PSIHOLOGIA de experimente distractive care te vor ajuta s&-i cunosti pe ceilalti JONNI KINCHER Editaté de Pamela EspelandLISTA PAGINILOR CARE POT Fl REPRODUSE . CUVANT INAINTE DE JIM MATIYA INTRODUCERE .. ; Esti indraznet sau prudent? ... = Obligatiile tale in calitate de experimentator Cititul printre randuri Creeaz-fi propriul semn de carte in calitate de experimentator NOTA SPECIALA PENTRU PARINTI SI PROFESORI .. LA CE FOLOSESC EXPERIMENTELE? Experiment #1: Primese oameni ceea ce ci asteapta? Experiment #2: Se schimbi oamenii atunei cand fac parte dintr-un experiment? Experiment #3: Oamer 10 14 ii sunt mai mult logici sau mai mult sentimentali? ..... 20 ATITUDINI S! CREDINTE .... Experiment #4: Cat de usor sunt picaliti oamenii Experiment #5: Oare oamenii de vi oe BB: 24 ste diferite au pareri diferite despre viafa? ... 28 Experiment #6: Cum percep copii lumea inconjuritoare? a 3l Experiment #7: Care sunt atitudinile coamenilor fafa de bani? 34 OPINII $! JUDECATI ....... 37 Experiment #/8: Poate un cuvant negativ sa schimbe o opinie? Experiment #9: Sunt influentate opiniile de primele impresii? cnn 44 38 Experiment #10: Cum fac oamenii judectfi? ...... 46 PERCEPTIE .. 49 Experiment #11: Cum organizeaa ereierul ceea ce Vedem? «renee 50 Experiment #12: Influenfeaza cofeina percepfiile oamenilor? Experiment #13: De cat ‘au nevoie oameni Experiment #14: Putem face diferenta intre atingerea masculin’ si cea feminina? .. . COMUNICARE ............... 63 Experiment //15: Cuvintele pe care Ie folosesc oamenii le dezvaluic personalitatile? Experiment #16: Putem s& primim sfaturile paringilor nostri ca si cum ar veni de la niste persoane oarecare? ... 69 Experiment #17: Este vreun mod de comunicare mai bun decat celelalte? ... 71 Experiment #18: De ce punem intrebari? .... 77 DIFERENTE DE GEN . 81 Experiment #19: Barbafii si femeile gandese diferit?” 82 Experiment #20: Cat de mult stiu oamenii despre propriul sex’ 84 Experiment #21: Vedem in mod diferit fotografiile fetelor si ale baicfilor? .... 87 Experiment #22: Vad barbafii lucrurile diferit de femei? ...ccneeernennn 90 OAMENI IN GRUPURI 95 Experiment #23: Competitia imbundtifeste 96 performanja’Experiment #24: Sunt unele persoane mai cooperante decat altele’ 98 Experiment #25: Copii si adulfii au moduri diferite de a grupa oamenii? ... 101 Experiment #26: Cum ajung indivizii sd formeze un grup? AUTOEXPRIMARE Experiment #27: Prin ce se dezvaluie oamenii mai mult: prin arta lor 103 105 sau prin scris? 106 Experiment #28: Ce dezvaluie scrisul de mana? 108 Experiment #29: Suntem mai mult asemanatori sau mai mult diferifi? ... 111 Experiment #30: Oamenii sunt mai mult subiectivi sau mai mult obiectivi? COMPORTAMENT Experiment #31; Putem modela comportamentul altor oameni 116 Experiment #32: Putem condifiona oamenii sa rispunda in anumite moduri? ......119 Experiment #33: Ce putem invafa de la larve? .. evel Experiment #34; Putem folosi recompense pentru a schimba comportamentul? ...124 Experiment #35: eee ee duce la disparitia sa? . 128 Experiment #36: Putem recompensa creativitatea? ... 133 Experiment #37: Recompensele gi succesul sunt unul si acelasi lucru? 136 MEMORIE SI INVATARE ... 19 Experiment #38: Invatim mai mult dacd ne odihnim intre activitafi practice? ...140 Experiment #39: Este mai ugor si iji amintesti ceva semnificativ?......142 Experiment #40: Este neputinta un comportament invafat? .. 145 LA FINAL, CE AM INVATAT? .. Cel mai important experiment 149 dintre toate ..... 250) BIBLIOGRAFIE . oo ES INDEX ... 155 DESPRE. ‘AUTOR . 159 vi EE LISTA PAGINILOR CARE POT Fl REPRODUSE ‘Semnul de carte al experimentatorului Certificatul de cereetare Foaia cu datele experimentului Idei pentru alte experimente Posibile utilizari in viata de z eamru Tas cu zi... Tmaginea unui om si cea a unei nave spatiale .... Test de personalitate La ce varsta? _ Imaginea fefelor, a stelelor si a ploii . Ce ai face cu 5.000 de dolari? Imagini de oameni ‘Test de perceptie vizuali Cum te evaluezi? ......... TRG ssn oer oe Imagine de cub Exercitiu cu propozifii . Chestionar Stiluri de comunicare Liste de cuvinte .. Un puzzle logic ... Diferentele de gen... 86 Care este barbat? Care este femeic? ...... 89 Ce este aceasta? 93 Ce dezvaluie scrisul de mana’ 110 Experiment privind invajarea — Pagina L127 Experiment privind invajarea — Pagina a [l-a Test de creativitate Formular de notare a jocului Carduri de neajutorareCuvant inainte rimul volum al Psihologiei pentru copii de Jonni Kincher reuseste si faed din autocu- noastere un proces amuzant si totodati o provocare. Psihologia pentru copii II se ba- zeazi pe curiozitatea ta naturala, ca si poti descoperi lucruri despre tine, despre prie- tenii t8i, colegii de clas, membri ai familiei gi alfii. In accasta carte vei gisi 40 de ‘experimente create pentru a te ajuta sA descoperi credinjele, atitudinile, perceptile, diferentele, stilurile de fnvajare ale altor oameni si mult mai mult decat atat. Deschide oriunde aceasta carte si vei vedea cat de plicuta gi de inspirata este, Ficcare experiment este creat ca si fie amuzant si educativ. Fiecare dintre acestea arati angajamentul personal si dragostea lui Jonni Kincher pentru psihologie si invatare. Te-ai intrcbat vreodata ce gandesc, ce percep sau ce cred ceilalyi cameni? Te-ai intrebat vreodatii de ce fac oamenii ceca ce fac? Psihologia pentru copit II nu iti di rispunsuri la ace te intrebari, ci te ajuti si le gasesti singur. Cu aceasta carte si cu simful tdu de aventur& vei g raspunsuri la intrebari despre unul dintre cele mai interesante subiccte din lume: psihologia Jim Matiya Profesor de psihologie, Carl Sandburg High School, Orland Park, IL, Editor, Psihologie: Grup special de interes al Consiliului National pentru Buletinul de Studii Sociale viiIntroducere iafa este ca un labirint gigantic de hijigur, cu nisipuri migcdtoare, scopuri schimbsitoare, obstacole surpinzitoare si fimdturi, Psihologia este o busoli care te poate ajuta si gisesti drumul bun prin labirint Daca nu ifi plac provocérile, atunci jocurile si puzzle-urile ji se vor parea o muncé grea, nu © joacd. Nu vei fi foarte incdntat cd ai reusit si rezolvi o problem’ esla este unul dintre motivele pentru care eitesti accas iti place s& invefi, Ca vrei si sti gi s& Tnfelegi multe Iueruri, Daca oamenii nu ar fi curiosi prin natura lor atunci nu am fi deseoperit niciodata pamanturi noi si nu am fi inventat nicio unealt. $i Dar eu cred c& iti plac provocitile, iar ‘nu am avea nevoie, Unul dintre subiectele esenfiale pe care vrem si le cunoastem suntem noi insine, Primul meu volum de Psihologie pentru copii i ajuta pe tineri si inveje ‘mai multe lucruri despre ei insigi cu ajutorul unui set de 40 de teste, denumite ,Jnventare de stiluri proptii Personal Style Inventories ~ PSI)”. Poate ai parcurs deja setul de teste. Dac nu ai ficut-o, poate fi-ar plicea s& incerci ‘Nu ajunge doar si ne cunoastem pe noi insine. Ne dorim gi si fi eunoastem pe ceilalfi. Volumul de fata, Psihologia pentru eopii I, te ajuti si Ti cunogti mai bine pe ceilalti, cu ajutorul unui set de 40 de experimente, Toate experimientele au fost create in conformitate cu date stiinfifice, ins au forma unor jocuri Aproape la fel de important ca lucrurile pe care le vei invita din aceasta carte este felul in care le vei invaa: prin experien{& propric. Vei incerca si te pui in niste situafii i si vezi singur ce se intampla Considera aceste experimente ca pe un joc amuzant. Fai cdteva experimente, mai multe sau mai putine, Siri peste unele sau altele gi repett-le pe cele care ffi plac cel mai mult. Este posibil chiar si ajungi si vrei si if ereezi singur propriile tale experimente. Aproape orice experiment poate fi ficut cu un creion si 0 foaie de hartie, Pentru uncle dintre cexperimente vei avea nevoie Insd de mici obiecte, cum ar fi o minge, care nu sunt greu de gasit. De asemenea, se poate sa faci mai multe drumuri la xerox. Insi, acel ceva de care vei avea cea mai mare nevoie este reprezentat de ceilalfi oameni. Cu cat reugesti si convingi mai mulfi oameni si faci experimentele cu tine, cu atat vor fi mai relevante reaultatele. Oricum, inainte de orice, nu uita si incerei aceste experimente tu insufi, singur. Cu cdi vei face mai multe experimente, cu atat va creste ordine in haos, rte. Cred au si faci de psihologie ‘numarul cclor din jurul tu care vor ineepe sf vor- beasca, si asculte gi si analizeze diferite puncte de vedere. Nu vei fi singurul sau singura care va aven de invajat de aici. Esti indraznet sau prudent? Din moment ce tu, in calitate de experimenta- tor, prticipi In. ficeare experiment, trebuie si ij vorifici unele dintre propriile tale atitudini si convin- geri inainte de a incepe, Acestea se vor modela pe misuri ce faci experimentul gin funcfie de eum interpreteri rezulatele acestuia, Verifici-ti ,PSY-Q”- ul, rispunzdind Ia urmatoa rele intrebari. La fiecare dintre aceste intrebi alege rispunsul pe care il consideri cel mai apropiat de ceca ce ai face in situafia respectiva. Ai un nou program de calculator, Cum invefi si il folosesti? A. Te agezi si citesti cartea cu instrucfiuni? B. Instalezi programul pe calculator si, folosind ceea ce stii deja, folosesti cartea cu instruejiuni ca ultimul ncolac de salvare"? Cum ai prefera si inveti si inoji? A. Lund lecfii speciale in acest scop? B. Jucdndu-te in apa pana cdnd ineepe sa ii placa? niciodata? ‘A. O poezie pe care ai invitat-o? B. Cum si mergi pe bicicleti?PSIHOLOGIA PENTRU COPII II 4. Este mai probabil cd vei continua s lucrezi a.un proiect in care: ‘A. Rolul tiu este de a gisi informarii si de a face o prezentare formal? B. Luctezi ca si ifi satisfaci propria curiozitate, deoarece vrei cu adevarat si inveti ceva? Daca traverse7i o strad necirculats, ce vei face? A. Vei merge jumatate de kilometru, ca si traverse7i pe trecerea de pictoni, pentru ci aga spune legea? B. Te vei uita in stnga si in dreapta gi vei traversa direct? 6. Atunci cdnd invei un joc care are reguli lungi si complicate, ce faci A. Citeyti toate instrucfiunile inainte de a incepe? B. Joci cu cineva si inveti regulile pe parcurs? Ce semnificatie au rispunsurile tale? = Dacé ai ales mai multe rispunsuri ,.B” decdt A” inseamné & esti indriznet. Esti genul de Ccercetitor cdruia fi place si invefe din incercari si egecuri, prin implicare directa gi activa. s Daci ai ales mai multe ritspunsuri A” decdt »B” esti prudent, Preferi si stii foarte exact ceca ce vei face inainte de a incepe. ‘Niciumul dintre aceste feluri de a actiona nu este neapiirat mai bun deat celilalt, desi exist tuafii in care ar putea fi indicat ca un om s& actione~ ze mai degraba cu indrizneala dec&t cu prudent, gi viceversa. Prin ambele modalititi de acjiune ai nu- mai de invafat Fie cA ifi place si te arunci fnainte tn necunos- cut, fie eX proferi si studiezi atent terenul inainte de a face pasul decisiv, vei descoperi c& Psihologia pentru copii II se potriveste stilului tiu de a cerceta. In ce fel crezi cd diferd experimentele unei persoane ‘mai degraba indrazmefe de ale uneia mai degraba prudente? La ce anume ar trebui si acorde 0 atentie deosebitd fiecare dintre aceste tipuri de personalita- te? Este posibil ca cineva mai degraba indriizney si piarda detalii importante? Se poate fast, pe de alt parte, ca cineva mai degrabii prudent si piarda timp prefios? (Pentru mai multe detalii despre acest su- biect, mergeti la pagina 16, la capitolul Crezi ed oa- ‘meni au un comportament controlabil si logic sau nu?) Obligatiile tale in calitate de experimentator faints. do aifcents sto Joel acaste-oxpert- mente, citeste si semnea7 Certificatul de Cercetare de la pagina 6, In acest certificat sunt prevazute obligajile tale in calitate de experimentator. O obli- galie este o datorie pe care trebuie si fi-o asumi cu responsabilitate. Atunci cénd faci un experiment cu ‘oameni sau cu animale, care reprezinta subiccfii ex- perimentului tu, esti de acord sa iji asumi aceste obligatii in calitate de experimentator grijuliu, trebuic st ai gio evidenf& a gandurilor, asteptarilor, experien- {elor, rezultatelor gi concluziilor tale. Pofi pistra evi- dena cu creionul pe hartie sau pofi copia si folosi Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7. ‘Trebuie sa pastrezi o evidenta clara pentru fiecare experiment pe care il faci. & Este oficial... Lace te gandesti atunci cdnd iji imaginezi un experimentator? La un om care lucreaza in halat alb si poarta ochelari intr-un laborator? La cineva in- conjurat de tot felul de echipamente speciale? Dac aga cre7i, inseamni ci te gindesti c& nu ai putea fi tun experimentator, ceca ec este gregit. ‘Nu iji face griji dac& experimentele tale nu sunt organizate in felul celor ,oficiale”. Daca esti un cer cetitor imperfect, nu te ingrijora, nu esti singurul = Fizicianul Neils Bobr a primit Premiul Nobel pentru descoperirea atomului, in anul 1920. Intre timp, fizicienii au hotarat c& deserierea ficuta de Bohr este gregitd. Cu toate acestea, modelul su a fost acceptat mai mult de 50 de ani gi a reprezentat baza multor descoperiri $i invenfii, inclusiv a plasticului. Este foarte important sa infelegi c& valoarea unui experi- ment mu este dat doar de faptul ed e corect sau eresit, ci si de invajimintele pe care le tragem dine © Arthur Fleming s-a intors dintr-o vacant si a constatat c& uitase SA arunce niste probe de la borator contaminate inainte de a pleca in cAlitorie. Tocmai ficea curat, ednd a observat cl mucegaiul care se ficuse pe probe omora bacterile. Astfel, el a descoperit penicilina, careINTRODUCERE e atunci a salvat multe viel. Fleming fi spunea Penicilinei ,suc de mucepai Acesteaccidentefercite cum este celal li Fleming le voi numi ,,serendipitaji”. Cuvantul .screndipitate” provine dintr-o poveste persana despre doi prin din jara Serendip, din anul 420 Repel fri a hotact cf fii fui aveau nevoie de mai mult educate sie invajasera deja tot ce se putea inva din eA, Aga 8 a trimis s& exploreze restul lumii intr-un fel asemanator celui fn eare vei face tu 8 carte, Cei doi prini au avut multe peripeii si au Ricut multe dlescoperii din intimplare.Intotdeauna au gist ceva ce nu oda ‘cand faci experimentele din aces Cititul printre randuri Pe miisurii ce inaintezi cu experimentele din aceasta carte, vei observa c& pofi si ajungi sii te glindest la altceva ce ji-ar plicea s& cercetezi sau si incerci, Copiaza tabelul de la pagina 8 si scrie-fi ideile, Aga nu le vei uita. in cele din urma, cu aceste idei vei face o list de noi experimente posibile. Pe misura ce aduni informajii din experimente te pofi gindi la modalitati de folosire a lor in viaja voastrd cotidiand. Copiaza tabelul de la pagina 9 gi compleara formularul cu propriile tale idei Comunica prietenilor ideile tale. Ori de cate ori adaugi o idee now’ intr-unul din tabele, ai grijai sf notezi data la care ai avut ideca respectiva si numiirul experimentului pe care il fiiceai in momentul acela. Revezi din edind in ind tabelele tale gi alege o idee pe care si 0 urmezi in continuare, Ai grijé si notezi daca si urmezi o idee, ind optezi sitPSIHOLOGIA PENTRU COPII I Psthologia pentru copil 1. Cum ma poate ajuta aceasta informatie? 2. Cum imi schimba propria gandire? 3. Cum imi modeleaza actiunile? 4. Ce altceva sugerea- A aceste rezultate? 5. Ce altceva ma face pe mine sa doresc apro- fundarea cunoasterii? 6, Ce altceva ar putea determina aceste rezul- tate? 7. Care este cea mai simpla explicatie a acestor rezultate? Creeaza-ti Eras semn e carte in calitate de experimentator 1, Fotocopiazit aceasta pagina. 2. Pe exemplarul tau, taie banda din stinga. 3. Lamineaz& banda sau lipeste-o pe hartie mai groasi. 4, Taie marginile ‘Ai acum Semnul de carte al experimenta- torului. Foloseste-l ca sa iti marchezi pagina in Psihologia pentru copii II. Cand ai terminat de fcut experimentele, se poate sa ai nevoie de acest semn de carte pentru lucrul cu cartea ta de stiinje. Sugestie: Daca fotocopiezi semnul tu de carte direct pe carton, nu va mai trebui sa Zl laminezi sau lipestiINTRODUCERE Creeaza-ti propriile tale experimente Observa indclung. Fii foarte atent, prives- te si asculta tot ceca ce pofi, fie ca stai la o coada, mergi la cumparituri sau iei masa. Poate cd asa ifi vor veni idei bune fn legaturd cu lucrurile pe care ai vrea si le descoperi. Ideile pentru experimente incep adesca cu intrebarea ,.De ce?”. Gandeste-te mult care ar putea fi motivafiile lucrurilor ifi imaginezi in situatii diferite -um ar fi fost dac&”. In curand, vei giisi singur réispunsuri la intrebarile pe care {i le pui. De indati ce ai ideea de pornire, extinde-o gindindu-te care ar fi grupurile pe care ai putea si le compari: adulfi cu copii, dreptaci cu stngaci, persoane de sex feminin cu persoane de sex masculin, 2 locuitori ai oragului cu cei de la sate, pro- fesori cu studenti, reprezentanti ai dife- ritelor profesiuni, iar lista poate continua la nesfargit. Da ‘4 ai o copie a volumului original ihologia pentru copii I, sc poate sA vrei si transformi unele dintre testele din acea carte in experimente pe care s& le faci prictenii tai. O eleva de liceu din locali- tatea Little Falls din Minnesota a ales un astfel de test pe care L-a transformat in experimentul numit ,,Stilurile de invatare ale copiilor: Care grup este cel dominant in comunitatea de la Little Falls?”, Pe ma- suri ce ifi slefuiesti abilitatea de experi- mentator, vei vedea ca poi transforma aproape orice intrebare intr-un experiment cu rezultate interesante.CERTIFICAT DE CERCETARE 1. Nu le voi face nimic celorlalti oameni din ceea ce nu i-as lasa pe ei sa imi facd mie. 2. Voi avea grija ca fiecare dintre cei care iau parte la un experiment sa stie ce face, de ce face ceea ce face si care este rolul sau. Fiecare participant va fi pe deplin informat, iar eu voi obtine acordul lor verbal sau scris in ceea ce priveste participarea la experiment. Exceptie: in unele cazuri, prezentarea tuturor explicatiilor la inceput poate afecta rezuttatele tale si dauna experimentului. in aceste situatii, trebuie sa le spui subiectilor tai ca nu pot cunoaste toate detaliile de la inceput, dar ca le vor fi prezentate la sfarsit. 3. Voi explica fiecdrui participant cd poate oricand sa se opreasca sau sa renunte la experiment, daca vrea acest lucru. 4 Nu voi face nimic care sa faca pe cineva sa se simta sau sa para prost. 5. Nu voi face nimic care sa provoace rau oamenilor sau animalelor. Voi avea mare grij4 de animale in timpul experimentelor si le voi aduce inapoi in mediile lor naturale atunci cand experimentul ia sfarsit. 6. Voi proteja intimitatea subiectilor mei. 7. La sfarsitul experimentului, le voi multumi subiectilor mei pentru timpul acordat si le voi spune tot ceea ce ei nu stiu inca despre experiment. Voi prezenta subiectilor mei metodele si rezultatele experimentului si ma voi oferi sa raspund la orice intrebare ar avea ei de pus in legatura cu acestea. SEMNATURA DATAea eee) SS TITLUL EXPERIMENTULUI DATA INCEPERII DATA INCHEIERII CE INCERC SA DESCOPAR _ CE M-AM ASTEPTAT SA SE INTAMPLE CE S-AiINTAMPLAT DE FAPT REZULTATE STATISTICE (CATI? CAT DE MULT? CAT DE DEPARTE? ETC.) COMENTARII/REACTII DE LA SUBIECTII EXPERIMENTULUI CONDITII SPECIALE CARE ‘AR PUTEA SA FI INFLUENTAT REZULTATELE EXPERIMENTULUI CONCLUZII: CE SUGEREAZA REZULTATELE OBISNUTE? CUM VOI FACE ALTFEL ACEST EXPERIMENT DATA VIITOARE? CARE AU FOST PROBLEMELE DEOSEBITE/NEASTEPTATE CU CARE M-AM CONFRUNTAT DE DATA ACEASTA? CUM LE POT EVITA DATA VIITOARE?. MI-AM INDEPLINIT OBLIGATIILE IN CALITATE DE EXPERIMENTATOR, IN CONFORMITATE CU CEEA CE AM DECLARAT IN CERTIFICATUL MEU DE CERCETARE?