Ce este insuficienta cardiaca?

Inima este organul central al aparatului circulator format din patru camere:
doua atrii si doua ventricule. In atriul drept ajunge sange neoxigenat (venos),
sange care trece prin valva tricuspida in ventriculul drept care il pompeaza
catre plamani pentru a se incarca cu oxigen.
De la plamani, prin intermediul venelor pulmonare, sangele ajunge
inatriul stang. De aici, trece prin valva mitrala in ventriculul stang, de unde
este trimis catre tesuturi pentru a le oxigena.
Insuficienta cardiaca reprezinta incapacitatea inimii de a asigura debitul
saunguin necesar care sa acopere toate necesitatile organismului. In functie
de partea inimii care este afectata, se clasifica in insuficienta cardiaca
stanga si insuficienta cardiaca dreapta.
Se caracterizeaza prin semne si simptome de staza sistemica sau pulmonara
si debit cardiac scazut.
Cauzele insuficientei cardiace
Aparitia insuficientei cardiace este favorizata de:
- consumul de alcool, droguri;
- infarctul de miocard, cardiomiopatii;
- diabet zaharat, cardiopatie ischemica;
- hipertensiunea arteriala;
- boli ale pericardului (invelisul extern al inimii);
- anemie, hipertiroidie;
- tulburari de ritm si de conducere;
- unele medicamente;
- afectiuni valvulare (stenoza mitrala, insuficienta aortica) sau rupturi
valvulare.
Semnele si simptomele insuficientei cardiace

Insuficienta cardiaca stangaare

ca principal simptomdispneea sau dificultatea in
respiratie, care poate sa apara la efort, in timpul
repausului sau chiar si noaptea.
Dispneea este insotita detahicardie (accelerare
anormala a ritmului
cardiac), durereprecordiala, tuse (uneori cu
eliminarea de sange), oboseala, cianoza
(colorarea albastruie a tegumentelor). Apare
tendinta de a urina mai des noaptea (nicturie).
In insuficienta cardiaca dreapta, simptomele
sunt diferite fata de cele din insuficienta
cardiaca stanga. Apar
greturi, balonari, anorexiesau scadere a poftei de
mancare.Ficatul este marit de volum si dureros.
Scade cantitatea de urina eliminata in 24 de
ore(oligurie). Apar si edeme
dureroase, cianotice la nivelul membrelor
inferioare.

Diagnosticul insuficientei cardiace

Pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta cardiaca, medicul va
efectua examinarea clinica a persoanei si examene paraclinice.
La examinarea clinica in insuficienta cardiaca stanga se constata
prezenta scaderii tensiunii arteriale, respiratia anormala si pulsul slab.
In insuficienta cardiaca dreapta sunt prezente sufluri de insuficienta
valvulara tricuspidiana, hepatomegalie (marirea de volum a
ficatului), splenomegalie.
Examenele paraclinice necesare confirmarii diagnosticului deinsuficienta
cardiaca sunt:
- electrocardiograma (EKG);
- radiografia toracica ofera date despre silueta cardiaca;
- determinarea presiunii venoase periferice;

- ecocardiografia ofera date despre dimensiunile cavitatilor inimii,

contractilitatea ventriculilor;
- cateterism cardiac sau angiografie;
- rezonanta magnetic nucleara sau computer tomografie cardiaca;
- explorarea functiei hepatice, a functiei renale.
Complicatiile insuficientei cardiace
Inima este organul vital care functioneaza toata viata, fara oprire. Orice
afectiune localizata la nivelul inimii poate produce complicatii mai mult sau
mai putin severe. Insuficienta cardiaca se poate complica cu:
- embolii sistemice din cauza stazei in cavitatile inimii sau in vasele
periferice,
- atac vascular cerebral (AVC) ischemic ca urmare a scaderii debitului
cardiac,
- accidente hemoragice,
- moartea subita.
Tratamentul insuficientei cardiace
Tratamentul insuficientei cardiace presupune, pe langa tratament
medicamentos, si repaus fizic obligatoriu si dieta.
Pentru tratarea insuficientei cardiace sunt disponibile cateva clase de
medicamente, insa nu toate se administreaza in acelasi timp. Medicul
cardiolog, dupa o completa examinare a persoanei si verificarea atenta a
examenelor paraclinice, va prescrie o reteta cu medicamentele potrivite.
Clasele de medicamente folosite pentru tratarea insuficientei cardiace
sunt: digitalice (Digoxin, Digitoxin), vasodilatatoare,diuretice, inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei(Captopril, Enalapril), beta-blocante
(Metoprolol, Bisoprolol).
Insuficienta cardiaca necesita, pe langa tratament medicamentos, si
restrictia de sare din alimentatie.
Evolutie, complicatii

Evolutia insuficientei cardiace este spre agravare, cu scaderea calitatii vietii

si mortalitate mare pe termen mediu si lung. Corectarea factorilor de risc
(fumat, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, dislipidemie), preventia
bolilor cardiovasculare (in special infarctul miocardic) si metodele moderne
de tratament, au dus in ultimii ani la o imbunatatire a supravetuirii a
pacientilor cu IC.
Insuficienta cardiaca este o afectiune cronica care necesita tratament
permanent. Pacientii cu IC sunt urmariti in serviciul de cardiologie la intervale
regulate de timp, stabilite in functie de gravitatea bolii.
Pacientii cu afectiuni valvulare care se preteaza la protezare, necesita
consult de chirugie cardiaca. Pentru pacientii cu IC care prezinta factori
agravanti(anemie, hipertiroidie), este necesar uneori consult interdisciplinar,
in functie de decizia medicului cardiolog.
Insuficiena Cardiac
Puls Crescut, Risc Crescut!
Respiraie dificil
Tuse persistent
Oboseal cronic
Sufocare n somn
Urinri frecvente noaptea
Umflarea picioarelor
Balonare i scderea apetitului
Tulburri de concentrare
Insufi ciena cardiac
2013
Autori:
Dr. Ovidiu Chioncel
Prof. Dr. Cezar Macarie

Prof. Dr. Drago Vinereanu 2012 Media Med Publicis. Toate drepturile
rezervate. Nicio parte a acestei publicaii nu poate
fi reprodus, stocat, transmis sub nicio form sau
mijloc (electronic, mecanic, fotocopiere, nregistrare)
fr permisiunea scris a editorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
CHIONCEL, OVIDIU
Insufi ciena cardiac / dr. Ovidiu Chioncel, prof. dr.
Cezar Macarie, prof. dr. Drago Vinereanu. - Ed. a 2-a, rev.
Bucureti : Media Med Publicis, 2012
ISBN 978-606-92945-7-4
I. Macarie, Cezar
II. Vinereanu, Drago
616.12-008.46
ISBN 978-606-8463-03-2
Editura:
Media Med Publicis
Editur acreditat CNCSIS
www.mediamed.roCuprins
1. n loc de introducere .................................................................1
2. Ce este insufi ciena cardiac (IC)? ........................................... 1
3. Cum se manifest IC? ............................................................... 2
4. Cum se diagnosticheaz IC? .................................................... 3
4.1 Teste de snge uzuale ........................................................ 4
4.2 Electrocardiograma ............................................................ 4

4.3 Radiografi a cord-pulmon ................................................... 5

4.4 Ecocardiografi a ................................................................... 5
4.5 Testul de mers timp de 6 minute ....................................... 6
4.6 Testul de efort .................................................................... 6
4.7 Tomografi a computerizat (TC) ........................................ 6
4.8 Coronarografi a ................................................................... 6
5. Cum se trateaz IC? .................................................................. 7
5.1 Regimul de via ................................................................. 7
5.2 Tratamentul medicamentos ............................................... 9
5.3 Tratamentul cu dispozitive ............................................... 12
5.4 Chirurgia cardiac .............................................................14
6. Cnd trebuie s contactai medicul? .....................................15
7. n loc de concluzii ....................................................................15Zilele
Insufi cienei Cardiace | 11-12 mai
1
1. n loc de introducere
Dac citii aceast brour, probabil c suferii de insufi cien
cardiac. Suntei probabil ngrijorat, v temei de ce v rezerv
viitorul i nu tii exact ce ar trebui s facei:
a. cnd este cazul s v prezentai la un control medical?
b. ce investigaii sunt necesare?
c. ce tratament trebuie urmat?
d. cum putei reduce complicaiilor cauzate de boal??
Broura de fa v propune sfaturi practice, care s ajute s rspun
dei la aceste ntrebri i s v controlai starea de sntate.

2. Ce este insufi ciena cardiac (IC)?

IC este o afeciune n care inima este incapabil s pompeze
sngele spre organe i esuturi, astfel c acestea primesc o cantitate
mai mic de oxigen i produse nutritive din snge, dar
i s primeasc sngele de la organe. n consecin, esuturile
primesc mai puin snge ca urmare a incapacitii inimii de a
pompa, iar pe de alt parte, sngele stagneaz i se acumuleaz
n organe, ca urmare a incapacitii inimii de a-l primi.
IC poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Cele
mai frecvente sunt:
Cardiopatia ischemic se manifest atunci cnd apar ngustri
(steno ze) la nivelul arterelor care irig inima. n consecin, inima
va fi mai prost irigat, fapt ce i va afecta funcia de pomp.
Pen tru infor ma ii suplimentare citii broura Angina.
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint distrugerea unei anumite
pri din muchiul cardiac, ca urmare a astuprii arterei ce
asigur hrnirea acelui teritoriu. n mod evident, pierderea unei
pri din muchiul cardiac afecteaz funcia inimii.
Hipertensiunea arterial (HTA) determin creterea presiunii
sn ge lui n vase i, ca atare, inima trebuie s depun un efort
su pli mentar pentru a putea pompa sngele.
Pentru informaii su pli mentare citii broura Hipertensiunea
arterial.
Bolile valvelor cardiace fac ca inima s depun un efort mai

mare ca s mping sngele printr-un orifi ciu ngustat (valva neINSUFICIENA CARDIAC
2
des chi zndu-se), sau s pompeze snge att n vase ct i napoi
n ca merele cardiace (valva nenchizndu-se).
Cardiomiopatiile sunt boli specifi ce ale muchiului cardiac. Fibra
muscular cardiac nu se poate contracta i, n consecin,
apare IC.
Bolile congenitale cardiace sunt identifi cate nc de la natere.
Pot aprea guri la nivelul pereilor ce separ camerele cardiace,
dezvoltarea insufi cient a unor camere cardiace, afectri
ale valvelor cardiace i ale vaselor mari, toate acestea determinnd
tulburri majore, ale funciei inimii.
ntrebai medicul care este cauza IC n cazul dumneavoastr.
3. Cum se manifest IC?
Pacienii cu IC descriu frecvent apariia simptomelor. Acestea
difer n funcie de severitatea bolii i variaz de la pacient la
pacient. Trebuie amintit c aceste simptome nu sunt specifi ce
IC, putnd fi ntlnite i n alte boli. Simptomele cel mai frecvent
ntlnite sunt:
Oboseala sau scderea capacitii de a face efort.
Dispneea (senzaia de sufocare sau de respiraie grea). Poate
aprea i ortopneea (nevoia de a respira doar stnd n ezut)
sau sufocarea n timpul nopii.
Tahicardia sau pulsul accelerat, apare iniial ca mecanism compensa

tor, ulterior devine inadaptat i determin creterea

muncii muchiului cardiac.
Tusea, de obicei seac i, n special, la efort sau noaptea.
Edeme (umfl area picioarelor ca urmare a reinerii de lichide n
organism); acestea se asociaz de obicei cu creterea n greutate.
Ori de cte ori avei unul sau mai multe dintre aceste simptome,
prezentai-v ct mai repede la medicul dumneavoastr.
Pentru evaluarea severitii clinice a IC, medicii folosesc o clasifi care bazat pe relaia dintre apariia simptomelor i gradul
de efort (numit clasifi carea NYHA, New York Heart Associa-Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
3
tion, deoarece a fost conceput de ctre cercettorii americani).
Aceasta este o clasifi care simpl i foarte util. Sunt 4
clase de severitate:
NYHA I: fr simptome (oboseal sau sufocare);
NYHA II: fr simptome la repaus, dar apar simptome cnd
facei o activitate fi zic moderat;
NYHA III: fr simptome la repaus, dar apar simptome cnd
facei o activitate fi zic uoar (mbrcat, splat, mers etc.);
NYHA IV: simptomele sunt prezente i n repaus.
IC poate fi agravat ca urmare a mai multor factori. Acetia se
numesc factori agravani sau precipitani ai IC. Cei mai frecvent
ntlnii sunt:
- nerespectarea regimului de via;

- nerespectarea tratamentului;
- tensiune arterial crescut;
- ritm cardiac accelerat sau foarte lent;
- apariia unei infecii pulmonare;
- lipsa de control a cauzelor IC (menionate mai devreme).
ntrebai-v medicul care sunt factorii care pot agrava evoluia IC n
cazul dumneavoastr. ntrebai cum putei preveni sau controla aceti
factori.
4. Cum se diagnosticheaz IC?
Diagnosticul de IC se pune de ctre medic pe baza examenelor
clinice i a testelor medicale. Medicul va ncerca s afl e prin
anam nez (discuia cu dumneavoastr) care sunt simptomele,
de cnd au aprut, n ce condiii apar, ce alte boli mai avei,
factorii care v-au agravat boala. Urmeaz apoi examenul fi zic,
prin care medicul ncearc s identifi ce prezena semnelor clinice
de IC. Astfel, medicul poate identifi ca mrirea inimii prin
percuia toracelui, poate observa edemele, poate palpa un fi cat
de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea
venelor jugulare (venele de la nivelul gtului). Cu ajutorul
stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat (tahicardia)
INSUFICIENA CARDIAC
4
i prezena de sufl uri sau zgomote cardiace anormale, precum
i apariia de zgomote anormale (raluri) la nivelul plmnilor.
Pe baza anamnezei i a examenului fi zic medicul identifi c

semnele de IC, evalueaz severitatea lor i stabilete planul

investigaiilor ulterioare.
Rolul testelor medicale este de a preciza diagnosticul de IC, severitatea
IC, efi cacitatea i posibilele reacii adverse ale tratamentului.
Testele medicale uzuale pe care medicul dumneavoastr
s-ar putea s v solicite s le facei sunt:
4.1. Teste de snge uzuale
Acestea includ dozarea hemoglobinei (anemia poate agrava
IC); numrarea i formula leucocitar (infecia poate agrava IC);
probele renale - uree, creatinin (afectarea funciei renale poate
aprea n stadiile avansate ale IC, poate limita administrarea
anumitor medicamente sau poate fi consecina administrrii
unor medicamente); ionograma - sodiu, potasiu, calciu, magneziu
(aceste minerale se pot pierde prin urin ca urmare a administrrii
de diuretice); dozarea glicemiei; dozarea lipidelor plasmatice.
Recoltarea probelor de snge se face n mod obinuit
di mi neaa. n dimineaa respectiv nu avei voie s mncai. Nefi ind infl uenat de recoltarea probelor de snge, v putei lua
medicaia la orele stabilite.
ntrebai medicul dumneavoastr ce analize trebuie s facei i la ce
interval. ntrebai unde putei face aceste analize. Pstrai re zultatele
analizelor i prezentai-v cu acestea la fi ecare vizit me dical.
4.2. Electrocardiograma (ECG) (Figu
ra 1)
Este o analiz obligatorie i ofer

date importante privind creteri sau

scderi ale ritmului cardiac, prezena
blocajelor impulsului elec tric, mrimea
inimii, prezena ischemiei cardia
ce sau a unui infarct miocardic
etc. Figura 1 Electrocardiograma
(ECG)Zilele Insufi cienei Cardiace | 11-12 mai
5
4.3. Radiografi a cord-pulmon (Figu
ra 2)
Vizualizeaz cu ajutorul radiaiilor X
cordul (inima), vasele mari (aorta i
artera pulmonar) i plmnii. Pentru
a obine radiografi a cord-pulmon
este necesar expunerea la radiaii
X. n general, nivelul radiaiilor este
mic, dar trebuie evitat expunerea
Figura 2 Radiografi a cordpul
mon
Figura 3 Ecocardiografi a
Pstrai electrocardiogramele i prezentai-v de fi ecare dat cu ele la
medic. Prezena chiar i a unor mici variaii ale acestora ajut foarte
mult medicul n a nelege i trata boala dumneavoastr.
frecvent la radiaii prin repetarea radiografi ilor.
Radiografi a d informaii cu privire la mrimea inimii, a vaselor

mari i ofer date importante n ceea ce privete starea plmnilor.

