2+0,131y3–0,365 log y3+0,0082y 4+0,077y5


unde:
M – rata de mortalitate a populatiei studiate (numarul de decese/100
locuitori).
Y0 – procentul populatiei > 65 ani
Y1 – procentul populatiei negre
Y2 – procentul populatiei cu veniturile sub limita saraciei
Y3 – densitatea populatiei
Y4 – nivelul particulelor în suspensie din aer
(microorganisme /m3 :µg/m3 )
Y5 – nivelul de SO 2 în aer µg/m3
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Alti doi economisti, Lave si Seskin, au folosit formula de mai sus
pentru o analiza a 177 de orase, din SUA.22 Practic, acestia au obtinut
rezultate interesante, considerând:
M=9,022
Y4=95,58µg/m3
Y5=3,462µg/m3
Astfel, valoarea elasticitatii corespunzatoare23 este:
y 4 ∂M Y5 ∂M
ε= • + • = 0 ,116
M ∂Y4 M ∂y 5
Interpretând rezultatele, cei doi economisti au ajuns la concluziile
urmatoare:
• scaderea de 1% a nivelurilor de contaminare a aerului ar reduce
cu 11,6 % rata de mortalitate a populatiei afectate;
• reducerea de 88% în nivelul emisiilor de SO 2 din aer, împreuna
cu o reducere de 58% a particulelor în suspensie, ar reduce rata
mortalitatii cu 7%. 24
Desi exista tendinta de a extrapola rezultatele obtinute în cazul
schimbarii ratei de mortalitate si pentru nivelul morbiditatii, este convenabil
sa se utilizeze functia “doza” – “raspuns” independent, având în vedere
faptul ca rezultatele tind sa difere substantial de cele anterioare (o înrautatire
a mediului natural este în mod frecvent o cauza a îmbolnavirilor, care însa
nu presupun moartea).
Problema care apare este aceea de a defini variabila independenta ,
stiind ca posibilitatile sunt mult mai numeroase decât în cazul precedent,
unde se estimau schimbari ale ratei mortalitatii.
Morbiditatea (boala de orice natura) poate fi acuta sau cronica, iar
persoana bolnava se afla în imposibilitatea de a-si desfasura viata cotidiana.
De aici pot aparea doua variabile ce influenteaza morbiditatea:
• zile cu randament scazut de munca – zile de lucru pierdute (DTP)
• zile cu activitate restrânsa, zile când persoana nu este bolnava, dar
nici sanatoasa si randamentul nu este normal (DAR).25

22
Desi nu au luat în calcul variabile precum: vârsta, sexul, consumul de tigari etc.
23
Raspunsul în rata de mortalitate la o schimbare a calitatii aerului
24
Rezultatele (procentele) se traduc prin numarul de morti evitate, a caror valoare se va
calcula în continuare.
25
Aceste variabile sunt create dintr-un punct de vedere subiectiv (nu toate persoanele
raspund la fel la acelasi simptom), dar arata de fapt metodologia de evaluare economica
a schimbarilor produse.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
O lucrare semnificativa în domeniu este si cea a lui Bart Ostro, care
analizeaza datele privind sanatatea din 50.000 gospodarii nordamericane
(cca 120.000 persoane) pe baza studiilor unor institutii de sanatate si de
statistica a sanatatii.
Acestea cuprindeau date despre caracteristicile economice si
demografice ale subiectilor (înaltime, greutate, vârsta, loc de munca,
consum de tigari); incidenta bolilor acute si cronice; utilizarea serviciilor de
sanatate; zilele de lucru (scoala) pierdute din cauza starii de sanatate
deficitara.
Aceste date au fost corelate cu nivelul particulelor în suspensie, cu
nivelul concentratiei de SOx, cu nivelul precipitatiilor si temperatura medie,
cu regimul vânturilor precum si cu date despre densitatea populatiei si alte
caracteristici urbane.
Rezultatele obtinute pentru adultii între 18 – 65 ani aplicând metoda
celor mai mici patrate sunt prezentate în tabelul 3.4 , iar variabilele analizate
au fost:
Ø media anuala a particulelor în suspensie (µg/m 3);
Ø media bolilor cronice;
Ø vârsta persoanelor;
Ø venitul familial (mii u.m.);
Ø “1” daca persoana e casatorita si “0” daca e singura;
Ø “1” pentru populatia neagra, “0” pentru populatia alba;
Ø temperatura medie anuala;
Ø densitatea populatiei (mii locuitori);
Ø precipitatii anuale;
Ø “1” pentru sexul masculin, “0” pentru sexul feminin;
Ø “1” daca munceste, “0” daca nu munceste.
Urmatoarele prescurtari reprezinta:
F – coeficientul Fisher, valoare calculata care se compara cu o
valoare tabelara corespunzatoare nivelului de semnificatie ales;
R2 – coeficientul de determinatie ;
N – numarul de unitati.

Rata de morbiditate - coeficienti de regresie


Tabelul 3.4
DTP DAR
Constante - 0,47 - 0,83
Particule în suspensie 0,00145 0,00282
SOx - 0,001 - 0,00008
Boli cronice 0,25 1,25
Vârsta 0,0033 0,0063
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
DTP DAR
Venituri - 0,002 - 0,009
Statut civil - 0,011 - 0,011
Rasa 0,045 0,17
Temperatura 0,0065 0,013
Regimul încadrarii în munca - 0,046 - 0,114
Densitatea 0,0056 0,0057
Precipitatiile - 0,0004 - 0,0004
Sex 0,067 0,093
Tigari - 0,0006 0,0032
N 8.294 13.230
R2 0,01 0,09
F 6,66 96,9
Utilizând valorile medii ale variabilelor prezentate în tabel, valoarea
elasticitatii corespondente cu privire la particulele în suspensie (PS) este:
PS ∂ DTP
• = 0 , 45
Y1 PS
PS ∂ DAR
• = 0 ,31
Y2 PS
Altfel spus, de aproximativ zece ori mai ridicate fata de mortalitate,
ceea ce amplifica atentia acordata pericolului de extrapolare a unor
rezultate concrete, în contexte diferite.
O alta metoda de tipul functie “doza”-” raspuns” a fost propusa de
Needleman, Geiger si Frank pentru morbiditate, privind impactul pe care îl
provoaca plumbul din aer asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor. Acestia au
comparat expunerea fiecarui copil la plumb26 cu coeficientul de inteligenta
verbala (CIQ) si alte variabile independente pe un esantion de 212 copii,
concluzionând corelatia în urmatoarea formula:
CIQ = 0,27 PIQ + 0,62 MAB + 1,58 MED – 1,50 NLB – 0,18 LEAD – 0,41 FAB
unde:
PIQ – coeficientul de inteligenta al parintilor
MAB – vârsta mamei
MED – nivelul de educatie al mamei
NLE – numarul de copii vii pe care i-a avut mama
LEAD – nivelul de plumb în organismul copilului (parti per milion)
FAB – vârsta tatalui

26
masurând cantitatea de plumb din primul dinte de lapte cazut
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
O alta tehnica cunoscuta în cadrul metodei capitalului uman este cea
denumita “costul tratamentului”. Aceasta pleaca de la ideea ca pierderea
sanatatii presupune, pentru persoana afectata si pentru societate, o pierdere
de bunastare care are printre altele urmatoarele componente:
• costul de diagnostic (spitalizare si tratament)
• zilele de lucru pierdute (prejudiciu economic corespunzator)
• neputinta de a se bucura de timpul liber
• costul bolii pentru victima însasi
• costul pentru familie si prietenii persoanei afectate
Dintre aceste costuri, pot fi relativ simplu de cuantificat primele
doua. 27
Costul diagnosticului (vizita la medic, analize, costul
medicamentelor si spitalizarea) se calculeaza folosind modele unitare pentru
fiecare caz. 28
Aceste costuri se împart în diferite forme, în functie de tipul de boala
si caracteristicile institutionale în care se încadreaza familia afectata.
Din punct de vedere al activitatilor de munca si scolarizare a
persoanelor afectate, exista mai multe variabile:
• zile de munca pierdute – valoarea economica a acestora se
calculeaza observând salariul persoanei afectate, fie prin
prejudiciul cauzat (ce pierde de-a lungul acelor zile), fie prin
prejudiciul adus societatii si care de fapt se reflecta în salariu 29.
• zile cu activitate redusa – practica obisnuita consta în a le atribui
un procent din salariu, care sa indice pierderea de productivitate
ocazionata de boala (≅40 – 50%)
• cazuri particulare – persoanele care muncesc în gospodarii si nu
primesc salariu pentru munca depusa. Cuantificarea acestor a ar
putea pleca de la salariul pe piata pentru prestarea de astfel de
munci casnice.

27
De fapt, odata estimat numarul persoanelor care vor fi afectate de schimbarea produsa,
statisticile facute de serviciile de sanatate publica sau opiniile expertilor prin metoda
Delphi, pot aduce informatii despre mecanismele de diagnostic, în fiecare caz, tratament
urmat si zilele de spitalizare si/sau zilele de munca (scoala) cu randament scazut.
28
În acest caz, trebuie sa se tina cont de faptul ca, în realitate, costurile sunt costuri
marginale pe care le genereaza prezenta unui nou bolnav si nu costuri medii pe fiecare
bolnav, cum prezinta de fapt statisticile medicale.
29
Se presupune ca salariul este egal cu productivitatea marginala a persoanei
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• zile de scoala pierdute – ele nu au o echivalenta productiva, dar
având în vedere faptul ca presupun îngrijirea de catre alta
persoana, costul se poate deduce din salariul persoanei care are
grija.
Metoda costului tratamentului consta în a calcula numarul de
persoane afectate si a caracteriza incidenta (zile de lucru pierdute, zile cu
activitate restrânsa, zile de scoala pierdute), pe baza functiei “doza” –
“raspuns” si aplicând fiecarei categorii economice costul corespondent.
La aceste costuri se adauga costul de diagnosticare si tratament
pentru fiecare caz si se obtine o prima aproximare a valorii economice, care
reprezinta o schimbare în rata de morbiditate a populatiei afectate.
Dezavantajul acestei metode consta în faptul sunt luate în
considerare numai doua din cele cinci costuri prezentate si se ignora
comportamentul defensiv al persoanelor 30.
O alta tehnica, studiata de cercetatorii Gerkin si Stanley, este cea a
functiei de productie a sanatatii, care are la baza ideea ca fiecare persoana
are o functie de utilitate de tipul:
U = U (X,H)

Se considera ca utilitatea oricarui om depinde de starea de sanatate


(H) si de accesul sau la o serie de bunuri care produc satisfactie (X).
Functia de productie a sanatatii are urmatoarea formula în viziunea
lui Gerkin si Stanley:
H = H (M,α,β),
unde:
M – cheltuieli medicale
α – calitatea mediului
β – variabile exogene (vârsta, educ atie)

Gerkin si Stanley au analizat comportamentul unui numar de 2.197


persoane care munceau în orasul St. Louis, din SUA, pe o perioada de trei
ani, obtinând date privind:
ð consumul de îngrijiri medicale (MED), în functie de vizitele la
doctor efectuate de-a lungul unui an;
ð pretul îngrijirii medicale (PMED), care include nu numai costul
consultatiei, ci si valoarea timpului necesar pentru deplasare,
asteptarea si durata consultatiei (care s-a egalat cu salariul);

30
Faptul ca unele persoane îsi achizitioneaza un purificator de aer, un filtru de apa sau
consuma apa îmbuteliata
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
ð salariul orar perceput de persoana (SAL);
ð vârsta (EDAD);
ð anii de scolarizare (ESC);
ð sexul (SEX);
ð rasa (RAS);
ð prezenta bolilor cronice (CRO);
ð durata bolilor cronice în ani (DUR);
ð calitatea aerului:
Ø nivelul de distrugere al stratului de ozon (OZ)
Ø concentratia de SO 2 (S)
Ø concentratia de particule în suspensie (SP)
Ø concentratia de NOx (OXNTT)

Considerând cheltuielile pentru îngrijiri medicale ca o functie a


pretului, a variabilei calitatii mediului si a conditiilor socio–economice ale
indivizilor, cercetatorii au ajuns la urmatoarea expresie:

M = 54,11 + 9,95OZ + 1,07 SP – 0,016 S + 0,169 OXNTT –


– 3,53 EDAD – 0,116 ESC – 1,95 SEX + 0,73 RAS +
+ 2,01 CRO + 1,31 DUR

Cu ajutorul valorilor medii ale variabilelor mentionate, autorii


studiului au ajuns la concluzia ca persoanele analizate erau dispuse sa
plateasca pâna la 25 $/an pentru o reducere de 30% a efectelor datorate
distrugerii stratului de ozon.

3.5 Metode de aproximare indirecte

În cadrul acestui grup de metode, preferinta populatiei pentru calitatea


mediului înconjurator decurge indirect prin examinarea comportamentului
indivizilor fata de pietele legate de mediu.
Unele bunuri si servicii sunt complementare calitatii mediului, altele
sunt surogate sau substituente ale acesteia. Prin studierea pretului pe care
oamenii îl platesc sau a beneficiilor pe care le obtin, în aceste piete asociate,
preferintele lor pentru mediu pot fi neacoperite.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
3.5.1 Metoda preturilor hedonice 31

Ideea de la care se pleaca este faptul ca valoarea pe care oamenii o


acorda calitatii mediului poate fi indicata de ceea ce platesc ei pentru
anumite bunuri care încorporeaza atribute de mediu. De obicei, este aleasa
spre analiza piata proprietatilor. Metoda se bazeaza pe un volum mare de
date privind caracteristicile proprietatilor în zona de studiu aleasa. Variatiile
de pret sunt corelate cu diferite caracteristici cum sunt marimea, vechimea,
localizarea ; orice diferenta de pret “inexplicabila” poate fi atribuita
conditiilor specifice de mediu. Pe scurt, valoarea de recreere pe care o are
aerul curat este cuprinsa în valoarea terenului.

Aceasta metoda este utila în situatii cum sunt:


§ modificari ale calitatii locale a apei si a aerului;
§ poluarea sonora (de la avioane si trafic rutier);
§ impactul recreerii în bunastarea comunitatii;
§ alegerea locului pentru construirea unor utilitati cu efecte negative
asupra mediului (retele de canalizare, centrala electrica),
planificarea traseelor soselelor si a caii ferate.
Metoda are aplicabilitate marita acolo unde:
• pietele proprietatilor sunt foarte active;
• calitatea mediului este apreciata de populatie ca un factor
important în valoarea proprietatii;
• modificarile locale ale calitatii mediului sau schimbarile în timp
sunt perceptibile;
• pietele proprietatilor sunt nedistorsionate si tranzactiile sunt
transparente.

Tehnica de aplicare consta în:


4 definirea si masurarea factorilor de mediu; 32
4 specificarea functiei preturilor proprietatii; 33
4 utilizarea analizei regresiei multiple pentru evaluarea
caracteristicilor de mediu;
4 crearea curbei cererii pentru o îmbunatatire a factorilor de mediu.
Metoda valorii proprietatii este o tehnica complexa si sofisticata cu un
necesar mare de date.

31
denumita si metoda valorii proprietatii
32
calitatea apei, calitatea aerului
33
corelatia dintre pretul casei si diversele elemente care intra în pretul casei
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Problemele care pot aparea sunt:
• variabilele de mediu pot sa nu fie masurabile;
• indivizii privesc problemele de mediu în mod subiectiv;
• preturile pr oprietatilor pot include anticiparile pe piata ale
evenimentelor viitoare, incluzând si schimbarile de calitate a
mediului.

Estimarea impactului cresterii nivelului de zgomot asupra costului


locuintelor
Studiu de caz în SUA, prin utilizarea metodei preturilor hedonice
Metoda preturilor hedonice estimeaza disponibilitatea de a plati si
porneste de la presupunerea ca mediul poate influenta preturile pe piata ale
unor bunuri cum ar fi terenurile si casele. De asemenea, faptul ca oamenii
platesc mai mult pe ntru terenuri sau case aflate într-o anumita zona, decât
pentru unele identice, în alta zona, este o dovada a importantei factorilor de
mediu pentru aceasta diferenta de pret.
Un exemplu de utilizare a acestei metode este evaluarea impactului
produs de cresterea nivelului de zgomot asupra pretului locuintelor.
Metoda preturilor hedonice se bazeaza pe faptul ca, printre alti factori
(numarul de camere, accesul la magazine si la locul de munca), calitatea
mediului la nivel local determina pretul locuintelor, de exemplu:
Pretul locuintei = f(numar de camere, accesibilitate, mediu înconjurator)
Daca se urmareste evaluarea impactului produs de zgomot, trebuie
masurat nivelul în decibeli produs de zgomotul din traficul rutier în interiorul
locuintei respective.
Se poate face o apreciere, prin studiul pe un numar mare de case, a
modului în care este influentat pretul acestora de diferitele modificari ale
factorilor determinanti. Astfel, pretul creste pentru un numar mai mare de
camere, scade atunci când creste distanta fata de facilitatile locale si, de
asemenea, scade la cresterea nivelului zgomotului din traficul rutier.
În tabelul 3.5 se prezinta procentul mediu de scadere a pretului
locuintelor la o crestere cu o unitate a nivelului de zgomot.
Se observa ca introducerea unei noi cai rutiere care determina ridicarea
nivelului de zgomot cu o unitate, în Washington DC, de exemplu, are o
valoare monetara exprimata prin reducerea cu 0,88% a pretului mediu al
locuintelor din zona afectata.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor
Tabelul 3.5
Zona din SUA procentul de scadere a pretului
North Virginia 0,15
Tidewater 0,14
North Springfield 0,50
Towson 0,54
Washington DC 0,88
Kingsgate 0,48
Chicago 0,65

3.5.2 Metoda salariilor hedonice

Conceptul de pret hedonic 34 se aplica si salariilor, fiind considerat o


functie a caracteristicilor acestuia.
Estimarea functiei salariului hedonic se presupune a fi:
Wh = W(Eh, R h, Sh, X h)

în care salariul unui post de lucru h depinde de:


Eh = E h1…Ehn - vectorul de caracteristici ale capitalului uman al
personalului care îl ocupa (nivel de educatie,
experienta, vârsta);

Rh = Rh1…Rhn - vectorul de caracteristici de risc, salubritate,


igiena, presupuse de post;

S h = Sh1…Shn - vectorul de caracteristici medicale ale postului


(sindicatele din sector, dimensiunea firmei);

Xh = Xh1…Xhn - vectorul de caracteristici ambientale ale postului


(localizare geografica, nivel de zgomot).
Derivata partiala a lui W cu privire la oricare dintre caracteristicile
mentionate indica disponibilitatea marginala de a plati pentru a dispune de o
unitate aditionala asemanatoare.
Când caracteristica punctuala reprezinta riscul de moarte, valoarea
derivatei capata o semnificatie speciala: este compensatia monetara pe care

34
Pret implicit sau pret umbra ce se atribuie fiecarei caracteristici functionale. Pretul
hedonic este pretul partial al fiecarei caracterstic i.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
persoana o cere pentru a accepta o probabilitate superioara a mortii , ceea ce
ar corespunde situatiei în care nu ar accepta acest loc de munca.
Presupunând ca s-ar cuantifica aceasta probabilitate prin numarul de
persoane la mia de locuitori, ar fi deci compensatia care s-ar cere pentru a
elibera un loc de munca cu o probabilitate de moarte de 1/1000. Daca 1000
de persoane accepta aceasta compensatie , una dintre ele va muri.
Valoarea compensatiei înmultita cu 1000 reprezinta cantitatea de
bani necesara pentru a compensa colectivul expus riscului, pentru moartea
unui membru oarecare.
Un grup de cercetatori au specificat o functie în care salariul anual
depindea de anii de scolarizare, de anii de experienta, de numarul
saptamânilor lucrate pe parcursul anului, de riscul la locul de munca si de
atractivitatea postului de lucru. Astfel:
§ ESC – ani scolarizare
§ EX – ani experienta
§ SEM – numarul saptamânilor lucrate pe parcursul anului
§ RIES – riscul locului de munca
§ SIND – o variabila medicala, aproximata de procentul de
lucratori din sector aderati la sindicat
§ OCC – atractivitatea postului
Dintre variabilele prezentate , pentru aceasta metoda prezinta interes
cea care se refera la risc.
Pentru calculul acesteia se folosesc doua modalitati:
• compara rata de mortalitate generala a grupului de apartenenta a
persoanei (vârsta, clasa sociala) cu rata de mortalitate a fiecarei
ocupatii, pentru acest grup, numindu-se “metoda Genrisk”
• compara rata de mortalitate generala, cauzata de accidente de
munca, cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii din grupul
esantionului cauzata de accidentele de munca si poarta
denumirea de “metoda Accrisk”
Conform metodei Genrisk, dintre profesiile cele mai riscante nu au
rezultat ca fiind cele de miner sau pescar, cum pare intuitiv, ci meseria de
ospatar35.
A doua metoda, Accrisk, este mai fiabila. Astfel, plecând de la
specificatiile anterioare si folosind date ale Oficiilor de Munca pentru 233
ocupatii, care precizau detaliat mortile pe meserii în decursul a trei ani, s-a
ajuns la expresia functiei salariilor hedonice din tabelul urmator.

35
rata de mortalitate foarte crescuta cauzata de ciroza hepatica
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Tipuri de munca
Tabelul 3.6
Global Profesional
Munci Munci
manuale nemanuale
Constante 1,9462 2,3902 1,422 2,4574
ESC 0,0580 0,0635 0,0632 0,324
Ex 0,0463 0,0461 0,0528 0,0396
Ex2 -0,0008 -0,0007 -0,0009 -0,0007
Ln SEM 1,1311 0,8377 1,2895 1,1122
RIES 0,2290 0,2813 0,7710 0,2626
SIND 0,0020 0,0033 0,0023 0,0016
OCC 0,0081 0,0181 0,0034 0,0059
R2 0,57 0,38 0,54 0,59
N 5,509 688 1.335 3.378
Informatiile despre valoarea vietii umane cu metoda anterioara sunt
în mod sigur restrânse: calculul se refera la compensatia ceruta de un grup
determinat de lucratori, prin intermediul negocierii salariului, pentru a
accepta o crestere de 1/1000 în probabilitatea de moarte. În acelasi timp,
aceasta metoda nu tine cont de vârsta persoanei afectate si, de aceea , nici de
anii de viata care se irosesc sau se câstiga.

3.5.3 Metoda costurilor de calatorie

Pe piata, un bun sau serviciu tinde sa se impuna datorita publicitatii


caracteristicilor sale. Beneficiarul, pe baza informatiilor, analizeaza cantitativ,
calitativ si din punct de vedere al pretului oferta. Cu toate acestea, bunurile si
serviciile de mediu cel mai adesea nu au pret, din cauza variabilelor care
împiedica determinarea valorii lor reale.
Metoda costurilor de calatorie se bazeaza pe presupunerea ca valoarea
de recreere este legata de costul de calatorie. Aceasta metoda face o evaluare a
zonelor naturale nepoluante sau a resurselor de mediu, care nu au un pret
stabilit36. Stabilirea masurarii “cantitative” a acestor resurse fara pret se
realizeaza prin considerarea costurilor de calatorie ale vizitatorilor , ca o
aproximare a pretului pe care ei sunt dispusi sa îl plateasca pentru acest
serviciu de mediu.
Principiul metodei costurilor de calatorie este acela ca utilizatorii
cheltuiesc pentru transport sau aloca o parte din timpul lor pentru a vizita
anumite locuri, în loc sa plateasca o taxa de intrare, servicii sau alte taxe.
Ipoteza economica utilizata frecvent este aceea ca cererea pentru un anumit

36
prin taxele de intrare sau alte tipuri de taxe pentru utilizatori
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
produs este cu atât mai mica cu cât pretul este mai mare. Analog, numarul de
vizitatori este invers proportional cu marimea costurilor de calatorie.
Informatiile privind raspunsul populatiei fata de costurile de calatorie sunt
utilizate pentru realizarea curbei cererii pentru bunul respectiv, iar aria de sub
curba este interpretata ca beneficiul total al resursei. Întreaga valoare
reprezinta surplusul consumatorului si ofera baza pentru perceperea unor taxe
de la vizitatori, daca este posibil.
Graficul din figura 3.2 ilustreaza rezultatele aplicarii acestei metode
pentru padurile din Marea Britanie. Aceste date statistice pot estima curba
cererii pentru locul respectiv, pe exemplul corelatiei dintre pretul vizitei (costul
calatorie i) si numarul vizitelor facute. Aceasta curba a cererii arata câte vizite
poate efectua un vizitator la un pret anumit de vizitare. Înmultind aceasta cu
numarul de vizitatori, aceasta metoda asigura estimarea valorii totale a zonei
de recreere.
Metoda consta în realizarea unui chestionar la intrarea în zona careia
urmeaza sa i se estimeze valoarea de recreere, prin care vizitatorii sunt
întrebati (printre altele) cât de des vin, care sunt costurile calatoriei pâna aici si
care e venitul lor.
Metoda costurilor de calatorie este utila în urmatoarele situatii sau
sectoare de activitate:
ü evaluarea activitatii de recreere;
ü utilizarea rezervatiilor naturale, a parcurilor nationale, a padurilor
si a zonelor umede ca zone de agrement;
ü diguri, lacuri de acumulare, paduri care poseda produse secundare
de agrement;
ü captarea apei potabile.
Utilizarea metodei este potrivita acolo unde:
• zona este usor accesibila cel putin pentru o perioada de timp în
cursul anului;
• nu exista preturi sau taxe de intrare pentru bunurile sau serviciile
avute în vedere sau, acolo unde exista , sunt foarte mici;
• oamenii consuma un timp semnificativ, iar costul calatoriei este
suficient de mare pentru vizitarea locului respectiv.
Pentru stabilirea curbei cererii, trebuie parcurse o serie de etape:
- împartirea zonei de vizitare în suprafete;
- alegerea unui esantion reprezentativ de vizitatori ai zonei;
- estimarea cheltuielilor de calatorie;
- calcularea ratei de vizitare;
- obtinerea unei regresii statistice;
- construirea curbei cererii.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Curba cererii arata tendinta legaturii între costurile calatoriei si rata
vizitelor, pentru toti subiectii intervievati.
Tabelul 3.7. prezinta rezultatele studiului efectuat în Marea Britanie,
în anii ’80. Se remarca valoarea medie a recreerii pe vizitator, pentru diverse
paduri, numarul total de vizitatori al acestora. Prin înmultirea celor doua
valori, se obtine valoarea totala anuala a recreerii pentru padurile
respective, analizate.

Pretul unei vizite

0
Numarul vizitelor pe an
Fig. 3.2 Curba cererii în cazul vizitarii unei paduri

Metoda este utila pentru luarea unor decizii politice în urmatoarele


situatii:
• stabilirea nivelului taxelor de intrare în parcuri nationale si zone de
recreeare;
• alocarea bugetelor pentru diferite locuri de agrement;
• aprecierea necesitatii de a proteja un anumit loc pentru agrement
fata de o alta utilizare posibila a terenului.

Metoda costurilor de calatorie este o metoda potrivita de estimare a


cererii pentru anumite bunuri sau servicii de recreere si deci a beneficiilor
rezultate din protejarea si sporirea lor. Metoda se aplica foarte bine pentru
locuri izolate, unde accesul se face cu autoturismul si unde caracteristicile
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
locului ramân constante. De asemenea, da rezultate bune acolo unde oamenii
privesc timpul de calatorie ca un cost.

Estimarile costurilor recreerii pentru diverse


paduri din Marea Britanie
Tabelul 3.7
Padurea Valoarea de Numarul anual Valoarea totala
recreere pe de vizitatori anuala a recreerii
vizitator (£) (£)
Cheshire 1.91 225 000 429 750
Ruthin 2.52 48 000 120 960
Brecon 2.60 41 000 106 600
New Forest 1.43 68 000 97 240
Loch Awe 3.31 3 000 9 930
Lorne 1.44 10 000 14 400
Newton Stewart 1.61 70 000 112 700
Buchan 2.26 84 000 189 840
Aberfoyle 2.57 145 000 372 650

Totusi, în practica apar unele probleme, cum ar fi:


Ø timpul are valoare pentru oameni prin aceea ca timpul folosit
pentru calatorie nu poate fi utilizat pentru a face altceva;
Ø în multe cazuri, calatoria spre anumite locuri face parte din
placerea excursiei. Uneori o calatorie mai lunga poate fi mult mai
placuta decât una scurta si rapida, dar este posibil ca oamenii sa nu
agreeze calatoria cu masina;
Ø un vizitator poate calatori 100 km pentru a vizita un loc placut
pentru el, fata de un alt vizitator care este mai putin interesat de
locul respectiv, dar trebuie sa calatoreasca aceeasi distanta numai
pentru ca nu are un loc asemanator în apropierea casei sale;
Ø vizitarea unui loc “A” poate fi o parte a unui circuit care cuprinde
si vizitarea altor locuri.
Metoda costurilor de calatorie ia în considerare beneficiile principalilor
utilizatori (vizitatori) ai locului. Nu se ocupa de valoarea neutilizata (de
exemplu, biodiversitatea) sau de bunuri si servicii asigurate pentru localnici
(lemn, vânat, produse medicinale).
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Evaluarea beneficiilor unei paduri tropicale din Costa Rica
Studiu de caz în Costa Rica, prin aplicarea metodei costurilor
de calatorie

A fost studiata o suprafata de 10.000 ha, în majoritate acoperita cu


padure virgina. Turismul în rezervatie a crescut simtitor în cei 18 ani de
existenta, atât ca numar de vizitatori din tara, cât si din strainatate, în ciuda
accesului destul de dificil în zona respectiva.
Setul de date necesare a fost furnizat de administratia rezervatiei, care
a oferit posibilitatea de a câstiga fotografii ale vietii salbatice celor care
completau chestionarul. Formularul a fost completat în 1988 de 755 din cei
aproximativ 3000 de vizitatori interni ai zonei. Rata de vizitare (numar de
vizite la 100.000 de rezidenti) a fost calculata prin împartirea numarului de
calatorii observate la populatia rezultata din recensaminte. Distanta a fost
transformata în costuri prin utilizarea unui cost mediu estimat pe km. S-a
estimat un cost de 0,15 USD/km, considerat adecvat ca masura a costului de
calatorie în Costa Rica, în 1988.
Functia liniara a cererii, estimata în studiu, arata o scadere a cererii
catre zero pentru o distanta de 330-350 km. Pentru un cost de 0,15 USD/km,
rezulta un pret maxim de 49 - 52 USD/vizita, ceea ce înseamna ca numarul de
vizite va scadea foarte mult daca pretul unei vizite va depasi 50 USD.
Dupa calcularea surplusului consumatorului pentru diferite zone,
rezultatele sunt adunate si se obtine un surplus al consumatorului anual între
97.500 si 116.200 USD, în functie de forma exacta a ecuatiei cererii.
Presupunând ca acesta ramâne constant în timp si considerând o rata reala a
dobânzii de 4%, valoarea prezenta a activitatii de recreere în acest loc se afla
între 2,4 si 2,9 mil. USD. La un numar de 3.000 vizitatori interni pe an, rezulta
un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic.
Studiul furnizeaza prima evaluare a ecoturismului în aceasta rezervatie
din padurea tropicala. Prin metoda costurilor de calatorie , a rezultat un cost de
35 USD/vizita pentru un localnic catre rezervatie. Padurea ecuatoriala poate
furniza o valoare econo mica mare prin activitatea de recreere. Numai recreerea
pentru localnici reprezinta între 97.500 si 116.200 USD anual.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Valoarea medie de 100 000 USD/an nu include vizitatorii externi.
Vizitatorii straini au fost în proportie de patru la unu fata de cei interni, pentru
1988. Presupunând si pentru turistii straini 35 USD/calatorie, vor rezulta în
plus, din turismul international, între 400.000 si 500.000 USD. De fapt,
vizitele externe sunt mai valoroase, deoarece turistii straini apreciaza mai mult
locul decât localnicii, datorita veniturilor mai mari si a lipsei unor locuri
asemanatoare în apropierea lor.
La actuala rata de vizitare, valoarea neta prezenta obtinuta din
activitatea recreationala interna si internationala se situeaza între 2,5 si 10 mil
USD, pentru o rata reala a dobânzii de 4% anual. Având în vedere suprafata de
10 000 ha a rezervatiei, rezulta o medie de 250 USD/ha. Presupunând o
crestere de 15% pe an a ratei de vizitare pentru viitorii 5 ani, valoarea prezenta
estimata este probabil prea mica. Totusi, pretul curent platit de rezervatie
pentru extinderea la noi terenuri este între 30 si 100 USD/ha, sub valoarea sa
economica, ceea ce sugereaza ca extinderea pe suprafete din apropierea
rezervatiei este o investitie buna, atât din punct de vedere economic, cât si
social.