é3yvwyn # LNAWIMAdXxS vaadi SLNAIWI3dX3 STV NYLNAd Fd & vivaéaevWeN # LNSWIdadx3O nota speciala pentru parinti si profesori xperimentele din volumul Psihologia pentru copii IT se bazeaza toate pe teorii psiho- logice i cercetare, dar accasta nu este o carte despre metodologie stiintifica. Scopul acestor experimente nu este de a ,dovedi” ceva si nici nu intrunese standardele rigu- roase ale experimentelor oficiale. Pentru un experiment ,,real” este nevoie de resurse gi al litafi peste nivelul majorititii citi- torilor acestei cirfi. Cateva dintre condifiile pe care ar trebui si le indeplineascd un experiment planificat din punct de vedere stiinfific are fi urmatoarele: = Existenja unui numir mare de subiecfi pen- tru fiecare experiment, © Alegerea la intmplare a subiectilor din ran- dul populasici, & Cunostinge bune de statisticd ale celui care conduce experimentul, Instrumente sofisticate de cronometrare, de misurare gi alte echipamente. ‘Studenfii ar trebui s& cunoasc’ termeni ca: = Controlul grupului, = Variabile (si variabile care intervin), = Deviatic standard. Chiar i experimentele stiintifice ,reale” ‘esueazd uncori, din cauza multor lucruri care pot merge prost. Scopul acestei ctirfi, cu alte cuvinte, nu este unul stiinfific, desi vor fi prezentate o serie de concepte importante privitoare la efectu- area unui experiment, Scopul acestei cari ‘este mai degrabii si incurajeze elevii si interacfioneze in feluri noi cu oamenii din jurul lor. Cu ajutorul experimentelor din volumul Psihologia pentru copii II, copii vor avea de cAstigat in urmiitoarele directii: Sa igi asculte parintii fn feluri noi, Sa invefe in ce fel sunt rispunzitori elevii de noile reguli pe care le introdue profesorii, Si priveascd lumea din punctul de vedere al ‘unui copil mic, = Si vorbeasea cu oamenii maturi asa cum ar avea in mod normal posibilitatea de a 0 face, deoarece vor discuta opinii, credinfe si idei, = S& devind mai constienfi de mediu! incon- jurdtor side rolul pe care il au ei in cadrul acestuia si si observe ce se intémplt in jurul lor. in cele din urma, volumul Psihologia pen- tru copii II vrea s& deschida apetitul pentru studiul psihologiei academice, la nivelul scolii primare $i al celei medi si si incurajeze cat mai ‘uli clevi si urmeze studiul psihologici si in liceu. Comportamentul uman este in mijlocul tuturor problemelor si solujiilor. Pentru ca acest domeniu si mearga inainte, este nevoie de tineri stralucitori, curiosi, angajafi. Programele si ccursurile de ,stima de sine”, care, dup unii, ar fine de psihologie, sunt vizute uneori la nivel scolar clementar, dar psihologia experimental academica reali este insi rarcori la acest nivel. Aceasta este 0 omisiune pe care eu am incercat s-0 indrept cu Psihologia pentru copii IL. Vreau sa subliniez faptul cd accasta nu este © carte ,de simfire”. Ea se refera la atitudini, opinii, comportamente si sentimente, dar la un alt nivel decat cel la care acestea sunt abordatc de obicei. Cu ajutorul si prin intermediul aces- tor experimente pot fi predate si matematica, stiinfele, limbajul sau studiul altor cultur Rezultatele acestor experimente pot fi folosite astfel incdt matematica s poatd fi predaté mai ilustrativ. Importanfa si impactul limbajului sunt subliniate prin multe dintre experimentele din 10O NOTA SPECIALA PENTRU PARINTI SI PROFESORI aceasti carte. $i, deoarece acestea sunt nigte ex- perimente, pot fi folosite pentru invatarea de ‘metode stiingifice si proceduri de adunare meti- culoasd a datelor si de masuratori. Modalitafile de folosire a acestor teste sunt limitate doar de imaginatia fiecaruia. ‘Va prezentim in continuare cateva sugesti referitoare la modul in care volumul Psihologia pen- ‘ru copit IT poate fi aplicat la 0 programa scolar incepeti noul an scolar cu Experimentul #9: Primele impresii influenteai opiniile? si vorbiji despre cat de bine este si aveti tabla curati” Martin Luther King credea in puterea cola boririi pentru infiptuirea lucrurilor mari Pentru a-i aduce un omagiu, incereafi Experimentul # 24: Exista oameni mai cooperanfi decat alf De ziua presedintelui, se poate si va fic util Experimentul #7: Care sunt atitudinile oamenilor referitor la bani Pentru | aprilie, studiati Experimentul # 4: Cat de usor pot fi picaligi oameni O discutie despre profetiile care se impli- nesc de la sine ar putea fi adecvatd unci zile de vineri 13. Putei alege Experimentul #1: Primese oamenii ceea ce se asteapti? Vacanja de primavard este despre sperantii si innoire. Natura revine la viatd si noi facem parc’ acelasi lucru. Aceasta ar putea fio bun’ ocazie si alegem Experimentul #33: Ce putem invita de la larve? Sunteti in ctutarea unei activitati cu ocazia sirbitorii de Halloween, care si fie diferita si mai cducativa deeat multe altele? Incer- cafi Experimentul #29: Suntem mai de- graba asemanatori sau mai degraba dife- rifi? Acest experiment special reprezint 0 cfutare a ,,fructului perfect”. Unde altunde- va ar putea fi facutd mai bine? Sau afi putea aduna dovlecii de Haloween, inainte de a fi scobifi, si lati cauta pe cel perfect. Pentru Ziua Recunostingei, incercafi Experimentul #26: Cum ajung oamenii si formeze un grup? Un experiment adecvat pentru sarbatorile din decembrie ar putea fi Experimentul Au oamenii de varste diferite concepti ite despre viata? Elevii ar putea invaja sa studieze diferentele intre felul in care percep sirbitorile in prezent, fata de felul in care le percep pe masura ce inain- teazii in vast. Elevii ar putea si compare si felul in care percep ci sarbatorile, cu felul in care o fac parinii lor sau vanzitorii ocupati de la magazin. Exist mai multe feluri in care aceste expe- rimente pot fi folositoare, dar cel mai important lucru pe care il are de oferit volumul Psihologia pentru copii II este posibilitatea ca adultii si copiii si comunice intr-un fel plin de sens Aceasta nu este doar cheia pentru injelegerea de sine, ci un drum sigur spre un vitor mai bun pentru omenire. a Informatii pentru cei interesati sa predea psihologie Grupul de interes special pentru psihologie (The Psychology Special Interest Group Psychology S.LG.) este 0 organizatic oficial din cadrul Consiliului National pentru Studi Sociale. Scopul organizajici este de a ardta, la nivel preliceal, ca psihologia este o opfiune posibild. Membrii organizatici primese infor- miri in timpul anului sub forma de Bulctin de stiri, cu tehnici si strategii de predare si resurse, toate legate de psihologic. Buletinul de stiri informeazi membrii in privinfa conventiilor de stat, regionale sau nationale, legate de predarea psihologici, locurilor optime in care se pot intalni cei care predau psihologia si pot comuni ca cw alte persoane care fac acelasi lucru. Pen- tru mai multe informatii referitoare la aceasta organizatic, contactati National Council for the Social Stduies 8555 Sixteenth Street, Suite 500 Silver Spring, MD 20910 (301) 588-1800 www.socialstudies.org ulEXPERIMENT #1 PSIHOLOGIA PENTRU COPII It Primesc Oamenii ceea ce ei asteapta? (Comer Wt 6" a © c rezultate objin cei care fac asemenea experimente? Ai putea crede ci rezultatele de- pind intotdeauna de experiment, de oamenii implicati si de materialele folosite sau de © combinafie a ac »efectul Rosenthal”. 2. SUBIECTI 5 copii in clasa intai sau a doua 10 copii in clasa a cincea sau a sasea, im- parfiti in dou grupuri de céte 5 (Grupul A si Grupul B) DE CE AI NEVOIE 4 asistenti 4. 5 mingi Hartie si creioane pentru a nota observafiile si rezultatele sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 FE] ce TREBUIE SA EACI Pa acest experiment intai cu Grupul A, apoi cu Grupul B. Fiecare din aceste dou’ grupuri se va di prinznd mingea, cu acclasi grup de copii mai mici, timp de cinei minute. Grupul A si Grupul B n-ar trebui si se poata vedea ori auzi unul pe celilalt in timpul experimentului, 1.6 ‘opiilor din Grupul A ca vrei ca ei sii se joace cu mingea timp de edteva mi- nutc cu un grup de copii mai mici, care au calitijiatletice bune. Pune asistentii si urmiireascdi fiecare grup in timp ce se joacd si sii numere de cate ori copiii mai mici rateaz mingea, stor factori. De fapt, cei care fac experimentele primesc adesea re- zultatele la care se asteptau! Fenomenul se numeste ,,implinirea propriei profetii ‘Acest experiment analizeazd cum pot atitudinile 88 determine rezultatele sau Spune-le copiilor din Grupul B ci vrei si se Joace cu mingea timp de un grup de copii mai mici, pe asistenfi si observe gi sd numere de cate ri copiii mai miei rateaz mingea, {ntreaba ambele grupuri de copii mai mari ce pirere au despre felul in care au jucat cei mici. intreaba grupul de copii mai mici cu care dintre grupurile A gi B s-au distrat mai bine. a CONCLUZII Au evoluat diferit copiti mai mici atunei cand cei mai mari fi considerau neindema- natici? Au influentat asteptirile felul in care copii mai mari s-au raportat la cei mai mici (.,Acesti copii sunt buni atlefi” vs, ,Acesti copii mu sunt agili”)? RB INVESTIGHEAZA MAI MULT Alege orice experiment din carte gi pune doi ‘oameni si il incerce. Spunc-i unuia dintre ei tepte la un anumit rezultat gi celuilalt sd se astepte la rezultatul opus,LACE FOLOSESC EXPERIMENTE) E> Eq DecEESTE IMPORTANT PENTRU TINE ® Cand te astepfi ca oamenii sa te placa, de obicei acest Iucru se si intimpla, Asteptarile tale te fac sa te porti mai agreabil Cand cineva se asteapta sa fii amabil, sunt mai multe sanse ca tu si raspunzi placut decit atunei ciind persoana igi face griji c& vei fi nepoliticos sau 4 vei reaciona riu, Aminteste-fi sa fii cont de asteptiri, Intrea- bi-te ce te asteptai si objii prin respectivul test, ce te asteptai si spund sau si fact cealaltt persoana si ce sc astepta persoana sii faci sau si gindesti tu. Acest tip de fntrebatri ii va da indicii despre atitudinile de la inceputul experimentului, care au putut juca un rol in ceea ce s-a intimplat de fapt Acord’ atenjie acestui efect experimental atunci cand incerci si reusesti intr-o jituatie. Imagineaz-ji ch doi oameni incearca si rezolve o problema dificila Unul se asteaptd si reuseasca, celalalt s esueze. Ambii au parte de mici egecuri pe parcurs. Insa cel care se astepta si esueze va renunfa, gndindu-se c& stia deja c& mu va reusi. Cel care se astepta si reuseasc va invaja din micile nereusite si va continua si se indrepte citre scopul propus. EXPERIMENT #7 STIAI CA? = Intr-un experiment, studenfii au dat un test de inteligenfi. In urma testului, profesorilor lise spune c& anumiti studengi au obfinut un punctaj ridicat si cd vor face, probabil, pro- sgrese remarcabile in urmatoarele 8 luni. De fapt, acestia nu objinuserd punctaje mai ridi- cate decat ceilalti studenti, Singura diferenta era cea din mintea profesorilor. La sfarsitul anului scolar, stunde}ii au susfinut acelasi test de inteligenga ca gi la inceputul anului. Cei considera ,,mai inteligenti” au obtinut, ‘n medi, cu 4 puncte mai mult deat restul colegilor. Cand li s-a ecrut st fi descrie pe studenjii ,mai destep{i”, profesorii au folosit expresii precum ,.mai vescli”, ,mai curiosi mai interesangi”. Alfi studenti, care au objinut de asemenea punetaje ridicate, dar se presupunca ci nu ar fi trebuit s& se afle ,in grupul celor destepti", au fost descrisi ca mai putin pasionafi”, .mai puin adaptati” sau tai pugin interesanti”. Efectul Rosenthal funcjioneaza si la ani- male, nu numai la oameni, Dou grupuri de experimentatori cfectuau teste pe sobolani, Unuia dintre grupuri i s-a spus ed sobolanii cu care lucreaza sunt ,destepti”. Celuilalt grup i s-a spus ci sobolanii sunt ,ince}i”. Grupul de yobolani considerati ,mai destepfi” a avut 0 cvolufie mai bund in cadrul testelor decat grupul de sobolani considerafi Urmirind testul de mai jos, vei vedea pe ce pozitic te situeziEXPERIMENT #1 PSIHOLOGIA PENTRU COP)! II Crezi cé oamenii au un comportament controlabil s Crezi c& oamenii au sau ar trebui sa ai un comportament logic si controlabil? Sau crezi c& oamenii sunt fpturi misterioa au aparut in Univers gi se folos For{”? Acestea sunt doua puncte de vedere diferite despre comportamentul uman. Pirerile tale despre oameni ifi vor inf enfa experimentele. Rezerva-ti putin timp te gindesti la atitudinile tale inainte de a inc pe experimentele. Raspunde cu A sau B functie de varianta cu care esti de acord intr-o mai mare masura, 1. A. Oamenii sunt controlati de forte din afara lor. B. Oamenii sunt responsabili pentru acjiunile proprii Oamenii pot fi studiaji numai urmarind cea ce fac. Oamenii pot fi studiati intreban- dese sau ce simt. Oamenii sunt previzibili Oaménii sunt imprevizibili. - Oamenii nu au voinfa liber. Oamenii au voinga liber’. Oamenii isi comunic’, in mare parte, informatiile existente de la unul la celalalt. Oamenii crea’, informajia noua. ste ccl mai important sa afli lueruri noi. Este cel mai important mentezi lucruri noi. Oamenii nu sunt unici in regnul animal. Oamenii sunt unici in regnul ani- mal. Adevirul este absolut (cu alte vinte, binele este bine, riul este ru). Adevarul este relativ (cu alte cuvinte, binele si raul depind de context). in mare parte, xperi i logic sau nu? Viafa poate fi infeleasa cel mai bine analizand separat pirtile ca © compun. Viata poate fi injel bine daci o analizaim in ansam- blu Este important ceca ce existi. Este mportant ceca ce ar putea Adevarul stiintific este posibil. Adevarul stiintific este imposib Lumea este acceagi pentru tofi. Lumea este descoperitd diferit d fiecare individ. Ce semnificatie au rispunsurile ta 10-12 raspunsuri A sau B inseammna cl ai atitudine puternica, de un fel sau altul, f de natura umana. Cu cat credinfele tale sunt mai puternice, cu atat este mai prob bil sa ifi influengeze experimentele. Mai multe variante de rispuns A decat B inscamna ci tu crezi despre oameni cl aun comportament logic si controlabil. fi pereg ‘mai mult ca pe un fel de masini care pot f infelese pe deplin. Tinzi s& crezi cd felul i care se comport oamenii poate fi, cel pul teoretic, prezis gi programat in intregime. Mai mult B decat A inseamna si gandess ci camenii sunt responsabili pentru prop ile actiuni. fi percepi ca pe niste spirite libere care nu pot fi definite sau infeleses deplin de caitre st Cum poate fiecare atitudine sa influengel experimentele? Oare un cercetitor care com sider c& oamenii au un comportament k este mai interesat de experimentele care testeaz reacfiile ce pot fi masurate fiz Oare un cercetitor care inclind sa considere: ‘oamenii spirite libere este mai pasionat de experimentele care exploreaza atitudinile $i relatiile interumanc? 16LA CE FOLOSESC EXPERIMENTELE? EXPERIMENT #2 Se schimba oamenii atunci cand participa la un experiment? nd oamenii isi dau seama ca iau parte la un experiment s-ar putea comporta altfe! decat intr-o situagie din viaga real Acest experiment sugereaz ci oamenii ar incerca lucrurile ct mai normal” posibil, chiar dacé nu sunt constienfi c& procedea- zi asa () susrectr = 6 persoane DE CE AI NEVOIE O copie a Imaginii unui om de la pagina 19 (acoper imaginea cu aeronava, astfel ‘neat in imaginea ta si apar’i doar omul) Martie gi creion pentru subiceti Hartie si creion pentru a inregistra obser- vatile yi rezultatele pe Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7 FE] CE TREBUIE SA FACI 1. Arata-i primei persoane care participa la experiment imaginea omului. La ‘4 imaginca aproximativ 10 secun- inte de a o lua. Apoi, pune-I si de neze din memorie imaginca gi scrie de- desubt, ca titlu, ,.Imaginea unui om”, Arat desenul primului subiect celui de-al doilea. Nu il lasa pe al doilea subiect s& vada fotografia original din carte. Din nou, pune persoana respectiva si deseneze din memorie si scrie dedesubt titlul . Aratid-i celui de-al treilea participant poza celui de-al doilea si pune- apoi si deseneze acelasi lucru din memorie. Continua la fel pentru al patrulea, al cin- cilea gi al saselea subiect, aratandu-i ficcdruia imaginea desenata de persoana dinaintea lui. 2 conciuzi = Au ajuns desenele sa arate din ce in ce mai normal”? = Cum poate dorinja de a face lucrurile si arate ,normal” sa schimbe experimentul, pe masura ce subiectii incearca si ghiceasea despre ce este vorba? R@ INVESTIGHEAZA MAI MULT Repet& experimentul cu mai mult de sase oameni. Ai gisit un punet de la care desenele incep si nu se mai schimbe atat de mult? Cu alte cuvinte, dupa ce imagi- nea devine suficient de ,normala”, aceasta are tendinfa de a arata mai putin schim- bata? Incearca un experiment aseminiitor folosind o propozitie fara sens, soptita de una dintre persoane celei de-a doua (ca la telefonul fara fir”). Ajunge propozitia fara sens s& aib& sens intr-un final? De exemplu: ,,Petele sunt intoarse” poate si ajunga la ,,Fetele sunt frumoase”? Repeta experimentul cu imaginea navei spafiale de la pagina 19. (Este acecasi imagine, risturnati si cu un alt nume). Ajung subiectii sa deseneze astfel incat imaginea si semene din ce in ce mai mult cu 0 nava? Compara desenele lor cu cele facute pentru ,,imaginea unui om”. Crezi c& felul in care subicefi tai si-au amintitEXPERIMENT #2 imaginca a fost influentat de titlu? Daca este adevirat, cum s-a intamplat acest lueru? s Repet& experimentul, doar ¢ de accasta data spune-le unora dintre subiecti care este scopul. Sunt rezultatele diferite? Repet exprimentul cu ,imaginea umai om” cu mai multe grupuri. Spune-i fiecarui grup scopul exprimentului dinainte s8 inceapa, dar da-i fiecdrui grup un scop diferit. Exemplu experi- ment ifi testeaza memoria”. ,,Acest exper ment iji testeaza abilititile artistice Acest experiment ifi testeaza capacitifile creative”, Sunt rezultatele diferite de la un grup la altul? Daci da, in c Eq DECEESTE IMPORTANT PENIRUTINE « Oamenii nu reusesc, de multe ori, s4-gi aminteasci unele lucruri, deoarece nu au reusit si le observe de la bun inceput. Daca esti mai atent in clas, probabil nu va trebui si petreci prea mult timp studi- ind dupa accea. Atentia igi imbunatageste memoria, = Cand faci experimente, ajungi si fii un foarte bun obsevator. STIAI CA? = Nu ii amintesti de ceva meapiirat aga cum s-a intémplat, Cuvintele folosite pentru a descrie un eveniment vor influenga felul in care {i-l vei aminti. Exemplu: ,,A fost un film de groaza oribil”. ,,A fost un film de groazi amuzant”. = Felul in care un experiment este explicat sau prezentat subiectilor poate influenta sau chiar schimba rezultatele 18 PSIHOLOGIA PENTRU COPII If a Puterea observatiei ‘Oamefii vid acelasi lucru in acclasi timp. dar diferit. Un experiment este 0 observafic atent controlatd. Poti vedea singur cum doi ‘oameni percep realitatea exterioari in moduri diferite, printr-o obscrvafie atenti, dar necon= trolata. Obser teva minute ~ rafele an iaz, pisoi jucdndu-se sau copii care gca, Scrie tot ce percep simfurile tale. Daca vantul duce cdteva fire dg nisip, noteaz acest lucru. Dac un camion trece cu un 7gomot puternic sau cu searfait de frane, noteazai-i. Pe de alté parte, cere-i unui pricten si observe acelasi lucru ca tine, Apoi, peste cdteva minute controlea7a notigele. Probabil acestca vor fi diferite. Cum ifi expliei acest lucru? SIMAGINEA UNU! OM O CN IMAGINEA UNE! NAVE SPATIALEEXPERIMENT #3. Oamenii sunt mai mult logici sau mai mult PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Woo sentimentali? = iccare experiment este afectat de credinfele si atitudinile subiectilor. Din acest motiv este de ajutor si afli mai multe despre credinfele de ba: exemplu, oamenii sunt mai mult logici sau mai mult sentimental acest experiment, poate si in altele. trebui sa poti prevedea alegerile lor E) susrectr 3 persoane sau mai multe DE CE AI NEVOIE = Un asistent O pereche de carti de joe de piese, precum monede sau nasturi = Hartie si creioane pentru notarea raspun- Surilor de catre participanti; imparte hartia in 4 coloane, pe care si le etichetezi vinima’, ,,varf de lance”, ..romb” si trefla” (vei avea nevoie de cate o foaie de hartic, pentru ca fiecare subiect si igi noteze raspunsurile) Hantic si creion pentru inregistrarea obser- atiilor si a datelor si Foaia eu datele experimentului, de la pagina 7 4 CETREBUIBSA BACL ‘Sustine experimentul cu fiecare participant, 1. Pune monedele sau nasturii fntr-o grimti- joara in mijlocul mesci xplicd faptul c& vei intoarce carfile pe rand. Apoi, zici: ,,Inainte s& intore o carte, spune-mi daca va fi inima sau nu va fi 2. ale omului obignuit. De sunt logici, ar inima. De fiecare data end ai dreptate iti dau o moneda, de fiecare dati cand gresesti ifi iau una”. 