Discutai cu medicul dumneavoastr rezultatul ecocardiografi ei.
ntrebai-l la ce interval de timp trebuie repetat.
Cteva din medicamentele (betablocante, Ivabradina, IECA) sau
tera piile cu dispozitive (Resincronizarea Cardiac) utilizate n
4.4. Ecocardiografi a (Figura 3)
Este o analiz important pentru pacienii
cu IC. Ea contribuie la diagnosticul
de IC, oferind date anatomice
i funcionale ale ini mii, cum
ar fi funcionarea valvelor cardiace,
con tracia inimii, mrirea camerelor
inimii, ngroarea pereilor cardiaci,
prezena li chidului n jurul inimii, aspectul
arterelor mari etc. Aceast ana liz este total neinvaziv
i se bazeaz pe diagnosticul cu ultrasunete.INSUFICIENA CARDIAC
6
tra tamentul IC au ca efect benefi c scderea dimensiunii camerelor
cardiace, iar acest efect trebuie evaluat prin ecocardiografi e.
4.5. Testul de mers timp de 6 minute
Este un test simplu care msoar distana parcurs de un pacient
n 6 minute. Este utilizat pentru a evalua severitatea IC i
rs punsul la tratament.
4.6. Testul de efort

Presupune nregistrarea continu a ECG, a ritmului cardiac i

a ten siunii arteriale n timp ce facei un efort standardizat,
pe bi ciclet sau pe un covor rulant. n timpul efortului, inima
consum mai mult snge, iar acesta este transportat prin arterele
coronare. Dac arterele co ro nare au stenoze (ngustri) pe
traiectul lor, acestea nu pot s ofere un fl ux de snge mai mare,
necesar unei inimi supuse la efort. Acest lucru e observat pe
ECG unde apar modifi cri. Este un test foarte util la pacienii cu
cardiopatie ischemic. Ofer n acelai timp informaii importante
legate de capacitatea dumneavoastr de efort.
Figura 4 Tomografi e
computerizat a cordului
4.7. Tomografi a computerizat
(TC) (Figura 4)
Este o tehnic radiologic (se bazeaz
pe expunerea la radiaii), fi ind nece
sar uneori i administrarea unei
sub stane injectabile (substan de
contrast).
Poate fi util pentru depistarea unor
cauze ale IC. Recent, prin aplicarea
unui protocol special (numit TC cu
seciuni multiple), TC poate vizualiza
arterele coronare.
4.8. Coronarografi a (Figura 5)

Este o analiz invaziv (realizat de obicei prin puncionarea arterei

femurale artera principal de la baza membrului inferi-Zilele Insufi cienei
Cardiace | 11-12 mai
7
or) care permite vizualizarea arterelor
ce irig inima (arterele coronare).
Coronarografi a se poate completa
cu angioplastie, mai exact cu dilatarea
prin umfl area unui balon la nivelul
leziunii care ngusteaz vasul,
urmat de implantarea unui tub metalic
care s menin vasul deschis
(nu mit stent). Uneori, vasele sunt
afectate n mai multe locuri i/sau
Figura 5 Coronarografi a
sever ngustate nefi ind posibil intervenia de dilatare. n aceste
condiii, este posibil s vi se propun intervenia chirurgical,
de bypass aorto-coronarian.
Pentru informaii suplimentare citii broura Angina.
ntrebai-v medicul dac apreciaz c aceast analiza ar putea fi util
pentru dumneavoastr. Dei riscurile acestei proceduri sunt n general
mici, ntrebai-v medicul despre acestea.
5. Cum se trateaz IC?
La ora actual nu exist un tratament care s vindece defi nitiv
IC, dar exist medicamente, dispozitive speciale i proceduri

chirur gi cale care prelungesc n mod real viaa pacienilor cu IC

i cresc calitatea vieii acestora.
5.1. Regimul de via
Este foarte important, contribuind la prevenirea agravrilor i
la creterea calitii vieii pacienilor cu IC.
Fumatul trebuie interzis cu desvrire.
Dieta trebuie s fi e una echilibrat, din care s nu lipseasc fructele
i legumele proaspete i petele. Cteva sfaturi sunt importante:
- Evitai mesele abundente; este de preferat s avei 4-5
mese pe zi n loc de una singur.
- Evitai s v ngrai; surplusul de kilograme este un efort
suplimentar pentru inima dumneavoastr.INSUFICIENA CARDIAC
8
- Evitai alimentele care conin mult sare; sarea n exces
reine apa n esuturi i agraveaz IC. Aportul zilnic de sare
nu trebuie s depeasc 3 g. Citii etichetele fi ecrui produs
alimentar pentru a vedea concentraia de sare. Evitai
alimentele conservate i mezelurile, bogate n sare.
- Evitai mncrurile prjite sau cu un coninut ridicat de colesterol.
- Consumul zilnic de lichide este obligatoriu pentru pacienii
cu IC. Lipsa consumului de lichide este la fel de duntoare
ca i excesul de lichide. La temperaturi normale, raia zilnic
este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi.
- Dac urmai un tratament diuretic, reinei c acesta duce
la eliminarea de potasiu i magneziu, pe cale urinar; n

consecin, consu mai alimente care conin aceste substane

(pete, cartofi , banane, portocale, mere, prune).
- Alcoolul trebuie consumat cu moderaie i pruden deoarece
este un factor care poate agrava IC; consumul zilnic de
alcool nu trebuie s depeasc 100-125 ml de vin pe zi sau
o bere.
Efortul moderat, practicat zilnic, mbuntete activitatea cardio
vas cu lar i face ca simptomele (sufocarea, oboseala) s nu
mai fi e att de dese. Mersul grbit este unul dintre cele mai
bune tipuri de efort pentru sistemul cardiovascular. Sunt cteva
mici reguli pe care le recomandm: evitai temperaturile extreme
(canicula, gerul, vntul), ateptai 1-2 ore dup mese, nu
ncepei brusc (fa cei o scurt perioad de nclzire cu eforturi
foarte mici), nu ter minai brusc (scdei uor intensitatea efortului
nainte de a v opri).
IC nu este o boal care s necesite repaus. Numai n decom pen srile
severe ale IC este recomandat acest lucru. Cerei sfatul me dicului cu
privire la programul i tipul de efort.
Pacienii cu IC pot avea o via sexual normal. Nu evitai s ntrebai
medicul despre continuarea activitii sexuale.
Controlai-v regulat tensiunea arterial i frecvena cardiac.Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
9
Situaiile speciale n care v putei afl a i n care trebuie s tii
cum s procedai sunt:

Zborul cu avionul: discutai cu medicul dac v este permis

zborul. Pe parcursul zborului consumai lichide sufi ciente, dar
nu bu turi alcoolice. Dac zborul e lung, e bine s v micai,
pentru a evi ta formarea edemelor. Evitai s stai n aceeai poziie
pe o du rat lung. n cazul n care avei risc de formare a
cheagurilor de snge, discutai cu medicul posibilitatea de a vi
se administra naintea zbo rului un medicament anticoagulant
injec tabil.
Condusul mainii: este, n general, permis, dar ntodeauna consul
ta i-v medicul. Pacienii cu tulburri ale ritmului cardiac necon
trolate, cei cu simptome severe de IC sau cei care au avut
sin cope (pierderea contiinei) nu au voie s conduc maina,
pu tnd pune n pericol viaa lor i a celor din jur.
Vaccinarea: este o msur efi cient de prevenie a infeciilor
res piratorii care pot agrava IC. Vaccinarea antigripal este recomandat
anual pacienilor cu IC, mai ales dac sunt vrstnici sau
au decompensri frecvente.
5.2. Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos al IC este obligatoriu. Progresele
fcute de medicin n acest domeniu sunt impresionante.
n mod obinuit, tratamentul bolii dumneavoastr se face cu mai multe
medicamente. Medicamentele trebuie luate zilnic.
Nu ncercai s compensai prin administrarea unei doze duble dac ai
omis unul dintre comprimate. Facei o schem cu orarul administrrii
medicamentelor. Luai sche ma cu medicamentele la fi ecare vizit

medical.
Ce ar trebui s tii despre medicamentele pe care le luai:
- Care sunt efectele lor?
- Care sunt reaciile adverse i ce trebuie fcut cnd apar?
- Cum se administreaz medicamentele, de cte ori pe zi, precum i
relaia cu mesele?
- Cnd trebuie s v prezentai la medic pentru analize sau pentru
schimbarea medicaiei?INSUFICIENA CARDIAC
10
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) scad
mortalitatea, scad nevoia de spitalizare (cauzat de agravrile
IC) i mbuntesc calitatea vieii pacienilor cu IC. Medicaia cu
IECA se iniiaz cu doze mici, ulterior acestea fi ind crescute. IECA
pot avea reacii adverse. Astfel, pot aprea ameeli ca uzate de
scderea tensiunii arteriale. Pentru a preveni acest lucru trebuie
s fii hidratat corect, s nu v ridicai brusc n picioa re n primele
minute de la administrarea IECA sau putei lua prima doz
chiar nainte de culcare. O alt reacie advers este tusea seac.
Atunci cnd apa re, anunai medicul, uneori fi ind necesar nlocuirea
IECA cu o alt medicaie (sartani). Foarte rar, IECA pot
da modifi cri ale gus tu lui, mirosului i extrem de rar o form
sever de roea n so it de umfl area feei, buzelor i gtului.
Prezentai-v de ur gen la medic cnd aceasta apare! Exist
mai multe preparate (n ordine alfabetic): Benazepril, Captopril,
Enalapril, Fosinopril, Lisinopril, Perindopril, Ramipril, Trandolapril.

Blocanii receptorilor de angiotensin (sartani) au efecte similare

cu cele ale IECA. Se utilizeaz de obicei n locul IECA, atunci
cnd apar reacii adverse la acetia. Medicamentele din aceast
clas utilizate n ara noastr sunt (n ordine alfabetic): Candesartan,
Irbesartan, Losartan, Telmisartan, Valsartan.
Antagonitii de aldosteron (AA) mpiedic reinerea de sare de
ctre rinichi (retenie de sare care contribuie la apariia edemelor
i a congestiei pulmonare). n plus, au efecte benefi ce la nivelul
ini mii. Aceste efecte sunt asociate cu scderea mortalitii.
Ca reac ii adverse, AA pot crete nivelul potasiului n snge i
pot de termina ginecomastie (umfl are i dureri la nivelul mameloanelor).
Exist dou preparate utilizate n ara noastr: Spironolactona
i Eplerenona.
Betablocante (BB) protejeaz cordul de efectele nocive ale
exce sului de adrenalin i noradrenalin, fcnd ca inima s
bat mai ncet i mai lent, conservnd rezervele de energie. BB
sunt o medicaie asociat cu o scdere important a mortalitii
paci enilor cu IC. Uneori, mai ales la nceputul tratamentului,
terapia cu BB poate duce la agravarea simptomelor de IC. Ca Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
11
urmare, terapia cu BB se iniiaz cu doze mici ce vor fi crescute
progresiv. Reaciile adverse ale BB sunt: scderea frecvenei cardiace,
rcirea minilor i picioarelor, oboseal, agravarea crizelor
de astm i tulburri de dinamic sexual. BB utilizate pentru

tratamentul IC sunt (n ordine alfabetic): Bisoprolol, Carvedilol,

Metoprolol, Nebivolol.
Nu ntrerupei medicaia cu BB dect la recomandarea medicului cardiolog.
ntreruperea brusc a BB poate agrava sever starea clinic.
Ivabradina scade frecvena cardiac i face ca inima s munceasc
mai efi cient. La pacienii cu funcie de pomp sczut i frecven
cardiac crescut, tratamentul cu Ivabradina este asociat
scderii mortalitii, scderii dimensiunii camerelor cardiace i
creterii ca litii vieii.
Nu are efectele adverse ale medicaiei betablocante i se poa te
admi nistra la pacienii cu ritm cardiac accelerat n ciuda medicaiei
cu betablocante sau la cei cu reacii adverse la betablocante.
Digoxina mbuntete starea clinic a pacienilor cu IC. Este
uti l n special la pacienii n fi brilaie atrial, unde scade ritmul
ra pid al inimii, permind acesteia s se umple i s se golea s c
mai uor. Poate avea reacii adverse severe (intoxicaia digi ta lic),
pri mele semne ale acesteia fi ind cele digestive: greaa, scde rea pof tei de mncare, vrsturi. De asemenea, pot aprea
ve derea n galben, cefalee, scderea ritmului cardiac sau pal pitaii.
Modul de administrare al digoxinului este stabilit numai de me dic.
Apariia semnelor de intoxicaie digitalic v poate pune viaa n pericol,
de aceea prezentai-v de urgen la medic.
Diureticele ajut la eliminarea surplusului de ap din vase i esu
tu ri, scznd edemele i excesul de ap din alte organe (plmni, fi cat etc). Tratamentul diuretic face ca inima s func ioneze

n con diii mai bune, mpiedicnd suprancrcarea inimii INSUFICIENA

CARDIAC
12
prin excesul de lichide. Efectele diureticelor apar dup prima
zi de utilizare i se manifest n primul rnd prin scderea
greutii corporale. De aceea este util s v cntrii zilnic. n
acest fel, putei aprecia dac ai pierdut lichide ca urmare a diureticelor.
Cele mai multe dintre reaciile adverse sunt cauzate
de pierderea potasiului prin urin: cram pe musculare, parestezii,
palpitaii. Alimentele ce conin po tasiu sau asocierea de
Spironolacton previn apariia acestor efecte. Diureticul cel mai
frecvent utilizat n tratamentul IC este Furo semidul.
Anticoagulantele sunt medicamente care mpiedic formarea
cheagurilor de snge n interiorul inimii sau n vasele de snge.
Insufi ciena cardiac este asociat cu un risc crescut n formarea
acestor cheaguri, n special dac este asociat cu fi brilaia
atrial. Nivelul anticoagulrii se verifi c obligatoriu printr-o
analiz numit INR.
Administrarea anticoagulantelor fr determinarea periodic a
INR v poate pune viaa n pericol.
n Romnia, medicamentul anticoagulant utilizat pentru adminis
trarea oral este acenocumarolul (Sintrom sau Trombostop).
Reacia advers cea mai frecvent a anticoagulantelor este
hemo ragia.
n cazul apariiei reaciilor hemoragice, prezentai-v de urgen la

me dic. ntreruperea i reluarea medicaiei anticoagulante se face doar

sub supraveghere medical.
5.3. Tratamentul cu dispozitive
n anumite situaii, starea clinic i supravieuirea pacienilor cu
IC poate fi mbuntit de implantarea unor dispozitive electri
ce.
Numai anumite categorii de pacieni, selectate pe baza unor
cri te rii foarte riguroase, pot benefi cia de aceste dispozitive.
Stimulatoarele cardiace sunt utile atunci cnd ritmul cardiac
sca de periculos de mult (<30 de bti/minut), cnd apar semne
ECG c impulsul electric care coordoneaz activitatea inimii este Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
13
blocat, sau cnd apar semne ngrijortoare ca sincopa (pierderea
cunotinei) sau ameeli severe.
Este obligatoriu s v prezentai la medic pentru controlul periodic al
parametrilor stimulatorului.
Terapia de resincronizarea cardiac const n utilizarea unui tip
spe cial de stimulator cardiac, care face ca diferitele segmente
ale inimii s se contracte n mod coordonat, n acelai timp, crescnd
astfel efi ciena muncii inimii. Ea se aplic pacienilor cu
for me severe de IC care nu rspund sufi cient la tratamentul cu
me dica mente, au o funcie cardiac redus i au o ntrziere a
pro pagrii impulsului electric (manifestat pe ECG prin apariia
blo cului major de ramur stng). Aceast terapie scade

mortalita tea i mbuntete calitatea vieii pacienilor cu IC.

ntrebai-v medicul dac suntei candidat pentru terapia de
resincronizare cardiac.
Defi brilatorul implantabil are capacitatea de a sesiza dac apar
ritmuri rapide ventriculare (fi brilaie ventricular i tahicardie
ventricular) care v-ar putea pune viaa n pericol. Aceste
tul bu rri de ritm netratate duc n scurt timp la stop cardiac
i moarte subit. De ndat ce depisteaz aceste tulburri de
ritm, defi bri latorul implantabil descarc un mic oc electric care
oprete tul bu rarea de ritm (similar cu ceea ce face defi brilaAnunai
imediat medicul dac ai constatat una din aceste si tua ii.
Stimulatorul cardiac are dimensiuni mici (de mrimea unei cutii
de chibrituri) i se implanteaz printr-o mic incizie efectuat n
partea superioar a toracelui sub clavicul, sub anestezie local.
Electrodul care conecteaz cardiostimulatorul cu pereii car diaci
se introduce printr-o ven situat imediat sub clavicul. Contactul
electrodului de stimulare cu camerele cardiace se poate modifi
ca n timp i impune verifi carea parametrilor aparatului. n
plus, bateria are o durat de via limitat (dar uzual > 7 ani) i
trebuie verifi cat periodic.INSUFICIENA CARDIAC
14
torul extern, numai c energia eliberat este mult mai mic).
Modul de implan tare este similar cu cel al stimulatorului cardiac.
De precizat c din cauza descrcrii ocurilor electrice, viaa
bate riei este mai scur t i acest lucru trebuie verifi cat periodic.