3.6 Metode de determinare a disponibilitatilor de plata (metoda


contingentala)

Daca celelalte metode prezentate anterior s-au referit la asocierea


consumului unor bunuri sau servicii de mediu cu pretul de piata, aceasta
metoda evita sa se refere la acestea si cere indivizilor sa asocieze valori
bunurilor de mediu. De aceea, aceasta metoda se considera a fi “preferentiala”.
Oamenii sunt intervievati fie despre cât sunt dispusi sa plateasca pentru o
îmbunatatire ipotetica adusa mediului sau pentru a preveni deteriorarea lui, fie
despre ce sunt dispusi sa accepte în compensatie.
Acolo unde datele actuale privind nivelul consumurilor lipsesc,
metoda încearca sa estimeze modul în care oamenii ar aprecia unele
schimbari în starea mediului înconjurator, prin chestionarea unui esantion
din populatia interesata. Aceste schimbari si locurile în care ar fi evoluat
sunt ipotetice – de aici si numele tehnicii. Cele doua concepte folosite cu
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
precadere sunt disponibilitatea de a plati DP în interesul mediului
înconjurator si disponibilitatea de a accepta DA sub forma de compensatie
pentru degradarea calitatii mediului. În principiu, metoda poate fi folosita în
majoritatea cazurilor în care este tratata starea mediului sau poate fi
transforma ta într-o evaluare a îmbunatatirilor propuse. Sunt disponibile un
numar de tehnici, unele fiind specifice cercetarii de piata din comert. Toate
acestea încearca sa afle preferintele oamenilor pentru diferite stari ale mediului
înconjurator si valorile banesti pe care le-ar investi pentru aceste schimbari.
Cea mai utilizata metoda este folosirea "chestionarelor de urmarire",
unele incluzând variante de ofertare. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ
pentru toate aspectele de opinie asupra starii mediului, nelimitat la cei
subiectivi sau la cei bine informati în domeniu. O verificare a raspunsurilor
este recomandata pentru a elimina declaratiile nerealiste.
Pentru realizarea unei chestionari, trebuie stabilite trei elemente
esentiale: tipul interviului, alcatuirea chestionarului si modul în care vor fi
puse întrebarile. Interviurile pot fi purtate prin posta, telefon sau prin întâlniri
personale. Cele mai bune rezultate s-au obtinut prin interviuri individuale
directe facute de anchetatori capabili si bine instruiti. Alcatuirea chestionarului
are o importanta esentiala. În general, acesta începe cu o prezentare generala a
problemei, pentru a se asigura informarea celui chestionat. Atunci când este
vorba de o îmbunatatire adusa calitatii mediului, chestionarul va contine
informatii legate de data la care îmbunatatirea va putea fi facuta, cum trebuie
sa fie platita, care este numarul prognozat de doritori, cum vor fi livrate
instalatiile si când va începe sa functioneze propriu -zis serviciul, care sunt
elemente le de calitate ce vor fi garantate, siguranta în exploatare.
Partea a doua a chestionarului va cauta sa afle valoarea pe care cel
intervievat o acorda schimbarii de mediu. Pentru îmbunatatiri ale calitatii
mediului, întrebarile se vor referi la disponibilitatea de plata (D P). Pentru
schimbari negative asupra mediului, persoanele vor fi întrebate ce compensatii
sunt dispuse sa accepte (DA).
În al treilea rând, chestionarele trebuie sa includa un set de întrebari
referitoare la starea sociala, economica si demografica a esantionului anchetat.
Aceste date sunt necesare analizelor încrucisate ale raspunsurilor, în special
acolo unde ele sunt în varianta da/nu.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Exista doua tipuri de proceduri de obtinere a raspunsurilor. Oamenii
pot fi întrebati care este suma maxima pe care ar fi dispusi sa o plateasca sau
care este suma minima pe care ar accepta-o drept compensatie, pentru
schimbarea în cauza. Acestea sunt denumite întrebari directe sau cu mai multe
optiuni de raspuns. O alta alternativa o constituie întrebarile de genul: “Sunteti
pregatiti sa cumparati acest serviciu sau sa acceptati o anumita schimbare în
rau a situatiei pentru suma de .... lei ?”. Exista si alte variante posibile, cum ar
fi întrebari “ da/nu” pentru o transa de mai multe preturi posibile, astfel încât
sa se descopere care este nivelul de pret pentru fiecare persoana chestionata.
Probabilitatea de aparitie a raspunsurilor date din ignoranta sau din
neseriozitate scade foarte mult daca se ofera informatii bogate legate de
procesul analizat, care includ grafice, fotografii si descrierea tuturor detaliilor
si a importantei actiunii.37 Pe de alta parte, furnizarea prea multor informatii
poate deruta si plictisi persoanele chestionate. Nivelul optim de informatii se
va stabili prin testari facute pe mai multe esantioane cu caracteristici socio-
economice asemanatoare.
Dezavantajul metodei este acela ca nu foloseste observatii asupra
comportamentului de piata actual si nu testeaza reactia consumatorilor,
solicitând sustinerea opiniilor lor cu bani gheata. Principalele obiectii sunt
urmatoarele:
⇒ cei care raspund întrebarilor cred ca pot influenta cursul real al
evenimentelor prin opiniile lor si le dau, în consecinta, o forma
partinitoare - partinirea strategica.
⇒ este o mare diferenta între disponibilitatea de plata si cea pe care
teoria economica o prezinta. În principiu, disponibilitatea de plata
se aplica la evaluarea unui beneficiu, în timp ce disponibilitatea de
acceptare se refera la impunerea unui cost. O explicatie plauzibila
este aceea ca oamenii apreciaza mai mult pierderea a ceva ce detin
deja, decât câstigarea a ceva ce înca nu au.

37
Câteodata este mai eficient sa se acorde un timp mai mare de raspuns celor chestionati, de
exemplu, o zi.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
⇒ aprecierea globala a populatiei, pe baza rezultatelor sondajului pe
un esantion, este falsa în cazul evaluarilor facute de cei care nu
sunt utilizatori, cum sunt optiunile si valorile existentiale.
Reprezentarea corecta a populatiei implicate, pentru a include si
neutilizatorii, populatia pe cale de a se naste sau toti viitorii
posibili utilizatori, este vitala pentru nivelul si credibilitatea
aprecierilor totale, dar reprezinta o problema deschisa în
continuare.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

4 Sistemul National
de Conturi si mediul

4.1 Conceptul de contabilitate economico-ecologica integrata:


principii fundamentale

Organizatia Natiunilor Unite, care a creat Sistemul National de


Conturi actual, îsi propune o revizuire în mod fundamental a acestora, cu
scopul de a introduce si reflecta în cadrul lor dimensiunea sociala si pe cea a
protectiei mediului înconjurator. Scopul final este acela de a dispune de un
nou sistem de contabilitate economica si ecologica integrat, care sa poata fi
utilizat de catre toate tarile, de asa maniera încât sa se rationalizeze deciziile
la nivel national si mondial în directia unei dezvoltari durabile globale.
Aceasta decizie reprezinta recunoasterea explicita a diverselor
initiative propuse de o serie de organisme de-a lungul anilor ′80. OECD a
adoptat în 1985 o declaratie privind mediul înconjurator care prevedea ca
gestionarea resurselor naturale si politicile nationale si sectoriale trebuie
implantate într-un context integrator, având în vedere mecanisme adecvate
de gestiune pentru a asigura dezvoltarea economica durabila pe termen lung.
Aceasta declaratie a fost îmbunatatita în 1989 si 1991, cu programe
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
specifice de “Economia Mediului” si “Indicatori de Mediu”, care au orientat
cercetarile întreprinse de OECD în trei directii:
• cuantificarea atributelor ambientale;
• integrarea implicatiilor ambientale în politicile sectoriale;
• integrarea dimensiunii ambientale în politicile economice, mai
ales prin intermediul contabilitatii ambientale.
Sistemul de contabilizare atasat economiei si indicatorul sau cel mai
reprezentativ, Produsul Intern Brut (PIB), par a se fi transformat în
adevarate institutii. Dar în masura în care nu pot reflecta anumite activitati
sociale si degradarea mediului natural, reprezinta o cuantificare falsa a
ritmului si nivelului de dezvoltare economica, ceea ce în ultima instanta
poate conduce la adaptarea unor politici de dezvoltare fragile.
Pentru a orienta orice strategie de dezvoltare durabila, sunt necesare
instrumente de contabilitate care sa incorporeze caracterul finit al resurselor
si degradarea bunurilor ambientale si resurselor naturale. Un prim demers a
fost facut prin perfectionarea Conturilor Nationale traditionale, consolidând
conturile Produsului Brut cu modificari ale nivelului veniturilor si ale
productiei. În acest fel, plecând de la un PIB traditional, se ajunge la un nou
indicator modificat cu suma serviciilor de mediu pozitive si scaderea
pagubelor de mediu.
Conturile Nationale “verzi” integrate par a constitui metoda cea mai
completa în vederea unei dezvoltari durabile. S-au facut progrese
considerabile în ceea ce priveste evaluarea stocurilor si epuizarii resurselor
naturale comerciale, desi problemele cele mai dificile apar în evaluarea
emisiei de contaminanti la nivel national.
Este de avut în vedere ca orice sistem de contabilitate atasat,
indiferent cât de performant, nu poate proportiona o viziune completa a
statutului situatiei si variatiilor ce pot aparea în cadrul mediului natural.
Se poate vorbi de doua puncte diferite de vedere în acest sens.
Viziunea ecologica arata o preferinta clara fata de evaluarea “masei de
active ambientale” si contabilizarea “bogatiei naturale” în diferite unitati
fizico-biologice , pentru a ajunge la o structura a contabilitatii ambientale
prin intermediul “Balantei Gene rale”, astfel întelegând mai bine ce trebuie
conservat pentru viitor.
Din punct de vedere economic, din contra, se considera ca evaluarea
bogatiei - mai mult decât a fi o cuantificare dificil de realizat si complexa -
este mai putin reprezentativa decât cunoasterea schimbarilor habitatelor în
activele ambientale, în ceea ce priveste cuantificarea “Rentei Durabile”.
Astfel, se admite implicit ca nu este atât de necesara mentinerea intacta a
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
capitalului pentru a garanta durabilitatea, ci mai curând conservarea
capitalului total (natural si artificial).
În termeni generali, prin Contabilitate Ambientala se întelege
descrierea sistematica a interactiunilor dintre mediul înconjurator si
economie într-un limbaj contabil. Acest lucru presupune ca nu exista un
model unic si ca procedurile variaza în functie de conditiile specifice si
obiectivele urmarite. În prezent, exista trei orientari contabile principale
legate de mediul natural, având în vedere apropierea mai mare sau mai mica
de Sistemul National de Conturi.
• Ajustarea Sistemului National de Conturi. Aceasta abordare
presupune modificarea si ajustarea structurii sistemului traditional
cu scopul încorporarii adecvate a modificarii componentei
ambientale, a cheltuielilor de protectie a mediului înconjurator si
degradare a mediului (evaluarea pagubelor de mediu, serviciilor
ambientale, stocului de capital natural si cheltuielilor de mediu).
• Conturile satelit. Aceasta abordare vizeaza în principal sa aduca
un plus de informatie în cadrul contabilitatii nationale, fara a
introduce modificari în sistemul de conturi si combinând
informatia fizica a statisticilor de mediu si conturilor de resurse
naturale cu informatii în termeni monetari privind costurile
pagubelor de mediu si cheltuielilor de protectie. Informatia
conturilor satelit se poate utiliza pentru a calcula de o alta forma
adaugirile aduse contabilitatii nationale, dar de o maniera diferita
de procedura de ajustare a sistemului de conturi.
• Conturile mediului natural si ale resurselor naturale. Este o
abordare independenta, îndreptata spre obtinerea de informatii
privind cantitatea si calitatea stocurilor si fluxurilor de resurse
naturale - fluxul dintre mediu si economie, fluxul de resurse din
cadrul sistemului economic - exprimate în unitati fizice.

4.2 Includerea mediului ambiant în Sistemul National


de Conturi

Sistemul National de Conturi al ONU, creat dupa criteriile anilor ′40,


nu reflecta în mod adecvat valoarea resurselor naturale si nici nu ia în
consideratie transformarile suferite de mediul înconjurator si influenta
asupra unei dezvoltari durabile la nivel global. Efectele acestor omisiuni nu
sunt aceleasi pentru toate tarile. Tarile în curs de dezvoltare sunt mai direct
afectate, având în vedere ca poseda o mare parte din resursele naturale ale
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
planetei (40% din paduri, unde se concentreaza o mare diversitate
biologica). Cuantificarea asimetrica a valorii capitalului natural afecteaza
mai ales tarile industrializate, data fiind dependenta economica de utilizarea
si extractia acestor resurse naturale.
În consecinta, nerecunoasterea faptului ca resursele naturale sunt
bunuri economice limitate, structura contabila în care se înscriu principalele
instrumente de analiza economica falsifica optiunile politice cu care se
confrunta statele. Dar este de asemenea important sa recunoastem
implicatiile “schimbului inegal” de produse extrase din mediul natural.
Tarile în curs de dezvoltare sunt “exportatoare nete de durabilitate”
ambientala catre tarile industrializate (importatoare nete de resurse naturale
si beneficiare ale serviciilor de mediu), care nu ofera compensatii
economice si ambientale pentru aceste beneficii. De aceea, este ilogica
actiunea de stimulare a tarilor sarace în a utiliza sisteme contabile
distorsionate , care afecteaza negativ utilizarea durabila a resurselor de care
depinde dezvoltarea durabila a tarii respective.
Numai câteva tari din lumea a III -a (Malaezia, Indonezia, Filipine,
Coasta de Fildes si Gabon) exporta 80% din cantitatea totala la nivel
mondial de lemn tropical. Tarile care cumpara aceste lemn (Japonia si
Europa Occidentala) importa de asemenea durabilitate ambientala în acelasi
timp, în detrimentul durabilitatii ambientale a tarilor sarace.
Prin intermediul acestor rationamente , tarile din Sud - care în multe
cazuri se confr unta cu saracie economica si bogatie ecologica - trebuie sa
opteze pentru un nou sistem de contabilitate ambientala si a resurselor
naturale sau pentru o contabilitate a patrimoniului natural si cultural, care sa
identifice în mod just costurile si beneficiile interactiunilor dintre
subsistemul economic si sistemul mediului natural. Altfel spus , trebuie sa
dispuna de informatie pentru a cunoaste care sunt fundamentele ambientale
ale activitatilor de productie si consum.
Dependenta structurala de resursele naturale pe care o au tarile din
emisfera sudica presupune ca noua contabilitate , orientata spre a integra
dimensiunea economica si ambientala , sa se transforme într-un mecanism de
planificare a dezvoltarii. Acest lucru înseamna ca, desi fara a detine metode,
criterii de clasificare si contabilizare, tarile în curs de dezvoltare au nevoie
urgenta de a identifica durabilitatea dezvoltarii, începând de la activele
vitale necesare pentru obtinerea de venituri, locuri de munca, industrie,
sanatate si bunastare. Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Ambient
(PNUMA) sustine adoptarea de sisteme informationale, tehnici de evaluare
fizica a resurselor si sisteme integrate de contabilitate economica si
ambientala.
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Deficienta cea mai semnificativa a sistemului contabil actual este
desconsiderarea consumului de capital natural si deprecierea sau
amortizarea sa, si neluarea sa în consideratie în contabilitate în acelasi fel
cum se face cu capitalul artificial (Produsul Intern Net).
Metodele de contabilizare actuale permit macrogestiunea economiei
bazându-se pe preturile de piata. Acesta este motivul pentru care se produce
o alta distorisiune fundamentala a sistemului contabil al economiei: nu se
include deprecierea mediului natural si repercusiunile asupra societatii. De
aici, falsa cuantificare a dezvoltarii în termeni economici. De fapt, o tara îsi
poate consuma capitalul natural, cu pierderi ireversibile de bogatie naturala
si degradându-si activele ambientale, cuantificarea iluzorie a veniturilor
nereflectând periclitarea fundamentului sau de dezvoltare.
Aceasta discriminare contabila si conceptuala a capitalului natural
fata de cel artificial permite accentuarea diverselor efecte nedorite, ca de
exemplu:
• Conturile Nationale sunt indicatori limitati ai bunastarii unei
natiuni, fiindca nu includ informatii despre schimbarile în cadrul
resurselor naturale si a mediului natural;
• Conturile Nationale nu reflecta deprecierea capitalului natural
(apa, aer, sol, resurse renovabile si terenuri neexploatate), care
este indispensabil pentru existenta umana;
• Cheltuielile de întretinere (cheltuieli de restaurare a activelor
ambientale) sunt incluse de obicei în Contabilitatea Nationala, dar
nu se includ daunele cauzate mediului natural.
Aceasta deficienta contabila este mai se mnificativa, dat fiind ca
sistemul traditional trateaza anumite “cheltuieli de aparare” care se practica
în industrie ca si cum ar fi cheltuieli intermediare, în timp ce , daca aceste
cheltuieli sunt suportate de administratia de stat sau de persoane partic ulare,
sunt considerate cheltuieli finale. În cazul agentilor economici privati,
cheltuielile alocate protectiei mediului înconjurator sunt scazute din
valoarea adaugata finala. Totusi, aceste cheltuieli de protectie a mediului se
considera contributii productive ale Produsului National, daca se efectueaza
de catre sectorul public sau de catre agentii economici privati.
De exemplu, scurgerile de substante toxice provenite de la un
depozit de deseuri în apa si sol nu se reflecta în Produsul National ca o
diminuare a acestuia. Însa , daca guvernul este interesat în eliminarea acestor
substante toxice, venitul calculat se ridica fiindca cheltuielile mentionate
sunt considerate ca fiind cumparari de bunuri si servicii. Daca o companie
privata realizeaza aceeasi operatiune de curatare (eliminare) a substantelor
toxice, venitul nu creste datorita cheltuielilor ce se considera ca fiind parte
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
din costurile de productie. În final, daca depozitul de deseuri ramâne
contaminat si oamenii recurg la cheltuieli medicale (ca urmare a expunerii la
focarele de infectie), veniturile cresc fiindca contabilitatea trateaza aceste
costuri ca fiind consum final.
PIB ramâne astfel distorsionat, având în vedere ca nu se iau în
consideratie rezultatele nedorite ale contaminarii si pentru ca nu se acorda
nici o valoare beneficiilor pentru mediul ambiant. Multe dintre bunurile si
serviciile oferite de mediul ambiant nu sunt comercializabile prin
intermediul pietei, fapt pentru care nu sunt reflectate în termeni monetari.
Dar, chiar si atunci când acestea sunt comercializate, piata nu detine
capacitatea de a include bunurile si serviciile oferite de mediu în totalitate,
fiind vorba de propriile ei limitari structurale.

Metode intermediare si abordari multiple privind contabilitatea


economico-ambientala

Pare evident ca prima cuantificare a durabilitatii ecologice sa fie


exprimata în termeni fizici. În felul acesta, contabilitatea ambientala si a
resurselor naturale proportioneaza cadrul pentru dezvoltarea sistemului
informational privind limitarea resurselor, degradarea mediului înconjurator
si plusurile energetice.
Exista totusi doua tendinte diferite. Prima tendinta prioritizeaza
abordarea bazata pe conturile fizice ale mediului ambiant , care anterior erau
articulate conturilor economice; altfel spus, conturi ambientale care sunt
relationate cu Contabilitatea Nationala. A doua tendinta urmareste realizarea
unor ajustari monetare graduale ale cuantificarilor ambientale disponibile cu
scopul de a corecta Venitul National, ceea ce înseamna amplificarea
cadrului Contabilitatii Nationale prin introducerea de date privind mediul
înconjurator. Cele doua puncte de vedere nu se exclud reciproc, ci tind spre
un sistem integrat economico-ecologic. Banca Mondiala, de exemplu, a
aparat includerea punctelor de vedere ambientale în Sistemul National de
Conturi, folosind un procedeu intermediar, cunoscut sub numele de “conturi
satelit” ale mediului înconjurator, pentru a completa sistemul traditional,
prin intermediul unei articulatii posterioare în termeni monetari. În fata
sistemului de ajustare a contabilitatii nationale, conturile satelit
complementeaza informatiile economice ale sistemului de Conturi
Nationale, fara a pretinde modificarea lui. Se urmareste în acest fel
combinarea informatiei fizice existente si cea a statisticilor de mediu si a
conturilor de resurse naturale cu informatia economica a conturilor
nationale, pentru a îndeplini trei functiuni principale:
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Dezagregarea Sistemului National de Conturi cu privire la
problemele ambientale;
• Evaluarea stocurilor de resurse naturale si servicii de mediu
necomercializabile;
• Evaluarea pagubelor de mediu datorate activitatii economice.
Oficiul de Statistica a Uniunii Europene dispune de un program
contabil satelit (SERIEE) care reflecta cheltuielile de protectie si gestiune a
mediului ambiant. Conturile satelit se doresc a fi aplicate la nivel
international si, în aceste sens, se remarca o metoda dezvoltata de UNSTAT
sub forma unui sistem satelit de contabilitate economica si ambientala
integrata (SEEA).

Contul satelit
Relatia dintre Conturile satelit si de resurse naturale
si Sistemul National de Conturi

Conturi de resurse naturale

Date fizice

Informatie Dezagregarea ambientala a Sistemului Statistici


economica, National de C onturi (SNC) ambientale
sistem de conturi
national Evaluarea: pagubelor de mediu
resurselor naturale
serviciilor de mediu

În ciuda necesitatii incontestabile, la ora actuala nu este disponibila o


metodologie care sa arate interactiunile economie - mediu natural si sa
reflecte gradul de durabilitate al procesului de dezvoltare economica.

4.3 Experiente si metodologii de contabilitate ambientala


si de resurse naturale

Conturile ambientale si cele ale resurselor naturale pretind a


administra informatii la nivel cantitativ si calitativ privind starea mediului
ambiant, resursele sale si evolutia sa, încercând sa cuantifice fluxurile fizice
si monetare asociate exploatarii antropice a naturii.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În cadrul a ceea ce s-ar putea numi abordarea fizica a contabilitatii
ambientale, se pot distinge în momentul de fata doua metodologii diferite, în
functie de obiectivul atins si anume Conturile Resurselor Naturale
(Norvegia) si Conturile Patrimoniului Natural (Franta).
Clasificarea mediului ambiant si a resurselor naturale prezinta mici
diferente între cele doua metode, dar se pot stabili categorii diferite. În mod
fundamental se deosebesc doua grupuri de conturi: Conturile Resurselor
Naturale extrase din mediul natural (minerale) si Conturile Resurselor
ambientale (functii ecologice si servicii calitative; aer, apa, sol). Primele
sunt tangibile, limitate si pot fi utilizate concret, fie ele biotice sau abiotice
si au, de aceea, posibilitatea de a fi contabilizate de o forma coerenta, tinând
seama de variatiile de existenta, flux si uz, cu instrumente fizice si
economice, în cele mai multe cazuri, dat fiind ca au utilitate simpla, ca input
economic. Al doilea grup de conturi sunt acelea care “împrumuta” un
serviciu si nu sunt un factor sau bun economic, nu au proprietar, nici
posibilitate de a fi cuantificate cu ajutorul unui pret, în functie de consum,
fiindca valoarea sa este asociata unui uz multiplu: atât input economic, cât si
sursa de bunastare si active necomercializabile.
Din cauza intangibilitatii acestor resurse ambientale, o abordare
contabila presupune cuantificarea în unitati de masura diferite (unitati de
biomasa, populatii, diversitate, energie) si de asemenea, informatii de ordin
calitativ suplimentare privind starea în care se afla, cauzele care au
determinat-o si variatiile de-a lungul timpului. Cuantificarea resurselor
ambientale presupune mai exact un sistem de informatii, alarma si control
privind desfasurarea proceselor sale si schimbarile intervenite.
Conceptul de Patrimoniu Natural este mai amplu decât cel de
Resurse Naturale. Prin Patrimoniu Natural se întelege un complex mostenit
de elemente naturale si de relatii între aceste elemente, susceptibile de a fi
transmise generatiilor viitoare, cu aceleasi proprietati esentiale.
Cu toate acestea, resursele naturale ce pot fi contabilizate nu
reprezinta mediul natural, nici oric are element al ei, luat în parte. La nivel
global, Pamântul (sau Mediul Natural) detine anumite caracteristici
permanente care nu fac obiectul conturilor fiindca sunt considerate
invariabile în relatie cu existenta umana. Totusi, tocmai aceste elemente
trebuie privite din alt punct de vedere, din cauza vitezei si amplitudinii
schimbarilor globale, la nivelul mediului ambiant ele fiind acum mai
evidente. Invariabilitatea presupune în mod gresit ca nu exista
responsabilitate a de a transmite aceste proprietati generatiilor viitoare.
Sistemul Patrimoniului Natural se împarte în subsisteme renovabile,
nerenovabile si organisme vii. Operatiunea centrala de contabilizare a
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
resurselor rezida în principalele sale utilizari de tip economic, ecologic si
sociocultural.
În ambele procedee , unitatile contabile sunt fizice, desi se includ
valori monetare pentru acele resurse care se comercializeaza pe piata sau
care contribuie la pr oducerea de bunuri comercializabile. Amândoua
situatiile se confrunta cu dificultati de estimare.
Se pot contabiliza variatiile de resurse naturale si în unitati fizice.
Rezervele initiale la care se adauga plusurile si se scad toate reducerile
echivaleaza cu rezervele finale. De exemplu, rezervei initiale de paduri i se
adauga propria ei crestere si reforestarile; în paralel, se scad din aceeasi
rezerva degradarea datorata ploilor acide, incendiilor, exploatarii lemnului,
pagubelor cauzate de turism etc. tabelul 4.1 prezinta schematic structura
contabilizarii “resurselor materiale”.
În cazul utilizarii cuantificarii monetare , trebuie sa admitem ca
majoritatea bunurilor ambientale nu sunt direct legate de mecanismele de
piata si nici nu sunt comercializabile. Speciile silvestre sau habitatele
naturale pot fi evaluate doar prin procedee indirecte de piata, ceea ce
implica utilizarea unor criterii discutabile. În acelasi timp, evaluarea
monetara, în cazurile la care se preteaza, trebuie sa se realizeze incluzând
criteriul randamentului economic net (pret net).
În anumite ocazii analiza energetica si teoriile “ecoenergetice” pot
aduce solutii valoroase problemei, tinând cont ca înregistrarea fluxurilor
energetice asociate proceselor economice pot fi cuantificate în unitati
energetice (kilocalorii) care sunt independente de fluctuatiile de pret sau de
alte tipuri de variatii ale sistemului economic, ce determina incongruente si
omisii importante.

Structura contabilitatii resurselor materiale


Tabelul 4.1
I Conturi ale rezervelor • baza resursei sau existenta initiala
(început de perioada) • rezerve (dezvoltate si nedezvotate)
− extractia bruta totala, de-a lungul
perioadei
+ ajustari ale existentei (noi descoperiri de
rezerve, rea paritia celor vechi)
− ajustari ale rezervelor (cu noi tehnologi,
costuri de extractie, transport)
• baza a resursei (existenta)
Sfârsit de perioada • rezerve (dezvoltate, nedezvoltate)
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
II Conturi de extractie, • extractie bruta (pe sector)
conversie si comert − utilizarea resurselor la extractie, pe
sector
= extractie neta (pe sector)

import pe sector
− export pe sector
= Import net pe sector

Variatie de existenta
• extractie neta + import net + variatie de
Pentru uz intern existenta
III Conturi de consum • uz intern (categorii de uz final, productie)

Un obiectiv prioritar al “contabilitatii verzi” este identificarea


adecvata a posibilitatilor (potentialul) ecosistemelor care vor fi disponibile
în mod real pentru a fi introduse în sistemul economic (ca bunuri de capital,
intermediare sau de consum) sub o forma durabila în timp. Pentru a ajunge
la o gestiune integrala a resurselor naturale , este necesar ca sistemul
economic sa-si asume responsabilitatea functiilor de reproductie, mentinere
si control ale factorului natural, responsabilitati neglijate în mod obisnuit.
Este cunoscut faptul potrivit caruia costurile de productie nu includ costurile
de regenerare a ecosistemelor si nici pe cele ale conservarii si cu atât mai
putin îmbogatirea patrimoniului natural. Pentru a putea depasi aceste
deficiente, ar fi necesara sistematizarea componentelor structurale calitative
si cantitative a resurselor naturale, determinarea formelor de gestiune si o
utilizare adecvata si completa a resurselor. Toate aceste activitati ar putea fi
structurate ca un nou sector al economiei, denumit “preprimar”, a carui
finalitate este aceea de a proportiona o “oferta” a ecosistemului, astfel ca
sectoarele economice sa detina o oferta exacta a produselor naturale
adecvate proceselor pe care le desfasoara.
Acest rationament a fost un element central al mai multor
metodologii contabile aplicate în tarile latinoamericane, având ca referinta si
dezvoltând conceptul de “ecozona” provenit din metoda patrimoniala de
evaluare franceza. Ecozona, definita ca unitatea macrosistemica, teritorial
identificabila, omogena si suficient de stabila, este cadrul pentru stabilirea
unor conturi patrimoniale naturale si articularea informatiilor privind
inventariile, dinamica, relatiile ecosistemice, repercursiunile utilizarii si
formele de gestiune a resurselor naturale.
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În ultima instanta, Contabilitatea Resurselor Naturale, desi are unele
inconveniente tehnice si contabile, este un instrument fundamental pentru
planif icarea socio-economica si uzul durabil al resurselor naturale, având în
vedere ca permite cunoasterea mai exacta a fluxurilor de materie si energie
a le sistemului economic, ca si o evaluare a statutului fizic si de calitate al
mediului natural, în rolul sau dublu de sursa si receptor al resurselor si
reziduurilor.
În acest fel, contabilitatea ambientala a resurselor poate oferi
informatii factorilor de decizie în ceea ce priveste:
• cuantificarea cantitativa a resurselor naturale;
• balanta contabila a resurselor distribuite de sectoarele economice;
• gradul de presiune exercitat de dezvoltarea economica asupra
resurselor naturale;
• interrelatiile economico-ecologice necesare unei gestiuni
integrate;
• bogatia naturala existenta;
• ritmul de dezvoltare real al economiei;
• contributia resurselor de mediu si a functiilor ecosistemelor la
nivelul general de bunastare, în functie de diferitele utilitati
sociale si aplicabilitatea, în functie de sectoarele de cerere.
Tendintele actuale arata o alaturare progresiva a contabilitatii
monetare si fizice si o conexiune importanta între procedurile contabile si
indicatori. De fapt, se poate spune ca se produce o alaturare între viziunea
ecologica si cea economica, concentrata pe orientarea stiintifica a
tratamentului fizic al mediului natural si descrierea interrelatiilor sale cu
structura economica.