3. Expune toate cartile. Pune asistentul sa noteze rispunsurile asa cum ifi sunt date, intr-un tabel. Repet cei trei pasi pentru fiecare dintre participangi, 8 conciuzn De cate ori a ales participantul? Cum explici comportamentul lor? Cum il explica subiectii? intreaba-i dintre ei au incereat s4-si dea seama matematic la cc interval va aparea inima? CAfi au ales inima atunci cnd ,,simjeau ei"? Cai ‘Crezi c& acegii oameni igi folosese mai rani \ogiea sau mai mult sentimentele? Sugestio: Dac panichpanhi sh Whosese Jogica ar trebui si aleaga inima de un numar de ori cchivalent cu un sfert din numérul carjilor, deoarece una din patru cri are semnul ,,inima”.LACE FOLOSESC EXPERIMENTELE? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT = Repeti experimentul cu oameni de diferite varste, sexe sau ocupafil. = Te-ai astepta ca un inginer sa se comporte altfel decat un artist? De ce da gi de ce nu? Eq pECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE = Deourece oamenii nu sunt, in general, complet logici atunci cAnd le este teama, sper sau visca7d, ei ar putea sa nu reacfio- neze asa cum te astepfi, de fiecare dati. ‘ii propriul test al logicii din cand in cand pentru a fine evidenta temerilor, spe- ranfelor si dorin{elor tale. Acest Iucru te va ajuta si fii realist si este o modalitate bund ca sd nu te simfi dezamigit. Exem- plu: Ar trebui oare si fii dezamagit daci ‘nu obfii 20 de succese unul dupi celailalt? Verifica numarul celor dintr-o profesie care se descured atft de bine. Ar trebui sa-fi faci griji c& ai putea sé te imbolnavesti grav? Cauti statisticile. De multe ori vei gsi aceste informatii linistitoare. EXPERIMENT #3 STIAI CA? = Sanscle tale de a cagtiga la loteric sunt cam de 1 la 4 milioane. = Sansele tale de a muri intr-un accident aviatic sunt | la 4.600.000. m= Sansele tale de a muri intr-un accident de masini sunt cam de I la 125. Cu toate acestea, oamenii continua si creada ci ar putea cfstiga la loterie gi alfii continua si considere avionul mai periculos decat masina. Tu ce crezi?EXPERIMENT #4 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Cat de usor sunt pacaliti oamenii? amenii cred adesea ceea ce vor sd creada. Fi cred ceea ce ii fac se simta bine aaentalce se potriveste cu ce credeau deja, Acest experiment verified ce se intm- pla uncori din aceasti cauzi (5) susrecti «Cel putin 3 persoane Profilul fals al personalitati Aio nevoie puternica de a fi admirat si DECE AT NEVOTE piss tvi vt fica ca ine ae Copii ale Testului pentru personalitate, de and nu ¢ nevoie si fii. Ai foarte mult poten- la pagina 27, una pentru fiecare partici- tial pe care I-ai putea folosi in propriul avan pant taj, dar pe care deocamdata il folosesti pentru distractii la intamplare. Ai cateva puncte slabe ale personalitiii, dar reugesti s le ascunzi destul de bine. De obicei, reusesti sa pari calm gi controlat in exterior, desi csti ingrijorat sau nesigur de Fl a Sates fapt. Uneori, ifi faci griji c& nu ai luat decizia 2] CE TREBUIE SA FACI —corceti sau ca mu ai ficut ce trebuia’” i. Nu iti place si-fi fie ingradita libertatea cu 1. Roaga ficcare participant si dea testul de tot felul de reguli fara rost. Daca cineva vrea personalitate. Pune-I pe fiecare si-ti spun sa te fac si-ti schimbi pirerea ar trebui sa ce vede in fiecare din cele trei pete de dovedeasca faptul c& are dreptate, deoarece cerneala. esti o persoand care gandeste de una singura . Dupa ce au dat testul, prefi-te cf ifi place o anumiti doza de schimbare si ¥ infelesul raspunsurilor lor in carte. Citeste tate in viata. Cu toate ci uneori esti sociable profilul fals de personalitate ficctiruia din- _ simfi si nevoia de liniste si intimitate Uneori tre subiecti (Piri titlul adevarat, desigur) si simp c& oamenii din jur nu ineleg. Alteori, apoi intreabi-i cat de bine cred ei c& li se impresia ca esti singura persoand care nu Se potriveste profilul citit. integreaz gi ci tofi ceilalfi .pricep tot”. Unele dintre sperantele tale pentru vit succes pot prea egoiste sau nercaliste. Creioane pentru participanti Hartic gi creion pentru inregistrarea obser- vatiilor si a datelor si Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7ATITUDINI SI CREDINTE. 4 conciuzu « Ceeste sonalitaii nereguld cu profilul fals al per- De ce se las oamenii piicalii de deserieri precum aceasta? (Descrierile sunt foarte generale, Majoritatea dintre noi umplu spafiile in care lipseste informatia cu pro- priile idei despre propria persoana). Motivul pentru care participantii sunt de acord cu aceasta descriere unicd este c&, fiind foarte general, prezinti percepiiile pe care mulfi oameni le au asupra lor ingisi intr-un moment sau altul. Exemple 1. Aio nevoie puternicd de a fi admirat si placut (aproape tofi avem aceasti nevoie). 2. Tinzi si fii critic cu tine insugi atunci cand nu € nevoie si fii (aproape tofi facem asta), Ai foarte mult potential pe care I-ai putea folosi in propriul avantaj, dar pe care deo- camdata il folosesti pentru distracfii la intamplare (cine oare nu face asta cel pufin din edind in end?) i céteva puncte alé personalititii slabe, dar reusesti si le ascunzi destut de bine. (Cuvantul-cheie este CATEVA si tuturor ne place micar si eredem c& ne putem ascunde bine slabiciunile.) . De obicei, reugesti si pari calm si contro- lat in exterior, desi esti ingrijorat sau nesigur de fapt. (Cuvantul-cheie este DE OBICEL) 6. Uncori, if faci griji c& mu ai luat decizia corecta sau ca nu ai fiicut ,,ce trebuia”. (Cuvantul-cheie este UNEORI.) Aproape tofi ne facem griji in acest sens uncori,) 7. Nu iti place si-fi fie ingriditd libertatea cu tot felul de reguli fara rost. (E improbabil siei plac vreunui om.) 8. Dacii cineva vrea si te faca si-fi schimbi plrerea ar trebui 8 dovedeascd faptul ci are dreptate, deoarece esti o persoand care gandeste de una singura. (Chiar i celor _EXPERIMENT #4 dintre noi care nu decid singuri le place s& creada cd fac asta.) 9. Iti place o anumiti doz de schimbare gi varictate in viafd. (Cuvintele-cheie O ANUMITA DOZA. Rareori nu-i place cuiva o schimbare, o variafie in viatd.) 10. Cu toate c& uncori esti sociabil, simi gi ne- voia de liniste si intimitate (Cuvantul-cheie este UNEORI. Cu tofii ne simfim in primul sau in al doilea fel uneori.) 11. Uneori simfi c4 oamenii din jur nu inge- leg. Alteori ai impresia cd esti singura persoand care nu se integreaza si ca toti ccilalfi ,pricep tot”. (Daca aici nu identi- fici cuvantul-chcie, nu-i nimic.) 12. Unele dintre sperantele tale pentru viitorul sucees pot prea egoiste sau nerealiste (Exist oare o singurd persoand care s& nu fie niciodatd egoista? Cine nu ate niciodatd sperante nerealiste?). = De ce le place oamenilor si creada c& un alt om le poate spune cum sunt sau le poate dezvalui viitorul lor? De ce nu cred ci in propria evaluare la fel de mult sau mai mult? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT = Fitti propriul test de falsi personalitate cu fotografii sau imagini. Apoi, inventeazi-ti un fals profil psihologic. incearea sa scrii astfel incat orice persoana s4 poat crede c& este vorba despre el sau ca. Eq DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE = Oamenii cred, in general, lucrurile care se spun despre ci, Faptal ca stii acest lucra ar trebui si fii prudent in legatura cu: rfele care se spun despre alti oameni si-fi aminteas tendinja de a crede ceva riu despre tine = eredinta in lucruri nestiinfifice care se pre- supune ca te informeazii asupra ta, pre~ cum horoscopul sau prezicatori.EXPERIMENT #4 STIAI CA? Prezicatorii folosese trucuri psihologice pentru a-i picili pe oameni c& ei cunose viitorul. insa ceca ce stiu de fapt este s vorbeascai la modul foarte general gi sa prinda informatii despre cineva fari ca persoana sa-si dea scama. Acestca sunt cfteva dintre trucuri: Le spun tuturor barbatilor tineri ci femei- le fi cred atrag&tori Le spun tuturor femeilor care par triste ea vor avea 0 cearti cu sopul. Daci persoana pare uimita de ceca ce spune ghicitoarea, aceasta schimbi dire: emplu: Ghicitoarea spune ,,l vid pe fratele tau’, iar tu pari uimita, pentru c& nu ai un frate, Atunci ea schimba directa: nu, voiam s& spun pe sora ta sau pe 0 fata pe care o cunosti”... Dac& nu mai pari uimit, ghicitoarea continua pe aceeasi idee. PSIHOLOGIA PENTRU COPII ISe eS Priveste fiecare pata de cerneala. Ce vezi?EXPERIMENT #5 PSIHOLOGIA PENTRU COPI Il Oare oamentii de varste diferite au pareri diferite despre viata? sur ce traiesti. Diferite ,lectii” iata este un experiment urias. Inveti pe coperiti pot prea mai importante la diferi ‘ment te ajutd sa vezi felul in care se schimbi rste sau stadii ale viefii. Acest ext jucrurile care conteaz pe misurd ee traim si fnvajam din marele experiment pe care il reprezinta viata. £8) suBiEcTI Oricasi oameni dé varste diferite (cu cat diferenja de varsta dintre cel mai tanar gi cel mai varstnic este mai mare, cu atat mai bine) DE CE AI NEVOIE Copii ale testului La ce varsta? de la pagi- nna 30, unul pentru fiecare participant Creioane pentru subiecti Hartie si creion pentru inregistrarea obser- vafiilor si a datclor si Foaia cu datele experimentului, de la pagina 7 1 cE TREBUIE SA FA 1. Prezinti-le testul, spundndu-le ca in el apar citate ale oamenilor de la 6 la 81 ani. . Pune-i pe participangi si facd testul, 3. Verificd-le rispunsurile si corecteaza gregelile. Arata-le raspunsurile corecteATITUDINI SI CREDINTE EXPERIMENT #5 _ fl concLuzit Subicefii au fost, probabil, in stare s& ghi ceasci citatele ce apartin celor de 6 sau 7 ani in ce fel difera parerile celor mai tineri de ale celor mai in varsta? Este raispunsul unei persoane mai tinere ntotdeauna mai usor de reperat? Ce au in comun raspunsurile persoanclor mai in varsti? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT = Creazi-{i propriul sondaj pentru a afla ce au invatat oamenii de varste diferite din viayi. Sau inventeaza o intrebare pe care si le-o pui oamenilor de varste gi ocupafii Giferite. Exemplu: Ce parere ai despre zilele de nastere?” Copii pretind adesea s& faci lucruri de Vorbeste cu ciitiva adulfi si inccarca si-i convingi si facd o serie de lucruri pe care nu le-au mai facut de cfind erau copii, cum ar fi sa se dea in leagiin, si joace sotron, si sari coarda. Dupa accea intreabi-i: ,.Cum te-ai simfit faicdnd aceste lucruri? Te-ai simfit altfel decat atunci nd erai copil?” Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE Gindoste-te la lectiile de viafi pe care le-ai invajat. Care a fost cea mai important? Pe masura ce se intémplé tot felul de lu- cruri in viafa ta (bune sau rele), esti tentat sii le vezi ca pe lectii. Este mai probabil sa repeti succesul decat esecurile. Situaiile grele, neplicute, pot fi depasite mai usor cand suferinfa ta pare si aibii un scop, nu o traiesti in van. STIAI CA? Sentimentele joacd un rol important in felul in care vezi ccea ce veri. Strainii par asemiinitori, dar pricte1 sunt unici, Cladirea scolii pare uriaga in clasa a treia, dar mai mic atunci cénd revi dupa ab- solvirea liccului s8-fi vizitezi profesorii. Un ou la micul dejun poate si-ti par bun fnainte ca fratele tau s& inceapi si vor- beasca despre locul din care vin ouale.== aa eae Cele sapte citate de pe pagina apartin unor oameni de varste diferite: 6 7 7 #19 51 66 81 Pe masura ce citesti propozitiile, coreleaza-le cu varsta. »Am aflat ca fara probleme nu exista nici oportunitati” ___ 2. ,Am aflat ca nu poti ascunde o bucata de broccoli intr-un pahar cu lapte” 3. .Am aflat ca poti invata ceva de la oricine”. ___ & ,Am invatat ca daca le zambesti oamenilor, iti vor intoarce aproape intotdeauna zambetul”. es __ 5. ,Am aflat ca daca razi si bei ceva acidulat in acelasi timp, iti va iesi pe nas” 6. ,Am aflat ca, de obicei, cAnd fac un lucru cu bunatate este, in general, decizia potrivi __7. ,Am aflat ca daca imprastii mazarea tn farfurie dai impresia ca ai mancat mai mult”. Citatele sunt din cartea Trdieste, invari si dé mai departe, de H. Jackson Brown, Jr. (Nashvill, TN Rutledge Hill Press, 1992).ATITUDINI S| CREDINTE Cum percep cop EXPERIMENT #6 111 lumea inconjuratoare? ¢€ giindesti vreodati la vremea cdind erai mai tinir si fac sau e intrebi: ,,Cum puteam eu si cred aya ceva?” Acest experiment te ajuti st afli de ce acum lucrurile iti apar atat de diferite fad de trecut. Copii mai in mod real gandese diferit si au propria lor logict. Intr-o zi, in viitor, tu chiar te vei intoarce cu gandul inapoi, la ziua de azi, si te vei intreba: Cum puteam cu sa fac si sa cred aga ceva?” £3) supiecti = Uncopil de 3 ani = Uncopil de 5 ani DE CE Al NEVOIE = Copii ale imaginilor eu fete, stele gi ploaie, de la pagina 33 = Doua pahare din sticta transparent, unul scurt si larg, altul inalt si ingust = Un vas cu apa gi un instrument de masurare = Harte si creion pentru inregistrarea obser- vatiilor si a datelor si o Foaie cu datele experimentului, de la pagina 7 2] cE TREBUIE SA FACI Deruleazi experimentul cu fiecare copil, pe rand. 1. Verificd dacd respectivul copil stic dife- renja intre MAT MULT gi MAI PUTIN prin urmatoarcle intrebati = Ai prefera si te distreazi MAI MULT sau MAI PUTIN? Aj prefera MAI MULTA méncare buna sau MAT PUTINA? Arata ilustrafiile cu fefe gi intreabit Care persoanii pare MAL PUTIN ferieita? Arata ilustrafiile cu stele si intreaba ® Care cutie conjine MAI MULTE stele? Arata imaginile cu ploaia gi intreaba: ss in care poza este MAI PUJINA ploaic? Copilul care a putut raspunde la aceste intrebari corect cunoaste, probabil, diferenja intre MAI MULT gi MAI PUTIN 2, Foloseste misura pentru a umple pe jumitate paharul scurt. Apoi, pune-I pe copil s& priveasca atent in timp ce tori apa in cel inalt si intreaba-l in eare pahar © MAI MULTA apa. = ,E MAI MULTA apa acum, MAI PUTINA sau ACEEASI CANTITATE?” 3. Goleste paharele. Apoi, pune-I pe copil sa puni cate o masura de apa in fiecare pahar. Intreaba-l: © in care pahar ai pus MAI MULTA apa?” EA conciuzu © Cand copilul toarna singur apa in pahare ar trebui sa igi dea seama ci este aceeasi cantitate... aga-i? Concluzia pare o astep- tare rezonabila, dar se si intampla?EXPERIMENT #6 ES investiGHEAZA MAI MULT ut Repeti pasii 2 si 3 ai experimentului cu un alt copil de 5 ani, care nu te-a vazut fi- cand experimentul cu primul copil de 5 ani, Daca acesta iti spune ci ambele pahare confin acceasi cantitate de api, intreabi-] de unde stie a Repeti experimentul cu mai mulfi copii de virste diferite. Pentru rezultate optime, gaseste cat mai multi copii de 3 si 5 ani. Noteazi si compari rezultatele. Ed DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE = Cum te-ai purta daca nu ai sti ceea ce stii despre lumea inconjuritoare? Exemplu: Crezi ci ar fi posibil sa sri de pe un acoperis? Cand te afli in preajma unor copii, incearcd si nu-i vezi ca pe miniaturi ale tale sau ale prietenilor tdi. Fi chiar vad lumea altfel si ceca ce fie fi se pare joa lor li se poate piirea real. PSIHOLOGIA PENTRU COPII |. a Logica copiilor Jean Piaget, un psiholog elvefian celebra, aaflat ci de obicei copii de 3 ani cred ca este ‘mai mult apa in paharul mai inalt decat in cel scurt $i larg, chiar daca vad c& aceeasi cantitate de apd ¢ turmata in acestea. (Tu ai descoperit acelasi lucru?) Studiile mai recente arati ci gndirea copiilor este totusi mai logica decat sugerau studiile lui Piaget. De exemplu, cand un copil de 4 ani a fost intrebat de ce o piatra nu poate merge, acesta a rispuns: Pentru ci nu are picioare”. Cand a fost intrebat dac& p&pusa. poate merge, acesta a rdspuns din nou ca nu. «»Deoarece picioarcle papusii sunt doar 0 joacd”, intr-un alt studiu, unui copil i s-a cerut catre cercetiitor si numeasca ,,vacd” un cai Cand cercetatorul a intrebat daca vaca are coame, copilul a rispuns: ,,.Desigur, dac’ un eine i se spune vac’, atunci trebuic si aiba coame. Un astfel de caine, numit vaca, tre~ buie sa aiba nigte coarne mici”’. Uncori, cand adulfii pun, in astfel de experimente, intrebari naive copiilor, acestia rispund cu rispunsuri la fel de naive, doar pentru a se distra. Ar putea gandi c& adultul doar se joaca cu ei. Cum poate acest lucru afecteze rezultatele experimentelor?M = Ds i. a8 =EXPERIMENT #7 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Care sunt atitudinile oamenilor fata de bani? ed ci ca moduri in care oamenii vid gi utilizeazd banii, titudinile pe care oamenii le au fafa de bani ifi pot da cheia privitor 1a ce teste mai important in viata ~ si faci, ori si ai. Acest experiment exploreaza uncle (8) supiecti OricAfi oameni vrei sf testezi DE CE AI NEVOIE Copii ale chestionarului ,,Ce ai face eu 5.000 de dolari?” de la pagina 36, unul pentru fiecare Creioane pentru participani Hartie si creion pentru monitorizarea rispunsurilor. Scrie pe o bucati de hartie . participanti barbati”, pe alta, .partici- panji femei” si imparte spafiul in coloane numerotate de la I la 10 (pentru intrebarile din chestioner) Hartie si creion pentru inregistrarea obser- vatiilor gi a datelor gi o Foaic cu datele experimentului, de la pagina 7 1 ce TREBUIE SA FACI 1. Dai fiecarui participant cate o copie a chestionarului ,,Ce ai face cu 5.000 de dota 2. Colecteaza chestionarele completate gi noteazi rspunsurile. Wi conciuzi m Subiectii care au ales numere impare pre ferii si cheltuiasc& banii pe experiente. care au ales numere pare prefera bani in forma concreti — ca bani sau ca obiecte, Spre ce sunt indreptafi cei mai multi dis tre subieofii tai: spre experienfe sau spre obiecte?ATITUDINI SI CREDINTE E43 INVESTIGHEAZA MAI MULT Compara raspunsurile participantilor mei gi bairbati. Poti trage vreo concluzi Schimbi prima parte a chestionarului si serie Ai ECONMISIT 5.000 dolari” (in loc de ,,Ai CASTIGAT 5.000 dolari”) Apoi, testeaz varianta noua pe mai multi subieofi gi noteaz rispunsurile. Raspun- surile in al doilea caz sunt diferite fapa de cele din primul caz? F& un sondaj gi afl ce viseaz oamenii si facd daca ar cAstiga o sum mare de bani. Pune intrebatri, precum ,,Ti-ai parsi sluj- ba?”, ,,Te-ai muta?”, ,.Ce ai cumpaira prima data?”, ,,Ai dona o parte din bani?” Gandeste-te la propria atitudine fafii de bani. De unde provin atitudinile tale? EXPERIMENT #7 Eq DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE © Oamenii au ,,teguli” foarte diferite despre bani, despre felul fn care ii imprumut’, ti cheltuiesc sau ii economisesc. Cu cat afli mai multe despre oamenii din viaa ta gi ce cred despre bani gi cu cat seaman mai mult ,regulile” voastre, cu atat vai vefi infelege mai bine. Majoritatca oamenilor nu percep atitu- dinile faa de bani drept ,,atitudini”, ci tind sa le priveasca drept fupte. Verifict acest lucru printr-o examinare simpla. Intreaba mai multi cunoscufi ce sunt ba- nii, Raspunsurile lor vor fi foarte diferite si fiecare va considera ca are dreptate. STIAI CA? ® Osursa majora de cearta in césnicii sau prictenii o reprezinta banii — ce sa facem cu ei sau, mai gray, ce si facem fird ei Adesea, cand unele state pornese riizboi este si din cauze economice, nu numai filosofice.: = - CE Al FACE CU 5.000 DE DOLARI? Ai castigat 5.000 de dolari. fi poti cheltui pe orice din lista de mai jos. Trebuie sa alegi cinci lucruri diferite. Marcheaza fiecare dintre optiunile tale. Cina in restaurante scumpe Haine Calatorii/vacante Contul de economii Evenimente sportive sau muzicale (concerte, jocuri de fotbal sau baschet etc.) Lucrari artistice/postere Jocuri, echipament sportiv (jocuri video, biciclete, patine etc.) 8. Echipament audio 9. Cursuri sau pregatiri (exercitii, de relaxare sau educationale) ___ 10, Bijuterii Bifeazd una dintre variante: de sex feminin ___ de sex masculinEXPERIMENT #8 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Poate un cuvant negativ sa schimbe 0 opinie? magincazi-ti urmatoarele: Primesti un test pentru care ai invaifat foarte mult gi vezi un 10 mare. In plus, profesorul tu a scris comentarii pe tot parcursul testului. Gasesti not comentarii pozitive (,,idee buna”, ,,idei excelente” etc.). Dar gasesti si un comentariu ne- tiv G,ai grija la ortografie” sau ,un pie plictisitor aici”). C: comentariu negativ ar schimba felul in care te simi in leg’tur cu acel 10? Aces de mult crezi ca acest experiment exploreaz4 cum un singur cuvant negativ poate schimba o viziune mare de ansamblu, cate alt- fel este pozitiva (8) susrecti 2 grupe (Grupa A si Grupa B), ficcare avind acelagi numar de persoane (cu cat mai multi, cu atat mai bine). DE CE AI NEVOIE = Copii ale pozelor de la paginile 40-43 — un set de poze A pentru fiecare persoana din grupul A gi un set de poze B pentru fiecare persoand din grupul B Hartie si creion pentru subiecti Hrtie si creion pentru observafii gi rezul- tate sau o copie a Foii cu datele experi- mentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI Sunt patru poze, doua pentru ficcare din cei doi oameni diferifi. Observa ci o versiune a ficcdrei poze include o lista de cuvinte poziti- ve. Cealalt& versiune include aproape acecasi lista, dar cu un cuvant negativ. 