Descrcarea unui oc electric este resimit de pacient ca o

senzaie neplcut, i pacientul trebuie avizat.
ntrebai-v medicul dac suntei candidat pentru utilizarea
unui defi brilator implantabil.
Toate aceste dispozitive cardiace pot interfera cu anumite aparate
electrice, de aceea:
Atunci cnd trebuie s efectuai o investigaie de tipul RMN, anun ai
medicul c suntei purttorul unui dispozitiv cardiac.
La aeroport, anunai personalul de securitate c avei un dispo zitiv
cardiac.
Medicul care v-a implantat dispozitivul electric v va da un carnet
cu datele tehnice ale aparatului i parametrii obinui la verifi carea
aparatului. Prezentai carnetul cu datele dispozitivului la fi ecare vizit
medical.
5.4. Chirurgia cardiac
Poate fi o opiune pentru pacienii cu IC. Indicaia chirurgical
ine cont de benefi ciile, dar i de posibilele riscuri. Chirurgia
car diac presupune toracotomie (deschiderea toracelui), anestezie
general i oprirea temporar a cordului (timp n care
fl uxul de snge spre organe este asigurat de un aparat extern
ce nlocuiete funcia inimii). Chirurgia valvular presupune nlocuirea
valvei care nu funcioneaz cu o protez metalic sau
biologic. Chirur gia coronarian restabilete fl uxul de snge
la nivelul arterelor n gustate prin realizarea unor bypass-uri
(aces tea sunt vase ce co necteaz aorta cu vasele coronare afec -

tate, scurtcircuitnd ngustrile). Transplantul cardiac presu pune

scoaterea cordului bolnav i nlocuirea sa cu un cord sntos,
provenind de la un do nor (persoan care a murit i a fost de
acord n timpul vieii s doneze organe).
Toate aceste intervenii au un grad de risc.Zilele Insufi cienei Cardiace | 1112 mai
15
Discutai cu medicul riscul interveniei chirurgicale. Cerei medicului
s v explice clar de ce avei nevoie de operaie.
E posibil ca medicul s v spun c riscul interveniei chirurgicale
este prea mare i benefi ciile prea mici n situaia dumneavoastr.
Nu considerai acest lucru o dram. Medicamentele v pot ajuta
n controlarea simptomelor.
6. Cnd trebuie s contactai medicul?
n principiu, orice schimbare brusc a strii dumneavoastr de
sntate trebuie raportat rapid medicului. Sunt cteva situaii
care ar trebui s v alarmeze:
- Durerea toracic (orice durere toracic trebuie luat n considerare);
- Accentuarea marcat a oboselii, scderea capacitii de
efort, agravarea dispneei;
- Pierderea temporar a strii de cunotin (sincopa);
- Apariia de palpitaii;
- Creterea edemelor;
- Creterea n greutate (atunci cnd depete mai mult de
2,5-3 kg ntr-o sptmn).

Este bine ca familia s cunoasc diagnosticul, evoluia, posibilele

complicaii i tratamentul pacientului cu IC. Membrii fami
liei trebuie s fi e capabili s observe evoluia clinic a pacientului
cu IC. Stilul de via, dieta, programul de efort, orarul
de administrare al medicaiei trebuie plnuite mpreun cu familia.
Familia trebuie s asigure sprijinul psihologic necesar pacientului
cu IC.
7. n loc de concluzii
Insufi ciena cardiac este o boal care v poate infl uena
viitorul, dar care poate fi , la rndul ei, infl uenat de dumnea
voastr;
Prezentai-v la medic imediat ce au aprut simptomele
legate de boal;INSUFICIENA CARDIAC
16
Recunoatei simptomele de agravare a bolii i solicitai
am bu lana sau prezentai-v la cel mai apropiat spital de
ur gen;
Adaptai-v permanent modul de via;
Urmai tratamentul prescris i facei controale periodice.
Respectnd sfaturile date, vei putea ine sub control evoluia
bolii i vei putea preveni complicaiile acesteia.www.romanianheart.ro
office@romanianheart.ro
2013 Toate drepturile sunt rezervate Fundaiei Romne a Inimii
ISBN: 978-606-8463-03-2
Cu sprijinulInsuficiena Cardiac

Puls Crescut, Risc Crescut!

Respiraie
dificil
Tuse persistent
Oboseal cronic
Sufocare n somn
Urinri
frecvente noaptea
Umflarea
picioarelor
Balonare i
scderea apetitului
Tulburri
de concentrareInsufi ciena cardiac
2013
Autori:
Dr. Ovidiu Chioncel
Prof. Dr. Cezar Macarie
Prof. Dr. Drago Vinereanu 2012 Media Med Publicis. Toate drepturile
rezervate. Nicio parte a acestei publicaii nu poate
fi reprodus, stocat, transmis sub nicio form sau
mijloc (electronic, mecanic, fotocopiere, nregistrare)
fr permisiunea scris a editorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
CHIONCEL, OVIDIU

Insufi ciena cardiac / dr. Ovidiu Chioncel, prof. dr.

Cezar Macarie, prof. dr. Drago Vinereanu. - Ed. a 2-a, rev.
Bucureti : Media Med Publicis, 2012
ISBN 978-606-92945-7-4
I. Macarie, Cezar
II. Vinereanu, Drago
616.12-008.46
ISBN 978-606-8463-03-2
Editura:
Media Med Publicis
Editur acreditat CNCSIS
www.mediamed.roCuprins
1. n loc de introducere .................................................................1
2. Ce este insufi ciena cardiac (IC)? ........................................... 1
3. Cum se manifest IC? ............................................................... 2
4. Cum se diagnosticheaz IC? .................................................... 3
4.1 Teste de snge uzuale ........................................................ 4
4.2 Electrocardiograma ............................................................ 4
4.3 Radiografi a cord-pulmon ................................................... 5
4.4 Ecocardiografi a ................................................................... 5
4.5 Testul de mers timp de 6 minute ....................................... 6
4.6 Testul de efort .................................................................... 6
4.7 Tomografi a computerizat (TC) ........................................ 6
4.8 Coronarografi a ................................................................... 6
5. Cum se trateaz IC? .................................................................. 7

5.1 Regimul de via ................................................................. 7

5.2 Tratamentul medicamentos ............................................... 9
5.3 Tratamentul cu dispozitive ............................................... 12
5.4 Chirurgia cardiac .............................................................14
6. Cnd trebuie s contactai medicul? .....................................15
7. n loc de concluzii ....................................................................15Zilele
Insufi cienei Cardiace | 11-12 mai
1
1. n loc de introducere
Dac citii aceast brour, probabil c suferii de insufi cien
cardiac. Suntei probabil ngrijorat, v temei de ce v rezerv
viitorul i nu tii exact ce ar trebui s facei:
a. cnd este cazul s v prezentai la un control medical?
b. ce investigaii sunt necesare?
c. ce tratament trebuie urmat?
d. cum putei reduce complicaiilor cauzate de boal??
Broura de fa v propune sfaturi practice, care s ajute s rspun
dei la aceste ntrebri i s v controlai starea de sntate.
2. Ce este insufi ciena cardiac (IC)?
IC este o afeciune n care inima este incapabil s pompeze
sngele spre organe i esuturi, astfel c acestea primesc o cantitate
mai mic de oxigen i produse nutritive din snge, dar
i s primeasc sngele de la organe. n consecin, esuturile
primesc mai puin snge ca urmare a incapacitii inimii de a
pompa, iar pe de alt parte, sngele stagneaz i se acumuleaz

n organe, ca urmare a incapacitii inimii de a-l primi.

IC poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Cele
mai frecvente sunt:
Cardiopatia ischemic se manifest atunci cnd apar ngustri
(steno ze) la nivelul arterelor care irig inima. n consecin, inima
va fi mai prost irigat, fapt ce i va afecta funcia de pomp.
Pen tru infor ma ii suplimentare citii broura Angina.
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint distrugerea unei anumite
pri din muchiul cardiac, ca urmare a astuprii arterei ce
asigur hrnirea acelui teritoriu. n mod evident, pierderea unei
pri din muchiul cardiac afecteaz funcia inimii.
Hipertensiunea arterial (HTA) determin creterea presiunii
sn ge lui n vase i, ca atare, inima trebuie s depun un efort
su pli mentar pentru a putea pompa sngele.
Pentru informaii su pli mentare citii broura Hipertensiunea
arterial.
Bolile valvelor cardiace fac ca inima s depun un efort mai
mare ca s mping sngele printr-un orifi ciu ngustat (valva neINSUFICIENA CARDIAC
2
des chi zndu-se), sau s pompeze snge att n vase ct i napoi
n ca merele cardiace (valva nenchizndu-se).
Cardiomiopatiile sunt boli specifi ce ale muchiului cardiac. Fibra
muscular cardiac nu se poate contracta i, n consecin,
apare IC.

Bolile congenitale cardiace sunt identifi cate nc de la natere.

Pot aprea guri la nivelul pereilor ce separ camerele cardiace,
dezvoltarea insufi cient a unor camere cardiace, afectri
ale valvelor cardiace i ale vaselor mari, toate acestea determinnd
tulburri majore, ale funciei inimii.
ntrebai medicul care este cauza IC n cazul dumneavoastr.
3. Cum se manifest IC?
Pacienii cu IC descriu frecvent apariia simptomelor. Acestea
difer n funcie de severitatea bolii i variaz de la pacient la
pacient. Trebuie amintit c aceste simptome nu sunt specifi ce
IC, putnd fi ntlnite i n alte boli. Simptomele cel mai frecvent
ntlnite sunt:
Oboseala sau scderea capacitii de a face efort.
Dispneea (senzaia de sufocare sau de respiraie grea). Poate
aprea i ortopneea (nevoia de a respira doar stnd n ezut)
sau sufocarea n timpul nopii.
Tahicardia sau pulsul accelerat, apare iniial ca mecanism compensa
tor, ulterior devine inadaptat i determin creterea
muncii muchiului cardiac.
Tusea, de obicei seac i, n special, la efort sau noaptea.
Edeme (umfl area picioarelor ca urmare a reinerii de lichide n
organism); acestea se asociaz de obicei cu creterea n greutate.
Ori de cte ori avei unul sau mai multe dintre aceste simptome,
prezentai-v ct mai repede la medicul dumneavoastr.
Pentru evaluarea severitii clinice a IC, medicii folosesc o clasi-

fi care bazat pe relaia dintre apariia simptomelor i gradul

de efort (numit clasifi carea NYHA, New York Heart Associa-Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
3
tion, deoarece a fost conceput de ctre cercettorii americani).
Aceasta este o clasifi care simpl i foarte util. Sunt 4
clase de severitate:
NYHA I: fr simptome (oboseal sau sufocare);
NYHA II: fr simptome la repaus, dar apar simptome cnd
facei o activitate fi zic moderat;
NYHA III: fr simptome la repaus, dar apar simptome cnd
facei o activitate fi zic uoar (mbrcat, splat, mers etc.);
NYHA IV: simptomele sunt prezente i n repaus.
IC poate fi agravat ca urmare a mai multor factori. Acetia se
numesc factori agravani sau precipitani ai IC. Cei mai frecvent
ntlnii sunt:
- nerespectarea regimului de via;
- nerespectarea tratamentului;
- tensiune arterial crescut;
- ritm cardiac accelerat sau foarte lent;
- apariia unei infecii pulmonare;
- lipsa de control a cauzelor IC (menionate mai devreme).
ntrebai-v medicul care sunt factorii care pot agrava evoluia IC n
cazul dumneavoastr. ntrebai cum putei preveni sau controla aceti
factori.

4. Cum se diagnosticheaz IC?

Diagnosticul de IC se pune de ctre medic pe baza examenelor
clinice i a testelor medicale. Medicul va ncerca s afl e prin
anam nez (discuia cu dumneavoastr) care sunt simptomele,
de cnd au aprut, n ce condiii apar, ce alte boli mai avei,
factorii care v-au agravat boala. Urmeaz apoi examenul fi zic,
prin care medicul ncearc s identifi ce prezena semnelor clinice
de IC. Astfel, medicul poate identifi ca mrirea inimii prin
percuia toracelui, poate observa edemele, poate palpa un fi cat
de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea
venelor jugulare (venele de la nivelul gtului). Cu ajutorul
stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat (tahicardia)
INSUFICIENA CARDIAC
4
i prezena de sufl uri sau zgomote cardiace anormale, precum
i apariia de zgomote anormale (raluri) la nivelul plmnilor.
Pe baza anamnezei i a examenului fi zic medicul identifi c
semnele de IC, evalueaz severitatea lor i stabilete planul
investigaiilor ulterioare.
Rolul testelor medicale este de a preciza diagnosticul de IC, severitatea
IC, efi cacitatea i posibilele reacii adverse ale tratamentului.
Testele medicale uzuale pe care medicul dumneavoastr
s-ar putea s v solicite s le facei sunt:
4.1. Teste de snge uzuale
Acestea includ dozarea hemoglobinei (anemia poate agrava

IC); numrarea i formula leucocitar (infecia poate agrava IC);

probele renale - uree, creatinin (afectarea funciei renale poate
aprea n stadiile avansate ale IC, poate limita administrarea
anumitor medicamente sau poate fi consecina administrrii
unor medicamente); ionograma - sodiu, potasiu, calciu, magneziu
(aceste minerale se pot pierde prin urin ca urmare a administrrii
de diuretice); dozarea glicemiei; dozarea lipidelor plasmatice.
Recoltarea probelor de snge se face n mod obinuit
di mi neaa. n dimineaa respectiv nu avei voie s mncai. Nefi ind infl uenat de recoltarea probelor de snge, v putei lua
medicaia la orele stabilite.
ntrebai medicul dumneavoastr ce analize trebuie s facei i la ce
interval. ntrebai unde putei face aceste analize. Pstrai re zultatele
analizelor i prezentai-v cu acestea la fi ecare vizit me dical.
4.2. Electrocardiograma (ECG) (Figu
ra 1)
Este o analiz obligatorie i ofer
date importante privind creteri sau
scderi ale ritmului cardiac, prezena
blocajelor impulsului elec tric, mrimea
inimii, prezena ischemiei cardia
ce sau a unui infarct miocardic
etc. Figura 1 Electrocardiograma
(ECG)Zilele Insufi cienei Cardiace | 11-12 mai
5

4.3. Radiografi a cord-pulmon (Figu

ra 2)
Vizualizeaz cu ajutorul radiaiilor X
cordul (inima), vasele mari (aorta i
artera pulmonar) i plmnii. Pentru
a obine radiografi a cord-pulmon
este necesar expunerea la radiaii
X. n general, nivelul radiaiilor este
mic, dar trebuie evitat expunerea
Figura 2 Radiografi a cordpul
mon
Figura 3 Ecocardiografi a
Pstrai electrocardiogramele i prezentai-v de fi ecare dat cu ele la
medic. Prezena chiar i a unor mici variaii ale acestora ajut foarte
mult medicul n a nelege i trata boala dumneavoastr.
frecvent la radiaii prin repetarea radiografi ilor.
Radiografi a d informaii cu privire la mrimea inimii, a vaselor
mari i ofer date importante n ceea ce privete starea plmnilor.
Discutai cu medicul dumneavoastr rezultatul ecocardiografi ei.
ntrebai-l la ce interval de timp trebuie repetat.
Cteva din medicamentele (betablocante, Ivabradina, IECA) sau
tera piile cu dispozitive (Resincronizarea Cardiac) utilizate n
4.4. Ecocardiografi a (Figura 3)
Este o analiz important pentru pacienii

cu IC. Ea contribuie la diagnosticul

de IC, oferind date anatomice
i funcionale ale ini mii, cum
ar fi funcionarea valvelor cardiace,
con tracia inimii, mrirea camerelor
inimii, ngroarea pereilor cardiaci,
prezena li chidului n jurul inimii, aspectul
arterelor mari etc. Aceast ana liz este total neinvaziv
i se bazeaz pe diagnosticul cu ultrasunete.INSUFICIENA CARDIAC
6
tra tamentul IC au ca efect benefi c scderea dimensiunii camerelor
cardiace, iar acest efect trebuie evaluat prin ecocardiografi e.
4.5. Testul de mers timp de 6 minute
Este un test simplu care msoar distana parcurs de un pacient
n 6 minute. Este utilizat pentru a evalua severitatea IC i
rs punsul la tratament.
4.6. Testul de efort
Presupune nregistrarea continu a ECG, a ritmului cardiac i
a ten siunii arteriale n timp ce facei un efort standardizat,
pe bi ciclet sau pe un covor rulant. n timpul efortului, inima
consum mai mult snge, iar acesta este transportat prin arterele
coronare. Dac arterele co ro nare au stenoze (ngustri) pe
traiectul lor, acestea nu pot s ofere un fl ux de snge mai mare,
necesar unei inimi supuse la efort. Acest lucru e observat pe
ECG unde apar modifi cri. Este un test foarte util la pacienii cu

cardiopatie ischemic. Ofer n acelai timp informaii importante

legate de capacitatea dumneavoastr de efort.
Figura 4 Tomografi e
computerizat a cordului
4.7. Tomografi a computerizat
(TC) (Figura 4)
Este o tehnic radiologic (se bazeaz
pe expunerea la radiaii), fi ind nece
sar uneori i administrarea unei
sub stane injectabile (substan de
contrast).
Poate fi util pentru depistarea unor
cauze ale IC. Recent, prin aplicarea
unui protocol special (numit TC cu
seciuni multiple), TC poate vizualiza
arterele coronare.
4.8. Coronarografi a (Figura 5)
Este o analiz invaziv (realizat de obicei prin puncionarea arterei
femurale artera principal de la baza membrului inferi-Zilele Insufi cienei
Cardiace | 11-12 mai
7
or) care permite vizualizarea arterelor
ce irig inima (arterele coronare).
Coronarografi a se poate completa
cu angioplastie, mai exact cu dilatarea

prin umfl area unui balon la nivelul

leziunii care ngusteaz vasul,
urmat de implantarea unui tub metalic
care s menin vasul deschis
(nu mit stent). Uneori, vasele sunt
afectate n mai multe locuri i/sau
Figura 5 Coronarografi a
sever ngustate nefi ind posibil intervenia de dilatare. n aceste
condiii, este posibil s vi se propun intervenia chirurgical,
de bypass aorto-coronarian.
Pentru informaii suplimentare citii broura Angina.
ntrebai-v medicul dac apreciaz c aceast analiza ar putea fi util
pentru dumneavoastr. Dei riscurile acestei proceduri sunt n general
mici, ntrebai-v medicul despre acestea.
5. Cum se trateaz IC?
La ora actual nu exist un tratament care s vindece defi nitiv
IC, dar exist medicamente, dispozitive speciale i proceduri
chirur gi cale care prelungesc n mod real viaa pacienilor cu IC
i cresc calitatea vieii acestora.
5.1. Regimul de via
Este foarte important, contribuind la prevenirea agravrilor i
la creterea calitii vieii pacienilor cu IC.
Fumatul trebuie interzis cu desvrire.
Dieta trebuie s fi e una echilibrat, din care s nu lipseasc fructele
i legumele proaspete i petele. Cteva sfaturi sunt importante:

- Evitai mesele abundente; este de preferat s avei 4-5

mese pe zi n loc de una singur.
- Evitai s v ngrai; surplusul de kilograme este un efort
suplimentar pentru inima dumneavoastr.INSUFICIENA CARDIAC
8
- Evitai alimentele care conin mult sare; sarea n exces
reine apa n esuturi i agraveaz IC. Aportul zilnic de sare
nu trebuie s depeasc 3 g. Citii etichetele fi ecrui produs
alimentar pentru a vedea concentraia de sare. Evitai
alimentele conservate i mezelurile, bogate n sare.
- Evitai mncrurile prjite sau cu un coninut ridicat de colesterol.
- Consumul zilnic de lichide este obligatoriu pentru pacienii
cu IC. Lipsa consumului de lichide este la fel de duntoare
ca i excesul de lichide. La temperaturi normale, raia zilnic
este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi.
- Dac urmai un tratament diuretic, reinei c acesta duce
la eliminarea de potasiu i magneziu, pe cale urinar; n
consecin, consu mai alimente care conin aceste substane
(pete, cartofi , banane, portocale, mere, prune).
- Alcoolul trebuie consumat cu moderaie i pruden deoarece
este un factor care poate agrava IC; consumul zilnic de
alcool nu trebuie s depeasc 100-125 ml de vin pe zi sau
o bere.
Efortul moderat, practicat zilnic, mbuntete activitatea cardio
vas cu lar i face ca simptomele (sufocarea, oboseala) s nu

mai fi e att de dese. Mersul grbit este unul dintre cele mai
bune tipuri de efort pentru sistemul cardiovascular. Sunt cteva
mici reguli pe care le recomandm: evitai temperaturile extreme
(canicula, gerul, vntul), ateptai 1-2 ore dup mese, nu
ncepei brusc (fa cei o scurt perioad de nclzire cu eforturi
foarte mici), nu ter minai brusc (scdei uor intensitatea efortului
nainte de a v opri).
IC nu este o boal care s necesite repaus. Numai n decom pen srile
severe ale IC este recomandat acest lucru. Cerei sfatul me dicului cu
privire la programul i tipul de efort.
Pacienii cu IC pot avea o via sexual normal. Nu evitai s ntrebai
medicul despre continuarea activitii sexuale.
Controlai-v regulat tensiunea arterial i frecvena cardiac.Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
9
Situaiile speciale n care v putei afl a i n care trebuie s tii
cum s procedai sunt:
Zborul cu avionul: discutai cu medicul dac v este permis
zborul. Pe parcursul zborului consumai lichide sufi ciente, dar
nu bu turi alcoolice. Dac zborul e lung, e bine s v micai,
pentru a evi ta formarea edemelor. Evitai s stai n aceeai poziie
pe o du rat lung. n cazul n care avei risc de formare a
cheagurilor de snge, discutai cu medicul posibilitatea de a vi
se administra naintea zbo rului un medicament anticoagulant
injec tabil.

Condusul mainii: este, n general, permis, dar ntodeauna consul

ta i-v medicul. Pacienii cu tulburri ale ritmului cardiac necon
trolate, cei cu simptome severe de IC sau cei care au avut
sin cope (pierderea contiinei) nu au voie s conduc maina,
pu tnd pune n pericol viaa lor i a celor din jur.
Vaccinarea: este o msur efi cient de prevenie a infeciilor
res piratorii care pot agrava IC. Vaccinarea antigripal este recomandat
anual pacienilor cu IC, mai ales dac sunt vrstnici sau
au decompensri frecvente.
5.2. Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos al IC este obligatoriu. Progresele
fcute de medicin n acest domeniu sunt impresionante.
n mod obinuit, tratamentul bolii dumneavoastr se face cu mai multe
medicamente. Medicamentele trebuie luate zilnic.
Nu ncercai s compensai prin administrarea unei doze duble dac ai
omis unul dintre comprimate. Facei o schem cu orarul administrrii
medicamentelor. Luai sche ma cu medicamentele la fi ecare vizit
medical.
Ce ar trebui s tii despre medicamentele pe care le luai:
- Care sunt efectele lor?
- Care sunt reaciile adverse i ce trebuie fcut cnd apar?
- Cum se administreaz medicamentele, de cte ori pe zi, precum i
relaia cu mesele?
- Cnd trebuie s v prezentai la medic pentru analize sau pentru
schimbarea medicaiei?INSUFICIENA CARDIAC

10
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) scad
mortalitatea, scad nevoia de spitalizare (cauzat de agravrile
IC) i mbuntesc calitatea vieii pacienilor cu IC. Medicaia cu
IECA se iniiaz cu doze mici, ulterior acestea fi ind crescute. IECA
pot avea reacii adverse. Astfel, pot aprea ameeli ca uzate de
scderea tensiunii arteriale. Pentru a preveni acest lucru trebuie
s fii hidratat corect, s nu v ridicai brusc n picioa re n primele
minute de la administrarea IECA sau putei lua prima doz
chiar nainte de culcare. O alt reacie advers este tusea seac.
Atunci cnd apa re, anunai medicul, uneori fi ind necesar nlocuirea
IECA cu o alt medicaie (sartani). Foarte rar, IECA pot
da modifi cri ale gus tu lui, mirosului i extrem de rar o form
sever de roea n so it de umfl area feei, buzelor i gtului.
Prezentai-v de ur gen la medic cnd aceasta apare! Exist
mai multe preparate (n ordine alfabetic): Benazepril, Captopril,
Enalapril, Fosinopril, Lisinopril, Perindopril, Ramipril, Trandolapril.
Blocanii receptorilor de angiotensin (sartani) au efecte similare
cu cele ale IECA. Se utilizeaz de obicei n locul IECA, atunci
cnd apar reacii adverse la acetia. Medicamentele din aceast
clas utilizate n ara noastr sunt (n ordine alfabetic): Candesartan,
Irbesartan, Losartan, Telmisartan, Valsartan.
Antagonitii de aldosteron (AA) mpiedic reinerea de sare de
ctre rinichi (retenie de sare care contribuie la apariia edemelor
i a congestiei pulmonare). n plus, au efecte benefi ce la nivelul

ini mii. Aceste efecte sunt asociate cu scderea mortalitii.

Ca reac ii adverse, AA pot crete nivelul potasiului n snge i
pot de termina ginecomastie (umfl are i dureri la nivelul mameloanelor).
Exist dou preparate utilizate n ara noastr: Spironolactona
i Eplerenona.
Betablocante (BB) protejeaz cordul de efectele nocive ale
exce sului de adrenalin i noradrenalin, fcnd ca inima s
bat mai ncet i mai lent, conservnd rezervele de energie. BB
sunt o medicaie asociat cu o scdere important a mortalitii
paci enilor cu IC. Uneori, mai ales la nceputul tratamentului,
terapia cu BB poate duce la agravarea simptomelor de IC. Ca Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
11
urmare, terapia cu BB se iniiaz cu doze mici ce vor fi crescute
progresiv. Reaciile adverse ale BB sunt: scderea frecvenei cardiace,
rcirea minilor i picioarelor, oboseal, agravarea crizelor
de astm i tulburri de dinamic sexual. BB utilizate pentru
tratamentul IC sunt (n ordine alfabetic): Bisoprolol, Carvedilol,
Metoprolol, Nebivolol.
Nu ntrerupei medicaia cu BB dect la recomandarea medicului cardiolog.
ntreruperea brusc a BB poate agrava sever starea clinic.
Ivabradina scade frecvena cardiac i face ca inima s munceasc
mai efi cient. La pacienii cu funcie de pomp sczut i frecven
cardiac crescut, tratamentul cu Ivabradina este asociat
scderii mortalitii, scderii dimensiunii camerelor cardiace i

creterii ca litii vieii.

Nu are efectele adverse ale medicaiei betablocante i se poa te
admi nistra la pacienii cu ritm cardiac accelerat n ciuda medicaiei
cu betablocante sau la cei cu reacii adverse la betablocante.
Digoxina mbuntete starea clinic a pacienilor cu IC. Este
uti l n special la pacienii n fi brilaie atrial, unde scade ritmul
ra pid al inimii, permind acesteia s se umple i s se golea s c
mai uor. Poate avea reacii adverse severe (intoxicaia digi ta lic),
pri mele semne ale acesteia fi ind cele digestive: greaa, scde rea pof tei de mncare, vrsturi. De asemenea, pot aprea
ve derea n galben, cefalee, scderea ritmului cardiac sau pal pitaii.
Modul de administrare al digoxinului este stabilit numai de me dic.
Apariia semnelor de intoxicaie digitalic v poate pune viaa n pericol,
de aceea prezentai-v de urgen la medic.
Diureticele ajut la eliminarea surplusului de ap din vase i esu
tu ri, scznd edemele i excesul de ap din alte organe (plmni, fi cat etc). Tratamentul diuretic face ca inima s func ioneze
n con diii mai bune, mpiedicnd suprancrcarea inimii INSUFICIENA
CARDIAC
12
prin excesul de lichide. Efectele diureticelor apar dup prima
zi de utilizare i se manifest n primul rnd prin scderea
greutii corporale. De aceea este util s v cntrii zilnic. n
acest fel, putei aprecia dac ai pierdut lichide ca urmare a diureticelor.
Cele mai multe dintre reaciile adverse sunt cauzate

de pierderea potasiului prin urin: cram pe musculare, parestezii,

palpitaii. Alimentele ce conin po tasiu sau asocierea de
Spironolacton previn apariia acestor efecte. Diureticul cel mai
frecvent utilizat n tratamentul IC este Furo semidul.
Anticoagulantele sunt medicamente care mpiedic formarea
cheagurilor de snge n interiorul inimii sau n vasele de snge.
Insufi ciena cardiac este asociat cu un risc crescut n formarea
acestor cheaguri, n special dac este asociat cu fi brilaia
atrial. Nivelul anticoagulrii se verifi c obligatoriu printr-o
analiz numit INR.
Administrarea anticoagulantelor fr determinarea periodic a
INR v poate pune viaa n pericol.
n Romnia, medicamentul anticoagulant utilizat pentru adminis
trarea oral este acenocumarolul (Sintrom sau Trombostop).
Reacia advers cea mai frecvent a anticoagulantelor este
hemo ragia.
n cazul apariiei reaciilor hemoragice, prezentai-v de urgen la
me dic. ntreruperea i reluarea medicaiei anticoagulante se face doar
sub supraveghere medical.
5.3. Tratamentul cu dispozitive
n anumite situaii, starea clinic i supravieuirea pacienilor cu
IC poate fi mbuntit de implantarea unor dispozitive electri
ce.
Numai anumite categorii de pacieni, selectate pe baza unor
cri te rii foarte riguroase, pot benefi cia de aceste dispozitive.

Stimulatoarele cardiace sunt utile atunci cnd ritmul cardiac

sca de periculos de mult (<30 de bti/minut), cnd apar semne
ECG c impulsul electric care coordoneaz activitatea inimii este Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
13
blocat, sau cnd apar semne ngrijortoare ca sincopa (pierderea
cunotinei) sau ameeli severe.
Este obligatoriu s v prezentai la medic pentru controlul periodic al
parametrilor stimulatorului.
Terapia de resincronizarea cardiac const n utilizarea unui tip
spe cial de stimulator cardiac, care face ca diferitele segmente
ale inimii s se contracte n mod coordonat, n acelai timp, crescnd
astfel efi ciena muncii inimii. Ea se aplic pacienilor cu
for me severe de IC care nu rspund sufi cient la tratamentul cu
me dica mente, au o funcie cardiac redus i au o ntrziere a
pro pagrii impulsului electric (manifestat pe ECG prin apariia
blo cului major de ramur stng). Aceast terapie scade
mortalita tea i mbuntete calitatea vieii pacienilor cu IC.
ntrebai-v medicul dac suntei candidat pentru terapia de
resincronizare cardiac.
Defi brilatorul implantabil are capacitatea de a sesiza dac apar
ritmuri rapide ventriculare (fi brilaie ventricular i tahicardie
ventricular) care v-ar putea pune viaa n pericol. Aceste
tul bu rri de ritm netratate duc n scurt timp la stop cardiac
i moarte subit. De ndat ce depisteaz aceste tulburri de

ritm, defi bri latorul implantabil descarc un mic oc electric care

oprete tul bu rarea de ritm (similar cu ceea ce face defi brilaAnunai
imediat medicul dac ai constatat una din aceste si tua ii.
Stimulatorul cardiac are dimensiuni mici (de mrimea unei cutii
de chibrituri) i se implanteaz printr-o mic incizie efectuat n
partea superioar a toracelui sub clavicul, sub anestezie local.
Electrodul care conecteaz cardiostimulatorul cu pereii car diaci
se introduce printr-o ven situat imediat sub clavicul. Contactul
electrodului de stimulare cu camerele cardiace se poate modifi
ca n timp i impune verifi carea parametrilor aparatului. n
plus, bateria are o durat de via limitat (dar uzual > 7 ani) i
trebuie verifi cat periodic.INSUFICIENA CARDIAC
14
torul extern, numai c energia eliberat este mult mai mic).
Modul de implan tare este similar cu cel al stimulatorului cardiac.
De precizat c din cauza descrcrii ocurilor electrice, viaa
bate riei este mai scur t i acest lucru trebuie verifi cat periodic.
Descrcarea unui oc electric este resimit de pacient ca o
senzaie neplcut, i pacientul trebuie avizat.
ntrebai-v medicul dac suntei candidat pentru utilizarea
unui defi brilator implantabil.
Toate aceste dispozitive cardiace pot interfera cu anumite aparate
electrice, de aceea:
Atunci cnd trebuie s efectuai o investigaie de tipul RMN, anun ai
medicul c suntei purttorul unui dispozitiv cardiac.

La aeroport, anunai personalul de securitate c avei un dispo zitiv

cardiac.
Medicul care v-a implantat dispozitivul electric v va da un carnet
cu datele tehnice ale aparatului i parametrii obinui la verifi carea
aparatului. Prezentai carnetul cu datele dispozitivului la fi ecare vizit
medical.
5.4. Chirurgia cardiac
Poate fi o opiune pentru pacienii cu IC. Indicaia chirurgical
ine cont de benefi ciile, dar i de posibilele riscuri. Chirurgia
car diac presupune toracotomie (deschiderea toracelui), anestezie
general i oprirea temporar a cordului (timp n care
fl uxul de snge spre organe este asigurat de un aparat extern
ce nlocuiete funcia inimii). Chirurgia valvular presupune nlocuirea
valvei care nu funcioneaz cu o protez metalic sau
biologic. Chirur gia coronarian restabilete fl uxul de snge
la nivelul arterelor n gustate prin realizarea unor bypass-uri
(aces tea sunt vase ce co necteaz aorta cu vasele coronare afec tate, scurtcircuitnd ngustrile). Transplantul cardiac presu pune
scoaterea cordului bolnav i nlocuirea sa cu un cord sntos,
provenind de la un do nor (persoan care a murit i a fost de
acord n timpul vieii s doneze organe).
Toate aceste intervenii au un grad de risc.Zilele Insufi cienei Cardiace | 1112 mai
15
Discutai cu medicul riscul interveniei chirurgicale. Cerei medicului

s v explice clar de ce avei nevoie de operaie.