4.4 Indicatorii dezvoltarii durabile globale

Una dintre manifestarile cele mai clare ale tendintei de integrare


economico-ecologica se exprima atât în implantarea procedurilor de
contabilitate integrata, cât si în cautarea de noi indicatori ai dezvoltarii
durabile.
Produsul Intern Brut a fost utilizat în mod eronat ca modalitate de
evidentiere a dezvoltarii si bunastarii.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
4.4.1 Renta durabila, ca masura primara de cuantificare
a bunastarii

Pentru a defini indicatorii economico-ecologici integrati si ajustati


situatiilor reale , este necesara considerarea contabila adecvata a formelor de
capital artificial si natural. Calculând degradarea diverselor forme de capital,
se obtin cuantificari ale Produsului Net care micsoreaza asteptarile de
bunastare. Un studiu finalizat de Institutul Mondial de Resurse si aplicat în
Indonezia a aratat ca , luând în considerare deprecierea resurselor sale
(petrol, lemn, terenuri arabile), rata de cr estere a PIB în perioada considerata
(1971-1984), calculata la un procent de 7,1% , se traducea într-un PIN de 4%
(fara a calcula deprecierea altor produse forestiere nelemnoase si resursele
piscicole), ceea ce înseamna o scadere cu 19% a PIB.
Ca urmare, renta durabila este un indicator fundamental al
progresului economic si social. Specialistii afirma ca sensul calculului rentei
este acela de a oferi persoanelor o idee despre ceea ce pot consuma fara a
saraci. Aceasta afirmatie este valabila si pe plan national, astfel ca renta
reala este cantitatea maxima pe care o tara poate sa o consume fara a-si
periclita activele pe viitor. Conceptul de renta este deci de la sine înteles
durabil, fiindca include beneficiile actuale si schimburile activelor (câstigul
de capital echivaleaza cu o crestere a rentei si pierderile de capital
echivaleaza cu o reducere a rentei).
Aceasta abordare, care valorizeaza în primul rând activele
ambientale, în loc de masa sau bogatie naturala, presupune considerarea
rentei ca fiind estimarea a doua tipuri de PIN:
PIN(1) = PIB - Deprecierea capitalului fabricat de om
PIN(2) = PIN(1) - Deprecierea capitalului natural
Un al treilea tip de Produs National, ajustat prin degradarea mediului
ambiant ca urmare a proceselor de productie si consum, incluzând
deducerile aferente cheltuielilor de aparare a mediului natural, este avut de
asemenea în vedere. Fundamentul acestui mod de gândire este consideratia
ca un astfel de PIN este necesar atâta timp cât societatea realizeaza cheltuieli
de aparare împotriva anumitor efecte negative ale poluarii. Totusi, desi
fundamentul pare a fi clar, controversa aparea asupra modului cum trebuie
facut si ce trebuie inclus în deducerea acestor cheltuieli datorita posibilitatii
existentei altor cheltuieli care nu ar avea efecte ambientale. Apare, deci, un
al treilea PIN, definit ca fiind:

PIN(3) = PIN(2) - Cheltuieli de aparare privind mediul natural


SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Acum însa, desi notiunea de renta contine ideea de durabilitate în
timp si includerea deprecierii capitalului natural ofera un criteriu de
cuantificare în termeni neti, nu este posibil sa dispunem de productia neta
fara a saraci progresiv, dat fiind ca productia poate cere activitati care sa nu
fie biofizic durabile.
Acesta este argumentul pe care Daly îl utilizeaza pentru a arata ca
PIN supraestimeaza produsul net maxim disponibil pentru consum, ceea ce
presupune o orientare deloc rationala pentru economie. Pentru a remedia
aceste neajunsuri, Daly propune ajustarea PIN, deducând toate cheltuielile
de aparare (CA) din cheltuielile nedorite ale productiei si consumului si
deprecierea capitalului natural (DCN). Indicatorul rezultat ar fi Produsul
National Net Durabil Social (PNNDS):
PNNDS = PIN - CA - DCN

Biroul de Statistica al ONU dezvolta la ora actuala un Sistem de


Contabilitate Economica si Ecologica Integrat. Orice metoda de analiza si
calcul îsi propune sa substituie sistemul actual de contabilizare si
cuantificare economica, dat fiind ca acesta se bazeaza în mod esential pe a
considera mediul ambiant si resursele sale ca fiind daruri ale naturii, oferind
astfel indicatori ai cresterii economice care ignora supraexploatarea
capitalului natural si pie rderea durabilitatii mediului natural.

Ce trebuie si ce pot sa evidentieze indicatorii dezvoltarii durabile ?

Metodele de evaluare a interactiunii dintre diversii parametri


sectoriali ai mediului ambiant si ai dezvoltarii sunt imperfecte sau se aplica
de o forma deficitara. De aceea, este necesara elaborarea indicatorilor
dezvoltarii durabile care sa serveasca ca fundament pentru adoptarea
deciziilor la toate nivelurile si sa contribuie la o dezvoltare durabila
autoreglata.
Nucleul dezvoltarii potentiale rezida în durabilitatea capitalului
mediului ambiant, incluzând aspecte cantitative si calitative de la baza
resurselor sale. Dezvoltarea durabila, prin definitie, trebuie sa se bazeze pe
rentele reale de capital, altfel spus ceea ce este disponibil pentru consumul
actual, fara a diminua valoarea capitalului si resurselor naturale,
încorporând, ca o consecinta, efectele degradarii si deprecierii si optimizând
functia sa economica si ambientala. De exemplu, pentru multe resurse
biologice este esential sa se ajunga la o exploatare economica optima ,
apropiindu-se de punctul biologic al productiei maxime în conditii de
durabilitate.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Indicatorii dezvoltarii durabile trebuie sa ia în consideratie , în
principal, integritatea elementelor si structurilor ambientale , ca si
diversitatea de specii si ecosisteme. Mai exact, unii autori considera ca o
cuantificare primara a dezvoltarii durabile trebuie sa includa:
a) indicatori care sa semnaleze presiunea societatii asupra mediului
ambiant (contaminarea, utilizarea resurselor);
b) indicatori ai starii mediului ambiant (biodiversitate, integritate
ecologica).
Ambele grupuri de indicatori ar trebui sa compare fluxurile reale cu
fluxurile durabile. Desi consideratiile anterioare par evidente, problema de
fond este ca forma de considerare a fluxurilor durabile este straina
procesului de creare a indicatorilor de durabilitate. De o maniera sau alta,
acestia ar trebui definiti de catre factorii decizionali la nivel guvernamental,
cu avizul specialistilor. Oricum ar fi, definirea cât mai exacta a ceea ce se
considera durabil este cruciala pentru elaborarea indicatorilor, în ciuda
dificultatilor presupuse de precizia acestora.
În masura în care notiunea de dezvoltare durabila se poate concentra
în ideea considerarii durabilitatii ecologice ca o conditie fundamentala a
dezvoltarii economice, este posibil sa se dispuna de grupuri de indicatori de
durabilitate atât de tip predictiv, cât si de tip retrospectiv.
Desi, în mod cert, nu exista un singur viitor durabil- nici un model
universal de dezvoltare durabila - si cum indicatorii nu acopera integral
obiectivele cantitative si calitative, evolutia reala a sistemului uman în
relatie cu sistemul ambiental se percepe mai clar prin intermediul modelelor
de simulare dinamica. În acest fel se pot evalua mai exact valorile viitoare
ale variabilelor selectionate, atât de tip socio-economic, cât si de tip
ambiental si se poate previziona gradul de acceptabilitate al unui model de
dezvoltare durabila, definit de aceste variabile.
În aceasta directie s-au facut cercetari, în dorinta de a face din
conceptul de dezvoltare durabila un concept operational, prin utilizarea
modelelor dinamice economico-ecologice. Anumiti cercetatori au stabilit
principiile unui astfel de model dinamic integrat, si anume au în corporat în
model cinci aspecte esentiale ale dezvoltarii durabile:
⇒ echitatea intergenerationala;
⇒ scala regionala;
⇒ utilizarea multipla;
⇒ incertitudinea pe termen lung;
⇒ integrarea economico-ecologica.
Concluziile privind ultimul aspect sunt relevante pentru lucrarea de
fata. Sigur, nivelul si dimensiunea stiintifica a integrarii economico-
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
ecologice în contextul dezvoltarii durabile sunt relativ imprecise, dar în
opinia cercetatorilor , o astfel de integrare poate fi contemplata de o maniera
coerenta numai daca se realizeaza integrarea completa a proceselor
economice cu cele ecologice, si nu a le considera, fie pe unul, fie pe celalalt,
ca fiind element cuprins si element cuprinzator.

4.4.2 Insuficiente socio-economice ale PIB

PIB, ca modalitate de a reflecta progresul economic, are unele


insuficiente în ceea ce priveste aspectele socio-economice si cele
ambientale.
Aspectele socio-economice neglijate se refera la lipsa cuantificarii
distributiei si desconsiderarea factorilor care nu sunt direct valorificati de
sistemul economic, ca de exemplu turismul, muncile din gospodariile
individuale, dezeconomiile externe si alte concepte relationate cu calitatea
vietii. Criticile cele mai semnificative sunt orientate spre efectele nedorite
ale cresterii economice si implicatiile în cuantificarea PIB, care au început
deja sa se manifeste la începutul anilor ′70.
Aspectele ambientale desconsiderate de PIB se adauga celor
economice si sociale. Efectiv, realitatea sistemului socio-economic total este
mult mai ampla decât poate PIB sa reflecte. Economia totala consta în doua
sectoare , care corespund unei activitati susceptibila de a fi masurata –
economia formala – si unei activitati necuantificabila – economia
complementara. Prima include, pe de-o parte, o activitate necomerciala
corespunzatoare sectorului de stat si, pe de alta parte, o activitate comerciala
functionând dupa principiile pietei libere, de tip oligopol sau de tip
cooperatist. În ceea ce priveste economia, aceasta contine o parte
comercializabila, prin intermediul unui sector neregulat, în timp ce restul nu
se comercializeaza, apartinând unei economii sociale inter sau intra
domestice.
Este neîndoielnic faptul ca un indicator ca PIB, care desconsidera
economia sociala si se concentreaza pe economia finala, reflecta relativ
realitatea. Ceea ce masoara el de fapt reprezinta ceea ce este “economic” sau
ceea ce este “antieconomic”, fara a tine seama de alte criterii care
influenteaza actiunile indivizilor sau grupurilor. Economia trateaza
marfurile în functie de valoarea lor de piata si nu în functie de ceea ce sunt
ele în sine.
Piata reprezinta numai suprafata societatii si semnificatia ei este în
concordanta cu o situatie de moment. Nu se aprofundeaza ideea “esentei
lucrurilor sau a faptelor sociale sau naturale care se afla dincolo de ele”.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Economia privata se bazeaza pe economia publica si ambele se
bazeaza pe economia sociala, urmând ca , în final, împreuna sa preseze
asupra mediului natural. Dupa parerea unor autori, jumatatea simbolica a
sistemului productiv al unei societati industriale, din care numai o singura
parte se înregistreaza în statisticile economice reflectate de PIB, se bazeaza
pe o economie sociala (echitate a muncii) si pe o economie facilitata de
mediul natural, care nu este luata în consideratie oficial în termeni monetari.
Astfel, economiile nemonetarizate subventioneaza sectoarele monetarizate
si exprimabile în PIB, cu mâna de lucru sau costuri ambientale absorbite si
transmitând riscuri majore generatiilor viitoare.
Economia opereaza într-un anumit cadru de calcul economic, dar nu
se autosustine. Baza este derivata din “metaeconomie”, formata din doua
parti: una referitoare la om si alta referitoare la mediul natural.
Problemele actuale ale societatii umane sunt complexe si teoriile
economice se vad obligate sa raspunda cu noi idei si instrumente. În era
globalizarii, fundamentele economice nu-si pot asuma riscul de nu considera
relatiile reale care deriva din actualul tip de dezvoltare economica.

4.4.3 Reajustarea ambientala a PIB: PIB “verde”

Principiile dezvoltarii durabile aplicate în domeniul economiei


altereaza coerenta contabila a conturilor economice, de asa maniera ca
structura si indicatorul sau de baza referitor la produsul adaugat trebuie sa
fie ajustate în scopul corectarii esecurilor pietii în ceea ce priveste resursele
naturale si mediul ambiant.
Înainte de a aprofunda analiza PIB “verde” , trebuie precizat ca exista
trei niveluri de agregare în cadrul sistemului de contabilitate economico-
ecologic. În primul rând, nivelul “macro”, ca nivel de agregare maxim si de
asemenea de reprezentativitate maxima a realizarilor economiei. În al doilea
rând, nivelul de agregare sectorial (apa, energie, paduri). În al treilea rând,
apare nivelul “micro”, unde se încorporeaza contabilitatea ambientala a
întreprinderii si procedeele de eco-audit si eco-gestiune.
PIB este un indicator deficient în ceea ce priveste exprimarea
diferitelor concepte socio-economice, ca de exemplu bogatie sau progres,
care sunt relativ ambigue. Este stiut faptul ca generarea bogatiei si cresterea
rentei, chiar daca permit cresterea consumului si nivelului de viata, nu induc
indiscutabil o crestere a bunastarii sociale, daca nu se garanteaza o
distributie adecvata a bogatiei si a rentei.
Una dintre deficientele PIB este aceea ca nu reflecta anumite procese
economico-ambientale. Mediul natural este un element fundamental al
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
activitatii economice, dar, fiind parte esentiala a capitalului din care
economia îsi extrage renta, nu este considerat ca atare în conturile
economiei nationale.
O prima îmbunatatire în acest sens ar fi ajustarea principalului
indicator al economiei - PIB. Acesta, ca instrument, nu este cauza
neajunsurilor produse, dar conduce la luarea de decizii nerationale. Desi o
asemenea abordare a PIB nu este logica din punct de vedere strict economic,
corectarea lui, în sensul reflectarii degradarii capitalului natural si a
presiunii sistemului economic asupra naturii, poate deveni un demers
abstract si putin credibil.
În ciuda celor afirmate, Produsul sau Renta durabila ar putea fi
definite si cuantificate sub o forma mai realista din punct de vedere
ambiental, daca s-ar putea realiza trei tipuri de corecturi:
• deprecierea capitalului natural si cultural ca urmare a actiunii
omului;
• includerea degradarii mediului în cheltuielile de aparare pentru a
controla contaminarea mediului si a face fata cheltuielilor de
compensatie;
• degradarea mediului în urma presiunii permanente sau a celei
reziduale.
Prima corectura amintita realizeaza cuantificarea rentei viitoare, ceea
ce este sinonim cu directionarea spre o dezvoltare durabila. În ceea ce
priveste urmatoarele doua corecturi, trebuie avut în vedere ca, daca se includ
costurile ambientale si se contabilizeaza adecvat, se masoara cu mai mare
precizie bunastarea prezenta. Oricum ar fi, a obtine corectarea adecvata a
PNB în termeni ambientali este numai un demers rational în directia
dezvoltarii si bunastarii durabile.

4.4.4 Ajustarea PIB prin intermediul cheltuielilor de aparare


a mediului

Pe lânga faptul ca ofera informatii despre deprecierea capitalului


natural, costurile degradarii incluse în PIB pot oferi informatii mai precise
privind functionarea sistemului economic.
Relevanta deosebita are modul cum sunt tratate cheltuielile de
aparare si alte costuri sociale derivate din procesele inadecvate de productie
si consum. Exista cinci categorii de costuri:
⇒ costuri externe ale procesului de crestere economica generala a
productiei si consumului:
• cheltuieli de protectie a mediului
• cheltuieli de compensare pentru pagubele cauzate de poluare
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
⇒ costuri externe ale concentratiei spatiale, centralizarii productiei
si urbanizarii asociate;
⇒ costuri pentru protectia împotriva cresterii riscului si
nesigurantei sistemului industrial;
⇒ alte costuri derivate ale transportului (accidente de masini,
congestionare);
⇒ cheltuieli derivate din modelele de consum si practica urbana, ca
si din conditiile deficitare de munca.
Independent de posibilitatile de valorificare efectiva a activelor
ambientale si bunurilor si serviciilor generate de acestea, este teoretic
posibil sa se realizeze cuantificarea PIN ajustat, daca, în plus fata de
deprecierea capitalului global, se includ cheltuielile de aparare pentru a
lupta împotriva degradarii mediului natural. Independent de fiabilitatea
evaluarilor economice, este clara relatia dintre pagubele si cheltuielile
ambientale, ceea ce este mult mai exact în estimarile facute de tarile
dezvoltate.
În cadrul unei scheme actuale de sistem de conturi, costurile care ar
trebui scazute din PIB, pentru a obtine PIN “verde”, ar fi:
• costul masurilor de protectie a mediului din sectorul public si din
unitatile private, în masura în care se considera cheltuieli finale;
• efectele ambientale ale sanatatii si alte aspecte ale capitalului
uman;
• costul ambiental al activitatilor de consum din sectorul public si
unitatile private;
• pagubele ambientale cauzate de bunurile de capital reziduale;
• efectele ambientale negative, cauzate unei tari de activitatile de
productie ale altei tari.
O problema care este discutabila din aceste considerente, este aceea
daca cheltuielile finale realizate de sectorul public si gospodarii sunt unicele
care trebuie retrase, în timp ce cheltuielile de aparare realizate de
întreprinderi nu trebuie retrase, dat fiind ca sunt cheltuieli intermediare.
Daca ajustarea ambientala a PIN tinde a se apropia de o masurare a
bunastarii, ar trebui sa retina orice tip de cheltuiala de aparare ambientala,
indiferent de personalitatea juridica a celui care o efectueaza. Daca un
proces economic cauzeaza o paguba de mediu, nu orice masura de corectare
sau preventie este o contributie la Valoarea Adaugata si este logic sa nu fie
suprimata, dat fiind ca nu s-a produs o crestere a bunastarii. Desi exista
nenumarate polemici pe aceasta tema, prin faptul ca simpla de ductie a PIN
“verde” ar desconsidera generarea unei parti din valoarea adaugata în
industria existenta, argumentul major care sustine aceasta teza este ca , pâna
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
la un anumit punct, o parte din cererea finala ar putea avea de asemenea
caracter de cost de aparare contra deteriorarii conditiilor actuale de sanatate
si bunastare. De exemplu, consumul de alimente ar putea fi considerat mai
mult ca un cost de mentinere a vietii umane decât o crestere a bunastarii
omului.
Mai mult, o aproximare mai exacta a notiunii de bunastare ar trebui
sa poata deduce, de o forma fiabila, nu numai cheltuielile de aparare, ci si pe
cele de protectie si compensare sociala , care pot fi chiar mai greu de
identificat si evaluat, fata de cele legate de mediul natural.

Corectarea PIB privind pagubele de mediu produse de reziduuri

Costurile pagubelor de mediu provocate de reziduuri si deducerea lor


din formula Produsului este o tema foarte interesanta. Daca se pot corecta
procesele economice pentru a obtine o situatie ambientala finala, echivalenta
cu o situatie initiala, ceea ce înseamna a lasa mediul în starea în care se afla,
fara a tine seama de activitatea economica, toate cheltuielile implicate în
acest sens trebuie sa fie deduse, dat fiind ca nu adauga valoare, nici nu se
traduc în crestere a bunastarii.
De aceea, pe lânga cheltuielile de aparare (si sociale), este necesar sa
fie scazute costurile echivalente oricarei degradari reziduale sau permanente
care se petrece în mediu. S-ar putea ajunge la o situatie absurda, dat fiind
faptul ca ar fi posibil sa se considere crestere economica un fapt daunator
mediului ambiant.
În toate cazurile considerate, s-a vazut ca exista dificultati
importante pentru a atasa corecturile ambientale corespunzatoare la PIB.
Este stiut ca, în ciuda avansurilor considerabile ale tehnicilor de evaluare
economica, persista anumite aspecte ce nu pot avea o “traducere” monetara,
din cauza caracterului proceselor ecologice (ireversibilitatea, functiile
ecosistemelor, ciclurile biologice).
Problema care se pune este daca-i posibil sa vorbim despre un PIB
corectat ambiental, fara evaluare economica a mediului. Raspunsul nu este
simplu, fiindca evaluarea monetara nu este determinanta, în mod absolut.
Desi este neîndoielnic faptul ca evaluarea cheltuielilor de aparare este
fundamentala pentru a calcula pierderile suferite de mediu, când este vorba
de evaluarea deprecierii capitalului natural se cere alt tip de calcul. La fel ca
si în cazul amortizarii unui echipament, o data ce acesta s-a consumat, în
momentul înlocuirii se are în vedere costul sau actual. În mod asemanator,
pentru a calcula deprecierea capitalului natural, nu este atât de important sa
se cunoasca valoarea bunului sau serviciului ambiental pierdut, ci cât ar
costa înlocuirea lui si acest cost ar reflecta realitatea.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Procedurile propuse de specialisti în vederea corectarii PIB pornesc
de la definitia functiilor ambientale prin intermediul unui model fizic, care
defineste curba ofertei si cererii si care, în final, estimeaza masurile
evaluate. Aceste proceduri nu sunt însa suficiente pentru a face ca Renta
ajustata ambiental sa fie sinonima cu Renta durabila.
Perfectionarea PIB înseamna o mai mare eficienta ambientala în
vederea masurarii cresterii economice, dar , în acelasi timp, este o
aproximare rationala a conceptului de renta durabila, care, în consecinta,
permite orientarea dezvoltarii si, în ultima instanta, bunastarea sociala pe
termen lung.

4.4.5 Indicatorii dezvoltarii durabile globale

Utilizarea PIB ca indicator al cresterii productiei, dar si ca sinonim al


progresului în general si reprezentativitatea redusa în timp a condus la
aparitia de noi indicatori, adaptati la realitatea complexa .
În fata incapacitatii PIB de a reflecta evolutia economiei, noua
orientare stiintifica - Economia Mediului - tinde spre proceduri de ajustare
(ambientala, sociala) a sistemului clasic de cuantificare a PIB si de
contabilizare economica. Economia ecologica propune transformari ale
sistemului clasic, referitoare la redefinirea si cuantificarea interactiunilor
între mediul natural, dezvoltare si bunastare, aspecte carora li se atribuie o
dimensiune economica importanta, dar nu determinanta, în sensul ca
egalitatea sociala, capitalul uman sau durabilitatea ecologica pot avea
tratamente preferentiale, în functie de valoarea care li se acorda.
În paralel cu aceasta orientare, se afla o a treia care raspunde unei
viziuni concordante cu sistemele complexe.
Este acceptat faptul ca nici un PIB ajustat corespunzator, nici un alt
indicator sintetic nu ar putea sa reproduca aspectele subiective si
metaeconomice implicate în notiunile de dezvoltare si bunastare umana. Dar
s-au înregistrat numeroase succese în utilizarea indicatorilor de dezvoltare
umana si bunastare durabila, prezentati în continuare; dupa opinia
cercetatorilor , însa, adoptarea alternativei bazata pe un cadru de referinta al
indicatorilor se arata mai promitator, fiind mai operativa si având mai putine
dificultati în a realiza o sinteza metodologica.
Cele trei metode prezentate nu sunt exclusive. Este posibil sa se
adopte o metoda care ajusteaza PIB pentru a ajunge la un Produs National
Ajustat (PNA), care la rândul lui sa fie încorporat într-un cadru de referinta
de indicatori si care, în final, sa permita combinarea diversilor indicatori
într-un indicator sintetic.
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Alegerea unui indicator ca unic punct de referinta al dimensiunilor
dezvoltarii durabile ar putea conduce la incongruente similare celor cu care
se confrunta actualmente PIB-ul.
Configuratia unui cadru integrator al indicatorilor de zvoltarii
durabile trebuie realizat progresiv , pe masura ce se avanseaza în
determinarea metode lor de cuantificare a aspectelor economice, sociale si
ambientale.
În definitiv, sistemele naturale si sistemele economice functioneaza
ca sisteme deschise si studiul interrelatiilor lor trebuie sa porneasca de la o
abordare sistemica. Indicatorii trebuie sa reflecte aceste tranzitii într-un
cadru complet, care sa reflecte precis durabilitatea dezvoltarii globale în
diversele sale dimensiuni.

4.4.6 Sistem de indicatori cu referinta integrala

Reamintind dimensiunea multipla a dezvoltarii durabile si a


durabilitatii globale , putem sa concluzionam ca formula cea mai adecvata
pentru a cuantifica astfel de notiuni este un cadru de referinta integral al
diferitelor dimensiuni umane si ambientale.
Efectiv, durabilitatea dezvoltarii implica în primul rând mentinerea
“prestatiilor” ecologice ale sistemelor naturale , care suporta simultan viata
în general si activitatea economica, în particular. Daca acceptam faptul ca
generatiile viitoare nu pot fi compensate pentru pierderea de capital natural,
având în vedere ca acesta nu este perfect substituibil prin capital de origine
umana, o functie primara a durabilitatii trebuie sa cuantifice în termeni
fizico-ambientali, fiindca expresia monetara nu este cuprinzatoare.
Dimensiunile economica, tehnica, sociala, institutionala si culturala
a dezvoltarii durabile trebuie sa se masoare în termeni potriviti; unii dintre ei
au un corespondent monetar adecvat, iar altii cer expresii cantitative de
ordin social.

Indicatorii umani

Dupa cum arata unii cercetatori, nu exista corespondenta biunivoca


între necesitati si satisfactii, nici nu se pot stabili directii ierarhice; si daca
nici una dintre aceste necesitati nu este în sine mai importanta ca alta,
trebuie tinut seama ca exista limite si umbre sub care cererea de a satisface o
nevoie trebuie sa aiba caracteristici de urgenta absoluta, ca de exemplu
subzistenta; când aceasta necesitate nu este satisfacuta , nu mai poate fi
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
vorba de satisfacerea celorlalte. Problema cea mai relevanta este aceea de a
utiliza o abordare sistemica în locul unui demers de tip cauza -efect.
Pentru a vorbi de saracie , este poate mai corect sa folosim pluralul,
pentru ca orice necesitate umana fundamentala care nu este satisfacuta de o
maniera adecvata este reflectata într-o situatie de saracie umana. De aici
apare saracia de subzistenta (lipsa de alimente), de protectie (lipsa de
sanatate), de afectiune (opresiunea), de întelegere (lipsa de educatie), de
identitate (impunerea de valori exterioare).

Indicatori fizici si procese economice

Pentru a trata de o forma integrata procesele de dezvoltare si


ambientale , este imperativa integrarea economiei si ecologiei, cu scopul de a
orienta factorii de decizie, strategiile si politicile privind dezvoltarea
prezenta si viitoare.
Cel mai relevant fapt ar fi cuantificarea relatiilor multiple de tip
cauza -efect, actiune-reactiune dintre sistemul economic si sistemul
ambiental. Pentru aceasta sunt necesare informatii privind presiunea
dezvoltarii asupra mediului si influenta variatiei ambientale asupra activitatii
economice.
Pentru o dezvoltare durabila a activitatii economice , se cere
cunoasterea statutului si variatiei atributelor mediului natural, aspecte ce
trebuie cuantificate în unitatile de masura corespunzatoare. Aceste unitati
servesc, de asemenea , pentru a masura presiunea pe care economia o
exercita asupra mediului sau invers , pentru a arata capacitatea de adaptare a
economiei la restrictiile impuse de mediul natural. Daca indicatorii fizici se
înrautatesc , atributele economiei se micsoreaza si durabilitatea ecologica
este periclitata. Daca, din contra, indicatorii se îmbunatatesc, acest lucru se
traduce printr-un progres spre dezvoltarea durabila. O reorientare adecvata a
economiei în spiritul dezvoltarii durabile nu presupune o evaluare
economica absoluta a factorului natural.
Indicatorii fizici ai mediului sunt esentiali pentru a cuantifica
durabilitatea, întâi ecologica, apoi economica a sistemului uman. Acestia
trebuie sa reflecte presiunile si capacitatile care tin economia si mediul în
interactiunile dinamice în care se afla. Indicatorii ambientali sunt considerati
pe domenii specifice:
ü rezerve si stocuri de capital;
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
ü fluxuri de surse, de resurse si depozite de deseuri;
ü diversitate biologica, integritatea ecosistemelor, capacitatea de
înmagazinare si anulare a ecosistemelor vitale;
ü variatiile ecosistemelor ambientale globale.
Ca exemple de indicatori, se pot lua urmatorii:
• utilizare a resurselor regenerabile
Dimensiune: procentaj din stocul total adaugat sau pierdut/arie
sau timp determinat
Marime: cresterea stocului−utilizari−pierderi/stocul total

• utilizare de resurse neregenerabile


Dimensiune: procent de rezerve probabil a fi pierdute într-un
anumit interval de timp sau spatiu;
Marime: diminuare a utilizarii/rezerve probabile

• specii vii
Dimensiune: numar sau procentaj de specii pierdute în spatiu sau
timp determinate;
Marime: relatia specii originale si noi specii ce pot disparea.

• încalzirea globala
Dimensiune: w/m2 sau C° adaugate într-un spatiu sau timp
determinate;
Marime: cantitate combinata de gaze cu efect de sera absorbite.

4.5 Indicatori si strategii de mediu si dezvoltare

Actiunile concrete ale politicilor ambientale - în contextul dezvoltarii


durabile - presupun un set de indicatori care trebuie structurati dupa criteriul
“integrarii de mediu”, recunoscând inte rconexiunile dintre activitati si
probleme si nu numai fenomenele în sine. Punctul de plecare este un cadru
de referinta al indicatorilor, capabil de a structura si integra diversele surse
de informatii. Concret, nu se poate vorbi de un cadru unic si stabil, stiind ca
obiectivul variabilelor, cunoasterea stiintifica a problemelor si valoarea pe
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
care însasi societatea o acorda acestor probleme, se schimba pe parcursul
timpului.