1. Di-le tuturor din grupa A copii ale pozelor A-l si A-2. Die tuturor din grupa B copii ale pozelor B-1 si B-2. Cere-le sa fact o scurtd descriere a vieii fiectirei persoane din poze. Ar trebui si includ meseria persoanci, tipul de cartier in care locuieste, hobby-uri si interese, tipul masini eteOPINII Si JUDECATI Hi conciuzn = Compara rispunsurile grupului A cu cele ale grupului B. A determinat acel cuvant negativ vreo diferenja in felul in care au judecat subiecyii oamenii din poze? E49 InvestIGHEAZA MAI MULT = Repeti experimentul cu liste diferite de cuvinte, Ai putea utiliza o list cu toate cuvintele negative si o list cu un singur cuvant pozitiv. Un cuvaint pozitiv creeaz& o impresie mai favorabil EXPERIMENT #8 Eq DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE Este important si realizezi cA, daca spui chiar si un singur cuvant negativ despre ineva, pofi schimba felul in care alfii vid acea persoani Pe de altd parte, daca pofi spune ceva pozitiv despre un om, poi face mai mult bine decat te astepfi STIAI CA? © Oamenii care sunt plicuti si respectati datoriti unei trasaturi de caracter vor fi apreciati mai bine si pentru alte caracte- ristici care nu sunt atat de remarcabile. Acesta este numit ,,Efectul de Halo”, Unui citat atribuit lui Einstein i se d4 mai multi greutate decat aceluiasi citat atribuit ‘unui prezentator TV sau unui personaj de desen animat. (Pofi transforma asta intr-un alt experiment.)SOCIABIL IMPORTANT GENEROS NECINSTIT HAZLIU IMAGINATIVSOCIABIL IMPORTANT GENEROS DE INCREDERE HAZLIU IMAGINATIV 41SOCIABIL IMPORTANT GENEROS DE INCREDERE HAZLIU IMAGINATIVSOCIABIL IMPORTANT GENEROS NECINSTIT HAZLIU IMAGINATIVEXPERIMENT #9 Sunt influentate opiniile de primele impresii? tii c& datel ar trebui si ajunga la aceleasi op acest experiment ar putea s& expl ajuta la formarea opiniilor. Deci, dacs ‘i? Binenfeles cd asta nu se intimpla intotdeauna, gi de ce. El sugereaz& ca opiniile sunt formate in or= PSIHOLOGIA PENTRU COPII I loud persoane au accleasi date, nu dinea in care sunt aflate datele. Fiecare lucru aflat creea7a o asteptare si dt insemndtal faftelor co urmear’ (8) susiecti 2 grupuri dé cAte 3 sau mai multe persoa- ne (Grupul A si Grupul B) DE CE AJ NEVOIE Hartic si creion pentru rispunsuri; imparte hartia in 5 coloane numite Da”, .Nu", Ag angaja”, ,N-as angaja” si .Motive pentru a angaja/a nu angaja” Hartic gi creion pentru observafii si rezul- tate sau 0 copic a Foii cu datele experi- mentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI F& acest experiment cu un singur grup, & acelasi timp. 1. incepe cu Grupul A. Spune, ,,Voi citi o i ti de sase cuvinte descriind pe cineva. ‘Apoi, voi pune trei intrebiiri despre per= soana respectiva”. Citeste lista de cuvi cu voce tare. Fa pauzi de doua secunde dupa fiecare cuvant. Inteligent Muncitor Agresiv‘OPINII SI JUDECATI 2 Pune celor din Grupul A urmatoarele trei intrebari. Inregistreaz raspunsurile. »Ti-ar plicea si cunosti o astfel de persoani Ai angaja o astfel de persoand pentru ‘Compania ta?” De ce da sau de ce nu?” Repet pasii 1-2 cu Grupul B, dar folo- segte lista aceasta de cuvinte: Gelos Incapafanat Critic Agresiv Muncitor Inteligent CONCLUZII Dac’ prima impresie influenjeaz’ opiniile, ar trebui ca oamenii din Grupul A si fie evaluafi mai bine decat cei din Grupul B. Observa ci listele sunt identice, dar cuvin- tele sunt in ordine invers. Pentru Grupul A, cuvintele pozitive sunt ingiruite pri- mele. Pentru Grupul B, cuvintele negative sunt ingiruite primele. Subiectii experi- mentului pot face o judecata despre per- soana descrisa dupa ce aud doar primele sateva cuvinte, Cand au ajuns s& auda ultimele cuvinte, ei deja s-au decis dact persoana este bund” sau ,rea” EXPERIMENT #9 RS INvesTIGHEAZA MAI MULT Verificd-i atitudinile din cand in cand. Poate ci ai cunoscut pe cineva care nu fi-a plicut la inceput pentru ca ai vizut doar xpartea rea” si fi-ai ficut 0 opinie bazati pe asta, Poate c3 persoana merit alta ns, Sau poate ca ai devenit prieten cu cineva ale c&rci ,.parji bune” le-ai vazut primele, dar acum nu ¢ 0 prietenie reall. ‘Mai aruncé o privire gi aici. CAteodati, oameniii care par greu de pa- ‘runs merit cel mai mult sa fie cunoscufi El DECEESTEIMPORTANT PENTRU TINE Daca ici note mari la primele teste sau ‘extemporale la un anumit profesor, sansele ‘84 ici note mari la altele viitoare sunt pujin mai mari. Daca, pe de alt& parte, iei note medii sau slabe, ifi va fi un pic mai ‘grcu sa iei note mai mari, pentru ci va tre- bui si invingi prima impresie rea pe care ai ficut-o. Sfat: £% cat de bine poi de la inceput. Daca ai un plan de prezentat sau vesti de impart, incepe cu parjile bune gi last pirtile rele pentru sfargit Daca cineva iti spune vreodati Am vesti proste si vesti bune. Pe care vrei si le auvi prima dati?”, intotdeauna cere la inceput vestea buna, O site simfi mai pregatit si treci peste vestile rele. STIAI CA? @ O rlijuse’ nou-ndscutd va urmari primul lucru pe care il vede ca si cum acel obiect (sau persoan’, sau animal) ¢ mama ei Aceasta prima impresie foarte puternica ¢ numita ,,imprimare”. A fost cercetatit de Konrad Lorenz.EXPERIMENT #10 Cum fac oamenii judecati? de-a lungul timpulu PSIHOLOGIA PENTRU COPI! I -aentea \ ‘euRd CU arndcu \( donuts ‘CERCUL are se rostogoleste pe pamant ca sa ia cteapti oamenii si cunoascl toate faptele inainte de a decide? Sau adurt informatii a un bulgire de zpa mai mult zapadi (8) supiecti Doua grupuri de oameni (Grupul A si Grupul B), ficcare grup avand un numar egal de participanti DE CE AI NEVOIE Doua foi de hartie cu cuvinte scrise pe ele pe prima foaie, scric UNGHUDREPT- UNGHUPATRAT/CERC, pe a doua foaie de hirtie, scric CERC/DREPTUNGHY/ PATRAT/UNGHI Hartic gi creion pentru inregistrarea obser- vafiilor si rezultatelor sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 experiment te ajuta si afl 1 cE TREBUIE SA FACI Fa acest experiment cu un singur grup i acelasi timp 1. Arat Grupului A hartia cu cuvintele UNGHI/DREPTUNGHUPATRAT/CE {ntreaba ,,Care dintre cle nu se potrives! cu celelalte trei .Arati Grupului B hartia cu cuvintele CERC/DREPTUNGHUPATRAT/UNG! Tntreaba ,Care dintre ele nu se potrivé cu celelalte trei?” A conciuzi w Subiectii Grupului A vor spune pro! cé CERC mu se potriveste cu celelaltes Subiecfii Grupului B vor spune prob: ci UNGHI nu se potriveste cu celelal‘OPINII SI JUDECATI = Daca chiar asta se intémpla, ins subiectii din fiecare grup se decideau asu- pra listei cand o citeau. Isi poti da seama cum au ajuns la concluziile lor? (Prima lista contine trei forme unghiulare gi apoi una circular’. Drept urmare, CERC nu se potriveste. A dou list enumerdi trei forme inchise si apoi una deschisa. Drept urmare, UNGHI nu se potriveste.) INVESTIGHEAZA. MAI MULT Core cuiva si dezlege urmatoarea g toare: ,Cuvaintul FOLK (engl.) se pro- nun’ cu ,,L” surd — FOKE. In cuvantul POLK (engl.), ,.L” se pronuntit asa cum se ortografiazl. Cum pronungi tu cuvantul care denumeste partea alba a oului?” Cele mai multe persoane vor raspunde cu YOKE (engl.,) (rom. ~ jug), pentru YOLK (engl.,) (rom. — gailbenus). Dar ,.yolk” (engl. este partea galbend a oului. Albul este ALBUMEN (engl.) (rom. ~ albus). Cum se face cd cele mai multe persoane rispund gresit la aceasti ghicitoare? Accasta se intampla fiindc& perechea de cuvinte YOKE-YOLK este asimilata celei anterioare: FOLK i POLK © Incearca si formulezi ghicitori similare EXPERIMENT #10 Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE = Oamenii care te cunose de mult timp au 0 idee buna despre cum esti tu de fapt, dar asta nu este adevirat pentru straini sau pentru oamenii care nu te cunose de mult timp ~ un lucru pe care majoritatea oame- nilor au tendinfa si-I uite. Asa cum araté acest experiment, opiniile oamenilor sunt formate odata cu trecerea timpului, nu dupa ce toate datele sunt cunoscute. Desi asta nu pare drept, este adevarat. Drept urmare, este probabil o idee bund sa te porfi cel mai frumos posibil, mai ales atunci cfnd cunosti oameni noi. STIAI CA? tm Vanzitorii pot convinge consumatorii sa le cumpere produsul folosind o serie de intrebari. Incep prin a le adresa pe cele la care ¢ probabil si primeasca raspunsul da”, Exemple: ,,Avem vreme frumoasa, nui asa?”, ,Aceasta este fetifa ta?", Nu este acesta un frigider minunat?”. Odat& ce cumparatorul este obignuit sa spund da”, vanzatorul alunecd in intrebarca adeviirata: Nu fi-ar pliicea si ai acest frigider acasa?”EXPERIMENT #11 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Cum organizeaza creierul ceea ce vedem? erceptia influenteaza atitudinile. Cand inveti anumite lucruri despre perceptie, incepi sa injelegi de ce majoritatea oamenilor percep opiniile proprii ca realitayi. Relatiile sindtoase si fericite dintre oameni sunt bazate pe infelegerca reciprocd a punctelor de vedere. Acest lucru e adevérat pentru grupuri, comunitii sau chiar fri intregi. Respectarea punctelor de vedere ale altora si asteptarea ca gi aceia si {i le aprecieze pe ale tale ¢ un mod pozitiv, puternic de a relajiona cu lumea Desi noi tofi vedem lucruri diferite, si tofi vedem diferit lucrurile, exist multe reguli ale perceptici care par s& fie universale. Aceste legi generale au fost descoperite de un grup de psi hologi, care au studiat cum organizeaza creicrul nostru ceea ce vede. Psihologii au descoperit ci avem tendinfa si completém imagini care sunt incomplete si s# organizim cea ce vedem i modele si grupuri, Acest experiment ifi di o sansa sa iei parte la descoperirea lor. (8) susiecti EF] cr TREBUIE SA FACI Oricati doresti'si testezi 1. Pune-i pe subiccti si dea Testul de peree} tic vizuala. Pune-i si se semneze. Adund DE CE AI NEVOIE teste 2. Apoi, pune-i pe subiecti sa completeze chestionarul Cum te evaluezi? Pune-i sai semneze. Aduni testele, ® Copii ale Testului vizual de perceptic, de Ja pagina 53, una pentru fiecare subiect Copii ale testului Cum te evaluezi, de la pagina 54, una pentru fiecare subiect Creioane pentru subiecti Hartic gi creion pentru inregistrarea obser- vafiilor gi rezultatclor sau o copie a Foi cu datele experimentului, de la pagina 7 Un cronometru (optional; pentru ,,Investi- ghcaz mai mult”) Copii ale ilustrafiilor de la pagina 55 (op- fional; pentru Investigheaz mai mult)EXPERIMENT #11, Raspunsuri tipice la Testul de perceptie vizuala ectiunea A 1. Cere 2. Patrat 3. Are de cere cu o linie prin el 4. Doui triunghiuri Avem o tendinja natural sii completim cle incomplete si si umplem spajiile goa- Ai putea sii te gandesti la acest Iucru ca la Eitul la concluzii”. Fenomenul se intémpla rece oamenii nu se simt bine cu lucrurile © nu sunt terminate. Pe de alti parte, oame- eativi sunt mai pujin deranjafi de lipsa etal. SA AI IN VEDERE are s-au evaluat ca fiind foarte creativi au descris mai des figuri incom- plete? Subiectii care s-au evaluat ca fiind buni Hbservatori au descris mai des figurile asa cum sunt cle? Sfat: Daca oamenii creativi se simt mult ssi confortabil in perceperea figurilor neter- ate, am putea trage concluzia c8 ei ar de asemenea figurile ca fiind incom- Tot astfel, am putea presupune ci ‘mai putini creativi ar resimti nevoia fea un sens figurilor. Dar nici una din aces- esupuneri nu € neaparat corect Sectiunea B, partea I: 1. Un patrat de O-uri gi un patrat de X-uri Ai putea lega asta de felul in care pre supunem c& tofi membrit unui grup (rasial, politic, economic etc.) sunt asemanatori Sectiunea B, partea a Il-a: 1. Coloane de » 2. Patra grupuri Oamenii, in mod obisnuit, grupea7 Tucrurile care sunt asemdintoare intre ele ca ficdind parte din acceasi categorie, la fel si pe cele care sunt apropiate spatial. Afi putea co- rela aceasta cu modul fn care judeciim oame- nii dupa persoanele din anturajul lor (vina prin asociere) sau cu modul in care noi presupu- nem ci oamenii aflaji impreuna se aseamiina unii cu alfi. Sectiunea C: 1. O minge de fotbal Majoritatea oamenilor vor vedea forma unei mingi de fotbal pentru ca tendinja natu- rald este de a vedea figura care include numirul cel mai mare de clemente din orice ilustratie. Preferam si alegem o reprezentare noua, curati, Mira ,rimasife” ale altora, CE SA AI iN VEDERE Subiectii care s-au evaluat ca fiind foarte sociabili vad acele grupari mai des decat ¢ s-au evaluat ca fiind mai pujin sociabili? Subicetii care s-au evaluat ca fiind foarte organizafi au vazut mai multe sau mai pufine grupari tipice?EXPERIMENT #11 EA conciuzu Majoritatea subiectilor au dat un rispuns tipic la Testul de percepfie vizuala? RA INvESTIGHEAZA MAI MULT Repeti experimentul cu stingacii gi cu dreptacii. Perceptiile lor sunt diferite sau similare? Incearcd-I cu barbati si femei, cameni tineri si oameni bitrani, oameni scunzi si oameni inalfi, profesori si stu- denfi, Ce concluzie poti trage? Foloseste-te de iluziile de la pagina 55 c: faci mai multe experimente privind percep- tia. Copiazi-le, decupeari-le separat gi arati pe rand. Exemple: Cat de mult ii ia fiecdrui subiect s2 infeleagi fiecare iluzie vizual Cat de repede pot ei desena magnetul impo- sibil? Liste mai uyor de vazut cdinele din pi- dure de aproape sau din departare? Este mai asor sit observe iluzia cu litera ,E aratat inainte iluzia cu literele ,ABC”? (Dac da, ci ar putea géndi in ,termenii” reprezen- tari literelor.) Rezolvarea iluziilor A. Litera E B. Un om pe un cal C. Un edine intr-o padure D. Un semn de intrebare alb pe un fond negra sau o pasire neagra cu aripile deschise E. Literele A, B,C F. Un magnet imposibil... uiti-te cu atentie! Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE wulile percepfici ifi spun multe despre cum ercierul organizea7i lumea. Deoarece grupezi natural lucrurile cand acestea arata la fel, trebuie s& fii foarte precaut si nu PSIHOLOGIA PENTRU COPII It faci acelasi lueru cu oameni. Aminteste-fi cf atunci cand grupezi oamenii, pierzi din vedere calitijile individuale ale ficcairuia Avem tendinja si vedem lucrurile care sunt apropiate ca fiind aseminitoare, Ai grija si nu vezi si oamenii asa Considernd ca oamenii gandese automat sau se comporti la fel doar pentru ca sunt din aceeasi {ard, cartier, scoala sau fami- lie, ai putea sa pierzi sansa de a cunoaste oameni pe care chiar fi-ar plicea si-i sti in Secyiunea A a Testului de perceptie vi- zual, majoritatea subicctilor erau proba~ bil gata sa vada cercul si patratul, chiar daci figurile erau incomplete in ilustrafii. Acesta este un alt lucru de evitat in relatiile noastre ~ completarea unor infors mafii care lipsese gi saritul la concluzii care nu sunt dovedite de fapte. Daca iti place si iesi dintr-o mulfime, sau acti esti timid fafa de oameni care se uit tine cnd esti intr-un grup, doar amintest cA modul natural de a vedea lucrurile ~ $i coamenii — este si ii vezi ca grup. Este fo improbabil ca oamenii si te fi observat pe tine fn particular cénd esti inconjurat de STIAI CA? Aceste ,.Reguli ale vederii” pot imbunttagi abilitatea ta de a desena: m Obicctele indepartate sunt percepute & fiind mai mici, mai vagi si mai es Obicetele apropiate sunt percepute ea mai mari, mai clare si mai luminoase Obicctele apropiate se suprapun gi peri obiectele din spatele lor dac& acceagi linie de viziune. {ntr-un spafiu bidimensional, obi apropiate iji par ca find jos, iar eet depiirtate, sus. Cand mergi cu magina, obiectele d apropiere par sa se perinde mult repede fata de cele care sunt la di medic. Obiectele la distanje foarte, ca luna, par sa te urmarcasca.TEST DE PERCEPTIE VIZUALA SECTIUNEA A: LEGEA COMPLETARII 1. Ce vezi aici? CO) 2 Ce vezi aici? |_| Ce vezi aici? SECTIUNEA B; LEGILE GRUPARII PARTEA I: ASEMANAREA 1, Sunt doua patrate de O-uri si un patrat de X-uri sau doua coloane orizontale de O-uri $i X-uri intercalate? O00 Xx OO oO Xx 0O PARTEA A II-A: APROPIEREA 1. Sunt acestea coloane de X-uri sau randuti (orizontale) de X-uri duble? XX XX XX XX XX XX XX XX XX XX XX XX 2. Cate grupuri de puncte sunt? SECTIUNEA C: LEGEA INCLUZIUNII 1. Este aceasta o minge de fotbal, un patrat cu doua colturi sau doua triunghiuri? ‘SemnaturaMTE EVALUEZI? Citeste fiecare intrebare, apoi incercuieste numarul care crezi ca te descrie cel mai bine. 0 =redus 3=mediu 5 = ridicat Cat de creativ esti? 6 (® @ 9, Cat de bun observator esti? it de sociabil esti? Cat de organizat esti? SemnaturaEXPERIMENT #12 PSIHOLOGIA PENTRU COPII Il Influenteaza cofeina perceptiile oamenilor? ¢ efect au drogurile asupra perceptiilor noastre? Acest experiment testeaz un ef unui drog considerat de majoritatea oamenilor inofensiv gi pe care acestia Tl consumi in fiecare zi (8) suprecti Cat de mulfi oameni vrei s& testezi dintre cei care deja folosesc cofeina (in cafea, ceai, cacao sau cola) DE CE AI NEVOIE O copie a cubului de la pagina 58 Un cronometru-sau ceas cu sccundar Bauturi care confin cofeina (cafea, ceai, cacao, cola), una pentru fiecare subject Hartie si creioane pentru @ nota raspun- surile; lista cu numele fiecdrui subiect, apoi doua coloane, denumite ,,.nainte de cofeina” si ,Dupa cofeina” Hartie gi creion pentru observatii si rezul- tate sau 0 copie a Foii cu datele experi- mentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI Repetd cei patru pasi pentru fiecare su- biect. Ai putea si completezi pasii 1 si 2 pen- ‘ru tofi subiectii si si continui apoi cu pagii 3 sid. 1. Cere-le subiecfilor sa se uite la poza cubului, Spunc-le ,,Veji observa ca poza pare sa se schimbe la cteva secunde”. Colful A apare mai apropiat si coltul B ‘mai depirtat, apoi colful B apare mai apropiat gi A mai depiirtat. Ori tc uiti jos la cutic sau sus la cutie. . Spune-i subiectului tiu sa iti semnaleze cnd vede cubul schimbandu-se. Cronometreaza subiectul un minut Noteaza de cate ori te-a semnalat. 