E posibil ca medicul s v spun c riscul interveniei chirurgicale
este prea mare i benefi ciile prea mici n situaia dumneavoastr.
Nu considerai acest lucru o dram. Medicamentele v pot ajuta
n controlarea simptomelor.
6. Cnd trebuie s contactai medicul?
n principiu, orice schimbare brusc a strii dumneavoastr de
sntate trebuie raportat rapid medicului. Sunt cteva situaii
care ar trebui s v alarmeze:
- Durerea toracic (orice durere toracic trebuie luat n considerare);
- Accentuarea marcat a oboselii, scderea capacitii de
efort, agravarea dispneei;
- Pierderea temporar a strii de cunotin (sincopa);
- Apariia de palpitaii;
- Creterea edemelor;
- Creterea n greutate (atunci cnd depete mai mult de
2,5-3 kg ntr-o sptmn).
Este bine ca familia s cunoasc diagnosticul, evoluia, posibilele
complicaii i tratamentul pacientului cu IC. Membrii fami
liei trebuie s fi e capabili s observe evoluia clinic a pacientului
cu IC. Stilul de via, dieta, programul de efort, orarul
de administrare al medicaiei trebuie plnuite mpreun cu familia.
Familia trebuie s asigure sprijinul psihologic necesar pacientului
cu IC.
7. n loc de concluzii

 Insufi ciena cardiac este o boal care v poate infl uena

viitorul, dar care poate fi , la rndul ei, infl uenat de dumnea
voastr;
Prezentai-v la medic imediat ce au aprut simptomele
legate de boal;INSUFICIENA CARDIAC
16
Recunoatei simptomele de agravare a bolii i solicitai
am bu lana sau prezentai-v la cel mai apropiat spital de
ur gen;
Adaptai-v permanent modul de via;
Urmai tratamentul prescris i facei controale periodice.
Respectnd sfaturile date, vei putea ine sub control evoluia
bolii i vei putea preveni complicaiile acesteia.www.romanianheart.ro
office@romanianheart.ro
2013 Toate drepturile sunt rezervate Fundaiei Romne a Inimii
ISBN: 978-606-8463-03-2
Cu sprijinulInsuficiena Cardiac
Puls Crescut, Risc Crescut!
Respiraie
dificil
Tuse persistent
Oboseal cronic
Sufocare n somn
Urinri
frecvente noaptea

Umflarea
picioarelor
Balonare i
scderea apetitului
Tulburri
de concentrareInsufi ciena cardiac
2013
Autori:
Dr. Ovidiu Chioncel
Prof. Dr. Cezar Macarie
Prof. Dr. Drago Vinereanu 2012 Media Med Publicis. Toate drepturile
rezervate. Nicio parte a acestei publicaii nu poate
fi reprodus, stocat, transmis sub nicio form sau
mijloc (electronic, mecanic, fotocopiere, nregistrare)
fr permisiunea scris a editorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
CHIONCEL, OVIDIU
Insufi ciena cardiac / dr. Ovidiu Chioncel, prof. dr.
Cezar Macarie, prof. dr. Drago Vinereanu. - Ed. a 2-a, rev.
Bucureti : Media Med Publicis, 2012
ISBN 978-606-92945-7-4
I. Macarie, Cezar
II. Vinereanu, Drago
616.12-008.46
ISBN 978-606-8463-03-2

Editura:
Media Med Publicis
Editur acreditat CNCSIS
www.mediamed.roCuprins
1. n loc de introducere .................................................................1
2. Ce este insufi ciena cardiac (IC)? ........................................... 1
3. Cum se manifest IC? ............................................................... 2
4. Cum se diagnosticheaz IC? .................................................... 3
4.1 Teste de snge uzuale ........................................................ 4
4.2 Electrocardiograma ............................................................ 4
4.3 Radiografi a cord-pulmon ................................................... 5
4.4 Ecocardiografi a ................................................................... 5
4.5 Testul de mers timp de 6 minute ....................................... 6
4.6 Testul de efort .................................................................... 6
4.7 Tomografi a computerizat (TC) ........................................ 6
4.8 Coronarografi a ................................................................... 6
5. Cum se trateaz IC? .................................................................. 7
5.1 Regimul de via ................................................................. 7
5.2 Tratamentul medicamentos ............................................... 9
5.3 Tratamentul cu dispozitive ............................................... 12
5.4 Chirurgia cardiac .............................................................14
6. Cnd trebuie s contactai medicul? .....................................15
7. n loc de concluzii ....................................................................15Zilele
Insufi cienei Cardiace | 11-12 mai
1

1. n loc de introducere
Dac citii aceast brour, probabil c suferii de insufi cien
cardiac. Suntei probabil ngrijorat, v temei de ce v rezerv
viitorul i nu tii exact ce ar trebui s facei:
a. cnd este cazul s v prezentai la un control medical?
b. ce investigaii sunt necesare?
c. ce tratament trebuie urmat?
d. cum putei reduce complicaiilor cauzate de boal??
Broura de fa v propune sfaturi practice, care s ajute s rspun
dei la aceste ntrebri i s v controlai starea de sntate.
2. Ce este insufi ciena cardiac (IC)?
IC este o afeciune n care inima este incapabil s pompeze
sngele spre organe i esuturi, astfel c acestea primesc o cantitate
mai mic de oxigen i produse nutritive din snge, dar
i s primeasc sngele de la organe. n consecin, esuturile
primesc mai puin snge ca urmare a incapacitii inimii de a
pompa, iar pe de alt parte, sngele stagneaz i se acumuleaz
n organe, ca urmare a incapacitii inimii de a-l primi.
IC poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Cele
mai frecvente sunt:
Cardiopatia ischemic se manifest atunci cnd apar ngustri
(steno ze) la nivelul arterelor care irig inima. n consecin, inima
va fi mai prost irigat, fapt ce i va afecta funcia de pomp.
Pen tru infor ma ii suplimentare citii broura Angina.
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint distrugerea unei anumite

pri din muchiul cardiac, ca urmare a astuprii arterei ce

asigur hrnirea acelui teritoriu. n mod evident, pierderea unei
pri din muchiul cardiac afecteaz funcia inimii.
Hipertensiunea arterial (HTA) determin creterea presiunii
sn ge lui n vase i, ca atare, inima trebuie s depun un efort
su pli mentar pentru a putea pompa sngele.
Pentru informaii su pli mentare citii broura Hipertensiunea
arterial.
Bolile valvelor cardiace fac ca inima s depun un efort mai
mare ca s mping sngele printr-un orifi ciu ngustat (valva neINSUFICIENA CARDIAC
2
des chi zndu-se), sau s pompeze snge att n vase ct i napoi
n ca merele cardiace (valva nenchizndu-se).
Cardiomiopatiile sunt boli specifi ce ale muchiului cardiac. Fibra
muscular cardiac nu se poate contracta i, n consecin,
apare IC.
Bolile congenitale cardiace sunt identifi cate nc de la natere.
Pot aprea guri la nivelul pereilor ce separ camerele cardiace,
dezvoltarea insufi cient a unor camere cardiace, afectri
ale valvelor cardiace i ale vaselor mari, toate acestea determinnd
tulburri majore, ale funciei inimii.
ntrebai medicul care este cauza IC n cazul dumneavoastr.
3. Cum se manifest IC?
Pacienii cu IC descriu frecvent apariia simptomelor. Acestea

difer n funcie de severitatea bolii i variaz de la pacient la

pacient. Trebuie amintit c aceste simptome nu sunt specifi ce
IC, putnd fi ntlnite i n alte boli. Simptomele cel mai frecvent
ntlnite sunt:
Oboseala sau scderea capacitii de a face efort.
Dispneea (senzaia de sufocare sau de respiraie grea). Poate
aprea i ortopneea (nevoia de a respira doar stnd n ezut)
sau sufocarea n timpul nopii.
Tahicardia sau pulsul accelerat, apare iniial ca mecanism compensa
tor, ulterior devine inadaptat i determin creterea
muncii muchiului cardiac.
Tusea, de obicei seac i, n special, la efort sau noaptea.
Edeme (umfl area picioarelor ca urmare a reinerii de lichide n
organism); acestea se asociaz de obicei cu creterea n greutate.
Ori de cte ori avei unul sau mai multe dintre aceste simptome,
prezentai-v ct mai repede la medicul dumneavoastr.
Pentru evaluarea severitii clinice a IC, medicii folosesc o clasifi care bazat pe relaia dintre apariia simptomelor i gradul
de efort (numit clasifi carea NYHA, New York Heart Associa-Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
3
tion, deoarece a fost conceput de ctre cercettorii americani).
Aceasta este o clasifi care simpl i foarte util. Sunt 4
clase de severitate:
NYHA I: fr simptome (oboseal sau sufocare);

 NYHA II: fr simptome la repaus, dar apar simptome cnd

facei o activitate fi zic moderat;
NYHA III: fr simptome la repaus, dar apar simptome cnd
facei o activitate fi zic uoar (mbrcat, splat, mers etc.);
NYHA IV: simptomele sunt prezente i n repaus.
IC poate fi agravat ca urmare a mai multor factori. Acetia se
numesc factori agravani sau precipitani ai IC. Cei mai frecvent
ntlnii sunt:
- nerespectarea regimului de via;
- nerespectarea tratamentului;
- tensiune arterial crescut;
- ritm cardiac accelerat sau foarte lent;
- apariia unei infecii pulmonare;
- lipsa de control a cauzelor IC (menionate mai devreme).
ntrebai-v medicul care sunt factorii care pot agrava evoluia IC n
cazul dumneavoastr. ntrebai cum putei preveni sau controla aceti
factori.
4. Cum se diagnosticheaz IC?
Diagnosticul de IC se pune de ctre medic pe baza examenelor
clinice i a testelor medicale. Medicul va ncerca s afl e prin
anam nez (discuia cu dumneavoastr) care sunt simptomele,
de cnd au aprut, n ce condiii apar, ce alte boli mai avei,
factorii care v-au agravat boala. Urmeaz apoi examenul fi zic,
prin care medicul ncearc s identifi ce prezena semnelor clinice
de IC. Astfel, medicul poate identifi ca mrirea inimii prin

percuia toracelui, poate observa edemele, poate palpa un fi cat

de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea
venelor jugulare (venele de la nivelul gtului). Cu ajutorul
stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat (tahicardia)
INSUFICIENA CARDIAC
4
i prezena de sufl uri sau zgomote cardiace anormale, precum
i apariia de zgomote anormale (raluri) la nivelul plmnilor.
Pe baza anamnezei i a examenului fi zic medicul identifi c
semnele de IC, evalueaz severitatea lor i stabilete planul
investigaiilor ulterioare.
Rolul testelor medicale este de a preciza diagnosticul de IC, severitatea
IC, efi cacitatea i posibilele reacii adverse ale tratamentului.
Testele medicale uzuale pe care medicul dumneavoastr
s-ar putea s v solicite s le facei sunt:
4.1. Teste de snge uzuale
Acestea includ dozarea hemoglobinei (anemia poate agrava
IC); numrarea i formula leucocitar (infecia poate agrava IC);
probele renale - uree, creatinin (afectarea funciei renale poate
aprea n stadiile avansate ale IC, poate limita administrarea
anumitor medicamente sau poate fi consecina administrrii
unor medicamente); ionograma - sodiu, potasiu, calciu, magneziu
(aceste minerale se pot pierde prin urin ca urmare a administrrii
de diuretice); dozarea glicemiei; dozarea lipidelor plasmatice.
Recoltarea probelor de snge se face n mod obinuit

di mi neaa. n dimineaa respectiv nu avei voie s mncai. Nefi ind infl uenat de recoltarea probelor de snge, v putei lua
medicaia la orele stabilite.
ntrebai medicul dumneavoastr ce analize trebuie s facei i la ce
interval. ntrebai unde putei face aceste analize. Pstrai re zultatele
analizelor i prezentai-v cu acestea la fi ecare vizit me dical.
4.2. Electrocardiograma (ECG) (Figu
ra 1)
Este o analiz obligatorie i ofer
date importante privind creteri sau
scderi ale ritmului cardiac, prezena
blocajelor impulsului elec tric, mrimea
inimii, prezena ischemiei cardia
ce sau a unui infarct miocardic
etc. Figura 1 Electrocardiograma
(ECG)Zilele Insufi cienei Cardiace | 11-12 mai
5
4.3. Radiografi a cord-pulmon (Figu
ra 2)
Vizualizeaz cu ajutorul radiaiilor X
cordul (inima), vasele mari (aorta i
artera pulmonar) i plmnii. Pentru
a obine radiografi a cord-pulmon
este necesar expunerea la radiaii
X. n general, nivelul radiaiilor este

mic, dar trebuie evitat expunerea

Figura 2 Radiografi a cordpul
mon
Figura 3 Ecocardiografi a
Pstrai electrocardiogramele i prezentai-v de fi ecare dat cu ele la
medic. Prezena chiar i a unor mici variaii ale acestora ajut foarte
mult medicul n a nelege i trata boala dumneavoastr.
frecvent la radiaii prin repetarea radiografi ilor.
Radiografi a d informaii cu privire la mrimea inimii, a vaselor
mari i ofer date importante n ceea ce privete starea plmnilor.
Discutai cu medicul dumneavoastr rezultatul ecocardiografi ei.
ntrebai-l la ce interval de timp trebuie repetat.
Cteva din medicamentele (betablocante, Ivabradina, IECA) sau
tera piile cu dispozitive (Resincronizarea Cardiac) utilizate n
4.4. Ecocardiografi a (Figura 3)
Este o analiz important pentru pacienii
cu IC. Ea contribuie la diagnosticul
de IC, oferind date anatomice
i funcionale ale ini mii, cum
ar fi funcionarea valvelor cardiace,
con tracia inimii, mrirea camerelor
inimii, ngroarea pereilor cardiaci,
prezena li chidului n jurul inimii, aspectul
arterelor mari etc. Aceast ana liz este total neinvaziv

i se bazeaz pe diagnosticul cu ultrasunete.INSUFICIENA CARDIAC

6
tra tamentul IC au ca efect benefi c scderea dimensiunii camerelor
cardiace, iar acest efect trebuie evaluat prin ecocardiografi e.
4.5. Testul de mers timp de 6 minute
Este un test simplu care msoar distana parcurs de un pacient
n 6 minute. Este utilizat pentru a evalua severitatea IC i
rs punsul la tratament.
4.6. Testul de efort
Presupune nregistrarea continu a ECG, a ritmului cardiac i
a ten siunii arteriale n timp ce facei un efort standardizat,
pe bi ciclet sau pe un covor rulant. n timpul efortului, inima
consum mai mult snge, iar acesta este transportat prin arterele
coronare. Dac arterele co ro nare au stenoze (ngustri) pe
traiectul lor, acestea nu pot s ofere un fl ux de snge mai mare,
necesar unei inimi supuse la efort. Acest lucru e observat pe
ECG unde apar modifi cri. Este un test foarte util la pacienii cu
cardiopatie ischemic. Ofer n acelai timp informaii importante
legate de capacitatea dumneavoastr de efort.
Figura 4 Tomografi e
computerizat a cordului
4.7. Tomografi a computerizat
(TC) (Figura 4)
Este o tehnic radiologic (se bazeaz
pe expunerea la radiaii), fi ind nece

sar uneori i administrarea unei

sub stane injectabile (substan de
contrast).
Poate fi util pentru depistarea unor
cauze ale IC. Recent, prin aplicarea
unui protocol special (numit TC cu
seciuni multiple), TC poate vizualiza
arterele coronare.
4.8. Coronarografi a (Figura 5)
Este o analiz invaziv (realizat de obicei prin puncionarea arterei
femurale artera principal de la baza membrului inferi-Zilele Insufi cienei
Cardiace | 11-12 mai
7
or) care permite vizualizarea arterelor
ce irig inima (arterele coronare).
Coronarografi a se poate completa
cu angioplastie, mai exact cu dilatarea
prin umfl area unui balon la nivelul
leziunii care ngusteaz vasul,
urmat de implantarea unui tub metalic
care s menin vasul deschis
(nu mit stent). Uneori, vasele sunt
afectate n mai multe locuri i/sau
Figura 5 Coronarografi a
sever ngustate nefi ind posibil intervenia de dilatare. n aceste

condiii, este posibil s vi se propun intervenia chirurgical,

de bypass aorto-coronarian.
Pentru informaii suplimentare citii broura Angina.
ntrebai-v medicul dac apreciaz c aceast analiza ar putea fi util
pentru dumneavoastr. Dei riscurile acestei proceduri sunt n general
mici, ntrebai-v medicul despre acestea.
5. Cum se trateaz IC?
La ora actual nu exist un tratament care s vindece defi nitiv
IC, dar exist medicamente, dispozitive speciale i proceduri
chirur gi cale care prelungesc n mod real viaa pacienilor cu IC
i cresc calitatea vieii acestora.
5.1. Regimul de via
Este foarte important, contribuind la prevenirea agravrilor i
la creterea calitii vieii pacienilor cu IC.
Fumatul trebuie interzis cu desvrire.
Dieta trebuie s fi e una echilibrat, din care s nu lipseasc fructele
i legumele proaspete i petele. Cteva sfaturi sunt importante:
- Evitai mesele abundente; este de preferat s avei 4-5
mese pe zi n loc de una singur.
- Evitai s v ngrai; surplusul de kilograme este un efort
suplimentar pentru inima dumneavoastr.INSUFICIENA CARDIAC
8
- Evitai alimentele care conin mult sare; sarea n exces
reine apa n esuturi i agraveaz IC. Aportul zilnic de sare
nu trebuie s depeasc 3 g. Citii etichetele fi ecrui produs

alimentar pentru a vedea concentraia de sare. Evitai

alimentele conservate i mezelurile, bogate n sare.
- Evitai mncrurile prjite sau cu un coninut ridicat de colesterol.
- Consumul zilnic de lichide este obligatoriu pentru pacienii
cu IC. Lipsa consumului de lichide este la fel de duntoare
ca i excesul de lichide. La temperaturi normale, raia zilnic
este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi.
- Dac urmai un tratament diuretic, reinei c acesta duce
la eliminarea de potasiu i magneziu, pe cale urinar; n
consecin, consu mai alimente care conin aceste substane
(pete, cartofi , banane, portocale, mere, prune).
- Alcoolul trebuie consumat cu moderaie i pruden deoarece
este un factor care poate agrava IC; consumul zilnic de
alcool nu trebuie s depeasc 100-125 ml de vin pe zi sau
o bere.
Efortul moderat, practicat zilnic, mbuntete activitatea cardio
vas cu lar i face ca simptomele (sufocarea, oboseala) s nu
mai fi e att de dese. Mersul grbit este unul dintre cele mai
bune tipuri de efort pentru sistemul cardiovascular. Sunt cteva
mici reguli pe care le recomandm: evitai temperaturile extreme
(canicula, gerul, vntul), ateptai 1-2 ore dup mese, nu
ncepei brusc (fa cei o scurt perioad de nclzire cu eforturi
foarte mici), nu ter minai brusc (scdei uor intensitatea efortului
nainte de a v opri).
IC nu este o boal care s necesite repaus. Numai n decom pen srile