Ultimele cercetari în domeniu disting în structura cadrului de


referinta trei grupuri de indicatori de mediu:
• primul grup este orientat spre cauzele care genereaza aceste
probleme (fluxuri de emisii, utilizarea de resurse naturale);
• al doilea grup doreste sa relationeze calitatea mediului cu efectul
actiunii umane (indicatorii de “efect”, “calitate”, “stare”);
• al treilea încearca sa cuantifice reactia societatii la îmbunatatirile
mediului ambiant (indicatorii de “reactie”).

OCDE a denumit aceste categorii: indicatori de presiune, indicatori


de stare, indicatori de reactie, considerându-le într-un context dinamic,
definit de relatiile cauza-efect. Activitatile umane exercita anumite presiuni
asupra mediului si influenteaza cantitatea si calitatea serviciilor si bunurilor
disponibile. Societatea raspunde la aceste schimbari prin politici sectoriale,
economice si de mediu. În final, cercul se închide cu noi informatii si
perceptii asupra actiunilor umane.
Principalele obiective ale acestor indicatori se concretizeaza, pe de-o
parte, prin aspecte specifice de mediu (informatii despre starea mediului si
definirea caracteristicilor sale) si pe, de alta parte, finalitatea sa structurala
este relationata cu integrarea mediului în toate politicile sectoriale si în
procesul de decizie economica si contabilitate nationala.
Utilizarea matricelor pentru a analiza dezvoltarea indicatorilor poate
facilita cunoasterea relatiei dintre mediul natural si economie. Totusi, aces t
mod de abordare produce grupari voluminoase de indicatori, care, în
anumite situatii, nu pastreaza legatura cu ideea de durabilitate. O posibila
solutie la aceste probleme sunt indicatorii integrati.
Procesul de elaborare a indicatorilor de durabilitate integrati a fost
propus înca de la Conferinta de la Rio (1992). Organismul ONU însarcinat
în acest scop este Comisia de Dezvoltare Durabila. Acesta a realizat
metodologia de integrare a aspectelor economice, sociale, ecologice si
institutionale; aspectele economice si sociale detin deja indicatori
semnificativi si utilizati la nivel international. Referitor la ultimele aspecte,
se fac eforturi de desfasurare si implementare. Cele spuse se leaga de
“Sistemul Global de Monitorizare a Mediului Înconjurator” si
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIUL
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
“Monitorizarea Dezvoltarii”, concepute de ONU, cu scopul de obtine
informatii despre presiunile exercitate asupra principalelor resurse, variabile
si procese mondiale, atât în mediul natural, cât si în societate, oferind
fundamente decizionale, pentru a putea aborda sistematic procesele legate
de dezvoltare si mediul natural.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

5 Managementul
deseurilor

5.1 Costuri în managementul deseurilor


Studiu de caz - Buzau

În judetul Buzau, depozitarea definitiva a deseurilor se realizeaza la


ora actuala pe o suprafata de 77,42 ha neamenajata. Aceasta zona poate fi
considerata critica sub aspectul poluarii solului, apelor de suprafata si
subterane, dar si a aerului.
S.C. RER Ecologic Service S.A. – Buzau este societatea de
salubritate care colecteaza, transporta si depoziteaza gunoiul menajer si
stradal. Este singura societate din orasul Buzau care efectueaza aceste
servicii. Din punct de vedere ecologic si a normelor impuse de protectia
mediului înconjurator , este necesara realizarea unei noi rampe. Pentru
început, s-a încheiat un contract de concesionare a unui teren de 10,6 ha cu
primaria Galbinasi (la o distanta de 15 km de oras) în vederea amplasarii
noii rampe ecologice.
În cadrul suprafetei de 10,6 ha a platformei ecologice, cca 7,2 ha
reprezinta suprafata utila. Timpul de umplere prognozat este de 16 ani, iar
numarul de celule de depozitare este patru. Capacitatea unei singure celule
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
de depozitare este de 256.750 t. Investitia totala este în valoare de
2.685.144$, din care:
§ investitie infrastructura – 190.750$
§ costuri alveole deponie – 1.605.252$
§ lucrari de colectare ape deponie – 41.768$
§ lucrari de gazeificare – 35.343$
§ lucrari de conservare – recultivare – 372.765$
§ total investitii în constructii – 2.478.095$
§ utilaje/instalatii – 207.050$
iar investitia pentru prima celula se ridica la 791.480$.
Costurile totale de exploatare – 212.615$
din care:
- costuri de personal – 22.532$
- costuri utilaje – 50.709$
- alte costuri de exploatare – 54.164$
- costuri de exploatare din investitii anuale – 7,27$
- amortizari anuale
Alte costuri:
q costuri consultanta – 3.600 $
q costuri administrative – 20.000$
Alte costuri reprezinta costuri suplimentare costurilor actuale de
deponie care se adauga celor deja existente.
Daca luam în considerare si un credit de 700.000$ care trebuie
contractat pentru sustinerea investitiei la aceste costuri, s-ar adauga în
primul an o c heltuiala cu dobânda de 105.000 $ = 1.932.000 mii lei.

(212615$ + 105000$) x 18400lei/$1 = 5844116 mii lei

5.844.116.000lei/18500 mc colectati anual = 31.589 lei/mc

În momentul actual costul pe mc=71172lei/mc

71172+31589=102761 lei mc

Profitul prec onizat de 18% va modifica tariful pe mc colectat la


120.000 lei (6,52$) , iar tariful pe persoana s-ar modifica la aproximativ
11000lei/mc (0,6$/persoana).

1
Presupunând ca raportul leu – dolar este la valoarea de 18.400 lei pentru 1$
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În aceste conditii, veniturile anuale realizate din colectare se
estimeaza la un nivel de 1.220.000 $, cu un profit anual net de 9.593$ chiar
din primul an de exploatare. De aceea, la sfârsitul celui de -al doilea an se
poate începe din resurse proprii constructia celei de -a doua celule.

Bugetul programului de finantare


Tabelul 5.1
Total costuri Aportul Finantare
(USD) propriu grant
(USD) challenge
Studiu de fezabilitate 40.000 40.000
Asistenta tehnica 10.000 10.000
Documentatii avize 3.000 3.000
Proiectare 11.000 11.000
Cheltuieli anticipate 4.500 4.500
investitiei (redeventa teren)
Total costuri 68.500 18.500 50.000

5.1.1 Obiectivele proiectului

1. Studiu de fezabilitate
2. Proiectare/întocmire documentatii pentru obtinerea avizelor
3. Obtinerea unei finantari în conditiile în care 25% din volumul
investitiei va fi aport propriu
4. Realizarea investitiei, amenajare teren, constructii si achizitionare
utilaje
5. Darea în folosinta

Etapele studiului de fezabilitate


(propunere)
Tabelul 5.2
ETAPA I Studiu de fezabilitate 01.06.2000 – 31.12.2000
ETAPA II Proiectare întocmire 01.01.2001 – 31.03.2001
documentatii pentru obtinerea
avizelor
ETAPA III Amenajare teren, constructii, 01.04.2001 – 31.12.2001
achizitionare utilaje
ETAPA IV Dare în folosinta 01.01.2002
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Ar mai fi de mentionat faptul ca S.C. RER Ecologic Service S.A.
este o societate comerciala cu capital mixt româno – german si are un
capital de 1.020.000.000 lei, iar cifra de afaceri la nivelul anului 1999 a fost
de 17.000.000 mii lei si profitul brut de 1.847.000 mii lei.
De asemenea , societatea îsi propune construirea unei statii pentru
sortarea deseurilor urbane. Fluxul tehnologic ar fi urmatorul:
⇒ deseurile colectate se transporta containerizat sau cu
autocompactoare si se descarca în incinta statiei de sortare, fiind
stocate în hala de depozitare. Din hala, deseurile ce urmeaza a fi
sortate sunt ridicate cu un încarcator frontal care alimenteaza
transportorul cu banda, lanti si racleti.
⇒ cu ajutorul transportorului, deseurile sunt deversate în locul de
selectare a materialelor recuperabile pe sase sortimente (metale
feromagnetice, cartoane, maculatura, hârtie lucioasa, material
plastic de înalta rezistenta si de joasa rezistenta).
⇒ deseurile care nu sunt selectate (materiale organice, textile,
lemn) sunt depozitate si compactate în depozitul existent,
urmând a fi compostate si depozitate definitiv.
⇒ materialele recuperate (metal, cartoane, plastic) vor fi presate în
baloti si depozitate în spatii acoperite, de unde urmeaza a fi
vândute firmelor specializate în reciclare.

Promovarea acestei investitii va aduce o serie de beneficii atât


economice cât si ecologice:
- realizarea unei statii moderne de sortare si reciclare a deseurilor
creeaza noi locuri de munca;
- îmbunatatirea calitatii mediului prin cointeresarea directa a
populatiei în recuperarea selectionata a deseurilor;
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
- depozitarea eficienta a deseurilor va reduce riscul raspândirii
parazitilor si rozatoarelor;
- creste suprafata utila de depozitare prin degajarea deseurilor
reciclabile;
- constituie o sursa de materii prime pentru industrie;
- este o sursa de venituri; prin valor ificarea deseurilor se
estimeaza anual obtinerea a peste 5.000.000 mii lei conform
calculului din tabelul 5.3.

Lista de preturi pentru utilajele componente


ale instalatiei de sortare
Tabelul 5.3
Nr. crt Denumire utilaje U.M. Valoare
1 Încarcator frontal pentru alimentarea USD 100.000
liniei de tip CATERPILAR
2 Transport cu banda, lant si racleti pentru USD 53.700
alimentare linie
3 Separator electromagnetic USD 17.500
4 Statie sortare USD 83.400
5 Transport cu banda, pentru sortare USD 32.330
manuala
6 Transport cu banda, lant si racleti pentru USD 42.520
alimentare presa de balotat
7 Presa de balotat tip PRESONA USD 100.000
8 Hala metalica depozitare baloti USD 53.000
9 Hala metalica depozitare deseuri USD 48.500
10 Abrollkipper USD 100.000
11 Container 40 mc USD 4.050
TOTAL USD 635.000
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Bugetul
Tabelul 5.4
Costuri totale Aport propriu Challenge
Grants
Studiu de fezabilitate 50.000 50.000
Consultanta, asistenta tehnica 8.000 8.000
Proiectare 6.000 6.000
Documentatii avize 2.800 2.800
Total costuri 66.800 16.800

În România functioneaza un program sponsorizat de Agentia Statelor


Unite pentru Dezvoltare Internationala, în cooperare cu Departamentul de
Comert al SUA, denumit Eco Links, care cauta sa gaseasca solutii practice
pentru problemele urbane de mediu din centrul si estul Europei.
Eco Links ofera granturi pentru sustinerea activitatilor care se
adreseaza în mod prioritar problemelor de mediu, lucrând cu guvernele
locale.

Calculul economic privind deseurile


urbane din orasul Buzau
Tabelul 5.5
U.M. Pe zi Pe luna Pe an
Numar locuitori platitori 105.000 105.000 105.000
Cantitate deseuri - populatie Mc 385 9625 115.500
Cantitate deseuri – populatie Kg 134.750 3.368.750 40.425.000
Cantitate deseuri – agenti comerciali Kg 81.917 2.047.917 24.575.000
Total cantitate deseuri colectate Kg 216.667 5.416.667 65.000.000
Venituri din colectat gunoi menajer Mii lei 48.285,76 1.207.142,2 14.485.705
Deseuri componente
Hârtie % 5% 5% 5%
Cantitate Kg 10.833,35 270.833,35 3.250.000
Venit realizabil 5.958,343 148.958,34 1.787.500

Sticla % 4% 4% 4%
Cantitate Kg 8.666,68 216.666,68 2.600.000
Venit realizabil 866,668 21.666,668 260.000

Metale % 2% 2% 2%
Cantitate Kg 4.333,34 108.333,34 1.300.000
Venit realizabil 2.166,67 54.166,67 650.000
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Materiale plastice % 4% 4% 4%
Cantitate Kg 8.666,68 216.666,68 2.600.000
Venit realizabil 8.667 216.667 2.600.000

Total cantitate materiale recuperate Kg 32.500,05 812.500,05 9.750.000


Venituri din recuperare Mii lei 17.658,58 441.458,68 5.297.500

Si acest studiu de caz confirma faptul ca oficialitatile si initiativele


locale au un rol important în marcarea drumului spre durabilitate.
Exemplele locale arata ca durabilitatea la scara globala poate fi
atinsa oras cu oras sau regiune cu regiune, dar si faptul ca acestea pot si
trebuie sa fie adaptate initiativelor de durabilitate, astfel încât sa se
potriveasca propriilor nevoi, prin cai care sa aduca beneficii economice,
sociale si ecologice pe termen lung.

5.2 Studiu de caz al planificarii manageme ntului deseurilor


în Germania

Pentru planificarea managementului deseurilor, prognoza cantitatilor


de deseuri reprezinta o baza indispensabila. Prognoza permite estimarea
prealabila a evolutiei viitoare, cu ajutorul unui model comprehensibil, prin
folosirea informatiilor istorice. Numai pe baza unei informatii referitoare la
cantitatile de deseuri care urmeaza sa fie tratate în viitor se poate crea o baza
pentru luarea deciziilor privitoare la înfiintare si exploatarea
amplasamentelor de eliminare a deseurilor.
În multe concepte de management al deseurilor, cele mai bune
rezultate sunt obtinute prin aplicarea tehnicilor scenariilor. Cu ajutorul
acestora se pot introduce în proces atât cunostintele cantitative, cât si cele
calitative.
Diferitele tipuri de deseuri se clasific a în trei grupe, cu un total de
sapte subgrupe , agregarea datelor efectuându-se pe baza urmatoarelor
criterii:
a. compozitia deseurilor/capacitatea de tratare a deseurilor
b. cantitatea deseurilor
În prima etapa se diferentiaza tipurile de deseuri, stabilind daca
acestea pot fi tratate înainte de depozitare si în ce mod. Aceasta reprezentare
se abate într-o oarecare masura de la clasificarea uzuala a tipurilor de
deseuri, dar prezinta avantajul ca se pot deduce direct capacitatile necesare
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
pentru fiecare proces de tratare, respectiv eliminare. Independent de
clasificarea efectuata, ramâne de efectuat stabilirea concreta a tratarii
deseurilor reziduale , specifice fluxurilor respective, de catre societatile
publice abilitate legal c u eliminarea deseurilor.
Pentru toate grupele, este valabil faptul ca poate fi necesara si
oportuna o (pre)tratare mecanica si ca aceasta ar putea sa devina tot mai
importanta. Astfel, s-au creat urmatoarele grupe:
• deseuri care pot fi tratate biologic
• deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic si
• deseuri inerte , care pot fi depozitate direct
În a doua faza , în cadrul acestor grupe au fost create subgrupe,
pentru a analiza separat fiecare tip de deseuri, dominant sub aspectul
cantitatii. În acest sens este vorba de deseuri menajere, deseuri masive si
deseuri de constructii. Tabelul 5.6 prezinta tipurile de deseuri
corespunzatoare grupelor de deseuri.

Pentru prognoza cantitatilor , au fost luate în consideratie urmatoarele


scenarii:
• cantitate de deseuri maxima;
• cantitate de deseuri minima.
Gama astfel creata descrie capacitatile de eliminare a deseurilor,
necesare planificarii amenajarii terenului. Cantitatea si compozitia
deseurilor se diferentiaza substantial la fiecare societate publica abilitata
legal cu eliminarea deseurilor. Motivele în acest sens sunt variate. De aceea,
nu are sens sa se traga o concluzie referitoare la evolutia cantitatilor de
deseuri doar pe baza structurii localitatii respective (urbane/rurale).

Clasificarea tipurilor de deseuri în grupe


si subgrupe de deseuri
Tabelul 5.6
Grupe de Subgrupe de Tipuri de deseuri
deseuri deseuri
Deseuri care pot Deseuri menajere - deseuri menajere
fi tratate biologic Alte deseuri care pot - deseuri comerciale similare
fi tratate biologic cu cele menajere
- substante valoroase
depozitate (care nu se pot
valorifica)
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Grupe de Subgrupe de Tipuri de deseuri
deseuri deseuri
- deseuri de piata
- namol de epurare si
fecaloid
- deseuri de salubrizare a
strazilor
- namol din epurarea apelor
- deseuri din tratarea apelor
- deseuri alimentare si
alimentare de lux
- deseuri din cresterea si
sacrificarea animalelor
- deseuri spitalicesti
Deseuri care pot Deseuri masive - deseuri masive
fi tratate termic,
cu continut
energetic
Deseuri de - deseuri de constructii
constructii
Alte deseuri care pot - deseuri de lemn
fi tratate termic, cu - deseuri de sortare din
continut energetic sortarea DSD
- resturi de sortare din
compostare
- deseuri de material plastic
sau cauciuc
- deseuri de celuloza, hârtie si
carton
- deseuri textile
- deseuri de uleiuri minerale si
din ameliorarea carbune lui
- deseuri de piele si blana
- alte deseuri specifice
productiei
- anvelope uzate si taieturi de
anvelope uzate
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Grupe de Subgrupe de Tipuri de deseuri
deseuri deseuri
Deseuri inerte Deseuri care trebuie - deseuri care trebuie
eliminate din eliminate din sortarea
sortarea deseurilor deseurilor de constructii
de constructii
Alte deseuri inerte - deseuri de origine minerala
- deseuri cu continut metalic
- oxizi, hidroxizi, saruri
- zgura, cenusa, pulberi
- deseuri de azbest, deseuri de
ciment cu a zbest
- excavatii de pamânt
- moloz de constructii

Pentru evolutia deseurilor menajere si masive, se are în vedere relatia


liniara între cantitatea de deseuri si numarul de locuitori, evolutia
demografica.
Reducerea deseurilor menajere prin:
• reducerea încalzirii cu substante solide;
• reducerea cantitatii de cenusa;
• reducerea componentelor organice prin compostare proprie si
sisteme separate de cole ctare, în vederea valorificarii;
• cote mai ridicate de colectare în cazul ambalajelor si al altor
substante valoroase;
• tratarea (termica) comuna a materialelor plastice si a celor
compozite far a sisteme de colectare separate.

Reducerea altor deseuri cu continut organic prin:


- dezvoltarea nivelului tehnic;
- cresterea evitar ii si valorificarii ambalajelor;
- supravegherea si consilierea mai activa a producatorului de
deseuri;
- sisteme logistice noi;
- exploatarea la capacitate mai mare a instalatiilor
existente/stabilizeaza cantitatile de deseuri;
- nivel mai ridicat de conectare la sistemele de colectare a apelor
reziduale;
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
- curatarea si separarea fractiunilor minerale si organice din
deseurile rezultate din curatirea strazilor.

Reducerea altor deseuri cu continut energetic prin:


- sortarea mai eficienta, cu mai putine resturi de sortare;
- cantitate mai mare de lemn vechi si anvelope uzate speciale;
- posibilitati mai bune si mai economice pentru co-incinerare
termica;
- departajare modificata a deseurilor pentru eliminare/valorificare.

Reducerea de deseuri de constructii prin:


- supraveghere mai eficienta, în special a depozitelor;
- logistica de santier optimizata;
- posibilitati de valorificare mai eficiente.

5.3 Studiu de caz de analiza a structurii deseurilor în municipiul


Râmnicu Vâlcea

Problema deseurilor menajere, în România, a devenit tot mai acuta


din cauza cresterii cantitatii acestora si a impactului lor negativ tot mai
pronuntat asupra mediului înconjurator.
Pentru municipalitati se pot lua în considerare urmatoarele optiuni de
management al deseurilor menajere: incinerare, depozitare ecologica,
compostare, reciclare, colectare diferentiata.
Pentru stabilirea strategiei de colectare diferentiata , sunt necesare
urmatoarele date:
ü disponibilitatea cetatenilor de a accepta sistemul propus;
ü sprijinul autoritatilor locale;
ü densitatea zonei de colectare;
ü frecventa de colectare;
ü posibilitati de valorificare a deseurilor reciclabile;
ü posibilitati de tratare/depozitare finala a deseului ultim;
ü compozitia deseurilor;
ü cantitatea de deseuri generata, pe fractiuni.
Pentru alegerea variantei corespunzatoare a gestiunii deseurilor în
Râmnicu Vâlcea, sunt necesare informatii privind cantitatea si
caracteristicile deseurilor, structura, dotarea si posibilitatile tehnice de
organizare si dezvoltare a operatorilor.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În municipiul Râmnicu Vâlcea deseurile menajere sunt colectate si
depozitate aproape în întregime de societatea de gestionare a deseurilor S.C.
URBAN S.A. (91%).
Compozitia fizica a deseurilor menajere sufera permanent modificari
datorita influentei urmatorilor factori: clima, anotimp, frecventa colectarii,
gradul de educare al populatiei, gradul de urbanizare/industrializare al
orasului, prezenta ambalajelor si, nu în ultimul rând, venitul pe cap de
locuitor.
De aceea, s-a avut în vedere determinarea compozitiei în lunile iulie
si octombrie în anul 2000 si februarie si aprilie în anul 2001, luându-se în
calcul si celelalte elemente care ar putea influenta major structura fizica a
deseurilor menajere.
Colectarea de date solide, comparabile si prelucrabile, se realizeaza
cu ajutorul studierii deseurilor din cladiri – tip (cladiri cu >4 etaje, <4 etaje
si case), când cantitatile de deseuri sunt analizate în mod obisnuit prin
cântarire si stabilirea compozitiei.
Principalele activitati ale unei analize a deseului menajer sunt
prezentate în figura 5.1.
Prin date -cadru se desemneaza acele informatii care sunt utile, pe de -
o parte, pentru planificare si evaluare si, pe de alta parte, pentru compararea
diferitelor analize de deseuri menajere. Aici se includ datele din statisticile
de locuitori (numarul locuitorilor din fiecare cladire-tip, numarul
recipientelor asezate pe un anumit teren si numarul locuitorilor pe recipient
de deseuri).
Pentru determinarea compozitiei deseurilor , se parcurg mai multi
pasi de separatie:
• deseu cu granulatie mare >40mm,
• deseu cu granulatie medie 10 - 40mm,
• deseu fin < 10mm.
Toate deseurile sunt puse pe masa de sortare, iar fractiunile
particulare sunt sortate manual, conform urmatoarelor grupe de materiale:
metale, hârtie/carton/carto-naje, sticla, materiale plastice, lemn, textile,
materiale minerale, produse complexe, materiale daunatoare, produse de
igiena, deseuri fine si cu granulatie fina, materiale organice, alte substante.
În final, s-a înregistrat masa fractiunilor sortate (figura 5.2).
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

1. Colectarea datelor - cadru


ðfixarea parametrilor de stratificare
ðstatistica locuitorilor (num ar de locuitori/zona)
ðstatistica recipientelor (numar, marime, locuitori carora le
apartin)
2. Alegerea esantioanelor
ðîmpartirea regiunii
ðfixarea marimii esantioanelor
ðalegerea concreta a recipientelor (adresele de ridicare)
ðdefinirea fractiunilor de sortare (grupele de materiale)
3. Colectarea recipientelor alese
ðdeterminarea nivelului de încarcare a recipientului (grad de
umplere)
ðdeterminarea masei recipientelor
4. Sortare/Clasare
Separarea esantioanelor corespunzator grupelor de materiale
5. Cântarirea fractiunilor
Rezultate intermediare în kg/fractiune (interval de timp de
analizare si unitate - esantion)
6. Analize fizico -chimice
ðcontinutul de apa
ðpierderi la încalzire (determinarea componentei organice)
ðvaloare termica
7. Evaluarea intervalu lui de timp de analizare
Grad de umplere a recipientului, cantitatea si compozitia
deseurilor în:
ðmasa - %
ðkg/loc saptamâna
ðkg/loc an
8. Calcule
Grad de umplere a recipientului, cantitati de deseuri si realizarea
de analize în mai multe intervale de timp pe
ðdomeniul zonelor de locuit
ðcantitatile anuale (t/a si kg/loc an)
9. Studierea fractiunilor separate
ðhârtie, carton, cartonaje
ðsticla
ðmateriale plastice
ðdeseuri organice s.a.m.d.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

10. Evaluare
ðstabilirea potentialului materialelor reciclabile si substantelor
daunatoare, cotelor de cuprindere
ðconcluzii, recomandari pentru conceptul de gestiune a deseurilor
11. Prognoza deseurilor
Prognozarea
ðcantitatilor de deseuri
ðcompozitiei deseurilor

Fig. 5.1. Metoda de realizare a unei analize prin sortare

Greutatea a ceea ce trece prin grilajul masei de sortare (< 40mm -


deseuri fine si cu granulatie mica) este de asemenea înregistrata. La final,
din aceste fractiuni, se selecteaza un esantion reprezentativ, care este cernut
printr-o sita manuala pâna la granulatia de 10mm.

Deseu menajer

Fractiuni > 40 mm Fractiuni < 40 mm

Esantion

Cernere
Fractiuni sortate

> 10 mm < 10 mm

Cântarire Cântarire Cântarire

Sortare
Continut în apa

Cântarire Pierdere la încalzire

Fig. 5.2 Schema sortarii


MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
O cantitate partiala din granulele de la 10 pâna la 40mm este sortata
corespunzator grupelor de materiale.
Fractiunile fine <10mm sunt de asemenea cântarite, dar nu mai sunt
sortate.
Analizat minutios, deseul cu granulatie mica (fractiunea <10mm)
este adaugat, în calcule, tot fractiunii organice, pentru ca este compus în
mare parte din materiale vegetale si, deci, poate fi compostat (organic II).
Acelasi lucru se întâ mpla si cu hârtia din gunoiul cu granulatie medie, între
10 si 40mm.
Prin cântarirea cantitatilor de deseuri se calculeaza compozitia
procentuala a deseului menajer si, în legatura cu numarul de locuitori
corespondent, cantitatea specifica de deseu menajer (kg/loc. x sapt., respectiv
kg/loc. x an).
Un mod similar de abordare se poate aplica si în multe alte localitati
din România.
În Documentul de pozitie al României (Aquis comunitar pentru
România - 1999), capitolul 22 – Protectia mediului, un loc important îl
ocupa deseurile. Prin acest act, Guvernul României se angajeaza, între
altele, ca în 15 ani sa reduca la 35% cantitatea de deseuri biodegradabile
depozitate în anul 2001.
Conform determinarilor, deseurile menajere provenite de la
populatie contin în medie: 58 % deseurile vegetale, 11 % hârtia si
cartoanele, 7 % sticla, 7 % metale, 5 % textile, 4 % plastice, 8 % altele,
influentând si ceilalti parametri caracteristici: greutatea specifica (300 – 400
kg/m3 ), umiditatea (25 – 26%), puterea calorica (500 – 800 kcal/kg).
Având în vedere cele mentionate mai sus si rezultatele obtinute din
determinarile compozitiei deseurilor la nivelul municipiului Râmnicu
Vâlcea, se considera necesara reducerea cantitatii de deseuri depozitata.
Printre alte masuri, acest deziderat se poate realiza prin compostare,
metoda favorizata de cantitatea de material organic continut în deseurile din
Râmnicu Vâlcea.
Rezultatele sunt prezentate în tabelele 5.7, 5.8 si 5.19 si în graficele
din fig. 5.3, 5.4 si 5.5.
De remarcat:
- materialele organice (împreuna tip I si tip II) reprezinta un
procent ce variaza între 62% - 78% din totalul cantitatii de
deseuri menajere (tabelul 5.7 si figura 5.3 în functie de tipul de
cladiri si anotimp);
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
- cantitatea totala de deseuri organice generate es te 2 ÷ 12 kg/loc
si saptamâna (tabel 5.8 si figura 5.4) în functie de locul de
generare (gradina, bucatarie etc.);
- cantitatea totala de deseuri din ambalaje variaza între 0,3 si 1,0
kg/loc si saptamâna (tabel 5.9 si figura 5.5) în functie de natura
materialului (metal, carton, PET).

Compozitia gunoiului menajer în Râmnicu Vâlcea


în functie de tipul cladirii si de anotimp (%)
Tabelul 5.7
Tip A Tip B Tip C Total
7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Metale 2.00 1.87 2.12 1.25 2.04 1.12 2.1 1.2
Hârtie/ Carton/
Cartonaj 5.74 7.14 4.31 7.57 5.78 2.52 5.4 3.6
Sticla 4.22 2.34 4.49 3.35 2.23 2.24 2.9 2.4
Materiale de
plastic 7.10 7.66 6.74 6.09 4.64 2.29 5.3 3.2
Materiale mixte 0.67 2.03 0.21 0.23 0.32 0.23 0.3 0.4
Materiale
organice I 42.41 51.0 3 48.95 58.24 47.50 58.73 47.4 58.1
Materiale
organice II 20.08 16.15 10.80 12.65 15.57 21.95 14.8 20.1
Lemn 1.09 0.21 1.52 1.14 1.00 0.18 1.1 0.3
Textile 4.07 4.84 3.41 2.27 4.26 0.87 4.0 1.3
Materiale
minerale 8.45 3.95 15.12 5.30 15.83 8.86 15.1 8.0
Materiale
încarcate toxic 0.30 0.29 0.46 0.26 0.49 0.71 0.5 0.6
Produse de
igiena 1.22 2.48 1.69 1.61 0.32 0.19 0.7 0.6
Materiale care
nu au fost 2.65 0.03 0.19 0.03 0.00 0.11 0.3 0.1
Total 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 99.98
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

100%

80%

60%

40%

20%

0%
7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Tip A
Tip B Tip C Total

Metale Hirtie/ Carton/ Cartonaj Sticla Materiale de plastic


Materiale mixte Materiale organice I Materiale organice II Lemn
Textile Materiale minerale Materiale incarcate toxic Produse de igiena
Materiale care nu au fost

Fig. 5.3 Compozitia de seurilor menajere din Râmnicu Vâlcea (%)

Compozitia si cantitati de deseuri organice


din Râmnicu Vâlcea
Tabelul 5.8
kg/loc*sapt
Tip A Tip B Tip C Total
7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Gradina 0.00 0.01 0.01 0.03 2.79 5.05 1.03 1.88
Bucatarie 0.62 0.37 0.69 0.54 1.23 1.08 0.87 0.71
Organice
10-40 mm 0.66 1.15 0.74 0.73 1.12 2.58 0.87 1.48
Hârtie
10-40 mm 0.04 0.07 0.01 0.03 0.06 0.07 0.04 0.05
Fractiune <
10 mm 0.57 0.41 0.30 0.25 1.62 3.19 0.83 1.36
Total 1.89 2.01 1.76 1.59 6.82 11.97 3.64 5.48
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

kg/loc*sapt

12.0

10.0

8.0

6.0
Materiale organice II

4.0
Materiale organice I

2.0

0.0
7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Tip A Tip B Tip C Total

Gradin a B u catarie Organice 10-40 mm H ârtie 10-40 mm Fractiune < 10 mm

Fig. 5.4 Compozitia si cantitati de deseuri organice din Râmnicu V âlcea

Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje


din Râmnicu Vâlcea
Tabelul 5.9
kg/loc*sapt.
Tip A Tip B Tip C Total
7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Metale 0.02 0.02 0.02 0.01 0.07 0.09 0.04 0.04
Hârtie/
carton/
cartonaj 0.08 0.09 0.06 0.08 0.37 0.16 0.18 0.11
Sticla 0.08 0.04 0.10 0.06 0.14 0.19 0.11 0.11
PET 0.05 0.08 0.06 0.04 0.20 0.11 0.11 0.07
Alte
materiale
de plastic 0.13 0.12 0.11 0.08 0.24 0.15 0.16 0.11
Materiale
mixte 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 0.00
Total 0.36 0.37 0.36 0.28 1.03 0.71 0.61 0.45
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

(kg/loc*sapt)

1.2

1.0

0.8
kg/loc*sapt

0.6

0.4

0.2

0.0
7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Tip A Tip B Tip C Total

Metale Hârtie/ carton/ Sticla PET Alte materiale de plastic Materiale mixte
cartonaj

Fig. 5.5 Compozitia si cantitati de deseuri din am balaje din Râmnicu Vâlcea

Studiul de caz prezentat pentru municipiul Râmnicu Vâlcea poate fi


un exemplu de analize si evaluari necesare care sa asigure o strategie de
gestionare a deseurilor la nivelul localitatilor.
În cazul analizat, aplicarea composta rii asigura solutionarea în
conditii ecologice a cca. 60% din deseurile generate.
Precizam ca elaborarea acestei strategii este în curs de derulare la
nivel judetean si national.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Aspecte economico –

6 ecologice în diferite
sectoare de activitate

6.1 Aspecte economice în alocarea apei pentru irigatii

În domeniul gestionarii resurselor de apa, exista metode variate de


tarifare a utilizarii acestora. În prezentul studiu de caz, se va încerca
alegerea metodei de calcul pentru apa utilizata în irigatii.
Considerând interesanta analiza în paralel a doua judete - Buzau si
Sibiu, situate în zone cu caracteristici biogeografice si orografice diferite –
se pleaca de la datele de intrare (tabelul 6.1) pentru a determina tarifele
pentru apa de irigat.