3. Pune-i subiccjii sa bea 0 cana de cafea, ceai, cacao sau cola cu cofeina. 4. Asteapti 15 minute, apoi repeta pasii 1 HA conciuzi = Subiectii vad mai multe schimbari ini sau dup’ cofeina? (Este mai probabil vada dupa cofein’, pentru ci aceasta un drog care accelereara perceptia.)PERCEPTIE EM InvesTIGHEAZA MAI MULT Cum ar putea percepfia acceleratd s& influ- enjeze felul in care funcjionezi in timpul unor sarcini clare, cum sunt: cititul, scri- sul, studiatul, ascultatul muzicii, yofatul, vorbitul si ascultatul altor oameni vorbind? F& un sondaj informativ sa vezi cati pri- eteni de-ai tii folosese cofeina. Afld cat de mult folosesc in medie pe zi. Au une- ori probleme cu dormitul? Se simt ten- jionati, nervosi, speriati, anxiosi ritaji? Toate acestea sunt semne ci beau prea multa cofeina. EXPERIMENT #12 Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE m Dieta ta (ce mandnci si ce bei) nu iti influ ‘enjeazi doar sinatatea mental si fizic’, dar gi starea sufleteasca. Iti afecteaz toto- data si felul in care vezi lumea. Cand adaugi acest lucru la celelalte multe care iti influenjeaza percepfia e ugor de infeles de ce nu exista doi oameni care si vada Tucrurile exact la fel. STIAI CA? ® Cofeina este o otrava usoara? Doza fatala pentru oameni este 60-100 de cesti zilnic. E posibil sa devi dependent de cofeina cu doar 200-400 miligrame pe zi — 4 cutii de cola sau 4 cesti de cafca.BRCEPTIE EXPERIMENT #13 ams Tun wat G apKorrese vor Uba ack we a Je cat spatiu rsonal nevoie oamenii? tunci cand te gandesti 1a explorarea spatiului, probabil ca nu te gindesti la spatiul pe care il vei explora in cadrul acestui experiment. Desi descoperirile pe care le vei face nu vor fi stirea zilei, acestea vor fi importante pentru cd te vor ajuta sa fi infelegi gi sa ii tolerezi mai bine pe ceilalti oameni. SUBIECTI = si oamenii dintr-un spafiu public: un agazin, 0 biblioteca, cantina de la poali, curtea scolii ete. DE CE AI NEVOIJE Si avea nevoie de un creion si de o foaie g hartic pentru notarea observatiilor gi a =rultatelor, sau de un exemplar al Foii cu ele experimentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI Te prefaci cA in spatiul public pe care lai fes faci acel lucru pe care oricine |-ar acolo in mod normal. De exemplu, ai ales un magazin, prefa-te c esti la tot mai mult de persoand. Ai grija si nu te apropii de mult incat so deranjezi sau cner- 3. Noteaza mental reactia persoanci respec- tive. Care este momentul in care el sau ea pare sii se simt& inconfortabil si pleaca? Motivul pentru care pleaca persoana respectiva este cumva dorinta de a pistra ‘0 anumita distanja intre voi? Ka conciuzu ‘Te-ai simpit vreodat’ neplicut cfind cineva necunoscut s-a apropiat prea mult de tine intr-un spafiu public? Poate cA te aflai la un magazin de jocuri video gi 0 alta per- soani a vrut si'se uite pe rafiul in fafa caruia te aflai tu, Ca sa te facd sa pleci, persoana respectiva a intrat in spafiul tau personal Culturi diferite si-au dezvoltat reguli dife- rite pentru spajiul personal. Te-ai gandit oare de ce s-a intamplat acest lucru? Care ar fi teoria ta?EXPERIMENT #13 RB INVESTIGHEAZA MAI MULT Dacd esti Pati si ai printre prictenii tai un baat, in acest experiment. La fel, daca esti baiat si printre prictenii tai se afla o fata, Obscrvai daca prictenul/pricte- na ta reactioneaza la fel ca tine. Poti trage vreo concluzie de aici? Inchide ochii, Roaga pe cineva si isi find mina la o anumit’ distant de braful tau si sA.se apropie foarte, foarte ugor, Cand simi” c&i mana celuilat s-a apropiat foar- te mult de a ta, spune ,,Stop”. Deschide ochii. Ce vezi? Ce ip despre unde se opreste” piclea ta? 4 un experiment despre spatiul personal, ka care s% participe intreaga scoala. Organizeaz perechi de elevi care sa stea la cdtiva past unul de celalal, iar apoi si se apropie treptat Cine se simte neplicut primul? Are impor- 11 daca elevii provin din acelasi mediu cultural? Ce se intémpla cand amesteci oameni din niedii culturale diferite? Dupa terminarea experimentului, analizeaza st tisticile. Poti trage vreo coneluzic de aici? Ce ffi aratd acest experiment despre dife- ren{e culturale, diversitate si toleranyé? ‘Vorbeste cu oameni din alte medii cultura- Je decat al tau. Compara regulile si obi- ceiurile din famili. F& 0 list cu lucrurile pe care familia ta le face intotdeauna si cu cle pe care nu le face niciodatd. Exemple: Uncle familii se asteapti ca un om s& se descalfe deindata ce a intrat in casa. Unii permit ani 1 de companie si ling resturile de mancare direct din farfurii, dupa cind. Unii spal bunurile preambala- te cand le aduc acast de la magazin. Alfii spali banancle inainte de a le manca. Ti se par vreuncle dintre aceste reguli sau obi- ceiuri normale? Ti se pare vreunul neobis- nuit? Dac& nu gasesti oameni din medi culturale diferite, atunci compara regulile de la voi din casa cu cele din familiile pri- etenilor vostr PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Ea pECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE Uneori, oamenii care provin din ari gi din culturi diferite nu se infeleg, deoarece per- ceptiile lor sunt fundamental diferite. E nu isi pot injelege reciproc perceptiile $i nici nu si le pot comunica foarte clar pe ale lor. Atunci cand calatoresti, sau chiar alunei end viziteri casa sau vecinatatea altcuiva, intr into alt cultura. Familiile, ca gi culturile, au anumite obiceiuri pe care tu nu le cunosti. Atunci cand oamenii lucruri care {i se par nepoliticoase, negndite sau ciudate, inecarci si fii infelegitor. Actiunile lor ar putea fi perfe acceplabile si normale in cadrul propriilor lor culturi, Gandeste-te ca si ci ar putea giindi ci tu esti cel care faci lucruri pe care ci le vad ca nepoliticoase, negandite sau ciudate. Cine este in masura si spund) ceea ce este corect in materie de obi- ceiuri? STIAI CA? Perceptiile si asteptirile diferite din put de vedere cultural pot conduce Ia situa cciudate, Spre exemplu, o familie ameria cand nu era prea incdntat’ de comportaat mentul unui student striin care statea la ca. Nu au vrut si i-0 spuna direct in fa aga c& au incereat sé igi comunice nemul{umirea prin ticere. Ei nu stiau in mediul din care provenea studentul, oamenii tac adesca atunci cand vor sa singuri, Studentul s-a gindit pur gi si cd americanii vor sa fic singuri $i mu dat scama ca exist ceva in neregula cand familia nu I-a condus in oras gi urcat in autobuz._ EXPERIMENT #14 Lorene) ‘SUE? Tomas?) asculina si cea feminina? AN. nitx-o simpla stringere de mani sau bataie pe umér, atingerea vi poate spune mult despre ce simte cineva pentru voi si despre el sau despre ea. Acest experiment urmireste si cerceteze daca o atingere poate revela identitatea cuiva masculin sau feminin. SUBIECTI = Pentru acc persoand, (4 DE CE AI NEVOIE csarfi sau o batista pentru legat la ochi experiment, avefi nevoic de Un numir egal de asistenfi de sex mas- culin gi, respectiv, feminin © camera cu covor pe jos (sau asistentii trebuie si se descalfe) Un scaun pentru subiectul vostru Creion si bartie pentru notarea rispun- surilor: scric numele subiectului tau in partea de sus a paginii. Fa o lis numele tuturor asistentilor gi creat dou coloane — ,corect” si,,incorect” Creion si hartie pentru notarea observafii- lor si a rezultatclor sau 0 copie a Foii cu datcle experimentului, de la pagina 7 sau cel pufin dacd este de sex CE TREBUIE SA FACI 1. Asaza subicctul vostru pe scaun gi leas ochi, Spune-i ,Jn camera vor intra mai multe persoune si ficeare dintre acestea te va atinge, pe rind, pe frunte. Incearc sa iji dai cama care dintre ele este de sex feminin gi care este de sex masculin. Atunci cand crezi ci stii, spune «masculin» sau «femininy . Pofteste-i pe rand in camer pe asistenfii tAi, in ticere, $i ramai gi tu tacut in spatele subiectului tau, care este legat la ochi. Ficcare dintre asistenti trebuie s apropie in tacere de subiec pe frunte, timp de trei secunde, cu un sin- ir deget. Asistentii trebuic sa fic edt pot i nu dea niciun indiciu despre identitatea lor. |. Pe masurd ce subicctul tu fi identifica pe asistenfi ca fiind de sex ,masculin”, respec- tiv ,feminin”, inregistreaza rispunsurile la rubricile ,,corect” gi ,incorect” (sau pune pe tunul dintre asistenti tai si le inregistre7e) Comporté-te astf ¢ subiectul sa nu-si dea seama daci raspunsul pe care [-a dat este sau nu corect pani cand nu se termina experimentulEXPERIMENT #14 Wi conciuzi Ct succes a avut subiectul tu in coca ce pri- ‘veste identificarea genului celor care |-au atin: 2 intreaba subiectul pe ce anume s-a bazat in momentul in care a féicut alegerile. Printre posibilele indicii se poate numiira temperatura piclii, presiunea atingerii, existenfa unui parfum sau a vreunei mires- me, unghiile lungi sau scurte, prezenta generald a persoanei ete. Care sunt alte modalit&fi prin care subiectul tin si-ar fi putu da seama de identitatea atingerii? RB INVESTIGHEAZA MAI MULT Daca subiectul tau a fost de sex feminin, alege altul de sex masculin. Compara re- zaultatcle, Pofi trage vreo concluzie de aici? Repett experimentul cu mai mulfi subiecti, de sexe diferite. Ti se pare ci persoanele de sex feminin si cele de sex masculin se pricep la fel de bine la ghicit, sau fi se pare ¢& reprezentanjii unui gen sunt mai buni decat ai celuilalt din acest punct de vedere? Repet experimentul cu asistenti care sunt prieteni ai subiectului tau (sau, daca in primul caz ai ficut experimentul cu pri- cteni ai subicctului, repeta-l cu persoane necunoscute pentru subiectul tau). Te as- tepti sa fie mai usor pentru subiectul sa ghiceascé atingerea unui prieten sau a unui strain? . incearcd si porti o bijuteric acolo unde nu i una in mod obisnuit. Exemple: O bra- ari pe mana stingd (in cazul in care porti de obicci una pe mana dreapti, sau nu porti deloc), ua inel pe degetul mijlociu (daca porfi de obicei unul pe degetul inelar sau nu porfi deloc) ete. Vezi cat de mult timp ip ia pana cAnd nu mai simfi atingerea bijuteriei pe pielea ta, Intensitatea reactici sau a ras punsului thu scade in timp. Te obisnuiest In cele din urma, te vei simi ca si eum biju- teria nici nu ar mai fi acolo. por po Ed DECEESTE IMPORT: STIAI CA? PSIHOLOGIA PENTRU COPI! I fntr-un fel oarecum aseminditor, socie- tatea ar putea si nu mai observe aspecte cum ar fi poluarea sau violenja. Oamenii pot inceta si observe si si aprecieze hi Eruri placute. Te poti gandi la alte exemple ale acestui fenomen? Cum este si te obignuiesti cu ceva folositor, dar cu ceva diunitor? Fa o list cu anumite Jucruri cu care te-ai obisnuit. Exemple Poate 4 trebuie si cobori geamul masini ca si deschizi portiera din exterior, deoure- te pe interior este stricati deschizatoarea. ‘Desi acest lucru te-a cnervat foarte tare la Ineeput, acum te-ai obignuit. Sau poate chiar nici nu mai observi ca trebuie sa deschizi tot dulapul, ca si ai acces la un singur sertar care nu se deschide, Doar ‘cand cineva din afara mediului tu te in- treaba de ce faci acest lucru, ifi dai bruse ‘seama cA te-ai obisnuit cu sertarul stricat. PENTRU TINE ‘Atunci ednd fnveti c& oamenii au nivelur diferite de sensibilitate, nu doar in ccea priveste atingerea, dar si zgomotul, lumi na, confuzia, si alte aspecte, poti deveni mai tolerant faa de anumite comporta- mente ce-ti parcau nerczonabile. Oame acestia pur gi simplu vad mediul incon itor in alte feluri gi au alte nevoi, Existéi oameni care spun c& sunt atit de sibili la atingere, neat ,simt” culorile cand sunt legati la ochi. Puteti testa ac jucru avand obiecte de culori diferite = galben, albastru, alb gi verde ~ pus cutie de carton intr-o camera ‘intunees Cerefi subiectului legat la ochi sa in Ie identifice. Puteti gasi pe cineva cu fel de abilitate? (Liste destul de iny Exist stiri rare in care simfurile 0% lor igi dopasese sfera obignuitd de fie, astfel incat oamenii chiar pot » forme, ,simfi” culori etc. Acestea prezinta o problema psihologic’ sas nul unei imaginatii prea bogate, et definite ca 0 conditie neurologica mit sinestezie.EXPERIMENT #15 Cuvintele pe care PSIHOLOGIA PENTRU COP! Ii le folosesc oamenii le dezvaluie personalitatile? sculténd limbajul pe care il foloseste cine persoana respectiva. Pe baza accentului s, c& ai putea s regiunea din care provine. Crezi, it pofi spune din ce parte a lumii provi celei persoane, reugesti chiar si identifici ii dai seama de ce gandese s ce simt oamenii din cuvintele pe care le folosesc? Acest experiment studiaza relafi dintre cuvinte gi personalitate. 8 susrecti = Subiecfii acestui experiment pot fi un nu- mar nelimitat de persoane adulte. DE CE AI NEVOIE Cate o copie a Exercitiului eu propozitii de la pagina 67, pentru fiecare subiect in parte Cate 0 copie a Chestionarului de la pagina 68, pentru fiecare subiect in parte fartie si creion pentru fiecare dintre subiectii vostri frtie si creion pentru inregistrarea obser- vatiilor si a rezultatelor, sau 0 copie a Foi cu datele experimentului, de la pagina 7. CE TREBUIE SA FACI 1. Fiecare dintre subiecti trebuic s& compl teze gi si semneze Exercitiul cu propozi Fii atent ca termenii din lista de cuvinte pot denumi o acfiune, dar pot gi sa d ceva. . Apoi, ficcare dintre subiecti trebuie si completeze gi sii semneze chestionarul. Este important ca foaia cu chestionaral le fie dati subiccfilor abia dupa ce au facut Exercifiul cu propozifii. Altfel, prima impresie” ar putea si dispard, propozifiile vor fi formulate in funefi rispunsurile privind preferinfele lor.una numarul situafiilor in care subicetii put cuvintele ca verbe, mai putin’ orientare spre actiune mai multd orientare spre actiune ESTIONARUL Hstrebarea #1: Acorda 2 puncte pentru o Ectivitate fizicd (Inot, ski, alergat), respec- 0 puncte pentru o activitate mai Pnistita (citit, desenat, pati) rcbarea #2: Acorda 2 puncte pentru 0 tivitate fizicd (campat, plimbat), respec- m0 punete pentru o activitate mai istita (pescuit, plaja). area #4: Acorda 2 puncte pentru a, unete pentru b. rebarea #5: Da 2 puncte pentru un verb, puncte pentru un substantiv. rea punetelor obfinute la chestionar: salul posibil de puncte = 12. puncte = persoana mai putin activa #2 puncte = persoand mai acti EXPERIMENT #15 i conciuzi & Pentru ficcare subiect, compari rezultatele obfinute la cele dow’ activitati. incepe cu studierea rezultatelor objinute la Chestio- nar, Subicctul tau este mai activ sau mai putin activ? Apoi, studiaza rezultatele de la Exercigiul cu propozifii, Sunt compati- bile aceste rezultate? Viid oamenii mai activi cuvintele din Exercifiul cu propozifii ca fiind verbe? ‘Vad oamenii mai putin activi cuvintele din Exercifiul cu propozifii ca fiind substan- tive sau adjective? RA INVESTIGHEAZA MAI MULT Foloseste rezultatele de la Exercifiul cu propozifii si de la Chestionar ca si com- pari rspunsurile femeilor cu cele ale barbatilor. Gandeste-te la o situatie care te supard: » MA SUPARA”. Cat din mania ta este generat de faptul ci nu ai control supra situafiei respective? Gandeste-te iar la propozifia ,, MA SUPARA”. Ti se pare cumva ci insusi limbajul sugereaza c& ceva sau cineva te forteaza si te infurii, astfel incat nu mai ai nicio altd alegere? Atun ind ceva te supiird, acel aspect are putere asupra sentimentelor tale. Dar da spune AM ALES sa fiu suparat”? Cu un astfel de limbaj, ifi reiei un anumit control si 0 responsabilitate pentru sentimentele tale. Se poate si observi ci te simti mai putin suparat daca folosesti acest limbaj Lucrurile stau la fel in cazul friciiEXPERIMENT #15 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Ed DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE Scrierca si discursul tu vor fi mai usor de infeles si mai percutante daca folosesti mai degrabii un limbaj activ decat unul pasiv, Spre exemplu, expresia ,am lovit mingea” sun’ mai bine decdt ,mingea a fost loviti de mine”. Un limbaj activ di de i mai inerezitor i mai stipan pe situafie. Un astfel de lim- aj poate chiar si te facd s& te simfi mai in largul tau. In oricare dintre situafii, fie ci folosesti un limbaj activ, fie unul pasiv, acesta le va spune oamenilor ceva despre tine. Cuvintele si expresiile care pot fi injelese in mai multe feluri sunt denumite ,,limbaj ambiguu”, Dac& cineva vorbeste cu tine folosind un limbaj ambiguu, tu esti obligat si_completezi” infelesul lucrurilor pe care ji le spune persoana respectiva. Deoarece tinzi s& alegi un ingeles strans legat de pro- pria ta experientd, poti presupune ci per- Soana respectiva chiar ,te cunoaste” sau ca este foarte ,,intuitiva’”. Acesta este mo- tivul pentru care mulfi oameni pot avea iluzia cf se infeleg indata ce se cunosc, pentru a afla mai tarziu c& de fapt au foarte pufine in comun Adolescentii folosese adesea un limbaj pe care presupun ei ci adulfii nu il infeleg ‘Acest limbaj are un scop foarte cl ajuta pe tineri sii se defineasca ca subicett ‘cine sunt — gi in ce fel sunt diferiti fat de generafia parintilor lor. Bi folosese acest limbaj ca si devind mai indepen- denji. Care sunt unele dintre cuvintele pe care le folosesti si pe care parinfii t&i ar putea simu le stic? STIAI CA? = fn lume, in prezont, existé un numar de 2.796 limbi vorbite. Acum cateva sute de ani, numarul limbilor vorbite pe pamant depasea 10.000. Ultimul supravietuitor vorbitor al unei limbi neidentificate dintr4 trib american a murit in California inaintt 1 oamonii de stiinfa si poate face inre rari cu limbajul stu, Imagineazi-ti exis- tena doar a unei singure fiinje care ar, vorbi limba ta. Ce ai citi? Ce ai face? In ce fel ar fi diferita viata ta? Limbajul nu este doar comunicare, Limbajul este i o diagrama a felurilor fundamentale in care oamenii se gande la timp, la spafiu si la relafii, Pott inva foarte multe lucruri despre alte culturi, daci Ic studiezi limbajul. Exemplu: In limba Hopi, nu vei vorbi despre 0 ».