severe ale IC este recomandat acest lucru. Cerei sfatul me dicului cu

privire la programul i tipul de efort.
Pacienii cu IC pot avea o via sexual normal. Nu evitai s ntrebai
medicul despre continuarea activitii sexuale.
Controlai-v regulat tensiunea arterial i frecvena cardiac.Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
9
Situaiile speciale n care v putei afl a i n care trebuie s tii
cum s procedai sunt:
Zborul cu avionul: discutai cu medicul dac v este permis
zborul. Pe parcursul zborului consumai lichide sufi ciente, dar
nu bu turi alcoolice. Dac zborul e lung, e bine s v micai,
pentru a evi ta formarea edemelor. Evitai s stai n aceeai poziie
pe o du rat lung. n cazul n care avei risc de formare a
cheagurilor de snge, discutai cu medicul posibilitatea de a vi
se administra naintea zbo rului un medicament anticoagulant
injec tabil.
Condusul mainii: este, n general, permis, dar ntodeauna consul
ta i-v medicul. Pacienii cu tulburri ale ritmului cardiac necon
trolate, cei cu simptome severe de IC sau cei care au avut
sin cope (pierderea contiinei) nu au voie s conduc maina,
pu tnd pune n pericol viaa lor i a celor din jur.
Vaccinarea: este o msur efi cient de prevenie a infeciilor
res piratorii care pot agrava IC. Vaccinarea antigripal este recomandat
anual pacienilor cu IC, mai ales dac sunt vrstnici sau

au decompensri frecvente.
5.2. Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos al IC este obligatoriu. Progresele
fcute de medicin n acest domeniu sunt impresionante.
n mod obinuit, tratamentul bolii dumneavoastr se face cu mai multe
medicamente. Medicamentele trebuie luate zilnic.
Nu ncercai s compensai prin administrarea unei doze duble dac ai
omis unul dintre comprimate. Facei o schem cu orarul administrrii
medicamentelor. Luai sche ma cu medicamentele la fi ecare vizit
medical.
Ce ar trebui s tii despre medicamentele pe care le luai:
- Care sunt efectele lor?
- Care sunt reaciile adverse i ce trebuie fcut cnd apar?
- Cum se administreaz medicamentele, de cte ori pe zi, precum i
relaia cu mesele?
- Cnd trebuie s v prezentai la medic pentru analize sau pentru
schimbarea medicaiei?INSUFICIENA CARDIAC
10
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) scad
mortalitatea, scad nevoia de spitalizare (cauzat de agravrile
IC) i mbuntesc calitatea vieii pacienilor cu IC. Medicaia cu
IECA se iniiaz cu doze mici, ulterior acestea fi ind crescute. IECA
pot avea reacii adverse. Astfel, pot aprea ameeli ca uzate de
scderea tensiunii arteriale. Pentru a preveni acest lucru trebuie
s fii hidratat corect, s nu v ridicai brusc n picioa re n primele

minute de la administrarea IECA sau putei lua prima doz

chiar nainte de culcare. O alt reacie advers este tusea seac.
Atunci cnd apa re, anunai medicul, uneori fi ind necesar nlocuirea
IECA cu o alt medicaie (sartani). Foarte rar, IECA pot
da modifi cri ale gus tu lui, mirosului i extrem de rar o form
sever de roea n so it de umfl area feei, buzelor i gtului.
Prezentai-v de ur gen la medic cnd aceasta apare! Exist
mai multe preparate (n ordine alfabetic): Benazepril, Captopril,
Enalapril, Fosinopril, Lisinopril, Perindopril, Ramipril, Trandolapril.
Blocanii receptorilor de angiotensin (sartani) au efecte similare
cu cele ale IECA. Se utilizeaz de obicei n locul IECA, atunci
cnd apar reacii adverse la acetia. Medicamentele din aceast
clas utilizate n ara noastr sunt (n ordine alfabetic): Candesartan,
Irbesartan, Losartan, Telmisartan, Valsartan.
Antagonitii de aldosteron (AA) mpiedic reinerea de sare de
ctre rinichi (retenie de sare care contribuie la apariia edemelor
i a congestiei pulmonare). n plus, au efecte benefi ce la nivelul
ini mii. Aceste efecte sunt asociate cu scderea mortalitii.
Ca reac ii adverse, AA pot crete nivelul potasiului n snge i
pot de termina ginecomastie (umfl are i dureri la nivelul mameloanelor).
Exist dou preparate utilizate n ara noastr: Spironolactona
i Eplerenona.
Betablocante (BB) protejeaz cordul de efectele nocive ale
exce sului de adrenalin i noradrenalin, fcnd ca inima s
bat mai ncet i mai lent, conservnd rezervele de energie. BB

sunt o medicaie asociat cu o scdere important a mortalitii

paci enilor cu IC. Uneori, mai ales la nceputul tratamentului,
terapia cu BB poate duce la agravarea simptomelor de IC. Ca Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
11
urmare, terapia cu BB se iniiaz cu doze mici ce vor fi crescute
progresiv. Reaciile adverse ale BB sunt: scderea frecvenei cardiace,
rcirea minilor i picioarelor, oboseal, agravarea crizelor
de astm i tulburri de dinamic sexual. BB utilizate pentru
tratamentul IC sunt (n ordine alfabetic): Bisoprolol, Carvedilol,
Metoprolol, Nebivolol.
Nu ntrerupei medicaia cu BB dect la recomandarea medicului cardiolog.
ntreruperea brusc a BB poate agrava sever starea clinic.
Ivabradina scade frecvena cardiac i face ca inima s munceasc
mai efi cient. La pacienii cu funcie de pomp sczut i frecven
cardiac crescut, tratamentul cu Ivabradina este asociat
scderii mortalitii, scderii dimensiunii camerelor cardiace i
creterii ca litii vieii.
Nu are efectele adverse ale medicaiei betablocante i se poa te
admi nistra la pacienii cu ritm cardiac accelerat n ciuda medicaiei
cu betablocante sau la cei cu reacii adverse la betablocante.
Digoxina mbuntete starea clinic a pacienilor cu IC. Este
uti l n special la pacienii n fi brilaie atrial, unde scade ritmul
ra pid al inimii, permind acesteia s se umple i s se golea s c
mai uor. Poate avea reacii adverse severe (intoxicaia digi ta lic),

pri mele semne ale acesteia fi ind cele digestive: greaa, scde rea pof tei de mncare, vrsturi. De asemenea, pot aprea
ve derea n galben, cefalee, scderea ritmului cardiac sau pal pitaii.
Modul de administrare al digoxinului este stabilit numai de me dic.
Apariia semnelor de intoxicaie digitalic v poate pune viaa n pericol,
de aceea prezentai-v de urgen la medic.
Diureticele ajut la eliminarea surplusului de ap din vase i esu
tu ri, scznd edemele i excesul de ap din alte organe (plmni, fi cat etc). Tratamentul diuretic face ca inima s func ioneze
n con diii mai bune, mpiedicnd suprancrcarea inimii INSUFICIENA
CARDIAC
12
prin excesul de lichide. Efectele diureticelor apar dup prima
zi de utilizare i se manifest n primul rnd prin scderea
greutii corporale. De aceea este util s v cntrii zilnic. n
acest fel, putei aprecia dac ai pierdut lichide ca urmare a diureticelor.
Cele mai multe dintre reaciile adverse sunt cauzate
de pierderea potasiului prin urin: cram pe musculare, parestezii,
palpitaii. Alimentele ce conin po tasiu sau asocierea de
Spironolacton previn apariia acestor efecte. Diureticul cel mai
frecvent utilizat n tratamentul IC este Furo semidul.
Anticoagulantele sunt medicamente care mpiedic formarea
cheagurilor de snge n interiorul inimii sau n vasele de snge.
Insufi ciena cardiac este asociat cu un risc crescut n formarea
acestor cheaguri, n special dac este asociat cu fi brilaia

atrial. Nivelul anticoagulrii se verifi c obligatoriu printr-o

analiz numit INR.
Administrarea anticoagulantelor fr determinarea periodic a
INR v poate pune viaa n pericol.
n Romnia, medicamentul anticoagulant utilizat pentru adminis
trarea oral este acenocumarolul (Sintrom sau Trombostop).
Reacia advers cea mai frecvent a anticoagulantelor este
hemo ragia.
n cazul apariiei reaciilor hemoragice, prezentai-v de urgen la
me dic. ntreruperea i reluarea medicaiei anticoagulante se face doar
sub supraveghere medical.
5.3. Tratamentul cu dispozitive
n anumite situaii, starea clinic i supravieuirea pacienilor cu
IC poate fi mbuntit de implantarea unor dispozitive electri
ce.
Numai anumite categorii de pacieni, selectate pe baza unor
cri te rii foarte riguroase, pot benefi cia de aceste dispozitive.
Stimulatoarele cardiace sunt utile atunci cnd ritmul cardiac
sca de periculos de mult (<30 de bti/minut), cnd apar semne
ECG c impulsul electric care coordoneaz activitatea inimii este Zilele Insufi
cienei Cardiace | 11-12 mai
13
blocat, sau cnd apar semne ngrijortoare ca sincopa (pierderea
cunotinei) sau ameeli severe.
Este obligatoriu s v prezentai la medic pentru controlul periodic al

parametrilor stimulatorului.
Terapia de resincronizarea cardiac const n utilizarea unui tip
spe cial de stimulator cardiac, care face ca diferitele segmente
ale inimii s se contracte n mod coordonat, n acelai timp, crescnd
astfel efi ciena muncii inimii. Ea se aplic pacienilor cu
for me severe de IC care nu rspund sufi cient la tratamentul cu
me dica mente, au o funcie cardiac redus i au o ntrziere a
pro pagrii impulsului electric (manifestat pe ECG prin apariia
blo cului major de ramur stng). Aceast terapie scade
mortalita tea i mbuntete calitatea vieii pacienilor cu IC.
ntrebai-v medicul dac suntei candidat pentru terapia de
resincronizare cardiac.
Defi brilatorul implantabil are capacitatea de a sesiza dac apar
ritmuri rapide ventriculare (fi brilaie ventricular i tahicardie
ventricular) care v-ar putea pune viaa n pericol. Aceste
tul bu rri de ritm netratate duc n scurt timp la stop cardiac
i moarte subit. De ndat ce depisteaz aceste tulburri de
ritm, defi bri latorul implantabil descarc un mic oc electric care
oprete tul bu rarea de ritm (similar cu ceea ce face defi brilaAnunai
imediat medicul dac ai constatat una din aceste si tua ii.
Stimulatorul cardiac are dimensiuni mici (de mrimea unei cutii
de chibrituri) i se implanteaz printr-o mic incizie efectuat n
partea superioar a toracelui sub clavicul, sub anestezie local.
Electrodul care conecteaz cardiostimulatorul cu pereii car diaci
se introduce printr-o ven situat imediat sub clavicul. Contactul

electrodului de stimulare cu camerele cardiace se poate modifi

ca n timp i impune verifi carea parametrilor aparatului. n
plus, bateria are o durat de via limitat (dar uzual > 7 ani) i
trebuie verifi cat periodic.INSUFICIENA CARDIAC
14
torul extern, numai c energia eliberat este mult mai mic).
Modul de implan tare este similar cu cel al stimulatorului cardiac.
De precizat c din cauza descrcrii ocurilor electrice, viaa
bate riei este mai scur t i acest lucru trebuie verifi cat periodic.
Descrcarea unui oc electric este resimit de pacient ca o
senzaie neplcut, i pacientul trebuie avizat.
ntrebai-v medicul dac suntei candidat pentru utilizarea
unui defi brilator implantabil.
Toate aceste dispozitive cardiace pot interfera cu anumite aparate
electrice, de aceea:
Atunci cnd trebuie s efectuai o investigaie de tipul RMN, anun ai
medicul c suntei purttorul unui dispozitiv cardiac.
La aeroport, anunai personalul de securitate c avei un dispo zitiv
cardiac.
Medicul care v-a implantat dispozitivul electric v va da un carnet
cu datele tehnice ale aparatului i parametrii obinui la verifi carea
aparatului. Prezentai carnetul cu datele dispozitivului la fi ecare vizit
medical.
5.4. Chirurgia cardiac
Poate fi o opiune pentru pacienii cu IC. Indicaia chirurgical

ine cont de benefi ciile, dar i de posibilele riscuri. Chirurgia

car diac presupune toracotomie (deschiderea toracelui), anestezie
general i oprirea temporar a cordului (timp n care
fl uxul de snge spre organe este asigurat de un aparat extern
ce nlocuiete funcia inimii). Chirurgia valvular presupune nlocuirea
valvei care nu funcioneaz cu o protez metalic sau
biologic. Chirur gia coronarian restabilete fl uxul de snge
la nivelul arterelor n gustate prin realizarea unor bypass-uri
(aces tea sunt vase ce co necteaz aorta cu vasele coronare afec tate, scurtcircuitnd ngustrile). Transplantul cardiac presu pune
scoaterea cordului bolnav i nlocuirea sa cu un cord sntos,
provenind de la un do nor (persoan care a murit i a fost de
acord n timpul vieii s doneze organe).
Toate aceste intervenii au un grad de risc.Zilele Insufi cienei Cardiace | 1112 mai
15
Discutai cu medicul riscul interveniei chirurgicale. Cerei medicului
s v explice clar de ce avei nevoie de operaie.
E posibil ca medicul s v spun c riscul interveniei chirurgicale
este prea mare i benefi ciile prea mici n situaia dumneavoastr.
Nu considerai acest lucru o dram. Medicamentele v pot ajuta
n controlarea simptomelor.
6. Cnd trebuie s contactai medicul?
n principiu, orice schimbare brusc a strii dumneavoastr de
sntate trebuie raportat rapid medicului. Sunt cteva situaii

care ar trebui s v alarmeze:

- Durerea toracic (orice durere toracic trebuie luat n considerare);
- Accentuarea marcat a oboselii, scderea capacitii de
efort, agravarea dispneei;
- Pierderea temporar a strii de cunotin (sincopa);
- Apariia de palpitaii;
- Creterea edemelor;
- Creterea n greutate (atunci cnd depete mai mult de
2,5-3 kg ntr-o sptmn).
Este bine ca familia s cunoasc diagnosticul, evoluia, posibilele
complicaii i tratamentul pacientului cu IC. Membrii fami
liei trebuie s fi e capabili s observe evoluia clinic a pacientului
cu IC. Stilul de via, dieta, programul de efort, orarul
de administrare al medicaiei trebuie plnuite mpreun cu familia.
Familia trebuie s asigure sprijinul psihologic necesar pacientului
cu IC.
7. n loc de concluzii
Insufi ciena cardiac este o boal care v poate infl uena
viitorul, dar care poate fi , la rndul ei, infl uenat de dumnea
voastr;
Prezentai-v la medic imediat ce au aprut simptomele
legate de boal;INSUFICIENA CARDIAC
16
Recunoatei simptomele de agravare a bolii i solicitai
am bu lana sau prezentai-v la cel mai apropiat spital de

ur gen;
Adaptai-v permanent modul de via;
Urmai tratamentul prescris i facei controale periodice.
Respectnd sfaturile date, vei putea ine sub control evoluia
bolii i vei putea preveni complicaiile acesteia.www.romanianheart.ro
office@romanianheart.ro
2013 Toate drepturile sunt rezervate Fundaiei Romne a Inimii
ISBN: 978-606-8463-03-2
Cu sprijinul
Tratamentul insuficientei cardiace
Tratamentul insuficientei cardiace include unul non-farmacologic, unde se
recomanda: restrictia de sare, dieta fara grasimi, restrictie calorica in cazul
persoanelor supraponderale, restrictie de alcool. Se recomdanda
desfasurarea de activitati fizice moderate. Insuficienta cardiaca este o boala
cronica si necesita tratament de lunga durata. Simptomele si semnele se pot
imbunatatii in urma tratamentului. Uneori acesta boala poate fi remediate in
urma descoperirii cauzei declansatoare si tratarii acesteia, cum ar fi o
infectie, o hipertiroidie, o valvulapatie sau o aritmie. Tratamentul insuficientei
cardiace este format dintr-o combinatie de medicamente care depind de
simptomele manifestate. Diuretice au rolul de a mari fluxul urinar, prevenind
astfel cresterea tensiunii arteriale. Ele actioneaza la nivelul rinichiului si cresc
eliminarea de NaCl si apa in urina. Sunt recomandate pentru ameliorarea
rapida a dispneei si pentru a creste toleranta la efort. Reprezentanti ai
acestei clase sunt furosemidul, amiloridul, hidroclorotiazida,
indapamid,triamteren. Pentru ca prin diuretice se pierde potasiu si magneziu,
este recomdandat sa luati suplimnet cu aceste minerale.
Inhibitori de enzima de conversie (IEC) -aceste medicamente cresc durta de
viata a persoanelor suferind de insuficienta cardiaca. IEC produc
vasodilatatie si astfel scade tensiunea arteriala si forta de contractie a inimii.
Exemplu de IEC: enalapril, lisinopril, captopril. La 5-10% dintre persoanele
care foloses IEC, poate aparea ca reactie adversa tusea. Blocanti ai
receptorilor de angiotensina - sunt o alternativa la IEC, avand aproximativ
aceleasi efecte. Exemplu: losartan, valsartan. Antagonisti ai aldosteronului -