Date de intrare
Tabelul 6.1
Unitatea
BUZAU SIBIU
de masura
Suprafata irigata m2 7960 x 10 4 900 x 10 4
Costul (suma necesara
pentru livrarea apei) lei 301359 x 10 4 69781 x 10 4
Cantitatea de apa necesara m3 22288 x 10 4 2086 x 10 4
ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Scopul acestei prezentari este analiza metodei de determinare a
tarifului optim din punct de vedere al furnizorului.
Din literatura de specialitate se cunoaste existenta a cinci programe.

6.1.1 Programul “cota fixa”

Exista o cota pe metru patrat, iar proprietarul suprafetei de irigat (sa -


i spunem generic fermier) plateste apa în functie de suprafata pe care o
detine, indiferent de cantitatea de apa pe care o foloseste. În majoritatea
cazurilor, furnizorul fixeaza cota în functie de costurile anuale si de
suprafata aflata în administrare (la nivelul unui judet).

Deci, cota fixa = venituri necesare/ suprafata totala

Aceste cote sunt stabilite la nivelul fiecarui judet de catre Regia


Autonoma a Îmbunatatirilor Funciare, la nivel de sucursala.
Cota fixa în Buzau: 301.359 x 10 4 /7960 x 10 4 = 38 lei/mp
Cota fixa în Sibiu: 69.781 x 10 4 /900 x 10 4 = 78 lei/mp
Aceste diferentieri între preturile celor doua judete se explica prin
faptul ca judetul Sibiu are o suprafata de teren agricol mult mai mica
(116.308 ha) decât judetul Buzau (255.854 ha) si care prezinta un relief mai
putin pretabil culturilor agricole.
Sursa de apa pentru Buzau este din râurile de suprafata, iar diferenta
de nivel dintre punctul de captare si punctul de irigare este pozitiva. În
schimb, judetul Sibiu se alimenteaza cu apa din subteran (cea de suprafata
fiind poluata puternic), iar sumele necesare pentru pompare, transport,
întretinere etc. sunt mult mai ridicate.
Cota fixa este reprezentata în figura de mai jos:
lei/m 2

78

38

0
judetul Buzau m 3/m2
judetul Sibiu
Fig. 6.1 Graficul programului “cota fixa”
ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Daca furnizorul B 1 reduce cantitatea de apa livrata, fermierii nu vad
legatura directa cu pretul pe care ei îl platesc. Beneficiarii înteleg ca,
platind aceasta cota fixa, ei pot consuma oricât de multa apa. De aceea, acest
program demonstreaza lipsa de eficienta în administrarea apei.

6.1.2 Programul “rata de apa”

Beneficiarii platesc o anumita rata pe mc de apa livrata. Fiecare mc


în plus este platit. Furnizorii fixeaza nivelul ratei în functie de costurile si
obligatiile anuale pe care le necesita furnizarea apei si de cantitatea de apa
livrata. Pentru judetul Buzau, rata de apa este:
301.359 x 10 4 lei/22.288 x 10 4 mc = 14 lei/mc

Pentru judetul Sibiu, rata de apa este:


697.810 x 10 4 lei/2086 x 10 4 mc = 34 lei/mc
lei/m 3 A (5 x 34=170 lei pentru 5 m3 de apa)

34

14
B (5 x 14=70 lei pentru 5 m3 de apa)

m 3/m2
0
Fig. 6.2 Graficul programului “rata de apa”

Cu toate ca acest program promoveaza folosirea eficienta a apei,


pentru furnizor nu se genereaza un venit stabil. Veniturile încasate de
furnizor sunt direct proportionale cu apa “consumata”. Daca apa furnizata
fluctueaza de la sezon la sezon, atunci veniturile fluctueaza si ele. 2 O solutie
pentru aceasta problema ar fi proiectarea unui alt program care sa includa si
cota fixa, si rata de apa, astfel încât furnizorul sa capete o siguranta în
încasarea veniturilor sale.

1
Pentru simplificare, consideram sucursala R.A.I.F. Buzau ca fiind furnizorul B, iar cea din
Sibiu, în mod analog, S
2
Într-o perioada a an ului, precipitatiile pot cadea în cantitati mari (deci irigatiile scad), iar
în alta perioada seceta poate persista si cantitatea de apa pentru irigatii va creste
considerabil
ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
6.1.3 Programul combinat

Acest program presupune ca o parte a încasarilor sa fie rezultate din


cota fixa, iar celela lte prin rata de apa, ramânând la latitudinea fiecarui
furnizor sa stabileasca procentele.
Daca fluctueaza de la an la an cantitatea de apa ce trebuie furnizata,
atunci furnizorul poate alege sa aiba un procent mai mare din încasari
provenind din cota fixa. Sa presupunem ca procentul ar fi 52% cota fixa si
48% rata de apa, pentru ambele judete.
În Buzau, 52/100 x 38+48/100 x 14= 20 lei/mp + 7lei/mc
În Sibiu, 52/100 x 78+48/100 x 34=41 lei/mp + 16lei/mc

lei/m 3 B (41+16 x 5=121 pentru 5 m3 de apa)

41
A (20+7 x 5=55 pentru 5 m3 de apa)
20
0
5 m 3/m 2

Fig.6.3 Grafi cul programului combinat

6.1.4 Program complex cu gratuitati

Aceasta optiune aduce pe lânga programul combinat si un regim de


gratuitati. Presupunând ca se ofera beneficiarilor doi mc de apa gratuit
pentru plata cotei fixe, avem urmatoarea situatie:
ž În Buzau, se ofera gratuit 2mc/mp x 7.960 x 10 4 mp =
= 15.920 x 10 4 mc
Cota fixa= 20lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei
Rata de apa= 7lei/mc x 6.368 x 10 4 mc = 44.576 x 10 4 lei
?
[22.288 x 10 4 -15.920 x 10 4 ]
Deci, veniturile obtinute sunt:
159.200 x 10 4 +44.576 x 10 4 = 203.776 x 10 4 lei
ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Dar suma necesara este 301.359 x 10 4 lei, de unde ? furnizorul B
pierde prin aplicarea acestui program, 301.359 x 10 4 - 203.776 x 10 4 =
= 97.583 x 10 4 lei

ž În Sibiu:
Se ofera gratuit 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 1800 x 10 4 mc
Cota fixa : 41 x 900 x 10 4 = 36900 x 10 4 lei
Rata de apa: 16 x 268 x 10 4 = 4576 x 10 4 lei
deci veniturile obtinute sunt:41.476 x 10 4 lei? furnizorul S pierde prin
aplicarea acestui program, 69.781 x 10 4 - 41.476 x 10 4 = 28.305 x 10 4 lei
lei/m 3 B (41+3 x 16=89 pentru 5 m 3 de apa)

41

20 A (20+3 x 5=41 pentru 5 m3 de apa)

0
5 m 3/m 2

Fig. 6.4 Graficul programului complex cu gratuitati

6.1.5 Program cu rate suprapuse

Acest program ofera posibilitatea ca furnizorii sa nu mai suporte


pierderi si permite fermierilor sa primeasca o anumita cantitate de apa
pentru plata cotei fixe.
Ceea ce deosebeste acest program de celelalte este faptul ca
furnizorul initiaza un al doilea set de rate de apa (mai ridicat), pentru a
recupera pierderile.
Sa presupunem ca, în plus, fata de ceea ce primesc la plata cotei fixe ,
de 20lei/mp pentru Buzau si 41lei/mp pentru Sibiu, beneficiarii primesc doi
mc/mp la pretul de 2lei/mc.
Deci, veniturile generate sunt:
Din cota fixa:
• Buzau 20 lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei
4 4
• Sibiu 41 lei/mp x 900 x 10 mp = 36.900 x 10 lei
ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Din prima rata de apa:
¡ Buzau 2 lei/mc x 2 mc/mp x 7960 x 10 4 mp = 31.840 x 10 4 lei
¡ Sibiu 2 lei/mc x 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 3.600 x 10 4 lei
Deci, veniturile obtinute sunt:
pentru Buzau, 159.200 x 10 4 +31.840 x 10 4 = 191.040 x 10 4 lei
pentru Sibiu, 36.900 x 10 4 + 36.000 x 10 4 = 72.900 x 10 4 lei
Lipsesc pentru Buza u 301359 x 10 4 - 191.040 x 10 4 = 110.319 x
x 10 4 lei
Pentru Sibiu 69.781 x 10 4 - 72.900 x 10 4 = -3.119 x 10 4 lei
Observam ca pentru Sibiu nu mai este necesara crearea unei rate de
apa, pentru ca s-au acoperit sumele necesare, chiar s-au depasit cu
3.119 x 10 4 lei. Numai pentru furnizorul B este necesara crearea unui al
doilea bloc de rate de apa, cu rata de apa de :
110.319 x 10 4 lei/15.920 x 10 4 mc = 6,93 ≅ 7lei/mc.
Rezulta faptul ca a doua rata de apa va aduce venituri în valoare de
7lei/mc x 15.920 x 10 4 mc = 111440 x 10 4 lei.
Atunci, pentru furnizorul B, costul apei este egal cu: 20+2+7 = 29
lei/mc , iar pentru S, 43lei/mc.

6.1.6 Compararea programelor

Pentru a compara valoarea diferitelor programe pentru o zona,


avantajele si dezavantajele celor cinci tipuri de programe sunt structurate în
tabelul urmator:

Tabel comparativ
Tabelul 6.2
Tip inteligibil flexibil venit încurajeaza echitabil masurarea
stabil eficienta necesarului
si a sistemului
de programare
Cota fixa xxx x xxx
Rata de apa xx xx x xxx xxx x
Combinarea ratelor x xx xx xx xx x
Combinare cu x xx xx xx xx x
gratuitati
Rate suprapuse x xxx xx xxx xx x

Cel mai bun scor (numar de puncte) se obtine în cazul programelor


“rata de apa” si rate suprapuse.
ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
În zonele unde exista cerinta de apa, acest factor de mediu, dar si
resursa în acelasi timp, este necesara irigarea pentru a creste productia
agricola sau pentru a mari productia ce se putea obtine numai cu apa din
precipitatii. Apa este unul din elementele necesare pentru procesul de
crestere al plantelor, alaturi de calitatea solului, munca, îngrasaminte
chimice etc. Irigarea se realizeaza pentru a mari productia si pentru a asigura
un profit ridicat. Dar exista o limita în beneficiile pe care fermierii le pot
obtine aplicând irigatii, deoarece, de la un anumit punct, apa în exces
conduce la scaderea productiei.
Când apa este disponibila fara a plati vreun pret, fermierul este tentat
sa foloseasca mai multa apa, pâna când nu va mai exista beneficiu aditional.
Oricum, comportamentul sau de maximizare a profitului propriu 3 îi poate
afecta pe alti fermieri de exemplu, luând din apa pe care cei din urma ar fi
folosit-o.
În schimb, când apa suplimentara nu este gratis, fermierul trebuie sa
compare profitul pe care îl va obtine în plus cu costul acestei ape. De
exemplu, daca aplica suplimentar 1mc de apa cu costul de 15 u.m., atunci
valoarea acestui metru cub de apa în productia agricola trebuie sa fie de
15 u.m.; iar daca apa îl costa 10 u.m./mc, el va trebui sa obtina un profit
suplimentar de 5 u. m. pentru metrul cub suplimentar de apa. Daca viitorul
metru cub de apa scade productia cu 8 u.m., atunci valoarea apei este mai
mica decât pretul (8 fata de 10 u.m.), iar fermierul pierde banii pe care i-a
aplicat pe metrul cub suplimentar.
Concluzia este aceea ca aceste programe urmaresc utilizarea
eficienta a resursei de apa, luând în calcul si aspectul de management al
agentului economic ce furnizeaza apa.

6.2 Analize teoretice pentru conservarea optima a solului

Controlul eroziunii reprezinta o problema clasica de echilibrare a


veniturilor imediate cu pierderile pe termen lung. Adâncimea de cultivare a
solului are un efect pozitiv asupra recoltei, deoarece îi da posibilitatea
plantei sa aiba suficient spatiu pentru a prinde radacina. Dar conserva rea
solului cere sacrificii în câstigul pe termen scurt. Productia agricola poate fi
sporita în viitorul apropiat prin cultivarea pe coastele de deal, conditia fiin d
sa se construiasca terase pentru a preveni eroziunea.
Fermierii influenteaza dinamica solu lui prin alegerea culturilor pe
care le planteaza, rotatia acestora si terasarea. Mc. Conell (1983) uneste
aceste actiuni într-o singura variabila Rt , care reprezinta intensitatea

3
externalitate sub forma unei non-economii de consum
ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
cultivarii solului si descrie dinamica de transformare a solului prin
urmatoarea ecuatie:
dSt / dt = M – R t ,
unde: St este “adâncimea” solului la timpul t
dS t / dt este rata de schimb pentru adâncimea solului
M este o constanta reprezentând adaugarile de la suprafata
solului
Cu cât este mai intensa cultivarea (R t), cu atât este mai mare
deteriorarea solului. De aceea pare mai rezonabil sa rescriem ecuatia
“adâncimii” solului:
dSt /dt=M-RtF(Ct),
cu F(0)=1, F'(C) = 0 ,s F''(C) = 0,
unde Ct este valoarea de conservare.
Prin aceasta, un fermier poate mentine constanta adâncimea solului
chiar si atunci când se efectueaza o forma intensiva de cultivare, datorita
folosirii crescânde a valorii de conservare.
De asemenea, fermierul trebuie sa aleaga un nivel de intensitate a
cultivarii (R), sa foloseasca diverse elemente (N) si o actiune de conservare
(C) la fiecare moment, pentru a maximiza valoarea operatiei.

max ∫0
[ PQ(Rt,St,Nt)-uNt-vC t]e -rt dt
{Rt,Nt ,C t}
S t = 0 , S0 > 0
Urmatoarele ecuatii prezinta faptul ca schimbarile în preturile de
intrare si de iesire nu au nici un efect asupra adâncimii solului daca QR/QS
este independent de R si N:
QR(R*,S*,N*) = Q S(R*,S*,N*)F(C*)/r
M = R*F(C*)
Daca conditia nu este satisfacuta, S* va fi afectat. Considerând ca R
este marit usor pentru o perioada scurta de timp si ca devine egal cu M/F(C),
unde C este elementul fix de conservare, grosimea solului este redusa
permanent dar valoarea profitului ramâne neschimbata. Desi efectul indirect
al schimbarii preturilor poate evolua în ambele directii, se sugereaza ca o
crestere a pretului de iesire va încuraja conservarea solului.
Parerea unanima este ca alegerea culturilor este foarte putin
variabila. Dar daca preturile diferitelor culturi se schimba, atunci fermierii
vor dori sa-si schimbe recolta. Si Banca Mondiala a argumentat faptul ca
politicile de preturi pot agrava eroziunea solului prin încurajarea fermierilor
de a planta culturi care pot afecta mediul. Cum opereaza dinamica acestor
schimbari? De exemplu, sa presupunem ca avem elemente ce nu tin de sol
(Nt=0) si elemente ce nu tin de conservare (Ct=0) stiind ca la preturile
actuale este avantajos din punct de vedere economic pentru fermieri sa
ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
produca recolta A. Sa mai presupunem ca adâncimea solului este initial la
nivelul optim pentru recolta A. La timpul t=0, pretul culturii B (pB) se ridica
la pretul culturii A (pA). Fermierul are doua optiuni: fie sa continue sa
cultive recolta A sau sa se schimbe la recolta B. Sa marcam adâncimea
solului pentru recolta A cu S* si pentru B cu S**. Stim ca aceste niveluri
sunt independente de pretul recoltelor. Deci, daca fermierul continua sa
cultive recolta A dupa ce pretul se schimba, va fixa Rt=M, t=0. Daca B
afecteaza mai mult solul, atunci S*>S**. Când S0 = S* este optim sa se
cultive recolta B, iar R trebuie sa depaseasca M.
În majoritatea economiilor în curs de dezvoltare, hrana înca se
produce de catre agricultura traditionala si fertilitatea solului este mentinuta
nu prin aplicarea îngrasamintelor artificiale , ci prin cultivarea recoltei care
urmeaza , timpul necesar pentru refacerea productivitatii solului la nivelurile
initiale variind în functie de clima si de caracteristicile solului. În padurile
tropicale, restaurarea dureaza pâna la 12 ani, iar în zonele uscate pâna la 15
ani.
Practica schimbarii culturilor este stabila ecologic , datorita faptului
ca productivitatea solului poate fi mentinuta. Dar, sub presiunea cresterii
populatiei, perioadele de destele nire s-au scurtat, iar, ca o consecinta,
fertilitatea solului a scazut. Acest lucru pare sa fie o mare problema de
mediu în multe tari cu un venit scazut. Când fermierii adauga îngrasaminte
pentru a mari perioada de cultivare, pretul marit va încuraja folosirea
acestora, perioadele de destelenire se vor scurta, iar fertilitatea solului va
creste.
Pâna acum nici o analiza empirica nu a stabilit legatura dintre preturi
si conservarea solului. Oricum, cercetarile au dovedit ca impactul productiei
asupra schimbarilor în politicile de preturi în multe tari cu venit scazut este
mic. Un recent numar de analize empirice încearca sa estimeze “costul
eroziunii solului”. De exemplu, Magrath si Arens (1989) estimeaza valoarea
costului pe an a eroziunii solului în Java la 323$ milioane, iar Bishop si
Allen (1989) estimeaza valoarea costului în Mali la 123$ milioane.
Amândoua studiile estimeaza eroziunea solului în conditii naturale,
reducerea profitului fiind asociata cu reducerea recoltei. De asemenea , se
compara recoltele obtinute pe soluri erodate si pe cele neerodate. Amândoua
studiile ajung sa recunoasca faptul ca profitul poate fi mai mic pe termen
scurt daca solul este conservat. Atunci întrebarea ar fi daca sursa problemei
consta în faptul ca fermierii au de-a face cu stimulente gresite sau ca ei au
protejat prea putin solul.
Relatiile dintre reformele politice si conservarea solului sunt mult
mai complicate decât s-a prezentat. Ideea ca veniturile mai mari vor încuraja
conservarea este respinsa de catre stimulentele create pentru fermieri pentru
a cauta resurse prin distrugerea treptata a solului. De aceea, reformele ar
ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
trebui sa recunoasca ca nu totul se rezuma la costuri si beneficii. Solul are si
el un pret, iar politicile trebuie sa asigure ca rezultatele economice ale
acestor impacturi nu se nasc prin deteriorarea solului.

6.3 Dezvoltarea umana durabila la nivel national

Conceptul de dezvoltare ofera o analiza care ar putea promova un


progres mult mai realist, pozitiv si durabil pentru viitor. Cea mai importanta
parte a acestui aspect este cea referitoare la Strategia Nationala de
Dezvoltare. La nivel national, se calculeaza indicele dezvoltarii umane
(IDU), pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economica si sociala pe care îl
au locuitorii României, dupa urmatoarea metodologie:
⇒ Cele trei elemente de baza: longevitatea ( masurata prin speranta
de viata la nastere), nivelul de educatie (calculat ca medie aritmetica
ponderata între gradul de alfabetizare al populatiei si gradul de cuprindere în
învatamântul de toate nivelurile) si standardul de viata (exprimat prin
nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii
de cumparare în dolari SUA).
Într-o astfel de analiza , în mod indirect intra si calitatea mediului,
aceasta reflectâ ndu-se în speranta de viata a populatiei.
⇒ Etapele de calcul al IDU pentru România în anul 1998 sunt
urmatoarele:
- speranta de viata 69,2 ani
- gradul de alfabetizare 97%
- gradul de cuprindere în învatamânt 63,9%
- produsul Intern Brut pe locuitor =3679 dolari SUA
Fiecare componenta este comparata cu valori minime si maxime
fixe, stabilite de PNUD, acestea fiind: 25, respectiv 85 de ani pentru
speranta de viata; 0 si 100% pentru gradul de alfabetizare si pentru gradul de
prindere în învatamânt; 100 si 40.000 de dolari pentru PIB.
Indicele sperantei de viata=(69,2-25)/(85-25)=0,737
Indicele gradului de alfabetizare=(97-0)/(100-0)=0,970
Indicele gradului de cuprindere în învatamânt=(63,9-0)/(100-
-0)=0,639
Indicele nivelului de educatie calculat din cei doi indici
anteriori=(2*0,970+0,639)/3=0,860, deoarece ponderea gradului de
alfabetizare este de 2/3, iar cea a gradului de cuprindere în
învatamânt este de 1/3
Indicele PIB pe locuitor (log3679-log100)/(log40000-log100)=0,602
Indicele dezvoltarii umane = (0,737+0,860+0,602)/3 = 0,733
ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Calculul IDU
Tabelul 6.3
1995 1996 1997 1998
PIB pe locuitor în:
- preturi curente 318.044 4.817.827 11.109.777 15.050.125
- dolari la paritatea puterii
de cumparare 4.070 4.244 3964 3.679
Gradul de alfabetizare al
populatiei adulte(%) 96,9 97,0 97,0 97,0
Rata bruta de cuprindere în
toate nivelurile de 61,6 62,0 62,9 63,9
învatamânt (%)
Speranta de viata la nastere 69,4 69,1 69,0 69,2
(ani)
Indicele 0,619 0,626 0,614 0,602
- produsului intern brut 0,851 0,853 0,856 0,860
- educatiei 0,740 0,735 0,733 0,737
- sperantei de viata
Indicele dezvoltarii
umane (IDU) 0,737 0,738 0,734 0,733

Structura indicelui dezvoltarii umane se identifica cu vectorii


dezvoltarii umane, dar evolutia sa are un grad ridicat de dependenta de
crearea de valoare adaugata în procesele economice (evaluata prin produsul
intern brut). La acest factor se adauga capacitatea societatii de a stapâni
starea de sanatate a membrilor sai, exprimata prin speranta de viata, precum
si functionarea unui model cultural, sustinut de institutii adecvate de
educatie.
Cu exceptia anului 1996, tendinta indicelui dezvoltarii umane (IDU)
este descrescatoare fata de 1995 si se coreleaza cu aceeasi evolutie a PIB.
Evaluat în dolari S.U.A., prin metoda paritatii puterii de cumparare, P.I.B.
pe locuitor, dupa o crestere conjuncturala în 1996, a înregistrat o scadere
substantiala, de -391 dolari pe locuitor în 1998 fata de 1995. Radacinile
acestui declin sunt mai adânci si caracterizeaza cei noua ani de tranzitie în
România.
Ritmul mediu anual de crestere al P.I.B. a fost de -2.7% în perioada
1990-1998. Speranta de viata la nastere de 69 de ani în intervalul 1995-1998
(pentru barbati de 65 de ani) este un avertisment pentru starea de sanatate a
populatiei. Rezultate satisfacatoare a avut functionarea modelului
educational, gradul de alfabetizare al populatiei adulte ridicându-se la 97%
în aceasta perioada. În schimb, rata de cuprindere în toate nivelurile de
ABORDARI ECO NOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
învatamânt este cu mult mai mica , datorita posibilitatilor restrânse de
finantare, organizare si a altor factori de complexitate mai mare.
Cu dificultati, perioade de stagnare si chiar evolutii inverse se
confrunta si vectorul urbanizare si habitat, care nu este cuprins în indicele
dezvoltarii umane, dar caracterizeaza acest proces. Starea respectivilor
factori nu este atât de grava , daca se tine seama de disparitatile mari urban-
rural si de dimensiunile, putin obisnuite în tarile dezvoltate, ale mediului
rural în România (45% din populatia tarii). Totusi, rata medie anuala de
crestere a populatiei urbane în intervalul 1995 - 2000 are semnul minus (-
0.25). În buna parte , fenomenul marcheaza scadenta industrializarii fortate
din anii de comanda, însotita de migratia în valuri de la sat la oras în conditii
nesustenabile. Ponderea populatiei urbane în total a crescut cu 22 puncte
procentuale în 1990 fata de 1960 (32.1% în 1960, 54.3% în 1990), pentru ca
dupa aceasta data sa scada.
Spre deosebire de sanatate, situatia locuintelor în mediile urban si
rural, exprimata prin indicatori agregati, nu este alarmanta. Suprafata medie
pe locuitor a crescut de la 10.6 mp în 1990 la 12.0 mp în 1998. Ea este mai
mica în mediul urban decât media pe tara (11.4 mp în acelasi an de referinta
si 11.7 mp în 1998). De asemenea, gospodariile urbane care ocupa
apartamente cu 2 si 3 camere detin o pondere, cu mici diferente de la un an
la altul, de 59% din total în tot intervalul analizat.
Semne de îngrijorare apar o data cu observarea calitatii constructiilor
si a confortului locuintelor.
Calitatea constructiei blocurilor ridicate în perioada avântului
demolarii cartierelor urbane si a ”sistematizarii satelor” (anii `70 si `80) este
foarte scazuta, ca si gradul de confort si salubritate al locuintelor. Pondere a
gospodariilor cu locuinte construite din paianta sau alte materiale
neadecvate a fost în perioada analizata - cu unele diferente anuale - de 41%
pe an în mediul rural si de 7% în mediul urban. Aceleasi gospodarii rurale
erau aprovizionate cu apa din interior sau din reteaua publica în proportie de
numai 7%.
Starea de disconfort a locuintelor, slaba izolare termica cu efecte de
igrasie si materialele de constructie necorespunzatoare au generat o avalansa
de cereri adresate autoritatilor, în mare parte având drept scop schimbarea
spatiilor de locuit detinute în prezent.
Corolarul declinului vectorilor dezvoltarii umane îl constituie
agravarea procesului de saracire a populatiei. Indicele saraciei umane a
crescut de la 15,78 în 1995 la 17,02 în 1997.
Unele forme concrete de manifestare a fenomenului sunt
îngrijoratoare. Rata saraciei cu prag de 60% din cheltuielile medii pe
persoana a crescut de la 16,20 în 1995 la 19,06 în 1997. Ponderea
ASPECTE ECONOMICO – ECOLOGICE ÎN DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
persoanelor care nu se asteapta sa supravietuiasca vârstei de 60 de ani este
mai mare de o cincime, ajungând în 1997 la 23.3%.
Notiunea de dezvoltare durabila trebuie sa ia în considerare si aceste
aspecte sociale, în conexiunea lor cu latura ecologica. Nivelul si
dimensiunea integrarii economico-ecologice în contextul dezvoltarii umane
durabile trebuie sa se realizeze si la scara nationala.
Analize ca cele prezentate mai sus se impun a fi efectuate anual la
scara judeteana si desigur nationala.
Vor putea fi astfel identificate sectoarele deficitare si caile prin care
poa te fi îmbunatatit indicele dezvoltarii umane în care latura economica,
sociala si ecologica se abordeaza integrat.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

7 Fondul pentru mediu

7.1 Generalitati

Dupa 1990, statele din centrul si estul Europei au realizat ca se


confrunta cu grave probleme de mediu. Pe fondul a numeroase
disfunctionalitati cu care se confrunta economiile nationale ale acestor tari,
precum si al lipsei de fonduri de la bugetul statului cu care sa se finanteze
marile proiecte de protectie a mediului, s-a apelat la înfiintarea unor fonduri
extrabugetare, cunoscute în prezent sub numele de “Fond pentru mediu”.
La baza înfiintarii acestor fonduri a stat principiul “poluatorul
plateste”.
Principiul Poluatorul Plateste (PPP), care a fost adoptat pe scara
larga de guvernele din centrul si estul Europei si noile state independente
din fosta URSS, solicita poluatorilor sa foloseasca propriile resurse în
scopul finantarii masurilor cerute pentru satisfacerea standardelor de mediu.
În cadrul PPP-ului, un obiectiv al guvernului în combaterea poluarii
este stabilirea unei politici si a cadrului institutional de la care sa provina
finantarea. PPP-ul sustine, cu câteva exceptii, propria filozofie “fara
subventii”. Aceste exceptii includ situatiile în care firmele poluante ar suferi
în mod nejustificat fara subventii si pot fi justificate daca marimea si durata
subventiei sunt limitate si nu introduc distorsiuni impor tante pe piata. Pe
lânga aceasta, subventiile sau finantarea ‘blânda’ pot fi justificate pentru
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
proiecte în care externalitatile semnificative sunt implicate ca efecte ale
sanatatii umane sau în care exista un potential pentru distrugeri serioase ale
capitalului natural sau schimbare ireversibila a mediului.
Un numar de conditii, în tarile cu economie în tranzitie , constrâng de
asemenea aplicarea totala a PPP si împiedica utilizarea de urgenta sau
eficienta a mecanismelor financiare caracteristice economiilor de piata mai
mature. Aceste conditii includ slabiciunea aplicarii legislatiei de mediu, a
constrângerilor financiare severe asupra întreprinderilor si consumatorilor
casnici, incertitudinile în sistemele fiscale si costuri informationale
inadecvate ale deteriorarii mediului. Guvernele din multe state central si est
Europene si din noile state independente fac uz de fonduri specifice si
publice ca mijloace de atingere sau micsorare a acestor provocari. Aceste
fonduri sunt de obicei guvernamentale, incluzâ nd taxe si penalitati de
mediu. Ele furnizeaza suport financiar, de obicei sub forma de împrumuturi
garantate de stat, pentru un numar larg de activitati de protectie a mediului.
În multe tari CEEC/NIS1, fondurile au îmbunatatit ritmul ameliorarii
calitatii mediului, sustinerea finantarii aditionale pentru investitii de mediu
si au întarit capacitatile interne pentru pregatirea proiectelor si politica de
implementare.
Fondurile prezinta dezavantaje reale si potentiale. Desi nu reprezinta
o optiune politica de prim rang, fondurile pot fi considerate mecanisme
efective si eficiente pentru finantarea protectiei mediului, conditia fiind ca
ele sa fie initiate si mânuite adecvat.
În România, din cauza unor inconveniente nici în 2002 Fondul
pentru mediu nu a fost operational, în sensul finantarii unor proiecte de
mediu.