¥ fierbinte”, dcoarece in acest limbaj tem menul ,,vari” defineste starea de a fi binte. Diferenfele de limba fac ca ad comunicarea intr-o limba strdina sa dificila, chiar dacd ai studiat multi limba respectiva si 0 cunosti foarte Was ist das? Congresul Continental gindit cindva s& adopte limba ge limba oficiala a Statelor Unite ale cii, Limba englez’ a castigat cu di de doar un singur vot, Cum ar fi f ria daci ar fi castigat limba germ:Aste Scrieti cate 0 propozitie folosind fiecare dintre cuvintele de mai jos: ASE OFILVOFILIT 4 ATRIBUI/ATRIBUIT ANT/A SE RASUCI PREZENTA TREBARE/A INTREBA H/VERIFICARE/A VERIFICA SemnaturaHESTIONAR 1. Numifi unul dintre hobby-urile sau intercsele dumneavoastrai 2. Descriefi un lucru pe care v-ar plicea sa il facefi in vacana Alegeti doua dintre urmatoarele activitai pe care afi prefera si le faceyi lucrafi in gridina si vi uitafi la televizor si alergafi sau si va plimbati s mergefi la o piesa de teatru sau la un ff 4. Ce afi prefera: sa practicati un sport s ariti un sport? a. ‘si practic a, sa urmiresc 5. Scrieti un substantiv sau un verb care simfifi c& va caracterizea ‘SemnaturaEXPERIMENT #16 neori, lucrurile pe care {i le spun parinfii thi sunt diferit fay de cum ar suna dacd Je-ai auzi de Ia altcineva. Pofi sa auzi in cuvintele paringilor Ui ‘a z le interpretezi ca o tentativa de a te controla. Nu ifi face griji, este perfect normal s& ai accastd impresic. Acest experiment iji da sansa s incerci cova sta este un experiment de autoobservare. UBIE ar trebui” se refera gi ci intocmai la aces- TECTI te sensuri Etii acestui experiment vei fi tu in timpul acestui experiment, noteaz’i-fi = parinfii tai. ‘imentele tale si observa cum se schim- ba comunicarea dintre tine si parintii t&i, E CE AI NEVOIE in cazul in care chiar se intémpla lucrul oo ~ : acesta, si un ereion pentru notarea obser sia rezultatelor sau 0 copie a Foii ka conciuzu ie experimentului, de la pagina 7 ® Dupa experiment, discuta-I cu parintii t&i x Explicd ce ai incercat si inveti gi ce ai TREBUIE SA FACI descoperit in acest fel. Pogi sa te gandesti a . la vreo situafie in care lucrurile au avut 0 fo siptimana sau o lund, f alti evolufie deeat cea pe care ar fi putut si auzi cuvintele piinfilor t&i ca so aiba, doar pentru ct ai ascultat altfel fi ale altor oameni care se in- ideche o:faceai de abies sd te cunoasci. Spre exemplu, cu- : trebui” spuse de un parinte sunt ™ Cum poate bicei ca © comand’ sau cao ceva ce faci deja. Ar trebui si f cava ctichtele ,,pirinte” § s lucru” poate suna ca ,,Ar trebui ,copil” felul in care vorbim $i ne auzim ci ceea ce faci acum”. In timpul unit pe ceilalii? pees a cea net ates Pes Ai recomanda acest experiment ca 0 mo- esia ,ar trebui” aga cum ai face-o dalitate de a-fi injelege mai bine p’ rostit de un prieten, adic ,ar cxlonineat? resant si incerci”, sau poate B si te gandesti la acest lucru” ieind paringii ti iment legat de folosesc expresia 6EXPERIMENT #16 RS INVESTIGHEAZA MAI MULT Vezi daca pirintii tai vor fi de acord gi ci sd incerce o varianta diferitd a acestui experiment. Pot si te asculte pe tine ca $i cum ai fi doar o alta persoana si nu copilul lor? Pot face acest lucru timp de o sipti- méana sau 0 luna? Vezi dacd iti poti da seama cu cine vor- besc la telefon membrii familie tale din felul in care vorbesc. Probabil c& vei reusi si ifi dai seama dacd persoana cu care ci vorbese este cineva bine cunoscut sau cineva necunoscut. E posibil gi si iti dai scama exact cu cine vorbesc. Ai fi uimit s& afli cate lucruri poji de- duce din simplu! ton al vocii cuiva. Gandes- te-te la un moment in care asteptai un tele- fon, céind ai ridicat receptorul gi ai raspuns Alo!” intr-un anumit fel. Cand ai desco- perit cA persoana care suna nu era cea al ci telefon il asteptai, tonul vocii tale s-a schimbat. Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE = Daci acest experiment te-a ajutat sit ifi im- bunatitesti relagia cu prin, ai putea dori si il repefi, poate chiar mult timp de-acum incolo. F& sta cA? PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Adesea, relatiile si comunicarea sunt influenjate de etichetele pe care le punem pe oameni. Spre exemplu, ni se intampla 4 vorbim tare cu cineva care are 0 proble~ ma cu ochii, ca si cum incapacitatea de a vedea bine ar reduce abilitatea de a auzi. De asemenea, se intémpla si folosim un ton aparte atunci cand vorbim cu batrani sau cu copii mici. Asistentele medicale folosesc, uncori, cuvantul ,.noi” in adre~ sarea catre pacienti, in expresii cum ar fi Cum ne simfim azi?”. Termenul ,parinte” descrie o relatic, cel de ,,copil” descrie o relafic si un rang de varsta. Nu exist niciun termen folosit in mod curent in limba romani care si descrie un copil adult. Exist oameni care folosese expresia ,copil adult”, dar ac ta suna ciudat. Cuvinte ca ,,progenitura”™ descriu o relafie, dar nu le folosim fos des. Exist acest cuvant si in vreo alta limba? Inceared s& afi.EXPERIMENT #17 ste vreun mod de comunicare ai bun decat celelalte? cest experiment testea7 doua feluri diferite in care pot comunic i relafiona oamenii dintrun grup. Spune-le subiectilor tai c& vei face un experiment, dar, ea acest experi- ment s& fic mai amuzant, il vei organiza ca si cum ar fi un joc SUBIECTI Compania W este organizati cao roa } Cu un sef in mijlocul cercului. Angajatii 0 persoane, grupate in ete douii echipe pot comunica doar cu seful”. Alege un sef fe cAte cinci (compania W gi compania C) si cere un voluntar pentru aceast pozifie Continua si spune-le cA ,,firma C este orga DE CE AIL NEVOIE nizati sub forma unui cere. Fiecare angajat = poate comunica cu fiecare dintre cele douk srgoane aflate de o parte si de alta asa” ou copii ale formularului Stiluri pe aflate de o parte $1 unicare, de la pagina 74, cate una pentru Dé fiecdrui grup cate un exemplar din for- jecare grup mularul Stiluri de comunicare. Pune-i pe . membrii grupului si isi rearanjeze scaune- oud copii ale Listelor de cuvinte de la Me aatfel ineat si arate ca in ilustrati ina 75, fiecare dintre acestea struc- 4 si 5 (tre ie s& ai in total zcce liste) 2. Spune: Prima problema pe care 0 aveti de rezolvat este sa gisiti parola de care aveti nevoie ca si deschideti noul vostru joc video. Parola s-a pierdut in sistem $i cronometru sau un ceas cu secundar rhimeni nu gi-o mai aminteste. Singura modalitate prin care mai poate fi regasita parola este prin compararea mai multor | liste de cuvinte si gasirea acelui cuvant ie si creion pentru inres s care apare pe toate listele. Cuvantul siilor si a rezultatelor sau 0 copie a Foti respectiv este parola dumneavoastra datele experimentului, de la pagina 7 rece copii ale Puzzle-ului logic, de la pa- na 76, cate una pentru ficcare subiect rtie, creioane si o foarfecd pentru su- jectii thi 3. Da fiecdrui subiect din Compania W cate xy © lista de cuvinte — 1,2,3,4 sau 5. Fa CE TREBUIE SA FACI acelasi lucra pentru Compania C. Apoi pune: ,Studiafi listele de euvinte st incer- sezentim experimentul spundnd: cafi si va dafi seama care este termenul Compania W si compania C sunt care apare pe toate listele. Compania W siti. Fiecare dintre acestea dezvolta un deoarece compania voastra este organizaté x joc video. Compania care reuseste si sub forma unei roti, puteti comunica doar solve prima dou’ probleme importante cu seful. Compania C — deoarece compa- = de cuvinte gi alta de logioa — va fi pri- nia voastra are structura unui cere, putefi 2 care isi va lansa produsul pe piata, in comunica doar cu persoanele care iji stau + ce firma rivala va intra in faliment” de-o parte si de alta nEXPERIMENT #17 Asigurii-te cd fiecare a infeles.cu cine poa- te gi cu cine nu poate comunica. Instruie te-i si vorbeascai foarte incet, astfel incat sti nu fie auziti de cei cu care nu au voie si comunice. Spune fiecdrui grup sa ridice mainile in momentul in care crede cai a r zolvat problema, Cronometreaza fiecare grup. Dupa ce ambele grupuri au solutionat problema cuvantului, spune: Compania W are acum un nou management, care a decis ca va fi folosit stilul de comunicare in cere. intre timp, compania C a adoptat stilul de comunicare roata”. Pune cele doua grupuri si igi rearanjeze scaunele, in conformitate cu noile stiluri de comuni- care. Alege pe cineva si fie seful com- panici C sau cere un voluntar. Reaminteste companiei W c& acum nu mai are un sf. . Spune: ,,A doua problema pe care o aveti de rezolvat este SA creafi un semn de prezentare a noului vostru joc video. Ca si faceti acest lucru, trebuie sa rezolvati 0 problema de logi PSIHOLOGIA PENTRU Cl Dati fiectirui subiect din ambele g copie a Puzzle-ului logic, o bucata det ic, un creion si o foarfeca. Asigurii-te cd ficeare stie cu cine cu cine nu poate comunica. Reamini i vorbeasca foarte incet si spune brilor fiecdrui grup s& ridice mana terminat de rezolvat problema. Ci treaza fiecare grup. A conciuzi Care dintre grupuri a rezolvat probl mai repede, Compania W, cea org sub forma de roaté, sau Compania forma de cere? Sunt acestea rezul care le-ai asteptat? Care grup rezolvi mai repede pt logic, grupul W (comunicarca ca ua sau grupul C (comunicarea ca 0 Este cea ce tu asteofi? Solutia la Puzzle-ul Logic 3. indoaic sectiunea hasurata cu um 180 de grade. indoaie foaia de hartie pe lungime si apoi redeschide-o. 2. Taie pe liniile punctate, \ <— Indoitura Semnul ar trebui picioare. P.S. Poti, de asemenea, si semn si stea in picioare fara sa indoitura initial, daca tai cu Odatii ce reugesti acest lucru, este gi mai misterios. Inccarc’ s& prietenii tai.INVESTIGHEAZA MAI MULT Discutdi cu membrii ambelor grupuri ce red ci despre fiecare metodi de comuni- care. Cu ajutorul lor, fi o list cu avant si dezavantajele fiecdrui mod de comunicare. (Gandeste-te la alte moduri posibile de eomunicare, ce ar putea avea o buna Fanctionalitate. Repeti acest experiment, a si ffi testezi noile idei DE CEESTE IMPORTANT PENTRU TINE oti observa c& este important ca membrii ui grup s& aiba un fel organizat de a-gi ezenta gandurile. Experimentand comu- Bearea cu ceilalfi in feluri dife sunge chiar si ne de cooperare. EXPERIMENT #17 STIAI CA? Modalitatea optima de lucru cu ceilalfi poate si depinda de o situafie sau alta Exemplu: Intr-o situatic de urgent’, in care nu existd timp pentru a sta de vorba cu fiecare, pentru a asculta si a cadea de acord asupra unei solufii, cel mai inteli- gent si mai eficient este ca o singura per soana sa igi asume rispunderea si si spuna tuturor cclorlalfi ce si faci in majoritatea celorlalte situajii, solufio- narea problemelor este mai usoar rapid’ atunci cAnd fiecare primeste niste reactii legate de ce merge bine gi ce nu. Care modalitate de comunicare a generat mai multe reactii, ,roata” sau ,cercul”?TILURI DE COMUNICAR COMPANIA W: ROATA \S¥ Poti comunica doar cu seful. COMPANIA C: CERCUL Poti comunica doar cu persoanele care iti stau de o parte si de altaOVdOO LIYLIHO Yalveo WNIA vaINyYyo sOSYVOS s VLSI ySVWYO ANyWyd YOvA unv NOIauO SIHONYYS Joo is3A dL LIYLIHO Pp VISIT AIWLIHO nusvetv YN.LINA Iwalyd OXOA AYMYA ouaz Uy YNIOVd IONNd € VISIT auvold YOAOCD OuvT invi YNIVH ALIy.LIHO AIDIHsa4 asad INV tVIsI1T NOIAV Atv LIHO ond AVOIMLS auvos AwLund NuacoW ZNVad IHONA, LVLsITPoti construi acest semn folosind doar trei taieturi si o indoituré? VEDERE DIN FATA VEDERE DE SUS‘COMUNICARE EXPERIMENT #18 De ce punem intrebari? omunicarea clara si complet depinde de diferite lucruri. Acest experiment explorea- 7 importanja reactiei intr-o comunicare bund. Se pune intrebarea Ce se intampla ‘atunci cdnd nu pofi si pui o intrebare?” {9 suprecti = Tusi parteneral iu DE CE AI NEVOIE = Dous seturi identice de figuri care au marimi si culori diferite (daca nu ai, decu peaza triunghiuri, patrate, dreptunghiuri $i cercuri de culoare rosie, verde, albastra $1 galben’, Decupeaz mai multe figuri de dimensiuni diferite. Nu conteaz numérul exact de figuri cata vreme sunt doud seturi identice) Un caiet sau tabla de Ta un joc (precum Scrabble) Creion si hartie pentru notarea observa {iilor si'a rezultatelor, sau 0 copie a Foii cu daicle experimentului, de la pagina 7 2] cE TREBUIE SA FACI 1. Stafi la o mast — tu de o parte, partenerul tu de cealaltd parte. Pune caictul sau ta- bla de joc drept paravan intre voi. imparte seturile de figuri, cate unul pentru fiecare dintre voi 2. Lucreaza in spatele paravanului, astfel incat partenerul si nu vada ce faci tu, si construieste o structura tridimensional, daci ai figuri, sau un proiect plan, dact dispui doar de figuri decupat Acum, explic8-i partencrului tiu of tu te afli intr-o nav spatial pe orbita planetei Zug — o plancta prietenoas, dar ai cArei focuitori nu cunose nimic despre tchnolo- gia de pe Pimant. Nava in care te afli este jn pericol gi trebuie s& aterizeze, dar, ina- inte de asta, controlorul traficului aerian de pe plancta Zug (partenerul tau) trebuie si infeleagd cum arati bordul tau de co- manda, Din fericire, vorbiti acceasi limbs, astfel c& poti descrie bordul navei. Din ni fericire, locuitorii planetei Zug mu pot si puna intrebari sau SA raspundi la Tatrebari,EXPERIMENT #18 PSIHOLOGIA PENTRU COPIL pentru c& echipamentele lor de comunica- re au o defectiune. $i nu poti folosi nici limbajul gestual, pentru ca locuitorii pla- netei nu te pot vedea Partenerul tau are un set identic de figuri. Pe miisura ce descrii bordul navei, el va trebui sii fac o copie exact Nu uita c& nu putefi comunica decdt intr-o singura directic. La sfargit, indeparteaz? paravanul si vezi in ce mésura partenerul a reprodus proiectul tau. Poti ateriza pe Zug! J conciuzi = Este posibil sa comuniei clar si complet atunci cAnd doar o persoana poate vorbi, iar cealalta mu poate raspunde sau nu poate pune intrebari? Cat de important este s& putem pune intrebiri gi s4 primim raspunsuri? Cat de important este limbajul gestual in comunicare? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT Schimbati rolurile gi incercati din nou ex- perimentul. Cum te simti cand {i se spune ce s& faci far si pofi pune intrebiri? Repetafi experimentul, dar de data aceas lasa-ti partenerul s& pund intrebari si sa raspunda la intrebari Este usor si fji dai seama eéind cineva te minte la telefon sau in faya? Raspunsul s-ar putca s& te surprind’. Experimentele au demonstrat c& este mult mai ugor si observi ceand o persoana spunc o minejund la tele- fon. Atunei cand asculfi pe cineva fra veri persoana, poti mai usor s& asculfi ceea spune, Limbajul corpului adesea .,inedn- 1a” sau distrage partenerul de conversafie. dar nu gi la telefon, Descopera singur. Oferd la doi dintre prictenii tii un set de 12 intre- ri, pe care si fi le adreseze. Unul dintre ei ypund intrebairile la telefon, iar celalalt s& te intrebe in fata. Raspunde la jumitate din- tre ele cu minciuni. Care dintre cei doi a fost in stare s& igi dea seama de rispunsurile false? Ea DeCEESTE IMporT. PENTRUTINE Nu existi intrebari proaste, Daca vrei si invefi ceva trebuie 88 pui intrebari, A pune intrebari este baza tuturor exp mentelor STIAI CA? 55% din mesajele pe care le transmifi_ celorlalti sunt gestuale. 38% sunt exp mate in tonul vocii. Doar 7% sunt exp mate prin cuvinte Unde mai usor si spui cdnd 0 perso minte, la radio sau la televizor? Experimentele au demonstrat ca este usor sa spui cand cineva minte la rad ‘Compara asta cu experimentele refer Ja ,.minte la telefon/in fata” (vez tigheaz& mai mult”). Asta ar trebui $i dea cdteva rispunsuri la intrebarea= televiziunea ascunde un mincinos, i vreme ce radioul il demasca? Cainii au propriul limbaj al trupulute Cateva cunostinte de baz’ despre comportament te va face si nu fil sresit sau atacat de un c@ine straim {teva indicii pe care sa le fii mint Nu zmbi. Un cdine strain s-ar si considere asta drept o amen Nu te uita fix la un caine, Pam asupra unui caine ii spune @ vrei si preiei controlul ~ gi provocare Nu striga si nu ridica mainille capului. Asta il va enerva pee Orice obiect care se mised uy putea declansa instinctul de cdinelui Fi ascultator. tine mainile i corpului si incearca s& pari eam Scoate suncte de mestecat danez susjine ci mamiferele de zgomotul produs de mesOMUNICARE, EXPERIMENT #18 Sfaturi pentru folosirea limbajului in mod pozitiv |. Fii mai exact in alegerea cuvintelor pentru a descrie sentimentele. Exemplu: in loc s& spui ca , fi plac” gi Terry si Larry, ar fi mai exact si spui cd ,i1 respect” pe Terry I apreciez” pe Larry. Cand un prieten cAstigd un premiu du 2 depus un efort (precum un concurs de discursuri sau o cursi), nu spui ,,ai avut noroe”. Asta implica faptul c& prietenul tu nu a avut nimic de Ricut pentru a cag, tiga. Mai bine spune: ,,meritai si cdstigi!” sau ai muncit pentru asta!”, Cand un prieten reuseste ceva (sa invete ceva nou, si joace intr-o piesd de teatru la scoala), nu ti spune ,Sunt mandru de tine!”. Asta implica faptul c& prietenul tu a muncit pentru a-ti obtine aprobarea. Mai bine spune-i ,,Trebuie sa fii mandru de tine!”. Asta conteaza cu adevarat. Fi atent la limbajul pe care il folosesti cu tine insusi. Atunci cand faci o gresealé nu iti spune am ratat”. Mai bine gandeste-te c& a fost 0 experienfa si spune-fi: Am fa- cut 0 greseald si asta am invafat din gre- seala mea, Evita expresii precum ,,ca s& fiu sincer” sau ,,sincer”, puse inaintea unei afirmafii Asta implied faptul c& de cele mai multe ori nu esti sincer. Cand spui cuiva ct ceva este ,bine” sau Ju”, prima intrebare pe care fi-o pune acea persoani este ,,de ce?”. Cu alte cu- vinte, a spune c& ceva este ,,bine” sau ,,tau"” oferd suficienta informatie pentru a-i convinge pe ceilalfi si iji urmeze sfatul. In primul rind, este confuz pentru c& au este clar despre ce fel de ,,bine” sau iu” vorbesti. Si presupunem c& ifi spune Sineva: ,E gregit si spui cd America a fost descoperit’ de Columb”. Asta inseamna informatia este gresit? Multa lume crede ‘America a fost descoperita de Lief 9 Ericson sau de alji exploratori de dinaintea lui Columb. E posibil ca afirmatia sa fic gresita din punct de vedere moral? Multa lume crede cd este 0 insulta s& spui Columb a ,,descoperit” America, de parca America (si amerindienii) nu existase inaintea debarcirii lui Columb pe coastele sale. Acestea sunt doar doua modalitati in care cuvantul ,.gresit” poate fi infeles. A insista cd 0 persoand greseste poate pune o bariera de comunicare intre inter- locutori, gi asta este o alta problema. Ime- diat incepi si semeni cu un judecator, iar interlocutorul tu s-ar pute Sa igi astupe urechile. Pentru o comunicare clara este mai bine si folosesti cuvinte precum ,.de ajutor”, sau ,daundtor”, ,util” sau ,inutil” Comparafi aceste afirmatii E rau (gresit) sa fumezi E daunator sa fumezi. Care dintre cle are mai multe sanse de a fi uatd in seama? Care sunt cele dowd atitu- dini diferite pe care cele doud afirmatii le prezinté? Care dintre ele implica grija? Care dintre ele reprevinta doar un rajiona- ment? Care confine mai multe informatii? Pe care ai urma-o? incearca totdeauna si afirmi lucrurile cat de pozitiv se poate. Te vei face injeles mai repede decat daca ai o atitudine neutra sau negativa. Exemplu: Imagineazi-fi ca esti chelner intr-un restaurant. Un client te intreaba: ..Pot si comand ceva care nu este pe meniu?” Tu poi rispunde: Nu, mu puteti" (negativ), ,,trebuie sa il intreb pe seful de sali” (neutru), sau Il intreb ime- diat pe seful de sala” (pozitiv). Care dintre raspunsuri va fi mai pe placul clientului? O mica schimbare in limbaj poate face diferenya.EXPERIMENT #19 PSIHOLOGIA PENTRU COPII II Cero > waa, eich on AC Barbatii si femeile gandesc diferit? Ateodata, copiii sustin ca ,,fetele sunt mai destepte decat baictii” sau, dimpotriva, _ baiefii sunt mai destepji decat fetele”. Noi stim ca, in realitate, nici una din afi imu este corecti. Unele fete sunt mai destepte dec ti, dar si unii baieti mai destepti decat unele fete. Cercetirile au aratat biietii i fetele, barbatii gi femcile au stiluri diferite de a gandi. Acest experiment cercetcazi aceasta posibilitate. é Nu folositi degetele. Scriefi rispunsul (8) supiecrs Ne Dos dena Un numar egal de fete i baieti B»”. Da-le un minut sau doua pentra termina exercitiul DE CE AI NEVOIE Cand toatt lumea a terminat cele do exercifii, da-le raspunsurile corecte. Hartie si creion pentru fiecare subiect oud sunete E lung si 11 litere mani au curbe in corp.) Creion si hartic pentru notarea observati- ilor si a rezultatelor sau o copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 si rlispunda la urmé intrebari = La care dintre exercifii v-afi des CE TREBUIE SA FACI nai bine, A seu Care dintre, sarcini a fost mai 1. Roagi subiectii sa scrie ,barbat” sau pentru voi? “femeie” in partea de sus a paginii. Apoi, = ,Cum afi aflat rispunsul la gall Spune-le: ,Parcurgeti alfabetul in gand si Zetmai usor? Cum afi géndit?