sunt recomandati in stadiile avansate de insuficienta cardiaca, alaturi de IEC

si diuretice. Aceste medicamente au avantajul ca economisesc potasiul, si nu
il excreta in urina, insa exista riscul de a dezvolta o hiperpotasemie cu
tulburari de ritm si chiar stop cardiac. Spironolactona este cel mai cunoscu
medicament din acesta clasa. Beta-blocante - aceste medicamente reduc
frecventa cardiaca si tensiunea arteriala. Cele mai cunoscute substante sunt:
carvedilol, metoprolol, bisoprolol. Ele au rolul de a reduce mortalitatea prin
boli cardiovasculare, de a scadea riscul de moarte subita, reduce numarul de
spitalizari si amelioreaza functia inimii. Glicozizi - sunt recomandate
persoanelor cu insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala. Digitalicele au rolul
de a scadea frecventa cardiaca, ameliorand simptomele cardiace.
Cele mai folosite medicamente sunt: digoxina, digitoxina, lanatozidul C. Pe
langa aceste medicamente, in tratamentul insuficientei cardiace se mai pot
folosi nitrati in cazul durerilor de inima sau hipolipemiante, in cazul unor
valori crescute ale colesterolului. Exista cazuri in care cel mai bun tratament
este cel chirurgical. Dintre tratamentele chirurgicale folosite in suficienta
cardiaca se numara: by-pass-ul coronarian, reparatia sau inlocuirea unei
valve cardiace, dispozitie de asistare ventriculara si in ultima faza
transplantul de cord.
Transpalntul cardiac este indicat in stadiile neresponsive la tratament si a
caror supravietuire nu va depasi un an. Prognosticul insuficientei cardiace
depinde de de natura bolii cardiace de baza si de prezenta sau absenta
factorilor precipitanti care pot fi tratati. Prognosticul pe termen lung este
mult mai bun atunci cand se trateaza boala cardiaca de baza. Urmarea
tratamentul reduce simptomele, insa este posibila o progresie a bolii in ciuda
tratamentului medicamentos.
Insuficienta cardiaca : Generalitati
Insuficienta cardiaca se caracterizeaza prin incapacitatea cordului de a
pompa sangele in ritmul nevoilor organismului, astfel ca tesuturile si
organele vor fi private de sange in momentele de efort, stress, suparare etc.
Insuficienta cardiaca : Cum se manifesta
Cel mai important simptom al insuficientei cardiace este dispneea (senzatia
de sete de aer). Dispneea apara initial la eforturi mari, ca dupa o perioada de
evolutie negativa a bolii cardiace, aceasta sete de aer sa apara la eforturi
obisnuite sau chiar in repaus. In timpul somnului apare nevoia de a dormi pe
mai multe perne, astfel toracele ramane putin ridicat si nu va creste

cantitatea de sange de la nivelul toracelui, suprasolicitand inima. Picioarele

se pot umfla, cu aparitia edemelor perimaleolare sau pretibiale. Picioarele
sunt reci si cianozate, dincauza slabei vascularizatii. Insuficienta cardiaca
determina o scadere a distributie a sangelui catre organele vitale, astfel va
aparea senzatia de oboseala, slabiciune. Insuficienta cardiaca afecteaza in
cele din urma si ficat determinand anorexie, greata, dureri abdominale si
senzatia de plenitudine.
Insuficienta cardiaca : Principalele cauze
Insuficienta cardiaca se dezvolta in urma unor probleme cardiace care au
slabit inima. In timp inima nu mai poate tine pasul cu nevoile de oxigen ale
organismului (in urma unui efort, mers pe o distanta lunga, suparare, cearta
etc). Principalele cauze de insuficienta cardiaca sunt: sufierinte ale
coronarelor (arterele ce vascularizeaza inima), infarctul miocardic,
hipertensiune arteriala, afectari valvulare (stenoze, insuficiente valvulare),
cardiomiopatie (afectarea muschiului inimii), aritmii (fibrilatia atriala,
tahicardii supraventriculare), anemie, hipertiroidism sau boli congenitale
(comunicarea interventiruclara, fistula arteriovenoasa)
Insuficienta cardiaca : Ce trebuie facut imediat
Insuficienta cardiaca poate precipita in urma unui infarct miocardic, infectii,
puseu hipertensiv sau in urma unui efort fizic mai intens. Insuficienta
cardiaca devine o urgenta atunci cand pune in pericol viata pacientului, si cel
mai bun demers este sa se apeleze serviciul de urgenta.
Insuficienta cardiaca : Cand trebuie mers la medic
Descoperirea sau aparitia unor simptome precum senzatia de a ramane fara
aer, dormitul pe mai multe perne, oboseala la mers sau palpitatii ar trebui sa
va determine sa mergeti la un cardiolog.
Insuficienta cardiaca : La cine apare mai frecvent
Cele mai afectate persoane sunt cele in varsta, ce asociaza si alte patologii
cardiace, intre 6-10% din cei de peste 65 de ani, sunt diagnosticati cu
insuficienta cardiaca. Factori favorizanti ai insuficientei cardiace sunt:
infectiile, aritmiile, sarcina, tireotoxicoza, miocardita reumatismala,
endocardita infectioasa, efortul fizic, dieta, lichidele, factorii de mediu i
excesele emotionale,hipertensiunea arteriala.
Insuficienta cardiaca : Recomandari

- Schimbarea stilului de viata si adoptarea unuia mai sanatos, poate scadea

intensitatea si frecventa de aparitie a simptomelor.
- Renuntarea la fumat determina cresterea cantitatii de oxigen din tesut si
prin urmare scade munca inimii.
- Evitarea grasimilor alimentare si controlul strict al greutatii.
- Eviatati consumul de sare si alcool.
- Faceti activitati fizice regulate, cum ar fi 30 de minute de mers alert.
- Evitati stress-ul emotional, care determina cresterea ritmului cardiac si o
posibila precipitarea a insuficientei cardiace. Vezi galerie foto
Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza
cantitatea de sange necesara organismului. Insuficienta nu inseamna ca
inima nu mai pompeaza sange, ci ca nu mai lucreaza asa cum ar trebui.
Deoarece inima nu mai functioneaza in limite normale, organismul incearca
sa-si suplineasca functia prin:
- retinerea apei si sarii pentru a creste cantitatea de sange
- cresterea frecventei cardiace (tahicardie)
- cresterea dimensiunilor inimii.
Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta.
In acest moment apar simptome caoboseala si slabiciune. Sangele incepe sa
stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumularea de lichid la
nivelul plamanilor si scurtarea respiratiei.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Tipologie
5. Complicatii
6. Consultul de specialitate
7. Expectativa vigilenta

8. Medici specialisti recomandati

9. Investigatii
10.

Diagnostic precoce

11.

Tratament - Generalitati

12.

Tratament initial

13.

Tratament de intretinere

14.

Tratament in cazul agravarii bolii

15.

Tratament medicamentos

16.

Profilaxie

17.

Mod de viata al pacientilor

Cauze
Sus
Insuficienta cardiaca este produsa de factori sau boli care afecteaza
capacitatea de pompare a ventriculului stang (disfunctie sistolica) cum ar fi:
- boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comuna cauza)
- hipertensiune arteriala slab controlata, diabet zaharat sau afectiuni
tiroidiene
- cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolica, infectia sau inflamatia muschiului
inimii (miocarditele)
- consumul cocainei sau a altor droguri ilegale
- boli ale sacului ce inveleste inima (boli ale pericardului)
- boli congenitale de cord
- boli sau rupturi valvulare
- boli ale inimii ce determina o frecventa cardiaca prea mare, prea mica sau
neregulata (aritmii)
- varsta: odata cu inaintarea in varsta muschiul inimii devine mai rigid,
impiedicand inima sa se umple cu sange.
Atunci cand ventriculul stang nu se mai poate umple normal, afectiunea
poarta numele de insuficienta cardiaca diastolica. Aceasta poate fi cauzata
de hipertensiune arteriala, boli coronariene sau boli valvulare. Anumiti factori

pot duce la inrautatirea brusca a insuficientei cardiace si uneori la patologie

cu potential letal cum ar fi edemul pulmonarsau socul cardiogen.
Simptome
Sus
In stadiile incipiente ale insuficientei cardiace pot sa nu existe simptome.
Respiratia efectuata cu efort si scurtata, cu aparitia oboselii, apare atunci
cand inima este slabita si nu mai pompeaza suficient sange pentru a asigura
organismului nutrientii si oxigenul necesar. Efortul organismului de a
contracara insuficienta cardiaca duce la aparitia simptomelor care pot deveni
severe.
Simptome clasice ale insuficientei cardiace
Respiratie scurtata si efectuata cu efort (dispnee). Caracteristici:
- pacientul gafaie
- oboseala la mers
- necesitatea opririi dese in timpul mersului
- constrictie toracica
- scurtarea respiratiei
- scurtarea respiratiei in timp ce pacientul sta intins (ortopnee)
- scurtarea respiratiei in timpul somnului (dispnee paroxistica nocturna).
Cresterea in greutate. Caracteristici:
- crestere in greutate datorata acumularii de fluide in organism.
Umflarea picioarelor (edeme). Caracteristici:
- umflarea picioarelor se inrautateste la sfarsitul zilei sau dupa ce pacientul a
stat mult timp in picioare
- dureri
- la presiune apare godeu la nivelul pielii
- incaltamintea poate deveni neincapatoare.
Oboseala sau incapacitatea de a face efort. Caracteristici:
- accentuarea oboselii
- incapacitatea de a face efort la fel ca in trecut
- fatigabilitate.
Marirea abdomenului. Caracteristici:

- durere
- abdomen moale.
Scaderea apetitului si scaderea fortei musculare. Caracteristici:
- slabiciune
- casexie cardiaca.
Urinari frecvente. Caracteristici:
- urinari frecvente, mai numeroase noaptea (nicturie).
Tuse. Caracteristici:
- tuse uscata, sacaitoare
- se accentueaza daca pacientul sta intins.
Tipologie
Sus
Insuficienta cardiaca este clasificata in:
- insuficienta cardiaca sistolica atunci cand inima nu pompeaza suficient
sange
- insuficienta cardiaca diastolica atunci cand inima nu se relaxeaza normal
permitand umplerea vetriculilor.
Insuficienta cardiaca poate afecta una sau ambele parti ale inimii. De obicei
nu sunt afectate ambele parti in acelasi timp. Daca este afectata numai
partea stanga inima nu mai este capabila sa pompeze suficient sange catre
organe (insuficienta cardiaca stanga) ducand astfel la acumulare de lichide in
plamani. In insuficienta cardiaca dreapta sangele stagneaza in spatele
ventriculului drept cauzand acumularea fluidelor la nivelul picioarelor.
Insuficienta cardiaca este clasificata in functie de simptome. Aceasta
clasificare are importanta in decizia terapeutica.
Clasificarea insuficientei cardiace
Clasa I - activitatea fizica nu este limitata si nu cauzeaza fatigabilitate
severa, palpitatii, dificultati de respiratie, dureri toracice.
Clasa II - activitate fizica usor limitata, bolnavul se poate odihni confortabil,
dar activitatile obisnuite duc la aparitia oboselii, palpitatii, dificultati de
respiratie, dureri toracice.
Clasa III - activitate fizica important limitata, bolnavul se poate odihni
confortabil, dar apar oboseala, palpitatiile, dificultatile de respiratie si

durerile toracice la cel mai mic efort.

Clasa IV - orice activitate fizica cauzeaza disconfort; simptomele sunt
prezente si in repaus; cel mai mic efort agraveaza simptomatologia.
O clasificare mai noua a insuficientei cardiace se bazeaza pe evolutia bolii
Stadii ale insuficientei cardiace
Stadiul A - risc crescut pentru aparitia insuficientei cardiace, dar fara
anomalii structurale cardiace. Include persoanele cu hipertensiune arteriala,
boli coronariene, diabet zaharat, abuz de alcool si droguri, istoric
de reumatism articular acutsau istoric familial de cardiomiopatii.
Stadiul B - anomalii structurale cardiace prezente, dar fara simptomatologie.
Include persoanele cu anomalii structurale ale vetriculului stang, boli
valvulare sau cu antecedente de infarct miocardic.
Stadiul C - simptome de insuficienta cardiaca in trecut sau in prezent si
anomalii structurale. Include persoanele cu scurtarea respiratiei sau oboseala
cauzata de insuficienta ventriculara sistolica sau cei care nu au simptome in
prezent, dar primesc tratament pentru simptome aparute anterior.
Stadiul D - boala in stadiul terminal, necesitand tratament specializat.
Include persoanele care au spitalizari dese pentru insuficienta cardiaca sau
care nu pot fi externati in siguranta, cei ce sunt internati in asteptarea unui
transplant, care sunt la domiciliu si primesc medicatie intravenoasa continua
pentru ameliorarea simptomelor, care sunt cu ventilatie asistatasau cei care
sunt in institutionalizati in centre de sanatate pentru managementul
insuficientei cardiace.
Insuficienta cardiaca acuta
Insuficienta cardiaca acuta cauzeaza acumularea rapida a fluidelor in
plamani (congestie, edem plumonar). Simptomele se dezvolta rapid si pot
include:
- dispnee severa
- frecventa cardiaca rapida sau neregulata
- tuse cu expectoratie spumoasa, rozata.
Insuficienta cardiaca acuta este o urgenta medicala si necesita tratament
imediat.
Complicatii
Sus

Insuficienta cardica cronica poate produce complicatii precum:

- ritm cardiac neregulat
- accidente vasculare cerebrale
- infarcte miocardice
- cheaguri de sange la nivelul vaselor piciorului (tromboza venoasa
profunda)
- cheaguri de sange la nivel pulmonar (embolism pulmonar)
- anemie
- afectarea constientei
- insuficienta mitrala.
Aceste complicatii pot fi prevenite prin tratament.
Consultul de specialitate
Sus
Este necesara apelarea la serviciul de urgenta atunci cand:
- durerile toracice nu au disparut la 5 minute dupa administrarea unei tablete
de nitroglicerina, in special daca durerea este sub forma de apasare sau
zdrobire si este insotita de dispnee, transpiratii si stare de greata
- apar simptome de accident vascular cerebral:
- aparitia brusta a paresteziilor (furnicaturi), amortirea membrelor,
slabiciune, imposibilitatea de a efectua miscari la nivelul unei jumatati a
corpului (fata, picior, mana)
- scaderea brusca a acuitatii vizuale sau vedere incetosata
- dificultati de vorbire sau de intelegere
- ameteli, varsaturi sau convulsii
- stangacie
- pierderea constientei
- dureri de cap (severe si intr-o anumita regiune a capului)
- in cazul aparitiei simptomelor de insuficienta cardiaca acuta:
- dispnee severa (pacientul nu poate respira normal nici cand se odihneste)
- un episod brusc si prelungit de aritmie cardiaca sau frecventa cardiaca
crescuta asociata cu greata, ameteli sau lesin
- dispnee asociata cu tuse cu sputa roz, spumoasa.
Trebuie apelat la medic cat mai repede daca apar:
- oboseala si slabiciune ce impiedica bolnavul sa efectueze activitatile
obisnuite
- dificultati de respiratie in timpul activitatilor obisnuite sau in timpul

exercitiilor fizice ce nu cauzau probleme anterior

- dispnee cand pacientul sta intins
- pacientul se trezeste noaptea cu dispnee sau cu senzatia de sufocare
- tuse uscata, sacaitoare, in special cand pacientul este intins
- crestere rapida in greutate in mai putin de o saptamana (1kg pana la
1,5kg)
- acumulare de lichid in organism (cel mai des la nivelul picioarelor).
De asemenea, trebuie contactat medicul daca pacientul a fost diagnosticat
cu insuficienta cardiaca anterior, iar simptomele se inrautatesc. In general,
medicul trebuie consultat la orice schimbare brusca a simptomatologiei.
Expectativa vigilenta
Sus
Exista cauze mai putin severe ce dau simptome minore in insuficienta
cardiaca. Pentru simptome ca oboseala sau acumulare moderata de lichide
in organism (edeme) este suficienta tratarea acestora. Pentru simptome mai
grave, precum dispneea instalata brusc, chiar si in forma sa moderata, este
necesara consultarea unui medic.
Daca simptomele dispar si nu mai apar, este posibil ca bolnavul sa nu aiba
nevoie de tratament. Daca simptomele necesita tratament continuu la
domiciliu, atunci este necesar consultul de specialitate.
Dispneea aparuta din cauza ca individul nu este in deplina forma fizica nu
necesita tratament imediat. Totusi, este necesara consultarea unui medic
pentru imbunatatirea formei fizice. O forma fizica mai buna duce la
imbunatatirea calitatii vietii, poate scade riscul pentru afectiuni cardiace noi,
cum ar fi infarctul miocardic sau moartea subita.
Medici specialisti recomandati
Sus
Urmatorii medici pot evalua simptomele precoce ale insuficientei cardiace:
- medici de familie
- medici internisti
- medici cardiologi
- asistente medicale.

Un medic chirurg cardiovascular poate efectua reparatii ale valvelor cardiace

sau transplantul cardiac.
Investigatii
Sus
Insuficienta cardiaca este o afectiune medicala complexa. Exista mai multe
tipuri de insuficienta cardiaca si diverse cauze. Din acest motiv se vor
efectua o serie de investigatii pentru diagnosticare si evaluarea severitatii
bolii. In unele cazuri, cauza insuficientei cardiace poate fi usor descoperita
(ca in afectarea valvulara) sau usor tratata (ca in afectiunile tiroidiene), dar
acestea sunt exceptii.
Bolnavii cu simptome de insuficienta cardiaca vor trebui sa efectueze
urmatoarele investigatii:
- anamneza si examen clinic minutios
- investigatii de laborator
- electrocardiograma (EKG)
- radiografie toracica
- ecografia cardiaca.
Ecografia cardiaca este cel mai simplu si cel mai bun test pentru
diagnosticarea insuficientei cardiace si a tipului acesteia, sistolic sau
diastolic. De asemenea, poate determina cauza bolii si ghida tratamentul.
Dozarea peptidului natriuretic cerebral (BNP) este o investigatie noua ce
poate fi folosita in diagnosticul insuficientei cardiace. Se masoara nivelurile
de peptid natriuretic cerebral care sunt crescute, de obicei, in aceasta
afectiune.
Urmatoarele investigatii sunt folosite pentru a identifica zonele cardiace ce
nu primesc suficient sange (zonele ischemice) si pentru a aprecia functia
ventriculului stang:
- scanarea perfuziei cardiace (metode izotopice): acest test poate evidentia o
perfuzie cardiaca deficitara
- ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare):
aceasta investigatie este folosita atunci cand rezultatele echografiei sunt
nesatisfacatoare (cauzate de o persoana obeza sau cu sanii mari sau cu o
boala pulmonara severa); este mai putin sensibila in aprecierea bolilor
valvulare cardiace sau a ischemiei cardiace
- cateterismul cardiac este folosit pentru descoperirea arterelor coronare

stenozate (ingustate) sau obstruate si pentru masurarea presiunii in

interiorul inimii. Este utila, de asemenea, in diagnosticarea cauzelor ce
produc sau agraveaza simptomele specifice insuficientei cardiace.
Bolnavul va trebui monitorizat periodic de catre medicul sau curant. Aceste
perioade pot fi mai mici sau mai mari in functie de severitatea si evolutia
bolii. Investigatiile ajuta medicul sa determine tipul de insuficienta cardiaca
si gradul severitatii acesteia.
Diagnostic precoce
Sus
Peptidul natriuretic cerebral ajuta la depistarea precoce a insuficientei
cardiace si a simptomelor ce se agraveaza din cauza bolii. Identificarea
indivizilor cu risc crescut, inainte ca boala sa poata fi evidentiata pe
echocardiografie, este importanta pentru monitorizarea bolnavilor, pentru
tratarea factorilor agravanti (ca hipertensiunea
arteriala sauhipercolesterolemia) si pentru inceperea tratamentului
(cu inhibitori ai enzimei de conversie, de exemplu).
Indivizii cu risc crescut pentru insuficienta cardiaca trebuie sa se consulte cu
medicul curant din timp.
Tratament - Generalitati
Sus
Tratamentul insuficientei cardiace depinde de cauza, de tipul bolii, de
severitatea simptomelor si de cat de bine reuseste organismul sa o
compenseze.
Tratamentul insuficientei cardiace care este produsa prin deficit de umplere a
ventriculilor (insuficienta de tip diastolic) este diferit de cel produs printr-un
deficit de pompa (insuficienta de tip sistolic). Identificarea tipului de
insuficienta ghideaza tratamentul. Uneori insuficienta poate fi vindecata
atunci cand factorul cauzator este corectat, cum ar fi inlocuirea chirurgicala a
unei valve sau tratamentul corect al hipertiroidismului. Daca insuficienta
cardiaca se dezvolta la putin timp dupa un infarct miocardic, poate fi uneori
tratata cu succes prin bypass coronarian sau angioplastie, medicamente sau
prin reabilitare cardiaca.
Tratament initial
Sus

Scopul tratamentului insuficientei cardiace in stadiu incipient este de a

ameliora simptomatologia si de a preveni deteriorarea suplimentara a inimii.
De obicei, se administreaza initial un diuretic pentru a scade tensiunea
arteriala si pentru a evita acumularea lichidelor in tesuturi. Ulterior pot fi
prescrise unul sau mai multe medicamente, printre care si un inhibitor al
enzimei de conversie a angiotensinei, care reduce presiunea de umplere
ventriculara, scade tensiunea arteriala si previne retentia de lichide. Un alt
medicament folosit este betablocantul care previne agravarea continua a
insuficientei cardiace si, in unele cazuri, imbunatateste functia cardiaca si
prognosticul vital. Totusi, unii bolnavi nu pot folosi acest medicament din
cauza efectelor sale secundare.
Recomandarile privitoare la stiul de viata a bolnavilor cu insuficienta cardiaca
includ:
- monitorizarea lichidelor consumate
- reducerea ingestiei de sare
- efectuarea unui program de exercitii fizice sub indrumarea unui medic
- normalizarea greutatii pentru pacientii obezi
- renuntarea la fumat, deoarece acesta creste riscul de aparitie a bolilor
cardiace si face dificila efectuarea exercitiilor fizice
- evitarea abuzului de alcool
- controlarea eficienta a tensiunii arteriale: eforul fizic dozat, evitarea
abuzului de alcool si evitarea stresului va mentine tensiunea arteriala in
limite normale.
Medicul trebuie sa trateze cauza insuficientei cardiace. Este deci, posibila
administrarea unei medicatii suplimentare pentru boli coronariene,
hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau pentru ritm cardiac neregulat
(aritmii).
Tratament de intretinere
Sus
Desi unele cauze de insuficienta cardiaca sunt reversibile, in majoritatea
cazurilor aceasta nu poate fi vindecata, de aceea tratamentul se face pentru
tot restul vietii. Tratamentul de intretinere este axat pe incetinirea progresiei
bolii, prevenirea complicatiilor si reducerea spitalizarilor, ameliorarea
simptomatologiei si prelungirea vietii. Inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei reprezinta piatra de temelie a tratamentului. Acestia
amelioreaza simptomatologia si prelungesc viata. In cazul aparitiei edemelor,

medicamentul cel mai indicat este un diuretic cum ar fi furosemidul. In

insuficienta cardiaca medie spre severa, este necesar un alt tip de
diuretic, spironolactona, ce previne agravarea bolii si amelioreaza
simptomele.
Betablocantii sunt prescrisi pentru ca previn agravarea bolii si in unele
cazuri, imbunatatesc functia cardiaca si prognosticul vital. Acest medicament
nu este indicat tuturor bolnavilor cu insuficienta cardiaca.
In conditiile agravarii simptomatologiei sau aparitiei insuficientei cardiace
acute se va administra digoxin. Acesta imbunatateste functia cardiaca
micsorand numarul spitalizarilor necesare. Daca simptomele nu sunt
controlate cu medicamentele descrise, se mai pot administra blocanti ai
receptorilor de angiotensina II, nitrati sau hidralazina. Pentru ameliorarea
simptomelor este necesara schimbarea modului de viata. Exercitiile fizice si o
viata activa, in general, este foarte importanta pentru bolnavii cu insuficienta
cardiaca. Medicul va indica un program de exercitii fizice, activitate ce face
parte din programul de reabilitare cardiaca. Agravarea insuficientei cardiace
se poate produce in situatii ca ingestie crescuta de sare, nerespectarea
tratamentului, aparitia unor boli precum pneumonia sau gripa. Imunizarile
pentru pneumococ si gripa, reducerea ingestiei de sodiu, respectarea
tratamentului contribuie la reducerea riscului de agravare a bolii.
Medicul va indica pacientilor cu insuficienta cardiaca urmarirea greutatii
corporale. De exemplu, daca bolnavul creste brusc in greutate cu 0,91 pana
la 1,36 kg va fi indicat un diuretic suplimentar pentru ziua respectiva.
Pacemaker-ul bicameral, aparat ce imprima ritmul atriilor si vetriculilor, poate
reprezenta o solutie pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca si probleme ale
sistemului electric al inimii. Medicii denumesc acest tratament resincronizare
cardiaca. Studii recente arata ca peacemaker-ul bicameral imbunatateste
functia cardiaca, capacitatea de efort si calitatea vietii.
Defibrilatorul cardioverter implantabil este un alt dispozitiv promitator,
adresat bolnavilor cu insuficienta cardiaca. Acesta "simte" cand numarul
batailor inimii creste peste limita de siguranta si trimite un impuls electric
inimii aducand frecventa cardiaca la normal (frecvente cardiace rapide,
precum tahicardia ventriculara, reprezinta o cauza obisnuita de deces printre
bolnavii cu insuficienta cardiaca). Studiile arata ca defibrilatorul cardioverter
implantabil reduce semnificativ riscul de deces la indivizii cu insuficienta

cardiaca moderata pana la severa.

Asocierea peacemakerului bicameral si a defibrilatorului implantabil intr-un
singur dispozitiv scade semnificativ rata spitalizarii si a deceselor la
persoanele cu insuficienta cardiaca.
Medicul mai poate recomanda si oxigenoterapia in scopul reducerii dispneei
si cresterii capacitatii de efort a bolnavului.
Pacientii trebuie sa continue tratamentul pentru bolile asociate
(hipertensiune arteriala, diabet zaharat, boala coronariana) sau pentru
factorii agravanti ai insuficientei cardiace (febra, aritmia, anemia sau
infectia).
Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuie monitorizati periodic pentru a
evalua eficienta tratamentului si a face eventuale modificari ale terapiei in
scopul prevenirii agravarii bolii si a complicatiilor.
Tratament in cazul agravarii bolii
Sus
Uneori cand tratamentul standard nu da rezultate se pot lua in calcul alte
metode terapeutice precum transplantul cardiac sau dispozitivul de asistare
a ventriculului stang (dispozitiv mecanic de pompare implantat in torace),
metode de care, insa, beneficiaza un numar mic de bolnavi.
Ingrijiri paliative
Odata cu agravarea bolii bolnavul are trebui sa ia in calcul unele optiuni
precum ingrijirile paliative. Acestea sunt servicii ce se adreseaza bolnavilor
cu boli ce nu se pot vindeca si care, de obicei, evolueaza spre agravare. Este
un tratament diferit de cel ce vindeca o afectiune, numit tratament curativ.
Tratamentul paliativ se adreseaza imbunatatirii calitatii vietii atat pe plan
fizic, psihic cat si spiritual. De obicei cele doua tipuri de tratament se
asociaza. Ingrijirile paliative pot ajuta la managementul simptomelor si
efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa
faca fata unei boli cu evolutie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si
acorda sprijin familiei bolnavului pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine
boala si sprijinul de care are nevoie pacientul. Bolnavul ce are nevoie de
ingrijiri paliative va fi indrumat de medicul curant catre un alt medic
specializat in acest tip de tratament.

Decesul
Mii de oameni mor in fiecare an din cauza insuficientei cardiace in ciuda
eforturilor medicilor si a medicinii moderne. Desi afectiunea poate evolua
rapid de la o forma usoara la una grava, multi pacienti (si familiile lor) nu
sunt pregatiti pentru a lua decizii privitoare la moartea iminenta. Bolnavii ar
trebui indrumati spre luarea unei decizii conforme cu dorintele proprii, asupra
acceptarii sau nu a masurilor suportive a vietii, a tipului de terapie dorita sau
a refuzului unor anumite tratamente.
Tratament medicamentos
Sus
In cazul insuficientei cardiace cea mai probabila forma de tratament este
asocierea medicamentoasa chiar si in conditiile in care simptomele nu au
aparut inca. Medicamentele nu vindeca insuficienta cardiaca, ci numai
amelioreaza simptomele. Scopul tratamentului este de a ameliora si controla
simptomele, de a imbunatati functia cardiaca si calitatea vietii, de a incetini
progresia bolii si de a reduce complicatiile, spitalizarile si moartea
prematura.
Medicamentele sunt folosite pentru a trata problemele asociate insuficientei
cardiace precum:
- acumularea de lichide, retentia de apa (edemele)
- scaderea fortei de pompare a inimii
- efectele compensatorii ale organismului
- boli asociate ce pot duce la insuficienta cardiaca precum boala
coronariana, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat
- prevenirea complicatiilor, precum accidentul vascular cerebral.
De asemenea este foarte importanta respectarea intocmai a tratamentului
medicamentos, pentru a preveni agravarea bolii sau aparitia insuficientei
cardiace acute.
Optiuni de medicamente
De obicei este nevoie de o asociere de medicamente pentru controlul
simptomelor si incetinirea progresiei bolii. Unele medicamente sunt folosite
pentru a trata problemele legate de insuficienta de pompa (insuficienta
cardiaca sistolica) si altele pentru a rezolva problemele legate de insuficienta
de umplere (insuficienta cardiaca diastolica).
Cele mai folosite si mai eficace clase de medicamente, sunt medicamente
pentru insuficienta de pompa (insuficienta cardiaca sistolica).

Acestea includ:
- inhibitori ai enzimei de conversie
- blocanti ai rceptorilor angiotensinei II:acestia blocheaza actiunea unor
anumite substante chimice din organism responsabile cu ingustarea
(constrictia) vaselor de sange, ducand la imbunatatirea fluxului sanguin si a
reducerii tensiunii arteriale; sunt folositi ca inlocuitori ai inhibitorilor enzimei
de conversie atunci cand efectele secundare ale acestora le fac intolerabile;
studii recente au aratat ca asocierea unui blocant al receptorilor
angiotensinei II,candesartan (Atacand), cu un inhibitor al enzimei de
conversie reduce numarul spitalizarilor si a deceselor pacientilor cu
insuficienta cardiaca
- diuretice
- antagonisti ai receptorilor de aldosteron (spironolactona si eplerenona care
sunt diuretice dar au si proprietati aditionale, ce previn agravarea
insuficientei cardiace si ameliorarea simptomatologiei)
- digoxina
- betablocantii
- vasodilatatoarele (scad tensiunea arteriala si reduc suprasolicitarea inimii).
Profilaxie
Sus
Cea mai buna metoda de a preveni aparitia insuficientei cardiace este
modificarea stilului de viata si tratarea eficienta a unor afectiuni, precum
hipertensiunea arteriala sau diabetul zaharat, ce pot creste riscul aparitiei
acestei boli. Infarctul miocardic si boala coronariana, produse prin ingustarea
si rigidizarea vaselor sanguine (ateroscleroza), pot duce in timp la
insuficienta cardiaca.
Pentru prevenirea aterosclerozei trebuie urmate cateva sfaturi:
- evitarea fumatului: fumatul creste riscul aparitiei bolilor cardiace
- scaderea nivelurilor plasmatice de colesterol prin diete sarace in colesterol,
exercitii fizice, evitarea fumatului
- controlul tensiunii arteriale: persoanele cu hipertensiune arteriala au risc
crescut de a dezvolta afectiuni cardiace; studiile arata ca scaderea tensiunii
arteriale la acesti indivizi, pana la valori normale, reduce la jumatate riscul
pentru insuficienta cardiaca; exercitiile fizice, limitarea ingestiei de alcool
si controlul stresului mentin tensiunea arteriala in limite normale
- program regulat de exercitii fizice: exercitiile fizice ajuta la
controlul greutatii corporale, a tensiunii arteriale si a reducerii stresului

- controlul diabetului zaharat prin respectarea tratamentului si a dietei

indicate de medic
- reducerea ingestiei de alcool: un studiu recent arata ca un consum moderat
de alcool scade riscul insuficientei cardiace la persoanele invarsta; consumul
exagerat de alcool duce, insa, la insuficienta cardiaca.
Este importanta identificarea persoanelor cu risc pentru insuficienta
cardiaca, inainte ca acestia sa prezinte semne de afectare a structurii
cardiace in vederea monitorizarii lor, tratarii afectiunilor asociate si eventual,
administrarii de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
Mod de viata al pacientilor
Sus
Atitudinea si nivelul de participare la tratament a bolnavului cu insuficienta
cardiaca poate avea un impact deosebit asupra acestuia. Faptul ca acesta se
poate ingriji singur, are un rol benefic asupra psihicului si starii de sanatate.
Respectarea tratamentului, efectuarea de exercitii fizice, o dieta
corespunzatoare, sunt modificari ale stilului de viata ce vor controla
simptomele de insuficienta cardiaca si vor preveni agravarea brusca a
acesteia.
Astfel se recomanda:
- limitarea ingestiei de sodiu si a lichidelor
- respectarea tratamentului prescris: nerespectarea acestuia poate duce la
agravarea bolii sau la aparitia insuficientei cardiace acute
- un program regulat de exercitii fizice: va imbunatati calitatea vietii si va
reduce rata evenimentelor cardiace nedorite
- reducerea greutatii corporale la pacientii obezi printr-o dieta
corespunzatoare si exercitii fizice regulate
- renuntarea la fumat, deoarece acesta creste riscul pentru afectiuni cardiace
si reduce capacitatea de efort
- evitarea abuzului de alcool
- folosirea unor trucuri pentru a usura respiratia, precum ridicarea partii
superioare a corpului pentru a permite fluidelor sa dreneze din plamani.
- monitorizarea greutatii corporale
- evitarea infectiilor respiratorii prin vaccinare pentru pneumonie si gripa
- evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene si a altor medicamente
neprescrise
- evitarea factorilor agravanti ai insuficientei cardiace.

Pacientii cu insuficienta cardiaca vor trebui sa faca fata pe tot parcursul bolii,
problemelor emotionale si legate de limitarea capacitatii de efort ce ii vor
impiedica in abilitatea de a duce o viata activa. Deoarece insuficienta
cardiaca este o boala cu evolutie indelungata, pacientul va avea numeroase
intalniri cu diferiti medici si va trebui sa invete sa coopereze cu acestia, in
vederea obtinerii celui mai bun tratament care sa-i permita sa duca o viata
cat mai apropiata de normal.