7.2 Rolul si importanta fondurilor

Chiar daca multe state CEEC/NIS încep sa beneficieze cu succes de


pe urma reformelor si sa faca progrese în perioada tranzitiei, fondurile de
mediu continua sa joace roluri semnificative în finantarea protectiei
mediului în regiune. Într-adevar, rolul important jucat de fonduri a fost înca
o data recunoscut de guverne si ministerele de mediu ale acestora la
conferinta ministeriala “Mediu pentru Europa” tinuta la Arhus, Danemarca
în 1998. Recunoscând faptul ca ele exista în cadre dinamice, multe fonduri
îsi cauta activ nisa lor în mijlocul împrejurarilor schimbatoare de mediu si

1
Tarile din centrul si estul Europei
Noile State Independente din fosta Uniune Sovietica
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
economice. Fondurile pe termen lung evolueaza, cu câteva strategii pe
termen lung si chiar considerând scenarii post-tranzitie pentru ele însele.
Aceste strategii si scenarii includ o gama larga de optiuni, de la privatizarea
si transformarea în banci comerciale, pâna la consolidarea în bugetul de stat.
În acelasi timp, noi fonduri sunt create ca fonduri de mediu, într-o forma sau
în alta, existând acum în majoritatea tarilor acestor regiuni. Din 1994 noi
fonduri/resurse au fost create în Slovenia, Bulgaria, Rusia, Lituania si
Macedonia.
Evolutia, eficacitatea si potentialul acestor fondur i sunt strâns legate
de progresul mai larg facut de statele CEEC/NIS în privinta reformelor
economice si politice, precum si a dezvoltarilor în cadrele politicii nationale
de mediu. Desi fondurile pot ajuta sa se depaseasca câteva provocari
financiare de mediu întâlnite în timpul perioadei de tranzitie, ele nu sunt
substituente pentru reforma fundamentala si nu pot micsora deficientele în
aceste reforme. Diferentele semnificative în dezvoltarea si potentialul
acestor fonduri pot fi observate între statele C EEC, în care reformele au fost
ferme si sunt avansate si cele din NIS, unde reformele au fost mai putin
consistente si vaste.
Marimea veniturilor administrate de fonduri ilustreaza într-o
oarecare masura aceste diferente. În 1997, veniturile totale ale celor opt
fonduri nationale de mediu din CEEC a fost de aproape 720 mil USD sau
USD 9,44/locuitor. În contrast, cifrele similare pentru cele opt fonduri
nationale de mediu din NIS (care exclud facilitatea de reducere a poluarii
din Rusia) au fost de cca 36 milioane USD sau 0.16/locuitor USD. Chiar si
între regiunile din CEEC si NIS fondurile difera dramatic, cel putin ca
marime. Veniturile din 1997 ale Fondului de mediu al Federatiei Ruse
(aproximativ 18 milioane USD) de exemplu, depasesc veniturile combinate
ale altor fonduri nationale din NIS pentru aceeasi perioada (aproximativ 17
milioane). Acelasi lucru se poate spune despre Fondul National al Poloniei
pentru protectia mediului si managementul apei, ale carui venituri din 1997,
de aproximativ 403 milioane USD, depasesc veniturile globale ale altor
fonduri nationale de mediu din CEE, aproximate la 317 milioane USD .
Constientizarea unor diferente atât de semnificative între fonduri, precum si
a celor privind cadrul în care ele opereaza, s-ar dovedi folositoare,
considerând informatiile prezentate.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
7.3 Statutul legal si institutional al fondurilor

Statutul legal si institutional al fondurilor variaza considerabil în


cadrul regiunii: de la entitati legale independente si extra-bugetare cu
propriile infrastructuri institutionale la liniile de buget ale Ministerelor de
Mediu administrate de personalul Ministerelor de Mediu. Câteva institutii
au fost create ca fundatii non-profit (de exemplu Eco–Fondul Polonez),
companii mixte detinute de guvern (de exemplu Fondul Ecologic de
Dezvoltare Slovenian).
Lipsa unui cadru institutional potrivit si a unor fundamente legale
clar definite pot împiedica serios eficienta fondului. Aceste obstacole au
condus la urmatoarele nevoi stringente institutionale privind anumite
fonduri:
• o mai mare independenta politica ar permite obtinerea unei
eficiente marite a multor fonduri regionale;
• câteva fonduri duc lipsa de garantii suficiente ca resursele proprii
vor fi folosite în scopul protectiei mediului. În anumite situatii,
însa, resursele câtorva fonduri au fost folosite pentru finantarea
activitatilor din afara mandatelor lor, chiar complet diferite de
protectia mediului. Aceste situatii au diminuat credibilitatea lor
institutionala si viabilitatea pe termen lung;
• fonduri create în interiorul structurilor institutionale ale
Ministerului Mediului pot întâmpina dificultati în atragerea si
mentinerea specialistilor necesari.
Veniturile fondului sunt limitate mult în câteva tarile NIS, unde
reforma economica este înca într-un stadiu nu foarte evoluat si se
înregistreaza dificultati financiare în sectorul public si în cel privat.
Mai mult, trebuie sa se ia în considerare conditiile de incertitudine,
deoarece unele venituri fluctueaza semnificativ de la an la an, fiind afectate
de negocierile anuale din Guvern sau Parlament.
Concentrarea asupra cheltuirii fondurilor variaza între tari si
institutii, pe baza unor factori cum sunt:
• prioritatile nationale de mediu;
• sursa si nivelul cererii pentru finantarea investitiilor de mediu;
• zona particulara a fondului, vis-à-vis de alte institutii financiare
de mediu;
• marimea si sursa veniturilor;
• tintele de dezvoltare institutionala pe termen lung.
Investitiile pentru reducerea poluarii în sectorul aerului si apei
domina cheltuielile majoritare ale fondului, în special în CEEC. La anumite
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
fonduri, cheltuielile cu monitorizarea mediului, cu managementul
pierderilor si protectia naturii sunt semnificative.
Educatia de mediu primeste un suport limitat de la majoritatea
fondurilor; câteva au cheltuit sume substantiale în afara sectoarelor de
mediu.
Veniturile tarilor din NIS sunt prea mici pentru ca acestea sa aloce
cheltuieli semnificative pentru proiectele de investitii capitale . Aceste
cheltuieli sunt adesea alocate pentru activitati noninvestitii: costuri
operationale ale autoritatilor de mediu, cooperarii internationale si
schimbului de experienta.
Majoritatea fondurilor din tarile CEE utilizeaza proceduri de
evaluare standardizate pentru compararea si clasificarea proiectelor pe baza
unor criterii, în timp ce altele , în particular din NIS , tind sa opereze cu cereri
de finantare pe baze particulare.
Considerând ca furnizarea finantarii pentru protectia mediului din
CEEC si NIS este limitata, utilizarea efectiva si eficienta a resurselor
disponibile este critica. Corespunzator, multe fonduri din regiune îsi pot
îmbunatati cheltuielile prin abordarea urmatoarelor aspecte:
• prioritatile definite clar pot mari impactul de mediu al
cheltuielilor;
• majoritatea fondurilor pot genera beneficii de mediu mai mari
prin implementarea unei strategii mai riguroase de identificare a
proiectelor, prin proceduri de evaluare si selectie subliniind
eficienta proiectelor;
• fondurile s-ar putea proteja împotriva criticii promovând un
suport public mai puternic pentru activitatile lor , prin cresterea
transparentei alocarii resursei proprii.
Fondurile pot angaja o varietate de mecanisme de plata pentru
furnizarea suportului lor financiar. Forma dominanta a finantarii (acordarea
de alocatii) este înlocuita sau completata de împrumuturi mai sensibile si
alte forme de subventii cum ar fi garantii-împrumuturi, investitii corecte.
Un studiu recent al OECD a descoperit ca, în anul 1996, fondurile de
mediu au reprezentat aproximativ 33% din totalul cheltuielilor cu investitia
de mediu în Polonia, pe când cota comparabila pentru fondurile din Ungaria
si Slovenia a fost de aproximativ 20%. Din cele 10 tari candidate la CEE,
aproape toate au fonduri de mediu operând la nivel national si/sau local.
Cheltuielile totale cu mediul în 1997 ale fondurilor CEE s-au cifrat la
aproximativ 700 milioane USD; costurile adiacente/suplimentare ale
fondurilor de mediu în regiune ar urca aceasta cifra la peste 800 mil USD.
Fondurile pentru mediu interesate în administrarea asistentei
financiare a UE vor trebui sa respecte cerinte suplimentare specifice UE si
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
programelor de asistenta. Câteva din cele mai importante dintre acestea
sunt:
1) eligibilitatea proiectelor, criterii de evaluare si selectie
compatibile cu prioritatile noi (de exemplu , câteva tipuri de
proiecte vor avea o prioritate mai mare decât altele; marimea
proiectului si participarea altor co-finantatori va fi cruciala);
2) proceduri de procurare competitive , compatibile cu regulile UE;
3) contabilitati, conduceri financiare si audituri potrivite cu
standardele recunoscute de UE;
4) raportarea la autoritatile EU (care implica, de asemenea, relatii
externe sporite si cunoasterea limbilor straine).

7.4 Impactul fondurilor bazate pe mecanisme de finantare


asupra pietei

Prevederea de finantare subventionata pentru protectia mediului din


tarile CEE si NIS a fost necesara pentru confruntarea legalitatii abuzului de
mediu si pentru depasirea unui numar de obstacole existente în perioada de
tranzitie care împiedicau implementarea totala a PPP. Aceste tari continua
sa progreseze în perioada de tranzitie, totusi, oportunitatile utilizarii altor
surse bazate mai mult pe piata si forme de finantare a mediului vor iesi la
iveala (de exemplu banci comerciale, resurse proprii). Într-adevar, câteva
din aceste surse si mecanisme sunt deja implicate în finantarea investitiilor
de mediu în regiuni, în special în tarile CEE. Ministerele de mediu si
oficialii fondului ar trebui sa evalueze regulat impactul pe care fondurile le
au asupra generarii mecanismelor de finantare bazate pe piata si sa ia masuri
pentru a se asigura ca fondurile nu împiedica dezvoltarea lor.
Deoarece pietele de capital se dezvolta atât în tarile CEE cât si în
NIS si nevoia pentru finantarea subventionata între clientii fondurilor se
diminueaza, fondurile ar trebui sa evalueze efectul pe care marimea
cheltuielilor proprii si formele de plata diferite le au asupra capacitatii de
obtinere a surselor comerciale si proprii de finantare a clientilor. Fondurile
ar trebui sa caute sa maximizeze capacitatea de obtinere si sa suporte activ
dezvoltarea mai multor mecanisme de finantare bazate pe piata, a unei
implementari mai directe a PPP , prin încurajarea unei responsabilitati mai
mari în rândul poluatorilor si utilizatorilor de resurse pentru finantarea
protectiei mediului. Deoarece aceasta responsabilitate devine mai puternica
în regiune , ar trebui sa se astepte ca fondurile vor suferi o schimbare
continua, probabil dramatica în unele cazuri, si ca regiunea ar putea fi
martora nu numai la crearea de noi fonduri, ci si la disparitia unora dintre
ele .
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.1
(Venituri si cheltuieli exprimate în milioane USD)
Bulgaria: Bulgaria: Cehia: Fondul statului de Estonia: Fondul Ungaria: Fondul
Fondul National Ecofondul mediu Central de mediu Central de protectia
de protectie National de mediului
a mediului încredere
Operationale în forma 1993 1996 1992 1990 1993
curenta din:
Totalul venituri V/C V/C V/C V/C V/C
(V) /cheltuieli (C) 2 3.60 2.18 - - 94.94 98.41 n.a. n.a. 29.90 17.19
1993 4.42 3.42 - - 155.93 123.11 1.08 61.13 25.61
1994 5.94 6.25 - - 186.87 183.84 1.83 55.32 26.30
1995 6.14 8.48 5.53 - 197.21 169.55 5.41 93.22 53.85
1996 9.49 4.38 5.24 0.39 167.15 103.97 7.69 8.78 80.99 84.56
1997

2
Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de început de an ; date privind cheltuielile exclud costurile de administratie s i
alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot depasi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii
precedenti; “n.a.” arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Bulgaria: Bulgaria: Cehia: Fondul statului de Estonia: Fondul Ungaria: Fondul


Fondul National Ecofondul mediu Central de mediu Central de protectia
de protectie National de mediului
a mediului încredere
Sursele majore de - taxa pe - datoria - taxe si penalit ati pentru - taxe si penalitati de - taxa pe combustibil
venituri în 1997 (% din combustibilul schimbata cu utilizarea mediu (46.2%) (46.9%)
totalul veniturilor) lichid (78.4%) Elvetia aerului/apei/de seurilor/p amâ - privatizare (27.4%) - taxele pentru alte
- privatizare (80.6%) ntului (51.5%) - taxele pentru produse (30.8%)
(13.8%) - profituri din - privatizare (28.3%) extragerile mineralelor - privatizare (6.6%)
- taxele operatiuni - returnarea împrumuturilor (17.8%) - penalitatile de mediu
administrative financiare cu dobânda (14.8%) - taxa pentru ambalare (4.7%)
(3.7%) (15.9%) - profituri din operatiuni (3.4%) - cota anuala pentru
- penalitati de - alocatii de la financiare (6.1%) - returnarea minerit (1.5%)
mediu (2.5%) Banca împrumuturilor sau - alocatii Phare (4.1%)
- returnarea Mondiala dobânda ( 2.3%) - returnarea
împrumuturilor (3.4%) - altele (2.9%) împrumuturilor cu
cu dobânda dobânda ( 5.1%)
(1.6%) - altele (0.3%)
Domeniile majore ale - aer (9.3%) - aer (49.7%) - aer (36.5%) - aer (1.9%) - aer (21.6%)
cheltuielilor în 1997 (% - apa (43.7%) - apa (49.9%) - apa (57.4%) - apa (57.4%) - apa (15.4%)
din totalul anual al - deseuri (16.8%) - protectia - de seuri (1.8%) - deseuri (10.1%) - deseuri (13.9%)
cheltuielilor de mediu ) - monitorizare mediului - protectia naturii/solului/a - programul de - scopuri publice
(20.5%) (0.5%) peisajului (4.2%) constructii (19.3%) (22.1%)
- protectia solului - supervizarea (11.9%) - decizii guvernamentale
(8.3%) - altele (23.5%) (10.4%)
- altele (1.4%) - altele (16.6%)
Mecanismele - alocatii - alocatii - alocatii (55.4%), - alocatii (89.6%), - alocatii (aprox.75%),
fundamentale de plata (76.8%), (85.2%), - împrumuturi fara sau cu împrumuturi fara împrumuturi fara
în 1997 (% din totalul împrumuturi împrumuturi dobânda mica (43.9%), dobânda (7.6%), dobânda (aprox.22%),
platilor pentru libere de libere de - subventiile cu dobânda ( împrumuturi împrumuturi
proiectele de mediu) dobânda dobânda 0.6%) avantajoase (2.8%) avantajoase (aprox 3%)
(7.7%), (14.8%)
investitii în
actiuni (15.6%)
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE

Tabelul 7.2
(Venituri si cheltuieli exprimate în mil. USD)
Polonia: Fondul National Polonia: Polonia: Fondul Slovacia : Fondul Slovenia: Fondul de
pentru protectia mediului Ecofondul provincial Cracovia statului de mediu dezvoltare pentru
si managementului apei pentru protectia protectia mediului
mediului
si managementul apei
3

Operationale în 1989 1992 1993 1991 1994


forma curenta
din:
Totalul venituri V/C V/C V/C V/C V/C
(V)/cheltuieli 266.70 204.94 8.85 4.62 2.03 1.00 31.89 34.94 - -
(C) 4 338.06 278.89 10.16 14.32 12.13 5.79 30.51 31.38 2.02 -
1993 481.58 428.44 29.64 20.84 19.13 6.51 35.59 34.35 10.41 0.60
1994 432.60 510.12 31.30 21.64 17.16 19.05 40.19 40.62 15.11 10.52
1995 418.61 389.67 33.58 36.52 14.84 17.03 30.99 28.94 20.43 17.81
1996
1997

3
Polonia are un numar de fonduri de mediu provinciale; Fondul Cracovia este unul dintre cele mai mari din aceste fonduri.
4
Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de început de an; date privind cheltuielile, excludem costurile de administratie
si alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot dep asi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii
precedenti; “n.a.” arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Polonia: Fondul National Polonia: Polonia: Fondul Slovacia : Fondul Slovenia: Fondul de
pentru protectia mediului Ecofondul provincial Cracovia statului de mediu dezvoltare pentru
si managementului apei pentru protectia protectia mediului
mediului
si managementul apei
3

Sursele majore de Taxele de mediu (53.6%), Schimburile de Taxele de mediu Alocatia bugetului de Privatizare (40.4%),
venituri în 1997 penalitati de mediu (1.3%), datorie cu SUA, (57.5%), penalitatile de stat (23.1%), taxele pe împrumut de la Banca
(% din totalul aloca tiile si împrumuturile Elvetia, Fran ta si mediu (3.2%), replata aer/apa/de seuri Mondiala (26.8%),
veniturilor) internationale (3.6%), Suedia (83.8%), împrumuturilor cu do- (73.3%), penalitatile replata împrumuturilor
replata împrumuturilor cu profituri din opera- bânda (24.4%), profi- pentru aer/apa/ deseuri cu dobânda 5 ( 23. 1% )
dobânda (35.7%), profituri tiuni financiare turi din operatiunile (2.1%), profituri din
din operatiuni financiare (14.9%), alocatiile financiare (14.9%); operatiuni financiare
(5.8%) din partea guv. (0.9%);
Norvegiei;
Domeniile majore aer (33.2%); apa (39.0%); - aer (56%) ; aer (56.9%) ; apa (25.4%); aer (26.9%); apa - aer (73.5%) ;
ale cheltuielilor în minerit (9.0%); protectia - apa (41.3%) ; deseuri (0.6%), urgente (55.0%); deseuri - apa (21.7%) ;
1997 ( % din solului (8.9%); protectia - protectia mediului (6.8%), monitori-zare (9.5%), protectia - deseuri (4.8%)
totalul anual al naturii (3.4%), urgente (2.7%) (4.0%), protectia solu- naturii (2.3%),
cheltuielilor de (1.8%), educatie (1.6%), lui (1.7%), protectia educatie (1.3%),
mediu ) monit. (0.8%), altele împotriva zgomotului cercetare (1.1%), altele
(2.5%) (1.5%), altele (3.1%) (3.9%)
Mecanismele Împrumuturi avantajoase - alocatii (100%) alocatii (25.4%), - aloca tii (100%) - împrumuturi
fundamentale de (61.2%), alocatii (30.9%), împrumuturi cu dobân- avantajoase (100%)
plata în 1997 (% subventii cu dobân da (2.5%), da usoara (74.6%)
din totalul platilor investitii în actiuni (5.1%);
pentru proiecte de
mediu)

5
Fondul administreaza de asemenea 277 împrumuturi raspândite/initiate de Ministerul Sloven al Mediului înainte de înfiintarea fondului,
a caror valoare se cifreaza la 1 4.8 milioane USD la 31.12.1997), dobânda (8.2%).
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
7.5. Experienta poloneza în domeniul folosirii instrumentelor
economice de protectie a mediului

Programul polonez de reforma orientata spre economia de piata a


avut un impact asupra protectiei mediului prin punerea accentului pe
autofinantarea protectiei mediului. Datorita vidului institutional lasat de
colapsul vechiului sistem a fost posibil sa se creeze un nou cadru
institutional pentr u a adapta sistemul de protectie a mediului la conditiile de
piata. Ca urmare, Polonia a încercat sa creeze o piata pentru protectia
mediului care sa nu depinda de buget, pentru a evita presiunile politice de a
taia sau limita resursele disponibile pentru protectia mediului în bugetul de
stat.
Cadrul finantarii protectiei mediului si proiectele de dezvoltare
durabila se bazeaza pe urmatoarele institutii:
ü fondul national pentru protectia mediului si managementul
apelor;
ü 49 de fonduri regionale pentru mediu si ape;
ü 2460 de fonduri locale pentru mediu si ape;
ü banca pentru protectia mediului;
ü fondul silviculturii;
ü fondul pentru protectia terenului agricol;
ü fonduri în proprietatea firmelor private si publice;
ü bugetele locale si municipale;
ü bugetul central;
ü ecofondul si alte forme de asistenta straina.
Sistemul de autof inantare pentru mediu din Polonia se bazeaza pe
conceptul din economia mediului - principiul poluatorul plateste. În mod
fundamental, fiecare utilizare a mediului pentru activitati umane reprezinta
un potential pentru distrugerea mediului, fie prin costur ile de oportunitate
pentru exploatarea resurselor, fie prin deseurile reziduale care sunt produse
secundare în procese. În teorie, aceasta este valabila pentru oricare si pentru
toate activitatile umane. PPP sustine de fapt ca fiecare utilizator al mediului
ar trebui sa plateasca fie pentru privilegiul de a extrage resurse din mediu,
fie pentru utilizarea acestuia ca loc de depozitare a deseurilor. Acest proces
de internalizare a costurilor externe este cunoscut, în general, în literatur a de
specialitate ca taxa pigouviana ( dupa economistul englez Arthur Pigou care
a facut pentru prima oara distinctia între costurile private si cele sociale).
Termenul de „extern” este utilizat deoarece costurile sociale sunt
externe tranzactiilor de baza dintre cumparator si vânzator. În vânzarea unui
automobil, teoria economica clasica presupunea la început ca toate costurile
de productie au fost suportate de catre vânzator si toate costurile de utilizare
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
platite de catre consumator, iar tranzactia, într-un anume sens, era un sistem
închis. Nici cumparatorul nici vânzatorul nu-si asumau nici o obligatie de a
plati societatii orice alte costuri ulterioare datorita poluarii aerului (sau
poluarii rezultate în urma aruncarii uleiurilor, cauciucurilor sau, în final,
chiar a masinii). Astfel, societatea absoarbe oarecum aceste costuri, iar
cumparatorul si vânzatorul se eschiveaza de la plata lor. Automobilul, prin
utilizarea de catre cumparator , îi asigura acestuia mobilitate si comoditate,
dar diminueaza calitatea aerului pentru trecatori, care nu iau parte la
tranzactia cumparator-vânzator. Automobilul este un exemplu evident, dar
aproape orice produs modern din lumea industrializata lasa în urma, într-o
anumita masura , un astfel de cost social (extern).
Economistii de mediu si resurse naturale au sustinut ca asemenea
costuri sociale sa poata fi impuse vânzatorilor si consumatorilor prin tarife
pentru utilizarea mediului – costurile externe ar putea fi astfel
„internalizate”.
Tarifele pentru apa se bazeaza de obicei pe acoperirea costurilor de
extragere, purificare si distribuire a apei, dar nu se percepe nici un tarif
pentru apa în sine. Notiunea de tarif de utilizare a mediului a fost
controversata, în mare masura, pentru ca au existat dispute cu privire la
modul în care trebuie calculate aceste tarife. Teoretic, tarifele pentru emisii,
de exemplu, ar trebui sa fie egale cu costul marginal al activitatii de
reducere a poluarii, pentru a o pastra în limitele admisibile. Într-o economie
dezvoltata activa, exista multe investitii care se bazeaza pe vechile supozitii.
O mare parte a agriculturii din SUA se bazeaza pe presupunerea abundentei
apei gratuite si orice încercare de a stabili un pret pentru apa în termenii
lipsei sale reale întâmpina o puternica opozitie politica. Multe activitati
implica procese în mai multe etape, astfel încât, în mod ideal, tarifele de
mediu ar trebui sa urmeze extragerii resurselor în bunurile intermediare pâna
la produsele finite, incluzând costurile de mediu pentru transportarea si
depozitarea lor finala.
Important de retinut este faptul ca numai câteva tari, mai ales cele
nordice, au putut crea un mijloc politic si economic impus publicului pentru
utilizare/poluare.
Polonia a stabilit tarife ridicate pentru utilizarea apei sau
extragerea/exploatarea de alte resurse din mediu, pentru depozitarea
deseurilor sau eliberarea emisiilor. De exemplu, pentru poluarea aerului
tariful este de cca 80 $ pe tona emisa de SO 2 sau NOX.
Pentru emisia unei tone de poluant cancerigen, ca azbestul, cromul
sau benzenul, taxa depaseste 51.000 $. Exista specialisti care afirma ca si
asemenea niveluri ridicate de poluare nu îndeplinesc criteriile unei taxe
eficiente, adica nivelul care ar putea sa acopere costurile marginale de
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
reducere a poluarii. De aceea, taxele sunt considerate mai mult instrumente
pentru obtinerea de fonduri, decât stimulente pentru utilizatori/poluatori de
a-si reduce impactul asupra mediului.
În anul 1999 existau în Polonia cca 3000 de inspectori de mediu care
lucrau în cadrul a 50 de Inspector ate de stat pentru protectia mediului.
Polonia are o institutie financiara unica pentru problemele mediului
– Banca pentru Protectia Mediului. Aceasta banca este responsabila pentru
colectarea platilor si tarifelor pentru poluare, facilitând comercializarea
emisiilor între poluatori, generând împrumuturi si încurajând firmele sa
lanseze proiecte de mediu, evaluând si supervizând implementarea
proiectelor creditate. Banca functioneaza ca orice banca comerciala, oferind
o întreaga gama de servicii de economii si conturi pentru deponenti, servicii
de împrumut comercial obisnuit servicii de consultanta si de brokeraj,
executând operatiuni de schimb valutar. Ceea ce este unic la aceasta banca
este faptul ca îi este permis sa ofere rate ale dobânzii sub nivelul pietei
pentru diferite tipuri de proiecte de mediu, inclusiv asigurarea de
împrumuturi pentru firmele cu activitate în domeniul protectiei mediului.
Finantarea pentru aceste rate preferentiale ale dobânzii provine din Fondul
National pentru Protectia Mediu lui si Managementul Apei si din fondurile
regionale. 6
Tipurile de împrumuturi bancare acordate de banca sunt urmatoarele:
- împrumuturi pentru modernizarea si extinderea fabricarii de
echipament si aparatura de control, instalarea acestora în fabrici;
- împrumuturi pentru proiecte implicând depozitarea si tratarea
deseurilor.
Banca participa la finantarea proiectelor atâta timp cât acestea
urmeaza politica nationala de mediu.

7.6 Fondul pentru mediu în România

Recomandarile facute de banci si organismele internationale din


cadrul programelor de asistenta si de ajustare structurala pentru tranzitia la
economia de piata – raportul Bancii Mondiale nr. 10613 – RO/1992,
recomandare reiterata si la Conferinta OECD „Fondurile de mediu în
economiile în tranzitie” din 27-28 oct. 1994 de la St. Petesburg – au avut un
rol decisiv în înfiintarea Fondului de Mediu în România.

6
Când ratele dobânzii comerciale au variat între 27-30%, ratele dobânzilor subventionate
au variat între 8-12%.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Reamintim, Fondurile de Mediu au devenit functionale astfel:
• Polonia – 1989
• Slovacia – 1991
• Cehia – 1991
• Bulgaria – 1993
• Ungaria – 1993
• Macedonia – 1998
• Estonia – 1996
• Federatia Rusa – 1996
Legislatia cu privire la existenta acestui fond de mediu în tarile mai
sus enumerate cuprinde un set comun de obiective:
Ø promovarea activitatilor si investitiilor în domeniul protectiei
si îmbunatatirii calitatii mediului;
Ø încurajarea dezvoltarii unei structuri economice favorabile
protejarii mediului;
Ø sponsorizarea cercetarii si dezvoltarea de proiecte;
Ø conservarea biodiversitatii;
Ø încurajarea educatiei si instruirii ecologice.
În aceste tari, în practica, principalul rol al Fondului a fost sa
furnizeze asistenta financiara în investitii pentru mediu si sa dezvolte
infrastructuri legate de protectia mediului.
Privind superficial, se poate aprecia Fondul doar ca instrument
administrativ -financiar de sporire a fiscalitatii prin multiplicarea taxelor si a
amenzilor.
În România, dupa lungi dezbateri, Fondul pentru Mediu este înfiintat
prin lege în anul 2000, perioada în care el începe sa-si reduca importanta în
celelalte tari.
Obiectivul global al Fondului pentru Mediu este acela de a functiona
ca un “instrument economico-financiar destinat sustinerii realizarii cu
prioritate a proiectelor cuprinse în Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului, în conformitate cu normele si standardele de mediu în
vigoare”.
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
7.6.1 Definitii

Acronime si abrevieri
În text se vor folosi urmatoarele acronime si abrevieri:
CoA - Comitetul de Avizare al Administratiei Fondului
Fond - Fondul pentru Mediu
CD - Comitetul Director al Administratiei Fondului
IFI - Institutii financiare internationale
MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
PNAPM - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului
FIP - Formular informativ privind proiectul
FCF - Formular de cerere de finantare pentru proiect
Legea nr. 73/2000 privind Atât Legea nr. 73/2000, modificata si
Fondul pentru Mediu, completata prin OU nr. 93/2001, cât si
modificata si completata prin HG nr. 1174/2001 definesc structura
Ordonanta de Urgenta nr. globala a Fondului, cadrul
93/2001 si Hotarârea de organizatoric, resursele financiare si
Guvern nr. 1174/ 21.11.2001 scopul activitatilor. Fondul este
pentru aprobarea înfiintat sub autoritatea MAPM ca
regulamentului de organizare institutie de utilitate publica cu
si functionare si a structurii personalitate juridica, în conformitate
organizatorice ale si cu Legea nr. 72/1996 privind
Administratiei Fondului Finantele Publice. Bugetul Fondului
pentru Mediu va fi aprobat de catre Guvern la
propunerea MAPM. Operatiunile
financiare ale Fondului care privesc
constituirea, gestionarea si utilizarea
resurselor financiare vor fi derulate
prin inte rmediul unitatilor Trezoreriei
Statului. Fondurile necheltuite ramase
la sfârsitul anului în conturile Fondului
pot fi reportate de la un an la altul, cu
exceptia sumelor provenite de la
bugetul statului.

Planul National de Actiune Resursele Fondului vor fi alocate


pentru Protectia Mediului pentru sustinerea unui numar limitat
(PNAPM) de categorii de proiecte de interes
public major, cu prioritate a celor
cuprinse în Planul National de Actiune
pentru Protectia Mediului
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Comitetul de Avizare al CoA este compus din reprezentantii
Fondului (CoA) unor ministere, Secretariatului General
al Guvernului, Directorul General al
Administratiei Fondului si un
reprezentant ales al ONG-urilor din
domeniul mediului. Presedintele CoA
va fi reprezentantul MAPM.