™ numiarafi literele care confin etul E lung, inclusiv litera E. Nu numérafi pe Hi degete. Scrieti raspunsul in partea sting’ a CONCLUZII paginii si denumifiel «Sarcina A»”. Dalen general, fetele fac mai putine & un minut sau doud pentru a termina exer- sae A iar baci au mel cifiul. ‘Saiuiiia B Apoi, spui: ,Acum, imaginafi-va un alfa- Sarcina A este mai auditiva (este bet format din litere mari de tipar. Seal euzulu, Sarcina B cate Spuneticl in gand si numarafi literele eare id (ce bazeazi pe simul Va au una sau mai multe curbe in corpul lor.NTE DE GEN fetele sunt in general mai bune la eitii auditive, iar baiefii au rezultate bune la exereiiile vizuale, cum ar pu afecta acest fapt performantele lor sc Cum si-ar putea alege hobby-urile? carierele: INVESTIGHEAZA MAI MULT i, cdind oamenii stau in grupuri, se adesea forfafi sd rezolve sarcinile un mod aseminditor cu ceilalf. i acest experiment cu cite o sin- ersoana si observa daca exist vreo ficare a rezultatelor sci cfind afirmam ci diferite de a gindi, facem o afirma- nerala, care nu se aplic’ pentru toate sau pentru tofi baietii. Diferentele nteresante, dar trebuic sa finem cont tofi suntem mai mult aseminatori diferiti. EXPERIMENT #19 incearca experimentul pe tine. Daca ai rezultate bunc ca elev auditiv, incearc’ inveti prin metode care implica auzul gi ascultarea. Exemplu: invata cu un prietcn, inregistreaz ceca ce trebuie sd inveti si ascultd ulterior; ascultd cu atensie Daca ai rezultate bune ca clev vizual, incearca si studiezi prin metode care se bazeaza pe viz. Exemplu: acorda atentic diagramelor si ilustratiilor din manuale, deseneai ceea ce ai de invajat, citeste tot ce scric profesorul pe tabla. STIAI CA? Baietii au de obicei piciorul sting sau/si mina stingé mai mari deat cele drepte La fete, mana dreapt& sau/si piciorul drept sunt mai mari Potrivit credinjelor populare, baietii petrec mai mult timp uiténdu-se la fete decdt se uit fetele la baieti. In schimb, fetele pe: tree mai mult timp Ja telefon. Rezultatele acestui experiment susjin aceste credinfeiL PSIHOLOGIA PENTRU COPII EXPERIMENT #20 Cat de mult stiu oamenii despre propriul sex? 4 experimente in Psihologia pentru emultate statistice si analize. Ex [LRybak, cleve ale profesorul org, din Orland Park, Ilinois, St cesta este primul din cele douli mar perimental original include mat multe detalii, Mental a fost facut cu Malia C Novak $i psiliologie Jim Matiya, de le Liceul Carl Sandbu Unite ale Americ () susiectT! Evaluarea testel ‘Un numar egal de fete si baieti DECE AINEVOTE ——_RASPUNSURE Copii ale paginii cu Diferentele fox, 2 1,2,5, 7,89 10 Gea pagina 86, cAte una pentra fiecare = Fete: 3,4,6 7 CUM SE EVALUEAZA TESTELE 0-3 corect: subiectii cunose foarte, Creioane pentru elevi je dintre sexe Creion si hartie pentru notarea observa = iu o copie a Foii cu j 3 4-7 corect: subiecfii au cunostinie Jor si a rezultatelor, sa Tor Se experimentului, de la pagina 7 4.7 cores entle dire S086 2 810 corect: subiecfii sunt experti PI ceTREBUIE SA FACT © eneiedinsesse teze sisiscm- ® despre diferentel 1, Subiectii trebuic s8 comple’ soon eat privind Diferenfele de gen A conciuzil 2, Evalueazd testele pentru a afta cat de mult guia subieoti despre propriul sex # despre sexul opus avut cel mai mare SOF Has = Cinea ii? V-a cont fetele sau baictiINVESTIGHEAZA MAI MULT Observa reactiile persoanclor care fac tes tul. Cum reactioncazd la aflarca rezultate- Jor? Cum reacfioneaza la ce au descoperit? Foloseste aceasta carte: Psihologia pentru copii I sau alte carfi de psihologie, pentru «ace teste asemiiniitoare despre diferenfe~ Je psihologice, mai degraba decat despre fizice. DECE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE (Cu cit stii mai multe despre fiziologia si sihologia fetclor gi a biicfilor ou atat vei selege mai multe despre propriul sex si sexul opus. EXPERIMENT #20 F@ sr1ai cA? Oamenii cred ca stiu mai multe despre diferenjele dinire sexe decéit stiu in reali- tate. Ei accept teoriile indeobste cunos- cute $i st ereotipurile fara a le verifies La nastere, multi baiefi sunt mai mari decit fetcle, Bi au inimi mai mari, pléméni mai mari, dar si creier ul n mare. ture decét baicfii, cu un sistem nervos ma dezvoltat. In plus, pulsul lor la nagtere este mai accclerat deci At al biictilor. La nas Fetele sunt mai interesate de culori, in yreme ce baie{eii sunt mai interesati de tipare. Gena care face ca degetul ar: mai mic decat inelarul este caracteristic pentru biiofi, aceasta flind o trasaturd predominati a lor. (Putefi verifica asta intr-un experiment.) Mana de barbat + Mana de femeieDIFERENTE DE GEN La fiecare din intrebarile urmatoare, incercuieste M cand consideri ca raspunsul este /masculin” sau F cand consideri ca raspunsul este ,feminin”. 1. Cine doarme mai mult? 2. Ai carui ochi nu pot distinge culoarea rosie? 3. Accarui frunte este mai probabil sa fie calda? Al carui creier se va reface mai repede dupa un atac cerebral? Cine este mai predispus sa stranute? Al crui deget mare ar putea sa doara cand ploua? Cine se plange ca 1l doare un deget de la picior? Cine are nevoie de aer in dormitor? Cine s-ar putea trezi in mijlocul noptii cu dureri de stomac? 10, Cine are cele mai multe celule rosii? ESTIUN (INCERCUIESTE) MF ee ‘SemnaturaERENTE DE GEN EXPERIMENT #21 edem in mod diferit fotografiile elor si ale baietilor? robabilitatca ca un portret fntr-o carte sau intr-o revistii si fie al unui baiat este mai mare sau mai mic? Dar in cazul unei fotografii care aratdl o persoand intreaga, exist © posibilitate mai mare ca accasta si fie o fata’? Experimentul de faja va anali intrebari si posibile infelesuri ale raspunsurilor. aceste SUBIECTI HI conciuzu up de persoane apropiate ca varstd si = Va rispunde majoritatea c& fotografia cu piu, cu numar egal de fete si baieyi intreg corpul este o fat’, iar portretul reprezinté un baiat? Care au fost motivele DE CE AI NEVOIE pentru care au ales 84 raspunda astfel? Au dat tofi baietii aceleasi raspunsuri? Au tului Care este baiat? Care dat toate fetele rdspunsuri identice? Daca ati?, de la pagina 89 nu, care au fost diferenjele? n si hartie pentru notarea obscrvati- Ee ‘sere oem? o INVESTIGHEAZA CE TREBUIE SA FACI —« cauitinreviste iar fograi ae meilor gi barbafilor. Sunt de obicei barba- subiecfilor pozele din testul Cine tii prezentati doar in portret? Tar femeile baiat? Cine este fata? cu intreg corpul? Cercetiitorii au ajuns la -le ci o fotografie reprezinté un concluzia c& asa este. Da cercetirii tale un alti o fata. Intreabi-i care este caracter mai stiintific si numdra situatiile ml si care este fata gi cum gi-au dat inverse, cind o femeie este prezentati 2 doar in portret, iar un barbat este infatisat cu tot corpul.EXPERIMENT #21 PSIHOLOGIA P. Studiaza fotografia de mai jem. [4 DECEESTE IMPORTANT qq, Suivi Sonal domai PENTRU TINE jos si va fi inspaimantatoare! if , ce s-a intémplat in accasta fo Este important sa stii felul in care mediul din care faci parte te percepe atat pe tine, cat si grupul céruia fi aparfi, inchusiv din punct de vedere al sexului. Aceste percep- {ii ii pot afecta viaga. Daca le cunosti lupta sa schimbi perceptiile pe care le co sideri gresite STIAI CA? Cerectitorii au ardtat oamenilor dou’ fotografi ale aceleiasi persoane: una, portret, iar cealalt’, persoana intre Oamenii au catalogat persoana din portret ca find ,.mai inteligent&”. Ai putea incer ca un experiment asemandtor Cereetatorii’au descoperit c& fotografiile barbatilor din ziare, reviste, anunquri ete tind sa puna accentul pe fafa lor, in vreme ce fotografiile femeilor pun accent pe corpul acestora. Aproape doua treimi din fotografiile care prezinta barbati le arati doar fafa, comparativ cu faptul c& mai putin de jumatate din fotografiile care reprezinti femei sunt portrete. Acest as- pect a fost descoperit la multe culturi din intreaga lume, ca si in picturile si desenele realizate incepind cu sec. al XVI-lea gi pind in secolul al XX-lea.TSS ek Ga eeeEXPERIMENT #22 PSIHOLOGIA PEI Vad barbatii lucrurile diferit de femei? And doua sau mai multe persoane se uiti la aceleasi lucruri, este posi veasca in moduri cu totul diferite. De exemplu: calatoresti impreun’ oprifi ca si intrafi intr-un restaurant. Persoana céreia ii este foame ved intr-un anume fel, cel care are nevoie 4 meargi Ia toaleti il vede ini copil care di cu ochii de locul de joacd il vede intr-un al treilea mod, total diferit doui, Ceea ce vedem depinde de cine suntem si de lucrurile care ne preocupa if Are sexul unei persoane influenfa asupra a ceea ce vede? Acest experiments sd se uite la o fotografie care poate fi privita in mai multe moduri si si o des este s& vezi acti modul in care ei privese are legaturi cu sexul fiecaruia ES) susrecti ; Un numar egal de barbati si femei Posibilitz DE CE AI NEVOIE Jato parte din rg date la testul Ce este asta’ Cite 0 copie a experimentului Ce este asta?, de la pagina 93, pentru fiecare subiect 2. sarpe, vierme, coarda, B 1. fluture, insect’, frunze, Creioane pentru fiecare dintre ei 3. luna, prajituriea, om Creion si hartie pentru notarca observafi- 4, bat, cravat, funda ilor si a rezultatclor sau 0 copie a Foii cu 5 ee datele experimentului, de la pagina 7 . chibrit, ac, agraft 6. lingura, caus, cased de 1 CETREBUIE SA FACI —7-barea, piramids, panies plicinta, felie de pizza 8. fereastrd, bucati de p legat cu panglica 1. Di fiecdrui subiect o copie a testului Ce este asta? gi cere-le st serie ce cred ci c& reprezinta fiecare fotografie, 9. coarda, cftlig, fir de te par, un manunchi de persoane 2, Dupi ce au terminat, roaga-i si igi scrie sexul, Fata sau Baiat, in partea de sus a paginii. 3. Strange colile in doud teancuri, separate pe sexe, si noteaz rispunsurile. 10. ceas, banderolii, elice, &FRENTE DE GEN CONCLUZII rupeazi raspunsurile date de subiecti pe ii. Exemple: obiecte personale aine, bijuterii), obiecte casnice (mobild, nte), inscete, obiecte folosite in activi- (are, bared, biciclet), obiecte statice ngura, statuie). Apoi, compara raspun- rile date de femei cu cele date de afi, pentru a vedea ce fel de obiecte nt favorizate de fiecare dintre sexe. ce fel poate conta experienfa fiecaruia obiectele de zi eu zi pentru modalitatea frit de a privi o imagine? ium altfel ar putea si fie explicate dife- ele de percepric? INVESTIGHEAZA MAI MULT et experimentul comparind grupuri crite. Exemple: adulfi cu copii, profe- cu elev. pet experimentul, dar de data aceasta dtuieste un test cu variante de rspuns. si folosi o parte din rispunsurile date in 2 de Posibilitifi, de la pagina 90 emple: Ce este prima imagine, un flu- sau un are? Noteaza rispunsurile gi njezi-le pe categorii. Compara rezulta- experimentul inifial DE CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE st experiment ffi reaminteste c& pot sta doa rispunsuri corecte pentru asi intrebare sau doud percepfii ecte despre acelasi lucru ccnii acorda propriile semnificafii geciclor care fi inconjoaril, O persoan’ te sa fie terorizata de soareci, in vreme alta fi poate considera draguyi. Ce ar Ja daca tofi am vedea lucrurile in asi mod? n EXPERIMENT #22 F& stiai cA? Cand se fac experimente similare folosind © fotografie care poate sa reprezinte un miriapod, o perie, un pieptene sau ding cei mai mulfi dintre barbafi o vad ca flind centiped sau o perie, in vreme ce majori- tatea femcilor vid imagina ca reprezen- tnd un pieptene sau dinji, Dacd arditam 0 imagine cu un cere mai mic intr-un cere mai mare, majoritatea barbatilor vor vedea © fintd, in vreme ce majoritatea femeilor Vor spune c& reprezinta o farfurie Imaginea va fi vazut ca un inel sau ca un auciue de catre un numar egal de femei gi birbati. Inst, da 1e care ar putea fi atat un cap cat si o cupa, cei mai multi barbati vor vedea un cap, in vreme flea femeilor vor vedea 0 cupa. S: objineti rezultate ascmanatoare facand acest experiment.EXPERIMENT #22 Cand li s-a cerut fetelor gi biicjilor si aleaga dintr-o list cuvinte care descriu sentimentul de ,,supdrare”, baiejii au ales sinalt”, .rosu”, ,puternic”, ,dur” gi ,unghiular”, in vreme ce fetele au ales ‘scund”, ,.verde”, ,.slab”, ,.moale” “rotund”, (La acest test, descrierile lor au fost foarte asemanatoare pentru majori- tatea cuvintelor.) Pentru cd percepfiile sunt influentate de experientele zilnice, s-a dovedind cd uncle teste sunt nedrepte fata de unele categorii de persoane. Exemplu: Deoarece baietii sunt incurajati sai lucreze la biciclete gi la magini, un test care ar prezenta imaginea unui angrenaj si in care li s-ar cere sa spuna in ce parte ar trebui si invarta i-ar avantaja, Pofi si te gandeiti la exemple de astfel de teste la care ai luat parte? Cand baiefilor gi fetelor li se cere s& speci- fice care dintre numerele gi literele de mai jos sunt masculine (M) si care sunt femi- nine (F), ei dau raspunsuri aseminitoare. Ce crezi cl se intampla atunci? (Poti s& faci si din asta un experiment.) PSIHOLOGIA PENTRU @G 4 A 8 9 MF 7 Q UI|NOSEA <1 ‘Vv ‘p aer ‘ourumiay uns O 29 unds sojruowuto roreofeE(oe thy; OAMERNIEXPERIMENT #23 Competitia imbunatateste performanta? PSIHOLOGIA PENTRU COPIl JOO ACUM TINE MINTE, CEL CARE PIERDE TREBUIE SA POARTE OCHELARL INCHISI SISA BATA TOBA creeaza sentimente neplicute intre persoane? Acest experiment comps T ¢ face competitia si muncesti mai mult si mai repede pentru a depisi o alt& p Ori acea sentimente (8) suprecti Tu si un prieten DE CE Al NEVOIE Un pachet de scobitori normale si un pachet de scobitori colorate, imparfite in doua si amestecate in dou grimezi, fiecare confindnd amestec din cele dowd feluri de scobitort Doua cronometre sau ceasuri cu minutar Creion si hartie pentru subiecti Oa treia persoand care si cronometreze (optional) Creion si hértie pentru notarea observatii- lor gi a rezultatelor sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 Prima parte: fara a se lua la 1. Ia.una dintre gramezile de s pe cealaltd prietenului tau. Mergeli camere separate. Fiecare va sorta rile in doua grimezi diferite in func culoare. Facefi asta cat puteti de re Cronometrafi timpul in care afi re scriefi pe foaic. 2. Amesteci scobitorile si repetd Exp tul Partea a doua: in competifie 1. Sorteaza scobitorile in acecagi prietenul tu gi in acclasi timp. termina primul. (S-ar putea si treia persoani care si cronom Fiecare va nota timpul in care 2. Se vor amesteca scobitorile $i Se ‘experimentul.MENI IN GRUPURI CONCLUZII ‘ompardi timpii din prima parte a experi- pentului cu cei din a doua parte a experi- mentului. A imbundtajit competifia timpul fe rezolvare? INVESTIGHEAZA MAI MULT lepeti experimentul cu mai multe perechi persoane. Pe unele dintre ele cronome- -le mai intdi in competitie si apoi parat, Astfel, iti vei putea da seama dac& bundtafirca timpului de sortare se oreazal exereifiului DE CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE si competifia poate fi o motivafie puter- 4, uneori cele mai bune performanje ar atunci cand faci ceva din plicere, ulte persoane au nevoie de aprobare au gi o dorinfi putemicd de a castiga. a poate duce la conflicte interioare, ales pentru persoanele care sunt talen- fc in mai multe domenii. Ar putea si igi uct uncori performanfele, gandindu-se dacd ar castiga permanent nu ar mai mi totdeauna aprobare. Ai trait vreodat’ st conflict? Ai realizat vreodata mai gin decat erai in stare? Care a fost rezul- ul? A meritat? 97 EXPERIMENT #23 GB strat ca? Competitia in clas poate cauza tot felul de probleme. Elevii ar putea sa nu mai distinga scopul real al studiului. Ar putea sii facd orice pentru a castiga, inclusiv si trigeze. Ar putea decide ca este imposibil distigi pi ar renunja la scoala, Una din- tre modalitijile de evitare a problemelor cauzate de competitic este si recom- pensezi elevii pentru imbunditifirea perfor- manjelor scolare, astfel ca acestia si se depageasca pe ei insigi Competitia ii motiveazi pe oameni s actioneze mai rapid, dar de multe ori cali- tatea actiunilor are de suferit. Ai prefera s ménanci ceva care a fost verificat superti- cial sau temcinic? Ai prefera sa calétoresti cu un avion construit in grabii sau cu unul construit incet i cu atentie. Un alergator are performanfe mai bune id alearga aldturi de un alt competitor decit daci alearga singur, contra cronome- tu. Acelasi lucru se intampla cu un cal de curse sau cu un soarece pus si alerge intr-un labirint Potrivit opinici lui Deborah Tannen, autoarca best-seller-ului Pur si simplu nu infeleg: femei si barbati in conversatie (Morrow, 1990), barbafii vid conversatia a pe 0 competitic ~ 0 modalitate de a ob- fine ceca ce vor. Pentru femei, conversafi este o modalitate de a crea apropierea in- tre si dintre oameni. Esti de acord cu con- cluziile autoarei Deborah Tannen? Copiii talentati invaya adesea mai bine guri decat in grup.EXPERIMENT #24 PSIHOLOGIA PENTRU C Sunt unele persoane mai cooperante decat altele? -ar putea si mu primesti fntotdeauna ceea ce vrei, dar, dacd ai noroc, s-ar putea mest exact coca ce ai nevoie sau aga Se pune. Acest experiment propune @ ‘ma care nu poate fi rezolvatd decat daca subiecfii decid s4 coopereze unul eu Descoperé cum se ajunge la decizia de a coopera si cat de mult le ia subiccfilony invefe si luereze impreund. £3) susrecti EI cr TREBUIE SA inci persoane cu varste si aptitudini simi- lare 1. Urmeaza instructiunile de la pentru a construi setul de puzalés 2, Da fiecdrui subiect cAte un plie DE CE Al NEVOIE ele, Aaa sa construifi cinci pé 6 bucati, de hartic tare sau cartoane, pentru toate piesele de puzzle. Exist a aleatui un puzzle moduri de a combina piesele Foarfeci sau dowd patrate, dar exist © combinatie din care vor rez Problema nu este rezolvat’ pa Markere colorate (rogu, verde, albastru, rtocaliu si violet portocalin gi violet) fiecare persoand nu va avea UB 5 plicuri cu dimensiunile 16 em si jumi- fect gi toate patratele au ack fate/25 om (sau de orice dimensiuni, cu ‘condiia sé ineapa piesele de puzzle) Spune: ,Ficeare dintre vot “ urmeze 3 reguli, Regula nf. Un cronometru sau un ceas cu minutar intre voi in timp ce rezolvafi Creion si hartie pentru notarea observatii- Regula nr.2: ‘Nu puteti face Tor gi a rezultatelor sau 0 copic & Foii cu and dori{i o anumité bucat datele experimentului, de la pagina 7 Regula nr.3: Puteti si dati zie-ul yostru, dar nu puteti S bucata”, Asigura-te c& toata lumea & si regulile si ineepeti. Cr Ge mult le 1a subiccfilor S& maAMENI IN GRUPURI EXPERIMENT #24 Cum sa faci un set de puzzle 5 _ 15 cm: . Taiafi cinci patrate cu latura de 15 em dintr-o hartie B tare sau din carton, Taiati pitratele in bucai gi dati-le cate un cod: — ROSU, VERDE, STRU, PORTOCALIU si VIOLET, ca in imaginile de alaituri. | Etichetaji fiecare plic cu una dintre culori (rosu, verde, albastru, portocaliu si violet). Puneti piesele de puzzle colorate in plicurile etichetate, dupa ALBASTRU| — ROSU culori: bucdile rosii in plicul rogu etc. Vefi obtine cinei seturi de bucati de puzzle. SS) +-7,5 cm— VIOLETEXPERIMENT #24 KA conciuzi Ce ati observat in legatur’ cu modul in re subicefii au rezolvat problema? Au fost unele persoane mai cooperante decat altele? A incercat cineva si 1a bucafile de care are nevoic? RS INVESTIGHEAZA MAI MULT Repet& experimentul cu grupuri diferite de persoane. Exemplu: Doar barbati, doar femei, doar adulfi, doar copii etc. Compa- 14 rezultatcle, La ee concluzii ajungi? Ea DECEESTE IMPORTANT PENTRUTINE Atunci cand avem o problema de rezolvat, pare normal si ici de la alfii ceea ce ai no- voie. Cautim persoane care ne pot ajuta. Dar eat de des oferi rezolve o problema? Este posibil si ai exact bucata care lipseste din puzzle-ul celuilalt, dacd te opresti si observi asta. Poate ci si altcineva va observa c& are bucata de care ai tu nevoie. F& sriai cA? Citutarea a ceea ce ai nevoie pare a fi cheia in satisfacerea nevoilor. Dar gan- deste-tc la asta: Cele mai de sueces afaceri sunt cele care prezinté nevoile gi dorinjele celorlalte persoane. Cu alte cuvinte, dack Se rere righ tebale a par desti gi la persoane. Comunicarea se bazeaza, partial, pe ceea ce noi credem ca se intampla. Noi ingele- gem doar 70% din cuvintele pe care le auzim, restul il completam noi. Exemplu. Cineva te intreaba: Ai tremurat de fried?” Dar tie ffi este frig gi te gandesti cit auzi ,,Ai tremurat de frig?”