Comitetul Director al Comitetul Director al Administratiei


Administratiei Fondului (CD) Fondului (CD) este compus din
Directorul General si directorii
directiilor de specialitate ale acestuia.
Directorul General va fi Presedintele
CD.

Directorul General al DG va fi raspunzator pentru


Administratiei Fondului (DG) conducerea curenta a Administratiei
Fondului si o reprezinta în relatiile cu
tertii. DG va fi numit si revocat în
conformitate cu prevederile legii de
catre Ministrul Apelor si Protectiei
Mediului si aceasta functie este
asimilata cu cea de director general
din minister.

Granturi Grantul este un credit nerambursabil si


este principalul mecanism al Fondului
de finantare a proiectelor prioritare de
mediu neinvestitionale. Cererile pentru
granturi pot fi depuse de urmatoarele
institutii: organizatii
neguvernamentale, agentii
guvernamentale si institutii de
învatamânt, firme private. Grantul este
acordat în conformitate cu liniile
directoare si conditiile prevazute în
Sectiunea 4 a Planului de Activita te.

Subventii ale dobânzilor Un grant indirect aplicat unui credit


comercial pentru a “usura” termenii
si/sau conditiile acestuia (de regula
pentru a reduce ratele efective ale
dobânzilor). Fondul poate oferi aceasta
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
forma de finantare pentru a sprijini
proiectele de mediu care sunt financiar
viabile si sustenabile, permitând celui
care propune proiectul sa -si
recupereze atât investitia cât si
costurile de functionare. Sprijinul
financiar se acorda în conformitate cu
liniile directoare si conditiile
prevazute în Sectiunea 4 a Planului de
Activitate.

Credite avantajoase O forma de finantare cu credite


rambursabile pe care Fondul o poate
oferi pentru sustinerea proiectelor de
mediu. Creditele sunt finantate de
catre Fond si administrate de catre
bancile colaboratoare. Aceste credite
avantajoase ofera termeni si conditii
atractive în comparatie cu cele
disponibile pe pietele comerciale de
capital (adica rate ale dobânzilor mai
reduse, termeni extinsi de rambursare
sau acordarea unor perioade de gratie).

Garantii pentru credite O alta forma de sprijin financiar pe


care Fondul o poate oferi. Garantiile
pentru credite sunt întelegeri legale ca
Fondul sa plateasca creditorilor
(bancilor) o parte sau întreaga suma a
împrumutului si dobânzilor, în cazul în
care debitorul (beneficiarul de proiect)
este incapabil sa plateasca.

Trezoreria statului si banci Unitatile trezoreriei statului si bancile


colaboratoare care au semnat acorduri de cooperare
cu Fondul pentru a deveni parteneri la
constituirea, gestionarea si utilizarea
resurselor financiare.

Planul Anual de Planul de activitate este elaborat anual


Activitate de Administratia Fondului, adoptat de
catre CoA. Planul defineste tipurile
proiectelor carora Fondul le va acorda
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
prioritate în cursul anului, în conditiile
utilizarii diferitelor mecanisme de
alocare si indica plafoanele tinta
pentru fiecare domeniu prioritar.
Pentru fiecare mecanism de alocare,
Planul defineste termenii si conditiile
utilizate de catre Fond pentru
evaluarea si selectia proiectelor.

Ciclul de proiect Ciclul de proiect include urmatoarele


etape: identificarea si dezvoltarea
(elaborarea) proiectului; evaluarea
proiectului; selectia proiectului si
acordarea sprijinului financiar;
furnizarea sprijinului financiar;
implementarea proiectului;
monitorizare si evaluare.

Formular informativ privind Este cererea preliminara scurta


proiectul (FIP) (Partea I) completata si depusa de
catre solicitantii care doresc sa
primeasca sprijin financiar din partea
Fondului. Pe baza informatiilor din
FIP, Fondul determina daca
solicitantul satisface criteriile de
eligibilitate stabilite si daca acesta va
fi invitat sa depuna si Partea a II-a a
cererii.

Formular de cerere de Este Partea a II-a a cererii completata


finantare pentru proiect de solicitantii eligibili în urma
(FCF) acceptarii de catre Fond a FIP-urilor
depuse de acestia. Formularul contine
informatii detaliate referitoare la
organizatia solicitatoare si la proiectul
propus. Fondul examineaza si
evalueaza FCF pe baza unor criterii de
evaluare stabilite. Acestea sunt urmate
de catre selectia de catre CD al
Fondului a proiectelor ce urmeaza a fi
finantate si adoptarea finala din partea
CoA.
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Proiecte investitionale Se refera la cheltuielile pentru proiecte
implicând achizitionarea, fabricarea
sau instalarea de echipamente/
tehnologii de protectie a mediului si la
constructia instalatiilor pentru
protectia mediului (de exemplu,
instalatii de epurare a apelor,
incineratoare pentru deseuri). Nu se
refera la cheltuielile care acopera
costurile curente si costurile de
întretinere ale unor astfel de
echipamente si instalatii.

Proiecte neinvestitionale Se refera la activitati precum


functionarea si întretinerea
echipamentelor si instalatiilor de
protectie a mediului, instruirea,
educarea si constientizarea publicului,
monitorizarea mediului, cercetarea si
dezvoltarea, protejarea naturii prin
mijloace netehnologice (inclusiv
calculatoare si alte echipamente de
birou pentru sprijinirea unor astfel de
activitati).

Criterii de eligibilitate Sunt conditii minime strict necesare


stabilite de catre Fond, pe care orice
proiect trebuie sa le satisfaca pentru a
fi luat în considerare în vederea
acordarii de sprijin financiar.

Criterii de evaluare si selectie O varietate de conditii, standarde si


preferinte definite de catre Fond
pentru a evalua o cerere de finantare a
unui proiect pe o baza concurentiala.
Pe baza evaluarii solicitarilor, Fondul
selectioneaza proiectele care vor primi
asistenta financiara.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

7.6.2 Obiectivele Fondului

În conformitate cu Legea nr. 73/2000, cu modificarile si completarile


ulterioare, Fondul a fost înfiintat “…ca un instrument economic -financiar
destinat sustinerii si realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul
National de Actiune pentru Protectia Mediului, în conformitate cu normele
si standardele de mediu în vigoare”.
Ca parte a acestui obiectiv si la un nivel mai operativ, sarcina
Fondului este de a sprijini finantarea investitiilor prioritare necesare pentru a
respecta “acquis -ul comunitar” al Uniunii Europene.
Pentru realizarea acestor obiective , Fondul trebuie sa fie un
instrument financiar inovator , care sa furnizeze stimulenti strategici si
sprijin financiar pentru initiativele privind protectia mediului din perioada
tranzitiei, pâna ce alte instrumente si mecanisme financiare specifice unei
economii de piata mature vor deveni functionale. Fondul va combina
resursele disponibile ale poluatorilor, pietelor de capital, investitorilor si
donatorilor , pentru a se asigura ca vor fi realizate investitiile cele mai
eficiente pentru protectia mediului, atât în termeni de beneficii pentru mediu
cât si prin prisma beneficiilor economice.
Fondul va formula si implementa politici si proceduri bazate pe
standarde înalte ale obiectivitatii, capacitatii de exprimare în termeni
economici si transparentei. Utilizarea de catre Fond a unor prioritati,
criterii de eligibilitate si de selectie în domeniul mediului, clar definite si
facute publice si a unor proceduri riguroase de evaluare vor contribui la
respectarea acestor principii. Informatiile despre activitatile Fondului vor fi
comunicate solicitantilor, institutiilor guvernamentale si publicului printr-un
numar de mecanisme, incluzând Raportul Anual (Sectiunea 8), instrumente
de constientizare a publicului, materiale pentru înscrieri si corespondenta
scrisa.
Fondul va finanta, pe baza concurentiala, o gama de proiecte de
mediu propuse în cererile depuse de solicitanti. Exista o mare variatie a
capacitatii solicitantilor de a cofinanta costurile proiectelor. Tipul de sprijin
financiar necesar pentru a efectua o investitie sau derula un proiect
neinvestitional variaza de asemenea de la solicitant la solicitant. Pentru a
satisface gama de cereri si de solicitanti, Fondul va furniza un numar diferit
de forme de asistenta financ iara: granturi, subventionarea dobânzilor, credite
avantajoase, garantii pentru credite etc.
Prioritatile specifice programului si nivelurile finantarilor vor varia
de la an la an, în functie de bugetul Fondului si de prioritatile anuale în
domeniul mediului stabilite prin Planul Anual de Activitate.
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

7.6.3 Bugetul de cheltuieli al Fondului

Bugetul anual de cheltuieli al Fondului va fi determinat în functie de


Planul Anual de Activitate. Ca principii directoare generale pentru bugetul
de cheltuieli, sunt sugerate urmatoarele:
4 suma totala a bugetului va reprezenta suma care urmeaza a fi
cheltuita într -un an;
4 cheltuieli pentru acoperirea:
• formelor diverse de asistenta financiara furnizata de catre
Fond proiectelor si activitatilor care au drept scop rezolvarea
anumitor aspecte ale protectiei mediului, asa cum sunt
acestea definite în Planul Anual de Activitate. Plafoane
indicative de cheltuieli (de ex. procente din cheltuielile
previzionate pentru un an) trebuie stabilite prin Planul Anual
de Activitate pentru fiecare tip de activitate/proiect de mediu.
• costurilor de administrare a Fondului de pâna la 3% din
veniturile acestuia (cu exceptia primului an de functionare, în
timpul caruia costurile curente si de capital ale Fondului se
asigura prin bugetul MAPM).
Asa cum este stipulat în Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru
Mediu cu modificarile si completarile ulterioare, Fondul este mandatat sa-si
aloce resursele sale financiare pentru asistenta financiara a proiectelor
prioritare incluse în Panul National de Actiune pentru Protectia Mediului, în
conformitate cu normele si standardele de mediu în vigoare. În acest scop,
Fondul va sprijini investitiile prioritare necesare pentru respectarea “acquis -
ului comunitar” al Uniunii Europene, cu scopul fundamental de:
• a controla si reduce poluarea aerului, apei si solului, inclusiv prin
utilizarea tehnologiilor curate;
• a proteja resursele naturale;
• a administra sau recicla deseurile;
• a trata si/sau distruge deseurile periculoase;
• a proteja si pastra biodiversitatea;
• a educa si creste gradul de constientizare a publicului cu privire
la mediul înconjurator.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

7.6.4 Veniturile Fondului

A fost un subiect de mare disputa, nu atât din punct de vedere al


surselor, cât mai ales din punct de vedere al cotelor din valoarea încasata.
Sursele de venituri pentru Fond, asa cum sunt actualmente precizate
în Art. 9 al Legii nr.73/2000 (modificata si completata prin Ordonanta de
Urgenta nr. 93/2001) , sunt urmatoarele:
• o cota de … din valoarea încasata pentru exportul fierului vechi;
• o cota de ... din valoarea încasata pentru exportul de deseuri de
metale neferoase;
• o cota de ... din valoarea încasata pentru exportul de busteni;
• o cota de ... din valoarea de import a deseurilor de hârtie;
• o cota de ... din valoarea încasata la comercializarea pe piata
interna a substantelor periculoase si a produselor cu potential
toxicologic ridicat asupra sanatatii populatiei, indiferent de
provenienta acestora – anexa 2 si 3;
• alocatii de la bugetul de stat, varsaminte, donatii, sponsorizari,
asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice
române sau straine;
• sumele încasate din restituirea creditelor acordate, dobânzi, alte
operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului
pentru Mediu;
• asistenta financiara din partea unor organisme internationale;
• sumele încasate de la manifestari organizate în beneficiul
Fondului pentru Mediu.
Primele cinci surse de venituri din lista anterioara sunt prevazute a
alimenta în mod curent si automat Fondul în fiecare an, adica ele reprezinta
surse de venituri permanente. Celelalte surse mai putin sigure pot fi
considerate ca discretionare (de ex. transferuri bugetare), conditionate (de
exemplu rambursarea creditelor, operatiunile financiare) sau potentiale
(de exemplu donatii de la institutiile românesti, bilaterale sau
internationale).

7.6.5 Structura si administrarea Fondului

Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (modificata si


completata prin OU nr. 93/2001) si HG nr. 1174/21.11.2001 confera cadrul
legal pentru structura si administrarea Fondului. Ordine si decizii ulterioare
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
pot fi emise de catre MAPM cu precizarea unor elemente ale administrarii
Fondului.
Comitetul de Avizare

Comitetul Director

Director general

Directia de Directia relatii Direct ia Serviciul Serviciul


proiecte si de contencios, management, resurse
internationale economica
implementare audit intern umane/ administrativ
si relatii cu
publicul

Figura 7.1 Structura organizatorica a Administratiei Fondului pentru Mediu

Structura Administratiei Fondului pentru Mediu

Fondul este înfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate


publica cu personalitate juridica, în conformitate cu Legea nr. 72/1996
privind Finantele Publice si Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru
Mediu, cu modificarile si completarile ulterioare. Organismele de conducere
ale fondului sunt colectiv denumite ca Administratia Fondului. Structura
Administratiei Fondului este prezentata în figura 7.1 si consta în Comitetul
de Avizare, Comitetul Director, Directorul General si directiile si serviciile
functionale si administrative ale Fondului. CD al Fondului îi include pe
Directorul General si pe directorii directiilor Fondului. Compozitia,
responsabilitatile si autoritatea acestor organisme diferite este prezentata în
continuare.

Comitetul de Avizare: CoA va avea urmatoarea alcatuire:


• câte un reprezentant, la nivel de Director General sau Director,
împuternicit prin ordin al ministerului de resort din cadrul
MAPM, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si
Familiei, Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului
Dezvoltarii si Prognozei, Ministerului Lucrarilor Publice,
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Transporturilor si Locuintei, Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor si Secretariatului General al
Guvernului;
• Directorul General al Administratiei Fondului;
• un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale de mediu,
desemnat prin vot de catre acestea.
Componenta nominala a CoA se aproba prin ordin al ministrului
MAPM. CoA va fi condus de catre un Presedinte, asistat de doi
Vicepresedinti. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM.
Vicepresedinti vor fi reprezentantii desemnati de catre Ministerul Finantelor
Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei. Presedintele CoA îi poate
convoca pe membrii acestuia si conduce sedintele acestuia.
Membrii CoA nu primesc indemnizatii pentru activitatile defasurate.
CoA analizeaza si adopta prin vot urmatoarele:
• criteriile si metodologiile de selectare a proiectelor;
• planul anual, inclusiv categoriile de proiecte propuse pentru
finantare în anul respectiv;
• proiectele prioritare ce urmeaza sa fie finantate de catre Fond,
dintre cele propuse de CD;
• modalitatile de sustinere a proiectelor si, dupa caz, dobânda cu
care se acorda creditele rambursabile.

Comitetul Director: CD este compus din Directorul General al


Administratiei Fondului si directorii directiilor de specialitate ale acesteia.
Directorul General este Presedinte al CD.
CD va avea urmatoarele responsabilitati:
• elaboreaza manualul de operare, inclusiv criteriile si
metodologiile de selectare a proiectelor, pe care le înainteaza
spre adoptare CoA;
• fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de venituri si
cheltuieli al Fondului pentru Mediu;
• elaboreaza planul anual, incluzând categoriile de proiecte ce vor
fi finantate în anul respectiv, pe care îl înainteaza spre adoptare
CoA;
• evalueaza si prezinta prioritatile si proiectele pentru care se
solicita sustinere financiara din Fondul pentru mediu, pe care le
înainteaza spre adoptare CoA;
• propune modalitatile de sustinere si, dupa caz, dobânda cu care
se acorda creditele rambursabile;
• întocmeste bilantul contabil pe care îl înainteaza MAPM;
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• asigura respectarea prevederilor legale privind alimentarea,
gestionarea Fondului si supravegheaza implementarea proiectelor
adoptate;
• întocmeste Raportul Anual privind utilizarea Fondului de Mediu,
pe care îl face public.

Directorul General: DG asigura conducerea curenta a Administratiei


Fondului. Responsabilitatile DG includ:
• sa reprezinte Administratia Fondului în relatia acesteia cu terte
parti;
• sa angajeze si sa elibereze din functie, în conditiile legii,
personalul de conducere si de executie al Administratiei
Fondului, potrivit legilor în vigoare;
• sa defineasca atributiile specifice functiilor, adica fisa posturilor
respective, din directiile, serviciile, colectivele sau
compartimentele de specialitate ale Administratiei Fondului;
• autoritatea de a emite decizii necesare îndeplinirii
responsabilitatilor sale.
DG va fi numit sau revocat din functie de catre Ministrul Apelor si
Protectiei Mediului potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 73/2000 cu
modificarile si completarile ulterioare.

Unitatile functionale si administrative ale Administratiei Fondului


sunt încadrate cu personal executiv angajat în directiile si servic iile
prezentate în figura 7.1:
• Directia de proiecte si de implementare;
• Directia relatii internationale;
• Directia economica;
• Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul;
• Serviciul management, resurse umane/ administrativ.
Personalul nu trebuie strict restrictionat în cadrul unei singure
directii, o persoana putând avea responsabilitati în cadrul uneia sau mai
multor directii functionale, îndeosebi în fazele de demaraj ale Fondului.
Descrierea detaliata a posturilor este cuprinsa în fisa postului si trebuie
aprobata de catre DG. Numarul maxim de posturi în care poate fi angajat
personal în anul 2002 (exclusiv CoA) este de 31. Remunerarea personalului
angajat al Administratiei Fondului trebuie facuta în conformitate cu
prevederile actelor norma tive în vigoare.

Directia de proiecte si de implementare: aceasta directie (cu ajutor


de la Directia economica în anumite situatii) este în principal responsabila
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
pentru managementul si implementarea ciclului de proiect. Activitatile
includ:
i) identificarea proiectelor;
ii) managementul cererilor, inclusiv comunicarea cu solicitantii;
iii) examinarea si evaluarea proiectelor;
iv) negocierile cu solicitantii;
v) coordonare între diversele parti interesate precum unitatile
trezoreriei statului sau bancile pentru finantarile externe si
expertii tehnici;
vi) supervizarea transferului fondurilor catre proiecte si
vii) monitorizarea proiectelor.
Directia coopereaza cu unitatile trezoreriei statului sau cu bancile
pentru finantarile externe privind solicitarile referitoare la subventionarea
dobânzilor si credit e avantajoase. În plus, directia sprijina elaborarea
Planului Anual de Activitate, pregatirea Raportului Anual si realizarea
discutiilor cu reprezentantii mediului de finantare si consultanta externe.

Directia relatii internationale. Aceasta directie, în strânsa colaborare


cu Directorul General si ceilalti directori, se va preocupa de realizarea
cooperarii cu institutiile straine si internationale interesate sa afle informatii,
sa colaboreze si/sau sa contribuie la Fond. O importanta deosebita o vor
avea comunicatiile cu institutiile care au legatura cu Uniunea Europeana si
procesul de aderare.

Directia economica. Aceasta directie este responsabila pentru


urmatoarele activitati:
i. monitorizarea tuturor articolelor de venituri si cheltuieli ale
Fondului;
ii. pregatirea bugetelor anuale ale Fondului;
iii. pregatirea tuturor rapoartelor financiare si informatiilor necesare
auditului intern si extern;
iv. evaluarea performantelor financiare ale Fondului;
v. elaborarea si amendarea procedurilor financiare si
vi. actualizarea bazei de date financiare a Fondului (venituri,
cheltuieli administrative, alocari pentru proiecte).

Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul. Functiile


acestui serviciu includ un rol principal în auditul intern, rezolvarea relatiilor
de contencios si realizarea de campanii de constientizare a publicului cu
privire la Fond si la diversele sale programe de finantare.
FONDUL PENTRU MEDIU
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Acest serviciu
este raspunzator de administrarea curenta a Administratiei Fondului. Este
raspunzator pentru urmatoarele activitati:
i) pregatirea tuturor rapoartelor administrative;
ii) recrutarea si angajarea personalului;
iii) elaborarea si amendarea procedurilor administrative ale
Administratiei Fondului si
iv) evaluarea performantelor administrative ale Administratiei
Fondului, inclusiv supervizarea examinarii performantelor
personalului.

Relatiile cu alte institutii guvernamentale


Fondul colaboreaza cu mai multe ministere, dintre care sapte au
reprezentanti în CoA al Fondului. Cooperarea va fi deosebit de strânsa cu
MAPM. Desi Fondul va beneficia de o considerabila autonomie functionala,
acesta este înfiintat si functioneaza sub autoritatea MAPM. MAPM va juca
un rol important în emiterea de ordine si decizii pentru activitatile Fondului
si în numirea si revocarea DG al Fondului. Mai mult, reprezentantul MAPM
în CoA este si Presedintele acestuia.
Administratia Fondului va realiza, de asemenea, o strânsa colaborare
cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei, ai caror
reprezentanti în CoA îndeplinesc functiile de vicepresedinti ai acestuia.

Relatiile cu solicitantii
Toate societatile comerciale si institutiile publice, cu sau fara profit,
care deruleaza proiecte în domeniul protectiei mediului si sunt înregistrate
pentru a desfasura activitati în România, pot face cereri de asistenta
financiara din partea Fondului.
Formele specifice de interactiune dintre Administratia Fondului si
aceste grupuri, inclusiv procesul depunerii cererilor sau propunerilor pentru
licitatii, comunicarea si implementarea proiectelor finantate sunt descrise în
capitolul 6 al acestui manual.
Asa cum se mentiona, la nivelul anului 2002 “Fondul pentru Mediu”
nu era operational în România. Se preconizeaza ca la nivelul anului 2003 sa
se poata finanta primele proiecte.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

8 Concluzii

8.1 Includerea costurilor de mediu în evaluarea rezultatelor


economice

Notiunea de durabilitate este inclusa în definitia curenta a venitului,


si anume maximul de care un individ sau o natiune se poate lipsi într-o
perioada data, fara ca situatia sa se modifice. Astfel spus, venitul nu consta
doar din beneficiile investitiei, plus marimile activului minus diminuarile
activului, ceea ce se poate realiza la nivelul maxim al unei lungi perioade de
consum. Cresterea venitului real se realizeaza prin definitie pe termen lung,
deoarece un consum pe termen scurt nu este contabilizat ca venit.

Sistemele de calcul al performantelor economice nationale (produsul


national brut) si al venitului national (produsul national net) nu tin cont de
deprecierea activelor naturale. Cu toate acestea, reducerea rezervelor
minerale si petroliere, despadurirea si pierderea de sol fertil pot antrena o
marire a costurilor de productie sau o scadere a randamentului. În plus,
aceste sisteme imputa cheltuieli pentru a compensa pagubele ecologice ale
activului cu cele ale pasivului, contribuind astfel la crearea unei iluzii de
‘sanatate’ economica. Aceasta iluzie este însa întarita atunci când aceste
pagube antreneaza o marire a cheltuielilor pentru sanatate si productie, ale
caror totaluri se adauga la veniturile furnizorilor de bunuri si servicii. Pe
scurt, pagubele ecologice pot reduce productia. Sistemele conventionale de
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
contabilitate tin cont de acestea atunci când se indica o scadere a venitului,
când exista o reduce re a productiei curente. PNB –ul nu ia în considerare
celelalte pagube ecologice. Bogatiile naturale sunt atuuri la contributia
pentru finantarea investitiilor în domeniul industriei, infrastructurii,
educatiei si pentru finantarea altor activitati de dezvoltare care se transforma
în alta forma, în activul existent; însa sistemele curente de evaluare
economica nu reflecta nicidecum aceasta dezvoltare si, prin urmare, nu
permit sa se judece daca asa-zisa convertire constituie un câstig sau o
pierdere, cu atâ t mai mult de a le determina importanta. În aceste conditii se
poate vorbi de o tara care merge spre faliment epuizându-si rezervele
minerale, distrugându-si padurile, poluându-si apele si atmosfera si care va
afisa, cu toate acestea, un bilant de sanatate economica rasunatoare,
deoarece cifrele PNB-ului si PNN-ului apar excelente. Aceasta distorsiune a
realitatii întareste doctrina eronata a contradictiei între “economie” si
“mediul înconjurator”.

Este indispensabil sa se realizeze un nou sistem de evaluare mai


realista a rezultatelor economice nationale.

8.2 Instrumente economice care favorizeaza conservarea


si utilizarea durabila a resurselor

Pot fi avute în vedere diverse instrumente susceptibile a asigura


conservarea si utilizarea durabila a resurselor. Dintre acestea, impozitele
asupra resurselor pot contribui la limitarea cererii. Scopul impozitelor este
acela de a încuraja utilizarea durabila a resurselor.
Impozitele trebuie sa fie echitabile, usor de modificat si sa contribuie
la orientarea economiei pe cai aflate în conformitate cu interesele societatii.
Cresterea impozitelor este necesara pentru a penaliza comportamentele
indezirabile, cum ar fi acelea de epuizare sau poluare a resurselor.
Impozitele ar trebui sa varieze pentru o astfel de categorie de
produse în functie de impactul lor asupra mediului înconjurator.
Taxele se aplica conform Principiului Consumator/Poluator/ Platitor,
ele jucând un rol important în reglementarea accesului la resursele comune.
Cresterea nive lului taxelor asupra poluarii ar trebui sa fie superioara
costurilor care ar antrena controlul surselor de poluare, de natura sa-l
convinga pe poluator sa previna poluarea si sa încurajeze dezvoltarea
tehnologiilor curate.
Stimularea economica si financia ra care încurajeaza
supraexploatarea resurselor si degradarea mediului înconjurator ar trebui
CONCLUZII 199
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
suprimate, ele fiind în mod frecvent în conflict cu politica altor sectoare
publice (sanatate, turism, protectia mediului).
Cautiunile si garantiile de executie – o alta forma de încurajare pe
linia protectiei mediului – consta în necesitatea unui depozit de cautiuni
pentru activitatea si produsele potential nocive pentru mediul înconjurator,
cautiuni care sunt rambursate o data ce situatia a fost reglata într-o maniera
satisfacatoare. Acest sistem poate fi aplicat la fel de bine pentru nivelul
individual cât si la nivelul sectorial, cum ar fi în industrie. Garantia
executiei este un fel de cautiune. Depozitul impus are în vedere garantarea
gestionarii durabile a resurselor, fiind rambursat când obiectivele au fost
atinse. Acest depozit poate servi la asigurarea restaurarii zonelor de unde s-
au exploatat minereuri sau pentru activitati industriale puternic poluante –
societatile forestiere ar putea varsa un depozit de garantie pentru
reîmpadurire , rambursabil.
Permisele negociabile –autorizatii de poluare sau de utilizare a
resurselor pâna la un nivel predeterminat – sunt reglementate prin lege si
acordate prin apelarea ofertelor sau pe baza utilizarilor existente.
Întreprinderile au posibilitatea de a cumpara si vinde aceste autorizatii.
Permisele negociabile sunt considerate preferabile masurilor fiscale atunci
când este necesar sa se fixeze praguri de emisie sau de utilizare globala. În
termeni generali, acest sistem trebuie sa fie privit ca o masura tranzitorie
privind evitarea unui dezechilibru al economiei, asteptând aplicarea unor
norme mai severe.
Taxele, impozitele, permisele negociabile, subventiile si alte garantii
de executie îi pot impulsiona pe agentii economici în aplicarea normelor
relative ale mediului în maniera cea mai avantajoasa, din punct de vedere al
raportului cost-eficacitate.
Rezultate similare se pot obtine si prin politica de preturi, norme si
subventii. Astfel, preturile ridicate ale energiei, apei si ale materiilor prime
pot determina conservarea resurselor. Pentru a permite unei industrii sa-si
puna la punct tehnologiile respective înainte de intrarea în vigoare a
normelor mai stricte, este util sa se procedeze la o introducere progresiva a
acestor norme.
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Anexa 1

Reglementari în domeniul
mediului în România dupa 1990

LEGI:
• Legea fondului funciar nr. 18/1991
• Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata
• Legea Apelor nr. 107/1996
• Legea privind desfasurarea în siguranta a activitatilor nucleare
nr. 111/1996
• Legea privind constituirea si functionarea Consiliului National pentru
Mediu si Dezvoltare Durabila, nr. 158/22.10.1999
• Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si celor forestiere, solic itate potrivit legii
nr. 18/1991 si a Legii 169/1997
• Legea nr. 2/2000 privind modificarea si completarea Legii 61/1991 si
sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala,
a ordinii si linistii publice
• Legea 73/11.05.2000 privind F ondul pentru Mediu
• Legea 160/3.10.2000 privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 14/2000 pentru aderarea României la Conventia Internationala
privind cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi
• Legea nr. 159/3.10.2000 pentru aprobarea Ordonantei Guver nului
nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la
utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
• Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la
Conventia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice,
adoptat la 11 decembrie 1997
• Legea nr. 9/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la
Montréal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la
Copenha ga, la 25 noiembrie 1992
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Legea nr. 21/2001 pentru acceptarea unor Amendamente la Statutul
Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) adoptate la a
43-a sesiune a Conferintei Generale a acesteia la 1 octombrie 1999
• Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo,
la 25 februarie 1991
• Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul
de la Montréal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon,
adoptat la cea de-a IX-a reuniune a Partilor, la Montréal din
15 – 17 .09.1997
• Legea nr. 201/2001 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de
întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si
Guvernul Elvetiei si a Întelegerii asupra proiectului - proiect elvetian
privind energia termica (Buzau, Pascani), semnate la Bucuresti, la
8 ianuarie 1999
• Legea nr. 384/2001 pentru aprobarea OUG nr. 204/2000 pentru
modificarea art. 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea în
siguranta a activitatilor nucleare
• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
• Legea nr. 454/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.
82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
• Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor
• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice
• Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Acordului între Comunitatea
Europeana si România privind participarea României la Agentia
Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si
Observare (EIONET)
• Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia
atmosferei
• Legea nr.112 din 14 martie 2002, pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata
drepturilor de import a unor echipamente pentru protectia mediului
• Legea nr. 191 din 16 aprilie 2002 a gradinilor zoologice si acvariilor
publice
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei
Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare
si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea
• Legea nr. 285 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 19/2002 privind ratificarea Acordului de
asistenta financiara nerambursabila dintre România si Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionând în calitate
de agentie de implementare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru
finantarea Proiectului «Controlul poluarii în agricultura », semnat la
Bucuresti la 16 ianuarie 2002
• Legea nr. 265 din 15 mai 2002 pentru acceptarea amendamentelor la
Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste
frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora
• Legea nr. 293 din 15 mai 2002 privind aprobarea Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu
• Legea nr. 368/2002 pentru aprobarea Ordona ntei de Urgenta a
Guvernului nr.41 din 28 martie 2002 pentru ratificarea
Memorandumului de întelegere privind cooperarea sub auspiciile
Protocolului de la Kyoto, art.6, prin proiecte cu aplicare comuna între
România si Olanda, semnat la Haga, la 23 noiembrie 1999
• Legea nr.434/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr.37/2002 privind protectia animalelor de laborator folosite în scopuri
stiintifice sau în alte scopuri
• Legea nr. 471/2002 pentru protectia animalelor de laborator folosite
în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului
• Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile
• Legea nr. 474 din 9 iulie 2002 privind ratificarea Memorandumului de
finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeana
privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul
pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura «Reabilitarea
tehnologiei de epurare a apelor uzate si modernizarea retelei de
canalizare în orasul Timisoara, România » semnat la Bruxelles la
4 decembrie 2001 si la Bucuresti la 22 februarie 2002
• Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime
interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice
exclusive ale României – republicare
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Legea nr. 553/2002 pentru ratificarea Protocolului privind protectia
mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la
04 octombrie 1991
• Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu – republicare
• Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii
• Legea nr. 652/2002 pentru aderarea României la Protocolul
Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe
distante lungi cu privire la finantarea pe termen lung a Programului de
cooperare pentru supravegherea si evaluarea transportului pe distante
lungi al poluatorilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva
la 28 septembrie 1984
• Legea nr. 681/2002 privind acceptarea de catre România a
amendamentelor la Codul international de management pentru
exploatarea în siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul
international de management al sigurantei – Codul I.S.M.), adoptate
de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia M.S.C.
104(73) din 5 decembrie 2000 si pentru modificarea Legii nr. 85/1997
privind acceptarea de catre România a Codului international de
management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru
prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei
– Codul I.S.M.), adoptat de catre Organizatia Maritima Internationala
prin Rezolutia A 741(18) din 4 noiembrie 1993.

ORDINE:
• Ordinul MAPPM nr. 462/93 – Conditiile tehnice privind protectia
atmosferei
• Ordinul MAPPM nr. 125/1996 – Procedura de reglementare a
activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului
înconjurator
• Ordinul MAPPM nr. 278/1996 – Regulament de atestare pentru
elaborare a studiilor de impact asupra mediului si a bilanturilor de
mediu
• Ordinul MAPPM privind monitorizarea pe baza de licenta de import
automata a importului de marfuri folosite
• Ordinul MAPPM nr. 322/16.03.2000 privind “Procedura de autorizare
a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare
pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si
fauna salbatica, precum si a importului acestora “
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Ordinul MAPPM nr. 1325/22.09.2000 privind participarea publicului
la pregatirea politicilor si legislatiei de mediu
• Ordinul Ministrului nr. 1618/2000 pentru aprobarea sectiunilor
reprezentative din cadrul Sistemului National de Supraveghere a
Calitatii Apelor
• Ordin comun al ministrilor MAAP - MAPM (nr. 21; nr. 115) privind
interzicerea pescuitului pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii" pâna la data de 15 martie 2001
• Ordinul Ministrului nr. 35/2001 (ANRM) privind concursul public de
oferte nr. 21/2001 pentru concesionarea activitatilor miniere de
exploatare
• Ordinul Ministrului nr. 325/21.03.2001 privind aprobarea
Instructiunilor tehnice pentru aplicarea prevederilor Hotarârii
Guvernului nr. 472/2001 privind unele masuri de protectie a calitatii
resurselor de apa – NTPA 012 si pentru modificarea Ordinului
Ministrului mediului nr. 242/1990
• Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea
Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea
calitatii apelor de suprafata
• Ordinul Ministrului nr. 452/04.05.2001 (MAPM) si 105.951/
18.05.2001 (MAAP) pentru aprobarea Regulamentului de organizare
si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea
Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole
• Ordinul Ministrului nr. 678/17.07.2001 pentru aprobarea componentei
nominale a grupurilor de înfiintare a comitetelor de bazin la nivelul
fiecarei directii a apelor si a grupului national de coordonare a
activitatilor tehnice de secretariat
• Ordinul Ministrului nr. 706/27.07.2001 privind aprobarea
Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a
unitatilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, în executie,
consultanta în domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice
pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor
• Ordinul Ministrului nr. 913/15.10.2001 pentru aprobarea continutului
Planului de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice si a planului
de actiune pentru anul 2002 pentru implementarea Directivei cadru a
apei
• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 353/20.08.2001 a aprobat Normele
de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a
lucratorilor externi
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 366/22.09.2001 privind Normele de
securitate radiologica-Proceduri de autorizare
• Ordinul Ministrului nr. 1100 din 28 dece mbrie 2001 privind
modificarea si completarea Ordinului ministrului apelor si protectiei
mediului nr.706/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate în
elaborarea de studii, proiecte, în exe cutie, consultanta în domeniul
gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si
a autorizatiilor de gospodarire a apelor
• Ordinul Ministrului nr. 1103 din 3 ianuarie 2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de
compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia
benzinei la terminale si la statiile de benzina
• Ordinul Ministrului nr. 9 din 8 ianuarie 2002 pentru contingentarea
consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon
în anul 2002
• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 374 din 4 octombrie 2001 privind
aprobarea Normelor pentru expeditii internationale de materiale
radioactive implicând teritoriul României
• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind
aprobarea Normelor fundamentale pentru transportul în siguranta al
materialelor radioactive
• Ordin comun nr. 140/247 din 26 martie 2002 privind prohibitia
pescuitului al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al
ministrului apelor si protectiei mediului
• Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF,
privind elaborarea si reactualizarea planurilor locale de actiune pentru
sanatate în relatie cu mediul
• Ordin comun nr. 98/90 din 4 martie 2002 al MAAP si CNCAN pentru
aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare
tratate cu radiatii ionizante
• Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 73 din 11 februarie 2002 privind
aprobarea Normelor de autorizare a lucrului cu surse de radiatii în
exteriorul incintei special amenajate
• Ordin comun nr.856/112/91 din 14 martie 2002 al MSF, MAAP si
CNCAN pentru aprobarea Normelor privind alimentele si furajele
contaminate radioactiv dupa un accident nuclear sau alta situatie de
urgenta radiologica
• ORDIN nr. 246 din 22 martie 2002 pentru aprobarea unor acorduri de
mediu
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Ordin comun nr. A11842 din 15 februarie 2002 al MAE, MAAP,
MAPM, INS, MFP si ASAS pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a Comitetului National Român F.A.O.
• Regulament al CNCAN din 3 aprilie 2002 privind taxele si tarifele
pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare
• Ordin comun nr. 342/170 din 16 aprilie 2002 al MAPM si MAAP
pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului nr.
140/247/2002 privind prohibitia pescuitului
• Ordin MSF nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala
de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale
• Ordin nr. 121 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea continutului
Fisei de evidenta a barajelor – NTLH-035
• Ordin nr. 114 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului
privind organizarea si certificarea corpului de experti pentru evaluarea
starii de siguranta în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de
importanta A si B – NTLH-014 si a Procedurii de avizare a
specialistilor pentru evaluarea starii de siguranta în exploatare a
barajelor încadrate în categoriile de importanta C si D – NTLH-015
• Ordin nr. 115 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei
privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor – NTLH-021
• Ordin nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei
privind evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor si
lacurilor de acumulare – NTLH -022 si a Metodologiei privind
evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor si digurilor care
realizeaza depozite de deseuri industriale – NTLH-023
• ORDIN nr. 117 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea
Regulamentului privind certificarea personalului de conducere si
coordonare a activitatii de urmarire a comportarii în timp a barajelor –
NTLH – 031
• Ordin nr. 118 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de
emitere a acordului si autorizatiei de functionare în siguranta a
barajelor – NTLH-032
• Ordin nr. 119 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de
trecere în conservare, post-utilizare sau abandonare a barajelor –
NTLH-033
• Ordin nr. 120 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii si
competentelor de efectuare a controlului privind siguranta în
exploatare a barajelor – NTLH-034
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Ordin nr. 147 din 21 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de
declarare publica a caracteristicilor generale, a categoriei de
importanta si a gradului de risc asociat barajelor – NTLH-036
• ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind înfiintarea Secretariatului
tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, în cadrul
Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase
• REGULAMENT elaborat de Consiliul Concurentei din 10 mai 2002
cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului
• Ordin nr.526 din 24 iunie 2002 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a Comitetului National Român pentru
Programul Hidrologic International si a componentei acestuia
• ORDIN nr. 530 din 10 iunie 2002 privind numirea comisiei de
evaluare a candidaturilor si a ofertelor depuse în procedura de
concesionare a valorificarii resurselor stuficole din zonele apartinând
domeniului public de interes national, aflate în perimetrul Rezervatiei
Biosferei “Delta Dunarii”
• ORDIN nr . 531 din 10 iunie 2002 privind aprobarea Instructiunilor de
organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii
resurselor stuficole din zonele apartinând domeniului public de interes
national, aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
• ORDIN nr. 532 din 10 iunie 2002 privind numirea comisiei de
evaluare a candidaturilor si a ofertelor depuse în procedura de
concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinând
domeniului public de interes national, aflate în perimetrul Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii
• ORDIN nr. 533 din 10 iunie 2002 privind aprobarea Instructiunilor de
organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii
resurselor piscicole din zonele apartinând domeniului public de interes
national, aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
• ORDIN MIR nr. 282 din 4 iulie 2002 privind desemnarea
organismelor de inspectie a instalatiilor, echipamentelor si
dispozitivelor utilizate în scopul limitarii emisiilor de compusi
organici volatili rezultati din depozitarea, încarcarea, descarcarea si
distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina
• ORDIN nr. 439 din 21 mai 2002 pentru aprobarea organizarii actiunii
de voluntariat în domeniul protectiei mediului
• ORDIN nr. 627/PL din 9 iulie 2002 privind aprobarea Studiului de
oportunitate pentru concesionarea bunurilor din domeniul public al
statului ce alcatuiesc obiectivul de investitii "Acumulare Lac
Vacaresti" si a modului de calcul al redeventei minime de
concesionare
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• ORDIN nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomerarilor si
clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului
în România
• ORDIN nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie
îndeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit
si pe lista nationala de deseuri acceptate în fiecare clasa de deseuri
• ORDIN nr. 1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a
Comisiei pentru Acordarea Etichetei Ecologice
• ORDIN nr. 1043/2002 pentru aprobarea modelului si continutului
formularului “Declaratie privind obligatiile de plata la veniturile
Fondului pentru mediu”
• ORDIN nr. 192/2002 pentru aprobarea Normelor de securitate
radiologica privind gospodarirea deseurilor radioactive provenite de la
prepararea minereurilor de uraniu si toriu
• ORDIN nr. 1112/2002 privind nominalizarea birourilor vamale de
control si vamuire la frontiera pentru intrarea/iesirea din tara a
substantelor care epuizeaza stratul de ozon
• ORDIN nr. 183/2002 privind aprobarea normelor pentru expedieri
internationale de deseuri radioactive implicând teritoriul României
• ORDIN nr. 608/2002 privind aprobarea Listei europene a substantelor
chimice notificate – ELINCS

ORDONANTE:
• Ordonanta de urgenta privind etichetarea substantelor periculoase, nr.
200/9.11.2000
• Ordonanta de urgenta privind siguranta barajelor, nr. 244/2000
• Ordonanta de urgenta privind protectia atmosferei, nr. 243/2000
• Ordonanta privind regimul ariilor protejate, nr. 236/2000
• Ordonanta de urgenta privind regimul deseurilor, nr. 78/16.06.2000
• Ordonanta de urgenta privind deseurile neferoase reciclabile,
nr. 11/2001
• Ordonanta de urgenta privind gestionarea deseurilor industriale
reciclabile, nr. 16/2001
• Ordonanta nr.87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a
localitatilor
• Ordonanta nr.21/30.01.2002 privind gospodarirea localitatilor rurale si
urbane
• OUG nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000
privind Fondul pentru mediu
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• Ordonanta de Urgenta nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului pentru
asistenta financiara nerambursabila dintre România si Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionând în ca litate
de Agentie de Implementare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru
finantarea Proiectului “Controlul Poluarii în Agricultura”, semnat la
Bucuresti la 16.01.2002
• Ordonanta de Urgenta nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii
• Ordonanta de Urgenta nr. 38 din 21 martie 2002 privind întocmirea si
finantarea studiilor pedologice si agrochimice si finantarea Sistemului
national de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum si sol-
vegetatie forestiera pentru silvicultura
• Ordonanta de Urgenta nr. 41 din 28 martie 2002 pentru ratificarea
Memorandumului de întelegere privind cooperarea sub auspiciile
protocolului de la Kyoto “art.6” prin proiecte cu aplicare comuna între
România si Olanda semnat la Haga la 23 nov.1999
• Ordonanta de Urgenta nr.91 din 20 iunie 2002 pentru modificarea si
completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995
• Ordonanta de urgenta nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei
nationale “Apele Române”
• Ordonanta de Urgenta nr. 206/2002 pentru ratificarea
Memorandumului de întelegere dintre România si Comunitatea
Europeana privind asocierea României la cel de-al saselea Program-
cadru al Comunitatii Europene pentru cercetare, dezvoltare
tehnologica si activitati demonstrative cu scopul de a contribui la
crearea Spatiului European de Cercetare si Inovare (2002-2006) si la
cel de-al saselea Program-cadru al Comunitatii Europene a Energiei
Atomice (Euratom) pentru activitati de cercetare si instruire cu scopul
de a contribui la crearea Spatiului European de Cercetare
(2002-2006), semnat la Bruxelles la 29 octombrie 2002
• Ordonanta de Urgenta nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a
zonei costiere
• Ordonanta Guvernului nr.37/2002 privind protectia animalelor de
laborator folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri
• Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 privind implementarea
standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea
poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor
maritime sub pavilion strain care utilizeaza porturile sau instalatiile
românesti din largul marii, care opereaza pe sau deasupra platoului
continental românesc
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
HOTARÂRI DE GUVERN:
• H.G. pentru aprobarea Acordului dintre MAPPM si Ministerul
Mediului si Energie i din Danemarca
• H.G. nr. 170/18.01.2001 privind organizarea si functionarea Directiei
Generale a Vamilor
• H.G. nr. 1336/14.12.2000 privind limitarea continutului de sulf din
motorina
• H.G. nr. 173/13.03.2000 pentru reglementarea regimului special
privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si al altor
compusi similari
• HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Apelor si Protectiei mediului
• HG nr. 372/2001 privind aprobarea listei cuprinzând echipamentele
pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import,
achizitionate în cadrul proiectelor LIFE 99/ENV/RO006607 MOSYM
si LIFE 99/ENV/RO/006746 ASSURE
• HG nr. 527/2001 privind stabilirea gradului minim de
biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti în detergenti,
produse de întretinere si produse de curatat
• HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea
emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea,
încarcarea, descarcarea si distribuirea benzinei la terminale si statiile
de benzina
• HG nr. 573/2001 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea
si eficienta aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor
pe piata
• HG nr. 625/2001 privind aprobarea procedurii de autorizare a
functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei mediului
• HG nr. 643/2001 privind plata contributiei României de participare la
programul LIFE pentru 2001 – 2002
• HG nr. 658/12.07.2001 privind transmiterea unor bunuri proprietate
publica a statului si a terenurilor aferente din administrarea MAPM în
administrarea MIR
• HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate
• HG nr. 671/2001 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea
si eficienta energetica a masinilor de spalat si uscat rufe de uz casnic
pentru introducerea lor pe piata
• HG nr. 672/2001 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
aparatelor electrocasnice în functie de nivelul zgomotului transmis
prin aer
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• HG nr. 732/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata
a benzinei si motorinei
• HG nr. 741/2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor si
fondurilor aferente programelor ce se experimenteaza si finanteaza din
bugetul MAPM în anul 2001
• HG nr. 870/2001 privind organizarea Comitetului National Român
F.A.O.
• HG nr. 922/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele
pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import,
achizitionate în cadrul proiectului ‘Sistemul meteorologic integrat
national’
• HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care
contin substante periculoase
• HG nr. 1097/2001 privind constituirea si functionarea Comitetului
interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei
mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national
• HG nr. 1174/2001 privind aprobarea structurii organizatorice si a
regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului
pentru mediu
• HG nr. 1167 privind înfiintarea Garzii de mediu
• HG nr. 9 din 10 ianuarie 2002 pentru completarea anexei nr. 1 la
Hotarârea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al
deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri
periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul înconjurator
• HG nr.1335 din 27 decembrie 2001 privind scutirea de la plata taxelor
vamale a importului unui utilaj de igienizare si ecologizare a plajelor
• HG nr. 53/2002 pentru aprobarea Acordului între Guvernul României
si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul
protectie i mediului, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2001
• HG nr. 65 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre
Guvernul României si Guvernul Suediei privind cooperarea în
domeniul energiei si mediului, semnat la Bucuresti la 26 noiembrie
2001
• HG nr. 96 din 7 februarie 2002 privind echiparea si dotarea
personalului Garzii de Mediu
• HG nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de
calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca apele de suprafata utilizate
pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si
frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata
destinate producerii de apa potabila
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• HG nr. 118 din 7 februarie 2002 privind aprobarea Programului de
actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor
subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase
• HG nr. 153 din 20 februarie 2002 pentru aprobarea concesionarii
valorificarii resurselor stuficole din zonele domeniului public de
interes national aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta
Dunarii”
• HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor
• HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor
• HG nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetelor
ecologice
• HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate
• HG nr. 201 din 28 martie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind calitatea apelor pentru moluste
• HG nr. 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind ca litatea apelor de suprafata care necesita protectie si
ameliorare în scopul sustinerii vietii piscicole
• HG nr. 241 din 13 martie 2002 pentru trecerea din domeniul public al
statului în domeniul privat al statului a turnului metalic pentru antena
care com pune radarul meteorologic de la Bârnova, judetul Iasi, aflat în
administrarea Companiei Nationale “Institutul National de
Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor” – S.A.
• HG nr. 273 din 21 martie 2002 pentru aprobarea contributiilor
voluntare anua le, în dolari S.U.A., ale României la bugetul
Organizatiei Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe anii 2000 si
2001
• HG nr. 311 din 4 aprilie 2002 pentru aprobarea concesionarii
valorificarii resurselor piscicole din zonele domeniului public de
interes na tional aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta
Dunarii”
• HG nr. 328 din 4 aprilie 2002 pentru aprobarea bugetelor de venituri
si cheltuieli pe anul 2002 ale Institutului National de Cercetare –
Dezvoltare pentru Protectia Mediului – I.N.C.D.P.M. Bucuresti,
Institutului National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore
Antipa” – I.N.C.D.M. Constanta si Institutului National de Cercetare –
Dezvoltare “Delta Dunarii” – I.N.C.D.D.D. Tulcea, aflate în
coordonarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului
• HG nr. 341 din 4 aprilie 2002 pentru actualizarea limitelor amenzilor
contraventionale prevazute în Legea nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• HG nr. 335 din 4 aprilie 2002 privind unele masuri de implementare
în România a programului “Steagul Albastru – Blue Flag”
• HG nr. 364 din 15 aprilie 2002 privind normarea parcului auto si a
consumului de carburanti pentru activitatile specifice desfasurate de
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
• HG nr. 349 din 11 aprilie 2002 privind gestionarea ambalajelor si
deseurilor de ambalaje
• HG nr. 367 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Statutului de
organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta
Dunarii” si a componentei nominale a Consiliului stiintific
• HG nr. 422 din 25 aprilie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre
Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind
notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii
asupra instalatiilor nucleare, semnat la Bucuresti la 19 februarie 2002
• HG nr. 423 din 25 aprilie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre
Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind notificarea
rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra
instalatiilor nucleare, semnat la Moscova la 21 februarie 2002
• HG nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea si completarea
Hotarârii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate
• HOTARÂRE nr. 459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de
calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere
• HG nr. 481 din 16 mai 2002 pentru abrogarea Hotarârii Guvernului
nr. 1.223/2001 privind trecerea unor bunuri din domeniul public în
domeniul privat al statului si pentru mandatarea Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului sa initieze, prin Compania Nationala “Apele
Române” – S.A., procedurile pentru constituirea unei societati
comerciale cu capital mixt în vederea realizarii si exploatarii unui
complex cultural- sportiv în zona Lacului Vacaresti
• HG nr. 482 din 16 mai 2002 pr ivind participarea României la
Summitul mondial pentru dezvoltare durabila, Johannesburg,
26 august – 4 septembrie 2002
• HG nr. 573 din 13 iunie 2002 privind aprobarea procedurii de
autorizare a functionarii comerciantilor
• HOTARÂRE nr. 799 din 25 iulie 2002 pentru modificarea anexelor
nr. 1 si 2 la Hotarârea Guvernului nr. 96/2002 privind echiparea si
dotarea personalului Garzii de Mediu
ANEXA 1
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
• HOTARÂRE nr. 711 din 3 iulie 2002 privind aprobarea publicarii
deciziilor Consiliului de Asociere România -Uniunea Europeana.
DECIZIA nr. 3 din 23 martie 2001 a Consiliului de Asociere
România-Uniunea Europeana privind adoptarea conditiilor si a
modalitatilor de pa rticipare a României la instrumentul financiar
pentru protectia mediului (LIFE)
• HOTARÂRE nr. 743 din 11 iulie 2002 privind stabilirea procedurilor
de aprobare de tip al motoarelor cu ardere interna destinate masinilor
mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze
si particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei
atmosferei
• HOTARÂRE nr. 882 din 16 august 2002 privind organizarea la
Bucuresti, în perioada 2-6 septembrie 2002, a Conferintei tarilor
dunarene din ca drul Programului hidrologic international UNESCO
• HOTARÂRE nr. 827 din 31 iulie 2002 privind stabilirea Criteriilor de
acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate
frigorifice
• HOTARÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv
deseurile periculoase
• HOTARÂRE nr. 913 din 22 august 2002 privind aprobarea Listei
cuprinzând echipamentele pentru protectia mediului scutite de plata
taxei pe valoarea adaugata, achizitionate în cadrul proiectului
"Sistemul meteorologic integrat national"
• HG nr.984 din 10 septembrie 2002 privind aprobarea Listei
cuprinzând echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata
taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata, achizitionate în cadrul
Proiectului LIFE – MEDIU 00/ENV/RO/000986 RIVERLIFE
• HG nr.918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor
publice sau private supuse acestei proceduri
• HOTARÂRE nr. 1022 din 10 septembrie 2002 privind regimul
produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sanatatea,
securitatea muncii si protectia mediului
• HOTARÂRE nr. 1115/2002 privind accesul la informatiile privind
mediul
• HOTARÂRE nr. 1293/2002 privind echipamentele de protectie a
mediului care urmeaza a fi scutite la import de plata taxei pe valoarea
adaugata
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
STANDARDE :
• STAS 1342/1991 – Calitatea apei potabile
• Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retelele de
canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare (NTPA
002/2002), aprobat prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002
• Normativul privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali
(NTPA 001/2002), aprobat prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002
• Conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Normele
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare, aprobate prin Ordinul ministrului apelor
si protectiei mediului nr.462/1993
• ISO 14001 – Sistem de management de mediu
• ISO 14004 - Sistem de management de mediu
• SR ISO 5667 – 10 Calitatea apei – Prelevarea apelor uzate
• ISO 14.010 – Linii directoare pentru Auditul de mediu
• ISO 14.011.1 – Linii directoare pentru Auditul de mediu
• ISO 14.011.2 – ISO 14.060 – sunt în lucru
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Anexa 2

Lista
cuprinzând substantele chimice
periculoase comercializate
de producatori si importatori,
mai putin cele utilizate
la producerea medicamentelor

1. 1,1-dicloretilena 19. Acrilat de etil 37. Benzpiren


(clorura de viniliden) 20. Acrilonitril 38. Bioxid de sulf
2. 1,2-dicloretan 21. Aldehida benzoica 39. Brom
3. 1,2-dicloretilena 22. Aldehida propionica 40. Bromura de etil
4. 1,2,3-trimetilbenzen 23. Aldrin 41. Butil mercaptan
5. 1,2,4-triclorbenzen 24. Anilina 42. Butilamina
6. 2-etilhexil-diftalat 25. Anisidina 43. Cadmiu si compusi
7. Acetaldehida 26. Antimoniu 44. Celosiv si derivati
8. Acetamida 27. Antracen 45. Cianogen
9. Acetat de vinil 28. Arsen si compusi 46. Cianuri de potasiu
10. Acetoncianhidrina 29. Auramina 47. Ciclofosfamida
11. Acetona 30. Benzatracen 48. Ciclohexanona
12. Acetonitril 31. Benz-a-piren 49. Ciclohexilamina
13. Acid acetic 32. Benz-b-fluorantren 50. Clor
14. Acid antranilic 33. Benzen 51. Cloralcani C10-C13
15. Acid cianhidric 34. Benzen-g, h, i- 52. Clorfenvinfos
16. Acid picric perilen 53. Cloroform
17. Acid propionic 35. Benzidina 54. Clorura de alil
18. Acrilamida 36. Benz-k-fluorantren 55. Clorura de benzil
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
56. Clorura de cianuril 92. Fluor si compusi 128. o- si p-
57. Clorura de etil 93. Fluorantren diclorbenzen
58. Clorura de metil 94. Formaldehida 129. o-Tolidina
59. Clorura de metilen 95. Fosgen 130. o-Toluidina
60. Clorura de vinil 96 Fractii alcooli 131. o-Clorfenol
61. Compusi dioxanici 132. Octil-fenoli
tributilstanici 97. Furfurol 133. Oxid de etilena
62. Crom si compusi 98. Glicidol 134. Oxid de propilena
63. Cumen 99. Hexaclorbenzen 135. p-Aminoazobenzen
(izopropilbenzen) 100. Hexaclorbutadiena 136. p-tertiar butiltoluen
64. Diclor/difenil/ 101. Hexacloretan 137. Paration-metil
tricloretan (DDT) 102. Hexametilentetra - 138. Pentaclorbenzen
65. Dibenzantracen mina 139. Pentacloretan
66. Diclorhidrina 103. Hidrazina 140. Pentaclorfenol
67. Diclormetan 104. Hidrochinona 141. Percloretilena
68. Diclorpropan 105. Hidrogen sulfurat (tetracloretilena)
69. Diclorvos 106. Indeno-1,2,3-ce- 142. Perclormetil
70. Dieldrin piren mercaptan
71. Dietanolamina 107. Iodura de metil 143. Pirocatechina
72. Difenileteri 108. Isodrin 144. Plumb si compusi
bromurati 109. Izopropil 145. Rezorcina
73. Dimetilanilina glicidileter 146. Sarin
74. Dimetilformamida 110. Maneb 147. Stiren
75. Dimetilftalat 111. Mercur si compusi 148. Sulfura de carbon
76. Dinitrat de 112. Metilcelosolv 149. Tetracloretan
etilenglicol 113. Metilcloroform 150. Tetraclorura de
77. Dinitrobenzen 114. Metilzocianat carbon
78. Dioxan 115. Metilmercaptan 151. Toluen
79. Disulfoton 116. Metiletilcetona 152. T oluilen
80. Diuron 117. Monoclorbenzen diizocianat
81. Endrin 118. Monoclorhidrina 153. Triclorbenzeni
82. Epiclorhidrina 119. Monoetanolamina 154. Tricloretan
83. Etanolamina 120. Morfolina 155. Tricloretilen
84. Etilamina 121. Naftalina 156. Triclorpropan
85. Etilbenzen 122. Negru de fum 157. Triclorura de
86. Etilenclorhidrina 123. Nichel carbonil benzil
87. Etilenglicol 124. Nichel si compusi 158. Trinitroluen
88. Etilendiamina 125. Nitrobenzen 159. Vinil toluen
89. Etilmercaptan 126. Nitroluen 160. Xilen
90. Fenilbetanaftilamina 127. Nonil-fenoli 161. Xilenol
91. Fenilendiamina 162. Zineb
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Anexa 3

Lista
cuprinzând substantele chimice
periculoase comercializate
de producatori si importatori,
utilizate în agricultura

1. Alaclor 4. Clorpirifos 7. Isoproturon 10. Simazin


2. Atrazin 5. Cupru si compusi 8. Lindan 11. Trifluralin
3. Carbaril 6. Endosulfan 9. Malathion 12. Zinc si compusi
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Lista de tabele

Tabelul 2.1 - Prezentarea sintetica a politicii de mediu pe componente ..... 33


Tabelul 3.1 - Analiza cost-beneficiu....................... ..................................... 74
Tabelul 3.2 - Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea
benzinei cu concentratie scazuta de plumb.............. ............. 75
Tabelul 3.3 - Modul de percepere a riscului de mediu de catre opinia
publica..................................................................................... 82
Tabelul 3.4 - Rata de morbiditate - coeficienti de regresie............... ........... 90
Tabelul 3.5 - Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor... ..... 97
Tabelul 3.6 - Tipuri de munca.................................................................... .. 99
Tabelul 3.7 - Estimarile costurilor recreerii pentru diverse paduri
din Marea Britanie.................................................................102
Tabelul 4.1 - Structura contabilitatii resurselor materiale .......................... 117
Tabelul 5.1 - Bugetul programului de finantare......... ............................... 137
Tabelul 5.2 - Etapele studiului de fezabilitate............................................ 137
Tabelul 5.3 - Lista de preturi pentru utilajele componente ale instalatiei
de sortare............................................................... ............... 139
Tabelul 5.4 - Bugetul.................................................................................. 140
Tabelul 5.5 - Calculul economic privind deseurile urbane
din orasul Buzau................................................................ ... 140
Tabelul 5.6 - Clasificarea tipurilor de deseuri în grupe si subgrupe
de deseuri...................................................................... ........ 142
Tabelul 5.7 - Compozitia gunoiului menajer în Râmnicu Vâlcea
în functie de tipul cladirii si de anotimp (%)........................ 150
Tabelul 5.8 - Compozitia si cantitati de deseuri organice
din Râmnicu Vâlcea................................................ ............ 151
Tabelul 5.9 - Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje
din Râmnicu Vâlcea........................... .................................. 152
Tabelul 6.1 - Date de intrare ....................................................................... 155
Tabelul 6.2 - Tabel comparativ.................................... .............................. 160
Tabelul 6.3 - Calculul IDU......................................................................... 165
ABORDARI ECONOMICE ÎN PRO TECTIA MEDIULUI
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Tabelul 7.1 - Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate
din CEE ............................................................................... 175
Tabelul 7.2 - Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate
din CEE ............................................................................... 177
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Lista de figuri

Figura 2.1 - Ciclul unei politici de mediu ................................................... .37


Figura 2.2 – Ciclul politicii integrate de mediu ........ .................................. 38
Figura 3.1 - Relatia cererii pentru un produs... ............................................ 71
Figura 3.2 - Curba cererii în cazul vizitarii unei paduri.... ........................ 101
Figura 5.1 - Metoda de realizare a unei analize prin sortare...................... 148
Figura 5.2 - Schema sortarii... .................................................................... 148
Figura 5.3 - Compozitia deseurilor menajere din Râmnicu Vâlcea. .......... 151
Figura 5.4 - Compozitia si cantitati de deseuri organice
din Râmnicu Vâlcea................................................................ 152
Figura 5.5 - Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje
din Râmnicu Vâlcea ............................................................... 153
Figura 6.1 - Graficul programului “cota fixa”............................................ 156
Figura 6.2 - Graficul programului “rata de apa” ........................................ 157
Figura 6.3 - Graficul programului combinat .............................................. 158
Figura 6.4 - Graficul programului complex cu gratuitati........................... 159