. Este ugor sii nu infelegi ceea ce {i se spune atunci cand te gindesti la altceva. PSIHOLOGIA PENTRU CO} Poarta castelul o sarada Au fost odati doi printi care ine mercu si se intreacd unul pe celalalt. Ta regele, a incercat aproape totul pentru: si colaboreze. I-a recompensat, i-a i-a pedepsit, dar nimic nu apropia inim cclor doi prinfi in afar’ de victorie. Regele nu a putut si ii schimbe eat in viafii. CAnd i s-a apropiat sfarsituly o idee. In testament, ¢l le~a poruncit sa cilireascd pana la marginea regal apoi sa se intoarc& la castel, dar d si descalece o singurii data pentru a caii, Acela dintre prinfi carc va ajunge! tel al doilea avea sa mosteneasca inte ul. Printii au inceput intrecerea, Fiees tre ci a incercat si calarea: i celilalt. Dupa dou’ zile si dou’ nopil cilirit foarte lent, prinjii au inceput ingrijoreze. Parea cd nici unul dintre ajunge vreodati la portile casteluluis Epuizati, s-au oprit la un han de ginea drumului. Hangiul i-a trezité pe amandoi, ca si poat pleca impres cand se pregiteau sii plece, unul i-a murmurat ceva celuilalt la ureet amindoi, au sdrit in sci si au cali repede au putut inspre porjile castel Ce rostise unul dintre frati law celuilalt?OAMENI IN GRUPURI EXPERIMENT #25 opiii si dultii u moduri iferite de a grupa oamenii? u cat inaintam in viafd cu atat avem mai multe modalitiji de a de cataloga oamenii. Cu ct cunoastem mai mute persoane cu atat aflam mai multe despre oame: vedem in moduri din ce in ce mai diferite, Am e-ji de vre- ‘mea cind erai copil, Nu ti se pairea ci majoritatea oamenilor Seaméind intre ci’ est experiment exploreazd modul in care copii si adulfii tind sii grupeze oamenii SUBIECTI 1 cr TREBUIE SA FACI Cel putin trei copii care infeleg conceptele de ,asemaniitor” si ,diferit” Cel putin trei adulfi aaa Fa acest exercifiu cu fiecare grup (copii sau adulti) in parte. Nu conteaza care grup . Taie diferite fotografi. Lipeste-le pe car- DE CE AI NEVOIE tonase pentru a nu se mototoli in timpul - exercifiului Reviste cu fotografi in care si fie prezen- : . : tafi diferiti oameni — barbati, femei, fete, 2+ Cere subiectilor sit grupeze bAicti, oameni inalfi, oameni scunzi, oa- pundndu-le pe cele care sca ment gragi, oameni slabi, oameni de dife- mormane separate. Nu rispunde la nicio_ ase et intrebare care {i-ar fi pus despre modul in — care trebuie sortate fotografiile. Noteaza se raspunsurile, Etichete Lipici Creion si hartie pentru notarea observatii- 1 si a rezultatelor sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7EXPERIMENT #25 4 conciuzi Care sunt criteriile pe care cele douk grupuri le-au folosit cel mai mult pentru a sgrupa fotografiile? Varsta, rasa, Sex, marime sau. Exist moduri diferite in care copiii gru- peazi persoancle, comparativ cu adulfii? ES INVESTIGHEAZA MAI MULT Da-le subiecjilor o lista cu ocupatii gospodar, ofijer de politic, judecator, asis- tenti medicald, cantare, jucdtor de base- ball, pompier, doctor, psiholog, seeretard Pune-i si grupeze fotografiile dupa ocupatii. La ce concluzii ajungi? PSIHOLOGIA PENTRU COPIl, & Acest experiment iti aduce aminte s& mul catogorisesti oamenii prea repede. $i iff mai aminteste si nu te lasi categorisit. Daca esti o fat care viseaza sa devind pilot de curse yi te gandesti ci tofi pile de curse sunt barbafi, nu lisa acest gan sii te opreascd din drum. (Nu ai fi prim femeie pilot de curse. Shirley ,Cha-C Muldowney a fost prima femeie care a concurat in competitia Top Fuel 1 mille pentru autovehicule rapide; Janet G a fost prima femeie care s-a calificat I cursa Indianapolis 500.) Daca esti um biiiat care vrea si fie gospodar (casnicy exclude optiunea doar pentru ca cele multe femei sunt gospodine. (Lui Job Lennon, fost membru al formatiei roe ‘The Beatles, fi pliceau activi nice.) Conteazii ce vrea fie face bine. fotbal si hochei care poarté echipa negru sunt considerate mai agresive primese mai multe penalita. Arbit inclinati autate” atunci forme negre. De ce crezi astfel?MENI IN GRUPURI um ajung ot 4-5 oameni sa actioneze ca unul -, si mu ca indivizi SUBIECTI 5 persoane DE CE AI NEVOIE cronometru sau un ceas cu minutar ion si hartie pentru notarea observafii- si a rezultatelor sau o copie a Foii cu Je experimentului, de la pagina 7. Se oe divizii sa formeze un grup? ‘a ,unul singur” chiar si atunci cénd nimeni nu este numit lider? Acest experiment analizeaz modul in care oamenii incep s@ actioneze ca grup CE TREBUIE SA FACI 1. Cere subicctilor s& stea in picioare gi sa deschida gi si stranga mainile pind cand le vei spune s& se opreasca. Lasi-i sa fact asta timp de cateva minute (cel putin 2 minute), Nu va exista 0 impresic a univ: nii”, Este posibil si pard cd a trecut mai mult timp si persoancle si nu se simté confortabil 2. Spune-le subiectilor si se relaxeze timp de 30 de secunde. 3. Apoi, cere-le sa igi strangé brafele iarasi si si astepte cu ele stranse pénd cand tofi din grup le deschid exact in acelagi timp. $i asta fir s4 vorbeasc’ intre ei. Nu renunja dack nu iese din prima ancercare. Pune-i si incerce pana reugese. 103EXPERIMENT #26 PSIHOLOGIA PENTRU COP! HA conciuzi De obicei, in timpul acestui experiment se acumuleaz multa tensiune, iar, apoi, toti isi dau drumul la maini in acelasi timp. Uncle grupuri trebuie si exerseze mult vreme impreuna pani s& ajunga s& reuseasca. Atunei cdnd oamenii lucreaz impreuna o perioada de timp — de exem- plu, in practicarea unui sport de echip’& sau la repetifia unei piese de teatru —, igi dezvolt& un sentiment de apartenen{a gi pot si se ,citeasca” unul pe celilalt. Parte din acest sentiment de armonie se dezvolta pentru c& tofi impiirtigese acelasi scop. Intreabi subicetii cum s-au simfit in timpul acestui experiment. ‘A jucat limbajul trupului vreun rol in indeplinirea exercitiului? Exista vreo pers liderul grupuh andi care incepe si devind RA INVESTIGHEAZA MAI MULT v= Repetii experimentul cu un grup diferit, dar de data aceasta subiecfii sa aiba ochii inchisi. Sarcina de a actiona simultan devine mai grea sau mai usoara’ Repetit experimentul, dar pune subiecfi si aproape, iar apoi mai depar- te. in care dintre cazuri functioneazi mai usor? Ea pecEEsTE IMPpoRTA PENTRU TINE Este posibil si fi trait ceva aseminditor acestui experiment intr-un trafic agloms rat, atunci cfnd oamenii i masinile se foarte incet pentru a nu se lovi de comunicare ar putea Un lider stabileste pasul si observa mix schimbiri inaintea cclorlalji. Un lider imaginea panoramic si modul in care: multe detalii incep si se potriveased p tru a forma 0 noua idee sau o noua te 18. El sau ca pot fi orientati doar ind fia spre care se indreapta fac parte, dar pot simfi aceste diferes din interior. Daca inveti detaliilor exterioare gi s& actionezi iat sentimentelor tale interioare, asta dug © intarire a abilitajilor de lider. STIAI CA? Un student a ficut un film scurt (de minute si jumitate) despre copi joacd impreuni pe terenul coli. ire fetite parea sa aiba abilitatea de fie constienti de aces cAte ori sfrea coarda grup de copii, ccilalji incepeau si teze ritmul dupa accla al fetifei, & reau coarda, sau se jucau cu mi doar se plimbau. In vreme ce fet muta de la un grup Ia altul, cond activitatea de pe intreg terenul de Studentul a armonizat migcarea © bucati muzical contemporan& micar o singuri secvenfai nu ies itm. Copiii pircau sa sc miste tofi ar fi ascultat aceeasi muzica rioard. Poate asta explica de e tip de muzica devine ,,brusc” ‘Ajuti Ia explicarea comports altor grupuri?EXPERIMENT #27 PSIHOLOGIA PENTRU COPI! I Prin ce se dezvaluie oamenii mai mult: prin arta lor sau prin scris? xisti multe modalititi prin care poti Ie imbraca, tunsorile, modul in care merg, sunt doar cateva indicii pe care le putem fol descoperi cum sunt oamenii. Hainele pe ‘modul in care isi aleg hrana sau priet Jlosi. Exist oare lucruri care dezvaluie mod special sau care ne dau un numa mai mare de detalii despre o persoand? Ai artistic sau modul in care serie’ (8) suBiecT! Cel putin 8 persoane care mu se cunosc prea bine, DE CE AI NEVOIE Cate dows bucati de hartie pentru fiecare subject Creion si hartie pentru notarea observatii- Jor $i a rezultatclor sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7. 1 cr TREBUIE SA FACI 1. Pune subiectii si deseneze ceva pe una din ‘bucatile de hartic. Apoi, roagi-i si scrie tun scurt paragraf pe cealalt bucata . Aduni hartiile si amesteci-le. experiment cauti rispunsuri la fntrebarea ce ne dezvaluie mat ‘mult despre o persoand, 3. Da fiecarui subiect cate un desen $i tun paragraf (ai grija si nu primeasca nul sau: paragraful propriu). C ite la desen si la paragraf sis dac& pot spune cate ceva despre Desenele gi paragrafele pot s8 a diferiti. Cere subicetil analizeze” fiecare arti autor erie observatiile pe hi daca autorul est sta, fe nefericit, mai serios sau mai ji Subicctii isi gisese si igi recuy priile desene si paragrafe. ApOi, noteze cat de exacte au fost folosind o scar de la 0 (nu mi ‘zeazi) 1a 5 (ma caracterizeaza)-eeeeeeeeeESEesSe \UTOEXPRIMARE A coNCLUzi = A primit ficcare artist/autor interpretari similare privind propria personalitate pe baa citirii paragrafului si observarii desenului sau au existat diferente majore? Daca au existat diferenfe, cum pot fi aces- tea explicate? Ce pare si fi dezvaluit mai mult despre personalitatca autorului: paragraful, de- senul sau nici una dintre ele? Te-ai fi asteptat ca unele persoane s& se exprime mai bine prin desen? Sau ca alii si se poat exprima pe sine mai bine prin seris? De ce? Te poti gandi la alte modali- tafi prin care oamenii si se exprime pe ei ingigi mai bine? INVESTIGHEAZA MAI MULT Repetd acest experiment, comparand elevi care sunt buni la matematicd gi elevi care sunt buni la arte plastice Inverseazi experimentul. Ia analizele pe cure le-a soris ficcare subiect, amestecd-le si imparte-le gi cere-le subiectilor si serie un paragraf sau si fact un desen care si caracterizeze persoana descrisa in analiza. Ar trebui sa faci céte un desen pentru fic~ care paragraf pe care il primesc. $i invers, pentru fiecare desen primit s& serie un paragraf, EXPERIMENT #27 EG DECEESTEIMPORTANT PENTRU TINE Atunci cAnd privesti o opera de arta sau citesti o carte, gindeste-te la persoana care ‘a creat-o. Daca te uifi mai de aproape sau testi cu atenfie s-ar putea si descoperi ci te-ai familiarizat cu un autor pe care nu il mai intalnisesi pana acum. Absolut tot ce faci este un fel de autoportret. Uitiete la camera ta, la garderoba, la tunsoa- re. Toate exprima cate ceva despre tine. Dar spun oare ceea ce vrei tu si spun’? STIAI CA? Se spune ci fiaimoasa pictur’ a lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa, ar putea si fie un autoportret. Uitd-te la opera lui da Vinci si ia operele altor artisti. Ce poti afla despre fiecare persoani din opera sa? 107EXPERIMENT #28 PSIHOLOGIA PENTRU COPII IL Ce dezvaluie scrisul de mana? c obicei, este foarte usor sa ffi dai sean ‘Acest experiment arata ce aliceva mai soane. D (B susrecri Oricate persoane DE CE Al NEVOIE Cite 0 copie a testului Ce ne dezviluie serisul de mand, de la pagina 110, pentra fiecare subiect Creioane pentru subiecti Creion si hartie pentru notarea observatii~ Jor i a rezultatclor sau 0 copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 CE TREBUIE SA FACI 1. Roagi subiectii sii facd testul Ce ne dezvaluie scrisul de mana? $i s neze testele 2, Strange testele. ma cind o persoani a scr ceva in grabi. poate dezvalui scrisul de mang al fiecirei Raspunsuri la tes Ce ne dezvaluie scrisul de mana? A, (liniile egale pot arita o stare cchilibrata, in vreme ce liniile merg intai in sus, apoi in jos $i, din nou in sus reprezint 0 pei care poate trece usor de la fericl tristefe si inapoi la fericire ete): . (poti sé explici de ce?) . (spatiul dintre ,,sunt” si 20" aratii ezitarca) . (numele celor pe care Hi rest poate fi seris uncori cu litere: . (literele se micsorcaza in By arati ci autorul nu are nevoig concentreze pentru a-i vent (de obicei, fetele de 13 ani ist impodobesc astfe! paginile . (Bincale’ regulile, la coadti; veri $tiai c2?,\UTOEXPRIMARE. EA CONCLUZII » A dat majoritatea subicctilor accleasi ri punsuri? Daca da, asta aratdi ci noi atasam semnificafii stilului de seriere. Chiar dacit serisul unei persoane nu ne spune prea multe despre autor, noi descifram semnifi- INVESTIGHEAZA MAI MULT Scrie ceva de mand cénd esti somnoros sau bolnav. Compara scrisul acesta cu serisul tiu de mana normal. Aratit cele doua egantioane unei alte persoane si in treab-o care a fost facut sau cand erai bolnav. Deseneazii repede o linie, apoi traseaz aceeagi linic incet. Arata cele doua lini altor persoane $i vezi daca pot si fact diferenta. Gandeste-te la ceva care te enerveaza gi sctie © propozitic despre acel lucru. Apoi, gindeste-te la ceva care iti face plicere si serie 0 alté propozifie. Compara cele dous santioane de scris. EXPERIMENT #28 Ed DECEESTE IMPORTANT PENTRU TINE Din moment ce alte persoane igi formeazat opinii si impresii despre tine din scrisul de mand, s-ar putea s8 vrei sf il imbunata- jesti. Este scrisul tau de mana ordonat, curat si inteligent? Imagineaza-fi c& seri o lucrare pentru scoala. Poti si 0 faci si para ordonata neglijenti. Care dintre cele dou ar putea primi o not mai marc? STIAI CA? semnificativ — sau un ,,.numdr ct de vedere statistic” Un nun semnificativ din pun de criminali condamnati nu igi aliniaza textul in marginea sting atunci cand li se cere sii scric pe o coald alba de hartie. Pe lista oficial a figelor de post, Departa- mentul American al Muneii a trecut slujba de specialist in scrisul de mand de la cate- goria ,amuzament si distracfic”, la catego- ria ,,profesii diverse” i care gi-au pierdut mainile si t Inve(e sa scrie findnd stiloul in gura au acelasi scris ca atunei cand foloscau mainile 109Se fa {ncercuieste A sau B pentru fiecare intrebare. _ Cine trece de la fericire la tristefe? __l|b . Cine este nesigur cu privire la varsta sa? a. lm 20 de ane b. Sim 20doant . Cine este mai inteligent? a. Fe sent mei daslapit deci line. De forse staple tine . Care dintre sorisori e mai probabil si fi fost scrisd in inchisoare? epee | Sevag -wet Maltemese fentie welcome fos ota bans cd i fet oe ine Te vag tvimileemi tn pachel ct ijt, ipa fo fos vel Cu deny, Pra tia fe ! ‘Semnatura 2. Cui ii place si fie centrul atentiei? f | | Ll. 4. Cine crede cu adevarat ca Mary ve face o treabi bund? a. oMlany Smith om face 0 real band Db. Mary Amith ceo tov bat 6. Cine este 0 fat de 13 a ? a. Se curiond ve fi site met de neslorel Be Secunia a fin maa de wader | cule Hine acces Ta wog trimite-mi ton foacket coe ein, fen 0 ort sok ofl ie dong, Primal ie fie T | |AUTOEXPRIMARE EXPERIMENT #29 untem mai mult semanatori sau ai mult diferiti? cesta este al doilea experiment surpriza din Psihologia pentru copii Il. Este con- tributia lui Stacy Dunn, care a terminat de curdnd facultatea yi intentionea7a si objina diploma de master. Vom afla mai multe despre c8?, de la sfiirgitul experimentului 5) suBIECTI 10 prieteni DE CE AI NEVOIE At mai asemanatoare ca marime 10 mere si culoare. Creion si hartie pentru notarea observafii- lor si a rezultatelor sau o copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 ‘acy Dunn in sectiunea Stiai 1 cE TREBUIE SA FACI Invitd-i pe cei 10 prieteni sa stea impre- und . Di fiecdruia cate un mar gi roaga-i si nu il manance. Roa s& gaseasci dintre cele 10 mere pe cel cu forma cat mai apropiata de per- fectiune. HZ conciuzu 2 Aales ficcare dintre cei 10 acelasi mar sau au fost opinii diferite in cadrul grupului? Fiecare dintre noi are o idee proprie des- pre cum arati marul perfect. In acelasi mod, avem propriile opinii despre per- soane.EXPERIMENT #29 PSIHOLOGIA PENTRU COPII Il E3 INVESTIGHEAZA MAI MULT Complica putin exercitiul, rugandu-i pe subiecti si descopere forma perf culoarea perfect, mirosul, gustul gi com- pozifia care si se apropic de perfectiune (iar de data asta trebuie s& si mandnce marul), Cere catorva persoane opinia lor despre cum arat& o zi perfecta. Cate tipuri de zile perfecte descoperiti? Fotografiaza picioarele goale ale catorva persoane. Btichetea7a fotografiile pe verso. Arati-le unui grup de subiecti fara ari Hisa si vada gi etichetele. Cere-le s puna: cine este inalt? Cine este blond? Cine este in varsta? Cine este cel mai t2 nar? Probabil ca le va fi grew ja aceste intrebiri pentru c& oamenit sunt mai degrabi asemanatori decat diferit. Ea pECEESTEIMPORTANT PENTRU TINE = Ceea ce vor descoperi oamenii la sfarsitul acestui experiment este faptul c’ intre mere..., ca $i intre oameni, exist mai mult aseméntiri decat diferente. STIAI CA? Stacy Dunn, care si-a adus contributia la acest experiment, este foarte asemiinat cu voi, daca va place si calarigi, s& mer~ gefi cu pluta, s& schiafi, si practicaji arte marfiale si s& participati la alte activitaji colaterale care pun la incercare fizicul Dar nu creafi un stereotip si nu consid ca Stacy doar se joacd $i nu munceste. face multe alte lucruri ~ din scaunul sai cu rotile. Este un orator motivafional, um avocat pentru persoancle cu disabilitiis membru gi un antrenor in forjele Crucit Rogii, traducdtor pentru un avocat $i altele. Stacy este un ,.mar” bun.AUTOEXPRIMARE _EXPERIMENT #30 Oamenii sunt mai mult subiectivi sau mai mult obiectivi? cest experiment ne arati cum uneori oamenii vad lumea subiectiv” (din propriul punet de vedere), iar alteori, obiectiv (din punctul de vedere al altei persoane). (8) suprecti 4 sau mai mult persoane DE CE AI NEVOIE Hartie gi creion pentru ficcare subiect Creion si hartie pentru notarea observatii- lor gia rezultatelor sau o copie a Foii cu datele experimentului, de la pagina 7 FJ ce TREBUIE SA FACI F& experimentul cu cate doi subiecti pe rand: Da la doi dintre subiectii un test de matematicd, Citeste urmatoarele probleme simple de matematicd si cere-le si le rezolve: mw 7-4 10+3 12x3 4x 9x3 . Celorlalte douai persoane di-le un test de scriere. Citeste cu voce tare urmitoarele cuvinte si roaga-i s& le scrie corect. = Ou Liber Mititel Balon VulturEXPERIMENT #30 3. Dupa fiecare test, cere-le subiectilor si inchida ochii, Traseazt pe fruntea fiecdru- ia litera E mare de mana si roaga-i sa serie ecea ce ai trasat. Este important ca litera de pe frunte sa fie E, pentru ca are margi- nile rotunjite ~ ca un trei inversat. Nu rosti litera in timp ce o seri 4. Cere fiectrui subiect si spund ce ai scris pe fruntea sa. HA conciuzi © Cei care au vizut simbolul ,pe dos” vor spune ca este cifra 3. Ei au privit simbolul in ‘mod subiectiv—'din punctul lor de vedere Cei care nu au vazut pe dos vor spune cai a fost trasati litera E, Ei au vazut simbolul in mod obiectiv — din punetul altcuiva de vedere. Persoanele care au avut testul la matemat cf au fost cele care au spus ca simbolul era cifra 3, mai des decat cele care au avut testul de scriere? S-ar putea s vrei si compari rezultatele acestui experiment cu rezultatele Experi- mentului #10, ,Cum isi formeaza oamenii judecafile?”, si sa vezi dact ajungi la vreo concluzie interesanta. PSIHOLOGIA PENTRU COI ES InvesTIGHEAZA MAI MULT Repetd a doua parte a experimentului trasarea literei — fara teste. Utilizeaza experimentul pe grupuri de femei si barbati pentru a compara d poti privi lucrurile atat din i (subiectiv) eat si din exterior (obi poti aprecia nevoile, problemele $i spectivele cclorlalfi. Ifi faci timp 58 vesti aceste lucruri din perspectiva lalt? Privesti des lucrurile astfel? cei, este bine sa incerci s4 privestt rile din ambele puncte de vedere. STIAI CA? Studiile au aratat ci, cel mai ad bafii, spre deosebire de femei, care vid litera E trasata pe frunte: mod obiectiv ~ ca litera E nu ea: